Editura VANEMONDE

OR
ISBN: 978-973-1733-39-5

GRIJă
Arată-Mi

RI

AJUT
Ră ţIşă
E TE
SC!
IUBE

AR
TE

E
BETE

IZ
SC!

ALIN
MB
că Mă
IUBE î
âM

SURPR

Z
BR
AV

E
iubeşti,

ŢI
O!

N
E
c u v in te de l audă AT
A l i n ă ri
T

BR A
VO!

IUNE
I
SURâSUR

po ti
ECţ

veŞ
AF
cĂ
RE
I JI

joa
ÎNGR

ire
Iub
S
RU ă
T
- M Ă

ăRI
T r i m i t e
o a l Ă ! u c r u
la Ş c
ghid d e l
pentru
o m ba ter ea
venirea Şi c
pre i Şc ol ar
nu lu
abando
TE
IUBESC!

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ Ghid pentru Directorii de Şcoli CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ
 AUTORI:
Ciprian FARTUȘNIC (coord.),
Otilia APOSTU, Magda BALICA, Bogdan
AVO
BRFLORIAN, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, BRA
VO!
!
Lucian VOINEA

Ghid elaborat de Institutul

de Ştiinte ale Educaţiei în
cadrul proiectului Extinderea
p r o v oc are
Proiectului ZEP
i a m l a n sat o Ţiile
coordonat de UNICEF.
No m : s ol u
urajĂ
Proiectul se înscrie în Campania
UNICEF “Hai La Şcoală!”
Şi vĂ Înc Ă a p a r Ţ in.
n t u z i a smul v
Coordonator din partea UNICEF:
Luminiţa Costache
Şi e
Extinderea proiectului ZEP

ISBN 978-973-1733-39-5
O ! O !
TE
371.212.8
AV TE AV
IUBESC
! BR IUBESC
! BR
Cuprins
CAPITOLUL 1.
IdentiFIcarea elevilor şi a factorilor de risc privind pg. 6
abandonul şcolar

CAPITOLUL 2.
Monitorizarea elevilor aFlaţi în situaţie de risc de pg. 12
absenteism şi de abandon şcolar la nivel de şcoală

CAPITOLUL 3.
Culegerea şi sistematizarea informaţiilor în procesul de pg. 18
monitorizare a elevilor aFlaţi în situaţia de risc şcolar

CAPITOLUL 4. pg. 19
Urmărirea evoluţiei Fluxurilor de elevi din şcoală

CAPITOLUL 5.
Utilizarea datelor obţinute prin activităţile de pg. 22
monitorizare a absenteismului şi abandonului şcolar
INTRODUCERE
Materialul de faţă a fost dezvoltat în cadrul proiectului
Extinderea sistemului ZEP în 24 şcoli (2010-2011),
implementat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
cu sprijinul financiar al Reprezentaţiei UNICEF în
România. Acesta are rolul de a oferi reprezentanţilor
echipelor manageriale ale şcolilor situate în comunităţi
dezavantajate socio-economic un mini-ghid pentru
înregistrarea şi analiza fenomenelor de absenteism şi
abandon şcolar, precum şi pentru dezvoltarea unor
strategii aplicate de intervenţie.

Sistemul ZEP are ca principal obiectiv reducerea

abandonului şcolar şi creşterea ratei de participare
şcolară a copiilor care trăiesc în medii socio-economice
precare, iar prin acest demers ne propunem să oferim
şcolii ca instituţie, dar şi personalului şcolii, câteva
instrumente utile care să sprijine eforturile educaţionale
zilnice, atât în activitatea la clasă, cât şi „pe teren” în
relaţia cu elevii şi familiile acestora.

Rezultatele diferitelor cercetări realizate în domeniul

educaţiei indică faptul că unul din factorii care
influenţează decisiv calitatea serviciilor educaţionale
este numărul de elevi şcolarizaţi care aparţin grupurilor
vulnerabile. Formulată mai simplu, concluzia studiului
este următoarea: cu cât numărul elevilor cu oportunităţi
reduse este mai mare, cu atât este mai dificil pentru o
şcoală să atingă rezultatele şcolare dorite şi, implicit, să
ofere servicii educaţionale de calitate.

Cine sunt aceşti copii care constituie principalul factor

de risc pentru educaţie? Rezultatele implementării
sistemului ZEP în România oferă o serie de răspunsuri
 5
la această întrebare. În primul rând, este vorba despre
elevii care provin din familii sărace, cu un nivel minim
al veniturilor, asociat de cele mai multe ori cu lipsa
unui loc de muncă şi cu un nivel redus de educaţie.
Precaritatea resurselor familiei afectează în moduri
variate participarea şi parcursul şcolar normal al unui
copil, de la lipsa hainelor şi încălţămintei adecvate la
atragerea copilului în munca în gospodărie sau în afara
acesteia. Populaţia rromă, cel mai sever afectată de
fenomenul de sărăcie, este în mod direct expusă riscului
absenteismului şi abandonului. De asemenea, copiii
care au cerinţe educaţionale speciale (CES) sau cei care
provin din familii dezorganizate reprezintă alte categorii
şcolare vulnerabile importante.

Astfel, iniţiativele şcolilor de a identifica elevii cărora li

se asociază un număr mai mare sau mai mic de factori
de risc, de a monitoriza strict prezenţa şi rezultatele în
funcţie de nivelul de risc estimat şi de a dezvolta / aplica
măsuri care să sprijine aceste categorii de elevi s-au
dovedit a fi deciziile corecte pe termen lung. Efectul
pozitiv a fost amplificat în cazurile în care s-a reuşit şi
o legătură mai strânsă cu familiile acestor elevi, cât şi
cu alte instituţii (inclusiv non-guvernamentale) care
pot acorda asistenţă. Dimpotrivă, şcolile care au tratat
nediferenţiat populaţia şcolară şi care nu au urmărit în
mod sistematic acest grup ţintă au reuşit într-o măsură
mai redusă să prevină, în cazul acestor elevi, eşecul
şcolar şi renunţarea la educaţie.

În această arie, experienţa de la nivelul şcolii

demonstrează faptul că activităţile de prevenire au un
mai mare succes în ceea ce priveşte participarea şcolară
decât cele de intervenţie propriu-zisă. După ce un elev
renunţă la studii o perioadă de timp, este mai dificil să se
reîntoarcă la şcoală şi să-şi continue studiile.

