Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A$EZAMANTLIL CULTURAL
ION C. BRATIANU
xxxv
MARTURII FINLANDELF
DESPRE
ROMANIA
DE
R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
DE ACELA$ AUTOR :
www.dacoromanica.ro
ifi4ii-44-i. IVe4104 h. isgy,
/741yr4 ge,v/re-ex"-dtz-
r-.D.
A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU
W11.1** XXXV 01.
MARTLIRII FINLANDEZE
DESPRE
ROMANIA
DE
R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
4 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
1828-1890.
www.dacoromanica.ro
6 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
INTROD1JCERE 7
www.dacoromanica.ro
8 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9
www.dacoromanica.ro
10 R. V. BOSSY
I I.
1877-1878.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 11
www.dacoromanica.ro
12 B. V. BOSSY
1. Astfet : General Radu R. Rosetti, Cdteva extrase din presa englezd, Buc.
Cartea RomAneasca, 1927; Idem, Notele mutt Oiler norvegian tnaintea ,si to
timpul rdzboiului de neatdrnare 1876-1878, Academia RomanA, Memoriile
sectiei istorice, seria III, tomul VIII, mein. 9, 1928; idem, Rapoarte da-
neze asupra rdzboiului din 1877-1878, Academia Romans, memoriile sectiei
istorice, seria III, tomul IX mem. 9, 1929; N. Iorga, Informaiii spaniole
despre rdzboiul nostru pentru independenfa, Academia Romana, memoriile sec-
tiunei istorice, seria III, tomul VIII, mem. 15, 1928.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 13
www.dacoromanica.ro
14 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 15
www.dacoromanica.ro
lli R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 17
www.dacoromanica.ro
1.
I. Anul 1829.
www.dacoromanica.ro
20 It. v. BOSSY
1. In manusoris : Sotschia".
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLA.NDEZE 21
www.dacoromanica.ro
B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 23
www.dacoromanica.ro
24 E. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MIRTURII FINLANDEZE 25
www.dacoromanica.ro
24; R. Y. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 27
www.dacoromanica.ro
28 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 29
www.dacoromanica.ro
30 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTU1111 FINLANDEZE 31
nici odaia §i m'am hotarit sil ma duc pans in cetatea Braila 1),
alga la 30 verste departare... Inainte de plecare, m'am plim-
bat prin Galati, ca sa-mi dau seama de situatia ora§ului. Pentru
prima oars am putut privi mandra Dunare, care curge langa
ora§, in coltul cel mai de sud al Moldovei. Galati nu este un
ora§ mic §i am vazut multe case frumos cladite, multa ani-
matie pe strazi §i un comert foarte viu... Imprejurimea ora-
§ului este un platou, iar malurile Dunarei destul de ridicate
pe aci. Am cautat fetele Dunarei ", care apar pe teatrele
noastre, dar sirenele acestea incantatoare nu se gasesc prin
Galati. Am vazut doar fizionomii turce§ti sau evree§ti. M'am
Intors deci la statia po§tei, cu speranta unor vremuri mai fe-
ricite, mi-am Mat acolo caii Si am cerut o trasura de po§ta
ca sä ajung Inainte de noapte in Braila, atat de vestita in
istoria razboiului din anii din urma.
Nu am izbutit ins a in stradania mea. Caii §i conditiunea
§oselelor i se opuneau. In multe locuri drumul era taiat de
parae, probabil afluenti ai Siretului, care se varsa in Dunare
la Galati. Cum nu sunt poduri pe aceste parae, am pierdut
multa vreme facand ocoluri papa sa dam de vadurile pe care
vizitiul le §tia mai putin adanci §i pe unde puteam trece MI%
primejdie. Nu am ajuns decat la 12 noaptea in cetatea Breiilei,
§i am fost incartiruiti Intr'o fosta cazarma turceasca.
Vineri 17 Aprilie. Dupa ce am pranzit Intr'un han grecesc,
m'am plimbat prin cetate..., un loc atat de interesant din
pricina evenimentelor militare ce s'au desfa§urat aci. In lo-
curile unde erau a§ezate bateriile se vede Inca pamantul care
a lost aruncat in aer de vestitele mine-compresoare... Cetatea
Braila se ridica pe malul stang al Dunarei, care este larga
aci aproximativ de trei verste. Malul de langil cetatea este abrupt
§i foarte ridicat, formand astfel un zid de aparare de pamant.
Cate despre malul drept, el este un §es intins §i mla§tinos.
Tinutul in spre Moldova, pe unde au atacat Ru§ii, este tot
§es, numai la departare de doua verste se vad cateva dealuri
mici, .la adapostul carora se instalase marele cartier in timpul
1. In manuscris : Brailov".
www.dacoromanica.ro
32 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
M XRTITRII FINLANDEZE 33
1. In manuscris : Mangtschin".
3
www.dacoromanica.ro
34 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MIRT1JRIT FINLA.NDEZE 35
put drumul urma tot prin livezi minunate, dar curand pri-
velWea s'a transformat si am ajuns pe un platou arid si mo-
noton, unde nu se zarea nici un porn, nici o verdeata. Tre-
cem de Beidaut ,i sosim seara la Ta§au 1), unde tragem la
o crasma, tinuta inteun bordei de un cazac din tribul numit
Zaporotski" .
Miercuri 22 Aprilie. Inainte de plecare..., cer informa-
tiuni gazdei asupra celor doua triburi cazacesti din tinuturile
turcesti : Zaporotski" si Nekrasowsky". Aflu astfel a
primul trib, caruia ii apartine cazacul nostru, traeste pe mar-
ginea Dunarei, in tinutul Ismail, si-si trage numele Zapo-
rotski" dela cuvantul sa-parog", care pe ruseste insemneaza
acei cari locuesc in dosul cascadei". Dupa ocuparea Ismai-
lului si anexarea lui la imperiul rusesc, acesti cazaci si-au
parasit salasurile si s'au stabilit langa. lacul Razehn 2) sau in
locul unde bra %ul Sit. Gheorghe $) se varsa in Marea Neagra.
Asezarea for de capetenie este in Sici 4), nu departe de Du-
ncivei(a. Aci este o colonie de peste 6.000 cazaci. Tribul acesta
a crescut la numar si din cauza emigratilor din Rusia. Cat
despre tribul Nekrasowski", el traia pe vremuri intre gura
Nistrului si a Bugului, sau in imprejurimile Ociacovului 3)
si ale Cetatii Albe 6). Este de obarsie foarte veche. Un numar
insemnat de Raskolnici" (secta religioasa din Rusia), nemul-
turniti cu inovatiunile lui Petru cel Mare in materie religioasa
si cronologica (chestiunea stilului), s'au adunat sub condu-
cerea unui oarecare Nekrasow. Neizbutind sa reintroduca
vechiul regim, acesti Nekrasowski" (dupa numele lui Ne-
krasow) au fugit din Rusia in Turcia, unde au fost lasati sä
se stabileasca la gura Nistrului. Cand Ociacov si Ismail au
fost ocupate de Rusi, ei s'au retras mai departe in Turcia si
traesc azi in imprejurimile Babadagului. Aci sunt patru co-
1. In manuscris : Stn. Taschaud".
2. P9 : Raselom".
3. f9 PP : Georgiewska Dunajs".
4. PP 91 : Sitsch".
5. Pt PP : Otschakof".
6. ,, : Akierman".
www.dacoromanica.ro
36 R. V. BOBBY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 37
www.dacoromanica.ro
38 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITRII FINLANDEZE 39
www.dacoromanica.ro
40 R. V. BOSSY
Anul 1830.
Duminicti 6 I unie... Tinutul prin care tree se transforms
din ce In ce mai mult intr'o stepa cu cat ma apropii mai mult
de Bazargic 2). Doar o padure frumoasa de stejari §i fagi in-
trerupe, tale de o jumatate po§ta, monotonia priveli§tei. Apoi
stepa reincepe. La ora §apte seara ajung in Bazargic...
Luni 7 lunie. Calaresc prin Bazargic... Deabea mai recu-
nosc ora§ul. Totul poarta pecetea distrugerei §i a ruinei. Din
1500 case nu mai ramaneau acum decat 100 3), nici locuitori
nici trupe, doar o garda de 22 oameni. Trupele, garnizoana,
spitalul, depozitele, toate au fost mutate de aci, din pricina
ivirei ciumei. care a bantuit in mod ingrozitor dupa plecarea
noastra. Revad acum, dupa un an §i doukeci §i doua de zile,
locul de unde am pornit la inceputul razboiului. Ma intorc
din campanie sanatos dar singur, caci toti compatrio %ii, toti
prietenii au fost secerati de molima care bantue prin lagare...
Multe sute de morti zac in mormane dealungul drumului.
Marli 8 lunie. Intovara§esc regimentul de infanterie din
Kazan care pleaca din Bazargic la ora 3 dupa amiaza. Mer-
gem inainte pans inopteaza, ne ratacim pe drum §i bivuacam
la departare de doug verste de satul distrus Delikioi. Mar§ul
1. Restul campaniel are lot In Bulgaria.
2. Este vorba de calatoria de 1ntoarcere a autorului, dupli campanie.
3. Cifrele acestea nu se potrivesc cu acelea pe earl tot Ramsay le dii mai sus.
www.dacoromanica.ro
MAETURII FINLANDEZE 41
www.dacoromanica.ro
42 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITI111 FINLANDEZE 43
www.dacoromanica.ro
44 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MABTURII FINLANDEZE 45
www.dacoromanica.ro
46 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
DIARTURII FINLANDEZE 47
www.dacoromanica.ro
48 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 49
1. In manuscris : Molugti".
4
www.dacoromanica.ro
50 B. V. BOSSY.
1. In manuscris : Gojane".
2. In manuscris : Gruschewa".
www.dacoromanica.ro
laRTIC11111 FINLANDEZE 51
www.dacoromanica.ro
62 B. V. BOSSY
1. In manuscris : Dubosari".
2. Dubova sau Dublvoala pe Nistru (jud. Hotin), mo§ia de ba§timA a
boerilor Sendre5ti, era In 1830, cAnd a trecut pe acolo G. A. Ramsay, pro-
prietatea CAminAresei Anastasia Bossy, nAscutA Sendre.
www.dacoromanica.ro
2.
A.
Tullschin (Podolia), 29 Decembrie 1827.
www.dacoromanica.ro
54 B. V. BOSSY
B.
Hotin (ora; mic din Basarabia), 6 Februarie 1828.
Scumpe laid,
In urma unui ordin, sunt de cateva zile In mica cetate dela
Bolin. Voi ramane aci opt zile, apoi ma voi intoarce in Tull-
schin. Hotin se afla pe Nistru, in Nordul Basarabiei. Totul
este foarte eftin aci... Cele mai bune fructe aci sunt pepenii
si strugurii... Pesle tot in Basarabia, poporul vorbe§te moldo-
1. In text : Ilajanbe.
www.dacoromanica.ro
id ARTUR 11 FINLANDEZE 65
C.
Lagarul din Braila, 5 Iunie 1828.
www.dacoromanica.ro
56 B. V. BOSSY
D.
Lagilrul din Braila, 5 Iunie 1828.
Scumpele mele surori,
Moldova este locuita de Moldoveni, can se impart in tä-
rani §i boeri, ace§tia din urma sunt in deob§te greci pripa-
§iti pe aici. In alai% de micii despoti" moldoveni mai sunt
§i marii despoti" turd.
Ei au de obicei unul sau mai multe sate Si vorbesc, pe laugh'
moldovene§te, turce§te, grece§te, chiar frantuze§te. Case le
for au trei sau mai multe caturi, fiecare fiind Inconjurat in
afara de o galerie. Casa se afla de obicei in mijlocul unei gra-
clini, ale carei flori imbalsameaza vazduhul. Caturile de sus
sunt locuite de femei, cele de jos de barbati. Nu pot spune
cum sunt imbricate femeile elegante, caci nu am avut Inca
prilejul sä le intalnesc. Femeile din clasa de jos sunt insa Im-
bricate foarte simplu.
Fredrik.
E.
LagArul de Mug untla, 18 August 1828.
www.dacoromanica.ro
NI A.RTURII FI/sTL ANDEZE 67
F.
Silistra, 6 Iulle 1830 2).
www.dacoromanica.ro
58 R. V. BOSSY
G.
Varna, 14 August 1830.
www.dacoromanica.ro
If ART01111 FINLANDEZE Z9
H.
Chifinaii, 26 Decembre 1830.
www.dacoromanica.ro
3.
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 61
www.dacoromanica.ro
62 B. V. BOBBY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 63
www.dacoromanica.ro
64 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 65
www.dacoromanica.ro
66 R. V. BOSSY
luam repede reimas bun dela aceastel Moldova iubitei unde multi
din noi I i facusera proecte de viitor unde primeam o solda
buns ii ne bucuram de atatea privilegii...
De altfel, unde este bine acolo este tara mea ; de aceea con-
sider Moldova ca a doua mea patrie, pe care nu o voi putea uita
niciodatei ca qi pe cea dintdi....
Pag. 317-318.
Ostrog (Volhinia), 26 Julie 1831, stil vechiu.
Dupg carantina pe Prut, am plecat la 20 Martie stil vechiu
prin Basarabia, dealungul Prutului, pe o vreme minunata
ca aceea dela noi fn Finlanda vara. Am ajuns astfel la Hotin
pe Nistru, pe care 1-am trecut la 1 Aprilie... In Podolia am
cazut bolnav de holera, care se latise si in Basarabia pe cand
eram acolo... cazurile de holed s'au mai imputinat aci, dar
boala bantue Inca in Moldova, mai ales la Iasi unde a rapus
mai multi cunoscuti de ai mei...
Pag. 329.
Note zilnice. 1828-1829.
...In Tarile romane bantuesc In genere multe boli epide-
mice..., adesea chiar ciuma numita febra moldoveneasca".
Sunt qi cutremure de pamant. Vara, caldura este aproape
de nesuferit. Vin se gaseste,en belsug la fiecare %saran.
Ne-am odihnit pans la 12 Aprilie 1829, cand am plecat
cu regimentul spre a trece Dunarea si a lupta din nou cu dus
manul. Dupa ce am ascultat Sf. Liturghie, ne-am Indreptat
-care targul Geie§ti 1), unde urma sa se intruneasca regimentul.
Aci am locuit la un roman 2) avut, in casa lui mare de piatra.
De fapt pared eram noi gazdele, iar adevarata gazda invi-
tatul nostru. M'am mutat apoi In alta locuinta, care-mi con-
venia si mai bine. Intreaga brigada II-a a diviziei noastre
s'a adunat aici si ne-am pus in miscare la 14 Aprilie. Ziva
intaia de Pasti am serbat-o in mod solemn inteo ma'nastire :
am asistat la Sf. Liturghie In biserica manastirei steagu-
1. In manuscris : Gajesdili".
2. : Moldav".
www.dacoromanica.ro
MAItTITRII FINL LNDEZE 67
www.dacoromanica.ro
68 R. V. BOBBY
puns. Numai tarziu mi-a exit in cale o baba care mi-a spus
ca bantue ciuma In sat si a nimeni nu este in stare sa-mi
arate drumul, ea In* simtia ca i se apropie sfarsitul. Am
plecat In grabs, continuand drumul. Intunerecul se adancia
si nu mai puteam deslusi nici drumul nici nimic. Era vreme
lungs decand pornisem. Curand izbucni si o furtuna grozava,
ploua cu nemiluita si numai la lumina fulgerelor puteam
vedea calea pe care o strabateam. Eram In tinuta mare de
parada, fara manta sau alts hainA pe mine, caci nu ma as-
teptasem la asa vreme. Sosii in alt sat, dar si aci nu erau cleat
ciumali. La strig'atele mele iesi un om din casa Si-mi spuse
a ma aflam pe drumul drept. L-am luat calauza cu deasila
si ca sa -1 mai Insufletesc si sa-1 fac sa-si uite ciuma, i-am
tras cateva lovituri de sabie cari 1-au Indemnat sa mearga
mai repede. Dar era atat de intunerec !neat nu observai decat
peste cfitva timp ca omul care mergea in fa %a calului meu
reusise A o is la fuga. Nestiind ce sä fac m'am oprit o clips
apoi am lasat calul sa mearga unde o vrea. Noaptea Intreaga
am ratacit In ploae si In Intunerec, cand am auzit deodata
comenzi In limba rusa. Banuind ca aci se afla bivuacul regi-
mentului, ma apropiai, dar dadui de soldati de infanterie
can ma oprira sa merg mai departe, cad si ad era un sat
contaminat de ciuma. Ce sa. fac? Ud pans la piele, m'am ho-
tarat sa intru In satul ciumatilor. M'am oprit la o coliba, am.
izgonit pe bolnavii dinauntru si m'am instalat pentru noapte.
Dupa ce am mancat o ceapa singura mea hrana am
adormit. Diminea %a, de abia trezit din somn, am constatat
ca fugise calul meu. Am pus pe toti bolnavii de ciuma sä
alerge dupa el pans 1-au gasit. Mi-am urmat drumul cam In-
grijorat de primejdia contagiunei ciumei. Afland care era
drumul, am ajuns la destinatie dupa 24 ore de ploae si la-
povita. Gasii regimentul bivuacand fara corturi, Imi schimbai
acolo hainele, ma mai Incalzii pu %in la foe si povestii cama-
razilor Intamplarile mele. Erau toti asa de InspAimantati
de molima, Inca nu s'au apropiat de mine decat dupa ce
am fost dezinfectat si spalat cu otet. Facusem 60 v erste, fara
sea, ud pans la piele si totus n'am cazut bolnay...
www.dacoromanica.ro
MA.RTIIRII FINLANDEZE 69
Pag. 331.
Treceam prin tinuturi pradate §i pustiite, bantuite de cluing,
saracite de rasboi. Ora§ul Slobozia unde am ajuns era un
morman de ruine. Am continuat pans la punctul in care Ia lo-
mita se varsa in Dunare. In fata se afla cetatea Iltrova, cu-
cerita in campania precedents. Toata divizia 4-a de ulani
a fost transportata peste Dunare pe plute, timp de patru zile...,
la sfar§itul lunei Aprilie. Pornim de aci, mergand zi §i noapte,
ca s'o luam inainte du§manului §i sa ocupam o pozi %ie inn-
rita pe drumul *umlei care trece prin Silistra, ca sa ajutam
trupele de asediu can se indreptau spre acolo... In calea noastra
spre Silistra, am trecut prin Cernavoda, sediul cartierului
general, unde am defilat in fata contelui Diebitsch. Apoi am
strabatut paduri mad fara a intalni nici du§mani nici locui-
tori cre§tini, pans sä ajungem la pozitia noastra1).... In sfar§it
am parasit pozitia, hind inlocuiti de divizia a treia de husari
§i am inaintat spre Silistra ca sä laum parte la asediu im-
preuna cu brigada noastra I-a, unde era ss sosim fara a fi
fost descoperiti de inamic...
Pag. 334.
Am ajuns la ruinele ora§ului Turtucaia pe Dunare, in apro-
pierea caruia am putut face legatura cu fortele noastre prin-
cipale... Inaintam mereu spre Silistra §i hrana mea de cape-
tenie erau cire§ile, can se gaseau pretutindeni in cantitati
mad. Ne-am a§ezat lagarul sub un violent bombardament ;
priveli§tea era mareata dar ingrozitoare... Asediul Silistrei 2)
a inceput la 5 Mai Si, la sosirea noastra, paralela a doua fu-
sese deja cucerita. Viata ce o duceam i§i avea farmecul ei :
ziva ne duceam la bazar (un targ vesel plin de corturi §i carute),
unde cu bani gata gaseai de toate mai ales hrana §i bautura
in numeroasele hanmi ; iar noaptea inaintam spre cetate
oprindu-ne la vreo 200 metri de acolo, spre a fi gata in cazul
unei ie§iri a inamicului 3)... Turcii au capitulat in seara zilei
1. Urmeaza descrierea luptolor cu Turcil.
2. Comandant de generalul Krassowski.
3. Descrie bombardamentul In timpul noptii.
www.dacoromanica.ro
70 R. V. BOSSY
Pag. 339-343.
Itinerarul marlurilor in anii 1828-1831 1).
Anul 1828.
1 Mai. Hagi Capitan langa Braila.
5 Mai. Bucure§ti.
10 Mai. A doua sosire la asediul &Mei.
Anul 1829.
18 Februarie. Trecerea Prutului langa Sculeni.
15 Martie. Sosirea la Thrgovi§le.
12 Aprilie. Plecarea din Teirgovi5te.
16 Aprilie. Prin Gae§ti la Bucure§ti.
30 Aprilie. Trecerea Dullard langa Hirova.
4 Mai. Pozitia dela Kaurgi pe drumul 5umlei.
7 Mai. Marsul spre Silistra...
21 Mai. Pada la Silistra.
19 Iunie. Caderea Silistrei...
www.dacoromanica.ro
mARTuRri FINLANDEZE 71
Anul 1830.
2 Iunie. Satul Matgal langa Cavarna...
18. August. Vizitarea ruinelor fostei cetati dela Caliacra 1)
cu grota §i biserica Sf. Nicolae.
22 August. Plecarea spre satul Schewle" lang6 lagarul
dela Cavarna.
23 August. Sosirea la Mangalia printr'un istm ; grota sub-
terana cu izvor cald §i rece.
24 August. Sosire la Tuzla 2), langa un golf al Marii
Negre.
26 August. Sosire in Constan(a 3) §i dealungul valului lui
Traian.
27 August. Sosire in Cernavoda 4) Tanga un golf al Du-
narei...
20 Septembrie. Dealungul Dunarii, spre 111r§ova...
25 Septembrie. Carantina la Pio Petri".
28 Septembrie. Cetatea Braila.
30 Septembrie. Peste Siret la &rbane0i.
2 Octombrie. M'aximeni : Braina".
3 Octombrie. Fundeni.
5 Octombrie. Tecuci.
6 Octombrie. Marao§ti langa Siret.
7 Octombrie. Adjud.
9 Octombrie. Badiu.
12 Octombrie. Roman. Trecere in revistA.
17 Octombrie. Tabgra in satul Rogna 5).
Anul 1831.
12 Ianuarie. Mar§ 'Ana' la Tdrgul Frumos, cu escadronul
de garda.
13 Ianuarie. Podul Iloaei t).
1. In manuscris Kaliavi".
2. In manuscris Tuoda".
3. ff ff Kiistendesche".
4. ff : denumirea turceasca Karasun" (Kara-Sun-Cerna-Voda
apA caldA).
5. In manuscris : Rojene-Leontschi".
6. VI VP : Podadsluj".
www.dacoromanica.ro
72 R. V. BOSSY
14 Ianuarie. Iqi.
15 Februarie. Plecarea din I qi spre Roman §i fostele
cartiere
4 Martie. (4 escadroane). Mars spre Podul Iloaei 1).
5 Martie. Carantina dela Sculeni §i trecerea Prutului.
20 Martie. Plecarea din Sculeni.
27 Martie. Lipcani pe Prut (Basarabia).
30 Martie. Cetatea Hotinului.
1 Aprilie. Trecerea Nistrului.
www.dacoromanica.ro
4.
CAP. I
Pag. 348.
Nicopole a fost ocupat de trupele romane *i de regimentul
19 infanterie din Kostroma.
1. KrIgsoperationerna i trakten av Plevna fran medlet av juli 1877 till
Plevnas fall". Publicat In Pinsk Militar Tideskrift", anil 1886-1891.
2. 1847-1902. A luat parte la rasboiul 1877-1878 pe frontul din Asia
Mica, fiind capitan In regimentul de dragoni din Perejeslay. Ajuns colonel
In 1890, a Post numit eful statului major al armatei finlandeze.
www.dacoromanica.ro
74 R. V. BOSSY
CAP. II.
Turcii tree la ofensivil.
Pag. 423.
Grupul de forte de Vest at armatei ruse.
Grupul de forte de vest al armatei ruse, caruia i se alatu-
rase atunci armata romana, porni ofensiva §i asaltul Plevnei
la 11 Septemvrie.
Pag . 424.
Asaltul Plevnei.
Armata romana, care se pregatia sä treaca Dunarea la Co-
rabia (37 km. mai sus de Nicopole), urma ,i ea sa is parte
la opera %iunile grupului de Vest al armatei ruse.
Pag. 428-431.
Spre a inlocui trupele ruse trimese la ipka, grupul de Vest
al armatei ruse primi ca 1ntarire armata romana, compusa
din urmatoarele trupe :
Divizia 3-a de inlanterie romana 1) :
1 batalion de tragatori 1 batalion
2 regimente de linie 2) 4 batalioane
4 regimente de dorobanti 8) 8 batalioane
2 regimente de calara§i 4) 8 escadroane.
Total 13 bat., 8 escadroane, 6 baterii.
Divizia 4-a de inf anterie romana 5) :
1 batalion de tragatori 1 batalion
2 regimente de linie 6) 4 batalioane
4 regimente de dorobanti 7) 7 batalloane
2 regimente de calara§i 8) 12 escadroane.
Total 12 bat., 12 escadroane, 6 baterii
1. Gomandatd de colonelul G. Anghelescu.
2. Regimentul 8 Linie din Brigada I 0 Reg. 2 Linie din Brigada II.
3. Reg. 10, 12 Doroban%i din brigada I §i reg. 9 §i 11 dorobanti din brig. IL
4. Reg. 5 si 6 cdldra§i.
5. ComandatA de colonelul Al. Anghelescu.
6. Reg. 7 Mlle din brigada I §i reg. 5 linie din brigada II.
7. Reg. 13, 14 Dorobanti din brigada I §i reg. 15, 16 dorobanti din brig. II.
8. Divizia IV-a avea trei reg. de cAldra§i : 3, 7 §i 8.
www.dacoromanica.ro
MARTIJRII FINLANDEZE 75
www.dacoromanica.ro
76 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MIRTURII YINLANDEZE 77
www.dacoromanica.ro
78 R. V. BOSSY
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
IIARTURII FINLANDEZE 79
www.dacoromanica.ro
80 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITRII FINLANDEZE 81
Total . . . 17 134
Pag. 265. Beildlia dela Plevna.
La un semnal dat o salva trasa de 12 tunuri de asediu
toate bateriile ruso-romane an deschis focul contra fortifi-
catiunilor turcesti. La Inceput, loviturile de tun erau febrile
si Intaratate, spre sears se linistira, iar noaptea Incetara cu
totul.
Asezarea bateriilor ruso-romAne la 7 Sept. si obiectivul
tirului de artilerie : a) la aripa dreapta 3 baterii din divizia
4-a romaneasca erau asezate la nordul soselei care ducea
spre Grivita ; o baterie apartinand diviziei 3-a romanesti
nu sosi cleat la ora 11 dimineata si se stabili la nordul ba-
teriilor precedente...
1. 1. c.
6
www.dacoromanica.ro
82 B. V. BOSSY
Flancul drept.
La cele patru baterii aflate deja pe pozitii se adaogara
Inca cinci baterii ; cele noun baterii laolalta continual%
sä bombardeze reduta Grivita precum §i §anturile Inaintate
situate la o distanta de 1 km. in fata celor doua redute. La
ora 4,30 dupa amiaza, focul artileriei romane§ti sili pe
Turd sa paraseasca acea tran§ee ; ea fu repede ocupata de
www.dacoromanica.ro
MAIITIIIIII FINLANDEZE 83
www.dacoromanica.ro
84 B. V. BOSSY
CAP. V.
Pag. 289.
Se proectase ca artileria ruso-romana sa deschida focul
in dimineata zilei de 11 Septembrie contra forturilor turce§ti,
iar apoi sa-1 inceteze Impreuna §i in acela§ timp pe toata linia.
Se cauta prin aceeasta e§irea din forturi a rezervelor inamice,
dupa care urma sa inceapa asaltul...
