1.

PERIOADELE ONTOGENIEI
- Ontogenia = evolutia organismului de la: formarea celulelor germinale
primordiale  gametogeneza  fecundatie  ou (zigot)  embrion  fat 
nastere  perioadele post natale
…  moarte
- Ontogeneza = intreaga evolutie a unui om. Ontogenia prezinta 3
perioade:
1. reproducere + 2. perioada prenatala + 3. perioada post natala

1. Perioada prezigotica (reproducere)

a. formarea gametilor = gametogeneza
b. fecundatia (contopirea celor 2 gameti)
2. Perioada prenatala (intrauterina)
a. Ou (zigot)……………………………………..< saptamana 1
b. Embrionara (= embrion)……………………..saptamanile 2 – 8
c. Fetala (= fat viabil + neviabil)…….…………..saptamana 9 –
nastere*
3. Perioada postnatala (extrauterina)
1. nou nascut……………………………………< 1 luna
2. sugar…………………………………………..< 1 an
3. copilarie……………………………………….< 14-16 ani (12..)
4. pubertate………………………………………< 18 ani
5. adolescenta…………………………………...< 20-22 ani
6. adult…………………………………………….< 60 ani
7. batranete (maturitate)…………………………60/70 ani - moarte
*durata unei sarcini normale = 40 saptamani (32-43)

2. REPRODUCEREA
= caracteristica de baza a organismelor vii prin care se asigura:
- perpetuarea speciei
- transmiterea caracterelor ereditare (prin “crossing over” se amesteca
genele)
= consta in 2 procese: formarea gametilor + fecundatia (contopirea lor)

Clasificare:
1. Pe scara filogenetica:
a. asexuata (agametica) – la unele specii
b. sexuata (gametica) – la om
2. In functie de locul dezvoltarii oului
a. oviparitate (la pesti, pasari)
b. ovoviviparitate (ou dezvoltat in afara corpului; ex: reptile)
c. viviparitate (om, mamifere)
OM = reproducere sexuata + viviparitate!
GAMETII = celulele sexuale
- Reproducerea sexuată se realizează prin unirea a două celule, numite
GAMEŢI:
a. gametul feminin, numit ovocit de ordinul II sau ovul – produs de glandele
sexuale feminine si depinde de fecundatie
b. gametul masculin, numit spermatozoid sau spermie – produs de glandele
sexuale masculine
Deci - Gametii:
- sunt celule produse de glandele sexuale;
- prin fecundaţie asigură perpetuarea speciei;
- realizează transmiterea caracterelor ereditare;
- sunt celule haploide (N = 23 de cromozomi), diferite de celulele somatice
care sunt diploide (46 de cromozomi)  adica sunt asemănătoare restului
celulelor din organism (celulele somatice), cu o singură excepţie majoră numărul
HAPLOID de cromozomi (22 cromozomi somatici şi un cromozom sexual, X
sau Y) = au materialul genetic injumatatit

DIVIZIUNILE CELULELOR (in mod normal toate celulele se divid, e o

proprietate a lor*):

- MITOZE - rezulta celule cu acelasi numar de cromozomi (dintr-o celula mama

rezulta o celula fiica asemanatoarea – deci tot cu 46 de cromozomi)
- MEIOZE – numarul de cromozomi se reduce la jumatate (din diploida in
haploida) – la nivelul gametogenezei!!; deci pe noi ne intereseaza meioza!
*pana si neuronul se divide, mai nou 

MEIOZA (pentru celulele sexuale) are 2 diviziuni succesive:

1. diviziunea reductionala = primara heterotipica – se reduce la ½ numarul
de cromozomi, urmata de:
2. diviziunea ecvationala = secundara homotipica – se pastreaza numarul
de cromozomi (ca la mitoza)
FAZELE MEIOZEI
1. PROFAZA – se reduce la ½ numarul de cromozomi. Are si aceasta
urmatoarele faze:
a. FAZA LEPTOTENA – cromozomi alungiti, cu 2 cromatide unite la
nivelul centromerului
b. FAZA ZIGOTENA – perechile se unesc si se cupleaza 2 cate 2
c. FAZA PACHITENA – se formeaza tetradele cromozomiale
d. FAZA DIPLOTENA – incepe separarea cromozomilor omologi 
„crossing over” (se schimba material genetic si apare o amestecare a
genelor  variabilitatea speciei)
e. DIAKINESIS – se separa cromozomii omologi si apare fusul de
diviziune
2. METAFAZA - centromerul cromozomilor separati se prinde de fibrele fusului
de diviziune in plan ecuatorial
3. ANAFAZA - migrarea spre poli
4. TELOFAZA - terminarea acestei diviziuni reductionale
caracteristicile diviziunii reducţionale - diviziunea meiotică
CONCLUZIA de la LP 2:

 gametii au numar haploid de cromozomi (22 + x/y)

3. CELULELE GERMINALE PRIMORDIALE (= CGP)

= celulele care stau la baza reproducerii (celule initiale), ele vor deveni
ovocite sau spermatocite

Atentie: exista 2 tipuri de celule:

- de sustinere – care nu se mai divid
- CGP = celule care se divid, iar prin diviziuni mitotice formeaza
spermatogonii)

- CGP = celule diploide (2N)

- au origine endodermala, la nivelul tavanului sacului vitelin primitiv
- sunt singurele celule care exista si nu se dezvolta din embrion ci din anexele
acestuia (care in mod normal ar avea doar rol de a asigura hranirea viitoarei
fiinte)
- in saptamana 4, CGP migreaza prin miscari amoebice catre pediculul de
fixatie, langa alantoida, prin peretii metenteronului.
- Ajung pe peretele posterior al embrionului si populeaza o proeminenta: creasta
genitala – mezonefroza – si se aseaza la nivelul:
- ovarului – se dispun in grupuri
- testicolului – se dispun in cordoane celulare – si se formeaza tubii
seminiferi – aceste cordoane au patruns in interiorul viitoarei medulare
- tubii seminiferi:
- la nastere – nu au lumen
- intre 8-10 ani – se tunelizeaza
- la pubertate – devi sinuosi si prezina peretele ingrosat
- CGP au sexul genetic determinat si devin celule cap de serie pentru
gametogeneza
- urmatoare etapa in formarea gametilor din CGP este: formare ovogoniei la
sexul feminin, respectiv a spermatogoniei la sexul masculin, prin MITOZA
- aceste ...gonii sufera mitoza succesive – rezulta ovocite respectiv
spermatocite de ordinul 1

celulele germinative primordiale se formează în

peretele sacului vitelin primitiv
 celulele germinative
primordiale migrează
către mezonefros

Comparaţie între:
- formarea testicolului –
celulele germinative se
dispun în cordoane
celulare şi
- formarea ovarului –
celulele germinative se
dispun în grupuri.

