Licenta 2011-Virlan Lenuta

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaşi
Facultatea de Textile şi Management Industrial

Domeniul Inginerie şi Management
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonatori: Absolvent:
Prof.dr.ing. Pulferia Nicolaiov Lenuţa Vîrlan
Conf.dr.ing. Ion Verzea
Iaşi, 2011
TEMA LUCRĂRII:
Managementul financiar la nivelul procesului de confecţionare a

produsului “pantaloni clasici pentru femei”
2
CUPRINS
Memoriu justificativ.................................................................................................................4
Prezentarea generală a S.C. LRO S.R.L.................................................................................6
Capitolul 1. Consideraţii generale – management financiar....................................................9
Capitolul 2. Definirea obiectului de studiu.............................................................................11
2.1. Schiţa modelului..................................................................................................11
2.2. Fişa tehnică de asortare....................................................................................... 12
2.3. Construcţia tiparului de bază pentru produsul “pantaloni pentru femei”............14
2.4. Construcţia tiparului de model.............................................................................20
2.5. Construcţia şabloanelor........................................................................................21
2.6. Realizarea încadrării............................................................................................22
Capitolul 3. Proiectarea proceselor tehnologice.....................................................................23
3.1. Schema structurii ierarhice..................................................................................25
3.2. Graful procesului tehnologic de confecţionare la nivel de macrostructură
(graful GSM)………………………………………………………………………………..26
3.3. Graful tehnologic la nivel de microstructură a procesului de confecţionare
(graful GT)………………………………………………………………………………….27
3.4. Elaborarea procesului tehnologic de confecţionare……………………………29
Capitolul 4. Proiectarea sistemului de lucru – linie tehnologică…………………………...44
4.1. Structurarea şi dimensionarea capacităţilor sistemelor de lucru……………….44
4.2. Structurarea fizică a liniei tehnologice................................................................53
4.3. Evaluarea liniei tehnologice……………………………………………………54
Capitolul 5. Analiza critică a situaţiei existente.....................................................................57
5.1. Aplicarea metodei AMDEC – Proces………………………………………….57
Capitolul 6. Aspecte ale activităţii economice.……………………………………………..64
6.1. Norma de muncă……………………………………………………………….64
6.2. Productivitatea muncii........................................................................................64
6.3. Calculul costurilor şi evaluarea preţului……………………………………….66
6.4. Indicatori legaţi de preţ şi de cost……………………………………………...69
Capitolul 7. Elaborarea şi analiza planului de îmbunătăţire..................................................74
Concluziile lucrării…………………………………………………………………………84
Bibliografie
Anexe
3
Memoriu justificativ
Tema prezentei lucrări este “Managementul Financiar la nivelul procesului de

confecţionare a produsului pantaloni clasici pentru femei”.
Motivul alegerii acestei teme a pornit din dorinţa de a încerca a analiza şi îmbunătăţi
managementul financiar la nivelul procesului de confecţionare. Am ales pentru acest studiu ca
produs “pantaloni clasici pentru femei” din motivul că pantalonul s-a impus cu tot mai multă
perseverenţă în ganderoba feminină deoarece imprimă eleganţă siluetei, este practic şi oricând
foarte modern.
Gradul de noutate constă în faptul că acest model de pantalon se află în tendinţele
modei 2011, a fost preluat din catalogul unei firme reale (S.C. LRO, Sfântul Gheorghe),
model pentru care am întocmit datele aferente introducerii în fabricaţie a modelului.
Obiectivele urmărite în cadrul acestei lucrări:
- Definirea obiectului de studiu.
- Elaborarea procesului tehnologic de confecţionare a respectivului produs.
- Evaluarea structurării liniei tehnologice.
- Analiza situaţiei existente în cadrul procesului de fabricaţie a produsului “pantaloni pentru
femei”.
- Elaborarea şi analiza unui plan de îmbunătăţire.
Pentru început am elaborat schiţa modelului, scopul fiind acela de a oferi cât mai
multe informaţii asupra formei exterioare a modelului, fişa tehnică de asortare a materialului
în produs, pentru a vedea ce tipuri de materiale intră în structura acestuia, poziţiile coloristice
din care urmează să se confecţioneze, precum şi modul în care trebuie realizată asortarea.
Am construit tiparul de bază pe măsurile proprii, am transformat tiparul în funcţie de
particularităţile de model, am construit şabloanele, şi pentru estimarea consumului de material
necesar la efectuarea calculelor economice, am realizat încadrarea şabloanelor pentru modelul
de pantalon.
În cadrul proiectării proceselor tehnologice am realizat schema structurii ierarhice,
schemă care sintetizează informaţiile referitoare la particularităţile constructive ale modelului
şi model de structurare a reperelor, elementelor de produs şi subansamblurilor în vederea
construirii produsului de îmbrăcăminte.
Am transpus schema structurii ierarhice în plan tehnologic prin intermediul grafului de
tip arborescent, care reflectă procesul tehnologic de confecţionare la nivel de macrostructură
(graful GSM). La nivel de macrostructură, componenta structurală o reprezintă “modulul
4
constructiv – tehnologic” (MCT) care reuneşte setul de faze tehnologice necesare
materializării unei singure funcţii parţiale a procesului.
Am transformat graful procesului tehnologic de confecţionare la nivel de
macrostructură (graful GSM) în graf tehnologic la nivel de microstructură a procesului de
confecţionare (graful GT). Graful tehnologic (GT) furnizează informaţiile iniţiale pentru
proiectarea sistemului de lucru pentru procesul tehnologic de confecţionare şi defineşte
sarcinile de lucru a acestuia.
De asemenea am proiectat sistemul de lucru – linie tehnologică, prin aceasta am avut
în vedere stabilirea tipurilor şi a necesarului de mijloace de lucru, calificări şi personal
necesare pentru realizarea comenzii. Metodologia de lucru a avut la bază principiul
echilibrării gradului de încărcare a elementelor capacitive (mijloace de muncă şi forţa de
muncă), prin cuplarea fazelor în operaţii pe criteriul ritmului, în condiţii de flexibilitate.
Am realizat schema de amplasare a locurilor de muncă, prin aceasta am identificat
locurile de muncă (număr post, dotare, traseul tehnologic al elementelor de produs şi fluxul
material). Am evaluat linia tehnologică.
Plecând de la aceste informaţii am aplicat managementul financiar pentru a verifica
eficienţa companiei.
5
Prezentarea generală a firmei
Am avut oportunitatea să asimilez informaţiile necesare pentru elaborarea conţinutului

lucrării de licenţă în una dintre cele mai mari şi mai moderne fabrici de confecţii şi anume la
S.C. LRO S.R.L., din Sfântul Gheorghe.
Din cadrul acestei fabrici am preluat modelul, model aflat în tendinţele modei 2011
pentru care am întocmit datele, de asemenea, am analizat mediul în cadrul căruia s-a elaborat
procesul tehnologic de confecţionare.
Această fabrică a fost construită în anul 2001 de către un investitor german. Suprafaţa
totală se întinde pe 3,7 hectare (37 000 mp), din care clădirile fabricii ocupă 1,3 hectare (13
000 mp). Fabrica LRO, pe lângă hala de producţie care se întinde pe 8 000 de mp, mai are în
structura sa birouri şi locuinţe de serviciu de categoria lux, precum şi toate utilităţile necesare
pentru aproximativ 700 de muncitori. Firma dispune de asemenea de o tehnologie modernă,
de vorbitori de limbă germană.
Valoarea investiţiei în S.C. LRO S.R.L. a fost de peste 10 milioane de euro.
Firma şi-a început activitatea în ianuarie 2002, având 650 de salariaţi şi o capacitate de
producţie de aproximativ 3 000 pantaloni / zi.
Produce în sistem LOHN, pentru compania BRAX-Leineweber din Germania o gamă
variată de modele de pantaloni pentru femei şi bărbaţi. Aceasta înseamnă că modelele şi
cantitatea care va fi produsă, precum şi termenele de livrare vor fi stabilite de către client.
Clientul trimite de asemenea şabloanele pentru reperele pantalonului şi materia primă
verificată. Materialele sunt trimise sub formă de baloţi. Între anii 2002 şi 2010 firma a produs
circa 6 milioane de pantaloni la un nivel calitativ ridicat.
S.C. LRO S.R.L. a fost cu capital străin până în anul 2009, începând cu acest an
investitorul german a vândut fabrica unui întreprinzător român. După ce a fost vândută,
fabrica a continuat să producă pantaloni pentru aceeaşi companie BRAX-Leineweber din
Germania.
Portofoliu de produse al firmei:
- pantaloni clasici pentru femei, bărbaţi;
- pantaloni sport pentru femei, bărbaţi;
- pantaloni prespălaţi pentru femei, bărbaţi.
6
Fluxul general al firmei
GERMANIA
PRODUS
FINAL
PREGĂTIREA PRODUCŢIE DEPOZIT

PRODUCŢIEI
COMANDA
REFA CTC
TRAINING
Figura nr.1. Fluxul general al firmei
7
Structura organizatorică a firmei
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR DIRECTOR
ECONOMIC TEHNIC
CONTABIL ŞEF INGINER INGINER

PRODUCŢIE REFA CTC
ŞEF ŞEF DE TRAINER ASIGURATOR GRUPA CTC

PERSONAL GRUPĂ DE CALITATE +
ADMINIS MUNCITORI
TRAŢIE
Figura nr.2. Structura organizatorică a firmei
8
Capitolul 1. Consideraţii generale – Management Financiar
Managementul financiar reprezintă acţiunea de previziune, planificare, organizare şi

control a resurselor financiare în vederea asigurării profitabilităţii unei firme.
Consider că managementul financiar în cadrul firmei are o mare importanţă deoarece,
aşa cum reiese şi din definiţie scopul principal al oricărei firmei, îl constitue profitul.
Prin nuanţarea scopului principal, de maximizare a profitului se poate reliefa ideea că,
prin aceasta se urmăreşte de fapt maximizarea valorii investiţiei făcută de către proprietari.
Managementul financiar poate avea şi alte obiective alături de, sau în locul maximizării
profitului, obiective precum:
- individualizarea imaginei firmei prin oferirea unor servicii sau produse care să fie
caracterizate printr-o calitate de excepţie; tot aici se pot încadra şi firmele care urmăresc în
primul rând obţinerea statutului de partener serios, corect;
- preocupări de natură socială, în cadrul cărora se pot evidenţia: îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă ale angajaţilor, realizarea unor produse sigure, atât pentru consumatori
cât şi pentru mediu;
- dezvoltarea activităţii, prin care firma urmăreşte creşterea puterii sale competitive
mai mult prin amplificarea propriei mărimi, decât prin maximizarea profitului;
- reducerea riscului, în concordanţă cu care creşterea profitului devine un obiectiv
secundar, prioritară fiind stabilitatea respectivei firme.
Atunci când activitatea unei firme se desfăşoară în concordanţă cu mai multe
obiective, scopul principal al managementului financiar, de maximizare a profitului poate
intra în conflict cu alte obiective. Pentru realizarea a două sau mai multe obiective
contradictorii, de exemplu maximizarea profitului şi minimizarea riscului, echilibrarea
intereselor se poate asigura prin efectuarea unor compromisuri dificil de cuantificat şi analizat
riguros, recurgându-se, de obicei, la raportări faţă de celelalte obiective ale firmei.
În sarcina managementului financiar a unei organizaţii intră şi asigurarea
infrastructurii financiare a acesteia, prin:
- identificarea potenţialelor surse de finanţare;
- atragerea surselor convenabile la formarea capitalului necesar activităţii
preconizate;
- stabilirea strategiilor şi a tacticelor de acţiune în concordanţă cu politica firmei;
- elaborarea procedurilor de lucru specifice, adecvate cadrului legislativ existent şi
normelor interne ale organizaţiei;
- adoptarea deciziilor reclamate, atât de prevenirea şi de depăşirea obstacolelor de
9
natură strict financiară, cât şi de susţinerea eforturilor firmei în surmontarea dificultăţilor
nonfinanciare, dar care au implicaţii de natură financiară.
Pentru a se putea consolida, dezvolta, orice activitate reclamă prezenţa a trei principale
elemente – resursă: omul, timpul şi banii.
Elementul central în jurul căruia gravitează aproape toate preocupările, obiectivele şi
acţiunile întreprinse, este omul. El stabileşte obiectivele, concepe şi materializează mijloacele
de atingere ale acestora, identifică posibilităţile de acţiune, evaluează efectele, operează
modificările etc. Altfel spus, omul acţionează generând idei şi luând decizii pe care le
transpune ulterior în practică.
Elementul “timp” este indispensabil în orice activitate umană tocmai prin faptul că nu
se poate iniţia, desfăşura şi finaliza instantaneu. Atingerea obiectivelor stabilite presupune un
consum de timp, ce va fi cu atât mai mare cu cât sunt mai complexe obiectivele, dar şi
condiţiile de mediu în care se acţionează. Pe de altă parte însă, se va urmări reducerea la
minimum a consumului de timp prin atragerea şi coordonarea altor resurse secundare.
“Resursa financiară” are menirea de a cuantifica mărimea eforturilor implicate şi
calitatea rezultatelor obţinute în derularea unei activităţi. Acest element este strict necesar în
estimarea volumului de resurse ce trebuie atrase în evaluarea eforturilor depuse şi în stabilirea
măsurii în care s-au realizat obiectivele propuse.
Legătura dintre cele trei resurse menţionmate mai sus este asigurată de către
informaţie. Pentru o derulare eficientă a activităţilor propuse, consider că omul trebuie să-şi
asigure posibilitatea de a le controla.
În esenţă, o conducere financiară eficientă trebuie să garanteze evoluţia dorită a
activităţii, în pofida eventualelor perturbaţii ce pot proveni din mediu, ca efecte ale
schimbărilor de conjunctură. Managementul financiar, prin prisma acestor sarcini majore,
constitue o componentă esenţială a conducerii de ansamblu a unei firme.
Managementul financiar al unei firme, înregistrează succes atunci când există un
control cât mai deplin asupra constrângerilor, de natură internă şi externă, la care este supusă
activitatea respectivei organizaţii.
10
Capitolul 2. Definirea obiectului de studiu
2.1. Schiţa modelului
FIRMA: S.C. LRO S.R.L.
CLIENT: BRAX MODEL: SILVIA WB DATA:
Schiţa modelului: Descriere: Pantaloni femei, model SILVIA WB, cu două buzunare
“Pantaloni pentru femei” laterale în faţă
PRELUCRARE:
FAŢĂ: Două buzunare laterale, două pense de 80 mm în prelungirea
cărora sunt călcate două dungi
SPATE: Două pense de 110 mm şi două dungi presate.
BUZUNAR: Două buzunare laterale, cu un tighel la 2 mm şi două

cheiţe în partea de sus şi de jos a buzunarului
ŞLIŢ: Şliţ drept, tighelit la un ac, cu şablon
BETELIA: are o lăţime de 36 mm, 4 găici înguste pentru curea, în

betelie la spate are cusut elastic, este tighelită la 2 mm, are cheiţe la
cele 4 găici în cantul de sus al beteliei, prelungitor de betelie de 40 mm
pe care are o butonieră cu cap rotund şi un nasture
TERMINAŢIA: Îndoită la 40 mm, cusătura ascunsă.
11
2.2. Fişa tehnică de asortare
FIŞA TEHNICĂ DE ASORTARE