Misiunea de capetenie a aripei drepte a infanteriei, corn-
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 85
www.dacoromanica.ro
86 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITRII FINLANDEZE 87
www.dacoromanica.ro
88 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
hi ARTE/RII FINLANDEZE 89
www.dacoromanica.ro
90 R. v. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 91
www.dacoromanica.ro
92 B. V. BOSSY
Pag. 21.
La sosirea sa, generalul Todleben a vrut sa cunoasca nu-
marul armatei ruso-romane. Numarul Ru§ilor a fost calculat
la 34.000 oameni, numarul Romani lor la 40.000 oameni. In
adevar insa erau 60.000 ru§i Si 27.000 romani 1).
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 93
1. toc. cit.
www.dacoromanica.ro
94 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTIIRM FirmawDEzE 95
Pag. 319.
...De acum, intregul corp al cavaleriei se afla pe malul
stang al Vidului si era compus din urmatoarele trupe :
brigada romans de rosiori a colonelului Creteanu 4) (2 re-
gimente), brigada romans de calarasi (regimentele 5 0 6 5),
...1 baterie romans &Mare. In total 12 regimente si 30
tunuri.
Daca aceasta cavalerie ar fi fost in totul conforms cu
ordinea de bAtae s'ar fi ridicat la urmAtoarele cifre consi-
derabile :
www.dacoromanica.ro
96 B. V. BOSSY
Pag. 326.
Sosind in Dolni-Dubnik, generalul Kriloff afla dela coman-
dantul escadronului romanesc din Magalet ca trupele inamice
inaintau pe malul stang al Iskerului... Generalul Kriloff tri-
mise atunci doua escadroane ale Dragonilor din Astrahan"
spre Magalet, pentru a veni in ajutorul Romanilor.
www.dacoromanica.ro
MARTI:WI FINLANDEZE 97
www.dacoromanica.ro
98 K. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTUREL FINTLANDEZE 99
CAP. VII.
Incercuirea gi asediul Plevnei.
Pag. 550.
. ...A doua zi dupa consiliul de rasboi din 3 Octombrie, ge-
neralul Totleben a fost numit ajutor al Principelui Carol,
cu dreptul de comandament asupra trupelor ruse.
Pag. 610. Planul de luptd ldngd Gorni Dubnik.
La 22 Octombrie, generalul Gurko primi din partea gene-
ralului Totleben o nota scrisa continand un ordin al Altetei
Sale Principelui Carol, comandantul armatei. Ordinul dat
generalului Gurko era de a ocupa §oseaua Sofiei §i terenul
la vest de Vid. In acest stop i se punea la dispozitie, in afart
de celelalte trupe, 8 batalioane romeme§ti, printre cari acel
aflat in Demirkioi 1).
Pag. 616. Planul de luptel al generalului Gurko pentru batalia
de lcinga Gorni-Dubnik.
Doua din detapmentele puse la dispozitiunea generalului
Gurko urmau s6 opereze contra Plevnei. Unul din aceste de-.
ta§amente, compus din 5 batalioane romane§ti, 7 sotnii §i
12 tunuri, sub comanda generalului Cernosuboff, trebuia
srt ias'a din Dolni-Etropol, sa ocupe pozitia din fata podului
de peste Vid §i ssa deschida de acolo focul contra redutelor
dela Opanez §i a fortificatiunilor de lang6 pod...
www.dacoromanica.ro
100 P.. V. BOBBY
Pag. 618.
...Dona detasamente de cavalerie trebuiau sa fie trimese
la Radomirtzi, unul dela Vest prin Ciumakovtzki format
din 8 escadroane romanesti cu 8 tunuri cellalt dela Lovcea.
www.dacoromanica.ro
MAI:MOBIL ITETLANDBZB 101
www.dacoromanica.ro
102 B. V. BOBBY
www.dacoromanica.ro
MARTI:MU NINLANDE ZE 103
1. 1. c.
www.dacoromanica.ro
104 R. V. BOSSY
CAP. VIII.
Luarea Plevnei.
Pag. 456.
...Divizia 4-a romana, care se afla pe pozitie la Nord-Est
de divizia 1-a de infanterie din garda pana in satul Demirs-
kioi, a fost trecuta acum sub ordinele generalului Daniloff
comandantul diviziei a 3-a a garzii si urma sä Lea loc gre-
nadierilor, retragandu-se la stanga spre a ocupa pozitia dela
Dolni Etropol pana la Bivolari pe malul Vidului, unde avea
sä faca legatura cu trupele de pe malul cellalt...
Pag. 457.
Dupa ocuparea de catre divizia 3-a de grenadieri a pozi-
%iei dintre aripa dreapta a diviziei 1-a a garzii si satul Dolni
Etropol, divizia 4-a romana trebuia sä mentina si sa apere
pozitiunea aflata intre satul sus mentionat si malul Vidului
langa Bivolari. Aceasta pozi %iune lungs de aproape 5 km.
era prea intinsa pentru a putea fi aparata de divizia romana.
In afara de aceasta, pozitia mai prezinta si alte inconveniente :
Tanga flancul de Vest, pe malul opus, se afla satul Bivolari,
www.dacoromanica.ro
MART ln:LIT FINLANDEZ;B 106
www.dacoromanica.ro
106 R. V. BOSSY
Pag. 460.
Sectorul al saselea, la Vest de Vid, coprinzand pozitia de
Tanga Bivolari pe malul drept al raului, era aparata de... di-
vizia a 4-a romans cu artileria ei,... si de un regiment de ca..
larasi. Comandant era generalul Ganetzki.
www.dacoromanica.ro
MARTTIRLI FINLANDEZE 107
de generalul Meiendorff ,
§ament a fost construit in acest stop din 4 regimente ruseqti
de cavalerie cu o baterie de artilerie calareata comandate
precum §i 71/2 batalioane de
infanterie, 3 regimente de cavalerie §i 30 tunuri toate din
armata romans 1). In acest numar sunt socotite toata cavale-
ria §i 3 1/2 batalioane ale trupelor romane dela Plevna, §i 4
batalioane cu 6 tunuri dela trupele romane insarcinate cu
paza Dunarii. Cifra totals a trupelor romane din acest deta-
'ament se ridica la 5.050 oameni 2).
...S'a stabilit data de 19 Noembrie pentru asaltul contra
fortificatiunilor Rahovei. Romanii izbutira sa is cateva
tran§ee inamice. Asaltul totu§i, in ansamblul lui, n'a avut
succes. In ziva de 20 Noembrie, deta§amentul a ramas la
Rahova fara sä relnoiasca atacul. In noaptea dela 20 spre 21
Noembrie, granizoana turceasca (1300 oameni cu 3 tunuri)
reu§i sa respinga un batalion roman slab care-i taia drumul
spre Vidin, apoi fugi inapoi in cetate. Perderile Romanilor
langa Rahova s'au cifrat uci§i §i ran* laolalta la 9
ofiteri §i 300 soldati 3).
Cu Incepere de la sfar§itul lunei Noembrie, cate 15-20
§i totul
dezertori turci se predau zilnic la pozitiile romaneqti
www.dacoromanica.ro
108 IL V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
btkurtraii FINLANDEZE 109
Pag. 466.
