Culegere Bune Practici PDF

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeste
, în oameni!
Calitate în managementul unitãtii

, scolare
,
POSDRU/85/1.1/S/63160
Proiect de dezvoltare institutionala

)
,
Plan de actiune
, al scolii
,
Culegere de bune practici
Lucrarea este editată sub îndrumarea domnului prof. Şerban IOSIFESCU, preşedinte ARACIP
Coordonator lucrare: prof. Daniela MORARU
Experţii care au prelucrat şi redactat materialul
prof. Manuela Carmen Cazan, expert ARACIP
prof. Serenella DINU, expert ARACIP
Echipa de management a proiectului CMUS
nicolae angelescu, manager de proiect
anelore scorpan, asistent manager de proiect
aurel graur, asistent manager de proiect
gabriela Şubă, asistent manager de proiect
daniela lambru, expert promovare
amalia stoenescu, expert promovare
horia Victor - toma, expert monitorizare
cezar stoica, expert monitorizare
georgiana bolojan, expert monitorizare
magdalena georgescu, expert coordonare instruire inspectori
Ştefan pacearcă, expert coordonare instruire inspectori
bianca ciulac, expert coordonare instruire directori
tudor iancu , expert coordonare instruire directori
sultana chebici, expert coordonare instruire directori
mihaela muşat, expert coordonare instruire directori
ionel ciobanu, expert coordonare instruire directori
fănica pădureţu, expert IT
emanuel ologeanu, expert IT
daniela moraru, expert implementare
website: www.calitate-in-educatie.ro
platforma online: http://cmus.calitate-in-educatie.ro
e-mail: calitate_in_educatie@yahoo.com
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 - 2013
Titlul proiectului: „Calitate în managementul unităţii şcolare”
Cod contract: POSDRU/85/1.1/S/63160
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin beneficiarului proiectului, Inspectoratul Şcolar
Judeţean Prahova. Utilizarea conţinutului acestui ghid în scop comercial este interzisă.
Reproducerea parţială sau integrală a conţinuturilor este permisă numai cu menţionarea sursei.
Introducere
1
Prezentarea proiectului
Proiectul „Calitate în Managementul Unităţii Şcolare – CMUS” „If we could first
(POSDRU/85/1.1/S/63160) are ca obiectiv general îmbunătățirea calității know where we are
and whither we are
procesului de management al unităților de învățământ preuniversitar, prin tending, we could
dezvoltarea competențelor personalului implicat în elaborarea și evaluarea better judge what to
documentelor de planificare managerială. În spatele acestui obiectiv stă, do and how to do it.”
dincolo de obiectivele specifice, intenția partenerilor de a pune laolaltă Abraham Lincoln
directori și inspectori în demersul lor de ridicare a calității activității unei școli.
Partenerii în acest proiect sunt:

1. Inspectoratul Școlar al Județului Prahova – în calitate de beneficiar
2. Inspectoratul Școlar al Municipiului București – partener 1
3. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Preuniversitar (ARACIP) - partener 2
4. Asociația SHOTRON - partener 3
5. Standing International Conference of Central and General
Inspectorates of Education (SICI) - partener 4.
Proiectul a debutat în iulie 2010 cu un studiu de exemple de bune
practici şi de identificare a nevoilor de planificare la nivel de inspectorat și de
unitate școlară, precum și cu o conferință de lansare. În lunile ce au urmat
s-au elaborat suporturile de curs, în sistem blended learning, necesare formării
directorilor (de către ARACIP), respectiv formării inspectorilor (de către SICI).
Ambele cursuri au fost acreditate CNFP (20 de credite profesionale) și CNFPA
(pentru domeniile ocupaţionale: director de unitate şcolară - cod 134502 şi
inspector şcolar - cod 235105). Dincolo de formarea face-to-face, cursurile
cuprind și formare online, pentru care au fost elaborate, separat, conținuturi
specifice, pornind de la suportul de curs. Formarea directorilor s-a efectuat de
către formatori ARACIP și a constat in efectuarea unui număr de 42 de ore
de curs față-în-față și 24 de ore online (la care s-au adăugat 8 ore de evaluare).
Formarea inspectorilor, realizată de experți SICI, a avut mai multe componente :
(1) curs față-în-față (24 ore) și curs online (12 ore), la care s-au adăugat 8 ore de
evaluare; (2) vizite de monitorizare în școli; (3) vizite de studiu în inspectorate
din Europa. La cursurile de formare au participat 1001 de directori (în două
fluxuri), iar la cursurile pentru inspectori au participat 41 în primul flux şi peste
50 în cel de-al doilea flux (în condiţiile în care proiectul îşi propunea un număr
de 80).
Partea centrală a proiectului o constituie două ateliere de lucru, destinate
elaborării a câte 25 de PDI/PAS ca modele de bună practică, pe baza activității a
câte 100 de directori și 25 de inspectori, coordonați de câte 5 formatori ARACIP.
Pentru diseminarea adresată comunității educaționale largi s-au
proiectat două conferințe internaționale (una în mai 2012, iar cea de-a doua în
februarie 2013), la care au participat experți din Scoția, Anglia, Portugalia, Suedia
și România.
Proiectul se încheie în aprilie 2013, cu o conferință organizată special în
acest sens.
Punctul de plecare
Proiectul este relevant pentru că a venit în întâmpinarea soluționării
numeroaselor puncte slabe identificate prin analizele SWOT elaborate de
inspectorate școlare înainte de 2009:
- lipsa la nivelul instituțiilor consacrate în formare a cursurilor axate pe
planificare managerială și legate de asigurarea calității, deși între timp
fusese promulgată legea asigurării calității;
- fluctuația persoanelor la nivelul echipei manageriale a unei școli, care
conduce la o varietate de tipuri manageriale și inconsecvență în dezvoltarea
școlii;
- întocmirea formală a documentelor manageriale;
- nealocarea unui interval de timp lunar consacrat exclusiv formării
managerului școlii, ca și politică educațională;
- supra-aglomerarea timpului managerului școlar, prin activități de rutină;
- inerția sistemului la schimbare;
- înexistenţa unui sistem bine organizat de formare managerială prealabilă
începerii activității ca director sau inspector;
- lipsa abilităților de consiliere a directorilor la nivelul inspectorilor;
- inexistenţa unui regulament de organizare a inspecțiilor care să satisfacă
cerințele actuale și situațiile punctuale existente;
- doar 30% dintre membri grupului țintă beneficiaseră de formare
profesională, care să le permită dezvoltarea de competențe manageriale.
Aceste formări fuseseră centrate pe aportul teoretic, nereușind să
transmită și să creeze deprinderi și competențe pentru punerea în practică
a celor învățate;
- directorii trebuie să-și realizeze în continuare meseria de profesor, situație
ce limitează timpul alocat pentru gestionarea activităților și proceselor din
școală;
- programele de formare parcurse de unii directori nu concordau cu nevoile
specifice ale acestora sau cu prioritățile unității școlare;
- utilizarea TIC nu era și nu este o practică managerială comună;
- existau și mai există încă deficiențe în întocmirea documentelor de
management strategic și operațional;
- existența unei gestionări defectuoase a conflictelor la nivelul personalului
din unitățile școlare și a unei comunicări insuficiente între unitatea școlară,
structurile de conducere și beneficiarii educației.
Astfel, a fost necesară crearea unui program de formare continuă care să
combine teoria și practica, concomitent cu abilitarea cursanților în vederea
utilizării unui sistem informatic suport, cu instrumente manageriale digitale,
care să permită economia de timp/resurse materiale și creșterea calității
proceselor managementului școlar. Proiectul a răspuns nevoilor specifice
cu care se confrunta grupul țintă prin vizite de studiu, prin participare la
programe de formare dedicate, prin pilotarea, dezvoltarea și aplicarea de
ghiduri și instrumente software care să eficientizeze procesele de management
educaţional cu focus pe asigurarea calității, urmărind:
- formarea/îmbunătățirea/dezvoltarea de competențe de organizare,
îndrumare și control, funcționale, de evaluare, de comunicare și relaționare,
psiho-sociale, personale, etice, de utilizare TIC, de self-management;
- eficientizarea modalităților de realizare a procesului de management
educațional și a procesului de comunicare între personalul de conducere
din unitățile de învățământ și inspectori, precum și cu ceilalți directori și
beneficiari ai educației;
- managementul eficient al rapoartelor și a situațiilor școlare prin utilizarea
sistemului informatic care permite, o dată ce datele sunt introduse în
sistem, să se realizeze automat o serie de rapoarte și de evidente.
Proiectul s-a bazat pe o abordare integrată și oferă din această perspectivă
o soluție strategică, ce răspunde obiectivului de îmbunătățire a procesului de
management școlar și asigurarea calității și va genera implicit următoarele
elemente de valoare adăugată:
- creșterea numărului de ore de pregătire continuă a grupului țintă, prin
participarea la programele de formare de tip blended learning dezvoltate
pentru directori și pentru inspectori, finalizat cu dobândirea de informații
5
Introducere
noi și competențe formate în asigurarea calității, în managementul eficient
al unității școlare, în utilizarea ghidurilor, metodelor și instrumentelor
software inovatoare pentru gestionarea activităților și proceselor
manageriale la nivel de instituție școlară;
- includerea de activități inovatoare de tipul dezvoltării și implementării
unui sistem informatic suport unitar, cu secțiuni corelate adresate
unităților școlare și inspectoratelor, pentru îmbunătățirea procesului de
management al școlilor și creșterea calității serviciilor de educație;
- facilitarea schimburilor de bune practici cu experți din alte sisteme de
învățământ europene, precum și cu alți membri ai grupului țintă în cadrul
vizitelor de studiu și ca o consecință a acestora.
2
PDI/PAS
Ce Înseamnã
PDI/PAS?
Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI)/ Planul de acţiune al şcolii „A gândi bine este
(PAS, termen folosit în învăţământul tehnic) este un document şi totodată un înţelept;
instrument de lucru necesar fiecărei unităţi şcolare întrucât asigură o imagine a planifica bine este şi
reală şi o analiză a ceea ce a fost şi este şcoala, dar, în acelaşi timp, proiectează mai înţelept;
dar a face bine este
pe termen lung activitatea viitoare, trasând repere clare. cel mai înţelept şi
PDI/PAS este o expresie a unei analize, gândiri, decizii colective şi a unui mai bun lucru dintre
efort de echipă alcătuită din: managerul unităţii şcolare - conducătorul acestea toate.”
echipei şi membrii echipei - cu roluri specifice activităţii şi în funcţie de (proverb persian)
înclinaţii, echipă aflată într-un permanent proces de inovare.
Punctul de plecare în construcţia unui PDI/PAS îl constituie, pe de o
parte, cunoaşterea politicilor educaţionale (ţinte strategice ale proiectelor
naţionale de reformă a învăţământului) şi pe de altă parte, cunoaşterea
serviciilor educaţionale pe care unitatea şcolară ar trebui să le ofere
societăţii (beneficiarilor direcţi şi indirecţi) şi a competenţelor pe care
actul educaţional ar trebui să le dezvolte beneficiarilor direcţi (cerinţele
clientului).
Un PDI/PAS:
• Concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei: dobândire de
abilităţi, atitudini, competenţe.
• Asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale
managementului: curriculum, resurse material – financiare,
resurse umane, relaţii sistemice şi comunitare.
• Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii
într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi uşor înţelese şi
manageriate.
• Favorizează creşterea încrederii în capabilităţile, capacităţile şi
forţele proprii; asigură dezvoltarea personală şi profesională.
• Dezvoltă parteneriatele din interiorul şi exteriorul unităţii şcolare,
implicând în educaţie mai mulţi factori pentru asigurarea calităţii
(familie, comunitate, instituţii educaţionale).
PDI/PAS se referă la dezvoltarea unităţii şcolare în direcţia creşterii

calităţii educaţiei oferită membrilor comunităţii şi comunităţii în ansamblul ei.
Procesul de planificare a dezvoltării şcolare este elementul central în asigurarea
calităţii educaţiei. O şcoală care se implică într-un proces de planificare a
dezvoltării, este o şcoală care îşi asumă responsabilitatea îmbunătăţirii calităţii
serviciilor oferite elevilor şi comunităţii.
Un PDI/PAS prin formularea ţintelor strategice pentru dezvoltarea
ulterioară a şcolii propune un proces de explicitare, de conştientizare şi de
asumare a activităţilor, părţi integrante ale ciclului de dezvoltare instituţională.
Se porneşte de la întrebarea „cât de bine ne desfăşurăm activitatea?”, se
formulează răspunsuri la o altă întrebare, şi anume „cum putem să ne
îmbunătăţim activitatea şi rezultatele”. După stabilirea unui set de răspunsuri la
ultima întrebare, se concentrează pe modul de punere a lor în practică.
Un PDI/PAS nu este acelaşi lucru cu un plan managerial al şcolii, care
este descriptiv şi prezintă faptic ce se întâmplă într-o anumită şcoală. Un plan
managerial al şcolii nu abordează problema calităţii, scopurile nu sunt stabilite
în urma unei evaluări a situaţiei şcolii, prin urmare nu este evolutiv.
În ţări cu sisteme eficiente de asigurare a calităţii sistemelor publice de
educaţie, este recunoscută ideea că şcoala, ca unitate, reprezintă nucleul
sistemului. Aceasta înseamnă o recunoaştere a caracteristicii şcolii de a avea
cea mai mare influenţă asupra performanţelor elevilor; performanţa unei şcoli
ca întreg cuprinde cele mai valoroase surse de informaţii/ feedback necesare
pentru a ghida un sistem de asigurare a calităţii.
Oricare ar fi inovaţiile sau iniţiativele politice care au loc la nivel
naţional sau judeţean, educaţia şi instruirea au loc în şcoală şi în clasă, iar
calitatea procesului instructiv-educativ din şcoală reprezintă singurul şi cel
mai important factor pentru achiziţiile elevilor. Sistemele bune de asigurarea
calităţii admit că aceste procese – nucleu nu sunt susceptibile de control
extern/ superior, iar îmbunătăţirea ţine de principalii actori ai sistemului de
învăţământ – elevi, profesori, părinţi.
Sistemul de management şi de asigurare a calităţii în educaţie, promovat
de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP) şi Ministerul Educaţiei (ME), are ca funcţie principală orientarea
dezvoltării unităţii şcolare în direcţia creşterii calităţii educaţiei oferită
membrilor comunităţii şi comunităţii în ansamblul ei, evaluarea calităţii fiind
parte integrantă a ciclului de proiectare a dezvoltării instituţionale.
Un PDI/PAS împreună cu planurile operaţionale asociate determină
schimbări în şcoală şi comunitate. În acest context, asigurarea şi îmbunătăţirea
calităţii în educaţie depind în mod hotărâtor de un alt proces desfăşurat la
nivelul unităţii şcolare, anume cel de dezvoltare instituţională.
Acest proces se realizează la nivelul tuturor elementelor PDI/PAS:
misiune, viziune, diagnoză, ţinte şi abordări strategice, planuri operaţionale,
acţiuni şi procese efective.
Creşterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza
întregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul unităţii şcolare iar,
ciclul dezvoltării unităţii şcolare trebuie considerat ca un ciclu al calităţii.
Ceea ce am prezentat trebuie interpretat şi adaptat în funcţie de condiţiile
specifice în care funcţionează unitatea şcolară:
- nivelul de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial etc.) şi tipul de
unitate şcolară (de exemplu liceu teoretic, tehnologic, vocaţional) – care
8
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
determină specificul grupului / grupurilor ţintă de beneficiari direcţi;
- trăsăturile specifice ale comunităţii locale (urbană / rurală, mediu
defavorizat, existenţa minorităţilor naţionale sau de alt tip etc.) – care determină
trăsăturile distinctive ale beneficiarilor indirecţi ai serviciilor educaţionale.
Planificarea dezvoltării şcolare este procesul prin care se acordă această
responsabilitate profesorilor şi care – în mod esenţial – le dă autoritatea şi le
permite să acţioneze.
PDI/PAS se realizează pe baza experienţei de „autoevaluare/ auto-
îmbunătăţire” pe care şcolile au acumulat-o în timp. Cu toate acestea, într-un
sistem de asigurare a calităţii, PDI/PAS depăşeşte procesul de autoevaluare
şcolară. Dificultăţile care pot apărea în procesul de schimbare a structurii,
culturii şi perspectivelor şcolii – componentă necesară pentru planificarea cu
succes a dezvoltării şcolare – sunt greu de estimat.
În primul rând este semnificativ numărul şcolilor care necesită sprijin
pentru a realiza PDI/PAS şi pentru a găsi procesele propriu-zise de planificare,
de implementare şi de monitorizare. Astfel de cunoştinţe şi capacităţi nu se
regăsesc într-o şcoală tradiţională şi este puţin probabilă o schimbare rapidă a
culturii organizaţionale dominante, care să faciliteze acest progres fără sprijin
practic şi procedural din partea agenţiilor competente. În al doilea rând,
procesele de autoevaluare şcolară sunt ghidate de instrumente furnizate la
nivel naţional şi de informaţiile obţinute din surse externe şcolii.
În al treilea rând, autoevaluarea trebuie să fie un proces dinamic, în
care dezvoltarea se întrepătrunde cu preocuparea pentru calitate şi care este
considerat de interes şi în responsabilitatea tuturor.
Acesta este principiul-cheie al unui sistem eficient de asigurarea calităţii,
proiectat pentru a garanta că, la nivelul sistemului de educaţie, procesul de
autoîmbunătăţire nu se adresează numai unei elite minoritare, ci fiecărei şcoli
şi fiecărui factor interesat.
În cele din urmă, PDI/PAS reprezintă un indiciu relevant pentru
autorităţile educaţionale în ceea ce priveşte problemele şi priorităţile. Dacă
se doreşte atingerea obiectivelor naţionale de dezvoltare a educaţiei şi de
îmbunătăţire a calităţii, prin urmărirea îndeaproape (fără interferare) a PDI/
PAS, sistemul naţional poate aloca resurse pentru problemele astfel relevate.
În schimb, aceasta va încuraja şcolile să implementeze propriile procese de
dezvoltare şi de schimbare.
PDI/PAS constituie, în multe feluri, „inima care bate” într-un sistem
naţional eficient de asigurarea calităţii. În contextul unui sistem de asigurarea
calităţii şi al principalelor trei arii ale sale – claritatea definiţiei calităţii
educaţiei, responsabilităţile acordate principalilor actori (şcolile şi
profesorii) şi asumarea răspunderii, solicitată de performanţe – PDI este
mecanismul actual de îmbunătăţire a calităţii la nivelul şcolii, ceea ce reprezintă
scopul sistemului de învăţământ.
Reuşita PDI/PAS este direct proporţională cu respectarea etapelor sale.
9
Ce Înseamnă PDI/PAS?
I. Diagnoză / cognoză / prognoză, în scopul identificării şi stabilirii
problemei centrale a proiectului (identificarea nevoilor de bază, a
disfuncţiilor, dar şi a aspectelor pozitive pe care se poate baza proiectul).
II. Definirea obiectivelor care vor fi corelate / armonizate cu
finalităţile generale ale educaţiei, cu politica educaţională la nivel
naţional şi local, cu obiectivele reformei educaţionale şi cu interesele
elevilor şi ale părinţilor, avându-se mereu în vedere posibilităţile reale de
finalizare a asigurării calităţii acestora.
III. Stabilirea strategiei de acţiune care presupune următorii
paşi: stabilirea resurselor, a mijloacelor de realizare a proiectului, a
responsabilităţilor privind gestionarea acestuia şi a echipelor de realizare
a acţiunilor prezumate.
IV. Realizarea unui studiu de fezabilitate prin care vor fi
identificate aspectele referitoare la condiţiile de reuşită, impactul şi
rezultatele scontate.
După parcurgerea celor patru paşi oricare dintre zonele susceptibile de
îmbunătăţiri se pot constitui în ţinte strategice pentru dezvoltarea ulterioară
a şcolii, proces care cuprinde toate componentele PDI/PAS: viziune, misiune,
scopul, ţinte strategice, obiective, planuri operaţionale, acţiuni şi procese
efective.
Din perspectiva planificării strategice, scopul PAS este de a îmbunătăţi
corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de
dezvoltare socio-economică la nivelul ariei de acţiune a şcolii. PAS, ca instrument
de planificare a ofertei învăţământului profesional şi tehnic, cuprinde:
• analiza contextului local;
• analiza capacităţii unităţii de învăţământ de a răspunde nevoilor de
formare profesională la nivelul comunităţii locale;
• priorităţile, ţintele şi acţiunile în vederea adaptării ofertei educaţionale.
Rolul PAS este de a contribui la creşterea calităţii învăţământului
profesional şi tehnic, inclusiv a ratei de inserţie socio-profesională a
absolvenţilor.
PRAI, PLAI şi PAS sunt actualizate şi revizuite utilizând suportul
metodologic unitar oferit de Manualul elaborat în acest sens. Acest demers
contribuie la creşterea coerenţei verticale a nivelurilor de planificare regional-
judeţean-local şi, de asemenea, conduce la creşterea comparabilităţii
documentelor de la acelaşi nivel de planificare.
Monitorizarea şi evaluarea implementării PRAI, PLAI şi PAS este realizată
pe baza unui cadru general elaborat de Consiliului Naţional pentru Dezvoltarea
Învăţământului Profesional şi Tehnic. Pentru cei interesaţi CNDIPT a asigurat
prezentarea procedurilor în Manualul pentru monitorizare şi evaluare.
Manualele pentru actualizarea şi monitorizarea documentelor de
planificare strategică pot fi consultate la adresele:
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/01_GHID%20DE%20ELABORARE%20PAS.pdf
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/2%20MANUAL%20MONITORIZARE%202009.pdf
10
Cercul calitãtii
,
3
W. Edwards Deming este considerat „părintele” mişcării moderne în „Develop a passion
domeniul calităţii. El a introdus noţiunea de „ciclu de proiectare al produsului” for learning.
If you do, you will
diferit de managementul procesului, cunoscut mai târziu sub denumirea de never cease to grow.“
ciclu de tip PDCA (proiectează – realizează – verifică – acţionează). Anthony J. D’Angelo
Inspirațe
Planificare
Reflecție
Revizuire Evidențe/Dovezi Implementare
Mobilizare
Valorizare
Evaluare
Ciclul lui Deming (Plan – Do- Check – Act) / Ciclul PDCA

Conform lui Deming, ideea ciclurilor de calitate este una foarte
atrăgătoare, însă acestea pot avea succes doar dacă managementul va pune în
aplicare recomandările acestuia. Când managementul nu este interesat, ciclul
pur şi simplu se dezintegrează.
Succesul este garantat doar dacă:
• cercurile sunt parte a întregului sistem de perfecţionare organizaţională,
în care managementul este implicat;
• cercul este susţinut de celelalte cercuri de calitate din cadrul unităţii
şcolare;
• actorii actului educaţional contribuie efectiv;
• cercurile fac parte dintr-un plan de perfecţionare continuă pe termen
lung;
• cercurile sunt puternic orientate către beneficiarii direcţi (clienţi).
Prima etapă, „Plan” (Planificarea) reprezintă etapa de stabilire a
obiectivelor şi a modului prin care le putem atinge. În acest sens, strategia
CEAC trebuie corelată cu strategia PDI/PAS.
Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de Asigurare Internă a
Calităţii şi va lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi
va avea acelaşi orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională*.
Dacă ţintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creştere a calităţii,
în mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strategiei comisiei.
Strategia de evaluare internă a calităţii va putea fi completată cu planuri
operaţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii
şcolare.
Cele două documente programatice (strategia şi planul operaţional)
vor fi elaborate conform formatelor recomandate şi vor orienta demersul
CEAC astfel încât acesta să răspundă aceloraşi întrebări fundamentale la
care răspunde orice demers de proiectare (De ce? Ce? Cum? Unde? Când? Cu
ce rezultate?). Având în vedere că şcoala lucrează într-un sistem de calitate,
pe lângă întrebările „clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională,
rezultatele obţinute vor trebui să răspundă la întrebările:
• Cât de buni suntem ?
• De unde ştim cât de buni suntem ?
• Ce vom face în continuare pentru a deveni mai buni ?
Obiectivele din documentele proiective nu apar prin revelaţie, ele trebuie
să fie consecinţa unor studii şi a aplicării unor instrumente. Astfel, finalităţile
stabilite în PDI vor deriva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare
anterior sau vor fi stabilite în urma aplicării unor metode şi instrumente
specifice de investigare (chestionare, interviuri etc), pentru a identifica
punctele (presupuse) slabe. Chiar dacă CEAC poate şti ce zone de îmbunătăţire
are şcoala, punctul de plecare în demersul de îmbunătăţire trebuie să fie dat de
*/Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur
document strategic şi un plan operaţional. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea
„PDI” pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional.
12
interpretarea unor date rezultate din aplicarea respectivelor instrumentelor de
investigaţie, nu doar impresia că este ceva care nu merge.
Cu cât obiectivele stabilite sunt definite SMART (n.r. inteligent) cu atât
distanţa dintre planificare şi reuşită se micşorează. Prin SMART înţelegem ca
aceste obiective să îndeplinească următoarele condiţii:
S pecifice:constituie
să se refere la activitatea pentru care obiectivele se
ca ţinte;
M ăsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin
indicatori şi instrumente de evaluare cantitativă şi
calitativă;
A ccesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziţie
(inclusiv resursa „timp”);
R elevante: să aibă semnificaţie pentru domeniul la care
se referă obiectivul – inclusiv politicile, strategiile,
contextul în care funcţionează organizaţia; încadrate
într-o perioadă clară de timp;
T imp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine
precizat (pentru activităţile necesare atingerii
obiectivului), cu atât distanţa dintre planificare şi
reuşită este mai mică.
Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem.

CEAC nu funcţionează izolat faţă de celelalte componente ale sistemului
de management al unităţii şcolare. CEAC pune în legătură (sau, în orice caz,
s-ar putea bucura de acest privilegiu) toate celelalte piese din configuraţia
sistemului, la nivel de instituţie sau mai mult, le angajează în asigurarea calităţii
educaţiei şi le urmăreşte manifestarea (direcţionată în acest sens). În definitiv,
nici elevul, nici profesorul, nici comisiile metodice nu fac altceva decât până
acum, doar că CEAC le arată la ce anume să fie mai atente.
Managementul calităţii la nivelul unităţii şcolare nu presupune
întotdeauna activităţi noi, ci de cele mai multe ori, sistematizarea progresului
în asigurarea calităţii, sprijinirea celor implicaţi şi stimularea îmbunătăţirii
calităţii, prin autoevaluare şi utilizarea tuturor resurselor disponibile.
Acţiunea „Do”
sau etapa de implementare reprezintă punerea în aplicare, realizarea activităţii
proiectate.
Această etapă necesită mobilizare din partea celor care trebuie să
realizeze cele proiectate în etapa anterioară. Esenţial este ca în această etapă să
existe monitorizarea derulării etapelor în scopul depăşirii obstacolelor apărute,
care ar putea împiedica derularea în bune condiţii a etapelor proiectate şi
nerealizarea indicatorilor propuşi în etapa de proiectare.
13
Cercul Calităţii
PDI
Strategia de
evaluare internă
a calității
PO
Planul de
îmbunătățire a
calității
Strategia de evaluare internă a calităţii îşi are originea în PDI, care

fundamentează, desigur, şi PO. De asemenea, planul de îmbunătăţire a calităţii
este parte a PO, dar se fundamentează şi pe strategia de evaluare internă a
calităţii.
Situaţia ideală este, în opinia noastră, cea în care documentele proiective
fundamentale sunt integrate, strategia de evaluare internă a calităţii fiind
parte integrantă a PDI şi, respectiv, planul de îmbunătăţire a calităţii, parte
integrantă a PO.
PDI
Strategia de
evaluare internă
a calității
PO
Planul de
îmbunătățire a
calității
CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii dar aceasta nu

înseamnă că le şi realizează efectiv. Pentru fiecare activitate derulată, dovezile
referitoare la îndeplinirea / neîndeplinirea cerinţelor, aşa cum sunt ele definite
prin standarde şi standarde de referinţă, sunt centralizate la nivelul CEAC.
Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de
evaluare internă a calităţii care, conform legii, trebuie realizat în fiecare an şi
făcut public de către fiecare unitate şcolară.
Recomandăm ca, printre primele activităţi desfăşurate de către CEAC, să
fie şi realizarea unei baze de date proprii care să cuprindă informaţiile necesare
activităţii de management al calităţii de la nivelul şcolii, conform prevederilor
legale. Cu aceste premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări
interne prin aplicarea standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării
reale a organizaţiei şcolare faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, aşa cum
sunt ele formulate în standarde şi standarde de referinţă.
Evaluarea internă/autoevaluarea pe baza sistemului standardelor
14
naţionale va furniza o primă serie de date primare, a căror analiză va releva
puncte tari şi zone de îmbunătăţire din funcţionarea organizaţiei furnizoare
de educaţie.
Instrumentele utilizate în investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul
unităţii şcolare sunt extrem de variate. Prezentăm, în continuare un inventar sumar
al unor astfel de instrumente, mai puţin folosite, dar subliniem, încă o dată, faptul
că selecţia, dezvoltarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare se realizează în
funcţie de condiţiile concrete în care funcţionează fiecare unitate şcolară:
- observarea – ghiduri de observare
- analiza documentelor – ghiduri/ grile de analiză
- ancheta – chestionar, interviu, focus-grup.
„Check” (Verificarea)
Verificarea, evaluarea rezultatelor obţinute, raportându-le la indicatorii
propuşi, la obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată totodată
valorizând persoanele implicate care au avut un comportament adecvat pe
parcurgerea derulării activităţii. Acest aspect este foarte important întrucât
are rol de motivare şi duce la dezvoltarea personală a celui în cauză.
Produsul principal în această etapă este Raportul Anual de
Evaluare Internă a Calităţii realizat de către Comisia de Evaluare
a Calităţii din unitatea şcolară respectivă.
Faza de „verificare” trebuie să îndeplinească funcţiile cunoscute ale
evaluării, dar ca parte a autoevaluării:
- îmbunătăţirea activităţii curente – evaluarea trebuie să fie oportună, să
împiedice apariţia disfuncţiilor majore şi, în acelaşi timp, să arate foarte clar ce
a mers şi ce nu în activităţile trecute;
- asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes –
rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice,
manageri, comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes
să poată judeca dacă „investiţia” făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu
la impactul scontat şi dacă merită continuată sau nu;
- revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de
la nivelul unităţii şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii
asumate.
Această evaluare trebuie să fie suficient de fină pentru a oferi date
solide, de încredere privind amploarea schimbărilor realizate: dacă acestea
sunt numai de suprafaţă, realizate din conformism sau prin imitaţie sau dacă,
dimpotrivă, schimbările sunt profunde, afectând cu adevărat şi durabil cultura
organizaţională şi întreaga activitate din şcoală.
Aceste două aspecte pot fi percepute ca fiind contradictorii: pe de o
parte, este necesar un sistem de evaluare construit suficient de „formal” pentru
a se asigura atât de necesara obiectivitate şi, pe de altă parte, acest sistem
de evaluare trebuie „subiectivizat”, interiorizat, perceput ca benefic (nu ca o
„muncă în plus”) şi util pentru toate părţile implicate, pentru a nu se declanşa
15
Cercul Calităţii
reacţii de conformism sau de tipul „dublei gândiri”. Este evident faptul că, în
astfel de cazuri, evaluarea externă nu este suficientă. Ea trebuie completată şi
(uneori) chiar înlocuită cu autoevaluarea, care devine principala metodologie
a evaluării calităţii.
Pornind de la cele de mai sus, credem că s-a conturat deja răspunsul
nostru la întrebarea „De ce autoevaluare ca modalitate esenţială de judecare a
calităţii?”. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare, realizate în comun
şi asumate la nivel cultural şi nu numai formal, constituie o cale esenţială de
asigurare a calităţii. Insistăm asupra faptului că acest proces de autoevaluare
trebuie să fie util întregii şcoli, ca un pas iniţial, nicidecum final.
Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a creşte, pentru a învăţa şi nu pentru a
sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune „nu se poate” sau pentru a ne linişti
că lucrurile merg bine în şcoala noastră.
De aceea, ni se pare aproape inutil să menţionăm faptul că „dubla gândire”
nu-şi are locul aici: evaluăm pentru noi, ca şcoală şi nu pentru a satisface
pretenţiile unei persoane din afară. Este, de asemenea, de la sine înţeles că un
instrument de evaluare poate fi, ulterior, după o pilotare consistentă, dezvoltat
şi adaptat în funcţie de nevoile şi interesele fiecărei unităţi şcolare.
Subliniem, aici, încă o dată, necesitatea ca întreg procesul de autoevaluare
să fie perceput ca util şi benefic de către toate grupurile de interes semnificative
la nivelul şcolii. Aplicarea instrumentelor de autoevaluare va trebui să asigure
implicarea acestor grupuri pe parcursul întregului demers. În toate fazele acestui
proces, rolul directorului – ca lider educaţional - este esenţial: el va fi cel care
va stabili sistemele de consultare şi de participare la proces pentru grupurile şi
persoanele semnificativ, el va fi catalizatorul şi motorul acestui proces.
Acţiunea corectivă („ACT”)

În funcţie de concluziile obţinute prin evaluarea rezultatelor demersului
finalizat, se vor planifica activităţi şi se vor aplica măsuri care să asigure
implementarea cu succes a acţiunilor propuse de către CEAC. Toate aceste
măsuri devin „plan de îmbunătăţire a calităţii”, care poate fi inclus în RAEI sau
prezentat ca document separat, şi care va cuprinde activităţile de îmbunătăţire
a calităţii pentru perioada următoare (an şcolar sau semestru).
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde
obiective, resurse, termene, responsabilităţi şi indicatori de realizare. Activităţile
preconizate vor fi corelate atât cu PDI/PAS cât şi strategia de îmbunătăţire
a calităţii şi vor urmări, cu precădere îmbunătăţirea calităţii procesului de
predare, învăţare, evaluare şi creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor.
16
4
Care sunt grupurile de
interes ale unui
PDI/PAS?
Definiţia oficială a conceptului de calitate a educaţiei (în conformitate cu „Dacă

art. 3 al Legii nr. 87/ 2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea nu ştii încotro te
îndrepţi,
calităţii educaţiei):
s-ar putea să te
trezeşti luat de vânt în
„Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program cine ştie în ce direcţie.”
Yogi Bera
de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite
aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate
cele 2 „laturi” ale educaţiei de calitate şi

care se potenţează reciproc
„latura obiectivă”= „latura subiectivă”=

standardele de calitate aşteptările beneficiarilor
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

îşi susţine conceptul asumat privind calitatea prin Declaraţia de principii
(adoptată în 2005) în care propune o listă de aserţiuni fundamentale care, în
viziunea autorilor, ar trebui să fundamenteze educaţia „de calitate”.
• Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor
educaţionale. Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare,
trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de viitor, trebuie să le
îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările.
• Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile.
Responsabilitatea socială devine fundamentul managementului calităţii
la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de educaţie, indiferent de
statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru calitatea
serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de
lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de
învăţământ.
• Educaţia de calitate este orientată pe rezultate. Rezultatele, înţelese
în termeni de „valoare adăugată“ şi de „valoare creată“ sunt cele care
definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa.
• Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază
autonomia instituţională. Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate
formele, va urmări dezvoltarea autonomiei individuale, a capacităţii
de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de o
autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate
nevoilor individuale şi comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii
răspunderii acestor instituţii pentru calitatea ofertei educaţionale.
• Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali. Liderii
sunt cei care asigură unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor
de dezvoltare a organizaţiei, ei creând şi menţinând mediul propice
pentru participarea la luarea deciziilor a tuturor celor interesaţi şi pentru
realizarea obiectivelor organizaţionale.
• Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi
valorizarea resursei umane. Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii.
De implicarea lor şi de dezvoltarea lor profesională depinde modul în
care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei.
• Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu
instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie.
Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar apanajul şcolii, întreaga
comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare,
dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea
educaţiei la nivel naţional şi local.
• Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare. În
interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale
inovative, originale şi creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale
cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de educaţie şi formare,
introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.
• Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod
sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi
resursele necesare sunt abordate în mod unitar, iar procesele derulate
sunt gândite şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia
educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi
transparent de indicatori.
• Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a
performanţelor. Având în vedere ritmul schimbărilor sociale,
învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea continuă devin principii
fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare.
Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală
şi instituţională, ea având ca scop identificarea ariilor de dezvoltare şi
orientarea dezvoltării personale şi instituţionale spre direcţii benefice.
• Educaţia de calitate mizează pe interdependenţa între furnizorii şi
beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie. O organizaţie şi furnizorii
ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea
instituţională de a crea valoare.
18
Astfel, un PDI/PAS „bine făcut” este documentul de bază al dezvoltării
oricărei unităţi şcolare în care actorii principali ai actului educaţional sunt:
preşcolarii şi elevii, unde se prezintă drumul de la „ceea ce este” la „ceea ce
trebuie să fie” organizaţia şcolară.
Grupuri de interes Acţiunea
ME - să se respecte politica şcolară;

SE AŞTEAPTĂ: - şcoala să fie mai bine susţinută de societate;
- parcurgerea programei şcolare;
ISJ/ISMB - utilizarea resurselor educaţionale;
URMĂREŞTE: - obţinerea de rezultate bune şi încadrarea în
viaţa publică şi privată;
- sprijin şi îndrumare în dezvoltarea lor personală;
- consiliere în problemele de învăţare, reuşită în
viaţă;
ELEVII
- implicarea mai activă a şcolii în orientarea
DORESC:
şcolară şi profesională;
- sprijin în creşterea încrederii în sine;
- obţinerea de rezultate;
- buna pregătire a copiilor;
- asigurarea reuşitei în continuarea studiilor şi
PĂRINŢII pregătirea pentru viaţă;
URMĂRESC: - sprijin în educarea copiilor;
- şanse egale în dezvoltarea elevilor;
- siguranţa fizică şi psihică a copiilor;
- condiţii favorabile de muncă;
PROFESORII
- climat motivaţional;
SOLICITĂ:
- sprijin în activitatea de perfecţionare;
- primăria ce aşteaptă formarea de buni cetăţeni;
- poliţia ce urmăreşte existenţa unui
COMUNITATEA
comportament civilizat;
SPRIJINĂ:
- cetăţenii ce se implică în ajutorarea celor
bolnavi, nevoiaşi.
Aşa cum se arată în Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, capitolul
I: Dispoziţii generale, beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt preşcolarii, elevii
şi studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie
şi beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile
beneficiarilor direcţi şi, într-un sens larg, întreaga societate. Acest lucru este
subliniat şi în Legea Educaţiei Naţionale din 2011.
19
Care Sunt Grupurile De Interes Ale Unui PDI/PAS?
Structura
PDI 5
Caracteristicile unui PDI/PAS „bine făcut”
• Adecvarea – să fie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite „Meticulous planning
will enable everything
• Fezabilitatea – caracterul realist a man does to appear
• Economicitatea - derivă din fezabilitate - consum optim de resurse spontaneous.”
Mark Caine
• Simplitatea şi precizia – să cuprindă acele obiective şi să aloce acele
resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor. Excesul de precizie
este la fel de dăunător ca şi imprecizia
• Sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea – în concepere şi redactare
• Operaţionalitatea – aplicare uşoară
• Unitatea şi consistenţa – să nu conţină contradicţii conceptuale,
principiale sau acţionale
• Continuitatea – fiecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare
• Flexibilitatea – adaptabilitatea la situaţii noi şi alocarea unor resurse
pentru situaţii neprevăzute
• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporal al fiecărei
acţiuni sau complex de acţiuni
• Viabilitatea şi repetabilitatea – proiectul sau planul să poată fi
menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context nu se schimbă
radical
Diagnoza 5.1
5.1.1. ANALIZA PEST(EL) – prezentarea noilor tendinţe
Modul de organizare şi de utilizare a acestei analize şi evaluări de nevoi
este similar cu cel aplicat în cazul modelului menţionat mai sus. PEST(EL) este
totodată o abreviere care se referă la analiza contextului politic (Political),
economic (Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) şi, în
ultimul timp, al celui de mediu (Ecological/Environment) și al celui legislativ
(Legislative), ultimile două aspecte nefiind întotdeauna menționate.
Primele patru aspecte ale analizei sunt descrise pe scurt în „Managementul
educaţional pentru instituţiile de învăţământ” (coordonator: Ş. Iosifescu),
pagina 179:
a. Aspectul politic are în principal în vedere politicile educaţionale
existente (se referă mai puţin la modul de distribuţie a puterii între diferitele
partide politice) la nivel naţional, regional şi local – în special politicile şi
programele de reformă şi modul în care acestea pot influenţa activitatea şi
dezvoltarea şcolii.
Politicile de dezvoltare regională sau locală pot fi şi ele incluse tot aici,
dacă ne gândim la descentralizarea administraţiei publice.
b. Aspectul economic are în vedere resursele disponibile la nivelul supus
analizei (fie naţional, fie regional sau local): în cazul unei crize sau al unei
creşteri economice, care sunt activităţile prioritare şi resursele pe care le pot
furniza educaţiei şi formării, salariu mediu etc.
c. Aspectul social are în vedere existenţa unor probleme sociale (cum ar
fi şomajul, sărăcia, rata criminalităţii etc.) şi modul în care sunt acestea abordate
la nivel naţional, regional sau local, ca şi poziţia diferiţilor factori interesaţi
de învăţământ (de exemplu, dacă învăţământul este văzut ca modalitate de
asigurare a succesului social).
d. Aspectul tehnologic are în vedere nivelul tehnologic al învăţământului
sau al formării. De exemplu: dacă există în zonă posturi cu programe
educaţionale; dacă există resurse pentru învăţământul şi formarea la distanţă;
dacă există suficiente facilităţi de formare cu echipament corespunzător,
numărul de familii din zonă care au televizor, numărul de posturi TV, numărul
de familii cu calculator şi câte dintre acestea au acces la internet etc.
Un aspect suplimentar care poate fi introdus în această analiză şi care
poate fi extrem de relevant pentru anumite proiecte este cel de mediu.
e. Aspectul ecologic se referă la modul în care proiectele noastre pot
afecta mediul. De exemplu: modul în care activitatea școlii afectează mediul
prin gunoiul și deșeurile produse în urma activităţii.
f. Aspectul legislativ se referă la aspectele care ţin de normativitate, de
exemplu: stabilitate sau instabilitate legislativă; existenţa actelor normative care
favorizează sau, dimpotrivă, împiedică realizarea unor scopuri educaţionale.
Analiza PEST(EL) nu este un proces izolat, ci o parte integrantă a
componentei diagnoză şi evaluării nevoilor la nivel de organizaţie, cu focalizare
pe resursele umane şi pe locul şi rolul acestora în evoluţia organizaţiei.
5.1.2. ANALIZA SWOT/SWOC

Numele acestui model de analiză provine din prescurtarea unor cuvinte
din limba engleză: S = strengths (puncte tari), W = weaknesses (puncte slabe),
O = opportunities (oportunităţi), T = threats (ameninţări). În ultimul timp,
„ameninţările” au fost redenumite „Provocări” („Challenges” în limba engleză,
acronimul devenind SWOC), accentul fiind pus nu atât pe ce se întâmplă
în mediul exterior şcolii, cât pe răspunsul organizaţiei şcolare care, în mod
necesar, trebuie să fie proactiv.
22
Analizele SWOT/SWOC au fost implementate cu succes ca metode de
analiză organizaţională, dar pot fi folosite şi în cazul comunităţilor.
Analiza SWOT ajută conducerea de vârf să determine şi să se concentreze
asupra aspectelor relevante interne ţi externe, punctelor critice, slabe şi tari,
care generează obiectivele manageriale ale unei conduceri moderne, flexibile şi
eficiente a şcolii româneşti în contextul contemporan.
Analiza SWOT constituie o importantă tehnică managerială pentru
stabilirea, înţelegerea şi valorificarea poziţiei strategice a unităţii de învăţământ,
printr-o scanare a mediului intern şi extern.
Punctele tari şi punctele slabe se referă la mediul intern al structurii
analizate (comunitate, organizaţie). Acestea reprezintă caracteristicile intrinseci
ale stării interne de lucruri.
Punctele tari ale unităţii de învăţământ sunt capacităţile, resursele
şi avantajele pe care ea le posedă, valorile pozitive şi condiţionările interne/
externe, competenţele distinctive ale personalului, precum şi alţi factori, care
pot constitui surse pentru succesul în atingerea obiectivului managerial.
Punctele de slăbiciune/vulnerabile ale unităţii de învăţământ sunt
ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sărace şi alte „valori negative”
sau „condiţionări negative” interne şi externe, ce pot împiedica atingerea
obiectivelor manageriale.
Punctele de slăbiciune se pot împărţi în două categorii:
• Puncte critice – au grad maxim de pericol şi ameninţare pentru şcoală,
ce necesită o tratare urgentă pentru reducere sau eliminare
• Puncte slabe - au grad moderat sau mic de pericol, care nu necesită
tratare imediată
Oportunităţile şi ameninţările se referă la mediul extern, adică la ceea ce
se întâmplă în afara organizaţiei, dar care are un anumit impact asupra bunei
desfăşurări a activităţilor. Contextul poate fie să favorizeze, fie să împiedice
implementarea activităţilor într-o organizaţie sau comunitate.
Oportunităţile sunt situaţii, condiționări și conjuncturi externe
favorabile activității unității, căile pe care pot fi avansate interesele ei, căi
pe care pot fi exploatate liniile sale de acțiune şi poate fi eliminat balastul
punctelor vulnerabile. Oportunitățile pot influenţa pozitiv procesul dezvoltării
și îmbunătățirii învăţământului din unitatea școlară.
Ameninţările sunt acele aspecte negative externe ce apar la adresa
resurselor sale, ori limitările și riscurile care se impun unității de învăţământ
din partea unui mediu extern aflat în schimbare și în criză internă.
Analiza SWOT necesită colectarea unei mari cantităţi de date privind
mediul intern şi mediul extern al unităţii de învăţământ şi clasificarea listelor
de inventariere următoare:
Valori pozitive Valori negative

Puncte tari Puncte critice/ slabe
Oportunităţi Ameninţări
23
Structura PDI
Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica şi clasifica
fiecare factor semnificativ, pozitiv ori negativ, în una din cele patru categorii,
şi de a determina şi recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere
între mediul extern şi mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte, se poate
influenţa impactul acestor forţe în avantajul organizaţiei ceea ce permite unui
manager decident să capete o perspectivă realistă asupra unității școlare.
Punctele tari semnificative sunt integral controlate şi utilizate de către
un management eficient și se pot referi la aspectele:
1. procesul de învăţământ;
2. comunicare/ relaţii cu elevii, între cadrele didactice şi corpul managerial;
3. dotare tehnică, administrativă;
4. respectarea legalităţii şi a strategiei guvernamentale;
5. resurse financiare;
6. resurse umane;
7. asigurarea disciplinei şi securităţii în unitatea de învăţământ;
8. organizare, responsabilităţi, atribuţii.
Punctele slabe sunt factorii interni cu potenţialitate negativă. Aceşti
factori se află, principial, sub control managerial, însă datorită absenţei unei
gestionări, la timp şi corecte, elementele respective sunt degradate până la un
statut care împiedică unitatea de învăţământ să obţină şi/ori să menţină un
nivel înalt, competitiv, ori să avanseze către atingerea obiectivelor stabilite.
După reducerea costurilor de funcţionare, identificarea punctelor de
slăbiciune se poate face punând întrebările:
1. ce anume trebuie evitat în unitatea de învăţământ;
2. ce se face rău, neconform în unitatea de învăţământ;
3. ce se poate ameliora, îmbunătăți pe termen scurt/ mediu/lung;
4. ce fel de obstacole se opun atingerii obiectivelor, sau creșterii
performantelor;
5. dacă funcţionarea către atingerea obiectivelor este văzută ca un lanţ,
care sunt „verigile cele mai fragile” în acest lanţ?
Este foarte important pentru managementul pro-activ să fie căutate,
identificate exact şi gestionate spre îmbunătăţire, punctele slabe din şcoală,
înainte ca ele să se transforme în vulnerabilităţi acute, critice.
Oportunităţile sunt factori din exterior care condiţionează pozitiv
crearea de valoare, performanță, însă factori ce scapă controlului managerial.
Compoziţia inventarului de oportunităţi se modifică în permanenţă, prin
includerea oportunităţilor noi, şi abandonarea oportunităţilor de care nu s-a
profitat în timp real.
Oportunităţi noi pot să apară din:
- schimbările în structura opţiunilor elevilor, părinţilor;
- schimbările în structura legislativă şi strategia guvernului;
- investiţiile şi fondurile alocate pentru dotarea şcolii ;
- creşterea şanselor de angajare după absolvire;
- percepţii pozitive ale populaţiei şi angajatorilor;
24
- cerinţe de specializări noi;
- conjuncturi politice şi sociale locale.
O ameninţare include o situaţie nefavorabilă, ostilă, tendinţă sau
schimbare iminentă în mediul învăţământului, mediul social, politic, care
prejudiciază, sau ameninţă unitatea de învăţământ, putându-se constitui şi
într-o barieră de constrângere.
Identificarea ameninţărilor, riscurilor se face prin punerea întrebărilor
referitoare la:
- tipurile de obstacole întâmpinate, sau previzibile;
- cum acţionează părerea, opinia societăţii referitor de şcoală;
- gradul de alocare al fondurilor;
- cerinţele legislative în permanentă înăsprire/constrângere;
- problemele cu plăţile, fluxul de numerar;
- evoluţia preţurilor şi costurilor produselor/lucrărilor;
- evoluţia, schimbarea tehnologică/de specialitate, şcolară.
Ameninţările şi riscurile includ elemente externe ce se află mereu dincolo
de controlul propriu-zis pe care poate să-l exercite personalul managerial, iar
aceasta se referă la orice fel de instrumente manageriale.
Ameninţările mediului concurenţial pot fi evaluate pe baza a două
criterii:
a) gradul de seriozitate/iminență al acestora;
b) probabilitatea de apariţie în domeniul învăţământului.
În analiza punctelor tari şi slabe se răspunde la patru întrebări.

1. Cum pot să fie utilizate punctele forte ale unității de învăţământ pentru
a fi exploatate oportunităţile identificate în mediul extern? Astfel, strategiile
urmăresc să exploateze oportunităţi care se află într-o „bună adecvare” cu
punctele forte identificate.
2. Ce trebuie să întreprindă managementul şcolii pentru a putea
depăşi punctele de slăbiciune identificate, profitând astfel la maximum de
oportunităţi? Astfel, strategiile sunt concepute pentru a depăşi mai întâi unele
puncte de slăbiciune, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite
de mediul extern.
3. Ce căi se pot folosi pentru a depăşi mai întâi unele puncte de slăbiciune
ale şcolii, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite de mediul
extern?
4. Cum poate managementul unităţii de învăţământ să minimizeze
punctele slabe pentru ca obiectivele să nu poată fi influenţate de ameninţările
externe identificate?
Etapele de aplicare a analizei SWOT sunt:
- identificarea punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și
amenințărilor;
- analiza punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și amenințărilor;
- formularea alternativelor strategice/măsuri de acțiune. 25
Structura PDI
Posibile erori ale analizei SWOT
Clasificarea eronată a factorilor interni/externi.
Clasificarea eronată pe inventarul de „oportunităţi”.
Definiţii prea generale date factorilor individuali prezenţi în „inventarele
SWOT”.
Descrierea vagă a factorilor individuali.
Definiţii imprecise, chiar eronate ale limitelor „sistemului” ori a structurii
sale de bază.
O abordare statică şi/sau anacronică în analiza situaţională.
O caracterizare insuficientă a mediului (a mediului de învăţământ, socio-
politic).
Opţiunile şi satisfacţia elevilor nu sunt luate în evidenţă.
Greşeli în ordonarea punctelor forte majore şi a punctelor de slăbiciune
majore.
Anvergura analizei strategice instituie un cadru de referinţă neclar, vag.
Construirea inventarelor SWOT pe baza informaţiilor vechi, depășite,
incomplete, eronate.
Listele factorilor interni şi externi
FACTORI INTERNI - PUNCTE TARI

1 Cerințele legale și strategia guvernului sunt îndeplinite
2 Aplicarea unor metode de învăţământ moderne, eficiente, flexibile
3 Satisfacția elevilor și părinților se păstrează la o cotă ridicată
4 Profilul claselor este în pas cu cerinţele şi ofertele de pe piaţa muncii
5 Pregătirea elevilor este bună şi permite opţiuni realiste după absolvire
Rapida adaptare a procesului de învăţământ la rigorile şi cerinţele din
6
domeniu
7 Atragerea elevilor către domeniul practic, utilitate şi performanţă
Dotare corespunzătoare cu aparatură de laborator, materiale,
8
echipamente IT şi reţea informatică utilă, dotare bibliotecă
Spaţii de învăţământ optime, care răspund gradului de şcolarizare şi
9
cerinţelor sanitare
Existenţa pentru fiecare formă de învăţământ a întregului material
10
didactic necesar
Învăţământ orientat spre practică şi utilitate, cu absolvenţi ancoraţi
11
în realitate
26
Stabilirea de relații cu autorităţile locale pentru desfăşurare de
12
instruiri practice şi acţiuni utile
13 Receptivitate, transparenţă şi eficienţă pentru actul managerial
14 Capacitate de planificare şi rezolvare a problemelor neplanificate
15 Atmosferea destinsă, de încredere, de colaborare şi muncă în echipă
16 Imagine bună, percepţie de încredere a populaţiei
17 Adaptare uşoară şi rapidă la cerinţe
18 Comunicare şi deschidere către elevi şi părinţi
Contacte cu diverse instituții pentru activităţi extracurriculare, de
19
socializare, protecţie a mediului
Existenţa unui cod intern nescris, a unui sistem de valori acceptat
20
de elevi şi profesori
Realizarea de întâlniri cu Comitetul consultativ al părinţilor,
21
consultaţii cu părinţii
Organizare stabilă, clară, arborescentă, cu sarcini şi responsabilităţi
22
bine definite
23 Sistem informaţional şi decizional dezvoltat , realist, adecvat, prompt
24 Existenţa unui regulament intern, care este respectat
Comunicarea/relaţiile cu elevii, între cadrele didactice şi corpul
25
managerial sunt bune
Organizare de întâlniri cu reprezentanţii Poliţiei, Inspectoratului
26
pentru Situaţii de Urgenţă, ONG-urilor
27 Lipsă datorii la furnizorii
28 Gestionarea corespunzătoare a fondurilor de la guvern
29 Exerciţiu financiar bun
Personal didactic şi managerial calificat, instruit şi cu mare
30
experienţă, dedicaţi meseriei
31 Personalul acoperă toate disciplinele şi posturile prevăzute
32 Număr mare de titulari – peste 70 %
Dezvoltarea relaţiilor interpersonale profesor – elev – manager –
33
părinţi
Îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev prin comunicări directe şi prin
34
Consiliul Elevilor
35 Interes crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionare
27
Structura PDI
FACTORI INTERNI - PUNCTE SLABE/ CRITICE
1 Grad redus de promovabilitate la bacalaureat critic

2 Procent mare de elevi mediocri sau corijenţi critic
Personalul didactic nu este motivat suficient de veniturile
3 critic
salariale obţinute
4 Lipsa unei săli de sport și a vestiarelor anexă critic
Fondurile alocare de guvern sunt insuficiente, sau
5 slab
întârziate pentru realizarea programelor de dotare
Rata de promovabilitate este sub posibilităţile reale şi
6 slab
aşteptări
7 Se înregistrează un nivel scăzut al mediilor de promovare slab
8 Dotare insuficientă a laboratoarelor slab
Suprapunerea cerinţelor, a testărilor, ceea ce duce la o
9 slab
distribuţie inegală a efortului elevilor
Clădirea şcolii nu este renovată, necesitând anumite
10 slab
lucrări stricte
Utilizare încă redusă a PC-ului în comunicarea cu elevii şi
11 slab
părinţii
12 Utilizare încă redusă a PC-ului în procesul de învăţământ slab
Baze de date insuficiente în format electronic (cele pe
13 slab
hârtie sunt greu şi ineficient de urmărit şi accesat)
Număr mic de activităţi organizate pentru dezvoltarea
14 slab
sensibilităţii şi simţului artistic al elevilor
15 Nevalorificarea la maxim a resurselor materiale existente slab
Insuficienta susţinere şi participare a unor cadre didactice
16 slab
la activităţi extraşcolare
17 Program de studiu în două schimburi slab
18 Posibilităţi reduse de extindere a specializărilor slab
Planul de management al şcolii nu poate fi realizat în
19 totalitate deoarece depinde în mare măsură de fondurile slab
alocate de guvern
Evitarea sau imposibilitatea luării unor măsuri drastice în
20 slab
cazul nerealizării obiectivelor, al actelor de indisciplină
Site-ul şcolii nu este dezvoltat, actualizat şi nu prezintă
21 slab
noutăţile de interes
Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către lucrul
22 slab
în echipă
Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către
23 slab
comunicare şi ascultare a problemelor elevilor
24 Nevalorificarea la maxim a resurselor umane existente slab
28
Viziune individualistă şi neobiectivă a cadrelor faţă de
25 slab
actul instructiv -educativ
Slaba mobilitate la adaptare a cadrelor didactice la unele
26
discipline
27 Costuri mari cu întreţinerea şi reparaţia clădirii, sălilor slab
Neutilizarea unor surse alternative (fonduri europene
28 slab
nerambursabile, sponsorizări, donaţii)
FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI

Oportunităţi majore
Cererea de calificare în domeniul de industrie textile, pielărie,
1 construcţii, instalaţii şi lucrări publice pe piaţa locală şi naţională a
muncii
Modificarea, îmbunătăţire, completarea legislaţiei în domeniul
2
învăţământului
Realizarea programelor de pregătire specială pentru examenele
3
naţionale, concursuri, olimpiade
Primirea de fonduri europene, donaţii, sponsorizări pentru investiţii
4
şi dotări
Îmbunătăţirea imaginii, aprecierii şi percepţiei ca unitate de
5
învăţământ în judeţ
6 Diversificarea specializărilor aprobate de I.S.J
Îmbunătăţirea dotărilor cu săli şi laboratoare, datorită fondurilor
7
alocate
Creşterea nivelului de pregătire al profesorilor, cât şi al motivaţiei
8
pentru meseria lor
Aplicarea de noi metode de învăţământ, de management,
9
performante şi eficiente
10 Implementarea autonomiei şi descentralizării instituţionale
11 Creşterea nivelului de salarizare al cadrelor din învăţământ
12 Apariţia/dezvoltarea firmelor în domeniul industriei uşoare
Oportunităţi minore
Achiziţionarea de aparatură şi lucrări mai convenabile tehnico-
13
economic
Frecventarea de cursuri de perfecţionare, participarea la
14
simpozioane, sesiuni de comunicări
Participarea la concursuri sportive interşcolare, interjudeţene şi
15
naţionale
16 Participarea la acţiuni de protecţia mediului, de socializare
17 Desfăşurarea activităţii practice prin firma de exerciţiu
29
Structura PDI
FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI
CDS şi CDL în domeniul informării şi cunoaşterii, a valorificării
18
abilităţilor practice
19 Desfaşurarea de activităţi comune elevi – profesori – părinţi
Parteneriate cu organisme şi firme în domeniul industriei uşoare,
20
mecanică, construcţii
FACTORI EXTERNI - AMENINŢĂRI

Ameninţări majore
Schimbare frecventă a legislaţiei şi cerinţe din ce în ce mai dure/
restrictive, care nu totdeauna ţin cont de interesele şcolii şi cauzează
1
bulversări de programe/orientări şi care necesită mai mult personal
şi mai bine pregătit, dotări performante
2 Carenţe legislative în vigoare
3 Salarizarea inadecvată din învăţământ
Regresia cererii pe piaţa muncii a absolvenţilor în domeniul
4
industriei uşoare, construcţii instalaţii şi lucrări publice, mecanică
Reducerea numărului de cadre didactice şi auxiliari, prin proiectele
5
guvernului de reducere a cheltuielilor
Interes scăzul al elevilor faţă de actul de învăţământ, datorat în
6 principal scăderii importanţei şcolii, reducerea posibilităţilor de a
găsi un loc de muncă
7 Plecarea cadrelor didactice pregătite în alte domenii mai bine plătite
Reducerea numărului tinerilor profesori de valoare care vin în
8
învăţământ
Atitudinea elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor de
9
învăţământ
Disponibilitatea redusă a agenţilor economici de a încheia contracte
10
pentru instruirea practică a elevilor
Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice, care necesită dotări
11
noi, revizuire de materiale de predare
Fonduri foarte mici alocate pentru activitatea curentă, dezvoltare,
12
investiţii
Număr mare de ore stabilit de inspectorat care duce la
13 suprasolicitarea elevilor/scăderea numărului de ore la unele
discipline de interes
14 Noul sistem de admitere în clasa a IX-a
Ameninţări minore
Creşterea costurilor lucrărilor efectuate de firme terţe, a preţului la
15
materiale, echipamente, energie, agent termic
30
Lipsa facilităţilor acordate tinerilor profesori pentru rezolvarea
16
problemelor
17 Problemele deosebite cu care se confruntă unele familii
Lipsa unor standarde/legi/norme clare, orientate către plusvaloare şi
18
performanţă
La nivel strategic, analiza SWOT capătă valenţe sporite, dacă punem
într-o matrice cele patru componente, după cum se poate observa în tabelul
de mai jos. Importante sunt:
• resursele strategice, pe care le obţinem asociind punctele tari cu
oportunităţile privind aspectul respectiv;
• ţintele strategice, pe care le identificăm analizând modul în care
punctele slabe se pot combina, în mod nefericit, cu ameninţări.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

RESURSE
OPORTUNITĂŢI
STRATEGICE
AMENINŢĂRI ŢINTE STRATEGICE
În urma combinării factorilor externi cu cei interni, sunt generate cele

patru tipuri de strategii.
Strategiile SO (strengths-opportunities/puncte tari – oportunităţi)
denumite strategii agresive, ce utilizează punctele tari ale unităţii şcolare
pentru a exploata oportunităţile mediului.
Strategiile ST (strengths- threats/puncte tari – ameninţări)
cunoscute ca strategii de diversificare ce utilizează punctele tari ale unităţii
şcolare pentru a reduce ameninţările unor situaţii nefavorabile.
StrategiileWO(weaknesses–opportunities/puncteslabe–oportunităţi)
cunoscute ca strategii de reorientare care utilizează oportunităţile pentru a
îmbunăţăţi punctele slabe.
Strategii WT (weaknesses – threats/puncte slabe – ameninţări)
cunoscute ca strategii defensive care urmăresc evitarea ameninţărilor
mediului în condiţiile în care punctele slabe sunt preponderente.
Celelalte „intersecţii” (puncte tari corelate cu ameninţări şi puncte slabe
corelate cu oportunităţi) sunt situaţii în care răspunsurile pot fi diferite -
neexistând modele de acţiune privilegiate.
În mod normal, proiectarea strategică de la nivelul unităţii şcolare trebuie
să ia în considerare atât ţintele strategice (altfel însăşi existenţa unităţii şcolare
fiind ameninţată) cât şi resursele strategice definite în condiţiile de mai sus
(fără de care ţintele strategice nu pot fi atinse).
Analiza SWOT orientează elaborarea strategiei, proiectelor şi planurilor
de dezvoltare şi de îmbunătăţire a calităţii, pe baza:
31
Structura PDI
• punctelor tari – care trebuie folosite;
• punctelor slabe – care trebuie înlăturate, compensate sau atenuate;
• oportunităţilor – care trebuie valorificate;
• ameninţărilor – care trebuie evitate.
Proiectul de Dezvoltare Instituţională ar trebui să se focalizeze pe
obţinerea efectului maxim al oportunităţilor şi pe limitarea impactului
ameninţărilor, ca şi pe intensificarea punctelor tari şi pe îmbunătăţirea
punctelor slabe.
SWOT şi PESTE sunt doar două exemple de tehnici sau metodologii
folosite în mod obişnuit pentru evaluarea nevoilor în general şi au fost
menţionate aici pentru a oferi un context mai amplu pentru o bună cunoaştere
a „vieţii” unei organizaţii şcolare.
Componenta strategică 5.2

Componenta strategică este componenta fixă a Planului de Dezvoltare
Instituţională, proiectată o dată cu acesta şi anume:
- la înfiinţarea sau autorizarea de funcţionare provizorie a unităţii şcolare,
nivel de învăţământ, calificare profesională sau specializare;
- oricând se percepe calitatea insuficientă, nesatifăcătoare a unor aspecte
din viaţa şcolară;
- ori de câte ori apare vreo modificare majoră în politicile educaţionale;
- la încheierea perioadei pentru care a fost realizat proiectul precedent.
5.2.1 Viziune
Viziunea este un enunţ care reprezintă imaginea ideală a ceea ce îşi doreşte
unitatea şcolară să realizeze în viitor. Este un „logo” care trebuie cunoscut de
către toţi actorii implicaţi în procesul educaţional.
Viziunea comună a şcolii şi a comunităţii în legătură cu ceea ce înseamnă
„şcoală” (de un anumit tip, nivel etc.) este o viziune care fundamentează
politica de dezvoltare instituţională şi care prefigurează, deci, modalităţile de
creştere a calităţii.
Situaţia concretă în care funcţionează şcoala – care indică, la modul
general, nevoile exprimate de actorii educaţionali, este cea care generează
viziunea.
32
5.2.2. Misiune
Primul nivel de intersectare a managementului calităţii cu dezvoltarea
instituţională îl reprezintă misiunea organizaţiei şcolare, adică raţiunea de a fi,
motivul fundamental pentru care există o şcoală.
Ea are o parte generală, definită statutar (în şcoală se face educaţie) dar
şi o parte specifică, definită de cultura, tradiţiile, situaţia concretă şi viziunea
asupra educaţiei a principalelor grupuri de interes. Ca atare, ea exprimă ceea
ce şcoala consideră bun, util, valoros deci valorile care trebuie să fundamenteze
tot ce se întâmplă în şcoală, inclusiv modul în care este înţeles conceptul
propriu de calitate.
Creşterea calităţii raportată la misiunea şcolii înseamnă:
• progres în manifestarea valorilor fundamentale ale şcolii;
• progres în realizarea viziunii comune asupra educaţiei, împărtăşită de
membrii unei comunităţi educaţionale;
• un răspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunităţii, de
clienţii şcolii.
Misiunea unităţii şcolare – succesiune de enunţuri de 50-100 cuvinte,
foarte generale care:
- reprezintă raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia
există, ea prezintă pe scurt „filozofia” şcolii;
- derivă din nevoile de educaţie identificate şi din viziunea comună
a diferitelor grupuri de interes (elevi, părinţi, profesori, manageri,
reprezentanţii comunităţii locale);
- reprezintă esenţa culturii organizaţionale, formulând explicit valorile
fundamentale respectate şi promovate;
- formulează tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate prin
aplicarea proiectului şi considerate de mare valoare.
Observaţii:
- fiecare şcoală trebuie să-şi definească o misiune proprie;
- în mod obligatoriu, misiunea trebuie împărtăşită, asumată, afişată şi
cunoscută de toate grupurile de interes din şcoală;
- din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice şi planificarea paşilor
concreţi prin care sunt realizate scopurile proiectului, adică acţiunile
efective ce vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acţiuni, termenele
şi responsabilităţile concrete, indicatorii de performanţă – „vizibili,
inteligibili, adecvaţi, măsurabili, relevanţi, acceptabili” - (măsurabili
cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii şi rezultatele concrete
aşteptate.
Practic, un „proiect bine făcut” trebuie să beneficieze de „flexibilitate
– adaptabilitatea la situaţii noi, şi alocarea unor resurse pentru situaţii
neprevăzute”.
33
Structura PDI
5.2.3. Ţinte şi opţiunile strategice
Scopurile PDI/PAS trebuie să fie realiste, clar formulate pentru a fi
înţelese nu numai de cadrele didactice ci şi de elevi, părinţi, alţi membri ai
comunităţii. De asemenea, ţintele strategice trebuie să răspundă nevoilor,
intereselor şi aşteptărilor acestor „purtători de interese” de la nivelul şcolii. Din
această perspectivă, ţintele / scopurile strategice ale dezvoltării unităţii şcolare
trebuie legate, în mod direct şi explicit de creşterea calităţii.
Realizarea scopurilor strategice şi orice progres în acest sens reprezintă
un nivel crescut de satisfacere a nevoilor clienţilor şi beneficiarilor de educaţie,
deci o creştere a calităţii serviciilor educaţionale oferite de către şcoală.
Strategia dezvoltării instituţionale defineşte opţiunile fundamentale
ale şcolii precum şi principalele categorii de resurse. De fapt, acum începe
configurarea modului concret în care vor fi atinse scopurile strategice stabilite
pentru unitatea şcolară.
Avantajele şi dezavantajele planificării strategice
Avantaje Dezavantaje
• Orientare pe termen lung • Complexitate

• Orientat pe rezultate • Solicită resurse, capacitate şi
• Responsabilitate consecvenţă treptată
• Beneficii • Rezultatele nu sunt evidente în timp
• Utilizarea eficientă a diferitor scurt
resurse • Îmbunătăţirile performanţei nu sunt
• Posibile îmbunătăţiri ale automate
performanţei • Execută orientări pe termen scurt
• Coordonarea şi integrarea • Evenimentele pe termen lung sunt
diferitor sisteme imposibil de prezis
Ţintele strategice sunt atinse prin programe şi planuri care, la rândul

lor, cuprind acţiuni concrete. Aşa cum rezultă din cercetările noastre, aici se
întâmplă, de regulă ruptura, dispărând legătura între aceste planuri şi acţiuni
concrete, pe de o parte şi ţintele strategice şi misiunea şcolii, pe de altă parte.
ŢINTELE (scopurile strategice)

Susţin misiunea şi reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin
proiect şi prin care va fi îndeplinită misiunea.
Nu se referă la funcţionarea curentă a şcolii.
Ele reprezintă domeniile pe care comunitatea educaţională le consideră
prioritare, pe care doreşte să le dezvolte.
Se elaborează o strategie, numai dacă se urmăreşte schimbarea stării de
fapt, sau îmbunătăţirea unei situaţii.
Ţintele strategice trebuie să fie realiste şi clar formulate pe înţelesul
34 tuturor grupelor de interes.
Pentru fiecare scop este necesară expunerea motivelor şi argumentelor
pentru alegerea scopului, indicând: punctele slabe (aspectele
nesatisfăcătoare sau ameninţările reieşite din diagnoză), modul în care
aceste puncte slabe sau ameninţări pun în pericol realizarea misiunii
sau chiar funcţionarea şcolii.
OPŢIUNILE STRATEGICE
Reprezintă un element peren al proiectului şi derivă tot din misiunea
şcolii.
Sunt selectate pornind de la punctele tari şi oportunităţile constatate
în diagnoză (ca resurse strategice), dar urmărind şi compensarea
slăbiciunilor şi evitarea ameninţărilor.
Există patru mari opţiuni strategice, delimitate de domeniile funcţionale
primordiale existente: curriculum, resurse umane, resurse materiale
şi financiare şi relaţii comunitare. Se poate opta pentru dezvoltarea
uneia sau a mai multora dintre aceste domenii funcţionale.
Constă în identificarea căilor privilegiate de acţiune, urmată de definirea
categoriilor mari de resurse necesare atingerii scopurilor, de stabilirea
termenelor şi a etapelor esenţiale în atingerea ţintelor strategice şi de
identificare a principalelor rezultate aşteptate.
Opţiunea strategică indică priorităţile în alocarea şi utilizarea resurselor
disponibile.
Prezentarea principalelor clase de resurse disponibile şi anticipate
întăreşte opţiunea strategică.
Important este ca ţintele strategice să aibă prioritate faţă de resursele
existente.
Termenele de aplicare – (demarare, încheiere şi etape esenţiale)
derivă din complexitatea ţintelor strategice şi din opţiunile strategice. O
strategie se elaborează pe 3-5 ani, etapele intermediare nu vor fi mai mici de
un an. Detalierea la nivel de luni va fi făcută în planurile operaţionale.
Rezultatele aşteptate - reprezintă acele elemente care definesc
efectivitatea ofertei educaţionale, modul în care satisface mai bine nevoile
individuale, de grup şi comunitare. Acestea funcţionează ca nişte indicatori de
performanţă (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii. Se definesc
în funcţie de ţintele şi opţiunile strategice.
5.2.4. Monitorizare/evaluare
- monitorizarea – reprezintă urmărirea descriptivă, factuală a realizării
proiectului;
- evaluarea pe parcurs sau formativă – formulează judecăţi evaluative
şi de ajustare în timpul implementării proiectului;
- evaluarea finală sau sumativă – stabileşte dacă rezultatele aplicării
proiectului corespund obiectivelor, şi dacă acesta a fost implementat
cu succes sau nu; 35
Structura PDI
- evaluarea poate fi de mai multe feluri şi poate cuprinde proceduri ca:
raportul financiar, evaluarea internă, evaluarea externă, auditarea.
Atât monitorizarea şi evaluarea unităţilor şcolare se realizează în
concordanţă cu Sistemul Naţional de Management şi Asigurare a Calităţii.
Acesta reprezintă totalitatea structurilor instituţionale, normelor, procedurilor
şi activităţilor concrete de proiectare, implementare, evaluare şi revizuire/
îmbunătăţire a calităţii (ciclul P-planifică, E-execută, V-verifică şi A-acţionează),
la nivelul sistemului de învăţământ, al subsistemelor, al unităţilor şcolare, după
cum urmează:
- structuri instituţionale: ARACIP, CEAC, alte structuri naţionale/locale;
- documente normative: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru etc;
- documente reglatoare: ghiduri, manuale, strategii, proiecte, etc;
- instrumente de evaluare: fişe de observare/analiză, liste de verificare
etc;
- activităţi specifice: întâlniri, ateliere de lucru, asistenţe etc.
Astfel, monitorizarea şi/sau evaluarea este:

