AȘEZĂMINTELE COLȚEA din București

COLEGIUL NAȚIONAL „SPIRU HARET“

Str. Italiană nr.17, sector 2, București
www.cnshb.ro
e-mail: haretiana2012@hotmail.com CONCURSUL NA’IONAL EUROSCOLA,2017/2018

OBIECTUL DE PATRIMONIU: AȘEZĂMINTELE COLȚEA (peste 300 de ani de istorie)

Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţională, istorică,
arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică,
filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei
mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti
la civilizaţia universală.1 Patrimoniul definește, conferă personalitate, dimensiune știintifică și individualizează
o comunitate.
Criteriile care fac posibilă încadrarea unui edificiu în patrimoniul național sunt: vechimea,
reprezentativitatea pentru un stil, perioadă artistică, istorică, raritatea în zona din care face parte, valoarea
memorială. Întreg complexul arhitectonic Colțea, inclus în Lista Monumentelor Istorice2 din București la
poziția 496, B-III-m-B-18220, întrunește criteriile vechimii, al reprezentativității pentru o perioadă istorică
(secolul XVIII) și al valorii memoriale. Edificiul este o realizare a Spătarului Mihail Cantacuzino (1650 –1716),
fiind situat în apropierea kilometrului zero al Capitalei. Acest complex arhitectural includea un spital (primul
din București, 1704), o biserică (terminată, probabil, în anul 1702) și un turn (1709-1714); primele două au
rezistat trecerii timpului, însă Turnul Colței, simbol al orașului București în perioada pre-regalitate, a fost
demolat în anul 1888. Argumentele care îi conferă acestui edificiu valoare patrimonială în context local și
național sunt de natură istorică și științifică, astfel:
1. SPITALUL COLȚEA (situat la poziția 498, B-III-m-B-18220.02, în Lista Monumentelor Istorice din
București) a fost primul spital din București, ridicat, în anul 1704 (lucrările au început în anul 1695), din
inițiativa Spătarului Mihail Cantacuzino. Aici a fost înființată, în anul 1842, și prima școală de chirurgie
românească (Școala de Mică Chirurgie) de către Nicolae Kretzulescu, politician, medic, descendent direct al
domnului Constantin Brâncoveanu. Astfel, Spitalul Colțea „a fost una din primele baze de învățământ medical
din România“3. Spitalul este construit în mare parte în jurul ideii de ajutorare reciprocră și a spiritului creștin,
religios. În plus, se numără printre primele spitale din Europa, alături de „Charite“ din Berlin si „Guy“, din
Londra. Până în jurul anului 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini, cei mai buni ai
vremurilor. Datorită lor, instituția a tinut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu.4
Mai mult, Spitalul Colțea a fost prima bază de învățământ. În 1859 s-au înființat primele specialități
medicale: chirurgia, medicina internă si oftalmologia. Și mai surprinzător este faptul că, la Spitalul Colțea, au existat,
1
LEGE nr.182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
2
Ministerul Culturii, Lista Monumentelor Istorice – București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113
bis/15.02.2016
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Spitalul_Clinic_Coltea
4
http://a1.ro/news/inedit/spitalul-coltea-310-ani-de-istorie-aici-s-au-tratat-stra-stra-bunicii-vostri-id147594.html

3
 AȘEZĂMINTELE COLȚEA din București

5
de-a lungul timpului, 12 priorități mondiale , realizări ale unor renumiți medici români (Nicolae Kretzulescu, Carol
Davila, Thoma Ionescu), prezentate în monografia din anul 2004 dedicată spitalului. Tot la Spitalul Colțea s-au
înființat: primul dispensar din țară (1860), prima clinică O.R.L. din țară (1901), prima farmacie („spițerie“) din
București (1704), Societatea Științifică Medicală din România (1857), Societatea Română de Cruce Roșie (1876). Și
tot aici, în anul 1929, dr. Dimitrie Gerata elaborează lucrarea Apendicita, de o valoare științifică excepțională,
bucurându-se de apreciere mondială.
2. STATUIA SPĂTARULUI MIHAIL CANTACUZINO (din curtea spitalului) este cea mai veche din
București, având poziția 2304, B-III-m-B-19962 în inventarul patrimoniului bucureștean. Aceasta a fost prima
statuie expusă public în Bucureşti, fiind amplasată în curtea Spitalului Colţea, şi îl reprezintă pe ctitorul
acestuia, spătarul Mihai Cantacuzino, fratele domnului Şerban Cantacuzino (1678 - 1688). Operă a sculptorului
Karl Storck (1826 - 1887), realizată din marmură de Carrara, are înălţimea de 1,80 m.
3. BISERICA „Trei Ierarhi“ Colțea se numără printre cele mai vechi edificii bucureștene funcționale,
fiind inclusă la poziția 497, B-III-m-B-18220.01, din Lista Monumentelor Istorice.
4. TURNUL COLȚEI a fost construit spre a servi drept clopotniță mănăstirii. Era cel mai înalt edificiu
din țară la începutul secolului XVIII. Fundațiile Turnului Colțea (aflate sub carosabiluul Bd. I.C. Brătianu și în
curtea Spitalului Colțea) figurează în Lista monumentelor istorice a municipiului București, poziția 125, B-III-
m-B-17894.01. A fost, timp de o sută de ani, printer cele mai impunătoare monumente ale spațiului european,
comparabil cu San Marco din Veneția, lavra Peciorskaia din Kiev sau marea clopotniță din
Petersburg.
Valoarea patrimonială a așezămintelor Colțea în context european se justifică prin raportare la criteriile
în funcție de care se acordă unui obiect de patrimoniu titulatura de Marcă a patrimoniului european6. Acestea
sunt: 1) caracterul transfrontalier (la spitalul Colțea au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai
vremurilor și, datorită lor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din
domeniu); 2) rol în dezvoltarea și promovarea valorilor comune (înființarea spitalului a avut la bază valori
europene actuale precum: întrajutorare, toleranță, „dreptul la viață al fiecărei persoane, libertatea circulației“ 7 -
Convenția Europeană a Drepturilor Omului; 3) rol în istoria europeană: în secolul XIX, orașul București era
legat, prin rețeaua de căi ferate, de marile orașe europene. Dacă, pe fresca din Gara Cornavin, Geneva (Elveția)
Atena (Grecia) este reprezentată de Partenon, Londra (Marea Britanie) - de clădirea Parlamentului, orașul
București e simbolizat de Turnul Colței, acest monument impresionant, care mai poate fi admirat astăzi doar în
fotografii.

5
Spitalul Clinic Colțea-300 ani de istorie:1704-2004 (București, Editura Medicală Celsius, 2004)
6
Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011de instituire a unei acțiuni a Uniunii
Europene privind Marca patrimoniului european
7
www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf