Libertate si dezvoltare

Economia pietei libere

de Leszek Balcerowicz

RECENZIE

Marcu Laura, grupa 1708 seria B

Am ales cartea Libertate si dezvoltare de Leszek Balcerowicz pentru recenzie la
sugestiile unei persoane apropiate, care m-a convins sa o citesc dupa ce mi-a prezentat-o
pe scurt, insistand asupra autorului cartii, avand in vedere ca este foarte cunoscut prin
prisma pozitiei importante pe care a detinut-o si anume Director al Bancii Centrale din
Polonia, si prin faptul ca a participat la multe intrevederi cu oficialii Romaniei,oferind
sfaturi valoroase despre economia actual a tarii noastre(*).
Am decis sa ma focusez pe oferirea de informatii si nu neaparat de opinii in aceasta
recenzie, claritatea ideilor fiind mai importanta decat persuasiunea intr-o recenzie.

(*) "Este nevoie de mai puine sloganuri, mai puine viziuni mree i mai multe soluii
concrete. Liderii europeni nu ar trebui s se ntlneasc att de des, pentru c
ateptrile pieelor, ale oamenilor, cresc i, ulterior, se ajunge la frustrare. (ZF.ro)

Prof. Leszek Balcerowicz, personalitate marcanta a epocii contemporane, este un autor de

origine poloneza care scrie in limba poloneza si engleza. S-a nascut in anul 1947 si este
considerat artizanul reformelor economiei poloneze, iniiate n 1989. n calitate de
viceprim-ministru i ministru al economiei n cadrul primului guvern necomunist polonez
de dup cel de-al 2-lea rzboi mondial, a conceput i executat un plan radical de
stabilizare i transformare a economiei dup cderea comunismului. A continuat
reformele i n perioada dintre anii 1997-2000, cnd a fost viceprim-ministru i ministru
al economiei, ca i ulterior, n calitate de guvernator al Bncii Naionale a Poloniei,
funcie pe care deinut-o ntre anii 2001 i 2007. Multumita acestor reforme, Polonia a
invins hiperinflatia ceea ce a condus la o crstere brusca a competitivitaii produselor
poloneze, iar tara a intrat pe fagasul unei cresterii economice rapide.
A absolvit Facultatea de Comer Exterior a colii Naionale de Planificare i Statistic
(SGPiS) din Varovia, n prezent coala Naional de Economie. A obinut masteratul la
St. John's University din New York, iar n 1975 - doctoratul n tiine economice la
SGPiS. n prezent Leszek Balcerowicz pred la coala Superioar de Economie
din Varovia, unde este eful Catedrei de Studii Internaionale Comparate. Este
membru-corespondent al Academiei Poloneze de tiine i Arte.
Prof. Leszek Balcerowicz a tinut prelegeri la universitati din intreaga lume,
inclusiv Austria, Franta, marea Britanie, Belgia, Germania, Ungaria, Suedia, Japonia,
Cehia, India, Italia, Ukraina, Lithuania si SUA. El este autorul a numeroase lucrari si
publicatii economice si membru al Asociatiei Europene de Economie, al Societatii de
Sociologie din Polonia si al Asociatiei Economistilor din Polonia.
Profesorul polonez deine un ntreg arsenal de premii i decoraii, printre care titlul de
Doctor Honoris Causa al Universitii Aix-en-Provence, Frana, Premiul Ministrul
finanelor al anului 1998 i premiul Transatlantic Leadership Awards pentru cel mai
de seam european al anului 1999.

2
Se remarca prin stilul clar, concis, axat pe gasirea de solutii si metode alternative de
actiune si in alte opere precum: Socialism Capitalism Transformation,
Panstwo w przebudowie . Il recomanda experienta si studiile puternic fondate
in acest domeniu.