4. SPERMATOGENEZA

= procesul de formare si maturare a spermiilor

= prima parte a gametogenezei masculine
- formata din spermatocitogeneza + spermiogeneza

1. SPERMATOGONIA – prin mitoza se transforma in SPERMATOGONIA

de tip A sau B
2. SPERMATOGONIA de tip A sau B = celula shusa a liniei semiale, care
va sta in repaus sau va forma spermatogonii de tip B
3. SPERMATOGONIA de tip B = prin crestere formeaza SPERMATOCITUL
PRIMAR
4. SPERMATOCITUL PRIMAR = prin meioza formeaza SPERMATOCITUL
SECUNDAR (celula haploida) care, dupa o interfaza scurta, in diviziunea
a doua a meiozei, va forma DOUA SPERMATIDE EGALE CA MARIME.
Precizare: in S7, gonada primitiva iese din stadiul indiferent si se diferentiaza
pentru a forma testicolul
Spermatogeneza

secţiuni histologice prin testicol

 1. membrana bazală;
2. fibroblast;
3. fibrocit;
4. celulă de susţinere
Sertoli;
5. spermatogonie;
6. spermatocite de
ordinul I şi II;
7. spermii;
8. lumenul tubului
seminifer contort.

In gonada primitiva (testicul) se disting 3 tipuri de celule:

- nediferentiate – Sertoli (mezodermale)
- diferentiate (endodermale) – spermatogonii primare (A si B)
- interstitiale Leydig (mezodermale)

Atentie, fetelor: cand tratam subiectul 4 (spermatogeneza) adaugam si

subiectul 5 (spermiogeneza) ca fiind ultima etapa a spermatogenezei.

5. SPERMIOGENEZA

= transformarea spermatidei  in spermie

= a doua etapa a spermatogenezei (prima a fost spermatocitogeneza)
= nu presupune diviziuni, ci numai transformari ale spermatidei.
- nucleul se micsoreaza si nucleolul dispare
- in complexul Golgi apar granule proacrozomale care conflueaza, formand
vezicula acrozomala, care:
- contine granula acrozomala
- se dispune la polul anterior al nucleului si intr-o depresiune se
dispune acrozomul
- prin pierderea lichidului, va forma CALEA CAPULUI SPERMIEI
Centriolul se imparte in 2:
- centriolul proximal se deplaseaza la polul opus acrozomului
- centriolul distal formeaza INELUL DISTAL si FLAGELUL

FLAGELUL = coada spermiei

CORPUL SPERMIEI = partea dintre inelul distal si coada
 1. filamente
2. aparat Golgi
3. veziculă acrozomală
4. centozomii proximal
şi distal
5. mitocondrie
6. nucleu
7. viitorul flagel
8. microtubuli
9. coadă
10. acrozom

6. STRUCTURA SPERMIEI

= descriem caracteristici functionale si morfologice

- durata medie de viata 36 ore – pana la 72 – influentata de temperatura ??
(“zice nashul”)

A. are o lungime de 50-70 microni

B. are cap, col si coada

1. capul spermiei – are la polul anterior acrozomul (perforatorul) ce contine

hialuronidaza, care favorizeaza patrunderea in ovul in timpul fecundatiei. Spre
coada se afla inelul nuclear.
(deci spermatozoidul e deosebit pentru ca nucleul se afla la nivel capului,
alaturi de acrozomi (sau scufia cefalica), unde exista enzime proteolitice, care
se activeaza cand spermatozoizii iau contact cu epiteliul genital feminin = reactie
de capacitatie; numai apoi poate sa fecundeze)

2. colul spermiei – zona cea mai mica dar cea mai importanta - realizeaza
legatura intre cap si coada si prezinta centriolul proximal, care formeaza o
articulatie sferoidala ce favorizeaza miscarile spermiei (miscari de spirala /
insurubare, nu da din coada ca cutzu-cutzu)

3. coada spermiei = flagel, prezinta:

- pars media = partea intermediara = corpul spermiei si se intinde intre
cele 2 inele (nuclear si distal); prezinta mitocondrii ce produc energia necesara
pentru miscarile spermiei
 - pars principalis = contine microfibile de miozina, cu rol contractil
- pars terminalis = formata de filamentul axial = flagel (lipseste
mebrana din jurul cililor care formeaza coada, singura diferenta fata de pars
principalis)

C. viteza de deplasare a spermiilor = 2-3 / minut  intr-o ora strabate uterul si

tuba uterina

D. durata de viata depinde de loc:

- in vagin………………………1 ora
- in colul uterin……………….48 ore
- in cavitatea uterina…………10-23 ore
- in tuba uterina……………….putin mai mult

E. puterea de fecundatie = maxim 30 de ore

= spermatozoidul determina sexul genetic al produsului de conceptie

(„logic”, pt. ca ovulul e intotdeauna 22 x)

SPERMA – EJACULATUL
- volum = 3 ml
- numar normal de spermii = 60 – 120 mil./ml
- lichidul spermatic este format din:
a. lichidul prostatic
b. secretiile din testicul
c. epididim
d. canal deferent
e. lichidul secretat de vezicule seminale

- lichidul spermatic contine:

a. fosfataza acida
b. acid citric
c. fibrinolize
d. prostaglandine
e. fructoza
- motilitatea spermatozoidului – data de miscarile rotatorii ale cozii.
 Caracteristicile
morfologice ale
spermatozoidului

Lichidul spermatic

Dimensiunile
porţiunilor
spermatozoidului:
capul – 6 mm;
colul – 1,5 mm;
piesa intermediară – 5
mm;
piesa principală – 40-45
mm;
piesa terminală – 2 mm;
 1. tubi seminiferi
2. epididim
3. duct deferent
4. ampula ductului deferent
5. veziculă seminală
6. duct ejaculator
7. prostată
8. canalele excretoare ale prostatei
9. glandă bulbo-uretrală
10. glande uretrale
11. uretră

7. OVOGENEZA, CICLUL OVOGENETIC

Ovogeneza
- are loc prin maturarea foliculilor ovarieni (formatiuni sferice)
- pleaca de la o zestre genetica de 44 de autozomi + 2 gonosomi x

Preambul
Ciclul ovarian:
- reprezintă modificările morfologice din corticala ovarului matur, legate de
evoluţia foliculilor ovarieni, ovulaţie + formarea corpului galben;
- la om are durata de 28 de zile;
- începe la pubertate şi se desfăşoară alternativ, de la un ovar la celălalt, până
la menopauză;
- este format din două componente, ce se desfăşoară concomitent şi în strânsă
corelaţie
a. ciclul folicular (= evoluţia foliculului);
b. ciclul ovogenetic (= evoluţia gametului feminin)

Reprezentare schematica a ciclului ovarian

De la curs:
OVOGENEZA
= procesul de formare si maturare a gametului feminin ( adica sora
spermatogenezei la barbati)
- are loc la nivelul ovarului
- ovarul incepe sa se diferentieze in S 8, prin formarea cordoanelor genitale,
care incorporeaza CGP
- cordoanele genitale se fragmenteaza si formeaza foliculii primordiali, de 2
tipuri:
1. medulari (int.) - care degenereaza si dispar, fiind inlocuiti de tesut
mezenchimal
2. corticali (ext. – importanti!) – in zona corticala apar cordoanele corticale,
care vor inconjura foliculii primordiali corticali, formand foliculii corticali primari
- concomitent!!!, GCP, prin diferentiere, devin ovogonii (44+XX)
- ovogoniile se divid in viata intra-uterina (VIU), formand 4-500.000 de ovogonii,
din care doar 400 ajung la maturatie
- ovogoniile se diferentiaza, iar prin mitoze formeaza ovocite primare (44+ XX)
- ovocitele primare incep sa creasca, iar in luna a 3a incep profaza diviziunii
primare a meiozei
- la nastere, ovocitele primare se afla in faza diplotena a meiozei, care ramane
blocata pana la pubertate („faza de repaus lunga”)

CICLUL OVOGENETIC

= parte a ciclului ovarian

- ovocitul primar iese din stadiul de asteptare si incepe faza de crestere si
maturare
- se termina prima diviziune reductionala a meiozei si rezulta :

1. ovocitul secundar (22 + X) si primul globul polar (22 + X)

2. urmeaza intrarea in a doua diviziune a meiozei a ovocitului secundar si are
loc OVULATIA:

- daca are loc fecundatia, se temina si a doua diviziune a meiozei si se

formeaza ovulul matur (22 + X) si al doilea globul polar (22 + X); al doilea
globul polar se divide si se vor forma alti 2 globuli polari

- daca nu are loc fecundatia – in 24 ore ovocitul secundar degenereaza

aparatul genital feminin

formarea ovocitelor de ordinul I

formarea ovocitelor de ordinul I

Ovogeneza – ponta ovulară - maturarea ovocitului I şi formarea globulilor
polari
în momentul pontei ovulare

ponta ovulară şi formarea corpului galben

 eliberarea ovocitului II în cavitatea peritoneală

Ovogeneza – ponta ovulară - ovocitul II înconjurat de corona radiata

Ovogeneza – ponta ovulară - fimbriile trompei uterine – aspect

laparoscopic
 Ovogeneza – ponta ovulară - preluarea ovocitului II de către fimbriile
trompei uterine

CUNOSTINTE OPTIONALE – nu pentru examen, ci pentru noi: ciclurile

ovarian şi uterin

reglarea hormonală a ciclurilor ovarian şi uterin

 evoluţia ciclului ovarian şi uterin după fecundaţie

Ciclul uterin
Reprezintă totalitatea modificărilor pe care le suferă mucoasa uterină sub
influenţa hormonilor ovarieni. Are loc în două etape:
1. etapa preovulatorie;
• sub-etapa de descuamare (ischemică), durează 2-4 zile;
• sub-etapa de regenerare, durează între ziua a 4-a şi a 8-a;
• sub-etapa de proliferare, până în momentul ovulaţiei – ziua a 14-a;
2. etapa postovulatorie
• sub-etapa de transformare a glandelor uterine, din ziua a 15-a până în
ziua a 19-a;
• sub-etapa de edem al corionului, în zilele 20-21;
• sub-etapa de secreţie propriu-zisă, din ziua a 22-a şi până în cea de-a 28,
când se reia ciclul uterin

mucoasa uterină în faza ischemică

mucoasa uterină în faza de regenerare

 mucoasa uterină în faza de proliferare

mucoasa uterină în faza de transformare a glandelor uterine

mucoasa uterină în faza de secreţie propriu-zisă

8. CICLUL FOLICULAR
Ciclul ovarian - durata = 28 de zile – este format din ciclul folicular si ciclul
ovogenetic
Ciclul folicular reprezinta cele 3 stadii de evolutie a foliculilor ovarieni:

A. FOLICUL PRIMAR
- contine ovocitul primar aflat in faza diplotena a profazei (primei diviziuni a
meoizei)
- ovocitul primar =
inconjurat de celule foliculare turtite care devin cubice, columnare,
apoi se multiplica
- este delimitat de membrana bazala, care va fi inconjurata de zona
pellucida

B. FOLICULUL SECUNDAR (vezicular)

- intre celulele foliculare apar spatii pline cu lichid folicular, care prin
confluenta formeaza cavitatea foliculului
- celule foliculare
 - unele sunt impine spre periferie si formeaza stratul granulos
- iar altele inconjoara ovocitul formand „cumulus oophorus; prin
cresterea celulelor din „cumulus oophorus” se formeaza corona radiata
- in afara membranei bazale a foliculului incepe diferentierea tecii foliculului

C. FOLICULUL MATUR (tertiar, de Graaf)

- teaca foliculului prezinta:
a. teaca interna = celule tecale care secreta hormoni estrogeni, estradiol,
estrona (sub actiunea FSH)
b. teaca externa = care se continua cu stroma corticalei ovariene

Atentie: intr-un ciclu ovarian isi pot incepe evolutia mai multi foliculi primari,
dar in general unul singur devine matur
- restul regreseaza, devening foliculi ATRETICI

tipuri de
foliculi ovarieni

tipuri de foliculi ovarieni

9. OVULATIA, CORPUL GALBEN

OVULATIA
= procesul de expulzare a ovocitului secundar din folicul matur (diametru
15-15 mm)
- la om nu e conditionata de actul sexual

Caracteristici:
- este uniovulara, alternativa
- are loc in zilele 13 – 16 (bioritm cu evolutie spontana)
- este spontana
- nu exista semn exterior al ovulatiei (doar o modificare f mica a
temperaturii intrarectale)

Etape:
1. apare stigma foliculara = teaca foliculului devine subtire
2. Ponta ovulara = ruperea foliculului si eliminarea ovocitului
3. Ovocitul este eliminat insotit de corona radiata
4. Ovocitul este captat de infundibulul tubei uterine

CORPUL GALBEN

= glanda cu secretie interna, temporara si ciclica a ovarului

= se formeaza in locul foliculului matur sub influenta LH-ului
= secreta progesteron
- daca nu are loc fecundatia, corpul galben are activitate 10-12 zile, apoi se
transforma in corpus albicans
- daca are loc fecundatia, se transforma in corp galben de sarcina si
evolueaza pana in lunile 3-4, apoi regreseaza devenind corpus albicans de
sarcina al ovarului

aspect histologic al corpului galben

10. FECUNDATIA

= procesul de fuziune a celor gameti in urma caruia se formeaza oul =

zigotul = celula diploida (deci spermia si ovulul se unesc fizic si rezulta o noua
celula diploida)

- se desfasoara in 1/3 laterala a trompei uterine, in partea ampulara

- la om, fecundaţia = monospermică: un singur spermatozoid se uneşte cu
un singur ovul = monospermie fiziologica (din această cauză, pot exista
anomalii ale fecundaţiei: superfecundaţia + superfetaţia)
- spermiile strabat cavitatea uterina si tuba uterina datorita contractiilor
acestora
- fecundatia este un proces compensator MEIOZEI, deoarece asigură
restabilirea numărului normal, diploid, de cromozomi

Pentru a realiza fecundatia, spermiile trebuie sa parcurga 2 procese:

1. capacitatia = procesul de indepartare a invelisului glicoproteic de pe

suprafata polului anterior al capului spermiei
2. reactia acrozomala = indusa de substantele de la nivelul coronei radiata
- apar fuziuni intre membrana plasmatica a capului spermiei si lama externa a
acrozomului la nivelul polului anterior al capului spermiei
 se elibereaza hialuronidaza si acrozina

Etapele fecundatiei:

1. Penetrarea coronei radiata

- are loc datorita enzimelor spermiei si enzimelor mucoasei tubare
- cu ajutorul hialuronidazei, aflata in lichidul seminal, care dizolva celulele
foliculare si permite penetrarea
2. Penetrarea zonei pellucida
– are loc datorita eliberarii enzimelor acrozomale = acrozina
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala
data de aceste enzime care inactiveaza enzimele acrozomale ale celorlalte
spermii si nu le mai lasa sa patrunda in ovul (adica in acest timp se inactiveaza
ceilalti receptori specifici astfel incat doar o singura spermie poate strabate
zona pellucida  monospermia)
3. Fuziunea membranelor ovocitului si spermiei
- in aceasta etapa, in ovocit intra doar capul si coada spermiei
- are loc si o reactie corticala ce determina impermeabilitatea membranei
ovocitului pt. alte spermii. Prin acest mecanism e evitata polispermia.
- acum se termina o a doua diviziune a meiozei  ovulul cu 22X si al doilea
glob polar
fuziunea celor 2 pronuclei, masculin si feminin, se restabileste nr. diploid
de cromozomi.
  ou sau zigot

CONSECINŢELE FECUNDAŢIEI:

1. activarea ovocitului II, care îşi reia diviziunea, ieşind din metafaza celei
de-a doua diviziuni de maturaţie;
2. determinarea sexului produsului de concepţie, în funcţie de tipul
spermiei fecundante
- androspermie sau
- ginospermie
3. transmiterea caracterelor ereditare;
4. refacerea numărului diploid de cromozomi;
5. initiaza segmentatia = diviziune mitotica

capul spermatozoidului pătrunde prin zona pellucida

 formarea pronucleilor masculin şi feminin

Fecundaţia in vitro

 urmeaza
EMBRIOGENEZA = procesul dezvoltarii intrauterine in saptamanile 1-8
- incepe cresterea, diferentierea si organizarea celulara

Au loc urmatoarele procese:

- segmentatia
- formarea blastocistului
- gastrulatia – rezultand cele 3 foite embrionare (ecto/mezo/endoderm)
- neurulatia – dezvoltarea SNC

In urma acestor procese, evolutia este:

- ou (zigot)
- morula
- blastocist unilaminar
- blastocist bilaminar
- blastocist trilaminar
- disc embrionar

11. SEGMENTATIA

Evoluţia oului în prima săptămână = segmentarea oului + formarea

MORULEI
Curs:
SEGMENTATIA:
• reprezintă primul stadiu al embriogenezei;
• au loc diviziuni mitotice
• in Z1 se formeaza 2 blastomere = celule rezultate din prima diviziune
mitotică a oului (se face în plan vertical)
• in Z2 = 4 blastomere
• in Z2 – 5 sunt 12-16 blastomere = MORULA
(nashul „după 3 zile, oul ajunge în cavitatea uterină, şi are aproximativ 58 de
blastomere – MORULĂ”)???

MORULA:
a. unele celule cresc mai mult; blastomerele mai voluminoase – MACROMERE
– se dispun in centrul morulei şi vor forma EMBRIOBLASTUL
- Embrioblastul va da naştere viitorului corp embrionar;
b. Blastomerele mai mici se dispun la periferie – MICROMERE – şi formează
TROFOBLASTUL (asigura nutritia celorlalti).
- Trofoblastul asigură:
1. nutriţia oului – asigura nutritia de tip histotrof
2. contribuie la fixarea oului in mucoasa uterina = implantatia =
NIDATIA
 3. participa la formarea partii fetale a placentei  trecerea la
nutritia hemotrofa
- La polul superior – polul embrionar – embrioblastul rămâne iniţial ataşat de
trofoblast
c. la nivelul morulei exista spatii intercelulare care vor conflua formand o
cavitate unica = CAVITATEA BLASTOCISTULUI (nashul: „La polul inferior al
oului – polul abembrionar – între trofoblast şi embrioblast se formează o cavitate
plină cu lichid – cavitatea blastocistului”)

Deci la sfarsitul S1 avem:

- embrioblast – la polul embrionar
- cavitatea blastocistului
- trofoblast – situat periferic

Segmentarea oului

Segmentarea oului – formarea morulei

INFORMATII OPTIONALE DE LA LP

evoluţia oului în prima săptămână – formarea blastocistului

1. zona pellucida
2. blastomer
3. globul polar

Blastocistul unilaminar

formarea blastocistului (urmatorul stadiu dupa morula!!!!)

 1. embrioblast
2. zona pellucida
3. trofoblast
4. blastocel

blastocistul părăseşte zona pellucida

1. zona pellucida
2. trofoblast
3. endoblast
(endoderm primitiv)
4. blastocel
5. ectoblast (ectoderm
primitiv)

12. IMPLANTATIA, REACTIA DECIDUALA

= patrunderea blastocistului in endometrul de sarcina (mucoasa uterina),
adica reprezintă totalitatea fenomenelor care fac ca oul să pătrundă în grosimea
endometrului;
- implantatia (nidatia) se realizeaza cu polul embrionar al blastocistului spre
endometru:
- embrioblastul va fi in profunzime, iar
- cavitatea blastocistului la suprafata
- implantatia are loc in Z 6 – 10, iar in acest timp blastocistul evolueaza: uni –
bilaminar si ajunge in I parte a stadiului trilaminar.
- endometrul = se afla in faza secretorie, progesteronica sau luteala
- are loc reactia deciduala (endometru = decidua)
- decidua este de 3 tipuri:
- bazala – la locul implantarii
- capsulara - inveleste blastocistul
- parietala – restul endometrului ce tapeteaza cavitatea uterina

Curs: implantatia anormala duce la aparitia sarcinilor extrauterine:

- abdominala
- ovariana
- tubara
 - cervicala (col uterin)
LP: Anomalii ale nidaţiei – sarcina ectopică:
- tubară;
- ovariană;
- intestinală.
Curs: „in Z 7 la nivelul embrioblastului incepe diferentierea celulara:
- unele celule mai mici se dispun spre cavitatea blastocistului si formeaza
endoblastul (hipoblastul)
- alte celule mai mari se dispun sub trofoblast si formeaza ectoblastul
(epiblastul)
 astfel apare blastocistul bilaminar = discul bilaminar”
LP Formarea blastocistului bilaminar:
Embrioblastul se diferenţiază în DISC EMBRIONAR cu două straturi:
- spre partea care priveşte spre cavitatea blastocistului se formează un strat de
celule mici – ENDOBLASTUL;
- spre partea trofoblastului din zona polului embrionar se formează un strat de
celule înalte – ECTOBLASTUL.

Curs: „in Z 8 trofoblastele se diferentiaza in 2 straturi:

- intern = celule mici = citotrofoblast
- extern = sincitiotrofoblast – zona multinucleara, fara limite celulare
disticte”
LP ”Suntem tot in stadiul de blastocistul unilaminar!!!!!!
Odată cu debutul nidaţiei, în ziua a 6-a de la fecundaţie, trofoblastul de la polul
embrionar se diferenţiază în:
- Sinciţiotrofoblast – masă citoplasmatică superficială, cu numeroşi nuclei, în
care apar lacunele trofoblastice;
- Citotrofoblast – stratul profund, continuu, unicelular (celule Langhans), ce
generează sinciţiotrofoblastul şi secretă HCG.”

Curs - tot in Z 8 la nivelul ectoblastului apare o cavitate care prin crestere va

forma cavitatea amniotica
- celulele ectoblastului adiacente citotrofoblastului se vor numi aminioblaste
LP: Între ectoblast şi citotrofoblast are loc un proces de cavitaţie ce va da
naştere CAVITĂŢII AMNIOTICE.

Curs: in Z 9 – la nivelul sincitiotrofoblastului apar cavitati care vor conflua =

cavitate exocelomica = sacul vitelin primitiv
LP:- În momentul formării endoblastului, cavitatea blastocistului îşi schimbă
numele în
SAC VITELIN PRIMITIV.

Curs: citotrofoblastul de la acest nivel vine in contact cu celule dezvoltate din

endoblast care vor forma membrana exocelomica (Heuser)
LP: Sub discul embrionar, pe suprafaţa internă a peretelui sacului vitelin primitiv
se formează un strat de celule turtite numit MEMBRANĂ EXOCELOMICĂ
HEUSER

Curs: in Z 11-12 la nivelul citotrofoblastului, de la exteriorul cavitatii

exocelomice, apar celule care vor forma mezodermul extraembrionar
- mezodermul extraembrionar este situat intre trofoblast - la exterior – si
cavitatea amniotica si cea exocelomica
- mezodermul extraembrionar care inveleste cavitatea amniotica se numeste
mezoderm somatopleural,
- iar cel care inveleste cavitatea exocelomica se numeste mezoderm
splahnopleural.
- in Z 13 endoblastul produce niste celule care vor tapeta membrana
exocelomica formand sacul vitelin secundar = sacul vitelin definitiv
- sacul vitelin primitiv = cavitatea exocelomica = va regresa si va forma un
chist exocelomic
- simultan la nivelul mezodermului extraembrioar va apare celomul
extraembrionar care prin expansiune va forma cavitatea corionica.
LP: Blastocistului trilaminar se formează prin diferenţierea din citotrofoblast a
celulelor mezenchimale extraembrionare, care se interpun între trofoblast şi
peretele sacului vitelin.
În mezoblastul extraembrionar iau naştere lacune ce confluează, formând
celomul extraembrionar sau cavitatea corială.
- Porţiunea mezoblastului extraembrionar ce este împinsă spre citotrofoblast
devine somatopleura extraembrionară, care împreună cu trofoblastul ce-l
căptuşeşte va forma corionul (placa corionică);
- Porţiunea mezoblastului extraembrionar ce este împinsă spre sacul vitelin
primitiv devine splanhnopleura extraembrionară. Aceasta micşorează
cavitatea sacului vitelin, generând
sacul vitelin definitiv.
- La extremitatea caudală a discului embrionar rămâne o punte de ţesut
mezenchimal ce leagă corionul de splanhnopleură şi discul embrionar – pedicul
de fixatie. Aici se va forma cordonul ombilical.

Recapitulare:
Prima săptămână a embriogenezei se caracterizează prin:
1. segmentarea oului
2. formarea morulei
3. formarea blastocistului unilaminar
4. iniţierea nidaţiei (implantarea blastocistului).

A doua săptămână a embriogenezei se caracterizează prin:

1. formarea blastocistului bilaminar;
2. desăvârşirea nidaţiei.
3. blastocist trilaminar
 DE LA LP
Implantarea blastocistului:

1. cavitate uterină
2. istmul trompei
uterine
3. trompa uterină
4. col uterin

Formarea blastocistului bilaminar

Formarea blastocistului bilaminar

- implantatia incepe în ziua a 6-a iar până în ziua a 12-a se încheie, mucoasa
uterină fiind refăcută.
În nidaţie au loc:
• modificări ale mucoasei uterine, sub acţiunea progesteronului;
• modificări ale oului:
- formarea blastocistului;
- turtirea blastocistului;
- emiterea de către trofoblast a vilozităţilor coriale ce secretă enzime.

Implantarea – ziua 6-7

1. epiteliul de suprafaţă al
mucoasei uterine
2. endoderm primitiv
3. sinciţiotrofoblastul
4. citotrofoblastul
5. ectoderm primitiv

Implantarea – ziua 7-8

2. endoderm primitiv
3. sinciţiotrofoblastul
4. citotrofoblastul
5. ectoderm primitiv
6. blastocel

Implantarea – ziua a 8-a

1. sinciţiotrofoblastul
2. citotrofoblastul
3. ectoderm primitiv
4. endoderm primitiv
5. blastocel
6. capilar sangvin matern
7. cavitate amniotică

Implantarea – ziua a 9-a

 8. amnioblaste
9. dop de fibrină
10.lacune în trofoblast

Implantarea – ziua a 10-a

1. proliferarea endodermului
primitiv
2. erodarea capilarelor
sangvine materne

Implantarea – ziua a 11-a

3. reticul extra-embrionar
4. membrana Heuser
5. cavitatea amniotică
6. citotrofoblastul
7. sinciţiotrofoblastul
8. lacuri sangvine

Nidaţia se face de obicei pe petetele anterior sau posterior al cavităţii uterine –

situs parietalis.
Pot exista şi:
• situs fundalis;
• situs cornualis;
• situs cervicalis
 1. cavitate uterină
2. istmul trompei
uterine
3. trompa uterină
4. col uterin

Anomalii ale nidaţiei – sarcina ectopică

sarcina ectopică tubară;

Formarea blastocistului trilaminar

 Formarea blastocistului trilaminar

14. GASTRULATIA

= formarea mezodermului intraembrionar si a endodermului

 = Perioada de gastrulaţie se caracterizează prin apariţia celei de-a treia foiţe
embrionare:
mezodermul.

Din S 3 discul embrionar devine tridermic:

- În Z 15, discul embrionar: se alungeşte, se polarizează, ia forma unui scut

Pe linia mediană a părţii caudale a discului embrionar apare o îngroşare a

ectoblastului: linia primitiva, ce proemină în cavitatea amniotică şi are axial
santul primitiv.
 Extremitatea craniala a liniei primitive = nodul primitiv (nodul Hensen)
 Nodul primitiv prezinta o depresiune centrala = foseta primitiva (sau
foveea primitiva).
- Epiblastele:
 migreaza (invagineaza) spre linia primitiva si formeaza mezodermul
intraembrionar .
 formeaza si endodermul intraembrionar.
 restul epiblastelor formeaza ectodermul.
 toate cele 3 foite provin din epiblaste. Unele celule mezodermale migreaza
spre extremitatea cefalica si formeaza mezodermul cardiogen (…insule de
celule angioformatoare?).
 Prin formarea celor 3 foite raman zone unde nu se interpune mezoderm,
ramanand membrane didermice (ecto-endo).
 La nivelul lamei precordale = membrana orofaringiana.
 In regiunea caudala = membrana cloacala

- In Z16 in endodermul sacului vitelin se formeaza un diverticul, caudal de

membrana cloacala, care va patrunde in pediculul de fixatie = diverticul
alantoidian.
- Alantoida se va fibroza formand uraca = placa ombilicala mediana.
Formarea mezodemului intraembrionar de la nivelul liniei primitive

15. FORMAREA NOTOCORDULUI

Perioada embrionara = S3 (sfarsit)  S8

= Formarea mezodermului intraembrionar de la nivelul liniei primitive şi apariţia
canalului notocordal

- Din nodul primitiv migreaza cranial celule care se dispun intre epiblast si
hipoblast formand placa notocordala (= procesul notocordal)
- Se formeaza astfel un proces notocordal care va prezenta canaliculul
notocordal.

- in Z 18-19 canaliculul notocordal asigură comunicarea între cavitatea

amniotică şi sacul vitelin definitiv, fiind numit şi canal neuro-enteric.

- Procesul notocordal = actiune inductorie

- În Z 20-21 notocordul are forma unui cordon celular plin, ce va involua până
la sfârşitul săptămânii a 4-a.

- Odata cu formarea discului embrionar trilaminar la sfarsitul S3 incep

transformari ale foitelor embrionare, se dezvolta primordiile organelor si se
definitiveaza forma exterioara a corpului embrionar.
 Formarea mezodermului intraembrionar de la nivelul liniei primitive şi
apariţia canalului notocordal.

Formarea notocordului

15. NEURULATIA = formarea tubului neural

LP:
= reprezintă dezvoltarea sistemului nervos central;
- acoperă perioada dintre săptămâna a 3-a şi a 8-a;
- în paralel, au loc:
- transformări importante ale foiţelor embrionare;
- dezvoltarea anexelor embrionare.
- Între placa precordală (viitoarea membrană oro-faringiană) şi nodul primitiv
(deci in partea craniala) ectodermul se îngroaşă, formând PLACA NEURALĂ.
Celulele endodermale de la acest nivel formeaza NEUROECTODERMUL.
- Marginile laterala ale placii neurale se ingroasa si formeaza PLICILE
NEURALE care vor delimita SANTUL NEURAL.
- Treptat plicele neurale fuzioneaza si formeaza TUBUL NEURAL.
- Extremităţile cranială şi caudală ale tubului continuă să comunice cu cavitatea
amniotică prin
NEUROPORII anterior şi posterior, până în zilele 25 – 27.
Neuroporul anterior se inchide in ziua 25 (18 – 25 somite)
Neuroporul posterior se inchide in ziua 27 (25 somite)

Astfel se inchide NEURULATIA.

Tubul neural prezinta:

- portiune mai ingustata caudal care va forma maduva spinarii.
- portiune mai dilatata = veziculele cerebrale.
- In partea laterala a neuroectodermului apar crestele neurale.

- MEZENCHIMUL = tesut conjunctiv embrionar

- Celulele crestelor neurale migreaza la nivelul mezenchimului si formeaza
ECTOMEZENCHIMUL.
- In regiunea cefalica apar 2 ingrosari ale ectodermului numite PLACODE:
- optica
- otica (acustica)

MEZODERMUL INTRAEMBRIONAR
In zilele 14-15 (stadiu presomitic) mezodermul prolifereaza de o parte si de alta a
notocordului, formand MEZODERMUL PARAXIAL.
IN PLACA LATERALA se imparte in 2 straturi: mezoderm somatic (parietal) si
mezoderm splanhnic (visceral) care delimiteaza cavitatea celomica
intraembrionara.
Mezodermul situat intre mezodermul paraxial si cel lateral se numeste
MEZODERM INTERMEDIAR.
In zilele 20-30 mezodermul paraxial se segmenteaza in somite:
4 occipitale
8 cervicale
12 toracale
5 lombare
5 sacrale
8-10 coccigiene
In ziua 30 sunt 34-35 de somite, deci se segmenteaza cca 3,5 somite / zi 
apare metameria.

DIFERENTIEREA SOMITELOR
a. MEZODERMUL PARAXIAL
Partea ventro – mediala a somitei din vecinatatea notocordului formeaza
sclerotoamele, devenind celule mezenchimale.
Partea dorso-laterala formeaza DERMOMIOTOAMELE, care au 2 parti:
Externa – dermatoamele
Interna – miotoamele
b. MEZODERMUL INTERMEDIAR
In regiunea cervicala si toracica – nefroamele
Caudal – cordoanele nefrogene
c. MEZODERMUL LATERAL
- contribuie la formarea seroaselor (= pericar, pleura, peritoneu), peretilor
trunchiului si tubului digestiv.
ENDODERMUL formeaza tubul digestiv.
Se formeaza INTESTINUL PRIMITV cu cele 3 parti:
- proenteron = intestin anterior
- mezenteron = intestin mijlociu – pastreaza temporar comunicarea cu sacul
vitelin prin ductul vitelin (ductul omfalomezenteric).
- metenteron = intestinul posterior

INFORMATII OPTIONALE de la LP

EVOLUŢIA MEZODERMULUI
În cursul dezvoltării sale, mezodermul proliferează intens, formând trei porţiuni
mai dezvoltate:
- mezodermul paraxial;
- mezodermul intermediar;
- mezodermul lateral.
 1. mezoderm paraxial
2. mezoderm intermediar
3. mezoderm lateral
4. notocord
5. peretele cavităţii
amniotice
6. celom intraembrionar
7. endoderm
8. ectoderm
9. somatopleură
10. splanhnopleură
11. şanţ neural
12. veziculă encefalică
primitivă

METAMERIA PRIMARĂ
= În ziua a 20-a, mezodermul paraxial începe să se segmenteze în 43 – 44 de
somite:
4 occipitale + 8 cervicale + 12 toracale + 5 lombare + 5 sacrale + 7-8
coccigiene.
Diferite stadii de evoluţie a somitelor.

Diferenţierea somitelor
Mezodermul intermediar se mai numeşte şi nefrogen deoarece va da naştere:
- pronefrosului;
- mezonefrosului;
- metanefrosului.
Mezodermul lateral, prin splanhnopleură şi somatopleură va da naştere
cavităţilor seroase ale organismului (pleură, pericard, peritoneu).
EVOLUTIA SI DERIVATELE FOITELOR EMBRIONARE

A. Derivatele ectodermului (SUBIECT 17):

Sunt reprezentate de:

1. tubul neural
2. crestele neurale
3. placodele (= mugurii viitoarelor organe de simt): otica (viitoarea ureche
interna), optica (viitorul glob ocular) si olfactiva
4. amniosul
5. epidermul
6. epiteliul extern al stomodeumului = gura primitiva
7. epiteliul extern al proctodeumului = deschiderea cloacei = spatiul
comun unde se termina aparatele: digestiv, urinar si genital

1. Tubul neural si derivatele lui

- tubul neural initial prezinta un calibru uniform

- ulterior extremitatea rostrala se dilata si va da nastere la 3 veziule:
- prozencefalica (cea mai anterioara si care si proemina in afara
corpului embrionar!!! f. important pt dezvoltarea craniului)
- mezencefalica (la mijloc)
- rombencefalica (numele din cauza formei)

- mai departe, vezicula mezencefalica ramane ca atare iar veziculele

prozencefalica si rombencefalica se impart la randul lor in 2
- paralel are loc si formarea curburilor de la nivelul tubului neural
 vezicula prozencefalica va da nastere la:
- cele 2 vezicule simetrice telencefalice = viitoarele emisfere
cerebrale
- tot din vezicula prozencefalica se va forma vezicula diencefalica
  din aceasta formandu-se vezicule optice = viitoarele retine,
nervul cranian 2 (optic) + neurohipofiza
 vezicula rombencefalica se imparte in 2 dand nastere la:
- metencefal – din care se va forma puntea lui Varoglio si cerebelul
- mielencefalul – din care se va forma bulbul rahidian
- restul tubului neural, care are un calibru redus, va da nastere la maduva
spinarii.
- de asemenea din tubul neural se dezvolta ependimul ce captuseste canalul
central al maduvei spinarii si cavitatatile sistemului ventricular din
interiorul encefalului
- tot din tubul neural se formeaza neuronii motori ai nervilor periferici +
nevrogliile (= celule gliale ale SNC).
- in momentul in care se formeaza tubul neural marginile sale sunt proeminente
si se vor detasa formand crestele neurale.
2. Derivatele crestelor neurale:

- ganglionii spinali si senzitivi ai nervilor cranieni

- neuronii senzitivi din SN Periferic
- SN vegetativ
- celulele Schwann = celule gliale care secreta teaca de mielina a nervilor
periferici
- medulo- suprarenala = un adevarat ganglion de tip simpatic)
- lepromeningele (leptos = subtire; opus e pahi = gros) = pia mater si
arahnoida (pahimeningele = dura mater)
- ectomezenchimul capului + cartilajele trabeculare si branhiale (sau
faringiene)
- celulele paraganglionare = celule sistemului A.P.U.D. (Amine Precursors
Uptake & Decarboxilation)
- melanobastele = viitoarele celule pigmentare ale pielii

3. Derivate ale epidermului (epidermul - tot din ectoderm, invelisul viitorului

fat)

- fanerele = foliculii pilosi + unghiile

- glandele pielii
- glanda mamara – aceasta se dezvolta pe o linie verticala ce uneste jumatatea
claviculei cu jumatatea ligamentului inghinal = creasta lactee
- urechea externa

