Proiect

Calculul angrenajelor cilindrice cu

dinți înclinați

1
 Materiale recomandate pentru roţi dinţate
Grupa de Marca Schemă Duritatea Tensiuni limită [N/mm2]
materiale tratament flancurilor  olin  Hlin
Oţel carbon de OLC 45 I 190…220 HB 155…220 470…530
calitate sau oţel 40BCr10 I 260…280 HB 220…280 620…700
slab-aliat 34MoCr11 I 260…280 HB 220…290 630…710
îmbunătăţit 41MoCr11 I 280…300 HB 225…310 680…760
30MoCrNi20 I 300…320 HB 230…320 700…780
34MoCrNi16 I 320…340 HB 240…325 750…830
50VMnCr11 I 320…350 HB 250…330 760…840
Oţel carbon de OLC 45 C + R 350 45…50 HRC 420…460 750…800
calitate sau oţel 40BCr10 C + R 350 48…53 HRC 440…480 800…860
slab-aliat, călit 34MoCr11 C + R 350 48…53 HRC 460…500 820…880
şi revenit la 41MoCr11 C + R 350 48…54 HRC 470…510 820…880
300…350°C 30MoCrNi20 C + R 350 48…54 HRC 490…530 850…890
34MoCrNi16 C + R 350 50…55 HRC 500…540 850…900
50VMnCr11 C + R 350 50…55HRC 500…550 800…960
Oţel carbon de OLC 45 CIF cu piciorul 800…850
calitate sau slab- 40BCr10 CIF dintelui călit 900…1000
aliat călit 34MoCr11 CIF 225…370 900…1000
superficial CIF 41MoCr11 CIF 50…58 HRC cu piciorul 950…1100
sau cu flacără 30MoCrNi20 CIF necălit 950…1100
34MoCrNi16 CIF 140…220 950…1100
50VMnCr11 CIF 1000…1200
Oţel de OLC 20 Ce + C + r 56…60 HRC 300…320 900…1000
cementare, OLC 25 Ce + C + r 300…320 950…1100
cementat sau 15Cr9 Ce + C + r 330…350 1200…1250
carbo-nitrurat şi 18MoCr11 Ce + C + r 355…400 1200…1300
călit 18CrNi20 Ce + C + r 58…62 HRC 380...420 1200…1300
21MoMnCr12 Ce + C + r 400…440 1250…1350
17MoCrNi14 Ce + CI + CII + r 60…64 HRC 440…460 1350…1450
20TiMnCr12 Ce + CI + CII + r 460…480 1450…1550
28 TiMn12 Ce + CI + CII + r 480…500 1450…1600
Oţel de 18MoCr11 NG sau NI 300…320
cementare sau 18CrNi20 NG sau NI 310…330
de îmbunătăţire, 21MoMnCr12 NG sau NI 58…64 HRC 320…340
nitrurate în gaz 40Cr10 NG sau NI 330…350 780…1050
sau nitrurate 42MoCr11 NG sau NI 340…350
ionic 51VMoCr11 NG sau NI 350…370
Oţel nitrurat în 39MoAlCr15 NG sau NI 62…67 HRC 270…420 1000…1400
gaz sau ionic
1. Tratamentele termice recomandate (coloana 3) sunt simbolizate astfel: Re – recopt, I – îmbunătăţit, CIF – călit
superficial cu curenţi de înaltă frecvenţă, NG – nitrurat în gaz, NI – nitrurat ionic, Ce – cementare, CI – călire
miez, CII – călirea stratului cementat, r – revenire joasă (detensionare), C + R 350 – călire cu revenire la 350°C.
2. Se recomandă valorile medii ale intervalului de variaţie a tensiunii pentru un tratament termic bine controlat 2
sau valorile minime pentru un calcul acoperitor când tratamentul termic este mai greu de controlat.
 1
Proiectarea angrenajelor cu roți dințate cilindrice cu dinți înclinați

Etapele de proiectare ale angrenajelor

1. Date de intrare în proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinți înclinați

2. Se aleg: materiale, numerele de dinți ale roților conducătoare, rapoarte de

transmitere pe fiecare treaptă, clasa de precizie
Se calculează: momentele de torsiune și vitezele unghiulare pe fiecare arbore,
numerele de dinți ale roților conduse

3. Se calculează limitele admisibile pentru cele două solicitări importante ale dinţilor

4. Dimensionarea distanţei dintre axe

- din conțiția de rezistență la pitting și
- din condiția de rezistență la încovoiere

Standardizarea distanței între axe şi modulului

3
 1. Date de intrare în proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinți înclinați
 P3 kW  puterea la ieşire și P1 kW  - puterea la ieșirea din reductor;

 n 3 rot / min  ;

 n1 rot / min  turaţia nominală la intrare în reductor; în calcule se recomandă

n1
utilizarea turaţiei de lucru; implicit, se cunoaște i R  ;
n3

 durabilitate nelimitată: N 4  107 cicluri pentru roata 4.

4
 2. Se aleg:
 - materialele pentru roţi (inclusiv tratamentele necesare obţinerii unei durităţi
convenabile) şi se calculează H lim şi o lim ; aceleaşi materiale la toate roţile;
 clase de precizie a angrenajelor: 6;
 unghiul de înclinare iniţial ; se recomandă să se înceapă calculul cu 12  15o

unghiul de înclinare al danturii şi 34  15o ;

- numărul de dinţi pentru pinion z1 ( z1  zmin   17 /cos 3  ). z1  12...17 pentru

danturi durificate superficial şi z1  21...25 pentru danturi îmbunătăţite;

b2 b
 coeficientul de lățime al danturii: 12  , şi 34  4 ; b 2 - lățimea roții
a12 a 34

conduse pentru angrenajul 12, b 4 - lățimea roții conduse pentru angrenajul 34; se
recomandă  a12  0, 25 și  a34  0, 45 ;
 lubrifiantul se poate alege la verificarea angrenajului.
5
 Se calculează
n1
 rapoarte de transmisie pe fiecare treaptă, din condiția i R   i12  i34
n3
Se preferă ca raportul de transmitere pe treapta de viteză (prima treaptă) să fie
mai mare decât cel pentru treapta de putere (treapta a II-a): i12  i34 , mai ales pentru
soluții constructive cu aceiași distanță între axe pentru cele două trepte;
 z 2  întregi12  z1  și z 4  întregi34  z3 

z2 z4
 raportul real de transmitere u R  trebuie să respecte relaţia:
z1 z3

iR  u R
i R   0,03
iR

Dacă nu, soluţia cea mai simplă este modificarea lui z 2 sau z 4 cu un dinte în plus sau
în minus. Se recalculează i R până îndeplinește condiția.
 momentele de torsiune pe fiecare arbore, neglijându-se frecarea
P1  106
M t1  N  mm  , M t2  M t1  u 12 N  mm  , M t3  M t2  u 34 N  mm 
1
 vitezele unghiulare (şi turaţiile) pe fiecare arbore, după relaţia:

1 
  n 1 1
30  
s  , 2 
1 1
u12
 
s , 3 
1
u12  u 34
 
s 1

n 1 - turaţia de intrare în angrenaj (turația de lucru a motorului electric), în rot/min. 6

 3. Se calculează limitele admisibile pentru cele două solicitări ale dinţilor
Limita admisă pentru solicitarea de contact a angrenajului
H lim
HP  ZL  ZN  ZR  Z V  Z W  Z x
sH
H lim este tensiunea limită la solicitarea de contact, determinată experimental
pentru un material, depinzând de compoziţia, structura, duritatea şi calitatea lui. Dacă
roţile se execută din materiale diferite, se introduce valoarea pentru materialul mai slab.
Z L este un factor de ungere şi depinde de vâscozitatea uleiului la temperatura de
regim. Se alege exact din diagrame la verificarea angrenajului.
Z R este factorul de rugozitate; pentru danturi rectificate ZR  1 .

7
 Z V factorul de viteză, arată influenţa vitezei periferice a roţii asupra tensiunii
limită. Calculul exact se face la verificarea angrenajului.
Z x este un factor de mărime. Pentru module m  8 , Z x  1 .
Z W este un factor ce depinde de duritatea flancurilor. La proiectare, pentru

ambele danturi tratate, se poate considera Z W  1 .

