9.

ANALIZA ŞI EVALUAREA OREI DE DIRIGENŢIE

9.1. PROIECTUL OREI DE DIRIGENŢIE(*

PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ(*

DATA: 10 – XII – 2001

ŞCOALA: Nr. 43 - ,,Dan Barbilian” , Galaţi
CLASA: a V-a D
DISCIPLINA: Dirigenţie
COMPONENTA EDUCATIVĂ: Educaţia pentru valori
SUBCOMPONENTA: Educaţia pentru o societate democratică
TEMA: ,,BUNELE MANIERE SE ÎNVAŢĂ”

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
- Pregătirea pentru asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială.
- Formarea deprinderilor de comportare civilizată şi de respectare a normelor de convieţuire
socială.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – Să explice expresia ,,bune maniere”
O2 – Să precizeze reguli de comportare civilizată ce trebuie respectate în viaţa de zi cu zi;
O3 – Să comenteze proverbe şi maxime cu privire la conduita civilizată;
O4 – Să diferenţieze aspectele pozitive de cele negative ale conduitei;

STRATEGIA DIDACTICĂ
A. RESURSE PROCEDURALE:
 Metode şi procedee: jocul de rol, convorbirea etică, exemplul, aprobarea,
dezaprobarea, exerciţiul.
 Forme de organizare: frontal şi individual.
B. RESURSE MATERIALE: două telefoane, fişe de evaluare.

BIBLIOGRAFIE:
1. BARNA, A., Curs de pedagogie, Fundamentele şi teoria educaţiei; Editura ,,Logos”,
ANTOHE, G., Galaţi, 2001.
2. IRIMIE, E. ş.a., Dirigintele. Ora de dirigenţie; în Volum editat de Tribuna
învăţământului”, Bucureşti, 1993.
3. MAREŞ, N., ABC–ul comportării civilizate; Editura ,,Universitas”, Chişinău, 1992.
4. MARINESCU, A., Codul bunelor maniere astăzi; Editura ,,Humanitas” Bucureşti, 1995.
5. *** Noi repere privind activitatea educativa. Ghid metodologic. Comisia
Nationala pentru consiliere si activitati educative, 2001

(*
Elaborat de Axente (Boroş) Gherghina, studentă, anul III, Colegiu de Institutori, Educaţie Muzicală

1
 Desfăşurarea activităţii

Secvenţele
Metode / forme de
activităţii
Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor organizare
Durata
1. Moment - Verifică prezenţa elevilor; - Comunică eventualele probleme şi - convorbirea
organizatoric - Se interesează de problemele apărute în ultima săptămână, la colaborează la stabilirea măsurilor ce se etică
4' învăţătură şi disciplină; impun pentru ameliorarea situaţiilor - frontal
- Analizează cauzele evenimentelor şi stabileşte împreună cu elevii negative.
măsurile ce se impun.
2. Captarea - Propunătoarea numeşte doi elevi care să improvizeze o scurtă - Doi elevi poartă o convorbire - jocul de rol
atenţiei convorbire telefonică, după ce în prealabil, stabilesc împreună cine sună telefonică, ceilalţi urmăresc şi - aprobarea
5' şi cine primeşte telefonul. comentează corectitudinea convorbirii - dezaprobare
- Comentează cu elevii corectitudinea convorbirii şi concluzionează că sau eventualele greşeli. a
regulile unei convorbiri telefonice se învaţă, ca de altfel întregul - individual
comportament civilizat.
3. Anunţarea - Anunţă tema şi formulează obiectivele pe înţelesul elevilor: Astăzi - Elevii ascultă cu atenţie şi notează - individual
temei şi a vom discuta despre modul de comportare în diferite împrejurări: pe tema în caiete
obiectivelor stradă, în mijloacele de transport în comun, la telefon, la spectacol; veţi
2' învăţa să distingeţi între aspectele pozitive şi negative ale conduitei.
- Propunătoarea scrie pe tablă un plan de idei după care se organizează
dezbaterea: - Elevii notează planul de idei în
1. Precizarea expresiei ,,bune maniere”. caiete.
2. Comportarea în diferite împrejurări:
a) pe drumurile publice,
b) în mijloacele de transport în comun,
c) la spectacol,
d) salutul,
e) convorbirea telefonică.
3. Concluzii.

2
4. Dezbaterea 1. Propunătoarea cere elevilor să explice ce înţeleg prin ,,bune maniere” - Explică cu cuvinte proprii ce - frontal
temei (bună creştere, bună cuviinţă, comportare civilizată, respect, amabilitate, înţeleg prin sintagma ,,bune maniere”
20 ' politeţe, etc.)
2. a) Cum ne purtăm pe stradă?
- Prezintă elevilor un caz, o situaţie şi le cere să aleagă varianta - Comentează situaţia şi aleg varianta - exemplul
corectă: care li se pare corectă.
,,Mergi spre casă. Pe trotuar, un grup de tineri de o vârstă cu tine, cu un
radio-casetofon portabil deschis la maxim deranjează pe cei din jur prin
atitudinea gălăgioasă şi veselia exagerată. Printre ei zăreşti un coleg de
clasă. Ce faci?
1) Te alături lor?
2) Treci mai departe prefăcându-te că nu-l observi?
3) Încerci să-i atenţionezi într-un fel că nu e bine ce fac?
- Se adresează întrebarea: Ce alte gesturi nepermise aţi văzut pe stradă, - Enumeră gesturi nepermise pe - Convorbirea
cum le comentaţi? stradă. etică
- Se cere elevilor să numească şi alte reguli de comportare pe stradă: - Elevii prezintă reguli de comportare - Frontal şi
mersul pe stradă, conversaţia, gesturi nepermise. civilizată pe stradă, făcând uz de individual
b) Transportul în comun şi politeţea: experienţa lor.
Cu ajutorul întrebărilor se reamintesc regulile ce trebuie respectate: - Elevii răspund la întrebări,
- Pe unde se poate face urcarea (coborârea)? precizând comportarea adecvată pentru
- Cine are prioritate la urcare sau la coborâre? fiecare situaţie în parte.
- Cine şi cui cedează locul?
c) În sala de spectacol: teatru, concert, cinema.
Se propun spre dezbatere aspecte ce ţin de:
- Vestimentaţie, modul de folosire a garderobei;
- Respectarea cu stricteţe a orei;
- Cum se procedează pentru a ajunge la locul indicat?
- Când trebuie să aplaudăm?

d) Salutul, mod de comunicare:

- Se comentează proverbul ,,Bună ziua căciulă, că stăpânul - Comentează proverbul, exemplifică
n-are gură” şi se solicită elevilor să precizeze aspecte legate de formele formele de salut permise şi nepermise,
de salut, cine salută primul, strângerea mâinii. precizează cine salută primul şi cum se
În urma discuţiilor se cere elevilor să noteze pe caiet, pentru a reţine: procedează la strângerea mâinii.

3
 Cine salută întâi? - Notează în caiete, cine salută întâi.
- Bărbaţii salută primii femeile.
- Tinerii salută pe cei mai în vârstă.
- Salută întâi nou veniţii.
- Elevii salută cadrele didactice.
- Persoanele din maşină salută pietonii.
- Salută prima persoana care circulă.
- Prima salută persoana cea mai politicoasă.
- Oamenii bine crescuţi se salută reciproc, simultan.
e) Convorbirea telefonică. - convorbirea
Propunătoarea adresează întrebări din care rezultă cum trebuie să se - Elevii răspund la întrebări, etică
desfăşoare o convorbire telefonică: precizând comportarea adecvată pentru - frontal şi
- Cum începe o convorbire telefonică? fiecare situaţie prezentată. individual
- Cine pune capăt discuţiei?
- Când trebuie să telefonăm?
- Ce facem când nu ne răspunde la telefon persoana pe care o
căutăm?
- Cum procedăm când o convorbire telefonică se întrerupe?
Formulează concluzii referitoare la o convorbire telefonică civilizată.
5. Evaluarea - Propune spre rezolvare individuală un test, pentru a se convinge de - Rezolvă testul, valorificând - exerciţiul
activităţii eficienţa celor discutate. (ANEXA I) experienţa acumulată, calculează stimulativ
8’ Se precizează tehnica de completare, se comunică punctajul. punctajul obţinut şi se autoevaluează. - individual
6. Concluzii - Prezintă elevilor câteva proverbe şi maxime, şi le cere să le - Elevii îşi notează în caiete - frontal
5’ comenteze, apoi să dea şi ei exemple: proverbele şi maximele şi le comentează
1. ,,Manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată faţa”. oral.
2. ,,Salutul între doi duşmani este primul semn de împăcare” (proverb - Dau exemple de alte proverbe sau
românesc) maxime, cugetări, care fac referiri la
3. ,,Cât timp suntem oameni, să ne purtăm omeneşte” (Seneca). comportarea civilizată.
4. ,,Florii i se cere parfum, iar omului politeţe” (proverb indian).
- Recomandă completarea cunoştinţelor prin lectura cărţii ,,Codul - Elevii îşi notează titlul cărţii şi - Individual
bunelor maniere astăzi”, de Aurelia Anastasia Marinescu. autorul.
7. Anunţarea - Anunţă tema: ,,Folclorul obiceiurilor de iarnă”. - Notează tema.
temei pentru ora
următoare
1’

4
 ANEXA

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA

COMPORTĂRII CIVILIZATE

I – CONŢINUT:
1. Cine salută întâi?
a) Pietonii salută persoanele aflate în maşină.
b) Salută întâi persoana cea mai politicoasă.
c) Femeia întinde mâna prima.
2. La telefon:
a) Persoana care a sunat pune capăt discuţiei.
b) Dacă o convorbire telefonică se întrerupe, persoanele încearcă să se sune reciproc.
c) Când sună telefonul trebuie să răspundem cel mai târziu după cel de-al cincilea
apel.
3. La spectacol :
a) Cel care se îndreaptă spre locul său, trece cu spatele la cei care au ocupat
deja locurile, pentru că este mai comod.
b) Aplaudăm la intrarea dirijorului sau a solistului.
c) Nu ne manifestăm dezaprobarea prin fluierături.
4. În mijloacele de transport în comun:
a) Întotdeauna urcăm pe la uşa din spate.
b) La urcare acordăm prioritate doamnelor, persoanelor mai în vârstă, femeilor cu
copii în braţe, infirmilor.
c) Nu ducem în mâini obiecte care ar putea deranja pe ceilalti.
5. Pe stradă
a) Niciodată nu vom arăta cu degetul un obiect sau o persoană.
b) În timp ce stăm de vorbă cu cineva ne aşezăm ţinuta vestimentară.
c) Nu se întoarce capul după alte persoane.
II – TEHNICA DE COMPLETARE: Se încercuieşte litera din dreptul răspunsului corect.
III – GRILĂ DE CONTROL: Răspunsuri corecte: 1 – b, c.;
2 – a, c.
3 – b, c.
4 – b, c.
5 – a, c.

IV – CALIFICATIVE: FOARTE BINE: 10 răspunsuri corecte

BINE: 8 – 9 răspunsuri corecte
SATISFĂCĂTOR: 6 – 7 răspunsuri corecte
SLAB: 5 răspunsuri corecte
FOARTE SLAB: sub 5 răspunsuri corecte.

5
 9.2. FIŞA DE OBSERVAŢII(*

DATA: 10.XII.2001
ŞCOALA: Nr. 43 ,,Dan Barbilian”
CLASA: a V-a D
DISCIPLINA: Activitate educativă – dirigenţie
PROFESOR DIRIGINTE: B. M.
PROPUNĂTOARE: Axente (Boroş) Gherghina
TEMA: ,,Bunele maniere se învaţă”.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – Să explice expresia ,,bune maniere”;
O2 – Să precizeze reguli de comportare civilizată ce trebuie respectate în viaţa de zi cu
zi;
O3 – Să diferenţieze aspectele pozitive de cele negative ale conduitei;
O4 – Să comenteze proverbe şi maxime referitoare la bunele maniere;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
A) RESURSE PROCEDURALE:
 METODE ŞI PROCEDEE: jocul de rol, convorbirea etică, exemplul, aprobarea,
dezaprobarea, exerciţiul.
 FORME DE ORGANIZARE: frontal şi individual;
B) RESURSE MATERIALE: două telefoane, fişe de evaluare.

(*
Fişă de observaţii realizată de ADAM MARIANA, studentă anul III, Colegiul de Institutori, Educaţie muzicală

6
 Desfăşurarea activităţii
CAPTAREA ATENŢIEI
Propunătoarea numeşte doi elevi care să improvizeze o scurtă convorbire telefonică,
precizând în prealabil cine sună şi cine răspunde. Celorlalţi elevi li se cere să urmărească
corectitudinea sau eventualele greşeli ale convorbirii.
Cu ajutorul întrebărilor, se comentează pe scurt convorbirea telefonică:
 Ce credeţi, a fost o conversaţie telefonică corectă?
 Cine trebuie să salute primul?
 Ce trebuia să facă imediat după salut?
 Cine trebuie să încheie convorbirea telefonică?
 V-au plăcut formulele de încheiere?
Se concluzionează că regulile unei convorbiri telefonice se învaţă ca, de altfel întregul
comportament civilizat.
Observaţii, sugestii, recomandări
 Se lasă libertate alegerii temei de discuţie, de conversaţie telefonică.
Astfel se instalează în clasă o atmosferă relaxantă, neîncorsetată. Cei
doi elevi se inspiră, în discuţia telefonică, din viaţa lor şcolară, viaţa de
zi cu zi.
 Metoda folosită – jocul de rol – stimulează şi activează elevii.
Participarea activă a elevilor la oră fiind eficientă pentru înţelegerea şi
trăirea problemelor discutate.
 Ritmul de desfăşurare al activităţii este adecvat, ceea ce creează o
dispoziţie calmă necesară concentrării atenţiei elevilor.
 Discuţia asupra conversaţiei telefonice are rolul de a corecta greşelile
de realizare a acesteia (salutul, prezentarea, discuţia propriu-zisă,
formulele de adresare şi încheiere).

ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR:

- Astăzi vom învăţa mai multe despre convorbirea telefonică, despre comportarea
civilizată şi bunele maniere.
- Se precizează faptul că sunt ţări, precum Japonia, în care se fac cursuri speciale de
comportare civilizată.
- Se notează pe tablă şi în caiete titlul temei;
,,Bunele maniere se învaţă”.

116
 DEZBATEREA TEMEI
- Propunătoarea notează pe tablă planul de dezbatere a temei:  În timp ce vorbeşte, propunătoarea notează pe tablă planul de
(1.) Precizarea expresiei ,,bune maniere”. dezbatere. Se face astfel economie de timp. Scrisul este mare, frumos,
(2.) Comportarea în diferite împrejurări: ordonat, astfel încât să se vadă din toate punctele/ unghiurile.
a) pe drumurile publice, Poziţia propunătoarei în timp ce scrie la tablă este corectă.
b) în mijloacele de transport în comun, Elevii îşi notează planul de dezbatere în caietele de dirigenţie odată cu
c) la spectacol, propunătoarea.
d) salutul,
e) convorbirea telefonică.
(3.) Concluzii
 Prezentarea cazului se face într-o manieră plăcută, calmă; vocea
- Se trece apoi la discutarea fiecărui punct din plan, nerespectând ordinea anunţată. propunătoarei este adecvată prezentării situaţiei, caldă. Se citeşte
,,cazul” propus cu o intonaţie potrivită, cu pauze logice (accentuează
2. a) Cum ne purtăm pe stradă? unele cuvinte cu o valoare specială) şi psihologice (marcând astfel
Se prezintă elevilor un caz (o situaţie) şi se cere alegerea variantei corecte: anumite stări). Într-un cuvânt propunătoarea realizează o citire
,,Presupunem că mergi spre casă. Pe trotuar, un grup de tineri de-o vârstă cu tine, cu expresivă a ,,situaţiei” prezentate.
un radio-casetofon portabil deschis la maxim deranjează pe cei din jur prin atitudinea  Elevii sunt solicitaţi să motiveze alegerea variantei alese.
gălăgioasă şi
veselia exagerată. Printre ei zăreşti un coleg de clasă. Ce faci?  Propunătoarea sprijină elevii prin întrebări. Acestea vizează aspectele
legate de viaţa lor de zi cu zi, sunt corecte gramatical, nu sugerează
(a) Te alături lor; (prin intonaţie) răspunsul, sunt clare, fiecare întrebare generând la
(b) Treci mai departe prefăcându-te că nu-l observi; rândul ei o altă întrebare. Astfel discuţia ,,curge” lin, fără timpi morţi.
(c) Încerci să-i atenţionezi într-un fel că nu e bine ceea ce fac”.
Se cere apoi elevilor: - să dea exemple de situaţii pe care nu trebuie să le săvârşească pe
stradă;
- să numească câteva reguli de comportare pe stradă (mersul, conversaţia, gesturi nepermise).
b) Transportul în comun
Se reamintesc, cu ajutorul întrebărilor, regulile ce trebuie respectate când circulăm cu
mijloacele de transport în comun:
 Pe unde trebuie să urcăm în mijloacele de transport în comun?
 Cui trebuie să oferim locul?
 Cum procedăm la coborâre? Dar dacă este foarte aglomerat?
 Cum procedăm dacă, de exemplu, nu ne place muzica pusă de şofer?