4. Stomodeumul = gura primitiva are urmatoarele derivate:

- epiteliul cavitatilor nazala + bucala

- epiteliul glandei parotide
- adenohipofiza
- smaltul dintilor
5. Proctodeum – la celalat capat – din care se dezvolta:

- epiteliul si glandele canalului anal

B. Derivatele mezodermului (SUBIECT 18):

- in cursul dezvoltarii sale, mezodermul prolifereaza intens  3 portiuni mai

bine dezvoltate:
mezodermul paraxial+ mezodermul intemediar + mezodermul lateral

a. Mezodermul paraxial

- incepand cu ziua 20 incepe sa se segmenteze  somitele

- a specia umana, somitele extremitatii cefalice – pre-otice si occiptale – nu se
segmenteaza, deci corect este sa vorbim despre somitomere ale extremitatii
cefalice
(sau la specia umana mezodermul paraxial al extremitatii cefalice ramane
nesegmentat, de aceea in aceasta regiune vorbim despre SOMITOMERE)

NB: indiferent daca e vorba de somite segmentate sau somitomere, la nivelul lor
apare o cavitate = cavitatea somitica, dupa care somita se diferentiaza intr-o
structura de forma triunghiulara, cu 2 zone distincte:
- o zona situata superficial, catre ectoderm = dermatomiotom pt. ca zona sa
periferica e viitorul derma al pielii (derm = tesut conjunctiv).
- deci pielea are epidermul (strat superficial, de origine ectodermala) si
dermul (= strat profund, bine vascularizat, de origine mezodermala)
- o zona profunda – de unde se vor dezvolta oase si cartilaje = sclerotomul

Deci din somite se dezvolta:

- dermatoamele = dermul pielii
- miotoamele = musculatura striata de la nivelul peretilor trunchiului si
membrelor
- din somitomerele cefalice  muschii extrinseci ai globului ocular
(somitomerele pre-otice) + muschii limbii (din somitomerele occipitale)

Din sclerotoame se dezvolta:

- oasele
- articulatiile
- pahimeningele (dura mater)
- sclerotica globului ocular = invelisul extern

b. Mezodermul intermediar = mezoderm nefrogen:

- in sens cranio-caudal, din el se formeaza cele 3 schite ale aparatului urinar:

- pronefrosul – la om dispare fara urme (nu poate fi indusa aparitie
mezonefrosul fara el)
 - mezonefrosul  din care in final se vor forma atat structuri genitale
(medulara gonadei si canalul deferent) + structurile urinare (trigonul vezical,
ureterul, tubii colectori din rinichi) (induce aparitia metanefrosului)
- metanefrosul = din care se dezvolta rinichiul definitiv la om, mai exact
nefroniii (fara tubii colectori!)

c. Mezodermul lateral - are 3 componente:

1. somatopleura intraembrionara; aceasta da nastere la:

- corticala gonadei
- corticosuprarenalei
- ductului paramezonefrotic Mueller  din care la femei  se formeaza
trompa uterina, uterul si partea superioara a vaginei
- epiteliul celomic = mai exact foita parietala a celor 3 seroase ale organismului
(pleura, pericard, peritoneu)

2. splahnopleura intraembrionara – si ea participa la formarea epiteliului

celomic = dand nastere foitei viscerala a seroaselor (splahnos = viscer)
- de asemenea formeaza miocardul (muschiul inimii), muschii netezi +
musculatura branhiala (= a arcurilor faringiene), aceasta din urma sub efectul
inductor al crestelor neurale = ectomezenchim (combinatie intre ectoderm si
mezoderm)

3. blastemul angiogen (blastem = tesut tanar) – este de 2 tipuri:

- endotelial  din care se formeaza endocardul (= tunica interna a inimii) +
endoteliul vascular
- blastemul hematopoietic  splina + organele limfoide + meduva
hematogena
(insulele de blastem hematopoiectic = Wolf & Pander)

C. Derivatele endodermului (SUBIECT 19):

1. placa precordala

2. alantoida + sacul vitelin (2 dintre anexele embrionare)

3. tubul digestiv – are 3 segmente (numite in ordine dinspre stomo spre

proctodeum):
a. proenteron
b. mezenteron
c. metenteron

a. proenteron – din acesta deriva:

- pungile faringiene interne (sau brahniale)
- epiteliul portiunii posterioare a cavitatii bucale („gatlejul”)
- glandele submandibulara si sublinguala
 - glanda tiroida
- epiteliul limbii
- epiteliul faringian
- epiteliul cailor aeriene inferioare – laringe, trahee, bronsii
- epiteliul alveolar („pulmonii se dezvota din matz”)
- esofagul
- stomacul
- portiunea initiala a duodenului (mai exact doodenul 1 + ½ superioara a
duodenului 2)
- ficatul + caile biliare
- pancreasul

b. mezenteron - din acesta deriva:

- restul duodenului
- jejuno-ileonul (portuinea liberba a intestinului subtire)
- cec + apendice vermiform
- colonul ascendent si 2/3 din dreapta ale colonului transvers

c. metenteron – din acesta deriva:

- treimea stanga a colonului trasnvers
- colonul sigmoid
- ampula rectala
- portiunea anterioara a cloacei = sinus urogenital; din acesta se vor
forma:
- mucoasa vezicii urinare – cu exceptia trigonului vezical (e
in mezoderm)
- uretra, prostata, partea inferioara a vaginei

Dezvoltarea formei exterioare a embrionului:

- in stadiul somitic dicul embrionar se incovoaie in sens cranio-caudal luand

forma literei C.

- perioada santului si a tubului neural – cand apare si incovoierea in sens

transversal  in felul acesta tavanul sacului vitelin se ingusteaza  dand
nastere viitorului tub digestiv

- in final sometopleurele din dreapta – stanga se unesc si izoleaza tubul

digestiv de sacul vitelin  ramane doar o scurta comunicare (canal) in zona
mezenteronului = canalul omfaloenteric (sacul vitelin = vezicula omfalica)

- perioada branhiala in care in extremitatea rostrala a embrionului apar 6

perechi de proeminente transversale

- perioada mugurilor membrelor

- perioada buzei segmentate

- perioada fetala timpurie

ANEXELE EMBRIOFETALE

• Apar si evolueaza in saptamanile 2 - 40, de aceea se numesc anexe

embrio-fetale.
• Mediaza schimburile metabolice, asigura protectia si nutritia
embrionului/fatului in uter.

Sunt reprezentate de :
• sacul vitelin;
• alantoida;
• amniosul;
• corionul, decidua, placenta si cordonul ombilical
Lobul placentar = cotiledon