COMANDA NR...........
Data: 20/05/11
Denumirea produsului: “pantaloni clasici pentru femei” Beneficiar / Destinaţia:
Articol / Materie primă: 52% PES, 43% Lână, 5% Elastan Cantitatea contractată: 612
Cod poziţie Materiale
coloristică
08 Material bază
0998 Căptuşeală de genunchi
1498 Pungă de buzunar
5701 Întăritură betelie
1099 Întăritură protecţie copcă
3001 Întăritură sliţ, refilet
7001 Einfass dos betelie
0899 Elastic
0298 Bandă pentru închis

punga de buzunar
1017 Etichetă interior betelie
1018 Etichetă exterior betelie
12
2340 Etichetă de mărime
8601 Nasture
0580 Fermoar şliţ
0580 Cheiţă
0310 Opritor
1287 Aţă
Nm 80 / 3
Bbc 100%
4000 Aţă de surfilat
PES – 80 / 3
Codurile coloristice au fost preluate din catalogul firmei.
2.3. Construcţia tiparului de bază pentru produsul “pantaloni pentru femei”
În construcţia tiparului voi folosi dimensiunile proprii.
1) Date iniţiale necesare construcţiei elementelor faţă şi spate:
13
Dimensiunile corpului tip: 170 – 89 – 86
Ic = 170 cm.
Pb = 89 cm.
Pt = 68 cm.
Pş = 86 cm.
Dimensiunile produsului
Lungimea pe cusătura exterioară
Lcext = 111 cm.
Lungimea pe cusătura interioară
Lcint = 81 cm.
Lăţimea pantalonilor pe linia genunchiului
lg = 20 cm.
Lăţimea pantalonilor pe linia de terminaţie
lterm = 16 cm.
Adaosuri
Aş = 1 ÷ 2 cm.
At = 0.5 ÷ 1 cm.
Construcţia se particularizează pentru următoarele valori ale adaosurilor: Aş = 2 cm şi At = 1
cm.
2) Prezentarea algoritmului de construcţie a tiparului de bază

Tabel nr.1. Algoritmul de construcţie a tiparului de bază
Nr. Semnificaţia şi simbolizarea Relaţia de calcul Val. segmentului
crt. segmentelor constructive CT
1. Trasarea liniilor orizontale ale reţelei
- linia taliei, linia de terminaţie
1. Lungimea cusăturii exterioare (Lcext) Se preia din datele 111
Lcext = 44 94 iniţiale.
14
- linia pasului sau a şliţului
2. Lungimea cusăturii interioare (Lcint) Se preia din datele 81
Lcext = 94 64 iniţiale.
- linia şoldurilor
3. Distanţa de la linia şliţului la nivelul 1/3 (Lcext – Lcint) 10
liniei şoldurilor
Dş-ş = 64 54’
- linia genunchiului
4. Distanţa de la linia şliţului la linia 1/2 Lcint – 5 cm 35,5
genunchiului
Dş-g = 64 74
2. Construcţia elementului faţă
Dimensionarea pe linii orizontale
- dimensionarea pe linia şoldurilor
5. Lăţimea tiparelor pe linia şoldurilor 1/2 Pş + Aş 45
( ltş )
6. Lăţimea feţei pe linia şoldurilor 0.5 ltş – 1 cm 21,5
lfş = 54’ 57
7. Lăţimea răscroielii şliţului la faţă 1/20 Pş + (1÷2 cm) 5,8
lrş = 57 58’
8. Poziţionarea liniei dungii 1/2 (lfş + lrş) 13,6
56 54’ = 56 58’
- dimensionarea pe linia taliei
9. Lăţimea tiparelor pe linia taliei (ltt) 1/2 Pt + At 35
10. Lăţimea feţei pe linia taliei (lft) 1/2 ltt – 1 cm 16,5
11. Cambrarea totală a feţei pe linia taliei lfş - lft 5
 Apf
Repartizarea  Apf
12.  Deplasarea liniei de pe Valoare constantă 1
mijlocul feţei (0.7 ÷ 1cm)
47 471
13.  Adâncimea pensei în tiparul Valoare constantă 2,5
feţei (Apf)
14.  Cambrarea pe cusătura 1,5
laterală (Aclf) ∑Apf – (47 471 + Apf)
- dimensionarea pe linia genunchiului
15. Lăţimea pe linia genunchiului lg – 2cm 22
471’ 78’
16. 78’, 741’, puncte de contur pe linia 1/2 (lg – 2 cm) 11

genunchiului 76 741’ = 76 78’
- dimensionarea pe linia de terminaţie

17. Lăţimea pe linia de terminaţie lterm – 2 cm 21
941’ 98’
18. 98’, 941’, puncte de contur pe linia de 1/2 (lterm – 2 cm) 10,5
terminaţie
96 941’ = 96 98’
3. Trasarea liniilor de contur
- linia taliei
19. 471, punct de contur Valoare constantă 1
15
47 471 (0.5÷1 cm)
20. 441’, punct ajutător Valoare constantă 1
44 441’
21. 443’, punct de contur Valoare constantă 1,5
Aclf = 441’ 442’
22.  Se uneşte punctul 46 cu punctul extrem al cusăturii laterale 442’, conform
figurii 1a. Pe această linie de contur se va poziţiona centrul pensei de la faţă
(461)
23. Poziţionarea centrului pensei în 6
tiparul feţei 1/2 442’ 46
442’ 461
24. Adâncimea pensei de la faţă Valoare calculată 2,5
Apf = 462 462’
25.  În punctul 461 se trasează o perpendiculară pe linia de contur a taliei; pe
această perpendiculară se va stabili lungimea pensei de la faţă.
26. Lungimea pensei de la faţă Valoare constantă 10
461 561 (9÷11 cm)
- trasarea liniei de pe mijlocul feţei
27. 571, punct de contur Valoare constantă 0,5
57 571
28.  Punctul 58’ se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 78’ şi la intersecţie cu linia
şliţului se obţine punctul 68’.
29. 671, punct ajutător 2,5
67 671 1/2 67 68’
30. 672, punct ajutător 2,5
67 672 67 671
31.  Punctul 471 se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 571.
 Punctul 68’ se racordează cu punctul 571 astfel încât curba trasată prin 68’ să
fie tangentă la linia ajutătoare 68’ 672.
- trasarea liniilor de contur longitudinale

32.  Cusătura exterioară:
- punctul 54’ se uneşte cu punctul 741’ prin linie dreaptă; la intersecţie
cu linia şliţului se obţine punctul 641’;
- se racordează punctele 442’, 54’, 641’ şi 741’ conform indicaţiilor din
figura 1a;
- punctul 741’ se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 941’.
 Cusătura interioară :
- se racordează punctul 68’ cu punctul 78’ conform indicaţiilor din
figura 1a;
- punctul 78’ se uneşte cu punctul 98’ prin linie dreaptă.
4. Construcţia spatelui
33. Deplasarea liniei dungii pentru spate Valoare constantă 1,5
56 521 (1÷2 cm)
5. Dimensionarea pe linii orizontale
- dimensionarea pe linia şoldurilor
34. Lăţimea spatelui pe linia şoldurilor 1/2 ltş+ 1 cm 23,5
(lsş)
35. Lăţimea totală a răscroielii (ltr) 1/4 Pş – (4÷5 cm) 17,5
16
36. Lăţimea rascroielii la spate (lrs) ltr - lrşf 11,7
37. 51, punct de contur 1/4 lsş 5,9
521 51
38. Poziţionarea punctelor de pe linia 1/2 (lsş + lrs) 17,6
şoldurilor: 58 – punct ajutător, 541 –
punct de contur
521 58 = 521 541
- dimensionarea pe linia genunchiului
39. Lăţimea pe linia genunchiului lg + 2 cm 26
741 78
40. 741, 78, puncte de contur pe linia 1/2 (lg + 2 cm) 13
genunchiului
76 741 = 76 78
- dimensionarea pe linia de terminaţie
41. Lăţimea pe linia de terminaţie lterm + 2 cm 25
941 98
42. 941, 98, puncte de contur pe linia de 1/2 (lterm + 2 cm) 12,5
terminaţie
96 941 = 96 98
- dimensionarea pe linia taliei
43. Lăţimea spatelui pe linia taliei (lst) 1/2 ltt + 1 cm 18,5
44. Cambrarea totală a spatelui pe linia lsş - lst 5
taliei ∑Aps
Repartizarea  Aps
45.  Deplasarea liniei de pe Valoare constantă 0,5
mijlocul spatelui (0÷1 cm)
411 412
46.  Adâncimea pensei în tiparul Valoare constantă 3
spatelui (Aps) (2÷3.5 cm)
47.  Cambrarea pe cusătura 1,5

laterală (Acls) ∑Aps – (411 412 +
Aps)
6. Trasarea liniilor de contur
- linia taliei
48. 642’, punct de contur Valoare constantă 3
641’ 642’ (2.5÷3.5 cm)
 Punctul 741 se uneşte cu punctul 541 prin linie dreaptă şi se prelungeşte până
49. la nivelul liniei taliei ; constructiv se obţin punctele 441 respectiv 641.
 În punctul 51 se trasează o perpendiculară pe 51 642’, care se prelungeşte

deasupra liniei taliei.
 Cu vârful compasului în punctul 76 şi rază r = 76 441 se trasează un arc de
cerc care va intersecta perpendiculara din 51- se obţine constructiv punctul
50. 441.
 Punctul 441 se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 441 şi în acest mod se
obţine linia ajutătoare ce va permite definitivarea conturului liniei taliei pe
17
tiparul spatelui.
51. 412, punct de contur Valoare constantă 0,5
411 412 (0.5÷1 cm)
52. 443, punct de contur Valoare calculată 1,5
Acls = 441 442
53. Poziţionarea centrului pensei în 11
tiparul spatelui 1/2 412 443
443 421
54. Adâncimea pensei de la spate Valoare calculată 3
Aps = 422 422’
55.  În punctul 421 se trasează o perpendiculară pe linia taliei pe care se va stabili
lungimea pensei de la spate.
56. Lungimea pensei de la spate Valoare constantă 15
421 521 (14÷16 cm)
57.  Se racordează punctul 412 cu punctul 422, respectiv punctul 422’ cu punctul
443, conform indicaţiilor din figura 1b.
- linii de contur longitudinale
58.  Cusătura exterioară:
- se copie curba de la faţă delimitată de punctele 54’ şi 442’ şi se aşează
în tiparul spatelui din punctul 541, prin punctul 442 şi rezultă
constructiv punctul 443; se definitivează conturul liniei taliei prin
racordarea punctului 422’ cu punctul 443;
- punctele 443, 541, 641 şi 741 se unesc prin linii de ocntur conform
indicaţiilor din figura 1b ;
- punctul 741 se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 941.
 Cusătura interioară :
- punctul 58 se uneşte cu punctul 78 prin linie dreaptă; la intersecţia cu
linia şliţului (sau a pasului) se obţine constructiv punctul 68 ; 68 681
= 1 cm ;
- se racordează punctul 681 cu punctul 78 conform indicaţiilor din
figura 1b;
- punctul 78 se uneşte prin linie dreaptă cu punctul 98.
- linia de contur de pe mijlocul spatelui
59.  Punctul 412 se uneşte prin linie draptă cu punctul 51.
 Se racordează punctul 681 cu punctul 51, conform figurii 1b.
60. Observaţie:
 Prin punctul 541 (de pe linia şoldurilor) se trasează o paralelă la 51 642’ ;
constructiv se obţine punctul 511. Se verifică dacă 511 541 = 1/4 Pş + (1÷2
cm).
 Se verifică modul de dimensionare a tiparelor:

- la nivelul liniei taliei: ltt = 471 462 + 462’ 442’ + 412 422 + 422’
443 = 1/2 Pt + At
- la nivelul liniei şoldurilor: ltş = 571 54’ + 511 541 = 1/2 Pş + Aş
18
19
2.4. Construcţia tiparului de model
Tiparul de model se va obţine prin transformarea tiparului de bază în conformitate cu

particularităţile concrete ale modelului.
Introducerea în tiparul de bază a particularităţilor impuse de model s-a realizat astfel:

Faţa pantalonului
- Contrarefiletul
Acesta a fost scos de pe faţa de pantalon având o lăţime de 11cm pe linia taliei şi o
distanţă tot de 11cm pe linia laterală.
- Refilet
Acesta a fost scos de pe faţa pantalonului, are o lăţime de 3cm.

S-a prelucrat şliţul drept şi şliţul stâng astfel:
- şliţ drept: lăţime 3cm;
- şliţ stâng: lăţime 1,5cm;
- şliţ stâng aplicat: de pe pantalon s-a construit şliţul cu o lăţime de 3cm, după care s-a
simetrizat.
Betelia are lungimea egală cu lungimea feţei şi a spatelui + 4cm prelungitor de betelie
Găicile se prelucrează în lanţ având o lăţime de 2cm şi o lungime de 30cm.
20
2.5. Construcţia şabloanelor
Şabloanele se realizează pe baza tiparelor de model prin adăugare de rezerve necesare

ansamblărilor.
S-a lăsat rezervă de coasere 1cm pe contururi şi la terminaţie 3cm. S-a dat axă de fir
drept la 90°.
21
2.6. Realizarea încadrării
Pentru estimarea consumului de material de bază este necesară încadrarea şabloanelor.