117
 c) La spectacol
Dezbatere asupra unor aspecte ce ţin de:  Întrebarea: Cum ne îmbrăcăm când mergem la spectacol? este prea
- Vestimentaţie şi modul de folosire a garderobei; generală, trebuia precizat genul de spectacol, de exemplu:
- Respectarea, cu stricteţe, a orei de începere a spectacolului;  Cum ne îmbrăcăm când mergem la teatru?
- Cum procedăm pentru a ajunge la locul indicat pe bilet; Dar la un concert de operă?
- Când trebuie să aplaudăm.
d) Salutul
Propunătoarea cere elevilor să precizeze un proverb cu referire la salut.  Elevii nu sunt spontani, propunătoarea nu-şi permite să piardă timpul şi
 Care sunt formulele de salut? astfel apelează la un proverb foarte cunoscut: ,,Bună ziua căciulă, că
 Cum salutăm la venire? Dar la plecare? stăpânul n-are gură!”
 Cine salută primul?  Propunătoarea precizează elevilor că formulele de salut ca: Hello!, Pa!
- Bărbaţii salută primii femeile; Şi altele sunt permise între colegii de aceeaşi vârstă, însă nu sunt
- Tinerii salută pe cei mai în vârstă; politicoase.
- Noii veniţi salută primii;
- Elevii salută cadrele didactice;
- Persoanele din maşină salută pietonii;
- Salută prima persoana care circulă.
 Strângerea de mână – sugerează stimă şi respect.
e) Convorbirea telefonică
 Cum începe o convorbire telefonică?
 Cine pune capăt discuţiei?
 Cum procedăm când o convorbire telefonică se întrerupe?
 Când trebuie să telefonăm?
 Ce facem când nu ne răspunde la telefon persoana pe care o căutăm?  Concluziile se puteau extinde asupra tuturor punctelor din planul de
3. CONCLUZII dezbatere al temei.
- Se formulează cu ajutorul elevilor concluzii referitoare la o convorbire  Punctul 1. al planului de dezbatere este realizat la sfârşit deoarece în
civilizată. acest moment elevii pot deduce singuri sensul expresiei ,,bune
1. Se cere elevilor să precizeze ce înţeleg ei prin ,,bune maniere”. maniere”. Aşadar elevii înşişi explică titlul temei de dezbatere. (se
foloseşte o strategie deductivă)
- Elevii sunt solicitaţi să precizeze proverbe şi maxime referitoare la ,,bunele  Această etapă de precizare a proverbelor şi maximelor referitoare la
maniere”, apoi acestea se comentează. bunele maniere şi comentarea lor ar fi trebuit să încheie activitatea /
Propunătoarea aduce completări: lecţia de dirigenţie. Este de fapt un moment de sinteză a tuturor celor
,,Manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată faţa”; discutate până aici şi cu acest moment s-ar fi putut încheia lecţia, nu cu
,,Salutul între doi duşmani este primul semn de împăcare” (proverb românesc); evaluarea.
Cât timp suntem oameni, să ne purtăm omeneşte” (Seneca);  Se putea cere elevilor să-şi noteze pe caiete aceste maxime celebre.
,,Florii i se cere parfum, iar omului politeţe” (proverb indian).

118

EVALUAREA ACTIVITĂŢII
 Se cere elevilor să rezolve individual chestionarul prezentat în anexa proiectului
orei de dirigenţie, precizându-se în prealabil tehnica de completare şi punctajul
pentru fiecare răspuns corect.
 Se arată că doar una din cele trei situaţii notate cu a, b, c este incorectă.
 Elevii completează individual testul. Unii solicită sprijinul propunătoarei în
descifrarea scrisului
La expirarea timpului de lucru individual propunătoarea precizează modalitatea
de evaluare:
- pentru fiecare răspuns corect elevii îşi vor acorda câte un punct.
Propunătoarea precizează care sunt răspunsurile corecte. Elevii numără câte
puncte corecte au acumulat în total şi îşi acordă un calificativ potrivit
precizărilor din chestionar.
119
 Se recomandă pentru completarea cunoştinţelor de comportare
civilizată, lecturarea cărţii ,,CODUL BUNELOR MANIERE ASTĂZI”
de Aurelia Anastasia Marinescu, apărută la Editura Humanitas în 1995,
pe care propunătoarea le-o prezintă sintetic şi o arată elevilor.
 Chestionarul este bine conceput, cuprinde itemi (întrebări) din fiecare
din cele cinci aspecte ale comportării discutate la oră.
 Cred că nu ar fi trebuit să precizeze că numai una din cele trei situaţii
este incorectă. Precizarea făcută uşurează mult rezolvarea testului, dar
va afecta negativ evaluarea corectă, obiectivă.
 Timpul afectat rezolvării testului, (4 minute) este suficient. Testul este
scris de mână, scrisul nefiind prea lizibil, motiv
din care unii elevi solicită ajutor în descifrarea unor cuvinte. În
clasă se produce zgomot. Atmosfera nu este tocmai prielnică
activităţii independente de autoevaluare.
Din aceste motive unii elevi nu rezolvă integral testul.
Momentul evaluării (ca şi întreaga activitate de altfel) este conceput,
proiectat şi realizat, din perspectiva învăţării active (prin autoevaluare).
Elevii manifestă un interes deosebit pentru această activitate, ceea ce se
exprimă în concentrarea şi satisfacţia cu care completează chestionarele.
 9.3. ANALIZA ACTIVITĂŢII EDUCATIVE

a) AUTOANALIZA

Ora de dirigenţie cu tema ,,BUNELE MANIERE SE ÎNVAŢĂ”, face parte din

sistemul de ore educative adresate educaţiei bunului cetăţean. Tema, care se referă la
comportamentul elevilor în viaţa de zi cu zi, este foarte vastă, de aceea m-am oprit asupra
câtorva aspecte cu care elevii se confruntă mai des: salutul, comportarea pe drumurile publice,
întreţinerea unei convorbiri telefonice şi comportarea într-o sală de spectacol, întrucât elevii
acestei clase frecventează spectacole muzicale, însoţiţi de diriginte.
În selectarea metodelor am optat şi pentru jocul de rol care este agreat de elevi şi
totodată permite observarea nemijlocită a conduitei acestora, într-o situaţie creată spontan.
La elaborarea fişei de evaluare am avut în vedere conţinutul lecţiei, fără să omit vreun
aspect din cele supuse dezbaterii şi am recurs la formularea diferitelor situaţii de comportare,
solicitând elevilor să diferenţieze aspectele pozitive ale conduitei, de cele negative.
Pe parcursul desfăşurării lecţiei am operat câteva modificări impuse de situaţia de
moment şi care s-au dovedit a fi eficiente:
 am inversat ordinea punctelor din planul de dezbatere, lăsând precizarea sintagmei ,,bune
maniere” la sfârşit, deoarece mi-am dat seama că elevilor le-ar veni mai uşor să deducă
acest lucru din conţinutul supus dezbaterii, ceea ce s-a şi întâmplat;
 nu le-am mai cerut elevilor să-şi noteze în caiete cine trebuie să salute primul pentru că ei
ştiau deja şi au răspuns corect la toate situaţiile formulate;
 am abordat parţial şi comportarea într-o vizită, la sugestia dirigintei.
Consider ca un aspect mai puţin reuşit al activităţii, momentul de descifrare al
conţinutului testului de evaluare, când am realizat că acesta trebuia scris cu litere de tipar,
întrucât au mai fost şi elevi care nu au înţeles toate cuvintele scrise cu litere de mână.
Privită în ansamblu, ora de dirigenţie şi-a atins obiectivele, lucru ilustrat de etapa de
evaluare, unde 92,8 % dintre elevi au obţinut calificativele bine şi foarte bine. Doar 2 elevi,
din numărul total de 28 ( 7,2 %) au fost notaţi cu satisfăcător, neacordându-se nici unuia
calificativele de ,,slab” sau ,,foarte slab”.
b) ÎNTREBĂRI ADRESATE PROPUNĂTOAREI:
 D.S. – Având în vedere că ai realizat captarea atenţiei printr-un joc de rol care a abordat
convorbirea telefonică, de ce nu ai început dezbaterea temei cu acest aspect şi ai ales ca
prim moment al dezbaterii comportarea pe drumurile publice?
 B.M. – Ce altă modalitate de evaluare ai fi putut folosi, dat fiind conţinutul tematic?
c) RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI:
La prima întrebare, propunătoarea răspunde că a lăsat intenţionat convorbirea
telefonică la sfârşitul dezbaterii, ca în cazul în care i-ar mai fi rămas timp la dispoziţie
să încheie tot cu un joc de rol, dar de data aceasta cu precizarea unei situaţii concrete
de comportare în timpul unei convorbiri telefonice.
În ceea ce priveşte a doua întrebare, propunătoarea exemplifică ca o altă
modalitate de evaluare, un test cu întrebări care necesită formularea răspunsurilor de
către elevi şi nu alegerea lor din mai multe alternative.
d) APRECIERI FĂCUTE DE CĂTRE CEI CARE AU ASISTAT LA ORĂ
 A.M. evidenţiază aspectele pozitive legate de proiectare:
- proiectul didactic este bine realizat;
- obiectivele operaţionale sunt clare, formulate corect, în concordanţă cu tema, cu
conţinutul activităţii;
120
- conţinutul informaţional este adecvat, accesibil elevilor clasei a V-a, selecţionat din
surse variate.
În ceea ce priveşte desfăşurarea orei de dirigenţie, A.M. apreciază:
- succesiunea logică a etapelor activităţii;
- încercarea şi reuşita propunătoarei de a activa cât mai mulţi elevi din clasă;
- propunătoarea îndeamnă de fiecare dată elevii să-şi exprime propriile opinii, fără
teama că greşesc;
- nu există răspuns primit de la elevi, fără ca el să nu fie apreciat în vreun fel de către
propunătoare;
- densitatea optimă a orei, lipsa timpilor morţi şi încadrarea în timp;
- metodologia folosită este variată, contribuind la dinamizarea orei şi făcând-o mai
plăcută;
- este bine că a apelat la autoevaluare pentru ca elevii să-şi conştientizeze nivelul de
cunoştinţe asimilate.
 D.C. precizează:
- scopul orei de dirigenţie a fost realizat, obiectivele operaţionale propuse au fost atinse,
acest lucru rezultă din analiza calificativelor obţinute la testul de evaluare aplicat (92,8%
din elevi au obţinut calificativele F.B. şi B.);
- proiectul de activitate educativă este bine realizat, bibliografia consistentă;
- fişa de evaluare este bine concepută, cu itemi variaţi şi în concordanţă cu cele
discutate/dezbătute în clasă;
- încheierea orei s-ar fi putut realiza şi prin comentare şi notare în caiete a unor proverbe
şi maxime celebre. S-ar fi făcut astfel sinteza tuturor aspectelor discutate la ora educativă.

e) CONCLUZIILE CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR AL PRACTICII

PEDAGOGICE:
Proiectul orei de dirigenţie cu tema ,,Bunele maniere se învaţă” pe care o analizăm,
este rezultatul studiului unui material bibliografic bogat şi adecvat, reprezentativ pentru tema
aleasă, precum şi orientării propunătoarei după proiecte de activitate educativă realizate de
cadrele didactice competente în acest domeniu. În consecinţă proiectul este rezultatul unei
munci temeinice: tema este bine delimitată, obiectivele corect formulate, conţinutul ca şi
evaluarea adecvate vârstei elevilor.
Întreaga activitate este proiectată din perspectiva învăţării active, care presupune
antrenarea clasei pe tot parcursul orei la o activitate efectivă.
Recomandăm (pentru studenţii şi diriginţii în primii ani) ca în locul formulărilor cum
ar fi: verific prezenţa elevilor, comentez, explic, demonstrez, apreciez, etc., să noteze în
proiect detaliat ce vor face şi ce vor spune efectiv (întrebările, explicaţiile, lămuririle pe care
le vor adresa elevilor).
Proiectul detaliat evidenţiază întregul demers al activităţii şi permite eliminarea încă
din faza de proiectare a aspectelor care pot influenţa negativ desfăşurarea şi rezultatul
activităţii.
Desfăşurarea orei se distinge prin caracterul metodic, consistenţă, atmosferă
relaxantă, relaţia profesor-elev adecvată activităţii educative. Folosirea metodelor şi formelor
de activitate variate, a permis majorităţii elevilor să fie activi pe tot parcursul orei, să-şi
exprime şi să argumenteze ideile şi opiniile legate de problemele abordate.
Evenimentele/momentele activităţii au fost logic înlănţuite, dirijarea activităţii elevilor
s-a realizat cu mult tact, exprimarea, tonul, atitudinea faţă de elevi, au evidenţiat atât
pregătirea, experienţa didactică cât şi calităţile pedagogice reale ale propunătoarei.
Evaluarea orei de dirigenţie a fost bine gândită şi corect concepută. Desfăşurarea
acestei etape a relevat şi unele aspecte mai puţin izbutite. Ne referim la precizarea făcută

121
elevilor în legătură cu faptul că, numai unul din cele trei aspecte ale fiecărui item este greşit,
care a afectat aprecierea obiectivă, şi la forma de prezentare a chestionarului (scris de mână)
care a creat unele dificultăţi în descifrarea scrisului. Aceste aspecte s-ar fi putut elimina încă
din faza de proiectare a orei.
În ceea ce priveşte autoanaliza acestei activităţi, pe care şi-a făcut-o propunătoarea,
cu excepţia repetării în prima parte a unor aspecte care se regăsesc în proiect şi deci puteau fi
evitate, s-a realizat corect, evidenţiind spirit critic şi simţ de răspundere pentru munca
desfăşurată.
Privită în ansamblul ei activitatea educativă pe care o analizăm, aşa cum a fost ea
proiectată, realizată şi autoanalizată o apreciem ca o reuşită şi îi acordăm calificativul foarte
bine.

122
 10. STUDIEREA ŞI CARACTERIZAREA
PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI(*
10.1. PROGRAMA DE STUDIERE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR (*

Programa cadru de studiere a elevului cuprinde următoarele capitole (după I. Radu):

I. Date generale despre elev;
II. Aspecte principale ale activităţii şi conduitei elevului;
III. Trăsături principale ale personalităţii elevului;
IV. Concluzii psihopedagogice.

Primele două capitole sunt destinate colectării de material informativ care să

permită ulterior evidenţierea însuşirilor specifice ale personalităţii elevului, precum şi o
serie de concluzii cu caracter psihopedagogic. Fiecare dintre aceste capitole cuprinde
câteva subcapitole.

I. Date generale despre elev

A. Date biografice despre elev şi mediul său familial
▪ vârsta
▪ domiciliul
▪ profesia părinţilor
▪ componenţa familiei
▪ locul copilului în familie
▪ starea materială a familiei
▪ nivelul cultural al familiei
▪ aspectul moral al relaţiilor din familie
▪ regimul de educaţie aplicat copiilor de către părinţi
▪ gradul de implicare şi participare a copilului la activităţile casnice şi sarcinile pe care
acesta le îndeplineşte
▪ evenimente importante din viaţa familiei care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării
psihice a copilului
▪ persoane cu influenţe semnificative pentru copil, altele decât cele din familie (rude mai
apropiate sau mai îndepărtate, cunoştinţe, prieteni, etc.).
B. Date privind starea sănătăţii şi dezvoltarea fizică şi psihică a elevului
▪ boli de care a suferit anterior şi de pe urma cărora ar fi putut rămâne cu sechele
▪ boli de care suferă în prezent şi care îl pot împiedica în activitatea şcolară
▪ rezistenţa la eforturi fizice şi intelectuale

II. Aspecte principale ale activităţii şi conduitei şcolare a elevului

Date privind rezultatele obţinute de elev în activitatea de învăţare şcolară
▪ rezultatele obţinute de elev la începutul şcolarităţii;
▪ progresele sau regresele înregistrate pe parcursul şcolarităţii;
▪ rezultatele obţinute de elev la diferite materii sau grupe de materii.

Date privind stilul de muncă intelectuală al elevului

▪ caracterul ordonat şi sistematic sau neglijent şi inegal al activităţii şcolare a elevului;

(*
Radu, I., «Fişa psihopedagogică», în Revista de psihologie nr.2/1972. Vezi şi Radu, I., Psihologie şcolară, Ed.
Ştiinţifică, 1974, Bucureşti

123
 ▪ gradul de independenţă în activitate;
▪ spiritul de iniţiativă în munca depusă;
▪ capacitatea de autodeterminare în activitate (lucrează stimulat predominant de o
motivaţie internă sau dimpotrivă, de o motivaţie extrinsecă);
▪ sârguinţa, hărnicia de care dă dovadă în activitatea şcolară.

C. Date privind atitudinea elevului faţă de munca şcolară şi succesul la învăţătură

▪ gradul de interes general manifestat pentru activitatea de învăţare şcolară;
▪ gradul de interes general manifestat pentru alte forme de activitate (extraşcolare);
▪ gradul de interes cu care participă la lecţii;
▪ dorinţa de a răspunde, de a se implica activ în desfăşurarea lecţiei;
▪ modul cum îşi pregăteşte temele de acasă (sistematic/organizat/ordonat sau nu);
▪ materiile de învăţământ care îi plac cel mai mult şi rezultatele obţinute la acestea
comparativ cu alte discipline;
▪ disciplinele la care învaţă mai bine, mai uşor, respectiv mai greu;
▪ calitatea lucrărilor orale şi scrise privite comparativ;
▪ atitudinea elevului faţă de aprecierile şi notele şcolare obţinute;
▪ rezultatele în activităţile şcolare practice (practică şcolară, activităţi de laborator, etc.);
▪ modul în care reuşeşte să valorifice cunoştinţele teoretice în practică şi invers;
▪ dacă frecventează cercuri, cenacluri, instituţii cultural – educative în afara orelor de
clasă;
▪ dacă ar putea să înveţe mai bine şi ce ar putea fi întreprins în acest scop.

D. Date privind disciplina elevului la lecţii

▪ conduita elevului la lecţii;
▪ modul în care cunoaşte şi respectă regulile şcolare;
▪ nivelul de dezvoltare a deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită civilizată la lecţii;
▪ frecvenţa elevului la lecţii.

E. Date privind activitatea şi conduita elevului în colectivul şcolar

▪ modul cum participă la viaţa colectivului şcolar;
▪ nivelul de dezvoltare a deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită civilizată în colectivul
şcolar;
▪ dacă se integrează în colectiv sau se situează la periferia acestuia;
▪ dacă dispune de deprinderi organizatorice;
▪ dacă este dominator sau tinde spre subordonare;
▪ modul cum este privit de colegii săi;
 relaţiile sale cu colegii şi criteriul acestor relaţii;
 dacă este comunicativ, sociabil, prietenos sau dimpotrivă.

Observaţie
Datele cuprinse în acest capitol oferă o acoperire în material faptic pentru sinteza ce va fi
realizată în capitolul următor, când se trece la schiţarea profilului psihologic al personalităţii
elevului, iar trăsăturile de personalitate ale acestuia pot fi desprinse cu mai multă uşurinţă pe
baza acestor date.

III. Trăsături principale ale personalităţii elevului

A Date privind particularităţile proceselor intelectuale ale elevului

▪ nivelul de dezvoltare al spiritului de observaţie al elevului: pătrunzător, ascuţit,
multilateral sau superficial, vag, unilateral;

124
 ▪ nivelul de dezvoltare al gândirii şi calităţile acesteia: puterea de judecată, capacitatea de
analiză şi de sinteză a informaţiilor, capacitatea de înţelegere a informaţiilor noi (uşoară sau
nu), priceperea de a stabili relaţii, asociaţii între cunoştinţe, capacitatea de sistematizare a
informaţiilor, de desprindere a esenţialului, rapiditatea, supleţea, independenţa gândirii,
caracterul critic al acesteia;
▪ particularităţile memoriei elevului: memorare logică sau mecanică, volumul memoriei,
elasticitatea, supleţea sau mobilitatea memoriei, rapiditatea întipăririi cunoştinţelor, trăinicia
păstrării, exactitatea sau fidelitatea reactualizării, promptitudinea reactualizării, tipul de
memorie predominant dezvoltat: vizuală, auditivă, etc.;
▪ caracteristici ale limbajului: vocabular bogat, exprimare aleasă, uşoară şi corectă
gramatical sau dimpotrivă;
▪ nivelul de dezvoltare a creativităţii generale a elevului: înalt creativ, creativitate medie,
slab creativ.

B. Date privind interesele şi aptitudinile elevului

▪ nivelul de dezvoltare a inteligenţei generale: foarte inteligent, inteligent, inteligenţă
medie, inteligenţă scăzută;
▪ nivelurile de dezvoltare a aptitudinilor şcolare ale elevului: aptitudini şcolare pentru
diferite discipline de învăţământ apreciate după uşurinţa însuşirii cunoştinţelor la diferite
materii, precum şi după rezultatele obţinute în mod constant la acestea;
▪ categoriile de interese consolidate la elev: pentru literatură, ştiinţă, artă, tehnică, sport,
etc.;
▪ nivelul de dezvoltare, lărgimea şi bogăţia intereselor pentru diferitele discipline de
învăţământ;
▪ preocupări manifestate pentru anumite activităţi extraşcolare.

C. Date privind trăsăturile de temperament ale elevului

▪ indicatori privind forţa proceselor nervoase: reactivitate crescută, cantitate mare de
energie investită în activitate, capacitatea de a lucra încordat, de a cuprinde sarcini complexe,
posibilitatea de a finaliza activităţile începute, capacitate de muncă îndelungată în condiţii de
suprasolicitare, stres, refacerea rapidă a forţelor intelectuale după oboseală, capacitate de
concentrare îndelungată a atenţiei, rezistenţa la stimuli perturbatori, etc.;
▪ indicatori privind slăbiciunea proceselor nervoase: reactivitate scăzută, cantitate mică de
energie investită în activitate, uşurinţa cu care se instalează oboseala după efortul intelectual
depus, rezistenţa minimă la stimuli perturbatori, incapacitate de concentrare la sarcini
complexe şi de durată, perturbări ale activităţii desfăşurate ca urmare a intervenţiei unor
elemente noi, capacitate de muncă redusă în condiţii de suprasolicitare, stres, refacerea dificilă
şi îndelungată a forţelor intelectuale după oboseală;
▪ indicatori privind echilibrul proceselor nervoase: capacitate de lucru constantă în cadrul
aceleeaşi activităţi; echilibru, stăpânire de sine, lucrează în ritmuri egale în activităţile de
durată, etc.;
▪ indicatori privind nonechilibrul proceselor nervoase: capacitate de lucru inconstantă în
activitate, neechilibrat, grad scăzut de stăpânire de sine, lucrează în ritmuri inegale în
activităţile de durată, alternanţă între activism impetuos şi perioade de delăsare, abandon,
etc.;
▪ indicatori privind mobilitatea proceselor nervoase: dinamismul activităţii mintale este
crescut, tempo rapid în activităţile desfăşurate, uşurinţa cu care trece de la o activitate la alta,
capacitatea da a găsi soluţii noi în situaţii schimbătoare, uşurinţa formării şi transformării
deprinderilor în obişnuinţe, decizie rapidă, adaptabilitate crescută la situaţii noi, angajare
uşoară în activitate, nevoie de variaţie în decor şi activitate, etc.;

125
 ▪ indicatori privind lentoarea proceselor nervoase: dinamismul activităţii mintale este
scăzut, tempo lent în activităţile desfăşurate, trecere dificilă de la o activitate la alta,
incapacitatea de a găsi soluţii noi în situaţii schimbătoare, decizie greoaie, ezitantă,
adaptabilitate scăzută la situaţii noi, angajare dificilă într-o activitate nouă, refuză schimbările
în decor şi activitate, înclinaţie spre rutină, stereotipie, etc.

D. Date privind trăsăturile de caracter ale elevului

▪ nivelul de dezvoltare al conştiinţei elevului: concepţia generală despre lume şi viaţă,
convingerile elevului, precum şi modul în care traduce în viaţă aceste convingeri;
▪ atitudinile caracteriale ale elevului: tipuri de atitudini pozitive şi negative aparţinând
următoarelor categorii: atitudini faţă de ceilalţi oameni (altruism, sinceritate, deschidere
socială, spirit de colaborare, politeţe, principialitate, etc. şi opusele acestora), atitudini faţă de
muncă (responsabilitate, hărnicie, perseverenţă, punctualitate, exigenţă, ş.a., respectiv lene,
delăsare, responsabilitate, etc.) şi atitudini faţă de sine (timiditate, încredere/ neîncredere în
sine, sentimente de superioritate/inferioritate, modestie, înfumurare, orgoliu, autoexigenţă,
spirit autocritic, autoironie, egoism, individualism, etc.);
▪ trăsături de caracter ale elevului (pozitive şi negative): trăsături voluntare de caracter
(tenacitate, perseverenţă, independenţă, spirit de iniţiativă, fermitate, putere de voinţă,
hotărâre, curaj sau opusele acestora), trăsături afective de caracter (bunătate, milă, caritate,
altruism, dărnicie, entuziasm, etc. sau opusele lor), trăsături morale de caracter
(principialitate, cinste, modestie, sinceritate, conştiinţa datoriei, onestitate, respectiv opusele
acestora: negativism, minciună, necinste, îngâmfare, încăpăţânare, susceptibilitate,
egocentrism, etc.).

IV. Concluzii psihopedagogice

Partea finală a programei este destinată concluziilor cu caracter psiho-pedagogic cu
privire la:
 trăsăturile dominante de personalitate ale elevului (pozitive şi negative);
 posibilităţile de compensare ale însuşirilor negative;
 posibilităţile de dezvoltare şi valorificare la maximum a trăsăturilor pozitive;
 măsuri cu caracter educativ ce trebuie întreprinse în acest scop;
 măsuri care interesează activitatea de orientare şcolară şi profesională a elevului.

126
 10.2. FIŞA DE OBSERVAŢII ASUPRA ELEVULUI STUDIAT (*

Eleva I.O. cls. A V-a „C”, Şc. 28 Galaţi.

Perioada de studiu: Semestrul II al anului şcolar 2001/2002
Sursa datelor Propuneri
Data Prezentarea faptei / informaţiei Interpretarea faptei / informaţiei
consemnate educative/rezultate
Eleva se remarcă prin concentrarea la lecţie, profunzimea gândirii,
4.III Asistenţa la ora de religie reacţii relativ lente. Nu se oferă să răspundă. Dar când este solicitată dă
răspunsuri foarte bune.
Are o amplă intervenţie pe tema „Prietenie şi colegialitate”, cu Motivul pentru care nu a răspuns
exemple interesante din viaţa oamenilor de seamă şi din literatura pentru la întrebare şi a devenit foarte
4.III Ora de dirigenţie copii. I s-au pus mai multe întrebări. Nu a răspuns la una din ele. (Câţi tristă constă în faptul că are o
prieteni adevăraţi are?), devenind foarte tristă până la sfârşitul orei. singură prietenă pe care o
consideră „adevărată”.
Este foarte inteligentă, sârguincioasă, învaţă sistematic, citeşte mult. Se va acţiona sistematic
Profesorii sunt foarte mulţumiţi de modul cum învaţă şi de conduita ei. pentru antrenarea în
Discuţia cu diriginta
11.III Este sensibilă, manifestă tendinţa de izolare, de închidere în sine activităţi care presupun
clasei
(introvertire). Deşi nu este prea sociabilă, s-a adaptat relativ uşor la cooperare, muncă n
sistemul de lucru din gimnaziu. echipă
În cadrul activităţii pe grupe, Oana formulează prima răspunsul
11.III Ora de religie corect, dar ascultă răbdătoare şi părerea membrilor grupei, nu-şi impune
punctul de vedere.
Este surprinsă că a fost aleasă pentru studiu. La întrebările privind Nu-i face plăcere să vorbească
Discuţii cu Oana în pauza situaţia ei familială, starea sănătăţii, activitatea şcolară, răspunde laconic, despre propria persoană, fapt
18.III
mare după momente de meditaţie. Este mai puţin rezervată în discuţia despre confirmat şi de dirigintă.
preocupările extraşcolare.
A împrumutat în semestrul I, 5 cărţi dintre care trei de Jules Verne. Are deja formată deprinderea de a Se valorifică interesul
Consultarea fişei de la
Bibliotecara evidenţiază seriozitatea şi punctualitatea de care dă dovadă în citi sistematic pentru lectură, pentru a
25.III bibliotecă şi discuţia cu
restituirea cărţilor. Împrumută cărţi la perioade aproximativ egale (2-3 intensifica relaţiile
bibliotecara din şcoală
săptămâni). interpersonale.

*) Cap. 10.2 şi 10.3 sunt realizate de Hutupas (Barna) Iulia, Prep. univ. drd., D.P.P.D., Univ. "Dunarea de Jos" din Galaţi

127
 Unul din colegii Oanei foloseşte în prezenţa ei cuvinte nepermise, Este foarte sensibilă.
25.III În pauză lipsite de politeţe. Oana se retrage, se izolează de grup. Nu se lasă
consolată decât de colega ei Raluca.
Rezultate şcolare foarte bune. Premiul I în cls. a IV-a; media Matematica este disciplina
Cercetarea 9,90 în semestrul I cls. a V-a. preferată.
documentelor: A participat la olimpiada de matematică cu rezultate foarte
 Catalogul, cls. a bune şi la concursul Cangur, înregistrând cel mai mare punctaj pe
27.III
IV-a şi cl. a V-a şcoală. Trăsăturile menţionate au
 Caracterizarea Principalele trăsături evidenţiate de dirigintă (seriozitatea, devenit stabile.
făcută de învăţătoare sârguinţa, modestia, simţul răspunderii, dar şi tendinţa de izolare)
se regăsesc şi în caracterizarea învăţătoarei.
Din trei colegi (două fete şi un băiat), doi – un băiat şi o fată – Se va discuta cu eleva
fac aprecieri laudative. Arată că învaţă foarte bine, răspunde pentru a o ajuta să
Discuţii cu colegii de frumos, este o bună colegă. înţeleagă că tendinţa ei
1.IV
clasă O elevă o consideră egoistă, nesociabilă (nu se joacă cu toţi de izolare spre grup
copiii, a refuzat să se joace cu ea). poate fi interpretată
negativ de unii colegi
La exerciţiul de autoevaluare controlată se numără printre cei Datele sunt confirmate şi de
patru elevi din clasă la care autoevaluarea coincide cu notarea discuţiile cu profesoarele de
1.IV Ora de religie făcută de profesor. română şi matematică privind
Majoritatea elevilor din clasă se supraevaluează cu 1, 2 şi 3 capacitatea de autoevaluare
puncte. obiectivă.
Nu are probleme de sănătate. În afara bolilor tipice, care apar Se lasă influenţată relativ uşor
Discuţia cu cadrul la copiii mici, nu a suferit de nici o maladie. La începutul clasei a de persoanele apropiate.
8.IV
medical din şcoală V-a, sub influenţa colegei B.C. a ţinut un regim sever de slăbire,
ceea ce i-a generat o stare de anemie pentru o scurtă perioadă.

128
 Se aplică clasei testul sociometric (Anexa 2). În Statutul sociometric nu este Implicarea în activităţi
răspunsurile formulate, Oana îşi exprimă dorinţa de a lucra cu foarte ridicat. Posibil rezultat al care să conducă la
Ora de dirigenţie două eleve. Nu ar dori să coopereze cu 3 elevi – doi băieţi şi o tendinţei de izolare manifestată multiplicarea relaţiilor
19.IV Aplicarea testului fată. de Oana. interpersonale.
sociometric În clasă există 4 elevi care ar dori să coopereze cu Oana şi
3 elevi care nu doresc să lucreze cu ea. (vezi fig. 1 Sociograma
individuală)
Stă cu mama, într-un apartament cu două camere; tatăl Este un caz tipic de
decedat. Situaţie materială relativ bună. Mama este revizor la manifestarea influenţei familiei
Rodipet. Uneori stă 1-2 zile la bunica sa, când mama pleacă în (a mamei în cazul de faţă)
delegaţie. Relaţiile cu mama sunt bune, normale. asupra copiilor în sfera
Mama cunoaşte situaţia şcolară a fetei, se mândreşte cu ea; relaţiilor interumane.
22.IV Vizită în familia Oanei ar dori să aibă mai multe prietene, dar recunoaşte că nici ea nu a
fost prea comunicativă în timpul şcolii şi în prezent nu are decât
două persoane apropiate.
În camera fetei este ordine şi curăţenie. Are o bibliotecă
modestă (cărţi şi reviste de modă). Visează să devină creatoare
de modă, citeşte reviste, urmăreşte emisiunile cu această temă).
Răspunde frumos la întrebarea privind necesitatea Preocupările sunt numai de I se recomandă să facă
cunoaşterii de sine. Fiind solicitată să-şi prezinte calităţile şi natură teoretică, lectura, ceva practic. (înscrierea la
neajunsurile este forte reţinută, evidenţiind doar că învaţă uşor şi emisiunile TV. un cerc la Palatul copiilor)
Ora de dirigenţie. „De bine, iar la neajunsuri, că pierde uneori prea mult timp cu
ce trebuie să ne emisiunile şi revistele despre modă. A fost ajutată prin
13.V
cunoaştem Elevii au primit ca temă pentru acasă să-şi facă un Autoportretul elaborat este chestionare (de
personalitatea?” „autoportret” (autocaracterizare) aplicând tehnica SWOT foarte succint. autoanaliză, fişa de
(strengths = puncte tari; weakness = puncte slabe; opportunities autocunoaştere, test de
= oportunităţi; inteligenţă generală
Threats = ameninţări) (T.I.G.) ş.a

129

16.V În pauză
Aplicarea testului de
18.V
inteligenţă generală
Diriginta anunţă că unei colege (absentă în ziua aceea) i- Este foarte sensibilă,
a decedat un frate. Întreabă clasa cine doreşte să meargă să fie impresionabilă, fapt confirmat şi de
alături de colega îndoliată. Oana se anunţă printre primele, colegii Oanei pe baza altor situaţii.
având ochii umeziţi de lacrimi.
La ultima oră (profesorul a lipsit) clasa a fost solicitată să Cele 37 de puncte (1 pentru fiecare
facă Testul de Inteligenţă Generală (T.I.G.). (Vrabie, D., Caiet de întrebare rezolvată corect) corespund
lucrări practice, Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi, 1990, vol. I şi II) cu un coeficient de inteligenţă (QI)
Din60 de probleme (întrebări) ale testului, Oana a de 118.
soluţionat, în 45 de minute, 46, din care 37 au fost corecte. La vârsta de 12 ani (vârsta Oanei)
acest coeficient semnifică nivelul
înalt de inteligenţă)
ANEXA I

Legenda:

alegere unilaterală ; alegere bilaterală

respingere unilaterală ; respingere bilaterală

fete ; băieţi

Fig. 1 Sociograma individuală

130
 ANEXA II
Test sociometric
Numele şi prenumele ...........................................................................
Data ..............................................................................................

Instrucţiune: Citeşte cu atenţie întrebările şi apoi indică 1, 2 sau 3 nume de colegi de

clasă, care corespund cel mai bine dorinţelor tale legate de întrebarea respectivă.
Dacă nu ai nici un coleg care să corespundă cerinţelor întrebării, nu completa nimic.
I.A. Gândeşte-te la faptul că în clasă eşti pus în situaţia de a munci împreună cu
alţi colegi la un subiect dat. Cu cine ţi-ar plăcea să lucrezi dacă ţi s-ar cere să alegi?
l........................................................ 2 ......................................................
3 ...................................................
I.B. Cu cine din clasă nu ai vrea să lucrezi la subiectul dat?
l .................................................. 2 .....................................................
3 ....................................................
II.A. Gândeşte-te la activităţile tale preferate din timpul liber şi apoi indică pe
acei colegi din clasă cu care ţi-ar plăcea cel mai mult să participi la asemenea activităţi.
l .................................................. 2 .....................................................
3 ....................................................
II..B. Cu cine din clasă nu ţi-ar plăcea să participi la asemenea activităţi?
l ..................................................... 2 .........................................................
3 ...................................................
III.A. Indică pe acei colegi din clasă după care ai regreta, dacă în cazul plecării
familiei lor în altă localitate, ar trebui să te desparţi de ei şi nu vor mai fi în aceeaşi clasă cu
tine.
l ............................................... 2 ...................................................
3 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
III.B. Indică pe acei colegi după care nu regreţi dacă pleacă din clasa ta.
l .............................................. 2 ...................................................
3 .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
IV.A. Presupunem că în vacanţă se organizează o excursie cu trenul. În fiecare
compartiment există mai multe locuri disponibile. Cu cine din clasă ai vrea să călătoreşti
în acelaşi compartiment?
l .................................................. 2 ........................................................
3 ....................................................
IV.B. Indică pe acei colegi cu care nu ai dori să călătoreşti împreună în excursie.
l ...................................................... 2 ........................................................
3 ..................................................
V.A. Care sunt cei mai buni prieteni ai tăi din clasă?
1 ................................................... 2 ......................................................
3 ....................................................
V. B. Care sunt acei colegi cu care nu doreşti să fii prieten.
1 .................................................. 2 ........................................................
3 ....................................................

131
 10.3. CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV(*
I. Date generale despre elev
1. Numele şi prenumele: I.O.
2. Data şi locul naşterii: 21.III.1990, Galaţi
3. Domiciliul actual: Galaţi, Mazepa I
4. Şcoala frrecventată: Şc. Generală nr. 28, Galaţi

A. Date despre familie

Mama I.N. studii medii, revizor la „Rodipet”, tatăl, studii superioare (inginer), decedat
1995. Oana este singurul copil.
Mama se preocupă foarte mult de asigurarea condiţiilor optime necesare dezvoltării
Oanei. Relaţiile între mamă şi fiică sunt bune, fiind bazate pe stimă şi afecţiune. Oana este
ascultătoare şi foarte ataşată de mama ei. Când mama pleacă în delegaţie Oana stă la bunica
ei, cu care de asemenea, se înţelege foarte bine. De mică a fost obişnuită să participe, pe
măsura puterilor, la treburile casnice. O ajută pe mamă în treburile gospodăriei, este deprinsă
cu autoservirea.
Preocupările culturale de familie vizează îndeosebi lectura şi vizionarea emisiunilor
TV.

B. Starea sănătăţii, dezvoltarea fizică şi psihică

Are o stare de sănătate bună. În afară de bolile obişnuite specifice copilăriei, care nu
au lăsat urme, nu a suferit de nici o maladie care să-i influenţeze în vreun fel evoluţia.
Este bine dezvoltată sub aspect fizic, face faţă efortului cerut la orele de educaţie
fizică, manifestând faţă de această disciplină un interes sporit.
Se bucură de o bună dezvoltare şi în plan intelectual, obţinând şi rezultate pe măsură.

II. Activitatea şi conduita şcolară

A. Rezultatele obţinute în activitatea de învăţare şcolară
Încă din clasele primare manifestă interes real pentru şcoală. Învaţă cu plăcere;
obţinând rezultate tot mai bune. În toate clasele s-a numărat printre elevii premianţi. În ciclul
primar predomină net calificativele „forte bine”, iar în clasa a V-a note de 9 şi 10.

B. Stilul de muncă intelectuală

Învaţă sistematic, ordonat, după un program pe care şi l-a elaborat la recomandarea
dirigintei. Când nu poate respecta programul, fiind antrenată la rezolvarea treburilor casnice,
învaţă seara mai târziu.
În procesul învăţării este stimulată predominant de motivaţie intrinsecă, manifestând
deseori iniţiativă în modul de rezolvare a temelor, îndeosebi la disciplinele preferate, prin
folosirea surselor suplimentare.

* Hutupas (Barna) Iulia, Prep. univ. drd., D.P.P.D., Univ. "Dunarea de Jos" din Galaţi

132
C. Atitudinea faţă de munca şcolară şi succesul la învăţătură
Are o atitudine pozitivă faţă de toate disciplinele studiate, având preferinţe pentru
matematică, limba engleză, desen şi educaţie fizică, la care îşi pregăteşte temele cu mare
plăcere. La unele din ele lucrează suplimentar (la matematică, limba engleză şi desen). A
participat la concursul Cangurul. De asemenea desenează, imitând revistele de modă.
Îşi apreciază de cele mai multe ori corect performanţele, iar în puţinele cazuri de
dezacord cu profesorul nu solicită lămuriri.
Dintre preocupările extraşcolare mai frecvente se numără: lectura (autorul preferat
Jules Verne), desenul şi muzica.

D. Conduita la lecţii şi în colectivul de elevi

Are o comportare foarte bună la lecţii. Când consideră că a greşit faţă de o persoană,
îşi cere politicos scuze. Cunoaşte bine regulile de conduită în şcoală şi în societate, având
formate deprinderi şi chiar obişnuinţe de conduită civilizată. Trăieşte profund când este tratată
în mod necivilizat şi când asistă la astfel de întâmplări.
Este exigentă în raporturile cu colegii, destul de rezervată şi nu prea prietenoasă. Cu
două dintre colege are relaţii mai apropiate, una dintre ele fiind singura ei prietenă adevărată.
Aşa cum rezultă din prelucrarea datelor din testul sociometric, aplicat clasei din care
face parte, statutul social al Oanei nu este foarte ridicat. Aceasta se datorează capacităţii
reduse de comunicare şi tendinţei de izolare.
În cadrul activităţii desfăşurate în echipă preferă să fie în posturi de subordonare; evită
rolul de lider. Cu excepţia echipelor sportive unde se integrează relativ uşor în echipă, în
celelalte situaţii integrarea se realizează cu dificultate.

III. Trăsăturile principale ale personalităţii

A. Particularităţile proceselor intelectuale
Are un spirit de observaţie deosebit de dezvoltat care este pătrunzător şi multilateral,
manifestat atât la lecţii cât şi în viaţa cotidiană. Înţelege cu uşurinţă explicaţiile profesorilor
având capacitatea de a surprinde esenţialul şi de a stabili asociaţii şi relaţii logice între
fenomenele şi procesele studiate. Datorită memoriei bine dezvoltate, reţine fără efort
informaţiile care le poate reactualiza cu multe detalii după un timp relativ mai mare.
Ca urmare a lecturii bogate şi variate şi a documentării din sursele suplimentare la
disciplinele preferate are un vocabular activ bogat, reuşind să se exprime elevat şi nuanţat atât
în scris cât şi oral. Lucrările scrise (compuneri, teze, diverse probe de evaluare) sunt deseori
prezentate ca exemple, atât sub aspectul conţinutului, cât şi al formei de realizare
(corectitudine, acurateţe, lizibilitate).
Dintre procesele perceptive predomină percepţia analitică, permiţându-i să sesizeze
elemente de detaliu într-un material audiat sau lecturat.
Are o gândire bine dezvoltată; predomină capacitatea de analiză, spiritul critic,
capacitatea de generalizare, manifestă imaginaţie creatoare în anumite domenii de activitate.
În procesul de învăţământ dă dovadă de un nivel mediu de creativitate. Mult mai
pronunţat se manifestă această componentă în preocupările extraşcolare şi anume desenul,
unde reuşeşte să creeze modele interesante de vestimentaţie feminină.

B. Interesele şi aptitudinile
Se distinge printr-un înalt nivel de inteligenţă generală, precum şi prin nivelul ridicat
al aptitudinilor şcolare, în deosebi la disciplinele matematică şi limba engleză, la care învaţă
cu mare uşurinţă şi obţine în mod constant performanţe înalte, având şi satisfacţii personale
deosebite. Pe lângă cele două discipline, manifestă interes şi pentru educaţia fizică şi
îndeosebi pentru desen. Aceasta din urmă are legătură cu profesiunea la care visează –

133
creatoare de modă. Conturarea acestui ideal se datorează în mare măsură emisiunilor TV şi
revistelor de modă, preocupări cărora le acordă o mare parte din bugetul de timp.

C. Trăsăturile de temperament şi caracter

Este un temperament melancolic, fiind foarte sensibilă, cu tendinţă pronunţată spre
introversiune. Depune efort pentru a se integra în colectiv, chiar şi în situaţia lucrului pe
grupe.
Este emotivă, nu prea sociabilă, cu înclinaţii spre pesimism. Se distinge prin calm şi
sobrietate. Chiar şi pentru activităţile astăzi preferate (jocuri sportive, matematica) la început
avea rezerve.
Dintre calităţile dominante de caracter prin care se distinge, fac parte: hărnicia,
răbdarea, sinceritatea, omenia modestia, bunătatea.
Este conştientă de capacităţile sale şi are încredere în forţele proprii. Este convinsă că
tot ce are bun se datorează credinţei în Dumnezeu.
Are simţul datoriei foarte dezvoltat şi manifestă o mare exigenţă faţă de sine. Trăieşte
mult mai profund insuccesele (reuşitele parţiale) decât izbânzile depline, pe care le consideră
ceva normal şi necesar.

IV. Concluzii şi recomandări

Trăsăturile dominante de personalitate de natură caracterială care pot servi ca suport al
continuării procesului educativ sunt: hărnicia, perseverenţa şi bunătatea, iar din cele
aptitudinale: nivelul înalt de inteligenţă generală şi al aptitudinilor şcolare.
Se va acorda atenţie deosebită dezvoltării capacităţii de comunicare şi cooperare cu
colegii, sociabilităţii şi spiritului de iniţiativă.
Se simte nevoia unei apropieri mai strânse între elevă şi profesorul diriginte şi
consilierul şcolar. Este necesară antrenarea în activităţile colective didactice şi educative
extracurriculare, încredinţarea unor sarcini care să-i permită apropierea de colegi, sarcini care
impun cooperare în rezolvarea lor.
Un rol benefic ar putea avea şi antrenarea într-un cerc de elevi legat de una din
disciplinele preferate sau de opţiunea profesională.

134
 11. REFLECŢII PEDAGOGICE
(după SILVESTRU PATIŢA)
 Profesorii care învaţă elevii să gândească fac mai
mult decât cei care se gândesc numai să înveţe.
 Predarea fără material didactic este ca pledoaria fără
dovezi.
 Profesorii ocupaţi numai de reuşita predării se
aseamănă cu scriitorii care nu se citesc decât pe ei.
 Nu există lecţii importante şi altele mai puţin
importante, ci numai atitudini ale profesorilor faţă de ele.
 Narcisismul în învăţământ se manifestă sub forma
îndrăgirii vorbelor proprii pe buzele elevilor.
 Profesorul începător predă cât ştie, cel cu experienţă
ştie cât să predea.
 Cine nu are sentiment de datornic când priveşte în
ochii elevilor, acela nu e bun platnic … la lecţii.
 Tutelarea gândirii elevilor seamănă cu predarea
înotului pe uscat. În apă adâncă, profesorul rămâne fără
elevi.
 Planul lecţiei pentru profesor este ca o paraşută
pentru aviator: când o ai, eşti în siguranţă, când îţi lipseşte
– eşti mereu neliniştit. Când e prea încărcat, planul poate
încurca predarea, ca paraşuta cu multe zorzoane,
aterizarea.
 Profesorii încrezuţi se compară cu cei care nu au
rezultatele lor; dacă s-ar compara cu alţii mai buni, ar fi
modeşti. La şes movilele par înălţimi, la munte, multe
culmi trec neobservate.
 Dacă zece profesori de aceeaşi specialitate predau
aceeaşi lecţie, ea trebuie să îmbrace zece forme diferite;
dacă zece muncitori execută aceeaşi piesă, lucrarea lor
trebuie să fie identică cu a celorlalţi. Explicaţia: în
pedagogie nu există stasuri.
 Profesorul care nu revine asupra unui ordin dat,
chiar când constată că e greşit, numai spre a nu-şi pierde
autoritatea, crede că numai el a sesizat greşeala şi abia
acum pierderea autorităţii sale este iremediabilă.
 Deosebirea dintre profesorul care se repetă
invariabil de la an la an, şi elevul repetent constă în aceea
că numai ultimul este conştient că ar fi putut să evite
repetarea. De aceea e singurul nemulţumit de situaţie.
 Gluma poate ucide sau cimenta o convingere şi cu
toate acestea manualele de pedagogie n-o consemnează
nici printre metode, nici printre procedeele de instruire
sau educare. Gluma concretizată ar putea lua forma
caricaturii, şi deci, să devină un material didactic.
135
 Nu reuşesc acele lecţii deschise pentru care
profesorul s-a pregătit temeinic numai cu acest prilej.
 În decursul timpului s-a apreciat predarea ca o artă,
apoi ca o ştiinţă. Ea este însă şi una şi alta. Nici o artă nu
are valoare fără deprinderea unui vast sistem de
cunoştinţe, după cum nici o cunoştinţă nu se transmite
prin mijloace rigide. Profesorul bun este actor cu studii
superioare de specialitate.
 Când zici lecţie reuşită, înţelegi nu numai predare ci
şi asimilarea ei. Un profesor cu lecţii „reuşite” din primul
punct de vedere, cade la examenul elevilor.
 Nedumerirea unui elev repetent: ”Un singur profesor
mă face, oră de oră, să trăiesc sentimentul umilitor de
repetent, prin faptul că repetă invariabil fiecare lecţie de
anul trecut. El de ce nu este declarat repetent?”
 Pentru gândirea cuiva este mai preţioasă cartea de
literatură care ridică probleme, decât cea care le rezolvă.
 În două împrejurări aplică profesorii pedepse
nedrepte: când uită propria lor copilărie sau când vor să
şi-o răzbune.
 A nu da timp de gândire elevilor înseamnă a-i bănui
că judecă cu mintea ta.
 Numai când îi înţelegi pe copii, poţi spune că îi
cunoşti. Cunoaştere adevărată, fără înţelegere, nu există.
 Între metodele din cărţi şi cele din practică un singur
punct comun este indispensabil: acela prin care se asigură
atingerea scopului propus.
 Profesorul care nu năzuieşte să se depăşească prin
elevii săi, e sigur depăşit de aceştia.
 Este slab acel educator care explică rezultatele bune
ale câtorva elevi prin meritul său, iar lacunele majorităţii
elevilor numai prin lipsurile acestora.
 Ne mirăm că la şedinţele cu părinţii vin numai
părinţii elevilor buni. Cauza este că ceilalţi au fost trataţi
ca şi copii lor, până ieri.
 Colectivul: baie de umanitate, la intrarea căreia scrie:
„Pericol de înec pentru individualism”.
 Bunul simţ n-are nevoie de studii superioare, dar
studiile superioare au nevoie de bunul simţ.
 Domnul Trandafir formează Sadoveni, Marius
Chicoş Rostoganul, filistini.
 BIBLIOGRAFIE
1. Albualescu, I., Albulescu, M. Didactica disciplinelor socio-umane, , Ed. Napoca
Star, Cluj-Napoca, 1999
2. Barna, A. Caiet îndrumar de practică pedagogică, pentru
învăţământul superior tehnic, Tipografia
Universităţii din Galaţi, 1987
3. Barna, A., Antohe, G. Îndrumar metodic pentru practica pedagogică
(institutori), Ed.Fundaţiei Universitare “Dunărea
de Jos” – Galaţi, 2002
4. Barna, A., Antohe, G. Curs de pedagogie. Introducere în pedagogie,
teoria educaţiei şi teoria curriculumului, Ed.
SINTEZE, 2003
5. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, 2001
I., Pănişoară, O.
6. Ciascai, L., Secară, R.E. Ghid de practică pedagogică. Un model pentru
portofoliul studentului, Ed. Universităţii Oradea,
2001
7. Creţu, C. Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, 1997
8. Cucoş, C. Educaţia religioasă. Conţinut şi forme de
realizare, E.D.P. 1996
9. Dodescu, A., Pop Cahuţ, I. Caiet de practică pedagogică, Ed. Universităţii
Oradea, 2001
10. Golu, I., Găvănescu, M. Caiet de practică pedagogică, Ed. Studii
Europene, Colecţia – Educaţie, 2001
11. Panovschi, M. (coordonator) Ghid de evaluare la religie, SNEE, Ed. Aramis,
2001, Bucureşti
12. Păun, E., Potolea, D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Ed. Polirom, 2002
13. *** Planuri – cadru de învãţământ pentru
învăţământul preuniversitar, Curriculum
Naţional, M.E.N., Bucureşti, 1999
14. Sandu, C., Surgeanu, R. Metodica predării disciplinei Economie politică,
EDP, 1981
15. Şerbu, S., ş.a. Metodica predării religiei, Ed. Reintegrarea, Alba
Iulia, 2000
16. Singer, M. (coordonator) Ghid metodologic pentru aplicarea programelor
şcolare din aria curriculară OM şi
SOCIETATE- învăţământ liceal, MEC, CNPC,
Ed. Aramis, 2001, Bucureşti
17. Singer, M. (coordonator) Ghid metodologic de aplicare a programelor de
geografie cl. a-IV-a , a-VII-a, MEN, CNPC, Ed.
Aramis, 2001, Bucureşti
18. Singer, M. (coordonator) Ghid metodologic de aplicare a programelor de
istorie cl. a-IV-a, a-VII-a, MEN, CNPC, Ed.
Aramis, 2001, Bucureşti
19. Vrabie, D. Psihologia educaţiei, Ed. Evrika, 2000

136