Libertate si dezvoltare a vazut lumina tiparului romanesc la Ed.Compania,

Bucuresti, 2001, editie revizuita din 1998, traducere din limba poloneza de Dana
Cojocaru.
Locul pe care aceasta carte il ocupa in domeniul economic este foarte important
deoarece se claseaza in literatura de specialitate si trateaza concepte economice
contemporane, de actualitate, ce se regasesc in economia europeana.
Lucrarea consacra problematica libertatii si consecintele pe care le genereaza
diferentele sau variatiile libertatii asupra dezvoltarii economice a unei societati, asa cum
reiese din prefata.
De-alungul istoriei literaturii, tema libertatii a fost abordata in esenta prin prisma
individului, dezvoltand mai tarziu o nevoie, o nazuinta si pentru libertatea economica.
Libertatea economica prezinta o relatie stransa cu gradul de implicare al statului
in economie si se defineste conform lui Balcerowicz prin forma de proprietate si prin
aria de cuprindere a pietei libere, aceste concept fiind intr-o continua dezvoltare, adaptare
la economia concurentiala contemporana. Aceste concepte nu sunt preluate dupa un
model standard, ci sunt tratate prin intermediul experientei dobandite de diferite tari,
acumuland in timp o viziune extinsa, deschisa asupra libertatii economice de care fiecare
stat are nevoie.
In viziunea autorului, pentru a intelege corect conceptul de libertate, trebuie sa-l
raportam la individ si la relatiile lui cu ceilalti, caci libertatea se manifesta in societate, si
nu intr-un mediu izolat. Un exemplu adecvat este Robinson Crusoe, care nu avea de ce
sa-si puna problema libertatii din moment ce el traia pe o insula nelocuita, fiind, deci,
singur. De asemenea, daca o persoana nu dispune de posibilitati financiare intrucat sa-si
achizitioneze un bun, asta nu inseamna ca nu este liber, cid oar ca nu are fonduri
suficiente in acel moment.
In incercarea de a define libertatea, s-au regasit doua directii in functie de gradul
Pe care o societate il exercita si anume lipsa de libertate, atunci cand gradul
coboara si servitutea, aservirea in punctual in care libertatea individului este lezata.
Este abordata si idea liberalismului si a capitalismului, filosofii ce se afla la poli
opusi. Liberalismul se axeaza pe libertatea individului si limitele acesteia in respectarea
libertatii celorlalti, distingandu-se o paralela intre libertatea optima si libertatea maxima.
Baza de lansare a tuturor tipologiilor de libertati este libertatea persoanei si apoi
libertatea economica, conceptele de libertate si proprietate fiind asociate in mod
ontologic.

3
 Din punct de vedere liberal, statul este structura menita sa apere libertatea
individuala, in masura in care aceasta incorporeaza un numar cat mai mare de persoane
cu scopuri comune, conditionate fiind sa nu intre in conflict cu scopurile celorlalti. In
esenta, oricarui individ cu drepturi sociale ii este permisa posibilitatea de a actiona intr-un
anume fel recunoscut si acceptat de mediul social, pe fundamental ca orice lucru ce nu
este interzis in mod explicit este permis.
Conceptul de libertate se extinde ca un intreg sistem, pornind de la libertate
aindividului, cea economica, politica, civica (libertatea cuvantului, libertatea de a se
intruni etc.).
Se face o deosebire in cadrul raporturilor dintre stat si societate si rezulta doua
sisteme opuse democratice si autoritare, dictatorial (nedemocratice). In primele,
reprezentantii statului sunt intruchiparea alegerii cetatenilor prin vot organizat, corect si
desfasurat periodic, pe cand sistemul nedemocratic nu are un teren stabil, loviturile de
stat si luptele pentru putere intre membri aparatelor birocratice de partid fiind constant.
Istoria a demonstrate ca sistemul capitalist este capabil sa coexiste cu ambele
sisteme politice, pe cand sistemul socialist doar cu cel autoritar. De aici concluzia pe care
am dedus-o a fost aceea ca idea alegerii reprezentantilor puterii in stat asigura dezvoltarea
si cresterea eficientei economice este total eronata.
Concurenta, rivalitatea a dat intotdeauna rezultatele scontate, astfel ca asa cum se
manifesta un contrast puternic intre sfera economica sic ea politica, asemenea piata ar
functiona mai bine cu cat ar exista mai multe intreprinderi rivale, opineaza autorul.
Se pune accent pe un aspect foarte important si anume dezvoltarea economic ace
poate fi explicate princ restrea sistematica a locurilor de munca si a productivitatii
muncii. Potentialul uman este una din premizele dezvoltarii economice rapide, oamenii
cu o pregatire aleasa avand capacitatea de a asimila metode noi, de a face uz de inovatie,
scopul final fiind acela de a obtine o productivitate cat mai mare.
Statul nu se poate angaja sa intervina masiv si divers in folosul unor anumite ramuri
economice sau intreprinderi.
Necesitatea unei bune gestiuni este cu atat mai evidenta in cazul unor tari care
incearca sa realizeze dificila tranzitie catre structurile de piata. Aici posibilitatile statului
sunt mai reduse dacat in tarile occidentale dezvoltate, iar in aceste conditii, ele trebuie
folosite cu atat mai intelept, invatand din greselile tarilor bogate. In acelasi timp, sarcinile
firesti ale statului sunt uriase, incomparabil mai mari decat in tarile capitaliste dezvoltate.
In tarile postcomuniste misiunea istorica este de a construi un capitalism concurential si
de a stabiliza totodata economia hiperreglementata lasata de socialism.

