REVOLUIA GLORIOAS

La jumtatea secolului al XVII-lea Anglia a fost tulburat de o revoluie

burghez ce a dus la instaurarea Republici. Dup moartea lui Oliver Cromwell in
1658, monarhia va fi restabilita avnd ns alturi un Parlament al crui rol a
crescut foarte mult.
Tensiunile ntre rege i parlament au izbucnit n timpul regelui Iacob I
(1603-1625) n ceea ce privete taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au
accentuat n timpul domniei urmaului sau Carol I Stuart (1625 -1649).

-Cauzele revoluiei din Anglia: -

1. ncercrile regelui Carol I de a colecta fonduri fr acordul parlamentului.
2. Politica religioas dusa de rege care era anglican i avea simpatii pentru
catolicism, in timp e membrii parlamentului erau in mare puritani.
3. Politica filo-franceza dusa de rege.
4. Frnarea dezvoltrii economice prin acordarea brevetelor de nfiinare a
ntreprinderilor de ctre rege.

n 1628, parlamentul i-a adresat regelui "Petiia Dreptului" act care:

- stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fr acordul parlamentului;
- i atrgea atenia asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor
parlamentului.
Rezistena Parlamentului l-a determinat pe rege s l dizolve n 1629,
urmnd o perioada de guvernare fr ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a
continua rzboiul cu Scoia l determin pe Carol I s convoace Parlamentul n
1640. Profitnd de situaia n care se afla regalitatea, Parlamentul:
- a anulat taxele impuse anterior.
- i-a adresat regelui: "Mustrarea cea Mare": care fcea bilanul abuzurilor
monarhiei.

1
 Ru sftuit, regele a ncercat sa aresteze conductorii opoziiei din
parlament, ncercarea sa a euat i prsete Londra, declannd-se astfel rzboiul
civil (1642- 1649). Victoria finala a aparinut parlamentului care dup
condamnarea si executarea lui Carol I (30 ianuarie 1649) a proclamat Republica.
n cadrul noului sistem politic, puterea real aparinea armatei condus de Oliver
Cromwell. Desele conflicte ntre nvingtorii rzboiului civil l determina pe
Cromwell s dizolve Parlamentul (1653) i s se proclame Lord - Protector. Noul
regim era de fapt o dictatur militar. Dup are rol restauraia Stuarilor care
cuprinde domniile regelui Carol al - II-lea (1660-16685) i Iacob al II-lea (1685-
1688).
Partizanii ducelui de York au alctuit gruparea iacobiilor (Tory) iar
adversarii si pe cea a whigilor. Cele doua grupri au reprezentat nucleele
viitoarelor partide politice moderne.
n timpul domniei lui Carol al II-lea, parlamentul a adoptat Habeas Corpus
Act (1679), un document fundamental care stabilea ca nici o persoan nu putea fi
arestat sau deinut mai mult de 24 de ore fr o hotrre judectoreasc. Acest
fapt constituia un moment de mare importan n formarea statului modern n
Anglia, ntruct se stabilea un nou raport ntre ceteni i putere. Urmtorul rege,
Iacob al II-lea, a luat msuri prin care dorea s restabileasc puterea monarhiei
tirbit n urma rzboiului civil.
Pentru a mpiedic un nou conflict distrugtor, tory-ii au ncheiat o
nelegere cu Whigii, n urma cruia Iacob al II-lea a fost detronat.
n 1689, dup nlturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus
Wilhelm de Orania care a acceptat sa guverneze pe baza Declaraiei
drepturilor producndu-se "Revoluia Glorioas".

- Sistemul politic britanic

2
 ncoronarea lui Wilhelm de Orania si a soiei sale Maria, ca regi ai Angliei
a reprezentat de fapt nlocuirea monarhiei ereditare de drept divin cu monarhia
parlamentara ntemeiat pe suveranitatea naiunii.
Dei nu o exista o constituie britanica adevrat, conducerea statului era
asigurata printr-un ansamblu de legi care fundamentau formalizarea politica a
Angliei:
- "Declaraia Drepturilor"- (1689)- n care se precizau drepturile i datoriile
poporului si ale regelui.
- "Trienal Act" (1694)- adoptat n 1694 hotra alegerea Parlamentului o data la
trei ani.
- "Act of Settlement"- (1701) - care stabilea ca regii trebuie sa fie protestani.
- "Act of Union"- (1707)- care nlocuia uniunea personal a Angliei i Scoiei cu
Uniunea Politica lund natere Regatul Unit a Marii Britanii.
La baza noului sistem a stat principiul separrii puterilor n stat: puterea
legislativ era deinut de: rege care sanciona legile aprobate de Parlament dar pe
care nu le putea anula:
- Parlamentul era alctuit din doua camere: Camera Lorzilor i Camera
Comunelor;
- puterea executiv asigurat de Cabinetul alctuit din minitrii;
- puterea judectoreasc era asigurat de instanele judectoreti.