Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Almanahul Presei Române, 1926
Almanahul Presei Române, 1926
30
THEMES MN Drywall
ma loan it man
6% ,. ".! .;47.;
99
9 A
Prima Fabrici Rom'anA de Vagoane
Motoare S. A.
DIRECTIUNEA GENERALA:
Bucuresti a Str. Lascar Catarglu Il Bucuresti
Adresa telegr.: Vagonastra Season!: CAStria postala 136
Directiunea a fabriCeloi: Arad
1926
$'h
ED1TAT DE
SINDICATUL PRESEI ROMANE
DIN ARDEAL I BANAT", CLUJ
e
TIPOGRAFIA VIATA" CLUJ
0 CARTE DE RECULEGERE
N rea sa fie publicatia anuald, pe care, sub forma nepretentioas de
Almanah, Sindicatnl presei din Ardeal intentioneaza s o puie de aici
incolo an de an nit nnmai in maim ziaristilor de profesie si de ocazie,
ci si in maim marelui public romanesc de aici si de pretntindeni. Nu
o cnlegere de lucruri variate, interesante i sensationale, lnate din cele
mai cnrioase domenii ale vietii mai mull sau mai pntin exotice, cum
gsim in cele mai multe almanahnri cari se publica in vremea noa-
stra, ci o carte de reculegere si de intarire sufleteasca tine sa fie al-
manahnl nostru, o carte care, adapandn-se din trecutnl de jertf
si din ideile si simlimintele vechei si bnnei prese ardelene, sa readuca
in scriitori si in cetitori pe langa sentimentnl de pietate i recnnostinta
fata de presa din trecut i fata de fauritorii ei, i respectul fat de va-
loarea morala pe care trebue s o reprezinte presa de astazi si din
viitor.
Almanahul nostrn vrea, astfel, sa invie ce a fost mare si bun in
presa de pana acum i s contribnie la inaltarea presei de astazi
pana cel putin la acel nivel, la care a fost ea in raport en trebuintele
morale si nationale ale diferitelor epoci din trecutul nostrn.
11
_
.,..-
ZILELE CALANDA RUL CALENDARUL
ROMANESO CATOLIC
pr Ell ulz_1" Ar
Z1LELE C ALENDARUL CALENDARUL
ROMANESC CATOL1C
AUGUST
SEPTEDIVRIE
de
ION G 0 RUN
imparat", cd asa era 1i cuvantul de ordine din Bucuresti, care pentrn noi
era porn/Ica. loan Russu-Siriama, de atatea ori osandit in nnniele majestatei sale
regelni Francisc Iosif I era tipicul reprezentant al asa numitei politica tradi-
ditionale.
Dupa ce sanctionase regale Francisc Iosif legea Apponyiana din 1907,
apare in Tribuna" din Arad nn prim articol in care se spunean cam urma-
toarele: Si daca ne-ar scoate Francisc Iosif limba din gurd, noi tot dinastici
vom ramanea, pentrned slim ca in suflet e cu noi si a cedat numai fortei
majore a imprejnrarilor."
Agitat de acest lapu al politicei traditionale, ma duc in redactie. Rnssu
a scris articolul, mi se spunea, ce sa facem?
linssu nu venise in acea zi la redactie *i nu era timp de pierdnt, repara-
tia trebnia sa nrmeze in numarul urmator. Scrisei tin comnnicat laconic, ca
primal articol din numrul de ieni nn reprezinta vederile ziarului. Comuni-
catul acesta a suparat din cale afara pe bietul Russn, si altminteri bolna-
vicios, si imi facea imputari de ce n'am lasat sa revind el la articol si sa-i dea
o interpretare rectificatoare, caci recunostea insns cd a trecut paste limita in-
gadnita de politica noastra traditionald. M'a costat multa truda sa-1 linistesc,
c interpretarile nu ajung pentrn a pune la punct acea fatald declaratie, ca
noi ne subordonam limba vieunei puteni discretionare, fie aceea chiar di-
nastia.
Prietenul men, ce e drept, s'a linistit, dar n'a uitat dezavuarea si me/en
imi imputa ce brutal am fost en el. Dar tot nu atat de brutal cum erai
tu, cand lasai sa ne scoata si limba din gurd milostivnl", ii ripostai en, en
toata dragostea ce aveam pentru el.
La doi ani dupa aceasta, apare Tribuna" in ziva imparatnlni fara a
lua not macar de onomastica milostivulni". Ziarele unguresti ii prea ma-
rean in ditirambe si tunurile bateau salvele de onoare. Ma due iar in redactie.
Dar uncle a ramas insemnarea zilei?" intreb, caci are aparenta unei de-
monstratii. Haeju rad cu satisfactie, c nu s'a aflat nimeni in redactie sa
scrie tin articol pentrn imparat. Bine, bine, lideti, dar ma gandesc cd
tot era bine s fi fost Russu acasb". Greva aceasta omagial a transpirat si
in cercnrile ziaristilor ungnri, cafi hicean haz de ea. Halal si cle dinasti-
cismul vostrn", spnnean la ai noltri. Gazetarii se inteleg intre ei.
Uite asa ajunsese sincerul nostru dinasticism habsburgic de odinioara,
un baton tactic pana am facut acel minnnat schimb de dinastie, care astazi
este a noastra si traeste in fiecare suflet roman, care a vazut in timp de lup-
ta pe viteazul, iar in timp de pace pe inteleptul liege al taranilor si al nostrn,
carturari fii ai thranilor.
Parola: prin portile imparatesti" s'a schimbat prin not insi-ne". Din
multe cte toate atitnaini, ne-am ales en dojana regelui Carol, ca: Tribnna"-
nu face politica mea", dupa aceea en pacea hti Stere, en efiderea si invierea.
Asa an disparut regii asupritori habsbnrgici ea sa facii loc Regelni ta-
nanilor.
VACA NOASTRA...
AMINTIRI DIN ZILE GRELE
de dr. Valeriu Branisce
CATEVA RANDURI
De N. lorga.
rio. '100
.
i 63_, D. a>v
0
1."i---ts, "1'4: ,
to' e
.
v....a,. Le".....
+
(.44 4 -16:ago, fa t: ti :7-401A4
_
.
,
pt.4.t 040:1 .. C2.1.(9 ec
1,4,"...906.4s ,
,., .,
, ,.. 4120.04.00'
12047.1.4 c..o...... :,.."'"'""
C, ,1071,4,46. Av.
at-'1.12.0 "t4;4.-'" ,
'1.4"
, ,
4,,,,,-- % IZ4)144; .
ey
)01
110%11%.0 alp";
.
4,041.1
.. ;
bielft;
j4'4. )//;L;t4i2 9e S kt
%Are clea-
tx-,b^-jta; 42'fre:
t "A-NA-A-6 b eel t-esk."' L.- Le
asioaMor
11" t "lifeyy4k...;
Inceputuri ale ziaristi-
cei romneti in Ardeal
de
Al. Lupeanu-Me!in,
directorul . Unirei Poporului" din Blaj
este fratele Cp. Baritz, cu carele cu atata mai vartos am fost a calatori, cu
cat dansul este cunoscut pre aicea, i cu o cale am voit i Brasovul, aceasta
cheie sau poarta a Terii romanesti a vedee.*
In cheia sau poarta Terii romanesti" cei doi calMori, cad aveau chiar
si un fel de misiune oficiald In Muntenia (librorum Valachicorum Typis
impressorum distarahendorum causa", spune scrisoarea de recomandatie a
episcopului Lemnyi catre Suprema Armorum Praefectura" din Sibiu *), se
upresc mai multe zile i fac yizite de curtenire" la multe personagii roma-
nesti din Brasov. Ba spre cercetarea domnilor acelora, pe cari n'avusem noro-
cirea a-i afla acasd", sin pregeta a-si tocmi dela Tanoi" o caruta la Arpatac,
uncle oamenii de bani gata ai Brasovului Baritiu In jurnalul su **) le
spune fruntea negutatorilor din Brasov" se gaseau In vilegiatura la Borviz.
Acola aft& i pe Rudolf Orghidan, cu care, si cu Jipa i Juga cel bdtran multe
am grAit i despre starea (erii romanegti, i despre caracterul ungurilor, sasilor
gi romfmilor, prea interesante."
Desigur In acestea prea interesante" graid i-a fost data lui Orghidan
ideia gazetei, pe care acesta o i scoate la 1 Ianuar 1837, cu tipograful Gtt
si cu Barac. Credem deci, Impreuna cu Iosif Vulcan si cu Dr. loan Rath',"
c. Foaia Duminecii" a fost prilejita de vizita celor doi arturari blajeni la
Brasov i Arpatac. E memorabila acea zi de 4 August n. 1830, cand negnjii-
torii de substantive din Blaj", cum au fost porecliti, chiar de catre brasoveni,
descalii dela imbinarea Tarnavelor, pun la cale o afacere" cu ceialalti ne-
gustori, ai castigului mai real si spornic. Afacerea, din punct de vedere co-
mercial era, desigur, destul de riscata, dar negustorii Brasovului din acele
timpuri, au avut destula inima i Intelegere, ca sa se lase convinsi de marele
castig ce-1 vor aduce neamului lor substantivele" biruitoare! Hotarit,
Foaia" dela Brasov s'a zamislit atunci, in acel sfat de doua feluri de ne-
gutatori", deopotriva de idealisti i unii si altii. Mai ales ca., precum arata jur-
nalele de calatorie citate mai la deal, tinerii negutatori de substantive" din
Blaj au avut mare trecere pretutindeni pe unde au umblat. In Bucuresti de
pilde, pe langa discutiile literare si politice, avute cu Eliade, cu colonelul
Campineanu i cu alte marimi ale timpului, ei asistd In ziva de 8/20 August
la o manevra" a armatei, unde revista trupelor o face Printul Insusi.')
Ce viata a avut Foaia Duminecii", se stie. Tot asemenea sunt cunoscute
ni sfortdrile i izbanda lui Gheorghe Baritiu cu gazetele lui, de mai tarziu, la
Brasov. Gandul nostru este Ins& sa aratam rolul lui Timotei Cipariu, ca inte-
.meietor de gazete In Ardeal. Caci el, carturar Inflacarat si melodic in stdruin-
tele lui, nu putea id se lase far& gazeta proprie. Avea prea multe la inima si
prea multe de spus, ca sa poatd avea odihnd fara biruinta. 0 ideie faurita la
Blaj Ii cerea si aici partea ei de Infilptuire.
Robit statornic de vechiul sau plan, Timotei Cipariu izbuteste In sfarsit,
sa castige si pe episcopul Lemnyi pentru ideia gazetei i, acesta, la 1 August
1838, Intreprinde la guvernul ardelean pasii trebuitori pentru concesiunea ne-
cesara. 0 preagratioasa Invointa" nu era Insa un lucru usor. Cauza ajunge
pana sus de tot, la curtea din Viena, care vrea sit tie: cu ce scopuri si cine
vrea sa factt gazeta? Cine garanteaz& cenzura?
Timotei Cipariu: Jurnal", manuscriptul original In Bibl. Central& din
Blaj. Manuscriptul e cu chirile, avand forma de caet, si cuprinde 40 de pagini,
fara sfaisit.
*) Originalul In Bibl. Centrala, Blaj.
**) Caleteria prima in Muntenia", manuscript In Bibl. Centrala, Blaj.
") Unirea" anul i numarul citat.
* Jurnalul" lui Cipariu. Si Iorga Ist. lit. rem. secolul XIX, vol. I. p. 299.
42
nator si mai frumos: Organul Lumindrii." Foaia, tiparita frumos, chiar ele-
gant, cu litere latine, pe hartie alba, foarte bunk, e precedata de-o Programa
la Organu, gazeta basereceasca, politica e literaria", pe care o semneaza:
Rfispunstor T. Ciparin can [onice] si Colaboratori ai Organului, Profesori
L I. Many, A. Pumne."
Primul cuvant al redactiei catre public Incepe astfel (transcriem cu orto-
grafia curenta.): and atatea interese din zi In zi mai caul rasar pe campuI
vietii poporului roman, cand fibrele in corpul amortit par ca vor sa Inceapa
a pulsa mai repede, i o tinra, rosata surizanda i-se revarsa pe palida-i fata,
a mai ramnea, a mai intarzia* era cu neputinta."
Timoteiu Cipariu
Noi pasim acum pe-o carare, pe care altii fii mai favoriti ai fortunei
demult cu pietate ne-au prevenit; si simtim afund, cat ne-ar fi de critic& sta-
rea, and orbiti de-o presumtiune neiertata, cugetul ne-ar fi a ne mama pu-
terile cu acei mult patiti i Incununati atleti. Nu, ci deviza pavezii noastre
este pacea, unirea mintilor si a inimilor, bunul inteles Intre fratii de un sange
Si o limba. Cu asta forma de intentiuni e cu neputinta a destepta invidia,
gelozia."
Credem, ca mai lat e campul cultivrii romanesti, cleat O. nu afle i cel
mai tarziu venit loc Indestul spre a-si Incerca puterile, fail de-a stramtora pe
vechii coloni. Credem, ca. i dupa noi ca si dupa cei mainainte-ne, Inca se va
putea zice: secerisul e mull, dar Incrtorii pntini."
Cuvinte Inteadevar pline de entusiasm si de intelegere adanca pentru o
cauza atat de nobila! Esenta programului se cuprinde Ins& si mai lamurit In
aceasta fraza dintr'un pasagiu urmator (ortografia originala): A nostra st6
manndncotore ce nu va apune de in ochii nostri, va fi formarea mintei si a
inimei in poporulni romanu."
In continuare redactorii promit un organ cu tot ce poate s destepte in-
teres pentru roman: istorie, literatura, limba, religiune, filosofie, morala, eco-
nomie si alte asemenea, In dizertatiuni, bibliografii, notite, idei, biografii,
fragment ... In scurt, tot ce ar putea cu un pas cat de mic a ne apropia de
scopul ce ne-am prefipt."
44
15 MAIU 1848
Fratilor, nadejde bun& 1 Fiti cu toti In veselie 1
Cerul Insusi ocrote$te scumpa noastr& Romani&
Azi e ziva de'nviere a Romanului Popor,
Care singur I$i urzeste dulce, mandru viitor.
Priviti cerul cum se 'ntinde ca o mare 'nseninata,
Priviti soarele ce-arunc& o lumin. 'nflacarata,
Priviti vaile 'nflorite, codrii, muntii Inverziti!
Cetul, soarele, pamantul astazi sunt Impodobiti;
Caci e ziva mult dorita, caci e ziva mult mareata
Unde falnic se ridica Romania indrazneata!
Fratilor, nadejde bung! Azi sub cerul fara nori,
Libertatea, Romani') se 'ntalnesc pe campi de flori
Si 'noiesc in fata lumii a lor vecinica 'nfratire
Dup'o lung& dureroasa $i fatala despartire!
Fratilor, n&dejde bunal Viitorul ce urziti
Va fi vrednic de trecutul a stramosilor slaviti!
BArbAtia si mares Intre voi de-acum domneasca,
$i strigati In libertate: Romania sa triiiascAl
Un romAn. )
RU GA
0, Doamne, fa-mi din millet e albina:
Neodihnith gAzit cAlAtoare
Peste campia agternnt de spare
NebnnA dnpA miere I Inminii.
Afara mazguia marunt si des din vazduhul Inegurat; pima c ploud. din
neguri nu din nori. De trei saptilmani ploua mereu. Ulitele nepietruite ale orb.-
selului de provincie se desfundasera. Care le, carutele, treceau Incet. Rar and
se abillea vr'un automobil, stropea cu Una peretii caselor vechi pang. subt
acoperis, i adeseori improsca si obrajii pacinicilor cetateni, dar mai ales ceta-
tene, care deschideau vijelios ferestrile, and se auzea sirena, s ada cine-i.
Atata distractie mai aveau In potopul acesta necurmat. Trecerea vr'unei ma,
sini, care dedea materie de vorbd, -zile dearandul, fd.ra a se putea (Idea la In-
voiala asupra drumetilor: cine-s, unde merg, de unde yin, i aparitia de
Samba:fa seara a gazetei saptarnanale locale Ghimpele."
Din marea de noroi i ciorofleacit lumineaza ca o oglinda singura tabla de
asfalt a orasului, caldaramul din fata primariei si a hotelului cafenea Da-
cia", vecine. Aici simti ca ai ceva solid sub picioare, desi pe asfalt e varsatit
o smantana aurie, groasa si uleioasa. Pe vreme bung, pe acest trotuar lung
de-o suta de metri si lat de doi, se aduna toata elita orasului la corso."
Acorn Insa nu-i de nici un folos pentru lumea eleganta, si-i simt bineface-
rile numai barbatii piltirnasi cari inoata prin Una, din cine stie ce huditd a
orasului, pentru a lua o ceasa de svart la cafeneaua Dacia", iar Sgmbata
seara pentru a ceti gratuit Ghimpele." Imi vine greu de tot sa mrturisesc,
pentru nurnele bun al orasului, ca., mai ales o masa. cu carti de joc, aducea
cu o putere inteadevar magnetica, pe vre-o zece parinti de familie, seal% de
seard, in cafeneaua Dacia."
Dar In seara aceasta de Sgmbata, cartile de joc nu furl atinse. 0 roatg
de capete 1ncunjura ziarul Ghirnpele", proaspat esit de subt teascuri. Toti
oaspetii din cafenea, doisprezece la numar, erau In jurul unuia, In picioare,
si sorbeau cu lacomie ateva sire de pe fata a doua, tot odat i ultima, a
ziarului. Cel cu Ghimpele", 11 tinea ca pe un trofeu, cu amandoud. bratele
Intinse, i privea cercetator, dar mai ales triumfator, and la unul, and la
altul dintre cei unsprezece. El fusese mai de vreme In cafenea, el descoperise
anuntul pe care-1 citeau acum si-1 reciteau, ne mai saturandu-se, tovaritsii.
Roata de capete mai crescu cu trei, apoi nimeni nu mai patrunse din ploaia
subtire de-afard, din ciorofleaca trotoarului, In sala plina de parsire a cafe-
nelei, luminata somnuros de o lamp& cu petrol, cu festila rotunda, care fu-
mega mereu.
Domn tartar, jovial, de bung, conditie sociald, cauta distractie doamna
thrara ori domnisoara de bun& conditie, preferabil blonda. Discretie absoluta.
Rispuns la administratia ziarului prin postd, recomandat, cu indicatia dis-
tractie."
4
60
Luara pe rand pe toti slusbasii cu plata mai mare, dar nu se puteau ho-
Uri sA aduca osanda asupra nici unuia. De bnuit, mai greu, dadea singur
judecatorul de ocol. Era necastorit, traise prin orase marl, dar toatA lumea
$tia ca el Ii jertfeste toate ceasurile slobode mamei sale bolnave, care traeste
aid langa fiul sau.
Se oprira apoi la seful de politie, la comandantul de jandarmi. As! istia-si
faceau mendrele" i lard. sa mai tipareasca anunturi la gazeta.
Dac'ar fi cel putin ofiteri In orasul nostru! Ma, cine dracul sa-1 fi
.dat la tipar?
Baur& cateva randuri de $varturi, framantandu-se mereu. Un singur lucru
.era cu putinta: sa-i ceara socotala redactorului. El trebuia sa-I dea la iveala,
si tot el trebuia sa raspunda pentru introducerea coruptiei publice" In oras.
Pentru asta o sa.-1 dea pe mana justitiei, dar mai intai sa-i scoata cu clestele
secretul.
Chiar in clipa and ajunsera la hotararea asta, redactorul, un om de
vrasta jumatate, Invatator pe vremuri, chel, slab, cu hainele vechi pline de
noroi, intra in cafenea. Ceilalti pe-o clip& amutira. Apoi, deodata, o ploaie de
insulte cazu pe capul lui.
Bine, nene, asa ti-e felul?
Asta e educatie?
Asta e gazetarie?
Ne strici femeile, ai?
Ne scandalizezi fetitele, bestie?
Nu ti-a lost rusine nasului?
Pal bine, ma Petre, cme dracul te-a pus sa fad o nebunie ca asta?
Cum te-i mai arata tu intre oameni?
Intre oameni! Ba, ma 'ntelegi, in puscarie, acolo i-e locul.
Pfui!
Satano!
Omul, palid, tremurand, nu putuse ajunge la cuvant, decal Inteun tarziu.
Iertati-ma fratilor, si ascultati-ma. Ispita ascultati ma, de-aceea am
venit, stiam ca vd. aflu aici. Am venit Sd. ma. spovedesc. Recunosc ca-i rau
ce-am facut, dar ispita a fost mare.
Cetatenii tabarara pe el.
Ce ispita? Ce tot vorbesti de ispita? Pentru femei e ispita, ticalosule.
$i pentru mine a fost ispita.
Ceilalti ramasera cu gura cascata.
Cum ispita, mai Petre? Te-ai schimbat doar in femee, tu?
Redactorul ridica nenorocit un brat.
Ascultati-ma, nu ma osanditi. Sunt sarac, ma. $titi, am o casa plina
de copii. Vineri capat o scrisoare, un anunt $i un $ec" de trei mii de lei.
Toate Inteo scrisoare recomandata.
Anonima?
Se 'ntelege cd. anonimA.
Scrisoarea zicea asa: dada public odata, In numarul de-acum. anuntul, la
ceasurile cinci pot ridica cu secul" allturat dela band. trei mii de lei. Altfel
"Secul" nu avea nici o valoare. La band. trebuia s ma infatisez cu Ghim-
pele" In care s'a tiparit anuntul. Doua zile ce-am facut? M'am framantat ca
sarpele pe jar. Samba.t.d. dimineata m'a pus dracul de-am descoperit $i nevestei
52
SUFLETUL NATURII
Snnt zile 'ntregi si nopli and nu tresare
Nici cea mai mica !mud, and gandesti
C'an impetrit pe ramnri la feresti,
St nopfi aunt iar i zile, and fli pare
de
Cezar Petrescu
5
Presa ardeleand pribeagd
(1915 -1919)
MA..., 6,4
' Vat
Primul numir din ziarul EPPPO" din Bucureti It
care au colaborat pL blicietii ardeleoi infugiati In Tara
colectiv, la ziarul Epoca, care le rezervase o rubric& permanent& pe pagina I
sub titlul: Ardealul vorbeste." Publicistii cari semnau articolele din aceasta
rubric& erau dd: 0. Goga, Oct. C. Taslauanu, I. Mota, V. C. Osvada, 0. Ghibu, C.
Bucsan, I. Schiopul, Gh. Pop, Iuliu Enescu, A. Esca, S. Bornemisa si A. Im-
broane. Dar colaborarea acestor elemente n'a lost de lung& durata. Inca din
primele sdptamani cei mai multi au Incetat de a mai scrie.
7 7XNaiz","(. :, ;,,,s
. OA 7. '
3,7
,77
-k7-". ,,,,5,<Sk.
".
...0.77,V7P707:.:
:"; scPb.:4, 770: cx r,.1,
Cel dintMu care, din primele zile ale revolutiei rusesti se atasa din toate-
puterile lui la actiunea de redesteptare a Basarabiei, actiune pornita din re-
dactia gazetei Cnvant Moldovenesc a d-lui Pan Halippa, fu d-1 0. Ghibu. Luni-
de-arandul d-sa a publicat articole de indrumare politick In aceasta gazeta
si si-a dat concursul la Infaptuirea Partidului national moldovenesc, al ca-
rui organ deveni gazeta. La 1 Iunie in acelas an, d-sa Incepu publicarea unei
reviste scolare, care avea de scop Introducerea invatiltorilor moldoveni In
WHAM MOILLIOBEHACHbi
Pel3pICT/1 RUMMER bII193113TOPIIIIOP MORROBEIlla
0
r.! 2d4r u
Pe I
"11 . 4 4, sti
'
6;
ARDEALUL" Inffintat i condos de d-1 0. Ghibu. la Chioinitn, A apArnt dela 1 Oct 1917
pftnil, la 24 lannarie l98, ctIod o'a tranelorrnat In ziar cotidian sub titinl ,,Botodnia Nowt".
A foot cea dint/Li gazet& de politic& general& romfineascit In Baearabia.
72
OP1
1.w
P*1!.
......*
.
Ze t,
4.0
Ves twie Sorocseqgo Zentswa ( Mortal Zemstvei cbn.,Soroca), ziar rneeic, aograt la 22 Oot.
1917, sub conducerea d-lor V. lillicarA, T. Bares. si Id. Gudievid. Inca din primal oumar ar-
delenii an introdas in el articole romnesti, la incepnt on Mere rasesti, apoi on Mere latine.