Aceasta reprezintă operaţia prin care se aranjează un număr întreg de seturi de şabloane pe
suprafaţa materialului, respectând anumite condiţii restrictive şi urmărind utilizarea cât mai
raţională a materialului.
Număr total de Mărimea folosită în Consum total de Eficienţă totală

produse încadrare material (m)
1 38 1,38 67,44%
22
Capitolul 3. Proiectarea proceselor tehnologice
Pentru întocmirea procesului tehnologic este necesar stabilirea fazelor tehnologice

care sunt componente ierarhice a produsului, definesc o transformare calitativă prin care
obiectul muncii suferă o modificare de formă, dimensiune, aspect, sub acţiunea mijloacelor de
muncă prin diferite procedee, în condiţiile unui program tehnologic determinat.
Stabilirea fazelor tehnologice se realizează în corcondanţă cu schema structurii
ierarhice (figura nr.3).
Structura ierarhică sintetizează informaţiile referitoare la particularităţile constructive
ale modelului şi modul de structurare a reperelor, elementelor de produs şi subansamblurilor
în vederea construirii produsului de îmbrăcăminte.
Structura ierarhică concentrează informaţii pe mai multe niveluri:
a) Nivelul 1 – care cuprinde mulţimea reperelor din materialele textile corespunzătoare
produsului.
b) Nivelul 2 – cuprinde prelucrările elementelor de produs.
c) Nivelul 3 – cuprinde stadiile de ansamblare a elementelor în subansambluri.
d) Nivelul 4, 5... – cuprind stadiile de ansamblare a subansamblelor în produs finit.
Structura procesului tehnologic, ca sistem, este definită prin mulţimea finită de elemente
componente şi interconexiunile între acestea, şi î-l voi proiecta în două etape, astfel:
1) Prin similitudine cu procesul fizic de constituire a produsului, schema ierarhică se
transpune în planul tehnologic prin intermediul grafului de tip arborescent, care reflectă
procesul tehnologic de confecţionare la nivel de macrostructură (graful GSM, figura nr.4).
La nivel de macrostructură, componenta structurală o reprezintă modelul constructiv –
tehnologic (MCT), care reuneşte setul de faze tehnologice necesare materializării unei singure
funcţii parţiale a procesului. Funcţia parţială a procesului, se limitează la soluţionarea unui
singur obiectiv de structurare stadială a produsului.
2) Transformarea grafului procesului tehnologic de confecţionare la nivel de
macrostructură (graf GSM) în graf tehnologic la nivel de microstructură a procesului de
confecţionare (graf GT, figura nr.5), are loc în baza analizei caracteristicilor constructiv
estetice ale componentelor de produs, a performanţelor tehnologice ale mijloacelor de muncă
şi transpunerea lor în coordonate tehnologice.
Pe graful GT, cifrele 1, 2, 3, 4....reprezintă codul fazei tehnologice, iar simbolurile
grafice pentru nodurile grafului indică dotarea tehnică.
23
Graful tehnologic (GT) furnizează informaţiile iniţiale pentru proiectarea sistemului de
lucru pentru procesul tehnologic de confecţionare – linie tehnologică de confecţionare şi
defineşte sarcinile de lucru a acestuia.
Analiza dispunerii fazelor tehnologice în structura grafului GT, furnizează informaţii
privind posibilităţile de organizare în paralel a grupelor de operaţii, şi de constituire a
grupelor.
Acest mod de proiectare a conţinutului tehnologic al procesului are ca efecte implicite,
posibilitatea structurării proceselor pe segmente de proces şi a structurării sitemelor de
confecţionare pe grupe organizaţional – tehnologice.
Sistemul de confecţionare, asigură suportul tehnic şi organizaţional pentru
desfăşurarea activităţilor aferente procesului de confecţionare.
Locurile de muncă şi liniile tehnologice constitue sisteme de lucru reprezentative,
pentru subsistemul de confecţionare.
Stabilirea fazelor tehnologice pe grupe tehnologice conferă flexibilitate, asigură
operativitatea elaborării proceselor tehnologice pe modele de produs, optimizarea fluxului
material în cadrul sistemelor de lucru. De asemenea, delimitarea grupelor conferă un suport
util pentru echilibrarea locurilor de muncă din sistem, implementarea lucrului în echipă,
respectiv pentru gestionarea calitativă şi cantitativă a fluxului material din sistem.
Grupele pe care am stabilit fazele tehnologice sunt următoarele:
a) Pregătirea elementelor mici (Em) – care conţine prelucrări primare + constituire tehnologică
a elementelor mici.
b) Pregătire elemente mari (EM) – cuprinde prelucrări primare + constituire tehnologică a
elementelor mari.
c) Integrarea elementelor mici, în structura elementelor mari (EMm).
d) Asamblarea elementelor componente pentru finalizarea structurării produsului.
e) Grupa de finisaj (Pf) – include prelucrări tehnologice în scopul conferiri valorii comerciale
şi de prezentare.
24
3.1. Schema structurii ierarhice
Figura nr.3. Schema structurii ierarhice
25
3.2. Graful procesului tehnologic de confecţionare la nivel de macrostructură
(graful GSM)
F DR R DR PB1 C DR PB2 S DR F ST R ST PB1 C ST PB2 S ST GA Ş ST B
F CA Ş ÎN R R ÎN PB1 C PB2 S F CA Ş ÎN R R ÎN PB1 C PB2 S GA Ş ST B B ÎN PC
MCT10 MCT2 MCT14 MCT12 MCT4 MCT15 MCT9 MCT7
EM Em EM EM Em EM Em Em
MCT11 MCT1 MCT5 MCT13 MCT3 MCT6 MCT8
EM Em Em EM Em Em Em
MCT16 MCT17
EmM EmM
MCT18 MCT19
EmM EmM
MCT20 MCT21
Pfc Pfc
MCT22 MCT23
Legendă: Pfc Pfc
F – faţă;
F DR – faţa dreaptă;
F ST – faţa stângă;
S – spate;
S DR – spate drept;
S ST – spate stâng; MCT24
R – refilet;
R ÎN – întăritură refilet;
R DR – refilet drept; Pfc
R ST – refilet stâng;
C – contrarefilet; MCT25
C DR – contrarefilet drept;
C ST – contrarefilet stâng; Pfc
PB1 – pungă de buzunar 1;
PB2 – pungă de buzunar 2;
MCT26
GA – găici;
Ş ÎN – întăritură şliţ;
Ş ST – şliţ stâng; Pfc
B – betelie;
B ÎN – întăritură betelie; Figura nr.4. Graful GSM
MCT27
PC – protecţie copcă;
CA – căptuşeală.
Pf
3.3. Graful tehnologic la nivel de microstructură a procesului de confecţionare (graful GT)
F + CĂ R + PB1 C + PB2 S GA Ş ST B
MCT 14 + 15
MCT 2 + 4 MCT 9
1 1 3 MCT 7 8
MCT 10 + 12 MCT 1 + 3 2 1 5
4 Em 0 3 Em
Em
EM Em 2
MCT 5 + 6 6
2 4 1
1 9
5 Em 22
10
7
1 MCT 11 + 13 EM
6 2
EM 3
MCT 8 1
1 1
7 1
Em 2
18
2
4
EmM
1
9 2 MCT 16 + 17
5
2
6
2
EmM
7
MCT 18 + 19
28
Pfc
2
MCT 20 + 21
9
3
MCT 22 + 23 0 Pfc
3
1
Pfc
MCT 24 3
2
3
3
34
3
5 Pfc
MCT 25
36
60 5 58
9
61 3
57 7
3
6 8
2 5
Pf 6
3
63
5 9
5
MCT 27 64
5 4
4 0
65
4
5 1
6 3
6 4
52 2
MCT 26 Pfc
4
6 51 3
7
44
68
5
69 0 4
5 Figura nr.5. Graful GT
4 4 4 46
70
9 8 7 27
Legendă:
- Presă de termolipit
- Presă de călcat
- Masă cu fier de călcat
- Maşină simplă de cusut
- Maşină de cusut şi corectat
- Maşină pentru găici cu 2 ace şi dispozitiv de conducere
- Maşină cu cusătură în lanţ
- Maşină de surfilat
- Maşină de surfilat cu 3 fire
- Maşină de surfilat cu 4 fire
- Maşină de surfilat cu 6 fire şi dispozitiv cu bandă
- Maşină automată de surfilat
- Maşină de punctat
- Masă de lucru
- Masă specială cu dispozitiv de întors
- Maşină de cusut ascuns
- Maşină automată de pus copci
- Maşină de aplicat nasturi
- Maşină de capsat opritor
- Maşină de einfass
- Maşină de butoniere cu cap rotund
- Maşină de cusut cu transportor
- Maşină automată de cusut
- Maşină specială de gâtuit
- Maşină de cheiţe
28
3.4. Elaborarea procesului tehnologic de confecţionare
Grupă Modul de Nr. Conţinut fază Reprezentare frontală Reprezentare în Dotare tehnică Nt
tehno- constituire fază tehnologică secţiune (min)
logică tehnologică
(MCT)
MCT 1 + 3 1. Termolipeşte refilet Presă de termolipit, 0,37

buzunar faţă “Vaporretta”
MCT 1 + 3 2. Surfilează refilet Maşină de surfilat, 0,22
buzunar faţă la formă “Union Special”
MCT 2 + 4 3. Surfilează Maşină de surfilat, 0,34
contrarefiletul (partea “Union Special”
laterală şi cantul rotund
Pregătire
al buzunarului)
elemente MCT 5 + 6 4. Coase contrarefiletul pe Maşină simplă 0,55
mici punga de buzunar faţă de cusut,
(Em) “Dürkopp Adler”
MCT 7 5. Ştirţuieşte capătul Maşină simplă 0,24
inferior al şliţului stâng de cusut,
“Dürkopp Adler”
MCT 7 6. Surfilează şliţul stâng Maşină de surfilat, 0,20
“Union Special”
29
MCT 7 7. Calcă şliţul Masă cu fier de 0,20
călcat
MCT 8 8. Termolipeşte betelia Presă de termolipit, 0,39

“Vaporretta”
MCT 8 9. Lipeşte cu inserţie Masă cu fier de 0,36
dosul de betelie pe călcat
partea turului
MCT 8 10. Aplică einfass pe dosul Maşină de einfass, 0,52
de betelie 1 x 1 “Racing”
MCT 8 11. Taie la mijloc, calcă - Masă cu fier de 0,78
betelia, verifică cu călcat
şablonul
MCT 8 12. Termolipeşte pe betelie Presă de termolipit, 0,38
inserţie protecţie copcă “Vaporretta”
MCT 9 13. Coase 4 găici înguste Maşină pentru găici 0,30
pentru curea cu două ace şi
dispozitiv de
conducere, “Juki”
30
MCT 10 + 12 14. Coase 1 x 1 pensă faţă Maşină simplă 0,60
pantalon de cusut,
MCT 10 + 12 15. Termolipeşte linia Masă cu fier de 0,80

şliţului şi calcă pense călcat
pentru faţa de pantalon
Pregătire
elemente
MCT 11 + 13 16. Surfilează faţa Maşină automată de 0,72
mari pantalonului cu surfilat, “Beisler”
(EM) căptuşeala numai
partea laterală şi
interioară
MCT 11 + 13 17. Calcă linia şliţului - Masă cu fier de 0,17

stâng pentru faţa călcat
pantalonului
31
MCT 11 + 13 18. Surfilează faţa Maşină de surfilat , 0,95
pantalonului cu “Juki”
căptuşeala (linia
şliţului, linia taliei şi
deschiderea
buzunarului)
MCT 11 + 13 19. Calcă şliţul drept - Masă cu fier de 0,31

călcat
MCT 14 + 15 20. Surfilează spate Maşină automată de 0,31

pantalon surfilat, “Beisler”
MCT 14 + 15 21. Coase 1 x 1 pensă spate Maşină simplă 0,60

pantalon de cusut,
32
MCT 14 + 15 22. Surfilează cusătura Maşină de surfilat 0,36
turului cu 3 fire, “Juki”
MCT 14 + 15 23. Calcă pense spate Masă cu fier de 0,26

pantalon călcat
MCT 16 + 17 24. Ştirţuieşte deschiderea Maşină simplă 1,00

buzunarului faţă la de cusut,
formă + tigheleşte “Dürkopp Adler”
refilet la 1 mm
Integra-
rea
elemen-
telor
mici, în MCT 16 + 17 25. Calcă deschiderea - - Masă cu fier de 0,33
structura buzunarului faţă călcat
elemente MCT 16 + 17 26. Tigheleşte deschiderea Maşină simplă 0,45
lor mari de buzunar faţă (pe de cusut,
(EmM) faţă) “Dürkopp Adler”
33
MCT 18 + 19 27. Coase refilet interior pe Maşină simplă 1,05
punga de buzunar + de cusut,
fixează contrarefiletul “Dürkopp Adler”
pe linia taliei şi pe
partea laterală
MCT 18 + 19 28. Închide pungi de Maşină de surfilat 0,60

buzunar faţă cu 6 fire şi cu
dispozitiv cu bandă,
“Brother”
MCT 20 + 21 29. Realizează cusătura Maşină simplă 1,37

laterală la pantalon cu de cusut,
buzunar la formă şi “Dürkopp Adler”
căptuşeală
MCT 22 + 23 30. Realizează cusătura Maşină automată de 0,75
Asam-
blare interioară cusut, “Liersch”
(Pfc)
MCT 22 + 23 31. Descalcă cusătura - - Masă cu fier de 1,15

laterală şi interioară călcat
34
MCT 24 32. Fixează punga de - Maşină de cusut 0,95
buzunar pe linia taliei + şi corectat,
4 găici “Dürkopp Adler”
MCT 25 33. Fixează pungile de - Maşină de cusut şi 0,70

buzunar faţă pe linia corectat, “Dürkopp
şliţului Adler”
MCT 25 34. Surfilează şliţ faţă Maşină de surfilat, 0,25

pantalon “Union Special”
MCT 25 35. Aplică fermoar şliţ pe Maşină simplă de 0,45

partea stângă a cusut, “Dürkopp
pantalonului Adler”
35
MCT 25 36. Fixează opritor pe - - Maşină de capsat 0,15
fermoar opritor, “Fischer”
MCT 25 37. Realizează linia de Maşină simplă 0,76
simetrie a feţei şi aplică de cusut,
fermoar pe partea “Dürkopp Adler”
dreaptă (şliţ drept)
MCT 25 38. Tigheleşte şliţul drept Maşină simplă 0,74

la 1 ac de cusut,
“Dürkopp Adler”,
şablon
MCT 25 39. Aplică şliţ stâng pe Maşină simplă 0,50

pantalon de cusut,
36
MCT 26 40. Aplică betelia pe Maşină simplă 1,63
pantalon, fără găici de cusut,
MCT 26 41. Separă etichetele de Maşină simplă 0,30

producţie + le coase pe de cusut,
linia taliei “Dürkopp Adler”
MCT 26 42. Ştirţuieşte colţul stâng Maşină simplă 1,16
+ prelungitor de betelie de cusut,
MCT 26 43. Realizează cusătura Maşină cu cusătură 0,81
turului în lanţ, “Dürkopp”
MCT 26 44. Taie rezervă prelungitor - Masă de lucru 0,72