De aceea, pentru a pune în practică această strategie

pro-activă, fiecare şcoală trebuie să iniţieze un proces
de identificare a elevilor în situaţie de risc şi a factorilor
specifici de risc, să monitorizeze evoluţia acestor elevi şi
să realizeze, dacă este cazul, o serie de măsuri corective.
Prezentul ghid vă oferă câteva puncte de sprijin în
punerea în practică a strategiei dumneavoastră.
6
CAPITOLUL 1. IdentiFicarea elevilor şi
a factorilor de risc privind abandonul
şcolar
Abandonul şcolar este, în fapt, culminarea
unui proces pe parcursul căruia elevul, din
diferite motive, se îndepărtează de şcoală şi,
în cele din urmă, o părăseşte. Am văzut deja
că principalele cauze pentru producerea
acestui fenomen se referă la factori externi
şcolii (în principal nivelul socio-economic
scăzut al familiei) sau la factori interni
(lipsa de adecvare a ofertei şcolii la nevoile
şi interesele elevilor din grupul ţintă). De
asemenea, am văzut că la fel de importante
şi cu impact asupra abandonului şcolar şi
absenteismului sunt şi cerinţele educaţionale
speciale sau alte caracteristici individuale
ale elevilor, precum lipsa interesului faţă de
şcoală sau dificultăţile de adaptare la mediul
şcolar. Măsurile de intervenţie eficiente
trebuie focalizate pe acest complex de cauze
şi trebuie adaptate / personalizate în funcţie
de factorii de risc ce afectează fiecare elev în
parte.
Astfel, şcoala trebuie să încerce să suplinească
– prin oferta sa (educaţională şi de sprijin în
învăţare şi incluziune) – lipsurile cu care vine
elevul din familie şi comunitate şi să elimine
sau să minimalizeze efectele negative pe care
o parte dintre aspectele legate de contextul
socializării le pot avea asupra şcolarizării
copilului. În consecinţă, este pragmatic ca
elevii să fie monitorizaţi în ceea ce priveşte
adaptarea încă de la începutul şcolarizării,
astfel încât să se poată prevedea şi preveni
eşecul lor şcolar. Rolul şcolii este acela de a
identifica din timp acei elevi care, datorită
unor anumite influenţe de factură economică,
socială, culturală, medicală, riscă să ajungă
la un moment dat în situaţia de a abandona
şcoala.
Abordarea personalizată a acestor
copii vizează pe de o parte, reducerea
impactului negativ al unor factori legaţi
de socializarea primară în familie (lipsa de
susţinere din partea părinţilor, implicarea
în activităţile domestice în detrimentul
implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare
studiului în familie, lipsa unui minim
bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei
etc.), iar pe de altă parte, prevenirea sau
diminuarea intervenţiilor negative ale unor
factori legaţi de experienţa şcolarizării
(adaptarea la orarul şcolar şi la solicitările
curriculumului şcolar, incluziunea în colectiv
etc.).
În vederea identificării acestor elevi am
conceput un instrument specific care
permite un inventar al acestor factori de risc
de natură individuală, familială şi şcolară
cu care se poate confrunta un elev: Fişa
copilului în situaţie majoră de risc de
abandon şcolar. Acest instrument are un
dublu rol:
- de a identifica principalele dificultăţi
cu care se confruntă elevul şi familia sa,
dificultăţi care pot impieta asupra evoluţiei
sale şcolare;
- de a sprijini dezvoltarea, pe baza
© UNICEF

dificultăţilor astfel identificate, a unor
modalităţi personalizate de intervenţie
educaţională cu dublu caracter: recuperatorie
şi preventivă.
Identificarea elevilor în situaţie de risc
are rolul de a facilita realizarea unui profil
al acestor elevi şi de a dezvolta măsuri
focalizate. Această activitate trebuie realizată
la începutul fiecărui an şcolar cu ajutorul
cadrelor didactice din şcoală (învăţători /
profesori diriginţi).
Fişa copilului în situaţie majoră de risc de
abandon şcolar
şcolar, pe care o veţi regăsi la finalul
acestui capitol, este un instrument pe care
sperăm că îl veţi considera util în faza iniţială,
cea a identificării elevilor care se află în
situaţie de risc de abandon şcolar. Chiar
dacă implică un efort suplimentar din partea
şcolilor care se confruntă zilnic cu astfel de
situaţii, considerăm că beneficiile centralizării
informaţiilor cu privire la aceşti elevi sunt
esenţiale şi au impact pe termen mediu şi
lung pentru prevenirea abandonului şcolar.
Rolul fişei este acela de a permite o
inventariere a informaţiilor despre fiecare
caz în parte, astfel încât să putem identifica
împreună acele elemente specifice elevilor
din şcoala dumneavoastră care se află în
situaţie de risc de abandon, precum şi
aspecte comune şcolilor implicate în acest
an şcolar în cadrul proiectului nostru. Pe
baza informaţiilor înregistrate veţi putea
elabora strategii, programe, activităţi
specifice la nivelul şcolii care să prevină
apariţia factorilor de risc sau să diminueze
acţiunea acestor factori care duc la apariţia
abandonului şcolar.
Descrierea fişei este realizată în cele ce
urmează. Informaţii explicative sunt oferite
de altfel şi în cadrul fişei (textul cu caractere
italice). Pentru orice informaţii suplimentare,
neclarităţi sau întrebări pe care le aveţi şi nu
îşi găsesc răspunsul în cele ce urmează vă
rugăm să contactaţi echipa proiectului.
7
Fişa conţine trei secţiuni distincte: A) Date
generale despre elev; B) Date generale despre
condiţiile de viaţă ale elevului; C) Factori de
risc.
În cadrul secţiunii (A) sunt solicitate date
generale despre elevul aflat în situaţie de risc
de abandon. Aceste informaţii au rolul de
ordonare şi inventariere a fişelor înregistrate
în baza de date şi permit găsirea cu uşurinţă
a unei anumite fişe în vederea efectuării unor
corecturi sau completări ulterioare.
În cadrul secţiunii (B) sunt solicitate o serie
de informaţii generale cu privire la condiţiile
de viaţă ale elevului. Aceste informaţii nu sunt
direct legate de activitatea şcolară a elevului,
însă au o importanţă foarte mare în corelaţie
cu informaţiile cuprinse în secţiunea C.
Condiţiile de locuit ale elevului, de exemplu,
pot constitui factori de risc în sine sau pot
determina apariţia altor factori de risc, din
rândul celor enumeraţi în secţiunea C. Chiar
dacă nici instituţia şcolară, nici proiectul
nostru nu au ca obiectiv îmbunătăţirea
condiţiilor de locuit ale elevilor sau a situaţiei
lor sociale, o bună cunoaştere a acestora
corelată cu informaţii detaliate despre factorii
de risc pot constitui puncte de plecare
esenţiale în elaborarea unor planuri de
acţiune specifică la nivelul şcolii. Un exemplu:
dacă constatăm că majoritatea elevilor în
situaţie de risc de abandon provin din familii
cu mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul
a abandonat deja şcoala, avem argumente
foarte solide în favoarea dezvoltării unui
program de recuperare a copiilor / tinerilor
care deja au abandonat şcoala, pentru a putea
încerca să reducem rata abandonului şcolar în
cazul promoţiei curente.
8
În cadrul secţiunii (C) veţi regăsi o listă cu
potenţiali factori de risc privind abandonul
şcolar. Aceştia sunt grupaţi pe categorii,
în funcţie de sursa lor, şi pot fi întâlniţi de
dumneavoastră în activitatea zilnică. Lista
nu este exhaustivă şi poate fi oricând
completată. În cazul în care constataţi că
există alţi factori de risc, în situaţiile întâlnite
de dumneavoastră, vă rugăm să îi adăugaţi
în rubrica „observaţii”. De asemenea, vă
rugăm ca, după ce aţi bifat unul sau mai mulţi
factori din lista propusă, să completaţi în
cadrul rubricii „observaţii” o scurtă descriere
a fenomenului care să sintetizeze cât mai
bine incidenţa factorului respectiv în cazul
descris de dumneavoastră. Spre exemplu,
dacă aţi bifat factorul „2. Motivaţie redusă
pentru activităţile şcolare” din lista „Factorilor
individuali”, vă rugăm să descrieţi pe scurt
ce fel de comportamente sau de atitudini
aţi observat în cazul elevului pentru care
completaţi fişa, care reflectă motivaţia redusă
pentru şcoală.