Ultra invatatorii
Pe pagina prima a intainlui numar lntlnim manifestul d-lui 0 atibu: timpul, gazeta mol-
rooldoveni din tinutul Soroosi". Locul aoestei gazete rusestI I-a luat, on
doveneasca Desteptarea" redactata de:Ardeleni,
;?.;:ed.'01C,e;'. :iP=-6.4
-
,NIS fRUL", prima gazetti rotnneascrt tipAritti la Tighina de regretatul
Cassian R Munteanu, la 1918, cu litore ruse*ti.
75.
1
II
LUC,.
,
,1
4%.
, ..4
e...g,,,,,,,,:z..crA42:zzv.t..mmtur..-.-.terft,,.?2s.,P.efre.rtz?..,..Mt.kr:10:V.k7:
Unul din cele mai impresionante momente din viata vechiului no-
stru organ de publicitate Gazeta Transilvaniei" este Vara' indoial rea-
paritia sa In Siberia, In mijlocul Corpului al 2-lea de voluntari romani .
de sub conducerea ,Comitetului National Roman din Rusia".
Dupa scurta aparitie de 2 luni in toamna anului 1916 sub prima
ocupatie romaneasca, Gazeta Transilvaniei" si-a sistat aparitia deo-
data. cu retragerea armatei romane din sectorul Brasovului, iar redac-
torii ei au luat drumul pribegiei mai intai pan& la Bucuresti, apoi la
iar In Iunie 1917, dupa. sosirea primului detasament de ofiteri,
gradati si soldati voluntari romani din Kiev la Iasi, directorul Gazetei
Transilvaniei" dr. Voicu Nitescu si redactorul V. Branisce au plecat
In Rusia si Siberia ca membrii propagandisti ai comisiunilor guvernului
din Iai pentru recrutare de voluntari dintre prizonierii afltori In
numeroasele lagare ale Rusiei.
Izbucnirea revolutiei In Rusia a pus in curand capat activitatii
acestor comisii. 0 parte din ele au putut sa se'ntoarca numai dupa
multe peripetii si aventuri din Rusia europeana In Moldova iar altele,
a caror retragere a fost Udall, au luat drumul spre Siberia strangand
in jurul lor pe volunarii si prizonierii pribegi, caH n'au putut sa. treaca
In Moldova.
Dupa. desfiintarea Corpului voluntarilor din Kiew In urma izbuc-
nirei revolutiei rusesti, s'a format In toamna i iarna anului 1918 al
doilea Corp de voluntari romani, mai Intai cu sediul In orasul Celea-
13ino, apoi la Irkutsk pana la transformarea sa, In primavara anului
1919, in Legiune.
Partea covarsitoare a ofiterilOr i voluntarilor romani se gasea
concentrata In vestul Siberiei, iar o parte mai mica ajunsese tocmai
la marginea ostica a Siberiei, la Vladivostok, unde astepta desfsurarea
evenimentelor: sau colaborarea cu trupele voluntare cehe i aliate pe
frontul siberian sau trecerea pe frontul francez.
Timp de mai multe luni Romanii concentrati la Celeabinsk si la
Vladivostok nu stiau unii despre altii, fiind linia ferata transiberiana
ocupat de trupele bolsevice. Deabia dupa curtirea liniei si restabilirea
legaturei de &Med trupele cehe, cari erau In drum din Rusa europeana
80
6
Un vrednic gazetar ardelean
Shestra Moldovan
de VASILE C. OSVADA
si scrisului romanesc de aici, tot ce-a avut mai scump, mai bun pan&
in momentul prabusirii lui.
Ca sa. nu inchine steagul de lupta., care-i era atunci Foaia Popo= lni
din Sibiiu, In timpul cat el a fost osandit pentru articole politice sit
zaca. In temnita dela Seghedin vreme de sase luni, a lasat fiului salt
Alexandru (subprefectul de azi al Turzii) sa redacteze in lipsa lui
iubita gazeta.
Viata Intreaga n'a cunoscut decat un singur drum : Acela al
muncii si el credintei nationale nesovaitoare dusa pana la sovinism.
Asa se explica faptul ca. n'a vrut, odata. cu capul, sa-si dea copilul
In scoala ungureasca. Cand Intr'o zi profesorul Strauch dela liceul
unguresc din Sibiiu, Ii sfatuia sa Inscrie baiatul la el, sa Invete ungu-
reste, a raspuns darz:
Cred c pe cand biatul meu va fi mare, nu va mai avea nevoie
de limba ungureasca.
CANTEC DE PESCAR
De-Atata sbnciumare
Mi-am armicat efi noapte inima in mare,
Si mama s'a invollourat
SArmanA inim, te-ai inecat.
De-atAta sbnciumare
Mi-am arnncat eri noapte inima in mare,
$i marea de aznr s'a otrAvit
SArmanfi inim, tn ai mnrit.
IIISTIN ILIE5III.
Cum e fapta i rdsplata...
de dr. Alex. Vaida Voevod
lost director al ziarului Lupta" din Budapesta.
Dr Alex Vaida-Voevod
math a ziaristilor romni, din timpul unguresc. Branisce in tot timpul
instructiei, a refuzat s raspundk in limba maghiarg.
Astfel instructia nu s'a putut face decat prin intermedierea unui
interpret.
Judecitond de instructie i procurorul, can ii cunosteau i ii
apreciau mult pe Branisce, nu incetau sit stkruiasck, in particular, ea
sit renunte la principiul de a validita dreptul limbei romane, asigurin-
du-1, c dac k. va faspunde si se va apara, cu ocazia desbaterei pro-
cesului, in limba statului", o s primeasck o pedeapsk minimal/. Dar
si-au dat de om. i astfel, sosind ziva fatal,* desbaterea procesului
in fata curtii cu jurati, ziva pertraetkrii finale", cum ii zicem din-
87
1.1
r,
CANTEC
S'a desrobit de-al ierbii fir
Un melc, si'ncet acum se sue
$i 'nseamni alb cArfirue
Pe trunchiul unni trandafir,
II chiamfi poate si pe el
Nemfirginiri de lumi albastre,
Cum chiana sufletele noastre,
Si pribusi-ne-voin la fel.
ECAT. PITIES
A murit o pres
de GH. TULBURE
CHIOT CAMPENESC
Lasati-ma '11 valtoarea campuhti
Si fiu un punct In lumea de culori,
Un bob In galgairea de comori
Svar lite din rfisufleful pimantulnit ...
Was arunca in sanatatea lui,
In sambetn1 de maci si de cicori,
In holdele cltite 'ncet de bori
$i 'zi nisei cald de floare-a soarelni.
M'as Infrati cu sfanta annonie,
Cu sumsetul ce finis 'n campie,
Cu Iinistea, cu umbrele, cu Urea,
Amintiri despre
I Gheorghe Baritiu
de
Al. Ciura
Lialasue.11
de
George Bota
Chisiteu etc. etc.) teatru de propaganda, care In felul situ nu poate fit
socotit mai prejos ca al lui Alexandri din primele timpuri, nici ea in-
tentie, nici ca valoare poate. Facla care avea sa umble din man& In
mama prin casele Romani lor a fost Ins& revista Familia" redactata cu
mull& pricepere de redactor $i de technic& de catre Iosif Vulcan. Timp.
de 40 ani Familia" In care a licarit cele dintaiu raze ale lui Emi-
nescu, a fost painea de toate zilele de cultur& romneasca In Bihor. Si
tot acolo, mai t&rziu zmbeste talentul lui Octavian Goga student la
Sibiiu. Daca Iosif Vulcan n'ar fi Ingrijit decAt de redactarea Familia'
si opera sa tot ar fi lost incalculabila. Intl ce spune el Insusi la acr
Aprilie 1904 c&nd srbatore$te 40 ani de viata a Familiei":
EPILOG
Frunzarind aceste pagine udate cu lacremile mele de fericire, sufletul meu
incantat se ledge& cu devotiune intaiu Majestatii Sale Reginei Elisabeta a
Romaniei, care cu legendara Sa bunetate sufleteasca a tinut sa trimita de la
innaltimea tronului Seu modestei noastre reviste din Valea Crisului-Repede-
IOSIF VULCAN
profeticele Sale cuvinte de incurajare din capul acestui numer.
Omagiu Innen Onorabilei Academii Romane, care prin adresa ei de feli-
citare i prin participarea sa la serbarea jubileului nostru, nu numai ne-a
facut cea mai Meant onoare, dar totodata a dat acestei serbari timbrul and
mari festivitati literare.
Respectele mele profunde Buttoner fruntasi ai oust literaturei ro-
mane, gingaselor noastre scriitoare i tuturor tinerilor cafi ne-au facut onoa-
rea s colaboreze la acest numer.
Din aceasta simfonie a simpatiei i incurajarii se 'nalta imnul dragostei
de consoarta, care face sa-mi tremure inima ca ramura Incarcata de flori
Impresorat de atata bunavointa, de atatea mari onoruri i bucurii, munca
mea de 40 de ani e splendid resplatita, inima mea create, prind puteri noue-
si me tntorc vesel la postul meu.
Sus avem inimele 1 Iosif Vulcan.
97
de
dr. SEBASTIAN BORNEMISA
direotorul revistei Consinzeana" ei al foil
Lnasea I Tara'
T. CACOVEANU
Eminescu ca prietin?
Avea putini prietini, Ii placea A. fie mai mult singur. Nu alerga sa In-
cheie prietinii, i facea prietinie cu tineri seriosi i cu fire arcuate., dispre-
tuind pe Infumurati. Era sincer i ca prietin, Ii spunea ce avea pe llama, era .
Mr5. ascunzisuri.
Lectura predilecta.?
103
de I. U. Soricu,
de
VIRGINIU ST. IOSIF
de
CONST. CEHAN-RACOV1TA
A doua zi nu mai eram acela din ajun. Aveam haine not* gea-
mandan nou, si pasaport. Sara cu trenul de Arad, cu o =sin& mai
mare ca de obicei, plecam peste Carpati. Eram si om de saml: &Wu-
sem o telegram& sa fiu asteptat in gara.
Si am ajuns ziva coplesit de multumire sufleteasca. Pe peron m'au
intampinat redactorii Tribunei"; Ghita Stoica, I. Montani, Ghita Pop
si altii. 0 trasura Inchisa m'a dus l. cel mai mare otel. $i am luat o
mas de sarbaloare si de prietenie In cel thai frumos restaurant si s'au
impattasit vorbe Inflacarate inaintea cupelor c yin. $i eu par'cl vo-
iam ss m fac mai mic in scatin, sa ma ascund, sa o iau razna peste
camp, and ma gandearn la zilele de foame din Bucuresti. Casa Tri-
bunei" mi-a inaltat inima. Condeiul meu nu putea pune pe hartie tot
ce simtiam. In aceasta redactie am stat ativa ani si aici am Invalat
credinta curata si sa raman statornic o viat& Intreaga in scrisul meu
politic. Ardealul mi-a pregatit caracteral. Fara Ardeal as fi fost si eu
altfel, as fi Imprumutat din nestatornicia ziaristilor din Bucuresti. Si
cu putin inainte de a muri Tribuna", m'am tutors In tail.
N'am mai putut trai In Capitala tarii. Purtam In that& firea mea
framantarile gliei Indurerate din Ardeal. $i m'am retras In Moldova.
Aici cu orice prilej evedentiam superioaritatea In luptele politice a roma-
nilor de peste Carpati. Aveam atatea amintiri si atatea prietenii scum-
pe. Purtam cu mine In mice loc nostalgia acestui pamant. Imi era dor
de Ardeal; nu stiam cum 0, mai viu ca s traesc in el, sa ma Ingroape
chiar In tarna lui. $i s'a facut minunea, pe care n'am crezut-o s o vad
cu ochii. Si iaras m'am tutors In Ardeal. Idealul meu se Indeplinise.
In acest pamant al fagaduintii scriu la o foae cinstit si curata cum
$
114
ION AGARBICBANU
Intaiul prim:dints al Sindicatolui presei Roman. din Ardeal 1 Banat-
tarile de Otc lin material In /ocul aspiratiilor de ordin national, cultural
ori moral. Lupta de partide, care se resimte azi atat de greu. In presa
nOastra, n'a fog prOvocat& de ziarigica ardetean ci a fog produs de
InsU spiriful public divizat din interese materiale, In, simpatia pentru
diverse partide politice.
Vina principal& a acestor sari de lucruri este a acelora, cari s'au
gabit sA vita cu luptele de partid s divizeze Ardealul, Impitrtindu-t
1,t7
Ala tabene le interese gle sit ordin twat eel general romnesc. Unitatea
societatii a fost seindatti inainte de-a ifj spus goresa bttatinme un mtvitut
gi chiar Impotriva ei. S'au intemeiat ziare numai In scop de partid, si
au luerat pentru aprofundarea diviziunii.