+ întoarce
MCT 26 45. Calcă prelungitor + - Masă cu fier de 0,82
descalcă cusătura călcat
turului
37
MCT 26 46. Aplică copci pe betelie - Maşină de pus 0,40
copci, “Aus Ein”
MCT 26 47. Coase eticheta pe dos Maşină simplă 0,37

de betelie de cusut,
MCT 26 48. Taie + coase elastic în Maşină simplă 1,53

betelie de cusut,
MCT 26 49. Tigheleşte betelia jos la Maşină de cusut 1,51

2 mm (betelie cu cu transportor,
elastic) “Dürkopp Adler”
MCT 26 50. Tigheleşte betelia cu Maşină de cusut 1,56

elastic sus + pe elastic cu transportor,
38
MCT 27 51. Punctează eticheta de Maşină de punctat, 0,57
mărime şi de client pe “Brother”
betelie
MCT 27 52. Realizează 1 butonieră Maşină de 0,25

pe prelungitor betelie butoniere cu cap
Grupa de rotund, “Brother”
finisaj
(Pf)
MCT 27 53. Realizează cheiţe la - Maşină de cheiţe, 0,62

buzunar faţă (în partea “Dürkopp Adler”
de sus şi de jos)
39
MCT 27 54. Realizează cheiţe la 4 Maşină de cheiţe, 0,70
găici jos “Dürkopp Adler”
MCT 27 55. Realizează cheiţe la 4 - Maşină de cheiţe, 0,60

găici în cantul de sus al “Dürkopp Adler”
beteliei
MCT 27 56. Realizează 1 cheiţă - Maşină de cheiţe, 0,15

după copcă “Dürkopp Adler”
40
MCT 27 57. Punctează pungile de - Maşină de punctat, 0,30
buzunar faţă “Brother”
MCT 27 58. Punctează şliţ 2 x 1 - Maşină de punctat, 0,30

“Brother”
MCT 27 59. Realizează cheiţă la - Maşină de cheiţe, 0,28

cusătura interioară “Dürkopp Adler”
MCT 27 60. Semnează poziţie 1 - Masă de lucru 0,16

nasture
41
MCT 27 61. Coase 1 nasture - Maşină de aplicat 0,14
nasturi, “Juki”
MCT 27 62. Gâtuieşte 1 nasture - - Maşină specială de 0,17

gâtuit, “Ascolite”
MCT 27 63. Surfilează terminaţia Maşină de surfilat 0,74
pantalonului cu 4 fire, “Yamata”
MCT 27 64. Realizează tiv pantalon Maşină de cusut 0,79

cu cusătura ascunsă ascuns, “Juki”
42
MCT 27 65. Curăţă pantalonul de - - Masă specială cu 1,61
aţe dispozitiv de întors
MCT 27 66. Presează dunga la - Presă de călcat, 0,74
spatele pantalonului “Brisay”
MCT 27 67. Finisează pantalonul cu Masă cu fier de 1,64

pensă la faţă şi elastic - călcat
în talie
MCT 27 68. Controlul final al - - Masă de lucru 1,56

pantalonului
MCT 27 69. Punctează etichetă de - - Maşină de punctat, 0,32
carton pe betelie “Brother”
MCT 27 70. Aşează punga pe - - Masă de lucru 0,32
pantalon
Te = ∑ Nt = 43,90
Tabel nr.2. Procesul tehnologic de confecţionare
43
Capitolul 4. Proiectarea sistemului de lucru – linie tehnologică
4.1. Structurarea şi dimensionarea capacităţilor sistemelor de lucru
Prin aceasta se are în vedere stabilirea tipurilor şi a necesarului de mijloace de lucru,

calificări şi personal, necesare pentru realizarea comenzii.
Metodologia de lucru are la bază principiul echilibrării cadrului de încărcare a
elementelor capacitive (mijloace de muncă şi forţa de muncă), prin cuplarea fazelor în operaţii
pe criteriul ritmului, în condiţii de flexibilitate.
Dimensionarea capacităţilor tehnice
Pentru determinarea necesarului de mijloace de muncă se vor calcula următoarele :

- Timpul de ocupare a fiecărui tip de mijloc de muncă (To):
m n
To = ∑ Toji =  Nt
i 1 j 1
j  qi
unde:
Toji – reprezintă timpul de ocupare a mijlocului de muncă, prin activităţile aferente fazei “j”,
corespunzător modelului “i”;
Ntj – norma de timp pentru faza “j”;
qi – cantitatea de produse din modelul “i”, lansată pe linia tehnologică.
- Necesarul calculat de mijloace de muncă, pentru fiecare tip (Nck):

To
Nc k 
Tf
unde:
To – timpul de ocupare a mijlocului de muncă;
Tf – fondul de timp disponibil, pe durata unui schimb, pentru un mijloc de muncă (480 min).
- Necesarul real de mijloace de muncă (Nr k) pentru fiecare tip se determină prin rotunjirea lui
Nck.
- Necesarul real total de mijloace de muncă (Nr):

t
Nr   Nrk
k 1
44
= 480 min.
Tabel nr.3. Determinarea necesarului de mijloace de muncă (Ppl = 612), Tf
Grupa Modul de Mijlocul Faze Timp de ocupare To, Necesar
tehnolo constituire de tehnolo (min) mijloace
gică tehnologică muncă gice de muncă
(MCT) alocate NrK
Structura Valoare NcK
MCT 1+3, Presă de termolipit, 1, 8, 12 (0,37+0,39+ 697,68 1,45 2
MCT 8 “Vaporretta” 0,38) x 612
MCT 1+3, Maşină de surfilat, 2, 3, 6 (0,22+0,34+ 465,12 0,97 1
MCT 2+4, “Union Special” 0,20) x 612
MCT 7
MCT 5+6, Maşină simplă de 4, 5 (0,55+0,24) 483,48 1,00 1
Em MCT 7 cusut, “Dürkopp x 612
Adler”
MCT 7, MCT Masă cu fier de 7, 9, 11 (0,20+0,36+ 820,08 1,71 2
8 călcat 0,78) x 612
MCT 8 Maşină de einfass, 10 0,52 x 612 318,24 0,66 1
“Racing”
MCT 9 Maşină pentru găici 13 0,30 x 612 183,6 0,38 1
cu două ace şi
dispozitiv de
conducere, “Juki”
MCT 10+12, Maşină simplă de 14, 21 (0,60+0,60) 734,4 1,53 2
MCT 14+15 cusut, “Dürkopp x 612
Adler”
MCT 10+12, Masă cu fier de 15, 17, (0,80+0,17+ 942,48 1,54 2
MCT 11+13, călcat 19, 23 0,31+0,26) x
EM MCT 14+15 612
MCT 11+13, Maşină automată de 16, 20 (0,72+0,31) 630,36 1,31 2
MCT 14+15 surfilat, “Beisler” x 612
MCT 11+13 Maşină de surfilat, 18 0,95 x 612 581,4 1,21 2
“Juki”
MCT 14+15 Maşină de surfilat 22 0,36 x 612 220,32 0,46 1
cu 3 fire, “Juki”
MCT 16+17, Maşină simplă de 24, 26, (1,00+0,45+ 1530 3,18 3
MCT 19+18 cusut, “Dürkopp 27 1,05) x 612
Adler”
MCT 16+17 Masă cu fier de 25 0,33 x 612 201,96 0,42 1
EmM călcat
MCT 18+19 Maşină de surfilat 28 0,60 x 612 367,2 0,77 1
cu 6 fire şi cu
dispozitiv cu bandă,
“Brother”
MCT 20+21, Maşină simplă de 29, 35, (1,37+0,45+ 5391,7 11,2 11
MCT 25, cusut, “Dürkopp 37, 38, 0,76+0,74+
MCT 26 Adler” 39, 40, 0,50+1,63+
Pfc 41, 42, 0,30+1,16+
47, 48 0,37+1,53) x
612
MCT 22+23 Maşină automată de 30 0,75 x 612 459 0,96 1
cusut, “Liersch”
45
MCT 22+23, Masă cu fier de 31, 45 (1,15+1,00) 1315,8 2,74 3
MCT 26 călcat x 612
MCT 24, Maşină de cusut şi 32, 33 (0,95+0,70) 1009,8 2,10 2
MCT 25 corectat, “Dürkopp x 612
Adler”
MCT 25 Maşină de surfilat, 34 0,25 x 612 153 0,31 1
“Union Special”
MCT 25 Maşină de capsat 36 0,15 x 612 91,8 0,19 1
opritor, “Fischer”
MCT 26 Maşină cu cusătură 43 0,81 x 612 495,72 1,03 1
în lanţ, “Dürkopp”
MCT 26 Masă de lucru 44 0,72 x 612 440,64 0,91 1
MCT 26 Maşină automată de 46 0,40 x 612 244,8 0,51 1
pus copci, “Aus
Ein”
MCT 26 Maşină de cusut cu 49, 50 (1,51+1,56) 1878,8 3,91 4
transportor, x 612
MCT 27 Maşină de punctat, 51, 57, (0,57+0,30+ 911,88 1,89 2
“Brother” 58, 69 0,30+0,32) x
612
MCT 27 Maşină de 52 0,25 x 612 153 0,32 1
butoniere cu cap
rotund, “Brother”
MCT 27 Maşină de cheiţe, 53, 54, (0,62+0,70+ 1438,2 2,99 3
“Dürkopp Adler” 55, 56, 0,60+0,15+
59 0,28) x 612
MCT 27 Masă de lucru 60, 68, (0,16+1,56+ 1248,4 2,60 3
70 0,32) x 612
MCT 27 Maşină de aplicat 61 0,14 x 612 85,68 0,18 1
Pf nasturi, “Juki”
MCT 27 Maşină specială de 62 0,17 x 612 104,04 0,22 1
gâtuit, “Ascolite”
MCT 27 Maşină de surfilat 63 0,74 x 612 452,88 0,94 1
cu 4 fire, “Yamata”
MCT 27 Maşină de cusut 64 0,79 x 612 483,48 1,00 1
ascuns, “Juki”
MCT 27 Masă specială cu 65 1,61 x 612 985,32 2,05 2
dispozitiv de întors
MCT 27 Presă de călcat, 66 0,74 x 612 452,88 0,94 1
“Brisay”
MCT 27 Masă cu fier de 67 1,64 x 612 1003,6 2,09 2
călcat
Nrk = 65
T 480
Ritmul (r): r = Ppl  612  0,78
Te 43,90
Necesarul de muncitori pe linie (Nm): Nm  r  0,78  56,28
46
Distribuirea sarcinilor pe persoane
Tabel nr.4. Distribuirea sarcinilor pe persoane
Grupa Nr. Dotare, loc muncă/număr Grad de Faze cuplate Timp Timp Rit- Execu- Încăr
tehnolo post loc de muncă ocupare, /faze opera- mul tant care
gică loc ţie (%)
muncă
1. Presă de termolipit, Termolipeşte refilet buzunar faţă (1) 0,37
“Vaporretta” / 1 97 % 0,76 0,78 Ioana 97%
Termolipeşte betelia (8) 0,39
Surfilează refilet buzunar faţă la formă (2) 0,22
2. Maşină de surfilat, Surfilează contrarefiletulul (partea laterală 0,34

“Union Special” / 2 97 % şi cantul rotund al buzunarului) (3) 0,76 0,78 Dana 97%
Surfilează şliţul stâng (6) 0,20

Coase contrarefiletul pe punga de buzunar 0,55
3. Maşină simplă de cusut, faţă (4)
Em “Dürkopp Adler” / 3 101 % 0,79 0,78 Mirela 101%
Ştirţuieşte capătul inferior al şliţului stâng 0,24
(5)
4. Masă cu fier de călcat / 4 100 % Taie la mijloc, calcă betelia, verifică cu 0,78 0,78 0,78 Delia 100%
şablonul (11)
Maşină de einfass, 67 % Aplică einfass pe dosul de betelie 1 x 1 0,52
“Racing” / 5 (10)
5. Maşină pentru găici cu Coase 4 găici înguste pentru curea (13) 0,30 0,82 0,78 Clara 105%
două ace şi dispozitiv de 38 %
conducere, “Juki” / 6
Masă cu fier de călcat / 7 46 % Lipeşte cu inserţie dosul de betelie pe 0,36
partea turului (9)
6. 0,74 0,78 Irina 95%
Presă de termolipit, 49 % Termolipeşte pe betelie inserţie protecţie 0,38
“Vaporretta” / 8 copcă (12)
47
Calcă şliţul (7) 0,20
7. Masă cu fier de călcat / 9 98 % Calcă şliţul drept (19) 0,31 0,77 0,78 Otilia 98%
Calcă pense spate pantalon (23) 0,26

Maşină simplă de cusut, 76 % Coase 1 x 1 pensă faţă pantalon (14) 0,60
8. “Dürkopp Adler” / 10
Masă cu fier de călcat / 11 22 % Calcă linia şliţului stâng pentru faţa 0,17 0,77 0,78 Violeta 98%
EM pantalonului (17)
9. Masă cu fier de călcat / 12 102 % Termolipeşte linia şliţului şi calcă pense 0,80 0,80 0,78 Anca 102%
pentru faţa de pantalon (15)
10. Maşină automată de 92 % Surfilează faţa pantalonului cu căptuşeala 0,72 0,72 0,78 Ana 92%
surfilat, “Beisler” / 13 numai partea laterală şi interioară (16)
Maşină de surfilat, 102 % Surfilează faţa pantalonului cu căptuşeala 0,95 Monica 102%
“Juki” / 14 (linia şliţului, linia taliei şi deschiderea
buzunarului) (18)
11. Maşină de surfilat, 65 % Surfilează cusătura turului (22) 0,36 1,62 0,78
“Juki” / 15 Ramona 105%
Maşină automată de 40 % Surfilează spate pantalon (20) 0,31
surfilat, “Beisler” / 16
Coase 1 x 1 pensă spate pantalon (21) 0,60
Maşină simplă de cusut, 102 % 1,60 0,78 Livia 102%
“Dürkopp Adler” / 17 Ştirţuieşte deschiderea buzunarului faţă la 1,00
12. formă + tigheleşte refilet la 1mm (24)
Maşină simplă de cusut, 102 % 0,78 Ada 102%
EmM “Dürkopp Adler” / 18
Tigheleşte deschiderea de buzunar faţă 0,45
(26)
Maşină simplă de cusut, 96 % 1,50 0,78 Diana 96%
13. “Dürkopp Adler” / 19 Coase refilet interior pe punga de buzunar 1,05
+ fixează contrarefiletul pe linia taliei şi
pe partea laterală (27)
48
Maşină simplă de cusut, 96 % 0,78 Alex 96%
“Dürkopp Adler” / 20
Maşină de surfilat cu 6 fire 58 % Închide pungi de buzunar fată (28) 0,60
şi cu dispozitiv cu bandă,
14. “Brother” / 21 0,75 0,78 Marina 96%
Maşină de capsat opritor, 19 % Fixează opritor pe fermoar (36) 0,15
“Fischer” / 22
Calcă deschiderea buzunarului faţă (25) 0,33
Masă cu fier de călcat / 23 95 % 1,48 0,78 Ina 95%
15. Descalcă cusătura laterală şi interioară 1,15
(31)
Masă cu fier de călcat / 24 95 % 0,78 Stefania 95%
Realizează cusătura laterală la pantalon cu 1,37
buzunar la formă şi căptuşeală (29)
Maşină simplă de cusut, 107 % 1,67 0,78 Daniela 107%
16. “Dürkopp Adler” / 25 Separă etichetele de producţie + le coase 0,30
pe linia taliei (41)
Pfc Maşină simplă de cusut, 107 % 0,78 Marcela 107%
Maşină de surfilat, 32 % Surfilează şliţ faţă pantalon (34) 0,25
17. “Union Special” / 27 0,75 0,78 Camelia 96%
Maşină simplă de cusut, 64 % Aplică şliţ stâng pe pantalon (39) 0,50
Maşină simplă de cusut, 104 % Aplică betelia pe pantalon, fără găici (40) 1,63 1,63 0,78 Simona 104%
18. Maşină simplă de cusut, 104 % 0,78 Antonia 104%
Aplică fermoar şliţ pe partea stângă a 0,45
pantalonului (35)
19. Maşină simplă de cusut, 103 % 1,61 0,78 Adina 103%
“Dürkopp Adler” / 31 Ştirţuieşte colţul stâng + prelungitor de 1,16
betelie (42)
49
Maşină simplă de cusut, 103 % 0,78 Adela 103%
Fixează punga de buzunar pe linia taliei + 0,95
4 găici (32)
Maşină de cusut şi corectat, 105 % 1,65 0,78 Cătălina 105%
20. “Dürkopp Adler” / 33 Fixează pungile de buzunar faţă pe linia 0,70
şliţului (33)
Maşină de cusut şi corectat, 105 % 0,78 Crina 105%
21. Maşină automată de cusut, 96 % Realizează cusătura interioară (30) 0,75 0,75 0,78 Andreea 96%
“Liersch” / 35
22. Maşină simplă de cusut, 97 % Realizează linia de simetrie a feţei şi 0,76 0,76 0,78 Andra 97%
“Dürkopp Adler” / 36 aplică fermoar pe partea dreaptă (şliţ
drept) (37)
23. Maşină simplă de cusut, 95 % Tigheleşte şliţul drept la 1 ac (38) 0,74 0,74 0,78 Lorena 95%
24. Maşină cu cusătură în lanţ, 103 % Realizează cusătura turului (43) 0,81 0,81 0,78 Lavinia 103%
“Dürkopp” / 38
25. Masă de lucru / 39 92 % Taie rezervă prelungitor + întoarce (44) 0,72 0,72 0,78 Larisa 103%
26. Masă cu fier de călcat / 40 105 % Calcă prelungitor + descalcă cusătura 0,82 0,82 0,78 Daria 105%
turului (45)
Maşină automată de pus 51 % Aplică copci pe betelie (46) 0,40
27. copci, “Aus Ein” / 41 0,77 0,78 Florina 98%
Maşină simplă de cusut, 47 % Coase eticheta pe dos de betelie (47) 0,37
Maşină simplă de cusut, 98 % Taie + coase elastic în betelie (48) 1,53 1,53 0,78 Carina 98%
Maşină simplă de cusut, 98 % 0,78 Olga 98%
Maşină de cusut cu 96 % Tigheleşte betelia jos la 2 mm (betelie cu 1,51 1,51 0,78 Narcisa 96%
29. transportor, elastic) (49)
50
Maşină de cusut cu 96% 0,78 Gina 96%
transportor,
Maşină de cusut cu 100 % Tigheleşte betelia cu elastic sus + pe 1,56 1,56 0,78 Ema 100%
transportor, elastic (50)
Maşină de cusut cu 100 % 0,78 Nicoleta 100%
transportor,
Realizează cheiţe la buzunar faţă (în 0,62
31. Maşină de cheiţe, 98 % partea de sus şi de jos) (53) 0,77 0,78 Paula 98%
Realizează 1 cheiţă după copcă (56) 0,15
Realizează cheiţe la 4 găici jos (54) 0,70
Realizează cheiţe la 4 găici în cantul de 0,60

Maşină de cheiţe, 101 % sus al beteliei (55) 1,58 0,78 Magda 101%
Realizează cheiţă la cusătura interioară 0,28
(59)
Maşină de cheiţe, 101 % 0,78 Mălina 101%
Pf “Dürkopp Adler” / 51
Maşină de butoniere cu cap 32 % Realizează 1 butonieră pe prelungitor 0,25
rotund, “Brother” / 52 betelie (52)
Masă de lucru / 53 20 % Semnează poziţie 1 nasture (60) 0,16
33. Maşină de aplicat nasturi, 18 % Coase 1 nasture (61) 0,14 0,72 0,78 Valen- 92%
“Juki” / 54 tina
Maşină specială de gâtuit, 22 % Gâtuieşte 1 nasture (62) 0,17
“Ascolite” / 55
34. Maşină de surfilat cu 4 fire, 95 % Surfilează terminaţia pantalonului (63) 0,74 0,74 0,78 Aneta 95%
“Yamata” / 56
51
Punctează eticheta de mărime şi de client 0,57
pe betelie (51)
Punctează pungile de buzunar faţă (57) 0,30

Maşină de punctat, 96 % 1,49 0,78 Corina 96%
“Brother” / 57 Punctează şliţ 2 x 1 (58) 0,30
35.
Punctează etichetă de carton pe betelie 0,32
(69)
Maşină de punctat, 96 % 0,78 Angela 96%
“Brother” / 58
36. Maşină de cusut ascuns, 101 % Realizează tiv pantalon cu cusătura 0,79 0,79 0,78 Tatiana 101%
“Juki” / 59 ascunsă (64)
Masă specială cu dispozitiv 103 % Curăţă pantalonul de aţe (65) 1,61 1,61 0,78 Oana 103%
37. de întors / 60
Masă specială cu dispozitiv 103 % 0,78 Nela 103%
de întors / 61
38. Presă de călcat, 95 % Presează dunga la spatele pantalonului 0,74 0,74 0,78 Valeria 95%
“Brisay” / 62 (66)
Masă cu fier de călcat / 63 105 % Finisează pantalonul cu pensă la faţă şi 1,64 1,64 0,78 Lia 105%
39. elastic în talie (67)
Masă cu fier de călcat / 64 105 % 0,78 Liliana 105%
40. Masă specială cu dispozitiv 100 % Punctează etichetă de carton pe betelie 1,56 1,56 0,78 Bianca 100%
de întors / 65 (69)
41. Masă de lucru - Aşează punga pe pantalon (70) 0,32 - - Geta -
52
4.2. Structurarea fizică a liniei tehnologice
Masă cu fier de 15. 5. Maşină pentru Maşină de aplicat 33. P 33. Maşină specială
călcat găici cu două ace nasturi de gâtuit
F+S
F + BU + S GA P P
Maşină automată 21. 20. Maşină de cusut Maşină de butoniere 33. 34. Maşină de
de cusut şi corectat cu cap rotund
F + BU + S F + S + GA P punctat
P
Maşină simplă de 16. 19. Maşină simplă Maşină de cheiţe 32. 35. Maşină de surfilat
cusut de cusut
cu 4 fire
F + BU S F + S + GA P P
Maşină de surfilat 14. 22. Maşină simplă Maşină de cheiţe 31. 36. Maşină de cusut
cu 6 fire de cusut ascuns
F + CA +
R + PB1 + F + S + GA P P
PB2 + C
PB2 + C Maşină simplă 13. 23. Maşină simplă Maşină de cusut 30. 37. Masă specială cu
de cusut de cusut cu transportor
dispozitiv de întors
F + CA + F + S + GA F+S+
R + PB1 P
GA +B
PB1 Maşină simplă 12. R 17. Maşină simplă Maşină de cusut 29. 38. Presă de călcat
ŞST
de cusut de cusut cu transportor
F + S + GA F+S+
P
GA +B
+ ŞST
Masă cu fier 7. 18. Maşină simplă Maşină simplă 28. 39. Masă cu fier
de călcat de cusut de cusut de călcat
ŞST
F+S+
B B P
GA +B
Presă de termolipit 6. 7. Masă cu fier de Maşină automată 27. 40. Masă de lucru
călcat de pus copci
F+S+
B S GA +B
Maşină de einfass 5. 12. Maşină simplă Masă cu fier 26.

de cusut de călcat
5.
F + CA F+S+
B S GA +B
Masă cu fier 4. B 11. Maşină de S Masă de lucru 25. Legendă:

de călcat
surfilat F – faţă;
F+S+ S – spate;
F + CA
GA +B
4. B – betelie;
Maşină simplă 3. CA 10. Maşină automată Maşină cu cusătură 24. R – refilet;
PB2 S C – contrarefilet;
de cusut în lanţ
de surfilat CA – căptuşeală;
C, F
F+S+ GA – găici;
ŞST GA +B BU – buzunar;
C,
ŞST ŞÎN – întăritură şliţ;
Maşină de surfilat 2. 9. Masă cu fier Maşină simplă 19.
RÎN – întăritură refilet;
de cusut
BÎN – întăritură betelie;
de călcat
ŞÎN F+S+ F+S+ PB1 – pungă de buzunar1;
R F
GA +B GA +B PB2 – pungă de buzunar 2;
Presă de termolipit 1. 8. Maşină simplă Maşină simplă 16. ŞST – şliţ stâng;
de cusut de cusut P – produs;
R, RÎN,
F
B, BÎN
Alimentare Alimentare Alimentare
Figura nr.6. Schema de amplasare
53
4.3. Evaluarea liniei tehnologice
Sinteza indicatorilor specifici
Tabelul nr.5. Sinteza indicatorilor specifici

INDICATORI VALOARE OBS.
TIMP TOTAL DE PROCES (min): Te = ∑ Nt 43,90
NUMĂR EXECUTANŢI: Nm 56,28
Te 0,78
RITMUL DE BAZĂ (min): r =
Nm
Toleranţa: ± 5%
RITMUL minim (min): rm 0,73
RITMUL maxim (max): rM 0,83
TIMP MAXIM ÎN PROCES (loc îngust) (min): 0,84 Marcela, Daniela

teM
T  Nm 615,36
PRODUCŢIA POSIBILĂ (buc/zi): Ppl =
Te
EFICIENŢA LINIEI (%): Ef = (r/teM)∙100 92,85
PRODUCŢIE REALĂ (buc/zi): Pr = Ppl ∙ Ef 563,04
PRODUCTIVITATEA LOCULUI ÎNGUST 10