Vă recomandăm, în măsura timpului © KATE HOLT

disponibil, să descrieţi pe scurt fiecare factor
de risc identificat. În acest fel, la o revenire
ulterioară asupra unuia sau mai multor
cazuri, peste o anumită perioadă de timp,
veţi putea să vă reamintiţi mai uşor detaliile
care caracterizau fiecare situaţie în parte. Mai
mult, aceste informaţii sunt foarte utile în
momentul în care doriţi să realizaţi o evaluare
a efectului pe care l-au avut anumite măsuri,
proiecte, programe sau activităţi pe care aţi
decis să le întreprindeţi în vederea combaterii
acţiunii anumitor factori de risc.
Cum sunt folosite informaţiile din fişă?
Informaţiile conţinute în Fişele individuale
sunt înregistrate şi salvate într-o bază de
date unică la nivel naţional, în care şcolile
participante la proiect pot înregistra oricâte
cazuri considerate relevante. Prin accesarea
bazei de date, fiecare şcoală poate obţine
informaţii statistice cu privire la elevii în
situaţie de risc, respectiv la principalii factori
de risc care favorizează abandonul şcolar,
fie în cazul propriu, fie la nivelul şcolilor
participante la proiect. De asemenea, pe
baza acestor informaţii, vor putea fi realizate
rapoarte periodice (la finalul unui semestru
sau la finalul anului şcolar) privind evoluţia
elevilor aflaţi în situaţie de risc de abandon
(de exemplu, au abandonat şcoala sau au
fost recuperaţi). În acelaşi sens, persoanele
interesate vor putea să analizeze cauzele şi
incidenţa factorilor de risc asupra cazurilor
proprii şi să descopere în ce măsură apar
anumite legături între elementele surprinse
în fişa propusă. Pe baza observaţiilor
făcute într-o perioadă mai îndelungată se
pot dezvolta anumite strategii, proiecte,
programe sau activităţi menite să combată
fenomenul abandonului şcolar. Mai mult, pe
baza informaţiilor colectate pot fi identificate
cu uşurinţă activităţile, proiectele sau
programele care, implementate la nivelul unei
şcoli, pot contribui decisiv la prevenirea
fenomenului de abandon şcolar.
 9
ŞCOALA:………………………………………Localitatea ………………………Judeţul ……………………………
Învăţător/profesor diriginte: ……………………………………………………………………………………………

FIŞA COPILULUI ÎN SITUAŢIE MAJORĂ DE RISC DE ABANDON ŞCOLAR

A. DATE GENERALE DESPRE ELEV

NUME:…………………………………………………………………………………………………………………
CLASA:…………………………………………………………………………………………………………………

TIPUL DE CURS PE CARE ÎL FRECVENTEAZĂ:

1. zi; 2. frecvenţă redusă; 3. a doua şansă (vă rugăm să încercuiţi cifra corespunzătoare)

VÂRSTA: …………………………………………………………………………………………………………………

LOCALITATEA DE DOMICILIU A PĂRINŢILOR: …………………………………………………………………………

În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară?
1. Da 2. Nu

LOCALITATEA DE DOMICILIU A ELEVULUI:……………………………………………………………………………

În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară ?
1. Da 2. Nu

REZUL
REZULTATELE ŞCOLARE ÎN ANUL ŞCOLAR PRECEDENT: ………………………………………………………………
(Vă rugăm să calculaţi media notelor / a calificativelor elevului în anul şcolar precedent. Pentru elevii aflaţi în
situaţie de repetenţie se va trece media notelor / a calificativelor obţinute şi se va înscrie în clar „REPETENT”)

NIVELUL DE EDUCAŢIE AL PĂRINŢILOR

(Vă rugăm să încercuiţi cifra corespunzătoare ultimului nivel de educaţie absolvit de mama, respectiv de tatăl
elevului.):
a) MAMA:
1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6. Şcoală postliceală;
7. Învăţământ superior

b) TATA:
1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6. Şcoală postliceală;
7. Învăţământ superior

NUMĂRUL FRAŢILOR/SURORILOR ELEVULUI: …………………………………………………………………………

1. din care numărul fraţilor/surorilor mai mici ca vârstă decât elevul: ………………………………………
2. din care numărul fraţilor/surorilor care locuiesc împreună cu elevul: ……………………………………

B. DATE GENERALE DESPRE CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ALE ELEVULUI

(Vă rugăm să încercuiţi răspunsul corespunzător situaţiei elevului pentru care completaţi
această fişă. În cazul în care nu deţineţi date exacte, vă rugăm să încercaţi să estimaţi
valorile corespunzătoare fiecărei întrebări din cele de mai jos.)
1.Numărul persoanelor care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu elevul: …………………
2.Numărul camerelor (al spaţiilor de locuit) al casei în care locuieşte elevul:……………
3.Gospodăria este racordată la reţeaua de curent electric: 1. DA; 2. NU (în cazul în
care în localitate NU există reţea de curent electric vă rugăm să menţionaţi acest
fapt)………………………………………
10
4.Gospodăria este racordată la reţeaua de apă potabilă: 1. DA; 2. NU (în cazul în care
în localitate NU există reţea de apă potabilă vă rugăm să menţionaţi acest fapt)……
…………………………………………………………………………………………………………………
5.Gospodăria este racordată la reţeaua de gaze: 1. DA; 2. NU (în cazul în care în
localitate NU există reţea de gaze vă rugăm să menţionaţi acest fapt) …………………
…………………………………………………………………………………………………………………
6.Gospodăria este racordată la reţeaua de canalizare: 1. DA; 2. NU (în cazul în care în
localitate NU există reţea de canalizare vă rugăm să menţionaţi acest fapt)……………
…………………………………………………………………………………………………………………
7.Va
Va rugăm bifaţi în tabelul de mai jos elementele din listă care există în gospodărie:
V
Animale domestice
Unelte agricole manuale (de exemplu: greblă, sapă, lopată etc.)
Unelte agricole mecanizate (de exemplu: tractor, maşină de tăiat lemne etc.)
Mijloace de transport cu tracţiune animală (de exemplu: căruţă, car etc.)
Mijloace de transport cu tracţiune mecanică (de exemplu: autoturism, motoretă
etc.)
Echipamente electrocasnice (de exemplu: frigider, aragaz, maşină de spălat rufe)
Computer
Televizor
Antenă satelit/cablu TV
Telefon fix
Telefon mobil
8. Vă rugăm estimaţi timpul mediu necesar elevului pentru a parcurge distanţa
dintre casă şi şcoală: …………………… (minute).
9. Mijlocul de transport folosit (bifaţi căsuţa corespunzătoare):
Mijloc de transport asigurat de şcoală sau primărie (transport şcolar)
Transport public (tren, microbuz etc.), anume …………………………………………
Mijloace proprii (autoturism, căruţă etc.)
Deplasare pe jos

C. FACTORI DE RISC

(Vă rugăm să bifaţi din lista de mai jos acei factori pe care îi consideraţi specifici situaţiei
elevului pentru care completaţi această fişă. Puteţi bifa unul sau mai mulţi factori
din fiecare categorie de mai jos. Vă rugăm ca la rubrica „Observaţii” să oferiţi detalii
suplimentare cât mai detaliate despre factorii de risc identificaţi: de exemplu, dacă se
bifează „Absenteism ridicat”, vă rugăm să precizaţi cauzele acestuia.)

1. Factori individuali:
1. Stare de sănătate precară
2. Cerinţe educaţionale speciale, cu dosar
 11
3. Cerinţe educaţionale speciale, fără dosar
4. Motivaţie redusă pentru activităţile şcolare
5. Absenteism ridicat
6. Dificultăţi de învăţare
7. Implicarea în activităţi la limita legii
8. Alte situaţii, anume: …………………………………………………………………………………
Observaţii:…………………………………………………………………………………………………………

2. Factori familiali:
9. Venituri la limita subzistenţei
10. Nivel redus de educaţie al părinţilor
11. Familie dezorganizată prin divorţ/deces
12. Familie monoparentală
13. Familie reorganizată (părintele în grija căruia se află s-a recăsătorit)
14. Copil temporar/permanent în îngrijirea bunicilor/rudelor
15. Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori
16. Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor/şcoală
17. Situaţii de abandon în cazul fraţilor mai mari
18. Prestarea unor activităţi lucrative în gospodărie/în afară de către elev
19. Lipsa unor condiţii minimale de studiu acasă
20. Copil instituţionalizat sau în plasament familial
21. Copilul stă în gazdă sau la internat
22. Alte situaţii, anume ………………………………………………………………………………
Observaţii:…………………………………………………………………………………………………………

3. Factori şcolari:
23. Nefrecventarea grădiniţei
24. Rezultate şcolare slabe
25. Situaţie de repetenţie în anii anteriori
26. Situaţie de repetenţie repetată
27. Corigenţă la o disciplină în anii anteriori
28. Corigenţă la mai multe discipline în anii anteriori
29. Frecvenţă redusă/absenteism ridicat
30. Participare scăzută la activităţi extracurriculare
31. Comportament deviant/violent faţă de colegi, profesori
32. Lipsă de comunicare, izolare faţă de colegi
33. Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară
34. Alte situaţii, anume ………………………………………………………………………………
Observaţii:…………………………………………………………………………………………………………

Data evaluării: Semnătură cadru didactic

Semnătură director
12
CAPITOLUL 2. Monitorizarea elevilor
aFlaţi în situaţie de risc de absenteism şi de
abandon şcolar la nivel de şcoală

Monitorizarea sistematică a copiilor în risc să fie completate în următoarele momente de

are rolul de a urmări situaţia acestora pe pe parcursul anului şcolar, astfel încât şcolile
parcursul anului şcolar, cât şi de a evalua să poată lua din mers măsuri concrete de
contribuţia (pozitivă sau negativă) pe care prevenţie şi intervenţie:
măsurile întreprinse de şcoală le au asupra - semestrul I: finalul lunii octombrie
ameliorării şi prevenirii absenteismului şi (pentru perioada 15 septembrie – 31
abandonului şcolar. Cu alte cuvinte, prin octombrie), sfârşitul lunii noiembrie
procesul de monitorizare şcoala poate vedea (pentru luna noiembrie), sfârşitul lunii
care măsuri funcţionează / dau rezultatele ianuarie (pentru lunile decembrie şi
scontate şi poate decide ce anume trebuie ianuarie);
schimbat, astfel încât intervenţia să ducă la - semestrul II: sfârşitul lunii martie
rezultatele dorite. (pentru lunile februarie – martie),
finalul lunii aprilie (pentru luna aprilie),
Pe lângă datele colectate prin Fişa copilului jumătatea lunii iunie (pentru perioada
în situaţie majoră de risc de abandon şcolar, 1 mai – 15 iunie).
care ne ajută să identificăm aceste cazuri,
monitorizarea situaţiei elevilor în situaţie Informaţiile care trebuie completate pentru
de risc se poate realiza prin utilizarea unor fiecare elev în situaţie de risc sunt cele
instrumente pe care le prezentăm în acest prezentate în tabelul următor.
capitol. Se recomandă ca aceste instrumente

TABEL 1. Monitorizare elevi în situaţie de risc

Nume şi prenume elev

care a rămas corigent

Implicare în activităţi
care se află în risc de
Număr zile în care a

Număr discipline la

Număr discipline la
Număr de absenţe

lipsit la toate orele

extra-curriculare
nemotivate

Observaţii
corigenţă
Nr. crt.

Clasa
Sex

1
2
3
 13

Facem câteva precizări utile în ceea ce

priveşte completarea informaţiilor în acest
tabel:
- Sexul elevului – se completează
feminin sau masculin (F/M);
- Clasa în care învaţă elevul – se
completează după exemplu: I, a II-a, a
V-a, a VIII-a etc.;
- Numărul de absenţe nemotivate – se
completează numărul care corespunde
situaţiei la momentul completării
instrumentului de monitorizare, © UNICEF
conform catalogului; Pornind de la datele completate în Tabelul 1,
- Număr zile în care elevul a lipsit la precum şi de la informaţiile din Fişa copilului
toate orele – se completează numărul în situaţie majoră de risc de abandon şcolar,
care corespunde situaţiei la momentul se pot completa o serie de tabele care
completării instrumentului de centralizează situaţia elevilor în situaţie
monitorizare, conform catalogului; de risc. Prezentăm în cele ce urmează astfel
- Număr discipline la care se află în de exemple. De exemplu, tabelul 2.1. prezintă
risc de corigenţă – se completează datele defalcate în funcţie de frecventarea
numărul care corespunde situaţiei la şcolii şi după nivelul de învăţământ în care
momentul completării instrumentului sunt înscrişi elevii aflaţi în situaţia de risc
de monitorizare; şcolar. După acelaşi model, corelând datele
- Număr discipline la care a rămas din Tabelul 1 cu informaţiile oferite de fişele
corigent – se completează numărul individuale, defalcarea se poate face şi după
care corespunde situaţiei la sfârşitul alte criterii: domiciliul părinţilor, nivelul de
semestrului I, respectiv II; educaţie al părinţilor, vârsta elevului etc.
- Implicare în activităţi extracurriculare –
se precizează dacă elevul este implicat În vederea monitorizării situaţiei la nivelul
în astfel de activităţi (DA / NU); unităţii şcolare, sunt folosite următoarele
- La rubrica ”Observaţii” se trec categorii operaţionale / tabele centralizatoare:
informaţii relevante pentru o mai
bună cunoaştere a situaţiei elevului
în perioada de referinţă: integrarea în
colectiv (bună sau slabă); adaptarea la
cerinţele şcolare (în ceea ce priveşte
aspecte precum: întârzierea la ore;
realizarea temelor; disciplina la ore;
în cazul elevilor cu CES se specifică
eventuale informaţii utile de tipul:
necesită intervenţia unui cadru
didactic de sprijin sau / şi a unui
consilier şcolar; necesită amenajarea
spaţiului şcolar în vederea accesului
(în cazul elevilor cu probleme motrice)
etc.
14
A. Date privind situaţia elevilor în risc şcolar
1. Elevi identificaţi in situaţie de risc şcolar: elevii identificaţi ca atare, pe baza
informaţiilor prezentate în capitolul precedent (fişa de identificare a elevilor în situaţie de risc).
Datele se calculează atât în cifre absolute cât şi în procente şi au în vedere atât totalul elevilor
înscrişi, cât şi nivelurile de învăţământ (primar / gimnazial) şi sexul (fete / băieţi).

Tabel 2.1. Elevi în situaţie de risc (număr)

Nivel de educaţie Număr Din care fete

Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial

Tabel 2.2. Elevi în situaţie de risc (%)

Nivel de educaţie % total % fete

Învăţământ primar şi gimnazial (din total elevi înscrişi)

Învăţământ primar (din total elevi înscrişi în primar)

Învăţământ gimnazial (din total elevi înscrişi în gimnaziu)

B. Date privind situaţia elevilor care absentează

1. Elevi în situaţie de risc care înregistrează un număr mare de absenţe: elevi
care frecventează şcoala, dar care înregistrează peste 30 absenţe nemotivate pe parcursul unui
semestru sau peste 60 de absenţe nemotivate la finalul anului şcolar curent.

Tabel 3.1.
Elevi în situaţie de risc cu număr mare de absenţe (număr)
Elevi cu număr mare de absenţe nemotivate Număr Din care fete

Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial
 15
Tabel 3.2.
Elevi în situaţie de risc cu număr mare de absenţe (%)
Elevi cu număr mare de absenţe nemotivate % total % fete

Învăţământ primar şi gimnazial (din total elevi înscrişi)

Învăţământ primar (din total elevi înscrişi în primar)

Învăţământ gimnazial (din total elevi înscrişi în gimnaziu)

C. Date privind rezultatele şcolare ale elevilor în risc

1. Elevi care se află, în momentele în care se realizează monitorizarea, în risc de corigenţă la

una sau mai multe discipline.
2. Elevi care se află, la sfârşitul primului semestru sau la finalul anului şcolar în situaţia de
corigent la una sau mai multe discipline.

Tabel 4.1. Elevi corigenţi sau în risc de corigenţă (număr)

Elevi în risc de corigenţă Elevi corigenţi
Nivel de educaţie
Număr Din care fete Număr Din care fete
În învăţământul primar şi gimnazial

În învăţământul primar

Învăţământ gimnazial

Tabel 4.2. Elevi corigenţi sau în risc de corigenţă (%)

Elevi în risc de corigenţă Elevi corigenţi
Nivel de educaţie
% total % fete % total % fete
Învăţământ primar şi gimnazial
(din total elevi înscrişi)
Învăţământ primar
(din total elevi înscrişi în primar)
Învăţământ gimnazial
(din total elevi înscrişi în gimnaziu)
16
D. Date privind situaţia elevilor care nu mai frecventează şcoala

1. Total elevi în situaţie de risc care au renunţat la cursuri în anul şcolar curent (se
completează pentru cei care au renunţat în semestrul I şi în semestrul II): elevii identificaţi în
situaţie de risc care au renunţat la cursuri în primul, respectiv al doilea semestru.
2. Elevi în situaţie de risc înscrişi în evidenţele şcolare care nu au frecventat nicio zi şcoala:
elevii identificaţi în situaţie de risc care sunt înscrişi în evidenţele şcolare şi nu au venit nicio zi la
şcoală de la începutul anului şcolar; se completează la sfârşitul semestrului I şi la finalul anului
şcolar; această categorie de elevi este cuprinsă în categoria elevilor în situaţie de risc care au
renunţat la cursuri în anul şcolar curent (categoria de mai sus).