EPIGRAMA
UNEI D OA MNE
Pdrul tdu azi negru cade vagabond
$iegi inundd fruntea. Maine, Doamna mea,
Schimbdndu-li amantul, ii vei face blond
Moda e . modestd, cere doar vopsea . .
Moral 1:
Doamna-fi schimbd pdrul, dar niiravul, ba.
N. D. Scifrabilu
IOSIF
de
EMIL ISAC
;
.
,
Vj
rA ['ST
VASTLE C. OSVADA
Urmand unei gresite axiome ca. politica militant primeazd
totul ne-am.cheltuit fortele cu proteste si cu combateri
In acelasi timp bask am perdut leghturile si continuitatea ne-
cesar cu munca pretioasa. inceputd si sustinut pe vremuri prin me-
seriasii roma.ni din jurul Sibiiului, prin Tehurile" romnesti din con-
finiul militar si din judetul Hunedoara, si apoi prin negustorii romani
grupati in Societatea Levantine. dela Brasov, prin romdnii macedoneni
presdrati pe la Panciova si Neoplanta, pe la Hunedoara si Sibiiu, ca si.
prin Muncaci si Budapesta."
121
a
r
Sr PIMP
dr" to-
I
J
9. I .
''111111.,9 7.".
..
E MAR yrA,__
de
LEONARD PAUKEROW
Sunt 15 ani de atunci. Era pe la finele lui 1910. Caragiale care locuia la
Berlin, deprinsese drumul spre Budapesta. Fcuse cunostinta cu fruntasii poll-
ticei romane din Ardeal, venise des in contact cu tinerimea universitara ro-
mama; din Capita la lath unguresti, lsi formase astfel o ideie despre stadiul
miscarii culturale la romanii transilvaneni i despre gustul de citit, foarte
desvoltat atunci pe aceste plaiuri.
Noi cestia, grupati atunci in jurul ziarului Lupta" din Budapesta, or-
ganul partidului national, de sub directia mutt regretatului parinte dr. Va-
sile Lucaciu, invitasem pe marele maiestru al humorului roman, O. co-
laboreze la acest ziar adica sa ne trimeata cate un foileton pe saptamana.
Caragiale accepta Indata. Cu bucuria surprinderei deschisesem primul plic
primit dela maiestrul din Berlin: manuscrisul unei nuvele, scris atAt de
citet, de caligrafic, incat era exclus sa se produca vre-o eroare tipogra-
fica. Cu toate acestea, Caragiale, ne telegrafia, ca vine personal, s feed co-
rectura. Atata scrupulozitate, atata minutiositate, ne uimi. Dar eram voiosi c
maiestrul va veni In mijlocul nostru.
Pe atunci tedactia Luptei eta alcatuit astfel: Dr. Vasile Lucaciu, (Director)
Lucian Bo leas (prim redactor) Redactori: George Duma (actualmente preot
ia Petrosani) Victor Russu (mort pe campul de lupta, frontul butevinean,
unde-si castigase a faimii extraordinara ea colonel, pentru acte de Vitejie)
Liviu Popescu-Nasta (actualmente redactor la Adevanil) Grigore Jorga (care
a ramas la Budapesta) i cel ce scrie aceste randuri.
Cu totii am petrecut ceasuri neuitate cu Caragiale.
D-na i d-nul Bo1ca ai pregatit o masa coPioasa In cinstea marelni
oaspe invitand i Intreaga redactie, apoi pe presedintele Societatii studenieqti
Petru Maior" d. Sabin Evutianu (actualmente inspector al scolilor secundare
la Timisoara).
129
4a dir,na,
"iv % /EP.
132
kohzeitte
Zibere,.
(Riblicalje lit)Tertgare.
h41 rbitt'kaout aft.minicc.
Pea la Io.Lcepie$ reNrept
rtiptick J. J.4. CAING A IP)
Kfire I.
81.1.1)apf'sra
4ip7efia. a dirglitici.
tl elik di, t ii
fssir
Ariton Pescariu
de P. NEMO1ANU
de
CORNEL1U I. CODARCEA
EPIGRAMA
UNUI MAGISTRAT
de
ONISIFOR GHIBU
profesor universitar
la dreptul vorbind, mai mult cu sufletul, caci trupul Ii devenise din ce-
in ce mai mult o ruing,.
Lupta inversunata si fara odihna ii duse in curand la sanatorul
de tuberculosi din Bucuresti, unde 1-am vazut in vara anului 1919.
L-am sfatuit ag, paraseasca Bucurestii, a carui clima n'o putea suferi,
si A, se dud, la sanatoriul din Geoagiu, nude, luasem asupra mea
sa-i exoperez nil loc, facandu-i in acelas timp rost si de un ajutor bAnese
dela Fundatia ziaristior ardeleni. L-am convins ca aceasta e in inte-
resul lui si, dupa putina vreme, in adevAr, el a si parasit Bucureztii
si a plecat acasa, pentruca deacolo sA se duc i sa se aseze la Geoa-
giu. Din acest timp pA'strez dela el doua scrisori in cari imi vorbea
despre boala lui, tot mai gravA, ei-mi multumea pentru grija ce i-am
purtat de a-i asigura un loc in sanatoriu i un ajutor bAnese dela
Fundatiunea ziaristior.
Absorbit cu totul de opera de organizare a invAtAmintului roma-
nese din Ardealul desrobit, in serviciul caruia eram, bietul Cassian,
despre care aflasem ctr toamna e s'a indreptat binisor, mi-a scApat
cu totul dinaintea oehilor. In primavara urmAtoare stiu ca s'a ales de-
putat in Camera si ca a plecat apoi in Italia, sit-0 caute de sanatate.
La cateva luni dupa aceia m'am dus si eu in Italia, unde de pe la prie-
teni de-ai mei am aflat ca neastamparatul banatean nu s'a ingrijit cum
trebuia, ca, dornic de a gusta toate frumusetile nesfarsite ale eelei mai
frumoase tali din lume, s'a supus la calatorii si la osteneli, pe earl
trupul sau slAbit nu le mai putea birui.
Dupd cateva luni petrecute sub cerul senin al Italiei, care nu i a
mai putut fi de niciun folos, intors acasa, Cassian a inchis pentru vecie
ochii, fericit, pe deoparte, a a vAzut realizata Romania mare, dar in-
durerat, pe de alta, c lag in urma sa BAnatul sfasiat in doug.
In Cassian R. Munteanu, presa romaneasea, pe care a servit-o cti
devotament, la Arad, la Bucuresti, la Chisinau, la Tighina i la Timi-
soara, a pierdut pe unul din cei mai destoinici manuitori ai condein-
lui i, prin el, indrumatori ai opiniei publice.
Cei cari I-au cunoseut si I-au iubit, ii vor pastra pentru totdeauna
o duioasa amintire, iar istoria presei nationale din epoca formarii Ro-
maniei Mari va trebui sa-i inregistreze cu pietate si recunostinta, nu-
mele, Ca pe al unui luptator dintre cei mai inteligenti, convinsi si
devotati.
Pe mormantul lui, Inca proaspat, dar, vai, atit de mutt uitat, ca
tovaras de lupta, depun cu pietate aceste randuri, drept cununA.
Cluj 28 Oct. 1925
Presa ca tribund
biopolitica
de
dr. AUREL VOINA
nia este realizabila printr'o veghe constienta in sanul fiecarei familii si are
un elect calitativ. Dar viitorul neamului nu este asigurat numai prin eugenia
calitativa, daca la perpetuarea noastra $i la valorificarea capitalului uman nu
intervine i igiena nalinnii, preconizata de d. profesor Dr. I. Moldovan dela
Facultatea de medicina din Cluj. Prin realizarea principiilor profesate de igiena
natiunii nu beneficiaza numai calitatea ci j cantilatea generatiilor viitoare.
Randurile propovaduitorilor igienii natiunii se Ingroase din zi In zi. Vii-
toni medici iesiti depe bancile facultatii de medicina din Cluj cand vor ajunge
in valtoarea vietii sociale Ii or da seama, ca invataturile castigate in ma-
terie de eugenie i igiena natiunii sunt pietrele fundamentale dela temelia
asezamantului social al tarii, alcatuite in toate resorturile vietii sale pe bazele
programului biopolitic. Creffinta biopoliticd isvordqte din dorinta de a se asi-
gnra patriei un capital uman in condilii optime in prezent tfi viitor.
Lupta pentru realizarea acestui program a inceput. Asociatiunea" dela
Sibiiu prin sectia sa medical& si biopolitica va concentra in jurul su ener-
giile medicilor romani de pretutindeni, pentru a contribui la inMptuirea acestui
ideal.
Dar cruciada aceasta unanima nu poate avea destui sorti de isbanda fara
concursul calduros al acelei formidabile puteri, care e considerata ca a patra
In stat si care e presa. In slujba unei idei sau a unui program politic, presa
trebuie sa ramana intotdeauna tribuna cea mai generoasa a oricarei idei uma-
nitare. Daca presa politica supune opiniei publice idei, cari comentate si des-
batute pot fi apoi Introduse In legile binelui general, cu atat mai mult presa,
fazil considerate la cnloarea politick Isi va indeplini cea mai elementara da-
torie si isi va creia cel mai imaculat titlu de glorie lupthnd cu vigoare pentru
infaptuirea programului biopolitic, iesit din nevoile de viata ale poporului
subminat de atatea boale sociale, cari-i tulbuniL evolutia si-i compromit vita-
tatea.
EPIGRAMA
UNUI DEPUTAT
de
GHEORGHE STOICA
'711, A
\It
Sa 441,
dOM
1%.X. -
_ sk..+4,
-
.:;041.-
r4. /Mini 1
de
AUREL BUTEANU
secretar de redactie al rev. Societatea de maine"
UN MENU INTERESANT
Cu ocazia deschiderei Gradinei Botanice din Cluj, s'a dat In onoa-
rea ziaristilor o gustare, la care menuul a fost scris In latineste.
Iata-1, In originalitatea lui:
HORTUS BOTANICUS UNIVERSITATIS CLUSIENSIS.
Ordo gnstationis
in honorem scriptorum ephemeridarum clusiensium die 25-a mensis
Iunii anni 1925 oblatae.
Aqua vitae e prunis et malis horti extracta
Olivae olivarum
Caro suina
Pulpa suina
Salamium cibiniense
Radices Raphari sativi
Cucumis sativus cum acete
Allium caepa
Caseum ovinum tansilvanicum
Panicia tortuosa
Cerasa
Vinum vitis viniferae
Cerevisia e Hordeo et Humulo praeparata
Statistica presei
de
N. ISTRATE
eful servidului de statistioa pentru Ardeal
ACT DE CONSTITUIRE
Subsemnaii ziaristi romani, locuind in Cluj, intrnnindu-se azi 26 Octom-
vrie 1920, intr'un local al restanrantulni New-York, dupa lungi desbateri, au
ajuns de acord sa pue bazele unei asociajinni de presh sub numele de Sindi-
catul Presei Romane din Ardeal si Banat". Acest Sindicat va primi ca mem-
bri nu numai pa ziaristii romani din Cluj, ci pe toji gazetarii romani din Ar-
deal si Banat, si isi propane s ia apararea intereselor morale si materiale
ale membrilor mai, arecum si sa lupte pentrn desvoltarea spiritulni de solida-
ritate si colegialitate intre profesionistii condeiulni.
Deleaga pe d-nii Ion Dragu si Leonard Pankerow sa intocmeasca proectul
de Statut al Sintlicatulni, care va fi citit si votat in sedinja de la 3 Noemvrie
1920, cand totodata se va proceda la alegorea Comitetnlni.
C 1 u j , 26 Octomvrie 1920.
Semnaji: Ion Agarbiceanu, D. Tomescn, R. Dragnea, Ecaterina Pitis, Ce-
zar Petrescu, Ion Dragu, Gib. I. Mihaescu, Jack Paleologu, D. I. Cucu, Adrian
Mania, Leonard Paukerow, Aurel Vasilescn, M. Em. Procopin, C. Humureanu,
Ion Clopojel si Vladimir Ionescn.
Criza cartii romneti
la frontiera
de
A. DAVIDESCU
red. la ziarul Sam Mare"
ZIMI111.763
i slujitorii ei
de
DR. I. MATEI
EPIGRAMA
UNUI ZIARIST TALENT NATIV".
In carierd te-ai impus,
E$ti recorder cantitativ:
0 'ntreagh mare ai Mut,
Crici de, tu e$ti talent .. nativ.
