Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie recomandată:
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotională
în educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.
2. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotională si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.
3. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotională, ed. Curtea Veche, Bucuresti.
4. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotională în leadership,
Curtea Veche, Bucuresti.
5. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotională, Polirom, Bucuresti.
6. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii în asistenta socială, Lumen, Iasi.
7. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,
Bucuresti.
8. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotională la locul de muncă, ALL,
Bucuresti.
9. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotională prin teste, Meteor,
Bucuresti.
1
PREZENTARE GENERALĂ
2
1.1. 1. Elementele componente ale inteligentei emotionale
Conform lui Goleman se evidenţiază 4 componente ale Inteligenţei Emoţionale:
1. Autocunoaşterea
Autocunoaşterea Emoţională
Autocunoaşterea Realistă şi Corectă
Încrederea în sine
2. Autocontrolul
Autocontrol emoţional
Transparenţa & menţinerea integrităţii
Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
Orientarea spre rezultate
Iniţiativa
Optimism & perseverenţă
3. Social “Awareness” (conştiinţa socială, de grup)
Empatie (simţirea sentimentelor şi perspectivei celorlalti, interes real faţă de grijile celorlalti)
“Awareness” la nivelul organizaţiei
Orientarea spre sarcină
4. Managementul relaţiilor interpersonale
Dezvoltarea altora, a abilităţilor acestora, coaching
Leadership inspiraţional
Catalist al schimbării (iniţierea şi managementul schimbării)
Influenţa (un rol important îl joacă persuasiunea)
Managementul conflictelor (legat de negocierea şi rezolvarea disputelor)
Lucrul în echipă şi colaborarea (crearea de sinergie de grup în urmărirea scopurilor grupului)
Primele două componente sunt privite ca şi componente personale ale Inteligenţei
Emoţionale, în timp ce celelalte 2 sunt privite ca şi componente sociale ale Inteligenţei
Emoţionale.
3
2. Motivatie imbunatatita
3. Inovatie sporita
4. Incredere
5. Leadership si management eficient
6. Munca in echipa excelenta
4
3. domeniul adaptibilităţii: testarea realităţii (capacitatea persoanei de a vedea
lucrurile aşa cum sunt şi nu cum şi-ar dori să fie), flexibilitatea (adaptarea sentimentelor,
gândurilor şi acţiunilor pe măsura schimbării condiţiilor, soluţionarea problemelor).
4. domeniul controlării stress-ului: toleranţa la stress, controlul impulsurilor.
5. domeniul stării generale: optimismul, fericirea.
5
furiei. Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.
Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a
constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca
rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.
6
fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe.
Un aspect particular este imaginea de sine a celor care sunt in postura de victima.
2.2. ASERTIVITATEA
7
auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente ale
conceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca „efectul
identificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte”.
Un aspect important este acela ca experienta de socializare a persoanei va afecta nivelul
stimei sale de sine implicite.
8
sentimentelor de neajutorare şi deznădejde. Anxietatea care apare atunci când toleranţa la
stress nu funcţionează în mod adecvat are un efect supărător asupra performanţelor generale
pentru că duce la slăbirea puterii de concentrare, crează dificultăţi în luarea deciziilor şi duce
la probleme de ordin somatic, cum sunt tulburările de somn.
9
motivaţională: persoana care nu a reuşit în trecut să îndeplinească o sarcină ajunge la
concluzia eronată că nu îşi poate îmbunătăţi performanţele. Neajutorarea învăţată poate fi
folosită ca şi scuză.
10
2.7. FLEXIBILITATEA
Multă vreme emoţiile au fost privite ca fiind pasiuni care apar şi dispar, mai mult sau
mai puţin incontrolabil (Solomon, 1976). Totuşi se pare că ne putem controla emoţiile, printr-
o gamă largă de strategii de influenţare a lor (Gross, 1998).
Strategiile de reglare emoţională specifică pot fi diferenţiate pe parcursul desfăşurării
răspunsului emoţional. Emoţiile încep cu evaluarea indiciilor emoţionale, care declanşează o
serie de tendinţe de răspuns coordonate care implică sisteme experienţiale, comportamentale
şi fiziologice. Odată ce apar aceste tendinţe de răspuns, ele pot fi modulate. Strategiile de
reglare emoţională sunt diferite, funcţie de locul în care au un impact primar asupra
proceselor generatoare de emoţii.
Strategiile de reglare a emoţiilor centrate pe antecedente cuprind:
- selecţia situaţiei
- modificarea situaţiei
- deturnarea atenţiei
- modificarea cognitivă
11
Reevaluarea cognitivă este utilă în reducerea componentelor experienţiale şi
comportamentale ale emoţiilor negative, în timp ce suprimarea expresivă modifică aspectele
comportamentale, reducând astfel expresia comportamentală a emoţiilor negative.
2.9. OPTIMISMUL
12
Justificarile optimiste ale experientelor negative sunt atribuite factorilor externi, cu
tendinta de a nu aparea reagulat (instabil) si cu limitare la anumite domenii (specific).
Experientele pozitive pe de alta parte sunt etichetate de oameni ca interne, stabile si globale.
Persoanele pesimiste sau cu gandire de tip catastrofic au tendinta de a atribui intamplarile
negative unor factori interni, de a le considera cvasi-permanente si cu reflectare globala.
Stilul explicativ este evaluat fie cu ajutorul testului de orientare in viata, fie prin
aplicarea chestionarului stilului atributiv.
REZUMATUL CAPITOLULUI
Cea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competente
emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai
importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale, astfel că inteligenta emotionala este o
competenta cruciala în consilierea scoalară. Capitolul cuprinde explicatii teoretice si aplicatii
practice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modificarea modelului de
interactiune cu ceilalti.
CONCEPTE CHEIE
1. inteligenta emotională
2. asertivitate
3. stima de sine
4. managementul stresului
5. managementul furiei
6. flexibilitate
7. gandire pozitiva
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotională în
educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.
2. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence.
Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London.
13
3. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotională si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.
4. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotională, ed. Curtea Veche, Bucuresti.
5. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotională în leadership,
Curtea Veche, Bucuresti.
6. Goleman, Daniel, 2000, Working with emotional intelligence, Bantam Books, New
York.
7. Matthews, Gerald; Zeidner, Moshe; Roberts, Richard, 2005, Emotional intelligence.
Science and myth, Massachussets Institute of Technology.
8. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotională, Polirom, Bucuresti.
9. Salovey, Peter; Brackett, Marc; Mayer, John, 2007, Emotional intelligence, Dude
publishing, New York.
10. Segall, Jeane, 1997, Raising your emotional intelligence, Holt, New York.
11. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii în asistenta socială, Lumen, Iasi.
12. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,
Bucuresti.
13. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotională la locul de muncă, ALL, Bucuresti.
14. Wharam, Jane, 2009, Emotional intelligence. Journey to the center of yourself, O
Books, London.
15. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotională prin teste, Meteor,
Bucuresti.
14