Tabel 5.1.
Elevi în situaţie de risc care au abandonat cursurile (număr)
Număr total elevi în Din care număr elevi în
situaţie de risc care situaţie de risc înscrişi în
Nivel de educaţie au renunţat la cursuri evidenţele şcolare care nu
în anul şcolar curent au frecventat nicio zi şcoala
Total Din care fete Total Din care fete
Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial

Tabel 5.2.
Elevi în situaţie de risc care au abandonat cursurile (%)
Elevi în situaţie de
risc care au renunţat
Nivel de educaţie la cursuri în anul
şcolar curent
% total % fete
Învăţământ primar şi gimnazial
Din care elevi în situaţie de
risc înscrişi în evidenţele
şcolare care nu au
frecventat nicio zi şcoala
% total % fete

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial
 17
E. Date privind situaţia elevilor care au evitat abandonul şcolar
1. Total elevi în situaţie de risc care au evitat abandonul în anul şcolar curent:
elevii identificaţi în situaţie de risc care au frecventat şcoala pe întreg parcursul anului şcolar
(inclusiv cei cu un număr mai mare de absenţe).

Tabel 6.1.
Număr total elevi în situaţie de risc care au evitat abandonul şcolar
Număr total de elevi în situaţie de risc
Nivel de educaţie care au evitat abandonul şcolar
Total Din care fete
Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial

Tabel 6.2.
Număr total elevi în situaţie de risc care au evitat abandonul şcolar
Număr total de elevi în situaţie de risc
Nivel de educaţie care au evitat abandonul şcolar
% Total % Din care fete
Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial

Pentru analiza fenomenelor de abandon din şcoală este utilă şi interpretarea datelor în funcţie
de alte informaţii oferite de fişele individuale, precum:
- vârstă;
- motivul abandonului;
- situaţia prezenţei şcolare a elevilor care abandonează;
- rezultatele şcolare ale elevilor care abandonează;
- situaţia economică a familiei;
- nivelul de educaţie al părinţilor;
- mediul de provenienţă al elevului (urban / rural);
- alte date de context.
18
CAPITOLul 3. Culegerea şi sistematizarea
informaţiilor în procesul de monitorizare
a elevilor aFlaţi în situaţia de risc şcolar

nemotivate, în vederea identificării

dificultăţilor întâmpinate şi a unei
mai bune cunoaşteri a elevilor şi a
contextului lor familial;
- solicitarea sprijinului consilierului
/ psihologului şcolar în alegerea
programului / activităţilor de
intervenţie-prevenţie şi aplicarea la
clasele de elevi cu un absenteism
ridicat;
© UNICEF - chestionare şi interviuri de
grup adresate elevilor, care să
În cele ce urmează detaliem modalităţile prin
vizeze identificarea unor aspecte
care pot fi obţinute şi centralizate informaţiile
precum: comunicarea între colegi,
necesare analizei situaţiilor de absenteism
comunicarea elevi-profesori,
şi abandon şcolar, precizând totodată
disciplinele la care absentează cel
persoanele care pot contribui cu astfel de
mai mult şi cauzele absenteismului,
informaţii şi cu propuneri de ameliorare a
disciplinele care le par cele mai
situaţiilor respective:
dificile, starea de bine/rău a elevilor
- centralizarea absenţelor
la şcoală etc.;
nemotivate, după criterii precum:
- realizarea unui profil al elevului
disciplină (şi cadrele didactice
în situaţie de risc şcolar, care să
care predau acele discipline),
evidenţieze principalele probleme
perioadă de timp (lunar, semestrial,
cu care se confruntă acesta şi care îl
anual), an / nivel de învăţământ,
împiedică să aibă un parcurs şcolar
apartenenţa etnică etc.;
normal / eficient.
- interviuri / discuţii cu elevii în
situaţie de absenteism şcolar, în
vederea identificării motivelor
pentru care absentează şi a găsirii
unor posibile soluţii;
- interviuri / discuţii cu profesorii la
orele cărora se înregistrează cele
mai multe absenţe nemotivate, în
vederea identificării eventualelor
dificultăţi pe care le au elevii în
cauză şi a unor căi de intervenţie
personalizată;
- interviuri / discuţii cu părinţii
elevilor care înregistrează absenţe
 19
CAPITOLul 4. Urmărirea evoluţiei
FLuxurilor de elevi din şcoală

Cele prezentate anterior vă oferă un sprijin

Aceşti indicatori fac parte din sistemul
concret în identificarea şi monitorizarea
naţional de indicatori în domeniul educaţiei
elevilor în situaţie de risc şcolar. Procesul de
şi pot fi calculaţi cu mai multă uşurinţă pe
urmărire a evoluţiei şcolare a elevilor nu ar
baza instrumentului pe care îl propunem.
trebui să se limiteze însă numai la această
În varianta utilizării unei baze de date
categorie, ci ar fi necesar să se extindă la
unice la nivel naţional, aceşti indicatori,
întregul efectiv de elevi ai şcolii. Există cel
corespunzători fiecărei şcoli, vor putea fi
puţin două argumente care recomandă
calculaţi în mod automat.
includerea urmăririi evoluţiei şcolare a tuturor
elevilor, pe baza unor instrumente specifice,
Instrumentul pe care îl propunem şi pe care
în practica unităţilor de învăţământ:
îl redăm mai jos – Situaţia privind fluxurile
- pe parcursul anilor şcolari pot
de elevi pe parcursul unui an şcolar –
apărea diferite incidente care
permite realizarea unei analize detaliate
determină plasarea în categoria
a fluxurilor de elevi pe parcursul unui an
risc şcolar şi altor elevi decât cei
şcolar. Acesta prezintă similitudini cu cel
identificaţi iniţial;
destinat elevilor în situaţie de risc, dar şi cu
- datele statistice obţinute prin
instrumentele elaborate de Institutul Naţional
urmărirea evoluţiei şcolare a
de Statistică, pe care unităţile de învăţământ
tuturor elevilor din şcoală permit o
le completează cu informaţii corespunzătoare
diagnoză asupra participării şcolare
începutului şi sfârşitului fiecărui an şcolar
şi rezultatelor elevilor, utilă pentru
(SC). În comparaţie cu instrumentele INS, în
evaluarea eficienţei şi eficacităţii
afara unor deosebiri de conţinut, principala
procesului de instruire din şcoală
diferenţă este următoarea: chestionarele INS
şi a calităţii acestuia, pentru
solicită date centralizate, iar instrumentul pe
stabilirea obiectivelor planurilor
care îl propunem presupune înregistrarea de
de dezvoltare ale şcolii, precum
informaţii pentru fiecare elev din şcoală.
şi ale unor strategii specifice de
intervenţie etc.
O altă deosebire se referă la faptul că
instrumentul propus de ghid conţine
În legătură cu ultimul argument, trebuie
informaţii care se completează atât la
menţionat faptul că, pe baza datelor statistice
începutul anului şcolar, cât şi la finalul
obţinute prin urmărirea evoluţiei şcolare
acestuia; chestionarele INS sunt concepute
a tuturor elevilor, pot fi calculaţi o serie
separat pentru începutul, respectiv sfârşitul
de indicatori relevanţi pentru evaluarea
anului.
participării, eficienţei şi rezultatelor şcolare şi
anume:
- rata de promovare;
- rata repetenţiei;
- rata absenteismului;
- rata de abandon.
20
Situaţia privind fluxurile de elevi pe parcursul unui an şcolar
Elevi în
situaţie de
risc, din care:

Elevi transferaţi la o altă şcoală

Elevi din afara grupului de risc

Elevi înscrişi la sfârşitul anului

Elevi înscrişi la începutul

Elevi veniţi de la o altă şcoală

care au renunţat la cursuri în

Elevi în situaţie de risc şcolar

cursuri în anul şcolar curent

Elevi care au evitat situaţia

pe parcursul anului şcolar

pe parcursul anului şcolar

Elevi care au renunţat la

Elevi plecaţi din ţară pe
parcursul anului şcolar

de abandon şcolar
anului şcolar

anul şcolar curent

Elevi promovaţi

Elevi repetenţi
Nr. crt.

şcolar
1

Prenumele Numele
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Instrucţiuni de completare

- Informaţiile din coloanele 1-5 se şcolar – Se menţionează DA în cazul

completează la începutul anului elevilor care se transferă la o altă
şcolar, iar cele din coloanele 6-11 la şcoală pe baza documentelor şcolare
sfârşitul anului şcolar, după sesiunea corespunzătoare (aprobarea cererii de
de reexaminare din august-septembrie transfer, foaia matricolă etc.). În această
şi clarificarea situaţiei şcolare a tuturor coloană se înregistrează inclusiv elevii
elevilor. exmatriculaţi din şcoală, cu drept de
- Coloana (1) – Se menţionează numele reînscriere.
şi prenumele fiecărui elev înscris la - Coloana (3) Elevi plecaţi din ţară
şcoala respectivă la începutul anului pe parcursul anului şcolar – Se
şcolar, indiferent dacă face parte sau menţionează DA în cazul elevilor
nu din grupul de risc. care pleacă în străinătate pe baza
- Coloana (2) Elevi transferaţi la o documentelor şcolare corespunzătoare
altă şcoală pe parcursul anului
 21
(foaia matricolă etc.); această
informaţie se înregistrează pentru
toţi elevii aflaţi în această situaţie,
indiferent dacă fac sau nu parte din
grupul de risc.
- Coloana (4) Elevi veniţi de la o altă
şcoală pe parcursul anului şcolar –
Se menţionează DA în cazul elevilor
care vin în şcoală prin transfer de la
o altă unitate de învăţământ pe baza
documentelor şcolare corespunzătoare
(aprobarea cererii de transfer, foaia
matricolă etc.).
- Coloana (5) Elevi în situaţie de risc
şcolar – Se menţionează DA în cazul
elevilor în situaţie de risc, identificaţi ca
atare, prin intermediul Fişei copilului © UNICEF
în situaţie majoră de risc de abandon
şcolar, la începutul anului şcolar. Elevii care s-au transferat la o altă şcoală
înregistraţi în această coloană sunt (coloana 2), a celor care au plecat
aceiaşi cu cei înregistraţi în tabelul 2.1. în străinătate pe parcursul anului
- Coloana (6) Elevi în situaţie de risc şcolar (coloana 3) şi a celor care au
care au renunţat la cursuri în anul abandonat şcoala pe parcursul anului
şcolar curent – Se menţionează DA în şcolar, indiferent dacă fac parte sau nu
cazul elevilor în situaţie de risc, care au din grupul de risc (cei din coloanele 6,
renunţat la cursuri pe parcursul anului respectiv 8).
şcolar. Elevii înregistraţi în această - Coloana 10 – Se menţionează DA în
coloană sunt aceiaşi cu cei înregistraţi cazul elevilor promovaţi.
în tabelul 5.1, coloana 1. - Coloana 11 – Se menţionează DA în
- Coloana (7) Elevi în situaţie de risc cazul elevilor repetenţi.
care au evitat abandonul şcolar –
Se menţionează DA în cazul elevilor
în situaţie de risc, care au frecventat
şcoala pe întreg parcursul anului şcolar
(inclusiv cei cu un număr mai mare sau
mai mic de absenţe). Elevii înregistraţi
în această coloană sunt aceiaşi cu cei
înregistraţi în tabelul 6.1.
- Coloana (8) Elevi din afara grupului
de risc care au renunţat la cursuri în
anul şcolar curent – Se menţionează
DA în cazul elevilor din afara grupului
de risc, care au renunţat la cursuri pe
parcursul anului şcolar.
- Coloana (9) Elevi înscrişi la sfârşitul
anului şcolar – Se menţionează DA în
cazul tuturor elevilor, cu excepţia celor
22
CAPITOLul 5. Utilizarea datelor obţinute
prin activităţile de monitorizare a
absenteismului şi abandonului şcolar
Datele obţinute prin intermediul
instrumentelor de monitorizare a elevilor în
situaţie de risc şi de urmărire a fluxurilor de
elevi din şcoală ne ajută să avem o imagine de
ansamblu şi de detaliu asupra fenomenelor
de absenteism şi abandon şcolar, atât la un
moment dat, cât şi în evoluţie, pe parcursul
mai multor ani şcolari. Datele colectate
şi analizate pot ajuta şcoala în mai multe
direcţii de acţiune:
- cunoaşterea situaţiei din propria şcoală
în comparaţie cu a altor şcoli din zone
mai apropiate sau mai îndepărtate ale
judeţului;
- posibilitatea de a urmări realizarea
unor obiective din planul de dezvoltare
a şcolii şi de a putea implementa, la
timp, măsuri corective;
- posibilitatea de raportare a situaţiei
către diverse foruri de decizie, în orice
moment al anului şcolar;
- posibilitatea de a cunoaşte mai bine
elevii şi familiile din care provin aceştia,
în vederea unei mai bune colaborări
şi a unei abordări educative cât mai
adaptată specificului acestora.
Există cel puţin patru arii generale în care
activităţile de combatere şi prevenire a
absenteismului şi abandonului pot fi sprijinite
de datele statistice obţinute cu ajutorul
informaţiilor colectate la final de semestru /
an:
- realizarea unei fotografii privind starea
de fapt în domeniul participării la
educaţie la nivelul propriei unităţi de
© UNICEF
 23
învăţământ; o diagnoză bazată pe
date cantitative elimină aprecierile
subiective cu privire la incidenţa
fenomenelor de absenteism şi
abandon;
- realizarea unor analize comparative
ale situaţiei înregistrate în propria
şcoală cu cele înregistrate în celelalte
unităţi de învăţământ din judeţ /
la nivel naţional; fiind o abordare
metodologică unitară la nivelul întregii
ţări, aceste comparaţii vor putea fi
realizate în mod sistematic / ştiinţific;
- elaborarea de prognoze privind
evoluţiile viitoare ale fenomenelor de
absenteism şi abandon monitorizate,
cât şi a frecvenţei cu care se manifestă
anumite cauze; aceste prognoze se pot
elabora pe baza unor serii de date pe
mai mulţi ani şcolari (3 – 5 ani sau mai
mulţi);
- evaluarea impactului intervenţiilor
iniţiate de şcoală în scopul diminuării
fenomenelor de absenteism şi
abandon şcolar prin utilizarea unor
ţinte şi rezultate cuantificabile.