Acest maraton in dezvoltarea economica in teorie si practica propus de

Balcerowics spre finalul lucrarii sugereaza un model general - economiei ca stiinta - care,
aplicata in practica poate conduce la o dezvoltare economica sanatoasa.
Economia incearca sa inteleaga si sa prevada procesele si efectele deciziilor luate
de oameni in diferite situatii si pentru rezolvarea diverselor probleme, cu ajutorul unui

4
model analitic simplu, bine definit, a carui arie de aplicare depaseste cu mult granitele
practicii economice. Asadar, caracteristic nu este atat obiectul, cat metoda care poate fi
aplicata la toate fenomenele sociale.
Modelul general cuprinde unitatea ultima a carei actiune este studiata si anume
individul, omul, nu colectivele umane sau organizatiile. La baza economiei analitice sta
individualismul metodologic. El cere ca afirmatiile privitoare la colectivele umane sa fie
deduse din analiza persoanelor individuale.

Ideea de baza lansata ca, daca dorim o schimbare a comportamentului colectiv, la

nivel de mase, trebuie sa se schimbe in proportie de masa si intr-un grad suficient de
mare conditiile in care oamenii isi desfasoara activitatea, in asa fel incat preferintele lor
fundamentale sa devina o forta mai productiva, atat pentru ei cat si pentru ceilalti este
poate esenta aplicarii oricarei corectii de traiectorie a dezvoltarii economice a unei tari;
in speta o tara cum e Romania care, aflata in tranzitie are inca de luptat cu mostenirea
anilor in care interventia statului era omniprezenta, iar dezvoltarea economica era
planificata de acesta.
Ca o concluzie a acestei lucrari consider ca se poate lansa ideea ca un model de
dezvoltare simplu, care porneste de la unitatea elementara care este in acest caz individul,
omul, care are preferinte si face optiuni bazate pe acestea in conditiile limitaii resurselor
proprii poate, aplicat la conditiile specifice nivelului dezvoltarii economice a unei tari sa
ofere raspunsuri poate mai clare decat orice model asa zis miraculos care desi la un
moment dat a creat falsa impresie de model perfect s-a dovedit ulterior ca neadaptat
realitatii a condus la stagnare sau la aparitia unor probleme dificil de corectat. O viziune
realista a stadiului de dezvoltare economica, un diagnostic corect, urmat de un tratament
realist, care conduce la o reorientare a dezvoltarii economice pe baza mecanismelor pietei
libere este necesara pentru a pune pe un fagas firesc dezvoltarea economica.