A. B.
Voluntariatul cultural
de
DACICUS (dr. loan Istrate)
SARBATORIREA
DLUI G. BOGDAN DUICA
tin moment de retinut din cronica ziaristica a anului 1925, este si
sarbatorirea d-lui G. Bogdan-Duica, laureat al ministerului Cultelor si
Artelor primind premiul national de critic& literard. In 25 Iunie Sin
dicatul presei a dat un banchet in onoarea d-sale, avand calitatea de
membru de onoare al sau. D. G. Bogdan-Duica a desfasurat o prodi-
gioasa activitate publicistica in presa tdrilor romane, inainte si dupa
rasboiu, in vechiul regat ca si in Bucovina si Ardeal. Era o datorie pro-
lesionala sa i se recunoasca meritele gazetaresti de catre organizatia
noastra.
11
Epigrame
de
N. D. SCIFRABILU
(MIHAIL EM. PROCOPIU)
ALTUIA
de
M. G. SAMAR1NEANU
torii au fost atat de stangaci *i, In cele mai multe cazuri, de o atat
de rea credintd, in cat mai mult au orbit decat au luminat.
De 60 de ani tara romaneascl face sacrificii insemnate pentru a
trezi la viata poporul nostru din Macedonia. De 60 de ani ins gre
selile se tin lant.
Ce rezultate au dat $colile varite prin grajduri $i dardpndturi, cu
dascalii lor mai mult analfabeti $i Intr'una lasati flamanzi?
Au creat un numr de intelectuali cari, dupd pdrdsirea bncilor,
au trebuit s prdseascd. 5i Macedonia pentru a putea trdi. Organizatia
si mai ales reaua conducere de aci, din Bucuresti, a acestor $coli, le-a.
transformat intr'un fel de birouri de export cari dislocd tineretul pen-
tru ca poporul s ramand incult 5i prdat.
N'avem intelectuali In Macedonia, cdci tineretului studios, Insi le
scolile Ii creazd imposibilitatea de a mai rdmanea pe loc.
A5a stand lucrurile e greu s vorbesti de o presd. romaneasca in
Macedonia.
Incercari s'au lacut. Era o vreme cand suradea si pentru aromani
un viitor mai bun.
Exodul intelectualilor se oprise pentru un moment, odat cu lo-
viturile junilor turci, In 1907.
Vinovata insd nu era organizatia de stat. Nu Abdulhamidismuf
punea bete in roate desvoltrii noastre.
Raul II purtam in noi; In defectuozitatea ins5i a organizatiei
noastre culturale.
Dupd lovitura junilor turci, mAnunchiul de intelectuali, cari se
aflau la Salonic, grupati In jurul $coalei superioare de comert a Roma-
niei din acest ora5, au Incercat sa porneasca o gazetd. romaneasca..
D-1 N. Batzaria a dat viata ziarului Desteptarea". Bine redactat
$i bine condus, acest ziar saptmanal ar fi putut prinde. S'a izbit Insa.
de marea masa, care nu *tie ceti romaneste si de greutdtile material&
sub care se strivesc toate intentiile bune $i, dupd cateva luni, a trebuit
s dispard.
Sutele de articole publicate de zecile de ziare grecesti din in-
treaga Macedonie si Grecia, dupd, disparitia Deteptrii", sunt dovada.
eh' grecii simtisera ce putea face un ziar romanesc In Macedonia.
Dupd catva timp, d-I Achile Rineta, fost director al $coalei corner-
ciale, actual deputat In Cadrilater, a incercat, tot la Sa Ionic, un af
doilea ziar: Dreptatea". A avut aceea$ soartd. Au aprut apoi unele
reviste din cari cea mai veche 5i aceea care a avut o frumoasd. Inrau-
rire in masa aromanilor a fost Lumina". In coloanele acestei reviste
s'au evidentiat multe talente cum sunt: George Ciora, Zicu Oraia 5i
Const. Belimace, care a lansat acel blestem din Pfirinteascii Liman-
dare".
165
EPIGRAME
UNUI ZIARIST
A i reu$it in multe genuri,
In viata-ti de gazetrtrie,
St scrii totu$i n'ai reu$it
Fara greseli . . d'ortograf ie .
. .
ALTUIA
Ai ochelari, ai si talent
La scris ca si la beuturt,
E constatare prieteneasca:
Fara urrt.
A. B.
0 ideie foarte bizard
de H. PETRA PETRESCI5
In epoca noastra, in care nu-ti vine sit te mai miri de nimic, fiindca
mice absurditate Isi are reprezentantii ei (nu as clatina din cap daca cineva
ar declara convins -- ca. papa este ... semit!) in epoca noastr, in care
ratiunea se lupta, pe viata, pe moarte, cu nebunia, inchipuiti-va ca i s'ar da
cuiva din noi putinta sa dispuna, nelimitat, de coloanele ziaristicei maghiare.
0 ideie foarte bizara, fireste. C. se gandea un parlamentar englez, In
Londra, 1913, sa apropie popoarele, reservand in ziarele i revistele de searna
pagini intregi pe seama scriitorilor si artistilor reprezentanti ai poporului cu
care se rasboieste, pe 'ntuneric, opinia publica a altui popor? Ca striga con-
tele Sternberg si cu el multi altii, in Austria, cand era tara pe dric, ca n'a
existat un organ de publicitate, care sit arate opiniei publice germane, prin
reprezentanti chemati, doleantele celorlalte popoare conlocuitoare? Ca se
bate fundatia Carnegie" din Paris cu ideia editarii unui organ independent,
neinfluintat de loviturile de bursa, de fluctuatiile polilice, de penele scribilor,
cari folosesc diatribele ca o trampolind spre o glorie neronica? Idei, cari sunt
zeflemisite de cei ahtiati dupa posturi guise. fie ce-a fi, si dupa pescuiala
in tulbure!
Si mai bizara este ideia de a dispune de coloane intregi intr'o presa strei-
na, ca cea din Budapesta, d. e.
Mai intai si mai intai isi inchipue Hornunculus-ul nostru cit i-a convocat
pe toti reprezentantii ziarelor si revistelor la un speech si ca le-a vorhit asa:
Un englez ne-a cutreierat titnile anii trecuti, dupft rfisboiu si, dupa ce a
constatat indarjirea din tabere si diapazonul discutiilor, a intrehat: credeti
d-v, ca contribuiti la desvoltarea ci-vi-li-za-ti-ei daca perseverati pe cararea
apucata? Nu simtiti ca, intaritandu-va. reciproc, aduceti apa pe moara ele-
naentelor iresponsabile, subversive si are sa se prabuseasca clasa culla" din
anandou taberele? E primejduita cultural 0 sa joace beslia, din nou, un
cancan desmatat, spre raid tuturoral"
Unii din gazetarii chemati tot vor pleca capul, marturisind, in taina, ca
are dreptate dojana aceasta a englezului, cei mai multi 1nsa, suferind de
mancarime de condei, se vor 1ntreba in sinea lor: Prea bine, dar atunci pe
eine sit cuptusim cu diatribele noastre?"
$1 tocmai asta-i bizar la ideia intreaga: acest veto nu este luat in consi-
derare Homunculus are deplina putere sit dispuna.
Si porunceste, pur si simplu: de aici 1nainte sa nu mai fie rubrica olah
dolgok" cu terfelirea a tot ceeace este romanesc. Olah" valah" jig-
neste cu nota-i peiorativa un popor Intreg. Spuneti, de ce este vinovat cineva
ca s'a nascut, din Intamplare, roman? L-a 1ntrebat Dumnezeu daca vrea sa
fie roman, francez, englez sau altceva? Nu. De aceea: nu litere de o schioapa
167
cf)
D. TOMESCU
Freedintele Sindicatului Presei Romine din Ardeal si Banat
Foaia Literard
redactat i editati de Lucretia Rudow-
_?,; Suciu i dr. Wilhelm Rudow Oradea-
Mare 1897.
Amintiri
4%77
'`7.tSyk:
./
/ .! de
..^S/
LUCIAN BOLCAS
, ,
eft. .41g
LUCRETIA RUDOW-SUCIU
Maine are sa vie curierul Sindicatului sa'mi ceard contributia pentru al-
manah: ceva din trecutul gazetariei romane din Transilvania. Ma sund avizuL
si Imi pare ca ma alinge la coarda simtitoare. In orice caz, apreciez intentiile
avizului si nici nu ma gandesc a ma impotrivi. Rog ins& cetitorul sd, fie In-
gaduitor; calci contributia mea va fi numai o pioasd. evocare taxa nimic extra-
ordinar Intrinsa.
Din odaia de baie $i Inca e bine, Ca n'am de cautat prin pod, sau In
pivnita. dintr'un vraf de cdrti i ziare, scot cu greu o colectie
E revista Foaie Literard" a Lucretiei Rudow-Suciu si, ca sk fim drepti, $i
a sotului ei dr. Wilhelm Rudow. 0 publicatie efemerd, disparuta mai Inainte
de a implini un an de existenta. Intentii nobile, inpotmolite la Inceputul dru-
mului. E plin trecutul publicisticei noastre de incercari, cari n'au putut trece .
biruitoare peste greutatile inceputului. Prezentul par'c e altfel? Cand incer-
cdrile sunt lipsite de valoare, nu avem ce regreta. Dar cand oameni de ta-
lent, cu pregatiri vaste si stdpni pe mestesugul scrisului se poticnesc Intuit
In straduintele lor, e o pierdere, pentru care scriitorii pot A, dea vina.
asupra publicului, ca nu este destul de primitor, publicul poate sa dea vina
asupra scriitorilor ca. se apuca de intreprinderi grele, fard a fi destul de bine.
Inarmati. Un pie de adevr poate sd, fie $i de partea unora $i de partea celor-
lalti; dar, uite, cii. adevitrurile nu se potrivesc si controversa nu poate fi
limpezita, decal privind starea noastra culturald In structura ei Intreagd. Eu
cred ca ne gsim Inca in plin romanticism, cand cultura noastra viitoare
abia se pregitte$te prin nenumdrate sacrificii dureroase ale celor, cari lntre
imprejurari mai prielnice ar putea sd-i dea mai mult. 0 intreprindere publi-
cistica nu cere numai o scanteere de geniu si de entuziasm; ci mai e $i. o-
afacere comerciald. Ne lipsesc pand acum editorii, cari sd, se priceapa a va-
171
Nu'mi aduc aminte de sfarsitul foii. Cand a aparut ultimul numar, jude-
cand dupa data, cred c& eram dus la sat, ea sh ma prepar pentru al doilea
174
examen fundamental. Foaia n'a disparut din cauza nesuccesului material din
primul an. Rudow si sotia sa mai aveau din ce sa-i suporte cheltuiala si nu
erau oameni, caH sa tremure pentru un ban. Dar sanatatea poetei cerea mai
multa liniste.
Am plecat din Oradea-Mare la Inceputul anului 1900 In urma unei sen-
tinte nabdaioase a ministrului de culte ungar, ale carei consecinti le suport
crestineste si astazi dupa, 27 ani, In Romania-Mare!
In trei ani, caH au urmat am primit trei telegrame, cair imi anuntau
moartea lui Rudow, a Lucretiei si la urma a protopopului. Asi fi dorit sa pot
face mai mull pentru pomenirea lor; dar sunt slab de fire si vad c trebue
sa treaca trei decenii, pana sa scot o vorba despre oameni, cari mi-au fost
dragi si nu mai sunt.
DESENEL E
Almanahului se datoresc artistului Demian, bine cunoscut publicului
ca decorator al revistelor si pictor (o expozitie a sa a avut loc chiar In
Decemvrie In Cluj).
Zodiacii cari constituesc capetele lunilor sunt din nou cultivati
In streinatate, roduri ale fanteziei milenare a popoarelor antice,
simbolul lor detine Inca farmec cuceritor.
de
GA VRIL TODICA
OHUE
nenTpo
open ede jdei s-"Tya crspii de (sag% inseLigil, nape oape sl.nd awed, poramaisa
a A aspapiAop +n Mo Arlon& BeneOei ACOP.11 mbar] in .01 i peslaop
(pmape..) ce papa rpinia unei onoziLtii cbapTanlme ini
siap cielemaTige. lisvemndsceano1, b sa
4tn zime.ne aveeTe mai dinsOge catira- npi.aeacs.a onozigjei din 1835-36 cars whzar
zwr ecsare tui xorspavre rmogecapi neTe- rrhni. +nsbr MHZ11110(4.8e naprida 4P rrb-
sneisA nykrrapii..top minginOce. as sape sin eTpearb +a pstrre ei nerdna
Suplimentul Gazetei" In anul 1848
au trecut in vechiul regal. Primul numar apdrut sub scurta stapanire roma
neasch purta pe intreaga pagina prima titlul Orasul Biasov sub stapantre
romaneasch." thlmatind recunostinta si omagiile Romanilor din Ardeal arma
telor eliberatoare.