Prin intermediul acestor instrumente /

resurse, şcoala va putea proiecta activităţi mai
specifice legate de procesul de informare şi
formare a actorilor din sistemul de educaţie
cu privire la dezvoltarea de strategii eficiente
de prevenire şi combatere a fenomenelor de
abandon şi absenteism, orientate de date
credibile, verificabile şi comparabile.

Punctele de reper propuse acoperă toate

etapele principale de elaborare a strategiilor
de intervenţie – planificare, analiza opţiunilor
de intervenţie, implementarea planului
de acţiune, monitorizarea, evaluarea şi
dezvoltarea unor măsuri corective – precum
şi niveluri diferite de intervenţie (şcoală,
comunitate).
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Budiene V., Dedze I., del Rosario M., Monitoring School
Dropouts. Albania, Kazakhstan, Latvia, Mongolia, Slovakia and
Tajikistan, 2007, Open Society Institute. Document accesat la
data de 02.09.2011 la adresa: http://www.soros.org/initiatives/
esp/articles_publications/publications/monitoring_20070607/
monitoring_20070607.pdf
2. CJAP Bistriţa-Năsăud, Absenteismul şcolar – determinant al
marginalizării sociale. Document accesat la data de 10.08.2011 la
adresa: http://www.isjbn.ro/upimg/absenteismul.rtf
3. CJAP Cluj, Managementul prezenţei elevilor la şcoală, 2006.
Document accesat la data de 10.08.2011 la adresa: http://www.
isjcj.ro/htm/Managementul_prezentei_la_scoala.doc
4. CMBRAE, Studiu privind relaţia dintre nivelul de trai şi absenteism
ca premisă a abandonului şcolar, 2011. Document accesat la
data de 10.08.2011 la adresa: http://www.cmbrae.ro/modules.
php?name=Downloads&d_op=getit&lid=435
5. Heppen J., Bowles S.T., Developing Early Warning Systems
to Identify Potential High School Dropouts, National High
School Center at the American Institutes for Research, 2008.
Document accesat la data de 02.09.2011 la adresa: http://
www.betterhighschools.org/pubs/documents/IssueBrief_
EarlyWarningSystemsGuide.pdf
6. Horga, I., Jigău, M. (coord.), Situaţia copiilor cu cerinţe educative
speciale incluşi în învăţământul de masă, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Reprezentanţa UNICEF în România, Bucureşti, Ed.
Vanemonde, 2010.
7. Jigău, M. (coord.), Învăţământul obligatoriu de 10 ani. Condiţii de
implementare, rezultate şi măsuri corective, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Reprezentanţa UNICEF în România, Buzău, Ed. Alpha
MDN, 2008.
8. Jigău, M. (coord.), Program pilot de intervenţie prin sistemul
zone prioritare de educaţie ZEP, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
Reprezentanţa UNICEF în România, Ed. Alpha MDN, Buzău, 2006.
9. Jigău, M., Balica, M., Fartuşnic, Horga, I., Starea Învăţământului
din România. Raport, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, 2007, 2008, 2009, 2010.
10. Kennelly L., Monrad M., Approaches to Dropout Prevention:
Heeding Early Warning Signs With Appropriate Interventions,
National High School Center at the American Institutes for
Research, 2007. Document accesat la data de 02.09.2011
la adresa: http://www.betterhighschools.org/docs/NHSC_
ApproachestoDropoutPrevention.pdf
11. OECD, PISA in focus 2011/5 (June). How do some students
overcome their socio-economic background? Document
accesat la data de 10.08.2011 la adresa: http://www.oecd.org/
dataoecd/17/26/48165173.pdf
12. Teid, Ken, Tackling Truancy in Schools. A Practical Manual for
Primary and Secondary Schools, London, Routledge, 2000.
notes
notes
 AUTORI:
Ciprian FARTUȘNIC (coord.),
Otilia APOSTU, Magda BALICA, Bogdan
AVO
BRFLORIAN, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, BRA
VO!
!
Lucian VOINEA

Ghid elaborat de Institutul

de Ştiinte ale Educaţiei în
cadrul proiectului Extinderea
p r o v oc are
Proiectului ZEP
i a m l a n sat o Ţiile
coordonat de UNICEF.
No m : s ol u
urajĂ
Proiectul se înscrie în Campania
UNICEF “Hai La Şcoală!”
Şi vĂ Înc Ă a p a r Ţ in.
n t u z i a smul v
Coordonator din partea UNICEF:
Luminiţa Costache
Şi e
Extinderea proiectului ZEP

ISBN 978-973-1733-39-5
O ! O !
TE
371.212.8
AV TE AV
IUBESC
! BR IUBESC
! BR
 Lucrare tipărită în 2.000 de exemplare cu sprijinul
Reprezentanței UNICEF în România.

Editura VANEMONDE

OR
ISBN: 978-973-1733-39-5

GRIJă
Arată-Mi

RI

AJUT
Ră ţIşă
E TE
SC!
IUBE

AR
TE

E
BETE

IZ
SC!

ALIN
MB
că Mă
IUBE î
âM

SURPR

Z
BR
AV

E
iubeşti,

ŢI
O!

N
E
c u v in te de l audă AT
A l i n ă ri
T

BR A
VO!

IUNE
I
SURâSUR

po ti
ECţ

veŞ
AF
cĂ
RE
I JI

joa
ÎNGR

ire
Iub
S
RU ă
TE
IUBESC
!

T
- M Ă

ăRI
T r i m i t e
o a l Ă ! u c r u
la Ş c
ghid d e l
pentru
o m ba ter ea
venirea Şi c
pre i Şc ol ar
nu lu
abando
TE
IUBESC!

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ Ghid pentru Directorii de Şcoli CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