ZN este un factor de durabilitate: dacă sistemul proiectat are o solicitare

constantă atunci se alege ZN , în funcţie de valoarea lui N faţă de No - numărul de

cicluri de bază. Se consideră calcul la durabilitate nelimitată, deci ZN  1, 0 .

La proiectare, limita admisibilă la contact se aproximează cu relaţia
H lim
HP 
1, 15
toţi ceilalţi factori de influenţă considerându-se unitari.
8
Limita admisibilă la solicitarea de încovoiere
0 lim
FP   YN  Y  YR  Yx
sF
0 lim este tensiunea limită la solicitarea de încovoiere în ciclu pulsator,
determinată experimental, depinzând de material şi de tratamentul aplicat lui.
Y este un factor de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiune de

la baza dintelui. La proiectare Y  1 , dar la verificarea angrenajului se alege funcţie

de YSa şi de limita de curgere a materialului.

YR este factorul ce depinde rugozitatea suprafeţei reale de racordare. La

proiectare se recomandă YR  1 pentru R z  1m şi YR  0, 95 pentru R z  1m .

La verificare se alege din diagrame. Se aminteşte că R z  3R a .

9
 Yx este un factor de mărime a dintelui şi ia în considerare faptul că pentru
solicitarea de încovoiere, rezistenţa aceluiaşi material scade dacă dintele (sau modulul)
creşte. Având învedere datele angrenajului realizat, Yx  1, 0 .

YN se defineşte asemănător cu Z N şi este factor de durabilitate pentru

solicitarea de încovoiere la baza dintelui. Dacă N  N o , YN  1, 0 la proiectare.

Rezultă
0 lim
FP 
1, 25

10
 4. Dimensionarea distanţei dintre axe
Criterii luate în considerare în rezolvarea temei propuse: a w12SR  a w34SR
Calculul la pitting:
Se determină a wH12 şi a wH34 , considerându-se iniţial dantura nedeplasată:

M t1  K A  K V  K H  K H
treapta I a wH12  (u 12  1)  3 2
 ( Z E12  Z   Z12  Z H )2
2   a12  HP  u 12

M t2  K A  K V  K H  K H
treapta a II-a a wH  (u 34  1)  3 2
 ( Z E34  Z   Z 34  Z H )2
2   a34  HP  u 34

M t1 este momentul de torsiune la intrarea în reductor (pe prima treaptă);

M t2 este momentul de torsiune la intrare pe treapta a doua a reductorului.

Semnul + este pentru angrenare exterioară, semnul – pentru angrenare interioară.

11
 KA  1 este factorul regimului de funcţionare şi depinde de suprasarcinile
dinamice din exploatare din cauza tipului maşinii-motoare şi a celei de lucru.
Coeficientul KA
Grupa Exemple KA
Antrenări la cuptoare Cuptor rotativ 1,25…2,0
rotative şi tamburi Transportor cu tobă şi cablu 1,1…1,25
Uscător cu tambur 1,3…1,6
Maşini de spălat 1,25
Maşini de prelucrat Filtre, prese 1,25
uleiul Maşini de rafinare 1,25
Pompe Pompe cu pistoane cu mai mulţi cilindri cu grad de
neuniformitate 1:100 până la 1:200 1,3…2,2
Pompe cu piston cu un cilindru 1,6…1,8
Pompe centrifuge pentru fluide
- cu vâscozitate constantă 1,0
- cu vâscozitate variabilă 1,2…1,3
Pompe cu roţi dinţate 1,2
Centrifugi 1,3…1,6
Generatoare Solicitate uniform 1,0
Generatoare de sudură 1,6…2,0
Compresoare Turbocompresoare şi compresoare centrifugale 1,0…1,1
Compresoare cu piston cu mai mulţi cilindri şi grad de
neuniformitate - de la 1:100 până la 1:200 1,3…1,8
- mai mic de 1:100 1,6
Compresoare cu piston cu un cilindru 1,6
Ventilatoare 1,0…1,25
Amestecătoare Pentru fluide - cu vâscozitate uniformă 1,05
- vâscozitate neuniformă 1,25
Pentru corpuri solide şi pulverulente 1,25…1,5
Panificaţie Mori 1,25..1,6
Amestecătoare de aluat 1,2…1,4
Răsturnătoare 1,25…1,6
Instalaţii de exploatare Antrenarea mecanismelor de deplasare 1,0…1,1
la zi Antrenarea mecanismelor de basculare 1,1…1,2
12
 K v este un factor dinamic dependent de sarcinile dinamice suplimentare
datorate erorilor de execuţie şi montaj şi deformaţiilor elastice: depinde deci de clasa
de precizie a angrenajului. Se estimează la o proiectare iniţială K v  1, 2...1, 3 .
K H este un factor de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii; La o proiectare

iniţială se recomandă K H  1, 15...1, 35 pentru danturi drepte şi înclinate.

K H este factorul de repartiţie a tensiunii hertziene pe flancul dintelui, în plan

normal; evidenţiază repartizarea neuniformă a sarcinii pe perechile de dinţi aflate simultan
în angrenare. La o proiectare iniţială se recomandă K H  1, 15...1, 4 pentru danturi
drepte şi înclinate.

13
 Z E este un factor de material:

1
pentru treapta I ZE12 
 1   12 1   22 
  
 E 1 E 2 

1
pentru treapta a II-a ZE34 
 1   23 1   24 
  
 E 3 E 4 
Se calculează conform relaţiei de mai sus, cunoscând modulele de elasticitate şi
coeficienţii lui Poisson pentru materialele roţilor în angrenare sau se alege din Tabel.
Factorul de material Z E
Materialul E1 [MPa] Materialul roţii 2 E2 [MPa] ZE [MPa]1/2
roţii 1
Oţel laminat 2,06.105 189,8
Oţel turnat 2,02.105 188,9
Fontă nodulară 1,73.105 181,4
Oţel 206 000 Bronz cu staniu, turnat 1,03.105 155,0
Bronz cu staniu 1,13.105 159,8
Fontă cenuşie 1,26.105…1,18.105 165,4…162,0
Oţel turnat 2,02.105 188,0
Oţel turnat 202 000 Fontă nodulară 1,73.105 180,5
Fontă cenuşie 1,18.105 161,4
.
Z este factorul unghiului de înclinare al dintelui:
Z  cos 14
 Z este un factor care ia în considerare mărirea lungimii liniilor de contact datorită
gradului de acoperire total al angrenajului cu dinţi înclinaţi. La proiectare nu se
cunoaşte gradul de acoperire şi se adoptă Z  1 .
Z H - factorul de formă al profilului danturii înclinate este, la proiectare (când
încă nu se ştie dacă dantura va fi sau nu deplasată),
2cos
ZH 
cos t  sin  t
Iniţial, ambele angrenaje se consideră că au   12  34  15o , şi nu sunt deplasate:

tg n tg20o o
 t  arctg  arctg  20, 64
cos cos15o

2cos 2cos 2cos15o

ZH  2
= o o
 2, 4203
cos  t  tg t cos t  sin  t cos20, 64  sin 20, 64

La proiectare se recomandă: K A  1, 2 , K v  1, 2 , K H  1, 2 , K H  1, 2 .

15
Calcul la încovoiere la baza dintelui
Se determină distanțele dintre axe a wF12 și a wF34 cu relaţiile

M t1  z1  u12  12
a wF12  3 K A  K V  K F  K F  Y  Y YSa  YFa 12
2 a12   FP12  cos 12

M t 2  z3  u 34  12
a wF34  3 K A  K V  K F  K F  Y  Y YSa  YFa 34
2 a 34   FP34  cos 34

S-au făcut următoarele notaţii:

YSa  YFa 12  maxYSa1  YFa1 , YSa 2  YFa 2 
YSa  YFa 34  maxYSa 3  YFa 3 , YSa 4  YFa 4 
Se calculeze numărul de dinţi echivalent pentru fiecare roată
z1 z2 z3 z4
z e1  , ze2  , z e3  , ze4 
cos 12 cos 12 cos 34 cos 34

16
YFa este coeficientul de formă a dintelui, incluzând caracteristici geometrice ale
dintelui unei roţi date (z, m): se alege din diagrama, pentru fiecare roată.
Ysa este factorul concentratorului de tensiune. Se alege din diagrama, pentru
fiecare roată. Se completează tabelul

Roata zi
ze 
z YSa YFa  YSa1  YFa1   YSa2  YFa2   YSa  YFa 12
cos 3 
1
2
 YSa3  YFa3   YSa4  YFa4   YSa  YFa 34
3
4

K A şi K v sunt identici ca valoare cu cei utilizaţi la calculul de contact.

K F este factorul care reflectă influenţa a distribuţiei neuniforme a sarcinii pe

lungimea dintelui. La proiectare se adoptă K F  1, 2...1, 45 .

17
 K F este factorul ce reflectă influenţa a distribuţiei neuniforme a sarcinii pe

înălţimea dintelui. La proiectare se adoptă K F  1, 25...1, 45 .

Y este un factor care reflectă influenţa gradului de acoperire. La proiectare se

adoptă Y  1 pentru dantura dreaptă şi Y  0, 95 pentru dantură înclinată.

Y este un factor care reflectă influenţa înclinării danturii. La proiectare se

adoptă Y  1 pentru dinţi drepţi, Y  0, 9 pentru dinţi înclinaţi şi Y  0, 8 pentru

dantură în V.

18
 Standardizarea distanței între axe şi modulului
Pentru că trebuie îndeplinită condiția a w12SR  a w34SR , se alege

a w  maxa wH12 , a wF12 , a wH34 , a wF34  pentru ca dantura să reziste la ambele solicitări.
Notă. Parametrii standardizaţi au indicele SR.
Se calculează un modul normal pentru fiecare treaptă:
2a w  cos 12 2aw  cos 34
m n12  , m n 34 
z1  z 2  z3  z 4 
În general m n12SR  m n 34SR , condiție îndeplinită dacă z1  z 2  z3  z 4 .
Acest modul se standardizează (din valorile propuse în tabel):

m nSR -m n
m n SR  m n sau m n SR  m n dacă  0,1 .
m nSR

19
 Se recalculează a w cu modulul standardizat:
m n12SR z1  z 2
treapta I a w12 
cos 12 2

m n 34SR z3  z 4
treapta a II-a a w 34 
cos 34 2
Se standardizează distanţa dintre axe. În general se adoptă aSR  aw . Se

alege în minus dacă (a SR -a w )/a SR  0, 05 .

20
 Există mai multe posibilităţi de obţinere a distanţei aSR :

- modificarea unghiului iniţial 

 m z  z    m  z  z4  
12  arccos  n12 1 2  , 34  arccos  n34 3 
 2a SR12   2a SR34 
- prin deplasarea danturii. Dacă aSR  aw   xt  m t  0 se face deplasare

m n12SR
pozitivă; dacă a SR  a w   xt  m t  0 rezultă o deplasare negativă ( m t12  și

cos 12

m n 34SR
m t 34  ). Condiţia este ca  xt astfel determinat să se încadreze în limite
cos 34
recomandate. Se aleg apoi x t1 şi xt2 astfel încât  xt  xt1  xt2 . Dacă diferenţa dintre

a SR şi a w este relativ mare se poate modifica z 2 cu un dinte (în plus sau în minus),

verificându-se dacă i  0, 3 .
Se pot aplica şi combinaţii ale soluţiilor prezentate mai sus.
21
 Modulul, în mm (SR ISO 54:2011)
1 1,125 1,25 1,375 1,5 1,75 2 2,25 2,5 2,75 3 3,5
4 4,5 5 5,5 6 7 8 9 10 11 12 14
16 18 20 22 25 28 32 36 40 45 50 55
Modulele cu sutimi de mm (de exemplu, 1,25, 2,75 etc.) cer scule de precizie mai mare şi deci,
angrenajele pot deveni scumpe. Se recomandă pentru producţie de serie mare.

Distanţa dintre axe (din cataloage de reductoare)

40 45 50 56 63 71 80 90 100 112 125 140
160 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560
630 710 800 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800 2000 2250

22
 m nSR z1  z 2
Se recalculează a w , cu modulul standardizat: a w  
cos  2
Se standardizează distanţa dintre axe. În general se adoptă o valoarea din
şirul propus în tabel:
- a SR  a w

- se alege o valoare imediat sub valoarea a w dacă (a SR -a w )/a SR  0, 05 .

23
24
25