Dupa retragerea armatelor romane din Ardeal prefectul judetului BrasoN,
ajuns din nou sub stapanire maghiara, contele Mikes a facut, la ordinul gu-
vernului din Budapesta, sh. reaparh. Gazeta Transilvaniei" angajand in acest
scop ca redactori pe faimosii tradhtori: Arsenie Vlaicu fost director al $coalei
sup. de comert romhne din Brasov si pe profesorul N. Sulica, pornind, de sine
inteles vechiul nostru organ de publicitate in serviciul guvernului maghiar oi
insultand timp de aproape 2 ani tot ce-avea poporul romhnesc mai bun si
mai slant. Este acesta un capitol rusinos si dureros din viata acestui organ
de publicitate, ale chrui coloane cinstite au fost pangarite de niste inconstienti
simbriasi ai condeiului, cari nici p5nit astazi nu si-au luat pedeapsa meritata.
186
in Maramur
de
PR. I. BARLEA
Anul 1918 este anul binecuvantarii pentru toate popoarele, dar cu dea-
dinsul este anul mantuirei pentru Neamul Romanesc, astfel si pentru noi ma-
ramurasenii ne aduce pe langa allele si sloa romaneasca tiparita la Sighet.
Par'ca vad si acurn bucuria nespusa ce stralucea de pe fetele celur mai multi
maramuraseni, cnd au uhut aparut primul numar din Sfatul".
Dispretul ungurilor era mate, ca si cum ar Ii zis: ce voiti, voi romanilor,
cugetati voi, ca cultura se poate prupovadui si in limbo, vtiastra valaha? Acest
dispret s'a potentat Cu aparitia ziarului roman. De altcum multi romani fri-
cosi si neinciez.aturi In izbanda rumanitor nu cutezau nici sa vorbeasca
rumaneste pe strada, iar altii curagiosi demonstrativ vorbeau numai roma-
neste. Pe acestia politia ii tinea in eN identa si sub control permanent politie-
nese, hind notati pe lista cea ileagra a tradatorilor de tam, cu acestia so-
coteau sa se rafulasca cat de curand. Insa norocul de azi data a lost pe
partea romanului.
ln articolul prim al bfatului" sub tillul: Ce \ onn? arata piograma de
activitate ce profesa ziarui %oim sa mune.= cu ajutorul lui Dumnezeu
pentru intarirea, ajularea, inaintai ea romanirnei din Maramuras ... Ca
sa putem ajunge toate cele bune si durite e de lipsa ea sa fim una noi intre
noi si daca fiecare din noi \ a asculta de poetete, de indrurnarile mai ma-
rilor pusi de noi asteptam ca fiecare din noi sa-si tin& de cea mai sfanta
datorinta sustinerea bunei randueli prin satele noastre. Cinstea romaneasca o
pofteste aceasta!
lledactorii Sfatului" dela inceput au fost d-nii Dr. Vasile Kindris prese-
dintele consiliului national roman comitatens din Maramura i advocatul
Dr. Thu Doros, un inimos si barbat integru.
Sfatul cu Nr. 52 din Dec. 1919 isi suspendeaza aparitia. In timpul ace-
sta se apropie alegerile generale pentru parlament. Partidul national, prin
comitetul sau judetan din Sighet vede de bine ca sa-si editeze o gazeta de
partid. De aceea in zilele prime ale lunei April 1920 apare la Sighet in tipogr.
Kbzintivelodsi nyomda r. t. Maramarosszigeten (Elektromos eriire berendez-
ve) ziarul Maramurasul" cu antetul de pictorul Tr. Biltiu, organul partidu-
lui national din Maramuras. Bedactat de un comitet. El este redactat de re-
dactorii responsabili Dr. V. Kindris si Dr. G. Iuga ambii advocati. Maramu-
rasul" apare in total 14 numere, dar foarte neregulat. Ultimul numar 14 apare
in 6 August 1920 in care se da o nota informatiN a: Imprejurari technice ne
impiedeca in scoaterea foii regulat. Cerem rabdarea cetitorilor. In cel mai
scurt limp vom trece peste ele". 0 formula advocateasca prin care voise sa
copere cauza adevarata: lipsa fondului banesc. Isi sisteaza aparitia si n'a mai
aparut pana azi. De altcum Maramurasul" la aparitia sa pune pe frontispiciu
Anul al III-lea adica se socoteste ca o continuare a Sfatului", desi Sfatul"
incepand cu Nr. 24-25 se socoteste organ national i e tin fel de monitor ju-
detan.
Faptul acesta au voit sa-1 validiteze si aderentii partidului poporului care
Inca voise sa scoata o gazeta de partid si ar fi voit sa fie ca-o continuare a
Sfatului". Bine stiind ,aceasta cei din jurul partidului national, au prevenit
pe averescani u cu o saptamana mai de timpuriu scot Maramurasul" ca si
o continuare a Sfatului". Iar averescanii cu-o saptaman mai tarziu adica
in 10 April 1920 scot ziarul Gazeta Maramurdsului" organul partidului po-
porului. Ca redactor responsabil figureaza Dionisie Veres, insa sufletul zia-
189
rului a fos D-na Dr. Margareta Mester i fiul sdu primnotarul Dr. Al. Moldo-
van azi subprefect in Turda. D-na Dr. Margareta Mester, repausata anul trecut,
a fost sotia d-lui notar public din Turda, odinioarA prefect al Maramursului
Dr. Vasile Mester, $i a condus ziarul cu mull& pricepere si sarguinta fiind de
altcum si autoare de crti.
Cu Nr. 36 din 9 Sept. 1921 An. If. ii schimba titlul In Gazeta Maramu-
rasana." redactat de C. Ionescu Olt, biroul redactiei Palatul cultural
Ultimul numar din Gazeta Maramur4an8." redactat5. de C. Ionescu Olt
este 112 din 4 Mai 1922. Anul al III-lea
Trei luni uimarA fra. sa. aib Maramurdsul baram o singura gazeta. Fap
tul acesta era o ru$ine pentru toti maramura$enii. Aceasta mine m'am nfiznit
sa-o indepartez, sand mi-am propus series sa infiintes o gaseta pur culturali
si de propaganda nationalfi. Am pertractat cu mai multi prieteni si nu mi a
fost greu sl-i conving despre necesitatea unui ziar romanesc In Sighetul Mara-
murdsului. In 1 Iu lie facem contractul mutual subscris de urmatorii domni:
Avocat Dr. Titu Doros; I. Petrescu profesor; Gh. Vornicu profesor; C. Ionescu-
Olt; avocat Dr. V. Kindris si Pr. I Bar lea, iar in 7 Iu lie 1922 apare primul
numr ca continuare a ziarului Gazeta Maramuresand" sistat In 4 Mai 1922,
cu titlul de Gazeta Maramtirsana" Nr. 113 Anul al III-lea.
In luna Septemvrie anul 1924 apare la tipografia asociatiunei maramure-
sene organul vicariatului episcopal gr.-cat. roman din Maramuras Dumine-
ca" redactatA de Rev. D. vicar Ilarie Boros si sle alti colaboratori. Ea 1$i con
tinua existenta sa i azi, avand de scop latirea religiosittii si moralitatii in
straturile largi ale trulnimei din Maramure.$. Se vinde exemplarul cu 1 leu si
se trimite la toate oficiile parohiale. Nu se sprijineste In deajuns din partea ce
lor chemati, asa Incat azi se lupta cu nAcazuri materiale. NesmIntit umple un
mare gol In educatia populatiei si ar trebui sa i se asigure existenta.
Afar& de ziarele sus amintite trebue sl amintim $i revistele cari apar
in Sighet. $i anume Incepand cu 15 Martie 1924 d-1 C. Ionescu-Olt profesor
porneste revista Gaminul Nos Liu" revista literal%
AltA revist de cultura. Zan senine" a aparut la Sighet In Noemy rie
1924. Director: Profesorul de roman 5. la liceul Dragos-Vode I. Modreann...
Aceasta este pe scurt cronica ziaristicei romane din Maramuras.
Dupd cinci ani
de
ION CLOPOTEL,
vice-prw,ediatele Siudicatulni,
redactvul-aef al SuaietAu do maine
,
/
tsW,
-
44 4:
agt**I'IngCCI.R, 44505. ;flersr
iAte
Ref
41ifOrRf<0.?'
5."N$541
Mao:
. 4440504:-
k
414
vifik
674..
*-4*.
1%tervz
ofowg,
, ;,
kgettM!,...
sozrai:u: mat*,
,
t'r0:44 .
. .
4.111.10*.n.mowoo40054-.5.:04.4.o.kOF
.k,Ara.-,t44,ft
tl, x:,- ,,
*.1-4'
:',,,,:ree,, , ,...:-.,, ,:.- 1 - '...-: '
Apittoune. do ..,i:;,..;.,,,::::e,,....::;:.-:.:,:ml,..r.f.lk
.4'..r<44.
iw-;:::::...--,-,::- . ,,.w.::.:.:..,0......,,,;,.*::, ,::
...-
0,550k4,29.45.41.:
:::003441104,
"4.4.47.634.57,5**W34
:ft ,<, .
. . .
SOCIETATEA DE MAINE
Mare publicatie sptaninal social-econornicA
cu un buletin al Astrei"
Comiletul de direclie: V. Goldis, D. Giusti, M. Popovici, Ion Lupas, Onisifor Ghibu,
M. Serban, N. Ghiulea, V. C. OsvadA, si Ion Clopotel.
Colaboratori: T. Albani, D. Antal, N. Bagdasar, Axente Banciu, A. P. Banut, V.
Bogrea, dr. L. Borcea, dr. Al. Borza, Tr. Braileanu, N. Buta, 0. 13oitos, I. Breazu, A. Bu-
teanu, S. Cioran, Al. Ciura, A. Cotrus, I. Cristca, dr. E. Mann, N. Dascovici, dr. Aural
Dobrescu, Silviu Dragomir, I. Duma, A. Esca, Mircea Florian, I. Flueras, Vladimir Ghi-
dionescu, N. Floisescu, Ovidiu Hu lea, dr. Danil Ciugureanu, dr. Axente lancu, dr. I. laco-
bovici, Petru lieu*, Emil Isac, D. B. lonescu, dr. loan losit, dr. Victor jinga, losit Jumanca,
dr. C. Lacea, I. I. Lapedatu, Victor Latin, dr. Aural Lazar, dr. A. Magier, Mg. Macsai,
Aug. Major. dr. Sabin Manuila, Simion Mehedinti, *fan Metes, dr. Zaharla Alunteanu,
Ion Mehedinteanu, Teodor Nes, dr. Ion Nandris, Sahm Opreanu, Zcnovie Paclisanu, Horia
Petra-Petreseu, Ecaterina Pitis, dr. Gh. Pcpovici, Septumn Papa, Ginn!! Popp, Constantin
Popeseu, dr. Oh. Preda, dr. Octavian C. Puscariu, Sextil Puseariu, dr. Cornel Radii, I.
Rem: Anselme, Ion losit Schiopul, Valeriu Seni, dr. Gh. Sglimhea, Victor Stanch!, Vasile
Stoica, dr. M. $erban, dr. Dom. Stanca, Fl. Stefanescu-Goanga, Patti! Such', Constantin
Sudeteanu, inginer $ulutiu, Gavril Todica, D. Tomescu, Isaia Tolan, Vasile Vlaicu, dr.
Aural Voina, dr. Ion Vomea, T. 0. Vornic, dr. N. Zigre.