Sectorul al doilea : Autorul aminte§te din nou ocuparea de catre Ro-
mAni a redutei Grivita No. 2 td a lagarului Bucov-Lipa.
Pag. 260.
Trupele aflate la dispozitia generalului Ganetzki in secto-
nil al §aselea cuprindeau : ...divizia 4-a de infanterie romana
(13 batalioane, 18 tunuri, 4.500 subofiteri §i soldati)... §i o
brigada de calara, cu o baterie de artilerie calareata (8 es-
cadroane, 6 tunuri, 1100 subofiteri ci soldati)...
Mai jos, spre Est de Dolni Etropol §i inspre Bivolari, se afla
divizia 4-a romana care ocupa cele doted maluri ale Vidului
pe o intindere de 6 km. Divizia era impartita astfel ca 7 ba-
talioane §i o baterie formau linia 1-a, iar 6 batalioane §i o
baterie linia 2-a.
www.dacoromanica.ro
5.
CAP. I.
Dela mobilizare pima la lupta de Mina Gorni-Dubnik
Brigada I de artilerie din garda pleca pe front la 3 Sep-
tembrie 1877, stilul gregorian. Dupa un drum lung O. plicticos
cu trenul, ajunsera Insfar§it in Moldova.
www.dacoromanica.ro
MAWrIJEII FINLANDEZE 111
www.dacoromanica.ro
112 E. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTUREL FINLANDEZE 113
1. In text : Grazieni".
www.dacoromanica.ro
114 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
mAuTtruu TINLANDEZE 116
www.dacoromanica.ro
116 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITRII FINLANDEZB 117
www.dacoromanica.ro
118 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTITRII FINLAND EZE 119
www.dacoromanica.ro
120 R. V. BOSSY
1. 2 Octombrie.
www.dacoromanica.ro
MA.RTURII FINL ANDEZE 121
Pag. 31.
La Poradim se afla cartierul general al Principelui Carol
al Romaniei. Mind comandantul grupului de armate de care
fara indoiala urma sa depindem §i intrucat era, in afar% de
acesta §i Domnitor, a inspectat trupele. Apoi le trecu in ins-
pectie §i generalul Todleben. Ni s'a spus ca amandoi erau
comandantii no§tri supremi.
Pag. 41.
Lupla dela Gorni Dubnik. Opt escadroane de calara§i 1)
au primit ordinul sa treaca la vest de Teli§ de a lungul Is-
kerului. Generalul Arnoldi, dispunand de 19 escadroane, de
2 batalioane romane§ti 2) §i de 16 tunuri, urma sa procedeze
la un atac fals contra pozitiei Dolni Dubnik 2). Generalul
Cernosuboff, cu 700 cazaci, 5 batalioane romane§ti, 6 tunuri
din artileria calareata, trebuia, din pozitiile luate langa Dolni-
Etropol 4), sa respinga un atac eventual pornit din Plevna.
Pag. 57.
Dupd evacuarea pozitiei Dolni Dubnik. A doua zi de di-
mineata (2 Noembrie), toate trupele se indreptau, pe §oseaua
cucerita, in directia Plevnei. Divizia 2-a din garda §i brigada
tragatorilor finlandezi (Skarpskytte) ramasera ca rezerva in
fata pozitiei Dolni Dubink. Divizia 1-a fu nezata, cu arti-
leria ei, intre Trina 5) §i satul Bivolar, pe malul drept al Vi-
www.dacoromanica.ro
122 B. V. BOSSY
Pag. 59.
Pa linia Dolni EtropolDolni Dubnik -Trina 2). Bateriile
romane§ti bombardau toatil ziva micile fortificatii aflate la
capul podului de peste Vid.
www.dacoromanica.ro
6.
CAPITOLUL I
Ordinul de mobilizare este prima cu entusiasm de regiment,
de§i era a§teptat Inca de cand Mare le Duce Nicolae, coman-
dant in §ef al armatei, concentrase trupele In Basarabia, la
frontiera romaneasca. Corpul gardei nu a fost insa mobilizat
decal dupa enormele perderi de langa Plevna care necesitara
o sfortare puternica. La 16 August 1877, dragonii din garda
pornesc pe itinerarul urmator : Moscova-Kursk-Kiew-/aqi-Bu-
cure§ti. Calatoria este placuta ; pretutindeni serbari §i ova %iuni
Intrand in Basarabia, gasim dealuri despadurite, maracini-
§uri joase §i lanuri de porumb monotone. Un vant cald ri-
dica praful alb, satele sunt lipsite de gradini, casele locuito-
rilor pline de insecte. Sculeni a fost ultimul popas inainte
de frontiera romaneasca acolo, generalul Gurko, coman-
dantul diviziei, inspects regimentul.
www.dacoromanica.ro
124 R. V. BOSSY
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 125
www.dacoromanica.ro
126 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 127
ca.' marele duce Wladimir locuise vila aceasta, cat timp fusese
cartierul general in Ploe§ti.
Cam ru§inat de a ma infati§a gazdelor mele prafult dupa
mar§, intrai cerandu-mi ertare in camera mea luxoasa...
La ora cinci dupa amiaza, ma simtii destul de odihnit spre a
ma plimba prin ora§. In fru moasa grading publics, in care
canta orchestra §i se adunase public numeros, intalnii mai
multi camarazi din regiment. Printre ei se afla Si colonelul
Lantz, comandantul regimentului. Ii raportai starea sana-
tatii mele §i ii cerui o permisie de cateva zile spre a ma duce
cu trenul la Bucure§ti §i a ma cauta acolo 'Ana la sosirea regi-
mentului.
Colonelul Lantz se aratase, in timp de pace, plin de ener-
gie §i de zel pentru reorganizarea o§tirei ; el se pasiona pentru
tot ce era nou §i modern in cariera armelor ; tinea, cu sau
fara rost, discursuri inflacarate despre participarea glorioa-
sa a regimentului nostru intr'un eventual rasboi. Regimentul
trebuia sa culeaga lauri de onoare §i de glorie, faima lui sa
treaca de granitele Rusiei Odata insa aparut ordinul de
1
www.dacoromanica.ro
128 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MaIRTURII FINLANDEZE 129
www.dacoromanica.ro
130 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTURLI FINLANDEZE 131
www.dacoromanica.ro
132 H. V. BOSSY
CAPITOLUL IV.
Hrana bulgareasca, foarte piperata, pare suportabila au-
torului, gra-tie obi§nuintei ca§tigate In Romania.
CAPITOLUL V.
La 18 Octomvrie, fn timpul mar§ului spre Bagot, langa
Plevna, brigada noastra Intalni la Poradim pe Principele Ro-
maniei, Intovara§it de comandamentul suprem.
Trecand prin satul Poradim, unde se afla cartierul general
al armatei romane, divizia noastra avu prilejul de a se pre-
zinta principelui Romaniei, care, urmat de o mica suita, venea
www.dacoromanica.ro
DIARTIIIIII FINLANDEZE 133
CAPITOLUL VIII.
Autorul mentioneazA participarea trupelor romane la ase-
diul Plevnei 1).
www.dacoromanica.ro
7.
CA PI TOLUL I.
www.dacoromanica.ro
?dAIITITELI FINLANDEZE 135
www.dacoromanica.ro
136 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MARTI:TIME FINLANDEZE 137
CAP. III.
Dela Gorni-Studen la Jeni Brkac.
Pag. 17.
t Poradim era cartierul general al Principelui Carol al Ro-
maniei, un sat saracacios in care furnicau cantinierii, spre
a vinde soldatilor alcool romanesc 1).
CAP. IV.
Jeni Brkae, Gorni Dubnik §i Dolni Dubnik.
Pag. 38.
Ordinul de zi al armatei din 18 Octomvrie ne aduse la cu-
no§tinta ca brigada tragatorilor §i doua divizii din garda vor
fi ata§ate corpului de Vest al armatei, care se afla sub coman-
damentul suprem al Principelui Carol al Romaniei.
Pag. 41.
Dupa ce armata romans taia retragerea lui Osman Pa§a
spre Vidin, nu-i mai ramanea acestuia cleat sa is drumul
Sofiei prin Orhania.
www.dacoromanica.ro
138 R. V. I3088Y
Pag. 59.
Dupe luarea Gorni Dubnikului, Finlandezii Inlocuira, la
30 Octomvrie 1-iul batalion de tragatori la avantpostul din
fata Dolni Dubnikului.
Intamplandu-se autorului sa se desparta, In Intunerecul noptii, de batalionul
sAu, el Inta lni husarii din Mariopol 5i pe urmA cavaleriiti romani 2) car, se ti-
neau In stanga husarilor.
Pag. 60.
Pozitiunea cavaleriei romane5ti este Inca determinatA prin urmatoarea
fraza a autorului :
Avanposturile primisera ordin sä nu trag6 spre a nu se ivi
vreun incident neplgcut, c6ci forta de capetenie a armatei
noastre se afla langa Gorni Dubnik, la o distanta deci de mai
pu %in de opt verste 3), iar rezerva cea mai apropiata o forma
cavaleria romaneasca.
www.dacoromanica.ro
8.
Pp. 4-45.
...Dupa ce imparatul vesti rasboiul in Chi§in au la 23 Aprilie
1877..., trupele ruse trecura a doua zi fruntaria in trei grupuri.
Grupul de Sud, comandat de viteazul general Skobeleff, se
arunca inainte, infanteria parcurse intr'o zi 70 verste, iar
Cazacii 100, atingand podul peste Siret dela Barbgi, langa
Galati, pe unde trecea singurul drum de fer spre Bucure§ti...
Aceasta linie nu era suficienta, astfel incat armata rusa tre-
cea incet prin teritoriul romanesc... Bunavointa Romanilor...
inlesni armatei ruse posibilitatea de a ajunge Ma obstacole
la Dunare. Patru monitoare turce§ti de pe Dunare bombardau
ora§ele de pe mal, §i stationau mai ales in dreptul Galatilor,
sperand sa poata distruge podul atat de important de pe
Siret. La 26 Mai, patru canoniere mici, sub comanda locote-
nentilor Dubasoff §i .5estakoff, se indreptara spre acele moni-
toare turce§ti, in nadejdea ca nu vor fi vazute din pricina
noptii. Sentinelele turce§ti ii observara insa §i vasele ruse§ti
fill% bombardate. Unul, fiind lovit, incepu sa se cufunde ; Ru§ii
se retrasera. La ora 3, luna fiind acoperita de nori, se repeta
incercarea. Cu vaslele acoperite cu lana, corabiile ruse§ti se
apropiara fara zgomot. Ru.ii erau tocmai pe tale a lega o
torpila de unul din vasele inamice cand furs din nou obser-
vati de sentinels. Focul reincepu... Maiorul roman Murgescu
www.dacoromanica.ro
140 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MitRITTRII FINLANDEZE 141
www.dacoromanica.ro
AMINTIRI DESPRE ULTIMUL RASB OI DINTRE RUSIA
I TURCIA DE W. PALANDER.
www.dacoromanica.ro
mARTITEII FINLANDEZE 143
www.dacoromanica.ro
144 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
10.
www.dacoromanica.ro
11.
www.dacoromanica.ro
12.
www.dacoromanica.ro
148 H. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
hIABTITEII FINLANDEZE 149
Pag. 90.
La 3 Octomvrie 1877, Principe le Carol al Romaniei, in-
sotit de Genera lul Gurko, a venit sa ne inspecteze. El este
numit comandant suprem al armatei de Vest, din care fac
parte Finlandezii. Era care §i, trecand In fata batalionului
nostru, el s'a oprit §i ne-a urat s6natate pe ruse§te. Apoi a
vorbit multa vreme in frantuze§te cu comandantul brigazii
noastre. Nu intelegeam ce spunea,.dar ni s'a parut a intreba :
de unde sunt flacaii ace§tia ?"
www.dacoromanica.ro
13.
www.dacoromanica.ro
MARTIJEII FINLANDEZE 151
www.dacoromanica.ro
162 R. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
14.
22 Mai Rcisboiul.
...Din Romania avem qtiri contradictorii. Unele arata ca
s'ar fi proclamat independenta adica incetarea suzerani-
tatii turce§ti , altele ca politica moderata a lui Kogalniceanu
ar fi 1nvins politica ireductibila §i rasboinica a lui Bratianu.
Desele vizite ale Marelui Duce Nicolae, precum qi negocierile
In curs, ar avea de stop pe de o parte Inlaturarea dificultatilor
1. Cel mai Insemnat ziar finlandez (in limba suedezA) pe acea vreme.
Confine In fiecare zi a anului 1877, dui:4 declararea rAsboiului, velti de pe
cAmpul de lupta §1 asupra (Aril noastre, majoritatea frisA aunt luate dupa
presa rusk gemanA §i austriacA (mai ales Politische Korrespondenz"), Hel-
singfors Dagblad" neavand corespondenfl pe teatrul de rAsboi. Nu reproduc
ad cleat comentarale propel ale ziarului. Ve§ti despre Romania lipsite
de interes au mai apArut pe acea vreme in ziarele Wiborgs Tidning"
§i Abo Underrattelser".
2. UrmeazA amAnunte, In deob§te cunoscute, despre situafia de atunci a
efectivelor §1 armamentului armatel romAne.
www.dacoromanica.ro
164 R. V. BOSSY
18 Iunie. Rdsboiul.
Se zvone§te In Romania despre o criza ministeriala. Ar
fi vorba ca ministrul afacerilor straine Kogalniceanu §i pri-
mul ministru Bratianu sa demisioneze spre a fi inlocuiti prin-
tr'un cabinet conservator cu Beizadea Dimitrie Ghika, vice-
prerdinte al Senatului, Boerescu §i generalul Florescu, fost
ministru de rasboi... Un astfel de guvern ar Insemna o com-
1. Prin conven %iunea romano-rusA, trupele rusesti nu aveau dreptul sii
tread prin. Bucuresti, In drumul for spre Dun Are.
2. PAnA ad pasagiul este o citatie dintr'o corespondents adresatii din Bu-
curesti ziarului Politische Kerrespondenz".
www.dacoromanica.ro
MARTURII FINLANDEZE 155
www.dacoromanica.ro
156 R. V. BOSSY
13 Julie. Reisboiul.
Aimata romans construeste un pod la Gruia, in fata te-
ritoriului sarbesc, pazindu-1 astfel de Turd. Se spune ca Ro-
manii au facut o incercare neizbutita, la 1 Iu lie, spre a trece
Dunarea la sud de Vidin. Ei nu asezasera artileria grea acolo
iar Turcii erau bine pregatiti in vederea atacului, astfel bleat
vasele romanesti nici nu se indepartasera bine de mal si au
si fost ciuruite de gloantele de pe malul opus. Rusia a ispravit
prin a accepta in principiu ajutorul activ al armatei romane
pe malul drept al Dullard. In acelas timp s'a dat a intelege
Principelui Carol ca aceasta cooperare urma sä fie efectuata
.dupa modelul cooperarei Piemontului in timpul rasboiului
Crimeei si a fost sfatuit sä treaca Dunarea cu 12.000 ostasi
de elita si mai presus de toate cu un serviciu de intendenta
competent. Trupele acestea trebuiau sä fie sub comanda unui
general roman, numit bine inteles de Principe le Carol. Dar
Principe le Carol are alte planuri, mai vaste. El este fara in-
doiala insufletit de intentiunile cele mai bune pentru Cara
sa, dar si de o sete arzatoare de glorie si de fapte mari. El
vrea sa ridice efectivul trupelor sale la 60.000 oameni, adica
la indoitul numarului for actual, si sä piece la rasboi in fun-
tea lor, pe malul drept al Dunarei.
www.dacoromanica.ro
MARV:TRU FnuarmEzE 157
www.dacoromanica.ro
158 E. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
MART1TRII FINLANDEZE 159
www.dacoromanica.ro
160 B. V. BOSSY
www.dacoromanica.ro
RESUME
Le grand duche autonome de Finlande ayant fait partie
pendant plus d'un siècle de 1'Empire russe, de nombreux Fin-
landais ont ete amenes a participer aux guerres russo-tur-
ques du siècle dernier, soit dans les cadres de Farm& imp&
riale, soit dans ceux de l'armee nationale finlandaise. C'est
ainsi qu'ils eurent l'occasion de traverser la Roumanie et
d'y sejourner, avant de se rendre sur les champs de bataille
de la Turquie d'Europe.
Plusieurs de ces officiers laisserent des memoires, des let-
tres ou des ouvrages se referant aux guerres auxquelles ils
avaient pris part et qui contiennent de nombreux passages
ayant trait a la Roumanie et au peuple roumain. Je citerai,
pour la guerre de 1828 -1829: les generaux Gustaf-Adolf
Ramsay et Fredrik G. Nyberg, ainsi que Berndt-Johan Ro-
senstrom, et, pour celle de 1877 -1878: les colonels Theodor-
Fritiof Blafield et Victor Tuderus, Anton von Alfthan, Carl-
Ferdinand von Wahlberg, W. Palander, Axel Lindfors, A.
W. Lindgren, Lemminkainen etc. Les passages de leurs ecrits
se referant a la Roumanie ou a la participation de l'armee
roumaine a la guerre sont publies, en traduction roumaine,
dans les pages qui precedent. Its temoignent de la sympathie
et de la comprehension de leurs auteurs pour un pays qui,
tout comme la Finlande, n'avait pas encore acquis sa pleine
liberte et dont la victoire fut regard& comme de bon augure
pour l'independance future de la Finlande.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Prefat A 3
Introducers 5
Jumal de campanie al lui Gustav Adolf Ramsay (1829) 19
Corespondenta gen. Fredrik Nyberg (1827-1830) 53
Aspecte din rAzboiul din 1828 de CAp. Berndt Rosenstrorn 60
Operatiunile militare de la Plevna (1877) de Col. T. Fritiof Blafield 73
Note asupra campaniei din Turcia (1877-78) de Anton von Alfthan 110
Note asupra rAzboiului din Turcia (1877-1878) de Col. Victor Tuderus 123
0 expeditiune militara In Turcia (1877) de Carl Ferd. von Wahlberg . 134
Privelisti din rAzboiul ruso-turc editate de G. W. Eklund 139
A mintiri despre ultimul rSzboi ruso-turc de W. Palander 142
Jurnalul unui tiralior de A. Lindfors 145
Povestiri din razboiul ruso-turc de A. NY. Lindgren 146
Jurnalul serg.-major Lemminkainen 147
RAzboiul de Eirik Hornborg 150
Ziarul Helsingfors Dagblad" In 1877 153
Résumé 161
Cuprinsul 163
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE A§EZAIVIANTULUI CULTURAL
ION C. BRATIANU
Lei
I. Ion C. !Milk Bibliografia RAzboitilui pentru Independents
(1877-1878), Bucuresti 1927, pag. 52 40
II. P. P. Panaitescu, Nicolae Balcescu. Patru studii istorice In-
sotite de o schita biografica si bibliografica. Bucuresti, 1928
pag. 64 45
. ....... .
III. Lim Marian, B. P. Hasdeu, schita biografica si bibliogra-
fica. Bucuresti, 1928, pag. 3o
IV. Mihail Popescu, Documente inedite din preajma Unirei Prin-
25
....... .
. .
XVII. Emil Virtosu, 1821. Date si fapte not. Bucuresti 1932, pag.
LXI+253+12 planse . . .
. . . 230
XVIII. N. Georgescu-Tistti, Ion C. Bratianu. Acte si cuvantari,
p. XVIII+410+5 planse ........ .
vol. IV (1 Mai 1878-30 Aprilie 1879). Bucuresti 1932,
. . .
XIX. I. C. Filitti, Framantarile politice si sociale in Principatele
- 250
romane dela 1821 la 1828 Bucuresti, 1932, pag. 192 . . 140
XX. P. P. Panaitescu, Corespondenta lui C. Ypsilanty cu gu-
vernul rusesc (1806-181o) Bucuresti, 1933, pag. 125 . . . too
XXI. Din corespondenta Familiei Ion C. Bratianu. Bucuresti,
1933 p. XVI+320+8 planse. Vol. I 8o
XXII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Acte si seri-
sori din perioada 1840-1870. Bucuresti 1933, pag. 368+3
planse. Vol I. . . . . . 8o
www.dacoromanica.ro
Lei
XXIII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Acte si
Vol. II ...... .....
scrisori din perioada 1840-1870. Bucuresti 1933 pag. 320.
. "
XXIV. Din corespondenta familiei
1934, pag. 415 + 15 planse vol. II
1.
......
C. Bratianu Bucuresti,
. . .
XXV. George Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Bratianu. Acte
80
8o
1937 10
G. 1. Bratianu, Le probleme des frontieres russo-roumaines pen-
dant la guerre de 1877-1878 et au Congres de Berlin.
Bucuresti, 1928, pag. 52 + 1 bared. . . . . ..... 45
xt.566
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro