[Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în

perioada …..] Nume prenume

Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Facultatea Management Turistic și Comercial
PROGRAM MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM

TEMA POIECT

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN

JUDEȚUL ”X” ÎN PERIOADA …..

Titular disciplină:
Conf. univ. dr. Emilia Gogu

Numele şi prenumele

Bucuresti, 2015

1
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Cuprins

1.1 Introducere ........................................................................................................ 3

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului .......................................... 3

1.3 Realizarea proiectului ...................................................................................... 3

1.4 Cerințele proiectului......................................................................................... 4

1.5 Prezentarea rezultatelor .................................................................................. 4

1.6 Exemplu proiect ................................................................................................ 4

1.7 Bibliografie:..................................................................................................... 17

2
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

1.1 Introducere
Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:
1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a
indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.
2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,
3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din
publicaţiile oficiale de date statistice.

Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:

1. Cunoaştere şi înţelegere
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica;
 Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică;
 Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor statistici
economico-sociali
 Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.
2. Explicare şi interpretare
 Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru analiza
cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate;
 Realizarea unui studiu de caz folosind statistica;
 Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic;
 Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică;
 Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.
3. Insrumental aplicative
 Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri, seminarii și
proiecte;
 Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a
proiectelor de statistică;
 Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi
internaţional;
 Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect
obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen.
În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţi foarte bine
noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al
proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.
În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului

Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea şi
prezentarea rezultatelor unei cercetări statistice realizate independent de către fiecare student.
Sunt apreciate prelucrările generate automat (pe calculator).
Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din
Romania într-o perioadă determinată.

1.3 Realizarea proiectului

3
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Proiectul constă din mai multe etape:

Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în
funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)
Etapa 2. Extragerea din baza de date tempo onile INS http://statistici.insse.ro/shop/ a
indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul ales.
Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau
datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:
 Capacitatea de cazare existentă în județul ”X”
 Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X”
 Numărul de turisti sosiți în județul ”X”
 Nivelul înnoptărilor în județul ”X”
 Populația în regiunea/județul X – de pe net
Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații
statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;
Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.
1.4 Cerințele proiectului

2.2 Analiza ofertei turistice ......................................................................................................... 5

2.2.1 Structura de primire turistică ........................................................................................... 5
2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune .......................................... 8
2.3 Analiza cererii turistice în România .................................................................................. 11
2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor ......................................................................................... 11
2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor .................................................................................... 12
2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor .......................................... 14
2.4 Durata medie a sejurului .................................................................................................... 14
2.5 Densitatea turistică .............................................................................................................. 15
2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică .......................................................................... 16

1.5 Prezentarea rezultatelor

Întregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word,
pentru evaluarea paşilor urmaţi în obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilor personaleÎn
general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru
dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai
studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect

Atenție! Perioada proiectului este 10 ani

Vă dorim mult succes!

Cu stimă,
Conf.univ. dr. Emilia Gogu

4
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Model proiect:
2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2013

2.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice
completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din
rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi
asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte
instituţii care comercializează acţiuni turistice.
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi
Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au
domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura
de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât
acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în
camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii
de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea
numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada
respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă
din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele
provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate
sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

2.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice
construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi
alte servicii specifice pentru turişti.
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un
5
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri
turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului
şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod
exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare;
barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.
In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse
structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror
activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii
capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de
încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de
primire în România este variată formată din:
 Hoteluri
 Hoteluri pentru tineret
 Hosteluri
 Hoteluri apartament
 Hanuri si moteluri din care:
 Moteluri
 Vile turistice
 Cabane de vanatoare
 Bungalouri
 Popasuri turistice
 Casute turistice
 Tabere de elevi si prescolari
 Pensiuni turistice urbane
 Pensiuni turistice rurale
 Alte unități de primire

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau
amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte
servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar
dacă au o recepţie comună.

2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare existente

Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare
existentă în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de Ritmul de
Capacitatea
absolute dinamică % dinamică %
Ani existentă
locuri  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006

6
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Modificările Indicii de Ritmul de

Capacitatea
absolute dinamică % dinamică %
Ani existentă
locuri  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: Calcul după: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori
pe întreaga perioada.
Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
 n 
Nivelul totalizat al termenilor   yt  , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
 t 1 
absolute.
Modificările absolute
 cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t  2, n
 cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t  2, n

Indicatori relativi
Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu
ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea
datelor să se facă corect.
Indice de dinamică
 cu bază fixă (It/1):
yt
I t / 1(%)   100
y1
 cu bază în lanţ (It/t-1) :
yt
I t / t 1(%)   100
yt 1
Ritmul de dinamică
 cu bază fixă (Rt/1) :
Rt / 1  I t / 1(%)  100%
 cu bază în lanţ (Rt/t-1) :

7
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Rt / t 1  I t / t 1(%)  100% t  2, n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al capacităţii existenta
n

y t
y t 1

n
Modificarea medie absolută al capacităţii existenta
y  y1
 n 
n 1
Indicele mediu de dinamică al capacităţii existenta
y
I  n 1 n  =
y1
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii existente

R  I  100 =

Interpretare:

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia
de ajustare y = ................, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016

Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia
Ani t (x)
Yˆ   y  (t  1)
ti 1
y=
2014
2015
2016

2.2.3 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse
la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud
locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte
motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în
funcţiune.
8
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în

funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare
de care dispun structurile de cazare turistică.
Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.
Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare
în funcţiune în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de Ritmul de
Capacitatea în
absolute dinamică % dinamică %
Ani funcţiune
(mii locuri-zile)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus
putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în ...........................

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori
pe întreaga perioada.
Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
 n 
Nivelul totalizat al termenilor   yt  , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
 t 1 
absolute.
Modificările absolute
 cu bază fixă(t/1):
t/1=yt - y1 unde, t  2, n
 cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):
t/t-1=yt - yt-1 unde, t  2, n

9
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Indicatori relativi
Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu
ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea
datelor să se facă corect.
Indice de dinamică
 cu bază fixă (It/1):
yt
I t / 1(%)   100
y1
 cu bază în lanţ (It/t-1) :
yt
I t / t 1(%)   100
yt 1
Ritmul de dinamică
 cu bază fixă (Rt/1) :
Rt / 1  I t / 1(%)  100%
 cu bază în lanţ (Rt/t-1) :
Rt / t 1  I t / t 1(%)  100% t  2, n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune
n

y t
y t 1

n
Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune
yn  y1
 
n 1
Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
y
I  n 1 n 
y1
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

R  I  100 =

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada

.........

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia
de ajustare y =............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2014-2016

10
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Valori ajustate după funcţia Valori ajustate după funcţia

Ani t (x)
Yˆ   y  (t  1)
ti 1
y=
2014
2015
2016

În condiţiile.....

2.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date 1 ale Institutului Naţional

de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:
Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea
turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:
 nivelul sosirilor totale;
 nivelul înnoptărilor totale;
 durata medie a sejurului;
 densitatea turistică.
Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;
pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după
provenienţa turiştilor.
2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor
Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică
Total sosiri
absolute % %
Ani (mii
persoane)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2000 - - - - - -
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti

Interpretare ................
1
https://statistici.insse.ro/shop
11
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al sosirilor
n

y t
y t

n
Modificarea medie absolută al sosirilor
y  y1
 n 
n 1
Indicele mediu de dinamică al sosirilor
y
I  n 1 n 
y1
Ritmul mediu de dinamică al sosirilor
R  I  100 =

Interpretare ................

Reprezentare grafica
Dinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013

Figura

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =
..............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2014-2016

Valori ajustate după funcţia
Ani t (x)
y = …………..
2014
2015
2016

2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor

Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013
Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică
Total
absolute % %
Ani înnoptări
(mii zile)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2000 - - - - - -
2001
2002
2003
2004
2005
2006

12
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Modificările Indicii de dinamică Ritmul de dinamică

Total
absolute % %
Ani înnoptări
(mii zile)  t /1  t / t 1 I t /1 I t / t 1 Rt / 1 Rt / t 1
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti

Interpretare ................

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:

Nivelul mediu al înnoptarilor
n

y t
y t

n
Modificarea medie absolută al înnoptarilor
y  y1
 n 
n 1
Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor
y
I  n 1 n 
y1
Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor
R  I  100 =

Interpretare ................

Reprezentare grafica
Dinamica înnoptarilor în regiunea/județul X perioada 2000-2013

Figura

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y
= ..............., obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2014-2016

Valori ajustate după funcţia
Ani t (x)
y = …………..
2014
2015
2016

13
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România
în perioada 2000-2013
Total Modificarea absolută Dinamica faţă de
Total sosiri
Ani înnoptări faţă de 2000 2000%
(mii persoane)
(mii zile) sosiri înnoptări sosiri înnoptări
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată..................

Figura
Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori
care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei
acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru
determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de
trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel
mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..
Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica
sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima
numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din
graficul 2.
Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend
asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de ...................... şi
reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se
schimba cu o unitate este egală cu ......................

2.4 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.

Total sosiri Total înnoptări Durata sejurului

Ani
(mii persoane) (mii zile) (zile/turist)
2000

14
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

Total sosiri Total înnoptări Durata sejurului

Ani
(mii persoane) (mii zile) (zile/turist)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

În anul .... durata medie a sejurului a fost de 2..........., cea mai mică înregistrată în ultimii
zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2001 de ............
zile/turist.

Figura 3

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul
persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă
scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor
oferite. Astfel potrivit ecuaţiei de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu 0,1 zile/an.

2.5 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica
duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative
astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1.
Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei
României.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100 loc.)

total _ turisti _ sositi
Dt pop   100  turisti la 100 locuitor
total _ populatie
Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona X
total _ turisti sositi
Dt sup r   turişur/ km2
suprafata

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în România

Densitatea
turistică în
Densitatea
Total sosiri Populaţia ţării raport cu
Ani turistică suprafaţa din
(mii persoane) (mii pers.)
(la 100 pers.)
zona

15
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

0 1 2 3=1/2 6
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 . INS Bucureşti 2011

Figura

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice, atât faţă de

anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa
crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.

2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

Ani
Capacitatea în funcţiune
(mii locuri-zile)
Total
înnoptări x2 xiyi Yxi = y2
(mii zile)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere:
1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă
2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori

16
 [Proiect: Analiza statistică a activității turistice în județul X în
perioada …..] Nume prenume

3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice

simple
4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice
5. Interpretarea rezultatelor obținute.

Funcţia de regresie este: Yxi = 0,1064Xi+278,69

Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

2.7 Bibliografie
1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/
2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti
3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

17