Reprezentanti in provincie:
Oradea-Mare: prof. losif Pogan Judetul Maras: preot Mircea Tomas
Ce nauti: prof. dr. Vasile Gherasim (Tohanul-vechiu)
Arad : dr. GIL Rusu si Laulentiu Luca Sibiu : prof. Gh. Maior si Elie Magean
Alba-lulia: prof. Horia Teculescu Targul-Muses: Traiap Popa
Blaj: prof. Alex. Lupeanu i $tefan Pop MaramurAs: I. Barlea si dr. V. Filipciuc
Turda: prof. Teodor Murlisanu Mehadia: Coriolan Buracu
Brasov: ziarisf Vasile Munteanu Hatcg: prof. $tefan Gherman
Ludosul de Mints: protop. Romul Popa SfAntu-Gheorghe: dr. loan Papa
Lugoj: Pavel Green, rcdactia Cartea Satelor" Cohalm: protop. Emilian Stoica
Timipara: ziarist Octavian David si Vale- Beius: protop. Petru E. Papp
riu Linca Poiana-Sarata (Sacuime): pr. I. Raftroiu
rareii-mari: Ion Vida Saliste: prof. Alex. losof
Mau: prof. Ghergariu Sighisoara: Serban G. $erban
In Bucuresti: Gh. Vldescu-RAcoasa In Roma: N. Bina
In Paris: Adrian Corbul In Berlin: N. Bagdasar
SOCIETATEA DE MAINE
d lAmurirea teoretic a problemelor sociale, economice i culturale.
Intreprinde cele mai vaste anchete publicistice in domeniile : agrar, eco
nomic, Biopolitic i cultural.
Este organul democratiei radicale sustinnd cauzele celor necajiti.
Publia cele mai controlate informatiuni, cci fAr cunoa;terea exact a
realittilor nu se poate consolida nimic.
Are colaborarea celor mai talentati scriitori i ziar4ti.
Timp de trei ani Societatea de maine" a reusit s-si castige cele mai
intinse simpatii in lumea cititorilor seriosi din toat'a tara.
Societatea de m'aine este agentul cel mai energic i vioiu al idealuri-
lor de progres social.
I
ABONAMENT ANUAL :
Institutii Lei 1000., profesiuni libere Lei 600., functionari Lei 500..
Un exemplar Lei 12.
Redactia si Administratia Cluj, Vi;'lerlit 51
in11111E1111 NM IHIMMINIE INIMERI IOW= MI Ken
A;n1 VII. BIal. Mumma k IS Otbanna 1445. fir 41
I Il
1 RORER FUFEIRULUI 1
0 AAAAA Ire 6i. I. ...AY
.two.LA rortALtur Aar..
aster. ,
lo Woo. 8.1.1
A.m. re fa db.% ra.m. ALLIA.M. WOLIN WM I
I
REVISTA COSINZEANA"
s'a intemeit4 de Sebastian Bornemisa in Octomvrie 1911. Inainte
de razboiu ajunsese la un lira] de 1800 de exCmplare i aparea
saptamanal la Or4tie, judetul Hunedoarei. In cursul rAzboiultti,
din Februarie 1915 si pana in lanuarie 1922 nu a aparut. La
aceasta data reaparc in Cluj si iese de doua ori pe tuna, fiind ai
astazi singura revista de familie dincoace de Carpati. Colaborcaza
la ea scriitori din toate colturile tarii, si mai cu seama cei de
origine din Ardeal si Banat. Are prini-colaborator pe dl Alexandru
Hodos, iar secretar de reiactie pe dl Teofil Bugnariu.
.....1..ig"1111MCM
-
Giurgiu, Ploesti, T.-Magurele, Oradea-Mare, Sf. Oneorghe.
BAnci afiliate: ,;TIMISANA" Institut de Credit si Economii
=_ Timisoara, BANCA BASARABIEI", Chisindu
Face toate operatiunile de bancA
0000
Consiliul de Administratie:
Presedinte : C. Rdmniceanu-Manolescu.
Vice-Presedinti : Principele B. .tirbey, I. M. Mititineu.
Membrii : Victor Antonescu, Principele Jean Callimachz, Dr. I. Costinescu,
Henri Catargi, C. G. Dissescu, V. uoldi$, Baronul Al. iturmuzacki,
P. P. Negulescu, Ing. C. Oskeanu.
Director General : M. A. Georgescu.
oii=ito o
LUMEA TARA" 1
o
FOAIE POPORALA I LUSTRATA
Director : Dr. Sebastian Bornemisa
I Biroul: Clu j, Plata C uza Vocl 16
0
a a2 0
....1
0 o
1) LUMEA *I TARA"
1
0
s'a intemeiat de di Sebastian Bornemisa in lanuarie 1923.
.Apare sAptAmAnal, publicnd articole politice, foiletoane
poporale, ilustratii si stiri de pretutindeni. Tirajul
I
In crestere. Este scrisa in Intregirne de di Sebastian
Bornemisa.
lo_.. pans_ of
o
+1111111
..
, VIZITA SLIVERANILOR ROMANI IN FR iNlrik (13tilat ILEIPACEI ,08.411Lt DIA Pal 111.11
A ,e
if ..,...1.,...... a
t.E.,::,..7.:=....:-.... ,, ...47,ar.1..........,,,....=
ha 4 II 1,344. v.. , Wu 17. 0.1 term de ts, eet do pfl tan Ramis berioti 4a T. a. e
4 da.6.444.4 6 V wawa.
( rma........4-1.z.a.4 4 ...... .....,;t mg*
aan weft ..17,17,rat 444a. I owl.
=4. Ina0.1 It Itter at .. ....' WItatait. 'Xi'llalut "tr .t. -.Ai. , .
U.* ,,
e f',
4oat. Lt..,ti ta.att.arfo.latt.
Snow. oddla As a aver 7. ...,... of.
'''''
It.a.tat . &we 5:4.7.,..=,-.....-:-..r.=......:,:21.
.
44. # ate.
ha *elf .41.1.11{ Walla rot:. 7.. 117 t
--
147.101 r.,../;.....=fl TV., '....1r. ....E..ntn.= "a.ra. -,-..e...2 :::: it.-4,....r..;:-r : al* W., ..alrear WA /1444o
l 4.6
4.
,
Ira Ma /a to 1171
..ree.sA moo _ .. ,.... g...., ona r.
I I, maw:
V . I.. It. eq.* Cat
famtate,
m or. 1'olga
. pal . Iati, yea, be-atat. S.W. a, a., a4.1., ,44,......- o., :rt. v. a al odd a.. laa
:4=
....,..:.4'7::",..T.e.... Alt=lt'7.';t;?fret ' rI -',. tr....Ltttt ',V; . --1111.11
11..reesta ttami Saw.. a, :=0.4 root or. m.o.'
tp.
:. f
=:=
.
al a Cala si .1{!:.
44 al pa.p. p Pus. 1,Pitaf It VIt
zrla aintatt..4 mitaa la. a r04. ca.1414
et1=Ltf F: CI ".r., Z.% ; 7.1 Y. ;Cp. Ittot 1 ma. 12 O.
r
wads UV my.... ,,,. ve M. we. na,44 p...... ,..... ............,".. I 4? 7:4I at, awl pa. lita la Pew i of la ored a oaf( re:ol od.-
1
Wow aeon a we ...a . ir.- 4........,_ .....A., ... ''''...., letto.. n.Ata ...tot.' aye}
a Lau a Ma. h .141. %...7%.,=1.7.,:-..rf. ,-.. tallati. rat drj. ..11.. ,
.- 1
um.
WM. :Ai .la la had n mi.
aalat g..1.1trt,
,
3,11/.. K.:74:41:4"411-.1.11
'";' at
.
0.1
Yawl= . 11i leas Li iF 1
7.71.C. 440 apt apoalaC;
. -11.Na Ma.
IJ 1170 ff OW
.
ed.
.-
ofew aro
a 1 1.
imolla I Sqra-a, WO Palla 444 7- 'Awl
1.
pal.,444 L.41. ad 6 .10 SW.
ow. tour r
I*
t ,
,
IY..1.(ar:; 4..474144" 4
Dow.,
' 1...a.t.taat.
Or,
tatal . B...
7 I oo td.
tr.....".. t.,....., nt
ttrOLI.t.r.O................
.. .
I. S. tau a .. 4 a .44 4.1.=./In a
,.444a a,4,4 faq ar ../..- ,T, 14.,* ...at at ma
IforOlfr. '.1... ...pa
Y. .....
A. ai.at ...
. P-4.0$1;:':6-41J " Tit .....7.'..tr''"O' ta 4* :.%"1. ."14.1
.
Rt.... ti . t....._
. ta-
2.. dO
...,.- ..e_nrra..-el!'
'-.:;f If gr-: 1.
..!
te'd Id:rot,de. .07. *.d. 74
*..tr"' '''' na.. I., alt, ;at: ..., loilltaitd_r.
tt...t altil Ja.44,41. tab el
Fa a Iii-r att toe as,
M.,.... Ow ...An 142110.,WC0... vale 'feu epr a 1
..a, it ...ate. tta .....14444! aaft la ,va al.
'41.ill.or-,:*:a ":: t.4.1. . , D.: 1 J. .
so 7.OW'''d/O74;
.. -...... .. Jo. 4e: .. 77 diiefif.t.. de;* do. Ado.o. 7 OId.o O.
, Mk I Oro o dn...
. 1777.
.......... ... ...-
.
Oa . . 1... , ...o.., 44,44 r--
:
.Z '....'. .V.... ''
44 44.t.....p......,, 4.= ... 444 safaCta. AJIAL - (SW , ef.* '''...., ';:''''''.''...v.
aro 1.31*.r% . ...Mg ' ............. - UM* ..,
'Li.-
'
. ,oaa, . a_ Is Mia..1 UnlOni 414. 0...,.......,,,; .., ,'.r, ;7--- 7;r...:"S - loos a a aaaa.?
,....r.a, . -,
,
,... -, ,,,--- ,., ? aaallall 4?-14, fallaltal? .Lae .: moo i ranita alletala at Lazz...."...: AZ..:;:".,Z1
zdo:s0 .,::::4
Pl..... -.. . .
. .
...or... .
r .,. ,.,... ;.
:. 1".;;;;r-:":""'''" .."."...=7:::
ceet
'
-' ':-.. -.74 t..,:r...,:-...:: 3
70.
ip.-4MF741M I'W77.41W
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII I I , I I I
CITITI $1 RASPANDITI
.
CULTURA POPORULUI FONDATA IN ANUL 1920
Director : General N. Petaia N Prim-redactor: C. Cehan-Racovita
Cea mai raspndita foae culturala saptamanala din tara,
JatittN...rag
Organ al intereselor romfinesti de pe vitile TArnavelor
rrinrre Iii'riimirrri
Societatea pentru Industria Textila,
1) MMUS!"
Fabrica de postav, stofe, cuverturi, etc.
Fa: 11141.11.&ij Alija jamILLAILLpa
Gazeta Maramurm -
Director de ziar
Pr. I. BIRLEA
'1,
PSIZEZEZE2E25010102E252E2ERIS
N 2
Z 15.1
O
,___..
BANCA CENTRALA r.,K! ....,
z PENTRU INDUSTRIE SI COMERT S. A. IN CLUJ N
N STRADA REGINA MARIA No. 1-3
..0
Z CAPITAL : Lei 50,000.000 N
IN FONDURI: 18,000.000 z
,
p.,
IN
iii
N
FILI AL E: Alba-Min, Arad, Eistrita, Hateg, Sibiu, Turda. N
ta i IA
N.
zN
Z. Sectia de cereale.
N. Comert cu tot soiul de cereale Export de Z
Z trifoi si luternd.. Stabilimente speciale pentru
N decucutare. N
Z E
N Sectia de coloniale. 1:71
0 Import 'direct de cafea, orez i alte articole 0
17_
coloniale. n_)--
N
O
N
0
FabricA de surogat de cafea Centrala ". 0
N Sectia speciald pentru ciment. 5
O Sectia de banca. i devize. N
N Z
Z ExecutA tot felul de transactiuni bancare,
pldti pe toate pietele interne si streine.
SI
SI Z
Z Depunerile S
Si
Z se fructificd in conditiunile ce'e mai favo-
0
N.
SI Z
rabile. Impozitul dupd depuneri il plAteste
[0 E
institutul
Si
LegAturi directe cu America.
Z
Z N.