(buc/om): Wm = Pr/Nm
Structura liniei – analiza echilibrării locurilor de muncă
54
Tabel nr.6. Analiza
echilibrării locurilor de muncă
Număr executant Timp (min) Număr executant Timp (min)
1. 0,76 32. 0,81
2. 0,76 33. 0,72
3 0,79 34. 0,82
4. 0,78 35. 0,77
5. 0,82 36. 0,77
6. 0,74 37. 0,77
7. 0,77 38. 0,76
8. 0,77 39. 0,76
9. 0,80 40. 0,78
10. 0,72 41. 0,78
11. 0,81 42. 0,77
12. 0,81 43. 0,79
13. 0,80 44. 0,79
14. 0,80 45. 0,72
15. 0,75 46. 0,74
16. 0,75 47. 0,75
17. 0,75 48. 0,75
18. 0,74 49. 0,79
19. 0,74 50. 0,81
20. 0,84 xxx 51. 0,81
21. 0,84 xxx 52. 0,74
22. 0,75 53. 0,82
23. 0,82 54. 0,82
24. 0,82 55. 0,78
25. 0,81 56. 0,78
26. 0,81
27. 0,83
28. 0,83
29. 0,75
30. 0,76
31. 0,74
55
Figura nr.7.Graficul analizei echilibrării locurilor de muncă
56
Capitolul 5. Analiza critică a situaţiei existente
5.1. Aplicarea metodei AMDEC – Proces
Metoda AMDEC este o metodă de analiză participativă care pune în comun

competenţele grupurilor de muncă, implicate într-un proces de producţie, în vederea
îmbunătăţirii calităţilor proceselor, produselor şi mijloacelor de muncă.
Obiectivele metodei AMDEC sunt:
a) Identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe a funcţionării unui sistem.
b) Crearea conexiunii:
- satisfacţie client ;
- funcţionarea firmei;
- calitatea producţiei;
- calitatea proceselor;
- funcţionarea mijloacelor de producţie printr-un indicator de tip “criticitate”.
c) Precizarea mijloacelor de intervenţie contra disfuncţiunilor.
d) Optimizarea alocării de resurse în firmă pentru obţinerea rapidă de ameliorări prin acţiuni
asupra punctelor critice.
Ca mod de analiză a disfuncţiunilor prezente în cadrul procesului de fabricare a
produsului “pantaloni”, fenomenele se tratează sub forma tripletei CME.
Tripleta CME se constitue atât pe verticală cât şi pe orizontală, prin urmare
fenomenele se pot confunda în funcţie de descompunerea sistemului, existând situaţii în care
sunt şi cauze (C) şi moduri (M) şi efecte (E).
O politică corectă de mentenanţă necesită stabilirea unei descompuneri a sistemului în
raport cu nivelul de competenţă a resursei umane.
57
C M E
Asamblarea Pantalon Pierderea unui
necorespunză- necalitativ timp preţios cu
1. Muncitor  Pantalon toare a refacerea
reperelor greşelilor
C M E
Apariţia unor Asamblarea Pantalon
2. Pantalon  Prelucrarea reperelor perturbaţii în necorespunză- necalitativ
desfăşurarea toare a
activităţii reperelor
C M E
Utilizarea Apariţia unor Asamblarea
3. Prelucrarea reperelor incorectă a perturbaţii în necorespunză-
 Mijloc de producţie mijloacelor de desfăşurarea toare a
producţie şi activităţii reperelor
cunoaşterea
insuficientă a
metodei de
lucru.
Figura nr.8. Tripleta CME pentru procesul de fabricaţie a pantalonului
58
Analiza funcţională externă a procesului de fabricaţie a produsului “pantaloni pentru femei”
Documentaţie Produs:
tehnică produs Pantaloni
FP
Fabricarea
pantalonilor
FRI FRII
Mediu Reglementări
ambiant
Figura nr.9. Analiza funcţională externă
Funcţia principală (FP) a procesului:

- Confecţionarea produsului “pantaloni pentru femei” conform documentaţiei tehnice.
Fucţiile restrictive (FRI) sunt:

- Temperatura mediului în care lucrează muncitorii să fie cuprinsă între 22-24°C.
- Intensitatea zgomotului să fie < 70 dB.
- Tensiunea instalaţiei de iluminat local să fie de 24V.
- Desfăşurarea procesului de producţie în condiţii de curăţenie.
Fucţiile restrictive (FRII) sunt:

- Pantalonii se spală la o temperatură de 30°.
- Este interzisă albirea pantalonului.
- Este interzisă uscarea pantalonului cu maşini rotative.
- Temperatura de călcare a produsului este de 110° C.
Analiza disfuncţiunilor, cadrul de evaluare a disfuncţiunilor după următoarele criterii
59
a) Frecvenţa de apariţie (F) – este dată de probabilitatea ca o disfuncţiune să apară.
Tabel nr.7.
Stabilirea coeficienţilor de apreciere ai criteriului “frecvenţă de apariţie”
Descrierea criteriului Coeficient
de
apreciere
Disfuncţiunea apare o dată la > 200 produse confecţionate 1.
Disfuncţiunea apare între 100 - 200 produse confecţionate 2.
Disfuncţiunea apare între 20 – 100 produse confecţionate 3.
Disfuncţiunea apare la < 20 produse confecţionate 4.
b) Criteriul de detectabilitatea (D) – este dată de posibilitatea ca o disfuncţiune să

poată fi identificată atunci când cauza de apariţie a acesteia există.
Tabel nr.8.
Stabilirea coeficienţilor de apreciere ai criteriului “detectabilitate”
de
apreciere
Detecţie eficientă, previne disfuncţiunea 1.
Risc scăzut ca detecţia să fie ineficientă 2.
Risc mediu ca detecţia să fie ineficientă 3.
Risc ridicat ca detecţia să fie ineficientă 4.
c) Gravitatea (G) – este o măsură a efectului disfuncţiunii .

Tabel nr.9.
Stabilirea coeficienţilor de apreciere ai criteriului “gravitate”
de
apreciere
Disfuncţiunea conduce la o piedere de < 50 lei 1.
Disfuncţiunea conduce la o piedere de 50 – 75 lei 2.
Disfuncţiunea conduce la o piedere de 75 – 100 lei 3.
Disfuncţiunea conduce la o piedere de > 100 lei 4.
Formula criticităţii (C):

C=FxGxD
Cotarea criticităţii şi întocmirea fişei AMDEC
Tabel nr.10. Fişa AMDEC

FIŞĂ AMDEC – PROCES
60
Întreprinderea: LRO Secţia: Producţie Produs: Pantaloni pentru femei
Obiectivul studiului: Înlăturarea defectelor majore
Data declanşării studiului: 20/05/11

Funcţie Mod de Cauză Efect Coeficienţi de Acţiuni
/element disfuncţiune apreciere corective
F G D C
Poziţia Cunoaşterea Pierderea 2 3 2 12 Înştiinţează
buzunarului insuficientă a unui timp persoanele
nu este metodei de preţios cu respective, le
corectă lucru desfacerea arată şi le
cusăturilor informează
incorecte corect asupra
metodei de
Buzunar lucru în vederea
remedierii
greşelilor.
Tighelul Nu a fost Desfacerea 2 2 2 8 Atenţionarea
buzunarului reglată cusăturii şi executantului în
este tensiunea refacerea vederea reglării
neuniform firelor de tighelului tensiunii firelor.
coasere
Betelia nu Deficienţe în Scăderea 2 2 1 4 Învăţarea
este aplicată folosirea producti- folosirii
corect mijlocului de vităţii dispozitivelor la
muncă executan- coasere.
tului prin
Betelia refacerea
fazei
Tighelul Folosirea Refacerea 2 3 2 12 Atenţionarea în
beteliei incorectă a tighelului vederea reglării
are o dispozitivului. dispozitivului
dimensiune
mai mare
Materialul Nereglarea Calitatea 1 4 3 12 Adoptarea
prezintă un corectă a scăzută a structurală a
luciu parametrilor produsului procesului de
pronunţat tehnologici finisare prin
includerea de
Faţă faze
suplimentare
pentru
eliminarea
luciului.
Încreţirea Nereglarea Formarea 2 3 2 12 Reglarea vitezei

materialului vitezei de incompletă de coasere.
pe linia de coasere a paşilor
coasere (paşi săriţi)
61
Adâncimea Executantul Refacerea 2 1 2 4 Repararea
cusăturii nu a verificat cusăturii maşinii
ascunse se funcţionarea
vede pe faţă corectă a
utilajului la
care lucrează
Dungi Neatenţia Întoarcerea 3 1 2 6 Înştiinţarea
Spate presate executantului pantalonului executantului în
inegal în producţie vederea sporirii
pentru atenţiei.
refacerea
dungilor
Aţă Tensiunea Timpi 2 2 2 8 Reglarea aţei
tensionată firelor de pierduţi la
coasere nu a refacerea
fost reglată cusăturii
corespunzător
Şliţ Încreţirea Acul de cusut Dizlocarea 1 3 2 6 Schimbarea
stâng materialului este uzat firelor acului
materialului
din structură
Histograma criticităţii şi elaborarea planului de ameliorare
Se întocmeşte “histograma criticităţii” pornind de la fişa AMDEC – proces pentru a se

stabili pragul de criticitate tolerabilă şi pentru a se identifica acţiunile prioritare pentru
îmbunătăţirea situaţiei existente.
Tabel nr.11. Plan de ameliorare

Nr. Mod de Acţiune corectivă Rezultat aşteptat
crt. disfuncţiune critic
1. Poziţia buzunarului Înştiinţează persoanele respective, le Creşterea
62
nu este corectă. arată şi le informează corect asupra productivităţii.
metodei de lucru în vederea remedierii Reducerea solicitării
greşelilor. executanţilor.
Angajarea unui trainer care să meargă în
producţie, mai ales la persoanele
înregistrate cu productivitate scăzută,
pentru a urmări însuşirea corectă şi
respectarea metodei de lucru.
2. Tigelul beteliei are Reinformarea în cazul în care a înţeles Îmbunătăţirea
o dimensiune mai greşit distanţa la care trebuie făcut metodelor de lucru.
mare. tighelul. Diminuarea
Atenţionarea în vederea reglării greşelilor, sau chiar
dispozitivului. eliminarea lor.
3. Materialul prezintă Adoptarea structurală a procesului de Minimizarea
un luciu pronunţat finisare prin includerea de faze numărului de astfel
suplimentare pentru eliminarea luciului. de disfuncţiuni.
Informarea corectă asupra reglării Însuşirea corectă a
temperaturii tălpii fierului în vederea metodei de lucru.
diminuării greşelilor.
4. Încreţirea Reglarea vitezei de coasere. Diminuarea
materialului pe linia Formarea unor programe de instruire greşelilor, sau chiar
de coasere. continuă a executanţilor în vederea eliminarea lor.
reglării corespunzătoare a mijloacelor de Asigurarea unei
producţie şi utilizării tuturor calităţi ridicate a
dispozitivelor de coasere deoarece produselor.
fructuaţiile de personal sunt foarte mari.
Cap.6. Aspecte ale activităţii economice
6.1. Norme de muncă
Se vor identifica următoarele norme de muncă:
63
a) Norma de timp (Nt) pentru realizarea produsului “pantaloni pentru femei” a fost
calculată în tabelul nr.2 şi este de 43,90 min (0,73 h).
b) Norma de producţie (Np), care reprezintă o cantitate de produs normată alocată unui
executant spre realizare pe durata unei zile de muncă este:
8  buc. 
Np 
Nt  8h  om 
8  buc. 
Np   10,96 
0,73  8h  om 
6.2. Productivitatea muncii
Productivitatea muncii (W) este principalul indicator de apreciere a performanţei

muncii angajaţilor.
Q  buc. 
W 
N  T  om  h 
unde:
Q – cantitatea;
N – număr de angajaţi;
T – timp.
Se va calcula productivitatea muncii pentru un salariat şi pentru o linie tehnologică,
necesarul de muncitori pe linie Nm = 56, în următoarele forme de exprimare:
- Productivitatea în unităţi fizice (Wuf):
Quf  buc. 
Wuf 
N  T  om  h 
- Productivitatea muncii în unităţi valorice:
Qvf  lei 
Wvf 
N  T  h  om 
64
Tabel nr.12.Productivitatea muncii în unităţi fizice
Ef Nt 1h · om 8h · om 1s · om 1l · om 1h · 56om 8h · 56om 1s · 56om 1l · 56om
P
PANTALON 0,73 1,37 10,96 54,8 246,6 76,72 613,76 3068,8 13 810
u.m. h  om buc buc buc buc buc buc buc buc

buc. 1h  om 8h  om 1s  om 1l  om 1h  56om 8h  56om 1s  56om 1l  56om
Tabel nr.13.Productivitatea muncii în unităţi valorice

Ef Nt p 1h · om 8h · om 1s · om 1l · om 1h · 56om 8h · 56om 1s · 56om 1l · 56om
P
PANTALON 0,73 109 79,57 636,56 3182,8 14322,6 4455,92 35647,4 178 237 802 067
u.m. h  om lei lei lei lei lei lei lei lei lei
buc. buc. 1h  om 8h  om 1s  om 1l  om 1h  56om 8h  56om 1s  56om 1l  56om
65
6.3. Calculul costurilor şi evaluarea preţului
Calculul costului material
Costul material unitar al produsului “i” (mi) se va calcula cu următoarea formulă:

mi   csijk  p jk
j ,k
unde:
csijk – consumul specific înregistrat în realizarea produsului “i”, în faza tehnologică “j” din
materia primă de tipul “k”.
Pjk – preţul unitar al materiei prime de tipul “k” consumate în faza tehnologică “j”.
Tabel nr.14.Fişa de calculaţie a costului material pentru produsul “pantaloni pentru femei”
Nr. Denumire materie primă / U.M Consum Preţ unitar Cost
crt. material / accesoriu specific (Csjk) materie primă material
(u.m / buc.) / material unitar
/ accesoriu (pk) (mi)
(lei / u.m) (lei/buc.)
1. Material de bază m 1,38 14 21
2. Căptuşeală de genunchi m 0,84 7 5,88
3. Pungă de buzunar m 0,26 5,5 1,43
4. Întăritură betelie m 1,17 0,75 0,87
5. Întăritură protecţie copcă m 0,12 0,62 0,07
6. Întăritură refilet, şliţ m 0,50 0,4 0,2
7. Einfass betelie m 1,17 0,5 0,58
8. Elastic m 0,29 1,1 0,31
9. Bandă pentru închis punga de m 1,4 0,45 0,63
buzunar
10. Fermoar şliţ m 0,22 0,35 0,07
11. Etichetă interior betelie buc. 1 0,7 0,7
12. Etichetă exterior betelie buc. 1 0,7 0,7
13. Etichetă de mărime buc. 1 0,7 0,7
14. Nasture buc. 1 1,5 1,5
15. Cheiţă buc. 1 0,8 0,8
16. Opritor buc. 1 0,6 0,6
17. Etichetă magazie buc. 1 0,5 0,5
18. Umeraş buc. 1 0,9 0,9
19. Pungă pantalon buc. 1 0,3 0,3
20. Aţă de cusut m 53 0,0004 0,02
21. Aţă de surfilat m 13 0,003 0,04
mi = 37,8
Calculul costurilor salariale
66
Calculul salariului direct (sdi) se va calcula cu următoarea formulă:
sd i   topij  To j
j
unde:
topij – timpul operaţional înregistrat în realizarea produsului “i”, în faţa tehnologică “j”.
Toj – tariful orar alocat fazei tehnologice.
 top
j
ij  Nt  43,90
To  5,56 (lei / h · om)

1 angajat direct productiv munceşte 8 h / zi
22,5 – numărul de zile lucrătoare / lună
5,56 · 8 = 44,5 lei / zi
44,5 · 22,5 = 1000 lei / lună
sdi = 0,73 h · 5,56 = 4,05 (lei / buc.)
Costul primar unitar al produsului “i” (cpi):

cpi = mi + sdi
cpi = 37,8 + 4,05 = 41,85 (lei / buc.)
Salariul brut la funcţia de bază = 1000 (lei / lună)
Calculul costurilor unitare indirecte
Pentru produs, cheile de repartiţie sunt evaluate astfel :

 Cheia de repartiţie a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a locului de muncă
(Kcifu): 43 %.
 Cheia de repartiţie a cheltuielilor generale ale secţiei (Kgs): 9 %.
 Cheia de repartiţie a cheltuielilor generale ale întreprinderii (Kgî): 44 %.
 Cheia de repartiţie a cheltuielilor de desfacere (Kdsf): 4 %.
Cheile de repartiţie vor fi calculate în funcţie de cheltuielile materiale astfel:
67
- Cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a locului de muncă, alocate produsului “i”
(cifui):
cifui = Kcifu · mi
43
cifui =  37,8  16,25 (lei / buc.)
100
- Cheltuieli generale ale secţiei alocate produsului “i” (cgsi):
cgsi = Kgs · mi
9
cgsi =  37,8  3,4 (lei / buc.)
100
- Cheltuieli generale ale întreprinderii necesare realizării produsului “i” (cgîi):
cgîi = Kgî · mi
44
cgîi =  37,8  16,63 (lei / buc.)
100
- Cheltuieli de desfacere alocate produsului “i” (cdsfi):
cdsfi = Kdsf · mi
4
cdsfi =  37,8  1,51 (lei / buc.)
100
Costul de secţie al produsului “i” (csi):
csi = mi + sdi + cifui + cgsi
csi = 37,8 + 4,05 + 16,25 + 3,4 = 61,5 (lei / buc.)
Costul de întreprindere al produsului “i” (cîi):
cîi = mi + sdi + cifui + cgsi + cgîi
cîi = 37,8 + 4,05 + 16,25 + 3,4 + 16,63 = 78,13 (lei / buc.)
Costul de producţie al produsului “i” (ci):
ci = mi + sdi + cifui + cgsi + cgîi + cdsfi
ci = 37,8 + 4,05 + 16,25 + 3,4 + 16,63 + 1,51 = 79,64 (lei / buc.)
Evaluarea preţului şi a beneficiului unitar
Preţul de livrare al produsului “i” (pi) la nivelul producătorului se stabileşte de regulă

prin procesul de negociere.
pi = 109 (lei / buc.)
Beneficiul unitar pentru produsul “i” (bi):
bi = pi – ci
bi = 109 – 79,64 = 29,36 (lei / buc.)
Valoarea Adăugată pentru produsul “i” (VA):
68
VA = sdi + cifui + cgsi + cgîi + cdsfi + bi
VA = 4,05 + 16,25 + 3,4 + 16,63 + 1,51 + 29,36 = 71,2
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA):
TVA = 24 % · VA
24
TVA =  71,2  17,08
100
,
Preţul de achiziţie la nivelul cumpărătorului ( pi ) :
pi, = pi + TVA
pi, = 109 + 17,08 = 126,08 (lei / buc.)
6.4. Indicatori legaţi de preţ şi de cost
Aceşti indicatori vor fi calculaţi pentru o perioadă de timp de o lună (22,5) zile
lucrătoare, astfel:
Producţia lunară (Q)

buc
Q = 10,96 · 22,5 · 56 = 13 810 ( )
1l  56om
Costul variabil unitar (cvi)
Costul variabil unitar reprezintă costul variabil înregistrat ca urmare a realizării unei
unităţi de produs “i”.
cvi = mi + sdi (lei / buc.)
cvi = 37,8 + 4,05 = 41,85 (lei / buc.)
Costul fix unitar (cfi)
Costul fix unitar reprezintă costul fix alocat realizării unei unităţi de produs “i”.
cfi = cifui + cgsi + cgîi + cdsfi (lei / buc.)
cfi = 16,25 + 3,4 + 16,63 + 1,51 = 37,79 (lei / buc.)
Costul variabil (CV)
69
Costul variabil reprezintă totalitatea costurilor care variază proporţional cu cantitatea
de produse realizate.
CV = Q · cvi (lei)
CV = 13 810 · 41,85 = 577 949 (lei)
Costul fix (CF)
Costul fix reprezintă totalitatea costurilor a căror valoare nu variază în funcţie de

cantitatea de produse realizată.
CF = Q · cfi (lei)
CF = 13 810 · 37,79 = 521 880 (lei)
Costul de producţie(C)
Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor înregistrate pentru realizarea

unei cantităţi de produse Q.
C = Q · ci (lei)
C = 13 810 · 79,64 = 1 099 828 (lei)
Venitul total (V)
Venitul total reprezintă totalitatea încasărilor înregistrate ca urmare a vânzării

produselor.
V = ∑ Qi · pi (lei)
unde:
pi – preţul la nivelul producătorului;
V = 13 810 · 109 = 1 505 290 (lei)
Beneficiul total (B)
Beneficiul total reprezintă câştigul realizat ca urmare a vânzării unei cantităţi de

produse.
B = V – C (lei)
B = 1 505 290 – 1 099 828 = 405 462 (lei)
Profitabilitatea vânzărilor (PV)
70
Se calculează cu următoarea formulă:
B  lei.beneficiu 
PV   100 
V 100.lei.venituri 
405462  lei.beneficiu 
PV   100  26,94 
1505290 100.lei.venituri 
Rentabilitatea activităţii (RA)
B  lei.beneficiu 
RA   100  
C 100.lei. cos t.de. productie 
RA  100  36,87  
1099828 100.lei. cos t.de. productie 
Pragul de rentabilitate a producţiei (QE)
CF
QE  (buc.)
p i  cvi
521880
QE   7772 (buc.)
109  41,85
Pragul de rentabilitate a cifrei de afaceri (CAE)
CF  VAA
CAE  (lei)
1 x
unde:
VAA – venituri din alte activităţi (VAA = 0);
x – coeficient de regăsire a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.
CV
x
CA
577949
x  0,38
1505290
521880  0
CAE   841742 (lei)
1  0,38
Indicele de siguranţă (Is)
71
CA
Is 
CAE
1505290
Is   1,78
841742
Din calculele efectuate rezultă că această afacere este considerată sigură deoarece
indicele de siguranţă (Is) este mai mare în raport cu referinţa de 150 % (1,78 > 1,5).
Marja de siguranţă (MS)
MS = CA - CAE (lei)
MS = 1 505 290 – 841 742 = 663 548 (lei)
Cheltuieli la 1000 lei Cifră de Afaceri (C1000)

C  lei.cheltuiti 
C1000   1000  
CA 1000.lei.cifra.de.afaceri 
1099828  lei.cheltuiti 
C1000  1000  730,64  
1505290 1000.lei.cifra.de.afaceri 
M
Cheltuieli materiale la 1000 lei Cifră de Afaceri ( C1000 )
M Q  mi  lei.cheltuiti.materiale 
M
C1000   1000   1000  
CA CA 1000.lei.cifra.de.afaceri 
13810  37,8  lei.cheltuiti.materiale 

M
C1000   1000  346,79  
SD
Cheltuieli cu salariile directe la 1000 lei Cifra de Afaceri ( C1000 )
SD  lei.cheltuiti.cu.salariile.directe 
SD
C1000   1000  
CA  1000.lei.cifra.de.afaceri 
56  1000  lei.cheltuiti.cu.salariile.directe 
SD
C1000   1000  37,20  
1505290  1000.lei.cifra.de.afaceri 
72
Capitolul 7. Elaborarea şi analiza planului de îmbunătăţire
Definirea măsurii de îmbunătăţire
Pregătirea profesională a personalului în vederea exercitării în mod cât mai eficient a

profesiei .
Rezultatul aşteptat:
- asigurarea calificării necesare;
- diminuarea timpului alocat mânuirilor;
- învăţarea utilizării tuturor posibilităţilor tehnologice ale utilajelor;
- creşterea productivităţii;
73
- creşterea calităţii produselor.
Lista de activităţi şi eforturi antrenate
Precizarea activităţilor necesare şi evaluarea efortului financiar necesar:
Tabel nr.15 Lista de activităţi şi eforturi antrenate

Măsura de Activităţi necesare Responsabil Termen Cost
îmbunătăţire de estimativ
realizare (lei)
Pregătirea Inginer pentru 1 lună 4 000
profesională a Elaborarea planului de training . pregătirea
personalului în muncii
Urmărirea însuşirii şi respectării Trainer 1 lună 4 600
vederea
metodei în procesul de producţie,
exercitării în
de către trainer (implementarea
mod cât mai
metodelor de lucru).
eficient a
profesiei .
Total (lei) 8 600
Eforturile necesare schimbării, aşa cum se observă şi în tabelul de mai sus au constat
în:
- elaborarea unui plan de training: 4 000 lei;
- angajarea a 2 traineri care să urmărească însuşirea şi respectarea metodelor de lucru în
procesul de produţie: 4 600 lei/lună (salariul lor).
În concluzie, valoarea investiţiei este de 8 600 lei/lună.
Datorită faptului că s-a elaborat un program de instruire continuă şi s-a angajat 2
traineri care să-i urmărească şi să-i ajute pe executanţi să-şi execute fazele cât mai corect şi
cu mânuiri cât mai puţine, productivitatea angajaţilor a început să crească, iar norma de timp
pentru realizarea produsului “pantaloni pentru femei” a scăzut, ajungând la 35 min (0,58 h).
Pentru a vedea rezultatele aplicării măsurii de îmbunătăţire se vor efectua calculele
necesare, plecând de la faptul că norma de timp a scăzut cu 8,9 min, ajungând la Nt = 0,58h,
74
în vederea comparării celor două situaţii (situaţia existentă şi situaţia de îmbunătăţire
propusă), astfel:
Norma de timp în perioada planificată (Ntpl)
Ntpl = 0,58 h
Norma de producţie în perioada planificată (Ntpl)
8  buc. 
Np pl 
Nt  8h  om 
8  buc. 
Np pl   13,79 
0,58  8h  om 
Salariu direct în perioada planificată (sdipl)
sdipl = 0,58 · 5,56 = 3,22 (lei/buc.)
Producţia lunară în perioada planificată (Qpl)
buc
Qpl = 13,79 · 22,5 · 56 = 17 375 ( )
1l  56om
Costul variabil unitar în perioada planificată (cvipl)
cvipl = mi + sdipl (lei / buc.)

cvipl = 37,8 + 3,22 = 41,02 (lei / buc.)
Costul fix unitar în perioada planificată (cfipl)
cfipl = cifui + cgsi + cgîi + cdsfi (lei / buc.)

cfipl = 16,25 + 3,4 + 16,63 + 1,51 = 37,79 (lei / buc.)
Costul variabi în perioada planificată (CVpl)
CVpl = Qpl · cvipl (lei)

75
CVpl = 17 375 · 41,02 = 712 723 (lei)
Costul fix în perioada planificată (CFpl)
CFpl = Qpl · cfipl (lei)

CFpl = 17 375 · 37,79 = 656 601 (lei)
Costul de producţie în perioada planificată (Cpl)
Cpl = Qpl · cipl (lei)

Cpl = 17 375 · 78,81 = 1 369 324 (lei)
Venitul total în perioada planificată (Vpl)
Vpl = ∑ Qipl · pipl (lei)

unde:
pipl – preţul la nivelul producătorului în perioada planificată.
Vpl = 17 375 · 109 = 1 893 875 (lei)
Beneficiul total în perioada planificată (Bpl)
Bpl = Vpl – Cpl (lei)

Bpl = 1 893 875 – 1 369 324 = 524 551 (lei)
Profitabilitatea vânzărilor în perioada planificată (PVpl)
B pl  lei.beneficiu 
PV pl   100 
V pl 100.lei.venituri 
PV pl   100  27,70 
1893875 100.lei.venituri 
Rentabilitatea activităţii în perioada planificată (RApl)
76
B pl  lei.beneficiu 
RA pl   100  
C pl 100.lei. cos t.de. productie 
RApl   100  38,31  
1369324 100.lei. cos t.de. productie 
Pragul de rentabilitate a producţei în perioada planificată (QEpl)
CFpl
QEpl  (buc.)
pipl  cvipl
656601
QEpl   9659 (buc.)
109  41,02
Pragul de rentabilitate a cifrei de afaceri în perioada planificată (CAEpl)
CFpl  VAA
CAEpl  (lei)
1 x
unde:
VAA – venituri din alte activităţi (VAA = 0);
x – coeficient de regăsire a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.
CV pl
x
CApl
712723
x  0,38
1893875
656601  0
CAEpl   1059034 (lei)
1  0,38
Indicele de siguranţă în perioada planificată (Ispl)
CApl
Is pl 
CAEpl
1893875
Is pl   1,79
1059034
Din calculele efectuate rezultă că această afacere este considerată sigură deoarece
indicele de siguranţă (Is) este mai mare în raport cu referinţa de 150 % (1,79 > 1,5).
77
Marja de siguranţă în perioada planificată (MSpl)
MSpl = CApl - CAEpl (lei)

MSpl = 1 893 875 – 1 059 034 = 834 841 (lei)
Cheltuieli la 1000 lei Cifră de Afaceri în perioada planificată (C1000pl)

C pl  lei.cheltuiti 
C1000 pl   1000  
CApl 1000.lei.cifra.de.afaceri 
1369324  lei.cheltuiti 
C1000 pl   1000  723,03  
1893875 1000 .lei.cifra.de.afaceri 
M
Cheltuieli materiale la 1000 lei Cifră de Afaceri în perioada planificată ( C1000 pl )
M pl Q pl  mipl  lei.cheltuiti.materiale 
pl   1000   1000 
M
C1000 
CApl CApl 1000.lei.cifra.de.afaceri 
17375  37,8  lei.cheltuiti.materiale 

pl   1000  346,79 
M
C1000 
SD
Cheltuieli cu salariile directe la 1000 lei Cifra de Afaceri în perioada planificată ( C1000 pl )
SD pl  lei.cheltuiti.cu.salariile.directe 
pl   1000 
SD
C1000 
CApl  1000.lei.cifra.de.afaceri 
56  1000  lei.cheltuiti.cu.salariile.directe 
pl   1000  29,57 
SD
C1000 
1893875  1000.lei.cifra.de.afaceri 
Având calculele efectuate în situaţia iniţială, respectiv situaţia planificată, pentru a se

observa modificările făcute în urma aplicării măsurii de îmbunătăţire, rezultatele vor fi
centralizate în tabelul nr.16.
78
Evaluarea efectelor antrenate de aplicarea măsurii de îmbunătăţire
Perioade de referinţe:
- perioada “0” = perioada de bază (situaţia existentă);
- perioada “pl.” = perioada planificată (în situaţia de îmbunătăţire propusă);
Tabel nr.16. Evaluarea
efectelor antrenate de aplicarea măsurii de îmbunătăţire
Denumire indicator Valoarea Valoarea Variaţia Interpre-
şi u.m. indicatorului indicatorului indicato tare semne
în perioada în perioada rului în +/-
“0” “pl” pl. / 0
Norma de timp (Nt) 43,90 min 35 min -8,9 min Aspect
(min · om buc.) (0,73 h) (0,58 h) favorabil
Norma de producţie (Np) 10,96 13,79 2,83 Aspect
favorabil
Volumul producţie (Q) 13 810 17 375 3 565 Aspect
(buc.) favorabil
Cost material unitar (m) 37,8 37,8 - -
(lei/buc.)
Salariu direct unitar (sdi) 4,05 3,22 -0,83 Aspect
(lei/buc.) favorabil
Cost variabil unitar (cvi) 41,85 41,02 -0,83 Aspect
79
(lei/buc) favorabil
Cost fix unitar (cfi) 37,79 37,79 - -
(lei/buc)
Cost de producţie unitar (ci) 79,64 78,81 -0,83 Aspect
Preţ de livrare (pi) 109 109 - -
(lei/buc)
Beneficiul unitar (bi) 29,36 30,19 0,83 Aspect
Valoarea Adăugată 71,2 71,2 - -
unitară (VA)
(lei/buc.)
Cost variabil (CV) 577 949 712 723 134 774 Aspect
(lei) nefavorabil
Cost fix (CF) 521 880 656 601 134 721 Aspect
(lei) nefavorabil
Cost total (C) 1 099 828 1 369 324 269 496 Aspect
(lei) nefavorabil
Venit total (V) 1 505 290 1 893 875 388 585 Aspect
(lei) favorabil
Beneficiu total (B) 405 462 524 551 119 089 Aspect
(lei) favorabil
Analiza indicatorilor de eficienţă a măsurii de îmbunătăţire
Tabel nr.17. Analiza indicatorilor de eficienţă a măsurii de îmbunătăţire

Denumire indicator Valoarea Valoarea Variaţia Interpre-
şi u.m. indicatorului indicatorului indicato tare semne
în perioada în perioada rului în +/-
“0” “pl” pl. / 0
Productivitatea muncii în 13 810 17 375 25,81 Aspect
unităţi fizice (Wuf) favorabil
 buc. 
1l  56om 
Productivitatea muncii în 802 067 637 268 -20,55 Aspect
unităţi valorice (Wuv) nefavorabil
 lei 
1l  56om 
Profitabilitatea vânzărilor 26, 94 27,70 2,82 Aspect
(PV) favorabil
80
 lei.beneficiu 
100.lei.venituri 
Rentabilitatea activităţii 36,87 38,31 3,91 Aspect
(RA) favorabil
 lei.beneficiu 
100.lei. cos t.de. productie 
 
Pragul de rentabilitate a 7 772 9 659 24,28 Aspect
producţiei (QE) favorabil
(buc.)
Pragul de rentabilitate a 841 742 1 059 034 25,81 Aspect
cifrei de afaceri (CAE) favorabil
(lei)
Marja de siguranţă (MS) 663 548 834 841 25,81 Aspect
(lei) favorabil
Indicele de siguranţă (Is) 1,78 1,79 0,56 Aspect
(%) favorabil
Cheltuieli la 1000 lei Cifră 730,64 723,03 -1,04 Aspect
de Afaceri (C1000) favorabil
 lei.cheltuiti 
1000.lei.cifra.de.afaceri 
 
Cheltuieli materiale la 1000 346,79 346,79 - -
M
lei Cifră de Afaceri ( C1000 )
 lei.cheltuiti.materiale 
1000.lei.cifra.de.afaceri 
 
Cheltuieli cu salariile directe 37,20 29,57 -20,51 Aspect
la 1000 lei Cifra de Afaceri ( favorabil
SD
C1000 )
 lei.cheltuiti.cu.salariile.directe 
 1000.lei.cifra.de.afaceri 
 
Investiţia specifică (is) 0 0,04 - -
is = l / Q
(lei invesiţi / buc.)
Termenul de recuperare a 0 0,003 - -
investiţiei (Tr)
Tr = l / B
(ani)
S-au efectuat calculele investiţiei specifice şi a termenului de investiţie anual pentru a

vedea în cât timp fabrica îşi recuperează investiţia.
81
Q0 = 13 810 buc/lună = 13 810 · 12 = 165 720 buc/an (producţia în perioada iniţială)
Qpl =17 375 buc/lună = 17 375 · 12 = 208 500 buc/an (producţia în perioada
planificată).
Investiţia specifică (is)

I
is 
Q
8600
is   0,04 (lei investiţi/buc.)
208500
Termenul de recuperare a investiţiei (Tr)

I
Tr  (ani)
Ea
unde:
Ea – economia anuală a costurilor.
Ea = Qpl · cpl – Q0 · c0
Ea = 208 500 · 78,81 – 165 720 · 79,64 = 3 233 944 (lei/an)
8600
Tr   0,003 (ani)
3233944
Concluzie:
În urma efectuării analizei indicatorilor de eficienţă a măsurii de îmbunătăţire se
observă foarte clar următoarele:
- a scăzut norma de timp cu 8,9 min;
- a crescut volumul producţiei cu 25,81%;
- au crescut de asemenea veniturile.
Toate acestea realizându-se într-un timp scurt şi cu investiţii minime.
82
Concluziile lucrării
Consider că în cadrul acestei lucrări mi-am atins obiectivele propuse la început. Am

elaborat documentaţia tehnică pentru lansarea în fabricaţie a modelului de pantaloni, am
elaborat procesul tehnologic cu tot ce cuprinde el.
În urma evaluării structurării liniei tehnologice am obţinut următoarele rezultate:
- timpul total al procesului de confecţionare a produsului: Te = 43,90;
- având o producţie planificată (Ppl = 612), şi fondul de timp disponibil pe durata unui
schimb, pentru un mijloc de muncă (480 min) am putut determina ritmul de bază (r = 0,78);
- cu ajutorul ritmului am putut determina numărul de muncitori pe linie (Nm = 56,28);
- în cadrul distribuirii sarcinilor pe persoane pe criteriul ritmului mi-a ieşit 2 persoane
încărcate 107%, cu un timp al operaţiei de 0,84;
- având timpul maxim în proces (te M = 0,84) şi ritmul (r = 0,78), am putut calcula eficienţa
liniei (Ef = 92,85%).
De asemenea , am analizat mediul în cadrul căruia s-a elaborat procesul tehnologic de
confecţionare a produsului “pantaloni pentru femei”. În urma acestei analize am constatat
faptul că sunt deficienţe la nivelul metodelor de lucru, deficienţe care constau în insuficienţa
cunoaşterii metodei de lucru planificate de către executanţi, lipsa unor informaţii corecte, uşor
accesibile pentru executant, absenţa programelor de instruire continuă, de îmbunătăţire a
metodelor de lucru.
Pe baza concluziilor deprinse, prin analiza situaţiei existente, pentru atingerea ţelului
propus am conturat principalele obiective ale schimbării:
- creşterea productivităţii muncii;
- asigurarea calificării necesare a executanţilor;
- diminuarea timpului alocat mânuirilor;
- creşterea calităţii produselor.
În contextul obiectivelor nominalizate, am adoptat decizia unui plan de schimbare,
plan cu efecte imediate şi investiţii minime.
83
Prin compararea indicatorilor de eficienţă din cele două perioade: perioada de bază
(situaţia existentă) şi perioada planificată (situaţia de îmbunătăţire propusă ) s-au observat
următoarele :
- a scăzut norma de timp cu 8,9 min;
- a crescut volumul producţiei cu 25,81%;
- au crescut veniturile.
Bibliografie
1. Emilia Filipescu, Antonela Curteza, Adela Florea, Ecaterina Pintilie, Irina Ionescu,
Îndrumar de practică în confecţii textile, Editura Performantica, Iaşi, 2011.
2. Cristiana Istrate, Silvia Avasilcăi, Ion Verzea, Îndrumar de practică pentru elaborarea
lucrării de licenţă, Editura Performantica, Iaşi, 2011.
3. Pulferia Nicolaiov, Proiectarea proceselor tehnologice pentru confecţii din ţesături, Editura
Cermi, Iaşi, 1999.
4. Carmen Loghin, Tehnologii şi utilaje în confecţii textile, Editura Performantica, Iaşi, 2003.
5. Viorica Papaghiuc, Irina Ionescu, Adela Florea, Proiectarea sistemelor pentru produse de
îmbrăcăminte, Editura Performantica, Iaşi, 2004.
6. Petrache Dragu, Modă, tipare, multiplicări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.
7. Gabriel – Petru Luca, Ion Verzea, Management financiar şi tehnici de stabilire a preţului,
Editura Tehnopress, Iaşi, 2006.
8. Gabriel – Petru Luca, Neculai Olariu, Elemente de management financiar, Editura Dosoftei,
Iaşi, 1994.
84

Licenta 2011-Virlan Lenuta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta 2011-Virlan Lenuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaşi

Facultatea de Textile şi Management Industrial

Managementul financiar la nivelul procesului de confecţionare a

Tema prezentei lucrări este “Managementul Financiar la nivelul procesului de

Am avut oportunitatea să asimilez informaţiile necesare pentru elaborarea conţinutului

PREGĂTIREA PRODUCŢIE DEPOZIT

Figura nr.1. Fluxul general al firmei

CONTABIL ŞEF INGINER INGINER

ŞEF ŞEF DE TRAINER ASIGURATOR GRUPA CTC

Managementul financiar reprezintă acţiunea de previziune, planificare, organizare şi

SPATE: Două pense de 110 mm şi două dungi presate.

BUZUNAR: Două buzunare laterale, cu un tighel la 2 mm şi două

ŞLIŢ: Şliţ drept, tighelit la un ac, cu şablon

BETELIA: are o lăţime de 36 mm, 4 găici înguste pentru curea, în

TERMINAŢIA: Îndoită la 40 mm, cusătura ascunsă.

FIŞA TEHNICĂ DE ASORTARE

0998 Căptuşeală de genunchi

1498 Pungă de buzunar

5701 Întăritură betelie

1099 Întăritură protecţie copcă

3001 Întăritură sliţ, refilet

7001 Einfass dos betelie

0298 Bandă pentru închis

1017 Etichetă interior betelie

1018 Etichetă exterior betelie

0580 Fermoar şliţ

Codurile coloristice au fost preluate din catalogul firmei.

2.3. Construcţia tiparului de bază pentru produsul “pantaloni pentru femei”

În construcţia tiparului voi folosi dimensiunile proprii.

1) Date iniţiale necesare construcţiei elementelor faţă şi spate:

2) Prezentarea algoritmului de construcţie a tiparului de bază

16. 78’, 741’, puncte de contur pe linia 1/2 (lg – 2 cm) 11

- dimensionarea pe linia de terminaţie

- trasarea liniilor de contur longitudinale

47.  Cambrarea pe cusătura 1,5

 În punctul 51 se trasează o perpendiculară pe 51 642’, care se prelungeşte

 Se verifică modul de dimensionare a tiparelor:

Tiparul de model se va obţine prin transformarea tiparului de bază în conformitate cu

Introducerea în tiparul de bază a particularităţilor impuse de model s-a realizat astfel:

Acesta a fost scos de pe faţa pantalonului, are o lăţime de 3cm.

Găicile se prelucrează în lanţ având o lăţime de 2cm şi o lungime de 30cm.

Şabloanele se realizează pe baza tiparelor de model prin adăugare de rezerve necesare

Pentru estimarea consumului de material de bază este necesară încadrarea şabloanelor.

Număr total de Mărimea folosită în Consum total de Eficienţă totală

Pentru întocmirea procesului tehnologic este necesar stabilirea fazelor tehnologice

Figura nr.3. Schema structurii ierarhice

F CA Ş ÎN R R ÎN PB1 C PB2 S F CA Ş ÎN R R ÎN PB1 C PB2 S GA Ş ST B B ÎN PC

MCT10 MCT2 MCT14 MCT12 MCT4 MCT15 MCT9 MCT7

MCT11 MCT1 MCT5 MCT13 MCT3 MCT6 MCT8

- Masă cu fier de călcat

- Maşină simplă de cusut

- Maşină de cusut şi corectat

- Maşină pentru găici cu 2 ace şi dispozitiv de conducere

- Maşină cu cusătură în lanţ

- Maşină de surfilat cu 3 fire

- Maşină de surfilat cu 4 fire

- Maşină de surfilat cu 6 fire şi dispozitiv cu bandă

- Maşină automată de surfilat

- Masă specială cu dispozitiv de întors

- Maşină de cusut ascuns

- Maşină automată de pus copci

- Maşină de aplicat nasturi

- Maşină de capsat opritor

- Maşină de butoniere cu cap rotund