N. Z
Z N
N2E2E2525ESzoluose 2S2S2E2
// ALBINA"
INSTITUT DE CREDIT $i DE ECONOMII
Centrala : SIBIU
FONDAT LA 1872
rAm
Atentie I
la gesthurantul Bogue
17 Dombria"
Fabricd de postavuri
Cluj, Calea nevi: Fer iaand 70. 'Face sivinde satt schimbd
se polte mita inasa foarte avan- ca kind splata, adeltuate
tajos servindu-se Cele mu bune "Vofe ,de modd homes pun"
maneari. Se cerveste berea Dre- pentru domni si doamne
lier-Haggenmacher i vin foarte Calea Decebal No. 22
bun cu 20 lei kilogramul. Tot aici facem sou vopsim mete
rg2mmrgnmomrgirAmmorgmrgnmrgm
a
M
E
M
aim GANZ" m
m
a Societate Anonim de Electricitate et Comp. E
M Cluj, Strada Regina Maria No. 16. g
a Adresa telegrafica: ALTERNO 13 Telefon 991 E
M E
a
pm-
r-r- E
Mare depozit permanent de generatori electricl, m
aM dynamo, motoare si transformatori, precum i de E
contoare de curent alternative si de material
m
pentru instalatiuni.
aM Depozit In comision in toate orasele mai mari
Preliminare (devize) d gratuit
E
m
aIg Reprezentrinta firm! GANZ et comp., DANUBI115, Soc. Ann E
M
1m,
a pentru motoare cu benzia, motoare de gaz cu pompe, pompe
centrifugale, pentru aranjamente de fabrici de cArAmidA si pentru
vagoane de ai ferate precum si pentru accesoriile acelora.
n
IN
EEEEEEEEREEEREEEREEEaEEE
ARIMICRICRIMIRTRIMIRMINTEVICIMPRIMAIII
EC El
Cassa de PAstrare
1 i Banca de Credit din Cluj 1
a SOCIETATE ANONIMA
CLUJ, PIATA UNIREI No. 7.
N
FE Capital Social : 25,000.000 o Rezerve : 23,000.000 Lei
Ft Sucursale : Dej, DicioshrnArtin, Alba-Iulia, Tg.-Mures
11 I n s t i t u t i i a f i I i a t e : Cassa de Pdstrare a Judetului
BE Turda S. A. Turda, Cassa de Pstrare a Judetului
FE
PE
Odorheiu S. A. Odorheiu, Cassa de Pdstrare
si Banca de Economie a Judetului Alba- if
Inferioard S. A. Aiud, Cassa de Pas- gEl
FE trate si Credit din Reghin si Jur 11
II
IRE
Soc. Anon. Reghinul-Sdsesc. llEl
a Magazinurlle de mArfuri langl garA.
efectueazA remiteri, face Imprumuturi.
Ftcif afaceri de devize.
Primeste depunerI, sconteazA polite,
Safe deposit. Institut autorizat
Afaceri de hancA de tot soiul executA lavorabil.
*I
El
iiittitittillikilititititilttiatitifilitibliBlittitillititifilitlillittitig
................
CREDITUL MINIER
SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRU DESVOLTAREA
INDUSTRIEI MINIERE
Capital Social: Lei 550,000.000
Sediul Social : Bucureti, Bulevardul 1. C. Bratianu No. 75
TELEFON ; 39 41, 47 36, 67 31, 87 32 INTERURBAN: 87.
INDUSTRIA SARMEI
SOCIETATE ANONIMA
LIVRAM:
Scoabe, Fier de beton,
Cue de tot felul, Sarnia arsd,
ardmit, tare, Arcuri de mobile,
SArmd ghirnpatd, SArmd
:-: de otel, Agrafe. :-:
-.....Aymail11111111111111M~,--
BANCA DE CREDIT
,
ROMAN
SOCIETATE ANONIMA BUCURESTI
, a: "' 0.1
r.
.
thW -1-7giw-.70-ii
---
CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT LEI 25.000.000
AsturAri
contra daunelor de incendiu, grindinA i transport
fluvial, maritim, terestru
AsigurAri de V1ATA dull& combinatiunile cele mai
avantajoase.
AsigurAri cu bonificare de 3 0/0 asupra tuturor primelor plAtite.
Asigurdri de caz de moarte i mixte cu scutirea de plata pri-
melor in caz de invaliditate, Asigurdri de Rente, etc.
Pentru folosul pdturilor largi ale muncitorimii, GENERALA"
a introdus AsigurArile Populare fArd examinarea medicald.
AsigurAri de ACC1DENTE
individuale cu i fArd restituirea primelor ; de Rfispundere
CivilA fata de terti pentru Intreprinderile industriale i pentru
proprietarii de automobile, precum *i contra stricAciunilor de
obiecte praprietatea altora. Asigurdri contra stricAciunilor ac-
cidentale ale 'automobilelor i autocamioanelor cu includerea
furtului, incendiului i a exploziei.
AsigurAri de FURT
la mobilier, gospoddrii, casse de bani, mArfuri. AsigurAri
contra jefuirei casierilor, incasatorilor (curieri) etc.
Asigurari de GEAMURI
vitrine, oglinzi, firme scrise pe cristal, etc.
t-.---mIIB-.-----
Prospecte i orice lAmuriri la cerere
Libraria LEPAGE Papetdrie si Tlpografie CLUJ
Editura revistei EX LIBRIS* 0 Confectiuni de hArtie
Telefon 438 Telegrame: LEPAGE" Cluj Pondati la 1870
Raprezentanta generalA i depozitul fabrfcei de STANIOL i CERNE-
LURI TIPO-LITO Kidd-London, pentru RomAnia-Mare
EX LIBRIS" Revista BibIiofiIiIor i a CArturaritor
SUPL1MENT EX LIBRIS"
Apart lunar. NumArul prim p aptirut fp Aprilie 1925. Aduce regulat, In Secure tuna, (M-
ille de Beatnik, rezumatul l recenzille noutatilor literare, apArute pAna atuncl, In limbile
ronninA, francezA, germana, maghiartiuneori Italiantt si englezil "Hecate ppm& In !MINI
in tare s'a acne. Costul abonatuentulul s'a stabilit, pentru inceput, cu o sumit minima
de lei 120 pe an. NumAr lei 20. Prospect &Inuit lp Libr. Lepage Edit. ,Ex Libris" Cluj.
ktV)
BANCA ECONOMICA S. A. I
CLUJ Strada Memora,ndului 20 CLUJ
Telefon 9/49 si 10/37 e Teleg.: Kzgazdasgibank
E N
V!, 3
Primete depuneri spre fructificare pe liber, Iii
contcurent cu cele mai favorabile dobanzi
sl le replAteste ori and frA denuntare. Execut
orice opezatiuni de bancd. v.)
CP) KR-3, AD1,
we
MAGAZINUL
G. 51. Cantu - Nang
Locot. la Bat. 10 VnAtori
de munte Sighet. I
PASCU I
CLUJ Cal. Reg. Ferdinand 26
infiinptorul revistei art proprietar Valer Pascu
Senine" i autorul unui Import de Coloniale
volum de Poesii. Vnzare Engros-detail
MN
1
t62EMEggW1 Z2A
Cititi i abonati cel mai vechiu
ziar romnesc din Ardeal!
3-IVI7IE1A1RA\SIDIAME1.10
/I 0 v111,111.1.1 )
lion. +0+0
+0 .,
++,1.
+++ MO
...14,........,
.....,,, Os 000+010100 ,.
G A ZET A
.G.A PO+ +we* 00 1+0.1,04
t
, .,..,......."
..
7i. irmi
4N2
TA
V, L -.....- ............-,___,
+ +0+
+++a
++. a++
100 +".00. 0.0+ +1,0
.+0 ..
.7...7 Z. ,...-..,,,,
....."---",,....... ". "r ..n.
gr.:73-71-25
0.0.
.04+11 00011++.
1
_
r:
I .-.......,...:7. -,....,..--.
bl, 4,7....,,, - .;":4, .........-, f.".^... ,,-,
-'40,,,,,,:. 44,1....,-'1,!--t....1.,,, ."..-
.
.
t !,.....,,..74..C.`,.. ,tr.1.,,,z... ....44...... ..... +.a+ WOW.
am+ 41
.00 WO. +110
so
4.0
...
-.4Z7,..,-- -.1`,.- -;.* :.._._-,00,..... -.1.447,..,:.
--
r . --.....t.,..::g.l."4.Av,ra.N.
;
*-,:. =i- - ''. + +As A+++ 01+0
,
rk,.4.L.1,-7.1;:r.:,'',. Oa+ mar do 00.0
r
3,--....,..k.v.
,_,...".,;;;....... fl++++.
,
.....?,-"," r.........z..... -.7..71: -.., ..., ::`"-.9.- 0,4- -
..,. ...L., -,,,, ,,,,,,..e,ru, Jan,' .Z....,1 on++ 1. r+++.
:6'..,.... - a ..,,,14,, ,,.,-r,,^ ..t a+ +0 +4+
!
_ ..;'-:.;.,T7Z.r-4-6- ,,. ,,-- ..a.z ..`,.
-,,..,:-.4,-;-_,---:::!...,, *. ,__=::;.,:.....1.,,,,...,---..V.:',.. s
.....+01++, .+0 +A+ 0...
+00. ++ +a ...ma+
I
i
. :Z`t."
-: -,,,;7pl ".....-.,--z.--,4,-,-..._'
..,-. ,..f..,
,z
-
-.., +0 0 ft *I+ +MOW
ttra+0""":++40.0.
r. ++1.1.
...,.47,,, .... 41.,- i.,--,
... ,'. ..2.-
Altaff,'``.. 7"4 .4." i',.",."7,'..., .474 "' am. -7
.
, .,
.....4.,
... 40-...,
Z.!'",..:,..V..
......,
-......,, _........7.11. ,a .r.t.".."
%I ,..t7.40,:
,... s,...,.., ,71.4,t,
......,,...., ...v. ",:;
.7,17
?hr.. ."" " Tr: ; ,s +4+ 0+ +.0.
.4,,, ...-..,,,,......,....,,,,....r.
-.
.
''.....^":,.:M.7,,r;
7-V,7/. .,
---..-4 ...---4.'.'-'---.,..":74..---
1. , 4 17 .-.1, ' A ...:.... .7.4.:17...r.
,
.4 t1,1,-;:-........'-r,
'" -1.r.r W 1.
,
...7.1 Ai, .,- _,)'.7.- _
.
.. . :t
. Tu '
L?,
ECONOMUL"
institut de credit F,i econoniii
societate anonirna. in Cluj
Fonlat la anul 1886.
capital -autorizat. Lei 5,000;000. VArsAt
Lei 3,000.000.
Centrala: Cluj, C. Reg. Ferdinand 26
z'
1 Fiala : Ludo ul dc Mule1
smolom
Face tot felul de operatiuni de
banca. Primeste de-puriefi pe
livi ete i in cont-curent in con-
ditiuni favorable. Acorda
irnprumuturi- pe cambii, inta-
bulare i h cont-curent.
mmors.....err
TRISKA I.
TELEFON 419 CLUJ, STR. .kGUNA 14 FONDAT 1870
ReprezintA cele
Cel mai vechiu
mai renumite fabrici:
depozit de plane
FORSTER
din
STINGL
Romania -Mare
VIRTH
Se poate comanda : Bosendorfer, Ibach, Steinweg, etc.
Face acordAri, renovAri. Furnizorul Operei Romane, Conser-
vatorului, etc.
99 AU PRINTEMPS" I
I fost MISSIR
II 11
Strada Memorandului 11
ia e
e
7
11
o p
C
@ INSTITUT DE ARTE GRAFleE 1
e
. . ..-. .......... 5
Chin ... Ealea Victorith No. 7 .4. EMU e
5 ..........
e e
I Executa cu cea mai mare- exactitate 1
(C orice lucrare apartinand artei grafice. (C
7 Preturi convenabile.
9
. 5
CI In viitorul apropiat apare in executia
4 institutului de arte grafice C
5 DACIA"
tcartem d7lui prof..Dr. luliu Hatieganu g
despre
0), 0
SIFILISUL .VISCERAL MEDICAL"
7 GLuciare executatd in excelente conditiuni
9C
G technice. Cea mai frumoasa carte meclicala
5 romneascd. Un volum mare cu peste 200
cliee splendide pc Male velind excelentd
5
L..; 400 lei. Se poate comanda la tipografie. 1
0) m C
'fre%T--i-8(--e:_,JeDut)ww-knct-Ori4J
.
:..
INDUSTRIA SARMEI
SOCIETATANONIMA
CLUJ is Ca lea Victoriei No. 29 a CLUJ
Fabrica;, Cmpia Turzii
Adresa telegra5cA: ,,Ferrum" Telefon:- 347, 440
4 Prl.6 s(
L I V R A M:
IMMO
Fer de cercuri, Sdrrna. laminatd,
Fer de beton, scoabe. Cue
de tot felul, Sdrmd arsd,
ardmit, tare Sarmd
de otel, Arcuri
de mobilT, Sdr-
ma ghimpa-
tkAgrafe.
ND
kt-:r-. P.
;4.1; tV,AV.re, ;.,-.-vvak i Pltr f 07.