- internă realizată de către managerul unităţii şi de către comisia CEAC
prin întocmirea Raportului de Autoevaluare Internă a Calităţii (RAEI)
- externă ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMB , ME, ARACIP.
Conştient şi asumat, un astfel de sistem de asigurare a calităţii va
genera efecte pentru toate resursele educaţionale, pentru toate persoanele
care activează în şcoală, pentru toate produsele realizate (material didactic,
documente manageriale şi curriculare etc.)
Pentru stabilitatea, eficienţa şi credibilitatea sa, orice sistem de asigurarea
calităţii trebuie să instituie şi să menţină componentele:
- componenta de conformitate – sistemul trebuie să funcţioneze în
conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale;
- componenta de îmbunătăţire – sistemul/organizaţiile trebuie să-şi
identifice priorităţile şi să le dezvolte în funcţie de resurse, contextul
socio-economic, în raport cu cerinţele standardelor de referinţă.
În identificarea priorităţilor organizaţiilor furnizoare de educaţie ocupă
un loc important alături de alte strategii, utilizarea unor instrumente
de evaluare (ghiduri de interviuri, chestionare adresate beneficiarilor direcţi şi
indirecţi ai actului instructiv educativ, fişe de observare, liste de verificare etc.)
care furnizează informaţii ce pot fi valorizate în identificarea şi dezvoltarea
priorităţilor.
36
METODE INSTRUMENTE
- Fişa de evaluare a lecţiei
Observarea
- Grilă de evaluare
- Chestionare
- Interviu individual / de grup
Ancheta
- Discuţii cu persoane cheie
- Înregistrare video
- Fişa de evaluare
Analiza documentelor
- Grila de evaluare
Componenta operaţională 5.3

Componenta operaţională reprezintă componenta mobilă a PDI/PAS.
5.3.1. Programele de dezvoltare

Existând un număr mare de activităţi stabilite la nivelul unităţii şcolare,
este bine ca acestea să fie grupate în programe (de achiziţii, de dezvoltare
curriculară, de dezvoltare profesională, de dezvoltare a unor proiecte
comunitare etc.).
Fiecare program va cuprinde activităţile concrete pe care le considerăm
necesare pentru atingerea ţintelor strategice. Numărul acestor activităţi nu
trebuie să fie prea mare (3 – 5 pentru fiecare program) pentru a nu fărâmiţa
resursele disponibile şi pentru a uşura urmărirea şi evaluarea lor. Nu este
productivă multiplicarea activităţilor.
Programele de dezvoltare reprezintă sisteme unitare şi coerente de
activităţi care servesc atingerea ţintelor strategice pe baza opţiunilor strategice.
În general, programele pot fi structurate astfel:
a) pe cele patru domenii funcţionale
- programe de dezvoltare curriculară;
- programe de dezvoltare a bazei materiale şi pentru achiziţii;
- programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare
şi dezvoltare profesională, de motivare şi de stimulare a personalului);
- programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului şi se întărire
a legăturilor cu comunitatea;
b) în funcţie de grupurile ţintă
- programe pentru părinţi;
- programe elevi supradotaţi;
- programe elevi cu dificultăţi;
- programe de combatere a absenteismului etc;
c) în funcţie de rezultatele aşteptate, care se pot adresa mai multor
domenii funcţionale sau grupuri ţintă.
37
Structura PDI
5.3.2. Planuri operaţionale
Proiectul reprezintă intenţiile noastre legate de viitorul şcolii şi al
comunităţii. Aceste intenţii vor fi realizate prin programe şi activităţi concrete.
Suma acestor programe şi activităţi concrete reprezintă planul operaţional.
Acest plan se întocmeşte la începutul fiecărui an şcolar, pentru anul şcolar
respectiv.
Dacă misiunea, ţintele şi opţiunile strategice sunt stabilite pe termen
mediu sau lung, planurile operaţionale sunt stabilite pe termen scurt şi
reprezintă partea „variabilă” a proiectului de dezvoltare instituţională. Fiecare
ţintă stabilită în proiectul şcolii va fi operaţionalizată în aşa fel încât pentru
fiecare să fie stabilite programe şi/sau activităţi concrete. Menţionăm faptul
că, pentru atingerea unei anumite ţinte strategice, programele şi acţiunile
stabilite pot fi diferite de la un an la altul.
Managementul calităţii este un ansamblu complex de documente,
procese, relaţii şi interacţiuni, prin care se controlează, coordonează şi se
asigură funcţionarea unităţii de învăţământ ca un sistem unitar, orientat
consecvent către calitate, performanţă, eficacitate şi elevi (care sunt părţile
direct interesate şi beneficierul sistemului).
Planul operaţional reprezintă mijlocul prin care vor fi atinse ţintele
strategice. Planul este conceput şi realizat pe termen scurt, până la un an.
Planul este organizat pe programe care, la rândul lor, cuprind activităţi.
Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii în unitatea de
învăţământ este un instrument managerial modern şi eficace de stabilire
pe termen mediu (1 an) a obiectivelor şi acţiunilor pentru perfecţionarea,
optimizarea, eficientizarea, actului managerial.
Planul operaţional de îmbunătăţire a calităţii face parte din planificarea
strategică de nivel înalt şi este în concordanţă cu politica unităţii. Planul se
stabileşte după realizarea analizei SWOT şi a altor analize şi evaluări.
Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii urmăreşte, în concordanţă
cu resursele materiale, umane şi financiare disponibile, cât şi în acord cu
legislaţia/reglementările în vigoare, următoarele:
• îndeplinirea ţintelor strategice;
• îmbunătăţirea/eliminarea punctelor critice/slabe;
• creşterea capacităţii de utilizare a oportunităţilor;
• creşterea capacităţii de a face faţă şi/sau de a evita ameninţările.
Planurile operaţionale vor fi concepute pentru fiecare activitate cuprinsă
în programele de dezvoltare din strategie.
Planurie operaţionale trebuie să aibă în vedere şi finalitatea actului
educaţional din România, cu ţintele:
- formarea unui tânăr integrat în societate şi realităţile contemporane;
- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii;
- capacitatea de a rezolva probleme/situaţii diferite relaţionând
cunoştinţele acumulate;
38
- dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşită;
- formarea profilului şi autonomiei morale.
Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional:

• obiectivele (concrete, oportune, realizabile şi măsurabile);
• resursele (financiare, materiale, informaţionale, de timp, de autoritate,
umane, legislative);
• responsabilităţile (nominalizate);
• termenele, etapele de realizare (precise şi realiste);
• indicatorii de performanţă (vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili,
relevanţi, acceptabili), aceştia vor fi transformaţi în itemi ai
instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor.
Comparativ cu ţintele strategice care sunt intenţii generale, obiectivele
activităţilor reprezintă ceea ce se aşteaptă, în mod concret, să se obţină la
sfârşitul activităţii respective. Obiectivele sunt rezultatele aşteptate în urma
realizării activităţii la care aceste obiective se referă.
Resursele alocate, al doilea element esenţial al oricărui plan operaţional.
Resursele financiare și materiale – materialele, echipamentele şi,
nu în ultimul rând, fondurile alocate pentru atingerea obiectivelor
respective.
Resursele umane necesare – ne referim la persoanele implicate în
activitatea respectivă – număr de persoane, ore de muncă estimate.
Alocarea resurselor umane se face ţinând cont de expertiza
necesară (cunoştinţele, deprinderile, competenţele şi experienţa)
pentru ducerea la bun sfârşit a activităţilor respective.
Resursele de informaţie – documentaţia necesară.
Resursele de timp – care trebuie alocate având în vedere că timpul
este una dintre cele mai preţioase resurse din instituţia şcolară.
Resursele de autoritate şi putere – dacă este nevoie de aprobări de
la forurile superioare sau implicarea altor persoane şi instituţii cu
influenţă în comunitate.
Orice resursă identificată şi alocată diferitelor activităţi trebuie, până la
urmă, transformată într-un buget al activităţilor respective.
Bugetul nu trebuie să lipsească dintre anexele proiectului – indiferent
de tipul acestuia. Echipamentele necesare se transformă în banii necesari
achiziţionării lor. La fel, resursa umană necesară se transformă în ore sau zile de
muncă. Informaţia necesară capătă, aici, forma sumelor necesare achiziţionării
documentaţiei respective.
Bugetul reprezintă, totodată, şi o măsură a realismului planurilor propuse;
o dată constituit acest buget, trebuie precizate şi sursele de finanţare. Fără a face
acest lucru, nu există nici o certitudine că activităţile propuse se vor putea realiza.
Îndeplinirea măsurilor şi acţiunilor stabilite sunt monitorizate şi
cuantificate prin indicatorii de performanţă, la termenele stabilite şi dovedite
prin documente.
39
Structura PDI
Măsurile şi acţiunile necesare se stabilesc în strictă concordanţă cu
resursele financiare şi umane, avându-se în vedere întreaga activitate din
unitatea de învăţământ.
Responsabilităţile trebuie să fie precise, întrucât răspunderea colectivă
echivalează cu lipsa de răspundere.
Termenele trebuie să fie cât mai precise, dar realiste, în funcţie de durata
normală a activităţii respective şi de resursele disponibile.
Indicatorii de realizare reprezintă o altă componentă importantă a
oricărui plan.
Indicatorii de realizare (sau de performanţă) reprezintă elementele
observabile ale nivelului de realizare a obiectivelor formulate.
Indicatorii (care pot fi cantitativi sau calitativi) au o serie de caracteristici
definitorii:
• Vizibilitatea – posibilitatea identificării şi observării directe.
• Inteligibilitatea – să fie uşor de înţeles şi de aplicat.
• Adecvarea – evidenţa legăturii cu obiectivul evaluat. Menţionăm aici
posibilitatea utilizării aceluiaşi indicator pentru nivelul realizării mai
multor obiective sau dimensiuni.
• Măsurabilitatea – să poată fi apreciate: existenţa indicatorilor calitativi
şi nivelul de realizare a celor cantitativi.
• Relevanţa – să se refere la performanţele de fond şi nu la cele
conjuncturale, la cele rezultate din proiect şi nu datorate altor
influenţe.
• Acceptabilitatea – să fie percepuţi ca benefici şi utili de către cei care
îi folosesc.
Indicatorii de realizare sunt urmăriţi în perioada derulării planului
operaţional dar şi în perioada de aplicare a planului. Pe baza acestor indicatori
se stabileşte dacă rezultatele scontate au fost obţinute sau cât anume din
aceste rezultate au fost realizate. Stabilind de la bun început, în faza de
proiectare, indicatorii de realizare, se poate realiza o legătură firească şi corectă
între proiectare şi evaluare şi se va măsura eficienţa proiectării.
40
EXEMPLE DE
BUNÃ PRACTICÃ 6
În capitolul 6 al acestei lucrări au fost cuprinse 13 PDI-uri și 2 PAS-uri, “Do you want to
dintr-un total de 50 de astfel de documente, elaborate în cadrul celor două know who you are?
Don’t ask. Act!
ateliere mixte ale proiectului POSDRU 63160 ”Calitate în managementul Action will delineate
unității școlare”. and define you.“
Aceste exemple de proiecte manageriale nu se doresc a fi rețete care să Thomas Jefferson
fie copiate ca atare de către cei interesați. Din acest motiv, dar și pentru a nu
supradimensiona conținutul acestei lucrări, PDI/PAS-urile sunt prezentate
selectiv, multe dintre ele neavând toate elementele stabilite în teorie.
De exemplu:
- nu toate proiectele conțin viziune și/sau misiune;
- nu toate proiectele conțin elemente de monitorizare și/sau evaluare;
- nu toate țintele strategice sunt ilustrate prin activități și obiective
operaționale;
- nici un proiect nu include bugetul.
De asemenea, toate exemplele de PDI/PAS, fiind elaborate în cadrul
grupurilor de lucru, conțin date fictive și ele trebuie luate ca atare, reținându-se
doar ideile din spatele cifrelor.
S-au păstrat toate formele propuse pentru tabelare, pentru orientare în
pagina etc., pentru a sublinia că nu există un model standard de elaborare a
acestora, ele trebuind doar sa răspundă nevoilor și tipicului unității școlare.
În cadrul acestei lucrări vom utiliza următoarele acronime/abrevieri:
Ael – Sistem de Instruire Asistată de Calculator Dgaspc – Direcţia Generală de Asistenţă
Ajofm – Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Socială şi Protecţia Copilului
Forţei de Muncă DPIPP – Departamentul pentru Pedagogia în-
Anpcdefp – Agenţia Naţională de Programe văţământului Primar şi Preşcolar (Buzău)
Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Dsp – Direcţia de Sănătate Publică
Formării Profesionale Ecdl – Permis European de Operare pe
ANOFM – Agenţian Naţională pentru Calculator
Ocuparea Forţei de Muncă Fse – Fondul Social European
Aracip – Agentia Romana de Asigurare a Isj – Inspectoratul Şcolar Judeţean
Calitatii în Invatamantul Preuniversitar INSAM – Instrumente digitale de ameliorare
Ca – Consiliul de Administraţie a calităţii evaluării în învăţământul
Ceac – Comisia de Evaluare şi Asigurare a preuniversitar
Calităţii Ismb – Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Caen – Calendarul Naţional al Activităţilor Bucureşti
Educative Isu – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa
Caer – Calendarul Regional al Activităţilor IPT – Învăţământ Profesional şi Tehnic
Educative IT – Tehnologia Informaţiei
Ccd – Casa Corpului Didactic Len – Legea Educaţiei Naţionale
Cd – Cadre Didactice Men/MECTS – Ministerul Educaţiei Naţionale
CDI – Centru de Documentare şi Informare Mst – Ministerul Sportului şi Tineretului
Cdl – Curriculum în Dezvoltare Locală Ong – Organizaţie NeGuvernamentală
Cds – Curriculum la Decizia Şcolii Pas – Plan de Acţiune al Şcolii
Ces – Cerinţe Educative Speciale Pc – Computer Personal
Cl/CJ – Consiliul Local/Consiliul Judeţean Pdi – Proiect de Dezvoltare Instituţională
Cjap – Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho- Po – Program Operaţional
Pedagogică Posdru – Programul Operaţional Sectorial
Cjrae – Centrul Judeţean de Resurse şi Dezvoltarea Resurselor Umane
Asistenţă Educaţională Plai – Plan Local de Acţiune pentru
Cmus – Calitate în Managementul Unităţii Învăţământ
Şcolare Ppt – Prezentare Power Point
Cm – Comisia Metodică Prai – Plan Regional de Acţiune pentru
Cmbrae – Centrul Municipiului Bucureşti de Învăţământ
Resurse şi Asistenţă Educaţională Raei – Raport Anual de Evaluare Internă a
CNDIPT – Centrul Naţional de Dezvoltare a Calităţii
Învăţământului Profesional şi Tehnic Ri – Raport de Inspecţie
Cnfp – Centrul Naţional de Formare a Rofuip – Regulamentul de Organizare şi
Personalului din Învăţământul Funcţionare al Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar Preuniversitar
Cnfpa – Consiliul Naţional de Formare Rofcss – Regulamentul de Organizare şi Funcţi-
Profesională a Adulţilor onare al Cluburilor Sportive Şcolare
Cosr – Comitetul Olimpic şi Sportiv Român Sei – Sistem Educaţional Informatizat
Cp – Consiliul Profesoral Seap – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
Css – Club Sportiv Şcolar Tic – Tehnologia Informaţiei şi a
Djst – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Comunicaţiilor
DGAPP – Direcţia Generală de Analiză, Tvet – Învăţământul Profesional şi Tehnic
Prognoză şi Prevenire Ue – Uniunea Europeană
PDI unitate preşcolară 6.1
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Grădiniţa cu program prelungit „V.T.”
2012-2016
PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ SE DOREŞTE A FI: „Întreaga dezvoltare
• documentul de bază în dezvoltarea Grădiniţei „V.T.” „trece” prin educaţie:
valorile ştiinţei şi
• prezentarea drumului de la ,,ceea ce este” acum în domeniul ale tehnicii, spiritul
managementului, curriculum-ului, resurselor umane şi materiale, la inventiv şi aplicativ,
,,ceea ce trebuie să fie” pentru un învăţământ performant noile atitudini şi
• mijlocul de promovare a schimbărilor intenţionate mentalităţi, ca şi
modul de a fi şi a
• mijlocul de îmbunătăţire continuă a calităţii deveni, cerute de
societatea modernă,
DIAGNOZĂ se învăţă în interiorul
sistemelor educative
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE şi al autoeducaţiei
continue.”
• mediu urban, zona defavorizată
• grădiniţă cu program prelungit
• populaţie şcolară cu frecvenţă bună
• capacitate de finanţare bună
• interes ridicat din partea comunităţii locale
• manageri implicaţi, diponibili, cu competenţe manageriale
• beneficiarii direcţi/indirecţi intersaţi de calitatea procesului instructiv-
educativ
• parteneriate cu ONG/instituţii locale
Analiza PEST(EL)
Domenii Context local
• Consiliu Local care sprijină activităţile educaţionale din
sector;
• Existenţa politicilor naţionale de sprijinire a educaţiei
timpurii în conformitate cu normele europene;
POLITIC • Relaţii foarte bune între grădiniţă şi departamentul
învăţământ al Primăriei de sector;
• Număr mare de părinţi cu drept de vot;
• Implicarea grădiniţei şi a Asociaţiei de părinţi în activităţile
publice şi caritabile derulate de comunitatea locală.
• Zonă cu potenţial economic mediu;
• Existenţa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei
ECONOMIC prin darea în folosinţă a unui parc industrial;
• O relativă stopare a declinului economic naţional care ar
putea influenţa pozitiv activitatea instituţiei.
• Rată mare a şomajului în rândul părinţilor (aproximativ
20%);
• Nivel educaţional scăzut al părinţilor şi al populaţiei
din sector(doar 25% dintre aceştia fiind absolvenţi ai
SOCIAL instituţiilor de învăţământ superior);
• Perspective de diminuare a şomajului prin demararea
activităţii parcului industrial din sector;
• Relaţii intercomunitare normale, rată a criminalităţii în
limite rezonabile, raportate la starea socială a cetăţenilor.
• Accesul la grădiniţă se poate realiza cu aproape toate
mijloacele de transport : tramvai, metrou, autobuz;
TEHNOLOGIC • Utilităţi complete la standarde destul de ridicate;
• Existenţa mijloacelor de comunicare în cartier şi în
grădiniţă.
• Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare
pe tot parcursul cursurilor;
ECOLOGIC
• Grad scăzut al curăţeniei în zonă, mai ales pe străzile mai
mici.
•
Apariţia Legii Educaţiei Naţionale şi modificările în
sistemul naţional de educaţie generate de aceasta;
•
Existenţa proiectelor care promovează educaţia
instituţionalizată de la o vârstă cât mai scăzută;
LEGISLATIV
•
Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului
primar;
•
Schimbarea viziunii Guvernului în raport cu legislaţia
naţională în domeniul educaţiei.
44
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Ofertă educaţională variată;
- Lipsa continuităţii în derularea ofertei;
- Existenţa documentelor proiective corect
- Corelarea componentelor actului didactic:
elaborate;
obiective, conţinuturi, strategii;
- Existenţa unui număr suficient de programe
- Programe şcolare supraîncărcate.
educaţionale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Legislaţia în vigoare;
- Oferta educaţională variată/atractivă a
- Particularizarea curriculumului la specificul
grădiniţelor din imediata apropiere;
grădiniţei;
- Oferta de formare profesională nu este în
- Disponibilitatea copiilor pentru diferite
acord cu toate opţiunile părinţilor.
activităţi exracurriculare.
RESURSE UMANE
- Personal didactic calificat/titulari/implicat
cu grade didactice/cursuri/ studii de - Lipsa motivaţiei financiare pentru cadrele
specialitate; didactice performante/copii performanţi;
- Implicarea cadrelor didactice/a beneficiarilor - Insuficienţa personalului nedidactic şi
direcţi şi indirecţi în promovarea imaginii auxiliar.
grădiniţei;
- Solicitările de înscriere în grădiniţă.
- Cursuri de formare profesională oferite de un
număr mare de centre autorizate / acreditate; - Blocarea posturilor.
- Oferte de formare generoase.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
- Buget alocat dotării cu mijloace de
- Insuficienţa fondurilor alocate perfecţionării /
învăţământ;
recompensarii/transportului.
- Management financiar – contabil de calitate.
- Lipsa autonomiei/descentralizării care duce
- Buget aprobat/ alocat pentru toate la imposibilitatea utilizării bugetului aprobat/
categoriile de cheltuieli; existent;
- Fonduri extrabugetare. - Utilizarea ineficientă şi inechitabilă a
bugetului de către centrul bugetar.
45
Exemple De Bună Practică
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
- Proiecte de parteneriat cu ONG-uri, instituţii
ale comunităţii locale;
- Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în
- Implicarea autorităţii locale în derularea
derularea proiectelor;
activităţilor educative;
- Rezistenţa la nou;
- Existenţa unor relaţii parteneriale bazate pe
- Nealocarea în bugetul grădiniţei a sumelor
onestitate, respect, profesionalism;
necesare finanţării proiectelor.
- Implicarea părinţilor în promovarea valorilor
grădiniţei.
- Varietatea de proiecte şi programe;
- Lipsa informaţiei corecte în rândul părinţilor/
- Disponibilitatea factorilor externi pentru
partenerilor cu privire la cadrul legal de
parteneriate;
derulare a proiectelor;
- Ordine/ metodologii care facilitează buna
- Timp limitat de implicare a părinţilor.
relaţionare între parteneri.
MANAGEMENTUL UNITĂŢII
-Competenţele manageriale ale directorilor - Documentelele manageriale întocmite
dobândite prin cursuri de formare pe domenii deficitar (fişele posturilor, RI);
specifice muncii lor; - Relaţionarea echipei manageriale cu întreg
- Echipa managerială interesată, implicată; colectivul;
- Documente manageriale riguros întocmite, - Neînţelegerea de către unele cadre didactice
în concordanţă cu ţintele strategice generale. a viziunii şi misiunii unităţii şcolare.
- Inconsecvenţa în monitorizarea realizării - Schimbarea frecventă a legislatiei şcolare;
sarcinilor şi obiectivelor pe arii/ catedre/ - Număr mare de situaţii cu termen imediat
comisii de lucru/ cadru didactic; de elaborare în detrimentul unui management
- Valorificarea ineficientă a tuturor resurselor. eficient al timpului.
Componenta strategicã
VIZIUNEA:
Grădiniţa „V.T.” promovează valorile educaţiei europene, într-un
parteneriat deschis cu părinţii şi comunitatea locală, pentru formarea şi
dezvoltarea comportamentelor educaţiei timpurii.
MISIUNEA:
Misiunea asumată derivă din: valorile educaţiei, documentele
educaţionale în vigoare, necesitatea racordării la standardele şi cerinţele
europene în domeniul educaţiei şi principiile calităţii educaţiei.
Aici se întregeşte educaţia de-acasă, prin implicarea cadrelor didactice,
părinţilor şi copiilor.
46
ŢINTE
OPŢIUNI STRATEGICE TERMENE
STRATEGICE
Elaborarea de programe opţionale pe toate ariile
curriculare, în funcţie de opţiunile părinţilor;
ianuarie - martie
Selectarea strategiilor didactice activ-participative,
Diversificarea centrate pe elev/ nevoile sale;
ofertei educaţionale Specializarea cadrelor didactice pentru aplicarea
în acord cu CDS propus prin cursuri de perfecţionare/
opţiunile părinţilor dezvoltare;
permanent
Derularea disciplinelor opţionale la nivelul fiecărei
grupe de copii, în concordanţă cu documentele
proiective.
Cunoaşterea / identificarea aşteptărilor
beneficiarilor indirecţi prin chestionare / interviuri / permanent
observare directă;
Organizarea unor activităţi comune, grădiniţă
- familie- comunitate (PORŢI DESCHISE, de
Implicarea exemplu); permanet
părinţilor în Organizarea unor serbări/ expoziţii / vizite/
activitatea lectorate;
educativă, şcolară şi Derularea unor proiecte în parteneriat cu părinţii
extraşcolară (EDUCĂM AŞA);
Participarea reprezentanţilor părinţilor la activităţi lunar
în colaborare cu instituţii ale comunităţii;
Ateliere de lucru, copii - părinţi - cadre didactice- pe
tematica diversă.
Valorizarea Organizarea unor cercuri/ ateliere de lucru în funcţie
potenţialului uman de abilităţile/ competenţele cadrului didactic; lunar
şi profesional al
fiecărui cadru Activităţi de diseminare a informaţiilor dobândite în
didactic în vederea cursuri de formare;
consolidării
echipelor de la Promovarea ideilor, talentelor, proiectelor în
permanent
nivelul comisiilor cadrul comunităţii locale, site / reviste / articole de
metodice/ de lucru specialitate / broşuri / pliante.
47
Componenta operationalã
,
Ţinta strategică 1: Diversificarea ofertei educaţionale în acord cu opţiunile
părinţilor
O1: Creşterea numărului de opţionale la nivelul grupei mijlocii şi mari, cu
4 programe opţionale
Activitatea Resurse Termen
cadre didactice
1. Elaborarea/ aplicarea
părinţi ianuarie
chestionarelor pentru părinţi
chestionare
2. Elaborarea programelor
cadre didactice februarie-martie
opţionale
O2: Participarea a 4 cadre didactice la cursuri de formare/ specializare

pe discipline opţionale
1. Identificarea nevoilor de
cadre didactice februarie
formare
2. Derularea cursurilor în
cadrul unor centre autorizate/ cadre didactice februarie-martie
acreditate
Ţinta strategică 2: Implicarea părinţilor în activitatea educativă, şcolară şi

extraşcolară
O1 : Diversificarea activităţilor extraşcolare

1. Elaborarea unui calendar al activităţilor extraşcolare cadre didactice septembrie
2. Organizarea activităţilor educative cu tradiţie în

grădiniţă:
• Balul Toamnei cadre didactice octombrie
• Lectorat: Educăm aşa… părinţi noiembrie
• Vine, vine Moş Crăciun! copii decembrie
• Porţi deschise în Grădiniţa V.T. parteneri februarie
• Carnavalul primăverii educaţionali martie
• Lectorat: Cei şapte ani de acasă… buget alocat mai
• Ziua Mea, Ziua Copilului extrabuget iunie
• La revedere, grădiniţă! sponsorizări
• Vizite/vizionări de spectacole/expoziţii logistic permanent
48
Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare
Responsabil comisiei de interpretarea/centralizarea minim două domenii de interes

curriculum opţiunilor identificate până la data de ....
Responsabilul comisiei
cel puţin patru programe opţionale
metodice/ de analiza documentelor
avizate până la data de ....
curriculum
analiza fişelor individuale

Responsabil comisiei de de perfecţionare completarea fişelor de înscriere la
dezvoltare profesională completate de cadrele cursuri (4 fişe) până la data de ....
didactice
Responsabilul
ancheta (interviuri obţinerea certificatelor de absolvire
comisiei de dezvoltare
individuale şi de grup) pentru cadrele didactice participante
profesională
până la data de ....
Director
Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

responsabil proiecte/ chestionare Aprobarea calendarulului
programe activităţilor pe grupe de copii (mică/
mijlocie/mare) de către C.A. până la
data de ...
responsabili Creşterea numărului de participanţi
ai comisiilor de lucru chestionare cu cel puţin 35% la activităţile
extraşcolare ale grădiniţei
49
O2: Creşterea numărului de părinţi implicaţi în activităţile educative din
grădiniţă, cu cel puţin 10%

1. Informări periodice despre activităţile derulate şi cele cadre didactice Săptămânal
viitoare pe tot
parcursul
anului şcolar
2. Derularea proiectului Părinţii şi noi…educăm aşa! cadre didactice
• Ateliere de lucru comune: copii - părinţi - parteneri reprezentanţi ai Lunar pe tot
• Dezbateri comunităţii parcursul
• Întâlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate locale anului şcolar
(medici, agent de poliţie, preot, învăţători) consilieri psiho-
• Schimburi de experienţă cu alte grădiniţe şi şcoli pedagogici
reprezentanţi
ISMB/ ISJ
extrabuget
sponsorizări
donaţii
3. Evidenţierea celor mai implicaţi părinţi în activitatea cadre didactice decembrie
educativă Consiliu Local iunie
ISMB/ISJ
50
Modalităţi de
Responsabili Indicatori de realizare
evaluare
responsabil interviuri Prezentarea lunară în CA a unui raport
proiecte/programe privind participarea părinţilor la
activităţile educative ale grădiniţei
Director chestionare Prezenţa a cel puţin 80% dintre părinţii

Preşedintele comitetului observare directă invitaţi la fiecare activitate din proiect
reprezentativ
al părinţilor
Director ancheta Prezentarea lunară, pe site-ul grădiniţei

Preşedintele comitetului analiza a părinţilor cu peste 2 participări la
reprezentativ documentelor activităţile organizate în grădiniţă
al părinţilor
Parteneri de proiect
51
6.2 PDI unitate preşcolară mixtă

Grădiniţa de copii „Spiridușii”
DIAGNOZA
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Structura unităţii: 15 grupe
- 3 grupe Program Normal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă mare
- 9 grupe Program Prelungit: 2 grupe mici, 3 grupe mijlocii, 4 grupe mari
- 3 grupe Program Săptămânal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă
mare
- număr de copii înscrişi: 320
Resursa umană:
1. cadre didactice: 20 titulari, 7 suplinitori (5 calificaţi si 2 necalificaţi)
2. didactic auxiliar: 1 administrator de patrimoniu, 1 administrator
financiar
3. personal nedidactic: ( 3 bucătari, 1 muncitor necalificat, 11
îngrijitoare, 2 supraveghetori noapte, 1 mecanic, 1 spălătoreasă)
52
Analiza PESTE
• Modificări în Curriculum-ul şcolar specific învăţământului preprimar
conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea
caracterului formativ;
• Receptivitatea Consiliului Local şi Primăriei municipiului Ploieşti la rezolvarea
unor probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei;
POLITIC
• Legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor;
• Modificarea legislaţiei şi trecerea grupei mari pregătitoare în învăţământul
primar;
• Încadrarea personalului nedidactic insuficientă pentru desfăşurarea actului
educaţional conform cerinţelor actuale şi asigurarea calităţii.
• Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social economice
ai căror angajaţi îşi aduc copiii în unitate, având program prelungit adecvat
necesităţilor lor;
• Colaborarea cu agenţi economici receptivi şi generoşi pentru acordarea de
ECONOMIC sprijin material şi financiar;
• Numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe
economie) şi venituri reduse;
• Numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate,
lăsându-şi copiii în grija bunicilor.
• Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere care au acces la
SOCIAL costurile unei locuinţe în zonă;
• Existenţa în imediata apropiere a Creşei nr.40.
• Creşterea interesului părinţilor pentru tehnologia modern (iniţiere

computerială) şi a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză);
• Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor;
• Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice şi de
calificare a personalului nedidactic;
TEHNOLOGIC
• Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional;
• Accesarea internet-ului pentru obţinerea unor informaţii în domeniu;
• Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul
Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic;
• Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică.
• Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu

respectă legislaţia în vigoare;
• Existenţa unor proiecte educaţionale cu caracter ecologic ce se derulează în
ECOLOGIC
colaborare cu parteneri specializaţi în protecţia mediului;
• Implicarea copiilor în acţiuni de colectare selectivă a deşeurilor, atât în incinta,
cât şi în curtea grădiniţei.
53
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Respectarea şi asigurarea curriculumului - unele cadre didactice abordează
conform documentelor curriculare în vigoare, proiectarea şi procesului instructiv -
corespunzător nivelului de vârstă; educativ exclusiv tradiţional (conţinuturile
- Utilizarea materialelor auxiliare în scopul învăţării de nu sunt abordate în manieră integrată);
către majoritatea cadrelor didactice; - neutilizarea materialelor didactice
- Elaborarea materialelor auxiliare de către unele moderne necesare procesului instructiv
cadre didactice; educativ;
- preocuparea cadrelor didactice pentru dezvoltarea - proiectarea inadecvată a conţinutului
unor proiecte educaţionale (concursuri, expoziţii, de predare de către unele cadre didactice
etc.), a unor activităţi extracurriculare; (necalificate);
- existenţa unei oferte CDŞ (limbi străine, mind- - oferta CDŞ nu satisface în totalitate
lab, karate etc.); nevoile tuturor copiilor şi părinţilor;
- proiectarea didactică centrată pe copil; - neadaptarea documentelor de planificare
- folosirea modalităţilor de evaluare privind privind educaţia antepreşcolară, educaţie
progresul copiilor grădiniţei prin premiile obţinute timpurie.
la diverse concursuri naţionale şi internaţionale;
- participarea unui număr cât mai mare de copii la
activităţi extraşcolare.
- posibilitatea schimburilor de experienţă cu alte - schimbarea rapidă a unor acte normative;
grădiniţe la nivel naţional şi internaţional. - orientarea părinţilor către alte unităţi
şcolare cu CDŞ satisfăcător nevoilor copiilor
lor.
RESURSE UMANE
- Participarea cadrelor didactice la cursuri de - Suprapopularea grupelor;
perfecţionare continuă; - Unele cadre didactice manifestă o lipsă de
- Existenţa unei culturi instituţionale care preocupare în ceea ce priveşte dobândirea
favorizează crearea unui climat educaţional unor competenţe de utilizare a TIC/limbi
stimulativ; straine şi folosirea acestora în procesul
- Numărul mare de cadre didactice care au didactic;
obţinut gradaţii de merit. - Personalul didactic auxiliar şi nedidactic nu
au participat În ultimii ani la cursuri specifice
postului.
- Ofertă diversificată de cursuri; - Din cauza legislaţiei (blocarea posturilor)
- Participarea la cursuri de formare, întâlniri, personalul nedidactic este insuficient;
activităţi ale cadrelor didactice; - Practica insuficientă şi cu un nivel scăzut de
- Existenţa legislaţiei care reglementează azi, calitate cu care debutează un absolvent din
funcţionarea CEAC în unitate; învăţământ.
- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare a
cadrelor didactice (gradaţii de merit etc.).
54
- Spaţiul educaţional dotat modern, atractiv; - Existenţa sălilor de grupă cu triplă
- Conectarea la internet a unităţii; funcţionalitate;
- Asigurarea securităţii unităţii prin sistem de - Lipsa contorizării individule a utilităţilor
alarmă monitorizat, prin camere video; unităţii;
- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare, a - Fonduri baneşti insuficiente la momentul
cadrelor didactice (gradaţii de merit, distincţii); actual pentru reparaţii, achiziţii şi investiţii.
- Existenţa unei comunicări interne şi externe
cu părinţii şi comunitatea (info-display).
- Existenţa unor fonduri extrabugetare - Imposibilitatea atragerii de surse
(asociaţiile de părinţi); extrabugetare (din partea agenţilor
- Descentralizarea şi autonomia instituţională; economici) din cauza unei legislaţii
- Statutul social ridicat al majorităţii familiior. nestimulative (numeroase taxe şi impozite);
- Rata inflaţiei determină neîncadrarea
lucrărilor în sumele alocate;
- Existenţa familiilor cu buget limitat.
- Realizarea consilierii părinţilor prin - Insuficienta alocare a resurselor financiare
programe/ parteneriate (Educăm aşa, Ziua privind dotarea/lucrării de întreţinere de la
porţilor deschise, Împreună pentru educaţie, C.L.;
Ceaiul de la ora 5.....); - Slaba promovare a imaginii instituţiei în
- Implementarea tuturor proiectelor propuse comunitate;
(cu Primăria, şcoala, ISU, poliţia, DSP, biserica, - Necunoaşterea unei limbi străine de
ONG, trupe de teatru); circulaţie internaţională de către cadrele
- Asigurarea resurselor financiare de la didactice;
CL pentru participarea copiilor la diverse - Manifestarea ocazională a indisponibilităţii
manifestări cultural-artistice; reprezentanţilor comunităţii locale de
- Obţinerea unor surse de finanţare participare la organismele colective de
extrabugetare prin unele parteneriate cu conducere;
Picovit, Editura Cuvântul, DPH; - Slaba implicare/participare a unor părinţi la
- Existenţa asociaţiei de părinţi. proiecte, programe derulate.
- Parteneriat social cu agenţi economici de - Nearmonizarea legislativă în domeniul
profil (formarea continuă a cadrelor didactice; funcţionării unităţilor de învăţământ;
finanţarea unor activităţi educative); - Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea
- Consilierea şi negocierea ofertei curriculare unor programe de investiţii ;
( opţionale, auxiliare); - Menţinerea unui interes scăzut din partea
- Parteneriate cu unităţi şcolare din U.E. familiei pentru educaţie (timpul limitat al
( mobilităţi profesionale, formare). părinţilor);
- Şomaj ridicat în rândul părinţilor;
- Scăderea efectivelor şcolare prin
îmbătrânirea populaţiei.
55
- Reprezentativitatea beneficiarilor în C.A.;
- Existenţa autorizaţiilor de funcţionare;
- Existenţa unor documente la nivel formal;
- Parcurgerea de către manageri a unor cursuri
- Slaba implicare a membrilor C.A.
de formare profesională ( CMUS etc...);
- Conducerea democratică.
- Elaborează o diagramă obiectivă şi
proiectează realist activitatea managerială; - Solicitarea de către ISJ/ISMB a unor situaţii
- Capacitatea de adaptare la nou; statistice raportate la termene nerealiste;
- Existenţa contractelor numeroase a firmelor - Permanenta schimbare a legislaţiei;
de prestări servicii ( medicina muncii, sistem - Transformarea grupelor de program
de monitorizare camere video, info-display, prelungit în grupe cu program normal la
ridicarea deşeurilor alimentare, a deşeurilor decizia ISJ/ISMB.
sanitare, pagina web, -internet, etc...);
- Descentralizarea-selectarea resurse umane.
56
VIZIUNE: Grădiniţa noastră îşi propune să asigure calitatea actului MOTTO:
educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin „NATURA
stimularea gândirii, simţirii şi voinţei, oferind accesul fiecărui copil la educaţie. ne aseamănă,
EDUCAŢIA
MISIUNE: ne deosebeşte!”
Unitatea noastră îşi propune să determine o legătură de interese între (Confucius)
cadre didactice, personal auxiliar, copii, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţii
locale în direcţia dezvoltării copiilor din punct de vedere relaţional şi
intelectual, accentuând şi ideea de mentorat pedagogic ce vizează stabilitatea
şi perfecţionarea specialiştilor, precum şi asigurarea de şanse egale atât pentru
educat cât şi pentru educator.
ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1: Revizuirea instrumentelor de lucru ale comisiei
Creşterea gradului de performanţă
metodice
a activităţii didactice prin utilizarea
unui curriculum modern centrat pe O2: Realizarea de schimburi de experienţă între
proiecte grădiniţe partenere
Asigurarea creşterii numărului de O1: Participarea personalului didactic si a personalului

utilizatori ai TIC în activitatea din didactic auxiliar la cursuri de formare în utilizarea
unitate calculatorului
O1: Identificarea surselor financiare

Îmbogăţirea bazei materiale prin
O2: Selectarea firmelor în vederea achiziţionării
achiziţionarea echipamentelor IT şi a
calculatoarelor
softurilor educaţionale
O3: Selectarea softurilor educaţionale
Promovarea imaginii grădiniţei în O1: Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale

vederea creşterii interesului pentru publicitare
educaţie din partea familiei /
comunităţii O2: Realizarea unui schimb de experienţă între
grădiniţe provenite din mediul rural şi urban
Creşterea calităţii activităţilor din O1: Identificarea tuturor activităţilor din toate
unitatea preşcolară compartimentele grădiniţei
57
Planuri operationale
,
CURRICULUM
Ţinta: Creşterea gradului de performanţă a activităţii didactice prin
utilizarea unui curriculum modern centrat pe proiecte
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1
Reviziuirea instrumentelor de lucru Lecţii demonstrative cadre didactice Materiale
ale comisiei metodice copii didactice
O2
Realizarea de schimburi de Cercuri pedagogice cadre didactice Materiale
experienţă între grădiniţe copii didactice
partenere
RESURSA UMANA
Ţinta: Asigurarea creşterii numărului de utilizatori ai TIC în activitatea din unitate
Resurse
umane materiale
O1
Participarea personalului didactic Parcurgerea unor Cadre didactice Suport de curs
şi a personalului didactic auxiliar cursuri specifice Responsabil ec. calculatoare
la cursuri de formare în utilizarea acreditate de CCD financiar
calculatorului Administratori
Ţinta: Îmbogăţirea bazei materiale prin achiziţionarea echipamentelor IT
şi a softurilor educaţionale
Resurse
umane materiale
O1 Expoziţii cu vânzare Lucrări
Identificarea surselor financiare Sponsorizări/ Directori Pliante
donaţii Cadre didactice Oferte
Spectacole cu intrare grădiniţe
O2
Selectarea firmelor în vederea Selecţia de oferte Directori Pliante
achiziţionării calculatoarelor C.A. Oferte firme
O3
Selectarea softurilor educaţionale Selecţia de oferte de Directori Pliante
softuri educaţionale C.A. Oferte firme
58
Responsabili Indicatori de performanţă Termene
Responsabil CM Cel puţin o activitate pe semestru susţinută de 01.09. 2011
fiecare cadru didactic suplinitor -01.06.2012
Director Cel puţin două activităţi pe semestru prin care 01.09. 2011
Responsabil cerc diseminăm exemple de bună practică la nivel de... -01.06.2012
pedagogic (sector, municipiu etc.)
Responsabil CM
Responsabili cu Finalizarea, prin certificate de absolvire, a cel puţin 01.09. 2011-

formarea continuă un curs în domeniul IT pentru fiecare participant, 01.06.2012
până la sfârşitul anului şcolar.
Aprobarea în CA a unui opţional în grădiniţă care 01.09.2012
utilizează TIC, până la data de... pentru anul şcolar... 01.06.2013

Colectarea de fonduri în valoare de ... pentru 01.09. 2011
Directori dotarea a cel puţin 5 grupe cu câte un calculator -01.06.2012
C.A. până la data de....
Director Instalarea calculatoarelor până la data de.... 01.09. 2011

C.A. -01.06.2012
Comisia de selecţie de
oferte
Achiziţionarea de soft educaţional specific, conform 01.09. 2011
Director termenilor de referinţă, până la data de... -01.06.2012
C.A. Utilizarea de către toate grupele mari a
Comisia de selecţie de calculatoarelor şi a softului educaţional achiziţionat
oferte la cel puţin ... activităţi, până la sfârşitul anului şcolar
59
RELAŢIA CU COMUNITATEA
Ţinta: Promovarea imaginii grădiniţei în vederea creşterii interesului pentru
educaţie din partea familiei/comunităţii
Resurse
umane materiale
O1
Promovarea imaginii grădiniţei Afişarea activităţilor Directori Site
prin materiale publicitare pe site-ul grădiniţei Cadre didactice Display
Informatician costume
Realizarea unor
spectacole, tombole,
etc.
O2
Realizarea unui schimb de Vizite Directori Costume
experienţă între familii din mediul (găzduiri reciproce) Cadre didactice populare
rural şi urban a unor copii din Familii Lucrari
medii diferite primării confecţionate
de copii
MANAGEMENT
Ţinta: Creşterea calităţii activităţilor din unitatea preşcolară
Resurse
umane materiale
O1
Identificarea tuturor activităţilor Elaborarea Directori Legislaţia în
din toate compartimentele procedurilor pentru Cadre vigoare
grădiniţei fiecare activitate didactice proceduri
Revizuirea Personal
procedurilor auxiliar
Personal
sanitar
60
Directori Realizarea a cel puţin trei numere ale revistei într- 01.09. 2011
un tiraj de 350 exemplare până la sfârşitul anului -01.06.2012
C.A. şcolar.
Responsabil cu Distribuirea fiecărui număr al revistei grădiniţei într-

activităţi un număr de 100 exemplare, către...
extraşcolare Cel puţin câte un spectacol/ manifestare la fiecare
dintre partenerii..... până la încheierea anului şcolar.
Responsabil C.E.A.C.
Director Participarea a cel puţin 10 familii la vizitele reciproce 01.09. 2011

C.A. -01.06.2012
Responsabil
comisia de activ.
extracurriculare
Directori Elaborarea a cel puţin 7 proceduri de sistem şi 20 de 01.09. 2011

Responsabili C.E.A.C. proceduri operaţionale -01.06.2012
61
6.3 PDI unitate preşcolară
PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL

Grădiniţei cu program prelungit „Crai Nou”
PREZENTAREA GENERALĂ A GRĂDINIŢEI
TIPUL GRADINIŢEI: GRADINIŢĂ CU PROGRAM PRELUNGIT
LIMBA DE PREDARE: ROMÂNĂ

Scurt istoric:
• Unitatea este situată în cartierul X din oraşul Y şi a fost înfiinţată în anul
2000;
• Unitatea are 12 grupe de preşcolari, 22 cadre didactice titulare, 2 cadre
didactice auxiliare şi 16 - personal nedidactic;
• Activităţile desfăşurate sunt în concordanţă cu curriculum naţional;
• Conform CDŞ grădiniţa desfăşoară activităţi opţionale cu profesori
calificaţi: lb. engleza, opţional informatică, artă teatrală, pictură,
muzică;
• Activităţile extracurriculare sunt diversificate cuprinzând: vizite,
excursii, spectacole de teatru şi circ etc;
• Grădiniţa derulează programe şi proiecte educaţionale: „Lumea văzută
cu ochi de copii”; „Ruti te învaţă lecţii despre viaţă”; „Să citim pentru
Mileniul III”; „Educaţie pentru sănătate”.
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE
Populaţia şcolară:
• Nr. grupe - 12 cu program prelungit;
• Nr. copii înscrişi - 412 din care, 132 băieţi şi 280 fete;
• Mediul de provenienţă - urban.
Personalul grădiniţei:
• 24 cadre didactice din care, 22 titulare şi 2 suplinitoare calificate;
• 2 cadre didactice auxilare;
• 16 personal administrativ din care ocupate 12, iar 4 vacante prin blocare.
Calitatea personalului didactic:
• Cadre didactice cu studii superioare – 100%;
• Personal didactic auxiliar calificat, cu studii superioare;
• Personal administrativ - 10 calificaţi, 2 necalificaţi.
62
Resurse materiale şi financiare:
• 12 săli de grupă cu triplă funcţionalitate;
• 3 cabinete;
• 1 cabinet medical;
• 1 bloc alimentar (bucătărie, oficii);
• 1 sală de sport;
• 3 birouri.
Dotări:
• Mobilier modular 90%;
• Aparatură modernă 80% din necesar;
• 30 calculatoare conectate la internet, 20 la dispoziţia copiilor;
• Dotarea corespunzătoare a sălii de sport;
• Dotarea curţii cu aparate de joacă;
• Cabinet metodic dotat cu materiale didactice noi;
• Spălătoria şi blocul alimentar dotate cu aparatură modernă şi fiabilă.
Analiza PESTE
Oportunităţi
- Modificări în Curriculum-ul şcolar specific învăţământului preprimar
conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea
caracterului formativ;
- Alocarea unor fonduri financiare pentru modernizarea blocului alimentar;
POLITIC - Receptivitatea Consiliului Local şi Primăriei oraşului la rezolvarea unor
probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei.
Ameninţări
- Legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor;
- Încadrarea personalului insuficientă pentru desfăşurarea actului educaţional
conform cerinţelor actuale şi asigurarea calităţii.
Oportunităţi
- Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social
economice ai căror angajaţi îşi aduc copiii în unitate, având program prelungit
adecvat necesităţilor lor;
- Colaborarea cu agenţi economici receptivi şi generoşi pentru acordarea de
ECONOMIC sprijin material şi financiar.
Ameninţări
- Numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe
economie) şi venituri reduse;
- Numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate,
lăsându-şi copiii cu rudele sau vecinii.
63
Oportunităţi
- Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere, care au acces la
costurile unei locuinţe în zonă;
- Mame casnice care pot participa zilnic la desfăşurarea procesului instructiv-
SOCIAL educativ la grupele cu program normal.
Ameninţări
- Existenţa în apropiere a unei grădiniţe particulare;
- Existenţa (în zonă) a unor grupuri de tineri cu preocupări şi comportament
antisocial.
Oportunităţi
- Creşterea interesului părinţilor pentru tehnologia modernă (iniţiere
computerială) şi a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză);
- Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor;
- Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice şi de
calificare a personalului nedidactic;
- Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional;
TEHNOLOGIC - Accesarea internet-ului pentru obtinerea unor informatii în domeniu;
- Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul
Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic;
- Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică;
- Realizarea unui site al grădiniţei cu pagină de forum pentru părinţi.
Ameninţări
- Influenţa negativă a folosirii în exces a televizorului (pentru copii) şi a
jucăriilor cu caracter ofensiv-periculos.
- Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu

respectă legislaţia în vigoare;
ECOLOGIC
- Existenţa de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor, atât în
incinta, cât şi în curtea grădiniţei.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Dispune de materiale curriculare: materiale - Oferta educaţională privind CDŞ nu satisface
auxiliare, ghiduri, softuri educaţionale. în totalitate cerinţele beneficiarilor.
- Existenţa materialelor de specialitate pentru - Existenţa de materiale curriculare neavizate
implementarea curricumului naţional; de MEN.
- Elaborarea de ghiduri de bună practică
pentru aplicarea curricumului de către
cadrele didactice din unitate.
64
RESURSE UMANE
- personal didactic calificat 100%; - slaba implicare a cadrelor didactice
- parcurgerea de cursuri de formare profesională debutante în activitatea organizaţiei
în funcţie de interesul şi nevoile de formare şcolare;
personale; - existenţa de cadre didactice ce nu au
- disponibilitatea cadrelor didactice de lucru în competenţe de utilizare a IT-ului;
echipă. - numărul mare de copii înscrişi la grupă.
- existenţa unei bogate oferte de formare
profesională din partea ISJ, CCD, ONG-uri; - blocarea posturilor pentru personalul
- participarea la numeroase schimburi de nedidactic;
experienţă, diversificate din punct de vedere - fluctuaţia cadrelor didactice şi a
al conţinutului: sesiuni de comunicări, personalului didactic auxiliar.
simpozioane, cercuri pedagogice, workshop-uri.
- clădire renovată şi amenajată pentru activitatea cu - uzura echipamentelor
preşcolarii conform normelor europene; folosite de compartimentul
- unitatea dispune de mobilier si material didactic cantitativ administrativ;
şi calitativ corespunzător; - deteriorarea rapidă a
- cabinetele şi laboratoarele sunt dotate conform materialelor didactice şi a
destinaţiei; mijloacelor de învăţământ
- curtea este dotată cu aparatură de joacă conform folosite de copii.
normelor de siguranţă, specifică copiilor preşcolari.
- îmbogăţirea bazei materiale cu ajutorul resurselor - legislaţie ambiguă şi
extrabugetare; nestimulativă pentru potenţialii
- Împlicarea părinţilor în întreţinerea şi îmbogăţirea sponsori.
patrimoniului;
- cooptarea ONG-urilor, instituţiilor, firmelor în îmbogăţirea
patrimoniului.
- derularea de parteneriate cu membrii - absenteismul reprezentanţilor comunităţii
comunităţii locale (poliţie, biserică, pompieri, locale la şedintele Consiliului de Administraţie
asociaţii); şi în luarea deciziilor;
-implicarea reprezentanţilor comunităţii in - lipsa unei strategii pe termen lung de promovare
activităţile desfăşurate de grădiniţă. a imaginii unităţii în comunitatea locală.
- creearea oportunităţii pentru comunitatea
locală de prezentare a propriilor oferte de - criza financiară ce îndepărtează potenţialii
colaborare; sponsori;
- posibilitatea grădiniţei de a alege partenerii - timpul limitat al părinţilor.
de activitate în funcţie de interesele propuse. 65
- elaborarea unei diagnoze obiective; - insuficienta monitorizare a activităţilor
- proiectare realistă a activităţii manageriale; derulate în unitate;
- elaborea şi implementarea procedurilor pentru - slaba delegare de sarcini către membrii
toate compartimentele; Consiliului de Administraţie.
- capacitatea de comunicare internă şi externă;
- conducerea democratică a activităţii grădiniţei;
- capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare;
- gestionarea eficientă a resurselor;
- capacitatea de adaptare la schimbare şi
rezistenţa la stres.
- disponibilitatea partenerilor pentru - legislaţia în continuă schimbare;
promovarea imaginii unităţii; - termene nerealiste pentru întocmirea de
- folosirea unor strategii diversificate pentru documente, situaţii, raportări;
atragerea de fonduri extrabugetare. - supraîncărcarea fişei postului directorului
şi obligativitatea desfăşurării unei activităţi
cu normă întreagă.
66
VIZIUNEA
Pregătirea copiilor pentru adaptarea creativă la viaţa şcolară şi socială –
obiectiv al calităţii în educaţie pentru MILENIUL III.
MISIUNEA
Grădiniţa noastră îşi propune să asigure şi să promoveze calitatea
actului educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin
stimularea gândirii creative, voinţei şi afectivităţii, oferind fiecărui preşcolar
şanse egale de dezvoltare.
Promovând calitatea în educaţie, promovăm performanţa şi valorile
europene ale Mileniului III.
Tinte
, ,si obiective strategice
ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE STRATEGICE
O1. Diversificarea ofertei educaţionale prin
1. Diversificarea CDŞ prin includerea unor
includerea a două noi opţionale: şah şi
activităţi opţionale, care să satisfacă cerinţele
muzică.
beneficiarilor.
O2. Mărirea planului de şcolarizare cu două
grupe.
O1. Identificarea tuturor cadrelor didactice
care nu au competenţe IT pe parcursul unei
2. Creşterea calităţii procesului educativ prin
luni calendaristice, la început de an şcolar.
utilizarea competenţelor IT.
O2. Participarea la două cursuri de formare
în domeniul informatic a cel puţin 70% din
cadrele didactice.
3. Dezvoltarea unei strategii de promovare a O1. Promovarea imaginii unităţii în

imaginii unităţii pe termen lung. comunitate, prin realizarea unei platforme
online.
67
ŢINTA 1: Diversificarea CDŞ prin includerea unor activităţi opţionale,
care să satisfacă cerinţele beneficiarilor
RESURSE
ACTIVITĂŢI Informa- De
Umane Financiare De timp ţionale autoritate
O1.
1. Aplicarea chestionarelor Părinţi chestionare 30 min - Sociolog
de satisfacţie Educ. -
2. Incheierea contractului C.A. şah 1
cu profesorii abilitaţi Prof. donaţii săptămânal - -
Dir. spaţiu -
O2.
1. Popularizarea ofertei Educ. pliante iulie- august -
educaţionale broşuri site Site grad. Informatician
2. Rezolvarea cererilor de C.A. - 1 sept – 10 Site ISJ C.A.

înscriere sept
ŢINTA 2: Creşterea calităţii procesului educativ prin utilizarea competenţelor IT

ACTIVITĂŢI RESURSE
U F T I A
O1.
1. Aplicarea de chestionare şi c.d. chestionare 1 luna - Informatician
teste
2. Identificarea cursurilor din c.d. fonduri 1 luna Platformă CCD
oferta educaţională a CCD CCD CCD
O2. Formator fonduri 1 luna Suport Formator

1. Participarea la 2 cursuri c.d. CCD intensive curs
2. Aplicarea abilităţilor Copii aparatură IT - - -
însuşite în actul didactic c.d. softuri
ŢINTA 3: Dezvoltarea unei strategii de promovare a imaginii unităţii pe termen lung.

RESURSE
ACTIVITĂŢI
U F T I A
O1.
1 .Înfinţarea platformei Director 800 lei nov. Internet Informatician
Informatician
2. Popularizarea imaginii prin
bannere şi pliante Firma 200 lei 2 luni -
3. Postarea activităţilor pe 2 c.d. - periodic - Adm. Site

platformă specializate
în IT
4. Discuţii cu părinţii pe C.D. - permanent Site-ul -
forum Părinţi
68
RESPONSA-
TERMEN INDICATORI DE REALIZARE
BILITĂŢI
15-20 sept. Director Cel puţin 85% din numărul părinţilor au optat pentru cele
Educatoare 2 opţionale propuse.
20-30 iunie C.A. Cel 2 opţionale au fost aprobate în C.A. până la data de ....
1 septembrie C.A. Semnarea contractului de colaborare cu cadrele didactice

abilitate pentru predarea celor 2 opţionale până la data de ...
Iulie – august C.A.
Afişarea pliantului promoţional al şcolii la aviziere din
10 sept C.A. circumscripţia şcolară
Mărirea planului de şcolarizare cu 2 grupe (40 copii)
TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZARE
30 sept Comisia metodică 100% din cadrele didactice completează

Resp. formare continuă chestionarele
30 sept Comisia metodică Înscrierea la cursuri a 85% cadre didactice care
Resp. formare continuă nu au abilităţi IT
semestrul I şi II Comisia metodică Fiecare cadru didactic participant la programul

Resp. formare continuă de formare realizează cel puţin 25% din lecţii
permanent Cadre didactice folosind mijloacele IT
TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZARE
noiembrie Administrator platformă Fiecare grupa să acceseze platforma.

Instalarea a 10 bannere publicitare în locaţiile....
1 decembrie Contabil şef Distribuirea a 200 pliante către cadrele didactice
permanent Responsabil comisie de Accesarea site-ului grădiniţei de către 60%
popularizare a imaginii dintre părinţii preşcolarilor în termen de ... luni
de la înfiinţare.
permanent Cadre didactice Accesarea forumului de către 60% dintre părinţi
în termen de ... luni de la înfiinţare
69
6.4 PDI unitate gimnazială
PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

„Şcoala Viitorului”

O şcoală gimnazială, din mediul urban, de cartier, cu un număr de 800
de elevi şi 60 cadre didactice. Şcoala are un procent de 20% elevi proveniţi
din etnia rromă, o clasă compactă de 6 elevi cu dizabilităţi severe, 12 elevi cu
dizabilităţi moderate integraţi individual.
Şcoala are trei grupe „A doua şansă”, în special pentru părinţii elevilor
rromi. De asemenea şcoala oferă servicii de tip after-school pentru toţi elevii.
Analiza PESTEL
DOMENII CONTEXT LOCAL
- Lipsa unei strategii pe termen lung în domeniul educaţiei care să ducă
la păstrarea legislaţiei educaţiei o perioadă lungă şi la o predictibilitate a
evoluţiei sistemului;
- Relaţii foarte bune între grădiniţă şi departamentul învăţământ al Primăriei
POLITIC de sector;
- Existenţa politicilor integratoare şi incluzive atât pentru etnia rromă cât şi
pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
- Existenţa, în rândurile părinţilor a unor lideri ai etniei rrome implicaţi în
activităţi sociale şi politice.
- Bugetul Consiliului Local se află la un nivel foarte scăzut;

ECONOMIC - Lipsa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei;
- Zonă cu potenţial economic scăzut.
70
- Rată mare a şomajului în rândul părinţilor (peste 22%, în condiţiile în care
în comunitatea rromă acesta trece de 60%);
- Rata mare a analfabetismului în rândul etniei rrome, fapt care a creat
SOCIAL perspectiva creării unor grupe de învăţământ de tip ”A doua şansă”;
- Nivel educaţional scăzut al părinţilor şi al populaţiei din sector;
-Relaţii intercomunitare relativ deteriorate, generate mai ales de
eterogenitatea structurii sociale.
- Accesul la grădiniţă se poate realiza atât cu tramvaiul cât şi cu autobuzul;
TEHNOLOGIC - Există racordare la apă curentă, canalizare, energie electrică;
- Zona beneficiază de cablu TV, internet, telefonie de la mai mulţi furnizori.
- Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare;
ECOLOGIC
- Nivel al curăţeniei zonei extrem de scăzut.
- Existenţa Legii Educaţiei Naţionale;
- Posibila amendare a Legii Educaţiei Naţionale în anul şcolar următor;
- Apariţia legislaţiei privitoare la integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale;
LEGISLATIV
- Blocarea posturilor în instituţiile bugetare, fapt care influenţează negativ
buna desfăşurare a activităţii şcolii;
- Existenţa proiectelor care promovează educaţia pe tot parcursul vieţii,
eradicarea analfabetismului şi integrarea populaţiei de etnie rromă;
- Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului primar.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Cunoaşterea şi respectarea planurilor-cadru şi a
- Utilizarea insuficientă a TIC în
programelor şcolare în vigoare;
procesul de predare-învăţare la
- Discipline opţionale elaborate de către cadrele didactice
disciplinele din aria curriculară
din şcoala în funcţie de nevoile şi interesele elevilor;
„Limbă şi comunicare”;
- Scheme orare diferenţiate la acelaşi nivel de învăţământ;
- Utilizarea preponderentă a
- Existenţa planurilor educaţionale remediale şi de
metodelor tradiţionale în raport
dezvoltare (de performanţă);
cu cele moderne;
- Existenţa planurilor de intervenţie personalizate pentru
- Influenţa negativă a curriculum-
elevii cu C.E.S. şi de la „A doua şansă”;
ului ascuns.
- Material curricular bogat, diversificat.
- Cadrul legislativ permite flexibilizarea curriculum-ului;
- Acces larg la o varietate mare de mijloace de învăţământ; - Programe şcolare prea încarcate
- CDŞ, prin varietate şi atractivitate, favorizează reducerea la unele discipline.
absenteismului şi prevenirea abandonului şcolar.
71
RESURSE UMANE
- Personal calificat la toate disciplinele de
- Conservatorismul şi rezistenţa la
învăţământ;
schimbare a unor cadre didactice;
- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade
- Superficialitatea unor cadre didactice
didactice I şi II în proporţie de 80%;
în pregătirea lecţiilor;
- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui
- Neimplicarea unor părinţi în viaţa
climat educaţional deschis şi stimulativ;
şcolii;
- Există o bună delimitare a responsabilităţilor
- Atitudinea negativă a unor familii
cadrelor didactice şi o bună coordonare a acestora;
faţă de şcoală, cu repercusiuni asupra
- Implicarea „Consiliului elevilor” şi a „Consiliului
elevilor.
Reprezentativ al Părinţilor” în procesul decizional.
- Mediul sociocultural de provenienţă al
elevilor nu încurajază frecventarea şcolii
- Varietate mare a programelor de formare şi
şi valorile educaţiei;
perfecţionare;
- Migrarea personalului didactic;
- Creşterea autonomiei şcolii şi selecţia resurselor
- Statutul social marginalizat al cadrului
umane.
didactic;
- Blocarea posturilor în învăţământ.
- Număr de clase suficiente pentru funcţionarea - Clădirile nu sunt reabilitate termic,
într-un singur schimb; fonic – consumator de energie;
- Existenţa de cabinete şi laboratoare pentru toate - Reţea intranet inexistentă.
disciplinele;
- Baza materială pentru toate tipurile de activităţi;
- Resurse financiare suficiente pentru perfecţionare.
- Descentralizarea şi autonomia instituţională; - Criza economică;
- Posibilitatea de atragere de resurse extrabugetare. - Alocarea de fonduri insuficiente
pentru investiţii de la bugetul local.
- Derularea de proiecte în parteneriat cu
- Lipsa de preocupare pentru accesarea de
comunitatea locală;
proiecte internaţionale;
- Organizarea de activităţi extracurriculare
- Insuficienta promovare a ofertei
variate şi atractive;
educaţionale;
- Colaborare bună cu: Asociaţia de părinţi,
- Tendinţa de stigmatizare şi marginalizare a
reprezentanţii rromilor, ONG-uri, agenţi
elevilor rromi, cu CES etc.
economici, Consiliul Local.
- Disponibilitatea unor instituţii de a sprijini - Slaba motivare financiară a cadrelor
şcoala în derularea de proiecte. didactice pentru implicarea în proiecte.
72
DEVIZA:
O şcoală deschisă, şanse egale şi integrare socială pentru toţi!
MISIUNE
Şcoala VIITORULUI, centru de resurse şi servicii educaţionale promovează
o educaţie de calitate bazată pe principiile şi valorile democraţiei, a educaţiei
incluzive, în vederea dezvoltării fiecarui elev la potentialul sau maxim şi a
formării de competenţe care să permită elevilor integrarea socială, învăţarea pe
tot parcursul vieţii şi inserţia pe piaţa muncii. Şcoala încurajează participarea
activă, într-un mediu “curat” şi sigur, a elevilor, părinţilor şi comunităţii la
selecţia, planificarea, organizarea şi derularea activităţilor din şcoală.
ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Includerea tuturor elevilor, indiferent de etnie, stare
de sănătate etc. în cel puţin o activitate şcolară şi/sau
Creşterea calităţii procesului extraşcolară.
instructiv-educativ pentru
Utilizarea TIC în transmiterea informaţiilor la cel puţin 5
dezvoltarea armonioasă a
discipline săptămânal.
personalităţii elevilor, în spiritul
educaţiei incluzive şi a valorilor Implicarea activă a elevilor în procesul decizional şi a
democraţiei. partenerilor sociali (cel puţin o şedinţă comună lunară a
Consiliului de Administraţie la care să participe Consiliul
Elevilor şi reprezentanţi ai partenerilor sociali).
Utilizarea metodelor interactive, participative în
Dezvoltarea la elevi a
procesul de predare-învăţare de către toate cadrele
competenţelor de comunicare şi a
didactice, pe parcursul a cel puţin unei ore de curs pe zi.
muncii în echipă (cooperarea).
Formarea cadrelor didactice în utilizarea tehnicilor
moderne de predare.
Instalarea unui sistem video de monitorizare în interiorul
Crearea unui climat de siguranţă
şi exteriorul şcolii.
fizică şi spirituală în şcoală.
Dezvoltarea a cel puţin 3 programe educaţionale de
consiliere în colaborare cu CMBRAE/CJRAE.
Promovarea imaginii şi a valorilor şcolii în comunitate
prin cel puţin 5 activităţi anuale.
Dezvoltarea de parteneriate
şcolare la nivel naţional în vederea Formarea a cadrelor didactice în domeniul
integrării sociale. managementului de proiect (cel puţin 2).
Încheierea/derularea de 5 parteneriate educaţionale cu
alte instituţii, organizaţii, reprzeentanţi din comunitate
etc.
Integrarea elevilor cu risc de Angajarea a cel puţin unui mediator şcolar care să facă
abandon şcolar în specificul vieţii legătura cu etnia rromă.
şcolare.
Derularea zilnică de activităţi extracurriculare pentru
petrecerea timpului liber, cu fiecare clasă/grupă de elevi.
73
,
ŢINTA: Dezvoltarea de parteneriate şcolare la nivel naţional în vederea
integrării sociale.
OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE

Organizarea “Zilei porţilor - cadre didactice mai
deschise” - comunitatea locală
- buget: 2500 lei
Promovarea
imaginii şi a
valorilor şcolii în
comunitate prin cel
puţin 5 activităţi Participarea la târguri de oferte - cadre didactice mai
anuale educaţionale - buget: 2000 lei
- foşti absolvenţi
- părinţi
Participare la cursuri de formare -10 cadre didactice august
în domeniul managementului - buget 3500 lei
Formarea de proiect - CCD Bucureşti
cadrelor didactice
în domeniul
managementului de Participarea cadrelor didactice -10 cadre didactice octombrie
proiect la activităţi de diseminare a - ghiduri, mape
exemplelor de bună practică - produsele proiectelor
din alte instituţii
Identificarea şi selecţia - cadre didactice august
potenţialilor parteneri - elevi
educaţionali - părinţi
- internet
- materiale tipărite
- Agenţia Naţională
Incheierea/ Conceperea şi redactarea - cadre didactice decembrie
derularea de de proiecte educaţionale şi - coordonator proiecte
parteneriate încheierea de acorduri de - internet
educationale cu parteneriat
alte institutii,
comunitate etc. Derularea proiectelor încheiate - cadre didactice permanent
- părinţi
- elevi
- agenţi economici
- comunitatea locală
- buget 200000 lei
74
RESPONSABILITĂŢI INDICATORI
- Directorul - Participarea unui număr de 150 de persoane din comunitatea
- Consiliul de Administraţie locală la «Zilele porţilor deschise »
- Comisia de promovare a - Apariţia în presa locală a cel puţin unui articol/zi în perioada
imaginii aprilie - mai
- Cel puţin 150 de like-uri pe pagina de Facebook a şcolii
- Cel puţin 200 vizitatori pe site-ul şcolii
- Directorul - Participarea a cel puţin 500 de vizitatori
- Consiliul de Administraţie - Punerea la dispoziţia vizitatorilor a cel puţin 500 de pliante ce
- Coordonator proiecte şi prezintă oferta educaţională a grădiniţei
programe educative
- Directorii - Formarea unui număr de 10 cadre didactice în domeniul
- Consiliul de Administraţie managementului de proiect
- Responsabilul cu formarea - Elaborarea, până la sfârşitul anului şcolar, a unei cereri de
finanţare pentru proiecte de tip Comenius
- Directorul - Participarea la cel puţin 5 activităţi de diseminare până la

- Consiliul de Administraţie data de …….
- Coordonatorul de proiecte - Numărul materialelor aduse
şi programe educative
- Directorul - Un număr de .... parteneri identificaţi până la data de ........
- Consiliul de Administraţie - Un număr de …. cadre didactice participante la seminarii de
- Coordonatorul de proiecte contact, vizite pregătitoare în anul şcolar
- Directorul - Un proiect aprobat/încheiat până la data de …….

- Coordonatorul de proiecte
- Directorul - Realizarea tuturor activităţilor din proiecte

- Consiliul de Administratie - Număr de mobilităţi, vizite, schimburi de experienţă
- Coordonatorul de proiecte - Numărul activităţilor de diseminare realizate
şi programe educative - Numărul de participanţi: elevi, cadre didactice
- Echipa de proiect
75

Şcoala Gimnazială „Davidella”
Dragoste, PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Denumirea şcolii: Şcoala Gimnazială „DAVIDELLA”
Adevăr, Adresa: Str. Educaţiei, Nr: 1
Voinţă, Localitatea: Cunoaşterea
Inteligenţă, Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
Dedicaţie,
Emulaţie, Scurt istoric
Şcoala construită la începutul secolului al XX-lea (1905), atestată încă din
Libertate, 1867 ca Şcoală de fete, aflată într-o zonă centrală a oraşului, dar cu o populaţie
Legalitate, mixtă alcătuită din familii de intelectuali, de populaţie rromă (pe străduţele
Auto- lăturalnice), de familii destrămate sau monoparentale.
cunoaştere Iniţial, şcoala a fost construită pe terenul oferit de o biserică a comunităţii,
fiind condusă de preoţii acesteia. Ulterior, a fost inaugurată ca şcoală de fete în
timpul domniei Regelui Carol I.
De-a lungul timpului, aici au învăţat o mulţime de personalităţi ale
culturii româneşti: scriitorul Victor Eftimiu, soprana Arta Florescu, dr. docent
Ion Borcea, academician Sorin Dumitrescu, actriţa Lamia Beligan. Acestea se
regăsesc în Cartea de Onoare a şcolii.
Biblioteca şcolii conţine volume datând de la 1860. Un letopiseţ, o biblie...
iată câteva dintre cele aflate la loc de cinste în holul de onoare.
În anul 2006 şcoala a fost reabilitată, modernizată şi dotată, având în
prezent 12 săli de clasă, 3 laboratoare, sală de sport, sală de festivităţi, teren de
sport, loc de joacă pentru cei mici dar şi un corp profesoral de calitate.
Începând cu acest an şcoala oferă Programul „Şcoală după şcoală” elevilor,
ca urmare a solicitării părinţilor în acest sens, precum şi o varietate de activităţi
extraşcolare: cerc de şah, de limbi străine (inclusiv cursuri pentru examenele de
limba engleză „Trinity”), karate, dans sportiv şi de arte plastice.
În prezent, şcoala are 415 elevi care învaţă în două schimburi şi 34 de
cadre didactice, dintre care 23 au gradul didactic I.
76
Analiza PESTEL
- Şcoala adoptă o politică proprie la nivel curricular, dar şi la nivelul resurselor
şi al finanţării;
POLITIC - Descentralizarea se manifestă ca delegare de autoritate;
- Autonomia în plan local sporeşte răspunderea şcolii fără o creştere
substanţială a sprijinului autorităţilor.
- Pe plan local, societăţile comerciale asigură locuri de muncă în special

pentru ramurile din industria uşoară şi servicii;
ECONOMIC
- Este de aşteptat o extindere a cererii pentru profesiile din domeniul
serviciilor.
- Creşterea abandonului şcolar local datorită condiţiilor socio-economice;

SOCIAL - Şcolarizarea populaţiei defavorizate poate fi o oportunitate pentru
dezvoltarea şcolilor.
- Politica generală de dotare cu calculatoare nu se regăseşte în mod egal pe

plan local, ceea ce face ca multe unităţi şcolare să rămână în urmă sub raport
TEHNOLOGIC tehnologic şi comunicaţional;
- Posibilităţile locale de sprijin a şcolilor pentru dotări cu tehnologii maxime
sunt încă reduse.
- Poziţia şcolii este puţin favorizată din punct de vedere ecologic;

ECOLOGIC - Şcoala este dotată cu recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor, atât
în incinta, cât şi în curte.
Cadrul legislativ care reglementează şi coordonează politica instituţională în

unităţile de învăţământ preuniversitar românesc este alcătuit din:
- LEN NR.1/2011;
- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4925/2005;
LEGISLATIV
- LEGISLAŢIA SUBSECVENŢĂ LEN;
- OUG. 75/2005 modificată prin OUG 6/2005;
- Hotărârile Guvernului României la organizarea şi funcţionarea sistemului
de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor şcolare;
- Metodologii şi calendare ale examenelor naţionale.
77
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Insuficiența/deteriorarea auxiliarelor
- Cunoaşterea şi respectarea planurilor-cadru şi a
curriculare;
programelor şcolare în vigoare;
- Utilizarea preponderentă a metodelor
- Existenţa CDŞ-ului;
tradiţionale în raport cu cele alternative,
- Personalizarea ofertei şcolii;
moderne;
- Program specific săptămânii „Şcoala altfel”- „Să
- Lipsa de corelare CDŞ cu interesele
ştii mai mult să fii mai bun”;
elevilor în favoarea realizării normei
- Material curricular bogat şi diversificat.
didactice pentru anumite cadre didactice.
- Cursuri de formare profesională oferite de CCD,
ISJ, ME ( din fonduri structurale europene); - Programe şcolare prea încărcate la unele
- Permisivitatea cadrului legislativ pentru discipline;
flexibilizarea curriculumului; - Neadaptarea programelor şcolare la
- Acces larg la o varietate mare de mijloace de realităţile sociale şi la specificul actual al
învăţământ; personalităţii elevilor;
- CDŞ, prin varietate şi atractivitate, favorizează - Supraîncărcarea curriculei şcolare;
dezvoltarea calităţilor individuale ale elevilor, - Necorelarea curriculumului la nivel
reducerea absenteismului şi prevenirea interdisciplinar, a manualelor şi auxiliarelor
abandonului şcolar; cu necesitatea formării competenţelor
- CDŞ-ul permite corelarea opţionalelor cu elevilor.
specificul local.
RESURSE UMANE
- Personal calificat la toate disciplinele de - Conservatorismul şi rezistenţa la
învăţământ (100%); schimbare a unor cadre didactice;
- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade - Superficialitatea unor cadre didactice în
didactice I şi II în proporţie de 70%; pregătirea lecțiilor;
- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui - Nivelul scăzut de interes al elevilor faţă
climat educaţional deschis şi stimulativ; de şcoală;
- Personal de pază calificat (100%); - Formalismul unor cadre didactice de a
- Există o bună delimitare a responsabilităţilor participa la cursuri de formare.
cadrelor didactice şi o bună coordonare a acestora;
- Implicarea „Consiliului Reprezentativ al Părinţilor”
în procesul decizional.
- Atractivitatea zonei în care este situată şcoala; - Lipsa de stabilitate a cadrelor didactice ;
- Varietate programelor de formare şi perfecţionare - Personal didactic auxiliar, nedidactic
oferite de ISJ şi CCD; insuficient;
- Existenţa unor parteneriate educaționale cu - Existenţa unui număr apreciabil a
diferiți reprezentanţi ai comunităţii. familiilor dezorganizate şi monoparentale;
- Atitudinea negativă a unor familii faţă de
şcoala, cu repercusiuni asupra elevilor.
78
- Bază materială modernă: cabinete, laboratoare,
teren de sport, sală de sport, sală de festivităţi,
sală de mese, cabinet medical, loc de joacă, - Număr de clase prea mare pentru
bibliotecă cu un număr mare de volume, cabinet funcţionarea într-un singur schimb;
de informatică conectat la internet; - Lipsa de spaţiu pentru organizarea
- Supraveghere video şi sistem de alarmă programului „Şcoala mea - a doua casa”-
centralizat; („Şcoală după şcoală”).
- Cladire reabilitată;
- Oferirea de burse sociale şi de merit elevilor.
- Descentralizarea şi autonomia instituţională;
- Posibilitatea organizării unor activităţi - Criza economică;
extraşcolare în comunitate (parcuri, cluburi, - Alocarea de fonduri de la bugetul local
terenuri sportive); insuficiente pentru igienizarea unităţii;
- Amenajarea de noi spaţii pentru diversificarea - Resurse financiare insuficiente pentru
activităţilor în şcoală; achiziţionarea materialelor didactice şi
- Atragerea de resurse financiare prin Asociaţia pentru perfecţionarea cadrelor didactice.
Părinţilor( 2 %, sponsorizări, donaţii...).
- Buna colaborare cu Primăria, Consiliul Local, - Inconsecvenţe în participarea
Asociaţia de părinţi, reprezentanţii rromilor, ONG-uri, reprezentanţilor Primăriei şi Consiliul
agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet medical...; Local la procesul decizional (şedinţe CA);
- Derularea de proiecte în parteneriat cu - Număr redus de părinţi implicaţi activ
comunitatea locală; în viaţa şcolii;
- Existenţa proiectelor în parteneriate cu Asociaţia - Neimplicarea părinţilor elevilor cu
de părinţi (Ziua Părinţilor, Consilierea Părinţilor...), probleme comportamentale în procesul
Primăria, Consiliul Local, reprezentanţii rromilor, decizional;
ONG-uri, agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet - Insuficienta promovare a ofertei
medical ...(Ziua Porţilor deschise, Şcoala de vară...). educaţionale.
- Atragerea de fonduri extrabugetare pentru şcoală - Timpul redus al părinţilor pentru a
de la agenţii economici implicaţi; participa la activităţile din şcoală;
- Potenţialul economic al agenţilor din zona şcolii; - Lipsa de supraveghere a copiilor
- Disponibilitatea unor ONG-uri de a colabora cu şcoala; ca urmare a plecării părinţilor în
- Disponibilitatea comunităţii locale de a sprijini străinătate, la muncă;
şcoala în derularea de proiecte; - Influenţa negativă a unor grupuri care
- Disponibilitatea părinţilor de a se implica în frecventează zonele din vecinătatea
activităţi de voluntariat la nivelul şcolii. şcolii.
79
- Buna colaborare dintre membrii echipei manageriale;

- Lipsa consilierii juridice în
- Buna colaborare şi comunicare între echipa
domeniul legislaţiei şcolare;
managerială şi colectivul de cadre didactice din
- Complexitatea sarcinilor
unitatea şcolară;
manageriale care includ
- Existenţa documentelor manageriale, funcţionale şi
managementul procesului didactic,
adaptate la realităţile şcolii;
managementul administrativ şi
- Managerul unităţii şi doi membrii CEAC şi CA fac parte
managementul financiar.
din Corpul experţilor în management educaţional.
- Existenţa cursurilor de perfecţionare în managementul

- Implicarea politicului în numirea
educaţional (masterate, cursuri CMUS...);
echipei manageriale;
- Posibilitatea unor Schimburi de experienţă cu unităţi
- Inconsecvenţa sistemului legislativ.
şcolare vecine cu rezultate deosebite.
80
VIZIUNEA
Întreaga activitate instructiv – educativă a şcolii va fi orientată pe trei
dimensiuni valorice: educaţia formală, educaţia nonformală şi educaţia
incluzivă, aflate într-o continuă interdependenţă şi cu un liant comun:
parteneriatul educaţional.
MISIUNE
Şcoala noastră asigură condiţii pentru cea mai bună, completă şi utilă
dezvoltare în parteneriat şi cooperare cu actorii sociali, promovând toleranţă
şi înţelegere între copii de origine socio-culturală diferită satisfăcând nevoia
fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine şi folosi informaţia, de a fi
deschis spre schimbarea şi spre respectarea valorilor unei societăţi democratice.
ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

1. Stabilizarea personalului Cointeresarea cadrelor didactice din unitate pentru
didactic în unitatea şcolară armonizarea intereselor personale cu cele ale unităţii şcolare.
Implicarea cadrelor didactice în activităţi de formare şi de
pregătire profesională.
2. Atragerea de fonduri Sensibilizarea potenţialilor furnizori de fonduri
extrabugetare în vederea extrabugetare pentru obţinerea de resurse financiare.
mansardării podului pentru
organizarea Programului „Şcoala Cointeresarea comunităţii locale în susţinerea Proiectului
mea – a doua casă” „Şcoala mea - a doua casă”.
3. Extinderea colaborării cu Armonizarea intereselor echipei manageriale cu cele ale
Asociaţia de părinţi în vederea Asociaţiei de părinţi pentru asigurarea unei consilieri
asigurării consilierii juridice în juridice pertinente în domeniul legislaţiei şcolare.
domeniul legislaţiei şcolare.
81
,
Ţinta strategică 1: Stabilizarea personalului didactic în unitatea şcolară
OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE
- Umane: echipa de redactare a revistei şcolii,
„Ne mândrim cu ei! ”
asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil
a. Publicarea de articole ale ec. financiar;
profesorilor şi despre profesori - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
în revista şcolii, pe site-ul şcolii - Financiare: 200 Lei;
şi în reviste de specialitate. - Informaţionale: legislatie.
- Umane: echipa de redactare a revistei şcolii,
Cointeresarea
asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil
cadrelor b. Iniţierea şi derularea
ec. financiar;
didactice concursului - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
din unitate „Profesorul lunii” - Financiare: 400 Lei;
pentru - Informaţionale: legislatie.
armonizarea - Umane: cadrele didactice;
intereselor „După muncă şi răsplată!”
- Materiale: consumabile;
personale a: Includerea în norma didactică - Financiare: 20 Lei;
cu cele ale a activităţilor susţinute în - Curriculare: ghiduri/metodologii;
unităţii cadrul Programului „Şcoala - Informaţionale: site-uri de specialitate;
şcolare după Şcoală”. - Autorităţi: asociaţia de părinţi.
- Umane: CA, cadrele didactice premiate, responsabil
b. Sprijin material acordat ec. financiar;
cadrelor didactice implicate in - Materiale: consumabile;
Programul „Şcoala după Şcoală” - Financiare: 500 Lei;
prin intermediul Asociaţiei de - Curriculare: ghiduri/metodologii;
părinţi. - Informaţionale: site-uri de specialitate;
- Autorităţi: asociaţia de părinţi.
- Umane: CA şi CP;
„Ai carte, ai parte !” - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
- Financiare: 10 Lei;
a. Elaborarea programului de - Curriculare: , oferta CCD- IS;
formare a cadrelor diadctice. - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
-Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul Local
Implicarea
cadrelor - Umane: CA şi CP;
didactice în - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
b. Prevederea de fonduri pentru
activităţi de -Financiare: 10 Lei;
activitatea de formare in
formare şi - Curriculare: oferta CCD- IS;
bugetul şcolii
de pregătire - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
profesională - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul Local
- Umane: cadrele didactice, CCD- IS-ul, secretara;
c. Înscrierea la cursuri - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
şi activităţi de pregătire - Financiare: 10 Lei;
profesională a cadrelor - Curriculare: oferta CCD- IS;
didactice care trebuie stabilizate - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
- Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul Local
82
TERMENE Responsabili INDICATORI
- Redactorul Şef al revistei şcolii; - Minim două articole publicate pe

- Informaticianul; semestru în revista şcolii;
lunar
- Responsabilul CEAC; - Cel puţin o apariţie lunară pe site-
- Preşedintele asociaţiei de părinţi. ul şcolii.
- Consiliul de Administraţie; - Obţinerea de fonduri (400 lei/

- Informaticianul; lună) pentru concursul „Profesorul
lunar
- Responsabilul CEAC; lunii” prin sponsorizare din partea
- Preşedintele asociaţiei de părinţi. asociaţiei de părinţi.
- Directorul; - Scăderea fluctuaţiei personalului

lunar
- Preşedintele asociaţiei de părinţi. didactic cu 35% faţă de anul şcolar
trecut.
- Obţinerea de fonduri extrabugetare

- Directorul; (500 lei/lună) pentru materialele
lunar - Preşedintele asociaţiei de părinţi; folosite în activităţile desfăşurate în
- Responsabilul ec. financiar. Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin
intermediul asociaţiei de părinţi.
- Responsabilul Comisiei de Formare

- Aprobarea în CA, până la data de
continuă;
............ a listei programelor de formare
sept-octombrie - Consiliul de Administraţie;
propuse pentru finanţare în anul
- Comisia CEAC.
şcolar... şi a beneficiarilor acestora.
- Directorul; - Cuprinderea în bugetul şcolii a

- Consiliul de Administraţie; fondurilor necesare pentru cursuri
octombrie
- Asociaţia de părinţi; de formare şi de perfecţionare a unui
- Consiliul Local. număr de... cadre didactice.
- Responsabilul Comisiei de Formare - Înscrierea unui număr de ... cadre

octombrie continuă; didactice la programele de formare
- Cadrele didactice implicate. aprobate...
83
Ţinta strategică 2: Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea mansardării
podului pentru organizarea Programului „Şcoala mea – a doua casă”
- Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii şcolii,
„Ajută-ne şi te ajutăm! ”
reprezentanţii agenţilor economici, asociaţia de
a. Informarea agenţilor
părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;
economici din zonă,
- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
referitor la intenţia de
mansardare a podului.
- Informaţionale: legislaţie.
Sensibilizarea - Umane: comisia de atragere de fonduri
potenţialilor extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
furnizori financiar, informaticianul;
de fonduri b. Identificarea posibililor
extrabugetare investitori
pentru - Informaţionale: legislatie;
obţinerea - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul Local,
de resurse
-Umane: comisia de atragere de fonduri
financiare
extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
financiar, informaticianul;
c. Selectarea propunerilor - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
-Financiare: 50 Lei;
- Informaţionale: legislatie;
-Autorităţi: Asociaţia de părinţi.
„Împreună suntem mai - Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic
puternici” care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
a. Formarea unei echipe
- Materiale: consumabile;
comune, şcoală-potenţial
sponsor, care să înceapă
- Curriculare: ghiduri/metodologii;
evaluarea cheltuielilor
pe care le presupune - Informaţionale: site-uri de specialitate;
proiectul. -Autorităţi: Asociaţia de părinţi, C L.
- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic
Cointeresarea
care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
comunităţii
b. Stabilirea - Materiale: consumabile;
locale în
responsabilităţilor în - Financiare: 100 Lei;
susţinerea
întocmirea proiectului şi a - Curriculare: ghiduri/metodologii;
Proiectului - Informaţionale: site-uri de specialitate;
devizului.
„Şcoala mea - - Autorităţi: Asociaţia de părinţi,
a doua casă” - Consiliul Local.
Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care
sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
- Materiale: consumabile, planuri şi devize;
c. Întocmirea devizului şi - Financiare: 10000 Lei;
elaborarea proiectului. - Curriculare: ghiduri/metodologii;
- Informaţionale: site-uri de specialitate;
-Autorităţi: firme specializate, Asociaţia de părinţi,
84 Consiliul Local.
- Managerul unităţii;
- Reprezentanţi ai agenţilor - Postarea pe site-ul şcolii a intenţiei de
septembrie-
economici; mansardare a podului până la data de
octombrie
-Preşedintele asociaţiei de .....
părinţi.
- Redactarea a cel puţin 5 scrisori de

intenţie pentru 5 agenţi economici din
- Reprezentanţii agenţilor
zonă până la data de.....
noiembrie economici;
- Realizarea a cel puţin 5 întâlniri cu
- Preşedintele asociaţiei de
reprezentanţi ai agenţilor economici
părinţi.
până la data de...
- Managerul unităţii ;
decembrie - Responsabilul ec. financiar;
Încheierea contractelor de sponsorizare
-ianuarie - Preşedintele asociaţiei de
pentru suma de ... lei, până la data de...
părinţi.
- Directorul;
- Preşedintele asociaţiei de
părinţi; - Aprobarea în şedinţa de lucru a C.A.
februarie
- Reprezentantul legal al din data de ...... a componenţei echipei
agentului economic; care va evalua cheltuielile proiectului.
- Responsabil ec. financiar.
- Directorul; - Obţinerea de fonduri extrabugetare

- Preşedintele asociaţiei de (500 lei/lună) pentru materialele
martie părinţi; folosite în activităţile desfăşurate în
- Responsabilul ec. financiar. Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin
- Consiliul Local. intermediul asociaţiei de părinţi.
- Directorul;
- Preşedintele asociaţiei de - Prezentarea machetei şi a devizului
aprilie-iunie părinţi; proiectului în C.A. până la data de
- Responsabilul ec. financiar. ............
- Consiliul Local.
85
„Daţi un leu pentru podul -Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii
meu!” şcolii, reprezentanţii comunităţii locale, asociaţia de
părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;
a. Informarea comunităţii - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
locale cu privire la intenţia - Financiare: 100 Lei;
de mansardare a podului - Informaţionale: legislatie.
- Umane: comisia de atragere de fonduri
extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
b. Identificarea organizaţiilor
financiar, informaticianul;
şi asociaţilor care doresc să
se implice în proiectul de
mansardare a podului
- Informaţionale: legislatie;
- Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul Local.
„De ce un «pod» nou?” - Umane: comisia de promovare a şcolii,
redactorul şef al unui ziar local, informaticianul;
a. Popularizarea necesităţii - Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
proiectului pentru - Financiare: 400 Lei;
comunitate - Informaţionale: site-uri de specialitate.
„Haideţi şi voi în «pod» - Umane: comisia de promovare a şcolii, redactorul
cu noi!” sef al unui ziar local, informaticianul;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
a. Realizarea parteneriatelor - Financiare: 100 Lei;
Şcoală - Comunitate -Informaţionale: site-uri de specialitate.
- Umane: comisia de promovare a şcolii, redactorul
şef al unui ziar local, informaticianul;
b. Promovarea partenerilor - Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
-Informaţionale: site-uri de specialitate.
86
- Reprezentanţi ai agenţilor - Tipărirea/distribuirea a 100 de pliante
septembrie-
economici; care promovează proiectul.
octombrie
-Preşedintele asociaţiei de
părinţi.
- Reprezentanţii agenţilor
economici; - Alcătuirea unei liste cu potenţialii
noiembrie
- Preşedintele asociaţiei de parteneri.
părinţi;
- Consiliul Local
- Realizarea unui pop-up publicitar pe
- Responsabilul comisie de site-ul Primariei;
promovare a şcolii; - Prezentare virtuală 3D a proiectului
lunar
- Redactorul şef al unui ziar local; pe site-ul şcolii şi actualizarea lunară a
- Consiliul Local. acesteia.
- Încheierea a cel puţin 3 parteneriate

pe tot parcursul - Responsabilul comisie de
cu comunitatea pe parcursul anului
proiectului promovare a şcolii.
şcolar.
- Responsabilul comisiei de
promovare a şcolii; - Postarea numelor partenerilor şi
lunar - Informaticianul; gradul lor de implicare pe site-ul şcolii,
- Redactorul şef al unui ziar local; într-un ziar local şi în revista şcolii.
- Consiliul Local.
87
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
1. a. MONITORIZAREA INTERNĂ: managerul unităţii
ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI

- şefii comisiilor şi catedrelor;
1. Elaborarea şi afişarea proiectului
Director - comisia pentru evaluarea şi
de dezvoltare instituţională
asigurarea calităţii;
2. Curriculum la Decizia Şcolii:
Director - şefii comisiilor şi catedrelor
proiectare şi aplicare
3. Înscrierea la cursuri de formare Director - responsabil de formare continuă
4. Starea de funcţionalitate a - învăţători, diriginţi, elevi, personal

director
clădirii administrativ
Coordonator
5. Proiecte de parteneriat în - responsabil cu proiecte şi programe
proiecte şi
derulare sau în pregătire educaţionale şi cadrele didactice
programe
6. Imaginea şcolii reflectată în Responsabil - responsabil cu promovarea imaginii
mass-media munca educativă şcolii
1. b. MONITORIZAREA INTERNĂ: CEAC – prin RAEI
2. MONITORIZARE EXTERNĂ - ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMB ,

ME, ARACIP
3. EVALUARE INTERNĂ
ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI

1. Disciplinele opţionale realizate - comisia pentru asigurarea şi
în urma chestionării elevilor şi Director evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi
părinţilor catedrelor
2. Creşterea calităţii procesului de - comisia pentru asigurarea şi
Responsabil
predare – învăţare reflectată în evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi
CEAC
rezultatele elevilor catedrelor
3. Situaţia spaţiilor de învăţământ - comisia pentru asigurarea şi
Director
şi a clădirilor şcolare evaluarea calităţii
Coordonator
- responsabil cu proiecte şi programe
4. Proiecte de parteneriat realizate proiecte şi
educaţionale
programe
5. Realizări ale şcolii reflectate în Responsabil
- responsabil cu promovarea şcolii
mass media locală şi naţională munca educativă
4. EVALUARE EXTERNĂ ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ , ME, ARACIP
88
TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE
septembrie - produsul final - fişă de apreciere
Noiembrie - proiect CDŞ - fişe de evaluare

pe parcursul
derulării - în baza de date a şcolii - liste de prezenţă la cursuri
proiectului
săptămânal - registrul de evidenţă a reparaţiilor - analize, rapoarte
lunar - în baza de date a şcolii - analize, fişe de evaluare
săptămânal - în baza de date a şcolii - situaţii statistice
TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

- chestionare,
- la finalul acţiunii - în baza de date a şcolii - fişe de apreciere,
- fişe de analiză a documentelor
- semestrial - în baza de date a şcolii - analize, statistici
- semestrial - în baza de date a şcolii - analize, rapoarte
- semestrial - în baza de date a şcolii - analize
- lunar - în baza de date a şcolii - statistici, rapoarte
89

Şcoala Gimnazială „E.V.”
DIAGNOZĂ
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI: 2012 - 2016
PREZENTARE GENERALĂ:
• şcoala e poziţionată în zona centrală a oraşului ........ ;
• înfiinţată în anul 1960 ca şcoală de fete, devine şcoală mixtă în anul
1973;
• clădire de patrimoniu;
• spaţii şcolare: 28 săli de clasă; 4 laboratoare (biologie, fizică, chimie,
informatică, AEL); 2 cabinete ( metodic şi de limba engleză); o sală de sport şi
un teren de sport; un cabinet de consiliere psihopedagogică; o bibliotecă; un
cabinet medical; un cabinet stomatologic; o sală de festivităţi;
• funcţionarea în două schimburi:
a. învăţământ preşcolar (din anul 2009), 4 grupe- 80 de copii;
b. învăţământ primar: 23 clase – 510 elevi;
c. învăţământ gimnazial: 20 clase – 600 elevi.
• 75 cadre didactice calificate; 5 persoane-personal didactic auxiliar; 12
persoane – personal nedidactic;
• formă de proprietate: publică, de interes naţional şi local;
• limba de predare: limba română;
• cultura organizaţională e bine definită, şcoala având siglă proprie,
uniformă personalizată, ecuson, imn, ziua şcolii, pagină web.
90
Analiza PESTEL
CONTEXTUL CONTEXT LOCAL
- În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile şi
strategia elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale urmăresc reconstrucţia,
eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi implementarea
unui nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi coerenţa
sistemului de învăţământ;
- Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective
prioritare: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei procesului de educaţie şi de
formare profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie şi
formare profesională; conceperea unui curriculum pentru învăţământul
POLITIC preuniversitar centrat pe competenţe; reforma practicilor de evaluare;
accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii; reforma educaţiei
timpurii şi dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii; reforma structurală
în domeniul resursei umane implicate în educaţie; compatibilizarea ciclurilor
de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al
Calificărilor;
- Obiectivele propuse de şcoală se încadrează în sistemul de politici
educaţionale la nivel naţional şi local , care au ca principal scop formarea
elevilor în spiritul valorilor universale: adevăr, dreptate, libertate, cooperare
comunitate – şcoală, toleranţă indiferent de etnie, religie şi stare socială.
– Economia zonei: zonă dezvoltată, în proces de tranziţie;
– Indicatori economici: rata de ocupare a populaţiei la nivelul localităţii:
ECONOMIC 24,9%; rata şomajului: 3,5%;
– Gestionarea eficientă a fondurilor de la bugetul local;
– Atragerea de resurse extrabugetare.
- Potenţialul intelectual şi cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun sau
foarte bun, iar motivaţia învăţării este cel puţin acceptabilă la majoritatea
SOCIAL
elevilor;
- Majoritatea elevilor provine din familii organizate, cu venituri peste medie.
- Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor
şi a generalizării tehnologiilor avansate presupune utilizarea maximală a
resurselor IT de care dispun unităţile şcolare. Prin programul SEI s-a realizat
dotarea unităţilor şcolare liceale şi gimnaziale cu reţele de calculatoare
performante conectate la internet, implementarea AEL, instruirea profesorilor
în utilizarea softului educaţional;
TEHNOLOGIC
- Sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale acordat unităţilor şcolare în sensul
predării-învăţării asistate de calculator reprezintă, indiscutabil, un punct forte
în această direcţie. Posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în
procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar;
- Clădire funcţională – dotări şi utilităţi necesare desfăşurării procesului de
învăţare.
91
- Legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;
ECOLOGIC - Amploarea programelor de protejare şi conservare a mediului natural;
- Condiţii optime (igienă personală şi protecţie a mediului).
Strategiile, documentele de politici educaţionale şi normele juridice care
reglementează învăţământul preuniversitar sunt următoarele:
- Legea Educaţiei Naţionale Nr.1 publicată în M.O. Nr. 18 / 10.01.2011;
LEGISLATIV - Programul Naţional de Guvernare 2009/2012, Guvernul României;
- Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei nr.75/12.07.2005;
- Ordinul .M.Ed.C.T. 1409 /29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T.
privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Oferta curriculară motivantă prin CDŞ (valorificarea - Insuficient valorificată platforma AEL;
abilităţilor individuale, motivare pentru învăţare); - Realizare insuficientă a cerinţelor
- Activităţii extracurriculare/ extraşcolare multiple; practic-aplicative cuprinse în
- Programe de învăţare remedială/de pregătire programele şcolare la unele discipline
suplimentară (examene, concursuri şcolare); de învăţâmânt.
- Rezultate bune/foarte bune la examene/olimpiade/
concursuri;
- Material curricular variat (auxiliare, manuale,
ghiduri de aplicare, softuri educaţionale);
- Infiinţarea unui centru de excelenţă.
- Existenţa partenerilor externi dispuşi să participe la - Lipsa resurselor pentru activităţile de
proiecte comune; dezvoltare curriculară.
- Existenţa manualelor alternative.
- Dotarea unităţii şcolare cu echipament
informatic performant în laboratoare; - Resurse financiare insuficiente pentru
- Atragerea resurselor extrabugetare; motivarea cadrelor didactice;
- Realizarea unui proiect de buget adaptat - Fonduri insuficiente pentru modernizarea
nevoilor şcolii; dotării sălilor de clasă şi a cabinetelor cu
- Premierea elevilor/cadrelor didactice cu mijloace de învăţământ performante;
rezultate la etapele naţionale/internaţionale - Fond de carte insuficient al bibliotecii şcolii.
ale olimpiadelor/concursuri şcolare.
- Identificarea de noi resurse extrabugetare
(agenţi ecomomici, ONG-uri, etc);
- Programe guvernamentale/ ale Consiliului - Modificări ale legislaţiei (normare-salarii).
Local (burse, rechizite şcolare, ,,Cornul şi
laptele”, Euro 200)/proiecte cofinanţate.
92
RESURSE UMANE
- Cadre didactice cu o bună pregătire
profesională şi managerială, calificate 100%
(titulari -70%, suplinitori -30%);
- Număr mare de cadre didactice cu grade
- Slaba implicare a unor cadre didactice în
didactice: I- 56%, II- 20%, def.- 15%, deb. -9%);
îndeplinirea sarcinilor la nivelul comisiilor
- Număr mare de formatori (6), metodişti (11),
metodice/de lucru;
mentori (4);
- Rezistenţa la schimbare a unor cadre
- Număr mare de cadre didactice participante
didactice;
la stagii de formare;
- Scăderea motivaţiei/interesului pentru
- Existenţa unor cadre didactice – autori de
activităţile profesionale în contextul socio-
materiale auxiliare, manuale, mijloace de
economic actual.
învăţâmânt omologate ME;
- Existenţa în unitatea şcolară a unui consilier
psihopedagogic bine pregătit, implicat,
responsabil.
- Programe diversificate de formare oferite de
ISJ şi CCD;
- Existenţa unor schimburi de bune practici
între şcoli similare din mediul urban şi rural; - Lipsa de stabilitate pe post a profesorilor
suplinitori.
- Profesionalizarea carierei manageriale prin
înfiinţarea corpului naţional de experţi în
management educaţional.
- Colaborarea bună a şcolii cu familia
(participare la şedinţe, consultaţii, consiliere
psihopedagogică, activităţi extraşcolare, etc.);
- Exitenţa unor parteneriate cu alte unităţi - Insuficienta conştientizare (din partea unor
şcolare , ME/ISMB/ISJ/ instituţii (Poliţie, CL, părinţi) a rolului de parteneri în procesul
Biserică, ISU, instituţii culturale etc.)/ONG-uri; instructiv-educativ.
- Existenţa unor parteneriate cu trusturi de
presă, pentru promovarea imaginii şcolii în
mass-media.
- Disponibilitatea şi responsabilitatea unor - Agravarea problemelor sociale/economice
instituţii de a veni în sprijinul şcolii; /educaţionale în rândul unor familii, cu
- Existenţa legislaţiei care reglementează efecte negative asupra comportamentului,
relaţia şcoală-comunitate. frecvenţei şcolare, rezultatelor elevilor.
93
- Intocmirea documentelor manageriale la
nivelul şcolii conform legislaţiei în vigoare
(Program managerial, Fişele posturilor, Fişele
de evaluare a personalului didactic/didactic
auxiliar , decizii, etc.);
- Adaptabilitate la situaţii variate,
neprevăzute pentru rezolvarea operativă a
- Absenţa unor proceduri operaţionale
problemelor educaţionale;
- Gestionarea în bune condiţii a pentru unele activităţi profesionale /
documentelor şcolare cu regim special şi a administrative.
patrimoniului şcolii;
- Crearea unei baze de date utile actului
managerial;
- Gestionarea actului decizional prin
asumarea răspunderii şi delegare de
reponsabilităţi.
- Existenţa unor programe de formare în
domeniul managementului instituţional - Escaladarea fenomenelor antisociale
oferite de ISJ/ISMB, CCD, universităţi;
generate de factori economici, sociali, etc. ce
- Legislaţie adecvată privind sprijinirea
actului decizional de către instituţii abilitate / îngreunează actul decizional.
Poliţie, CL).
Deviza: MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE:
„Şcoala trebuie să Ne dorim ca şcoala noastră să devină un centru de elită atât în privinţa
urmărească tot resurselor educaţionale cât şi a serviciilor pe care le oferă beneficiarilor săi
timpul ca tânărul să direcţi şi indirecţi.
părăsească băncile Eforturile noastre urmăresc oferirea unui climat educaţional deschis,
ei nu ca specialist, ci
bazat pe performanţă, cooperare, încurajarea iniţiativei individuale şi a
ca o personalitate
armonioasă.”
inovaţiei didactice, oferirea de şanse egale şi de oportunităţi concrete pentru
(Albert Einstein) dezvoltarea individuală a fiecărui copil.
94
OPŢIUNI
ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE
STRATEGICE
Optimizarea actului de Implicarea elevilor
predare-învăţare- evaluare în programe O1: Formarea adecvată a cadrelor
prin activităţi specifice, de învăţare didactice în domeniul metodelor activ-
în vederea creşterii personalizate paticipative, centrate pe elev;
atractivităţii activităţilor
şcolare O2: Formarea cadrelor didactice
în vederea accesării platformelor
educaţionale şi a utilizării acestora în
procesul instructiv-educativ;
O3: Implicarea elevilor în programe

de învăţare remedială/ obţinere a
performanţei/ participare la un centru de
excelenţă, în funcţie de particularităţile
lor de vârstă şi individuale.
Modernizarea bazei Dezvoltarea O1: Achiziţionarea de mijloace
materiale a şcolii, în bazei materiale didactice performante (laptopuri,
vederea adecvării la şcolar (cabinete, videoproiectoare, table SMART etc.);
opţiunile curriculare în laboratoare, săli de
conformitate cu noua clasă, bibliotecă) prin
metodologie de predare – modernizarea bazei O2: Înfiinţarea unui Centru de informare
învăţare – evaluare materiale a şcolii, şi documentare pentru elevi/cadre
conform cerinţelor didactice/părinţi.
curriculare:
Responsabilizarea Iniţierea a cel puţin
O1: Identificarea de parteneri
părinţilor şi a elevilor prin două programe
educaţionali pentru realizarea unor
activităţi comune educaţionale în
proiecte/programe care să vizeze „Şcoala
şcoală-familie-comunitate vederea dezvoltării
Părinţilor”;
locală relaţiilor şcoală-
familie-comunitate
O2: Popularizarea proiectelor/
locală;
programelor în care este implicată
unitatea şcolară în rândul părinţilor şi
reprezentanţilor comunităţii locale;
O3: Participarea sporită la procesul

decizional a reprezenţilor părinţilor,
elevilor, CL şi a altor instituţii din
comunitate;
O4: Implicarea comunităţii pentru
obţinerea statutului de Şcoală
Europeană.
95
,
Ţinta strategică: Optimizarea actului de predare - învăţare - evaluare prin
activităţi specifice, în vederea creşterii atractivităţii activităţilor şcolare:
O1: Formarea adecvată a personalului didactic în domeniul metodelor
activ-paticipative, centrate pe elev;
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
1. Participarea la activităţi Cadrele Suporturi de Resurse
organizate la nivelul şcolii didactice curs, ghiduri bugetare/
(activităţi metodice, şedinţe CP), din şcoală, metodice, extrabugetare
regional (cercuri pedagogice, profesori chestionare, fişe
sesiuni de comunicări) metodişti, aparatură audio-
formatori video
2. Aplicarea competenţelor Dadrele Materiale Resurse

dobândite în lecţii demonstrative didactice didactice, extrabugetare
la nivelul comisiilor metodice din şcoală, aparatură
elevi audio-video/
instrumente TIC,
fişe de evaluare
O2: Formarea cadrelor didactice în vederea accesării platformelor
educaţionale şi a utilizării acestora în procesul instructiv-educativ;
3. Participarea la cursuri de formare Cadrele Reţeaua de Resurse
(la nivelul şcolii/ CCD/ SIVECO didactice calculatoare extrabugetare
etc.) din şcoală, conectată
formatori la Internet,
suporturi de Programe
curs, softuri cofinanţate
educaţionale
4. Aplicarea de programe specifice Cadrele Materiale Resurse

în care să se realizeze activităţi didactice didactice, extrabugetare
didactice bazate pe accesarea din şcoală, aparatură
platformelor educaţionale elevi audio-video/
instrumente TIC,
fişe de evaluare
96
Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate
anual Responsabil Cel puţin 75% din personalul didactic invitat participă la
dezvoltare fiecare activitate metodică
profesională,
responsabili comisii Obţinerea a cel puţin 20 de credite/ 100 de ore formare
metodice, director pentru fiecare cadru didactic, până la sfârşitul anului
adjunct, formatori şcolar.
semestrial Responsabili comisii Cel puţin 25 de elevi participanţi/ activitate

metodice,
Director adjunct Cel puţin 3 activităţi/ arie curriculară, realizate până la data
de...
anual Responsabil Cel puţin 50% din personalul didactic participă, în anul
dezvoltare şcolar curent, la programe de formare în domeniul TIC
profesională
lunar Analistul- Fiecare cadru didactic participant a obţinut certificat de

programator al absolvire cu cel puţin 7 credite/ 10 ore formare
şcolii,
formatori
semestrial Cadre didactice Cel puţin 50% din personalul didactic vor utiliza
Analistul- platforma AEL în procesul instructiv-educativ până la
programator al sfârşitul anului şcolar
şcolii Realizarea a cel puţin 10 activităţi didactice / lună, cu
utilizarea TIC, de către fiecare cadru didactic participant
la programele de formare
97
O3: Implicarea elevilor în programe de învăţare remedială/ obţinere a
performanţei/ participare la un centru de excelenţă, în funcţie de
particularităţile lor de vârstă şi individuale.
Nr. Resurse
Activităţi
5. Infiinţarea şi funcţionarea Profesori de Chestionare, Resurse
unui centru de excelenţă în specialitate pliante de bugetare/
şcoală pentru desfăşurarea din şcoală/ popularizare extrabugetare
activităţilor de pregătire a elevilor judeţ regulamente
performanţi la nivelul judeţului Directori suport de curs
Inspectori programe
şcolare
specifice
Ţinta strategică: Modernizarea bazei materiale a şcolii în vederea adecvării

la opţiunile curriculare în conformitatete cu noua metodologie de
predare – învăţare – evaluare:
O1: Dotarea cu mijloace didactice performante (laptopuri,
videoproiectoare, table SMART etc.);
Nr. Resurse
Activităţi
1. Elaborarea unei proceduri pentru Responsabil Cataloage Fonduri
a stabili necesarul de aparate şi colective de produse, bugetare/
echipamente metodice, mijloace de Extrabugetare
2. Identificarea unor modalităţi de diriginţi, învăţământ,
achiziţionare; atragerea de fonduri oferte ale
necesare Consiliul furnizorilor
3. Achiziţionarea mijloacelor de reprez. al
învăţământ părinţilor,
reprez.
CL
O2: Înfiinţarea unui Centru de informare şi documentare pentru elevi/
cadre didactice/părinţi.
4. Amenajarea unui spaţiu care să Responsabil Echipamente, Fonduri
asigure condiţiile de funcţionare colective mijloace bugetare/
din punct de vedere ergonomic, metodice, didactice audio- extrabugetare
tehnic, informaţional. prof. video, mobilier,
documen- material
tarist informaţional
98
octombrie Directori, Participarea a cel puţin 20% dintre elevii şcolii la cel puţin
(înfiinţare) Responsabili o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.
comisii metodice,
Activităţi Cel puţin 25% dintre profesorii şcolii participă, în echipa
Metodişti,
bilunare de formatori la cel puţin o activitate a centrului de
inspectori
excelenţă, în fiecare lună.
Creşterea cu 25% a numărului de premii obţinute de
elevi la concursuri (faza naţională) până la sfârşitul anului
şcolar

septembrie Director
Compartiment Echiparea fiecărei săli de clasă cu un calculator şi un
contabilitate videoproiector până la sfârşitul anului şcolar
septembrie Preşedintele
-octombrie Consiliului
reprezentativ al
decembrie- părinţilor, CL
martie
octombrie - Director Acordul CA pentru amenajarea centrului de informare şi

martie Compartiment documentare până la sfârşitul lunii octombrie
contabilitate
Preşedintele Cel puţin 75% din totalul cadrelor didactice şi 50%
Consiliului elevi din efectivele şcolii folosesc, cel puţin de două ori
reprezentativ al pe săptămână, centrul de informare şi documentare în
părinţilor procesul instructiv-educativ.
CL
Documentarist
99
Ţinta strategică: Responsabilizarea părinţilor şi a elevilor prin activităţi
comune şcoală-familie-comunitate locală:
O1: Identificarea de parteneri educaţionali pentru realizarea unor
proiecte/programe care să vizeze „Şcoala Părinţilor”;
Nr. Resurse
Activităţi
1. Identificarea unor parteneri Parteneri interni şi Chestionare Resurse
care să se implice activ în externi, bugetare/
proiecte (părinţi, psihologi, Consilierul extrabugetare
reprezentanţi DGASPC, psihopedagog al
medici, Poliţie, Biserică etc.) şcolii
Coordonatorul
de proiecte şi
programe
2. Elaborarea a două proiecte: Echipa de proiect Materiale Resurse
1.proiectul educaţional Diriginţi informative extrabugetare
„Împreună pentru Învăţători Proiectul pe suport
educaţie” letric şi electronic,
consumabile
3. 2. Programul Echipa de proiect Materiale Resurse

interinstitutional (şcoală – Diriginţi informative extrabugetare
familie – comunitate locală Învăţători Proiectul pe suport
„Oameni pentru viitor” Consilier Local letric şi electronic,
consumabile
O2: Popularizarea proiectelor/ programelor în care este implicată unitatea
şcolară în rândul părinţilor şi reprezentanţilor comunităţii locale;
4. Popularizarea proiectului/ Echipa de proiect Materiale Resurse
programului prin : mass- Diriginţi informative (afişe, extrabugetare
media, site-ul şcolii, afişe, Învăţători pliante, site-ul
pliante, etc. Consilier Local şcolii etc.)
5. Desfăşurarea activităţilor Echipa de proiect Planul de acţiune Resurse
conform graficelor stabilite Părinţi, psihologi, Consumabile extrabugetare
reprezentanţi Aparatura audio-
DGASPC, medici, video
Poliţie, Biserică etc Materiale PPT
6. Realizarea de portofolii/ Echipa de proiect Jurnale de Resurse
blog-uri Analist- activitate, PPT, extrabugetare
programatorul Fotografii,
şcolii Reviste
Laptop conectat
la Internet
Portofolii, blog-uri
100
semestrul I Coordonatorul de proiecte şi Identificarea şi atragerea în fiecare
programe proiect a cel puţin doi parteneri
Consilierul psihopedagog al şcolii
Diriginţi,
Învăţători
semestrul I Echipa de proiect Aprobarea cererii de finanţare, până la

Coordonatorul de proiecte şi data de...
programe
semestrul al Consilierul psihopedagogic al

II-lea şcolii
Diriginţi,
Învăţători
CL
permanent Echipa de proiect -Cel puţin o apariţie pe săptămână în

Coordona- mass-media locală în perioada...
torul de proiecte şi programe -Cel puţin 30 de pliante şi 10 afişe
distribuite semestrial către...
conform Echipa de proiect Participarea a cel puţin 20% dintre
graficului Coordonatorul de proiecte şi părinţi, şi 50% din efectivul de elevi,
programe toţi învăţătorii şi diriginţii din şcoală la
fiecare dintre activităţile proiectului
sfârşitul fiecărui Echipa de proiect Realizarea şi publicarea în ... /afişarea

semestru Coordonatorul de proiecte şi la... a cel puţin 10 portofolii realizate
programe în atelierele de lucru
Crearea unui blog al proiectului/

programului
101
Nr. Resurse
Activităţi
7. Completarea/ interpretarea Echipa de proiect Chestionare Resurse
chestionarelor de măsurare Analistul extrabugetare
a gradului de satisfacţie a programator al
participanţilor şcolii
O3: Participarea sporită la procesul decizional a reprezanţilor părinţilor,

elevilor, CL şi a altor instituţii din comunitate;
8. Organizarea unei sesiuni de Echipa de proiect Pliante, broşuri, Resurse
prezentare a rezultatelor Cadre didactice Afişe, extrabugetare
proiectului/ programului Elevi materiale PPT Consumabile
9. Popularizarea rezultatelor Părinţi Expoziţii
proiectului/ programului pe Reprezentanţi ai
site-ul şcolii/ mass-media comunităţii locale
locală.
O4: : Implicarea comunităţii pentru obţinerea statutului de Şcoală

Europeană.
Nr. Resurse
Activităţi
1. Şedinţă a C.A. având pe Directorul Calculator Resurse
ordinea de zi studierea Membrii C.A. conectat la extrabugetare
Apelului Naţional al MECTS Coordonatorul Internet consumabile
cu Nr. 29717/ 15.02.2012, de proiecte
cu privire la Competiţia şi programe
Naţională ,,Şcoala Europeană’’ educative şcolare
şi extraşcolare
2. Convocarea membrilor C.P. Directorul Apelul Calculator
pentru formarea echipei de Membrii C.A. Naţional al Consumabile
lucru Coordonatorul MECTS cu Nr.
de proiecte 29717/ 15.02.2012,
şi programe cu privire la
educative şcolare Competiţia
şi extraşcolare Naţională ,,Şcoala
Europeană’’ postat
3. Stabilirea responsabilităţilor Directorul pe site-ul www.
şi a graficului de activităţi edu.ro
102
conform Echipa de proiect Aplicarea chestionarelor de satisfacţie
graficului la cel puţin 70% dintre participanţi.,
Prezentarea, în CA/CP /afişarea /
publicarea în ... rezultatelor prelucării
răspunsurilor la chestionarele de
satisfacţie aplicate până la data de...
sfârşitul fiecărui Echipa de proiect O sesiune de prezentare a rezultatelor

semestru Coordonatorul de proiecte şi proiectelor
programe Publicarea a cel puţin 3 materiale
informative pe site-ul şcolii şi mass-
media locală până la data de ...
Indicatori de referinţă şi de
Termene Responsabili
calitate
ianuarie Directorul Aplicarea chestionarelor de
Coordonatorul de proiecte şi satisfacţie la cel puţin 70% dintre
programe educative şcolare şi cadrele didactice
extraşcolare
ianuarie Directorul Realizarea echipei de lucru şi

Coordonatorul de proiecte şi prezentarea acesteia în CA până la
programe educative şcolare şi data de ........
extraşcolare
Depunerea candidaturii pentru

obţinerea titlului de Şcoală
Europeană până la data de ...............
103

Şcoala Gimnazială „Mlădițe de român”
TIMPUL DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI 3 - 5 ANI

DIAGNOZA
O şcoala gimnazială, din mediul rural, cu un număr de 380 de elevi +
preşcolari şi 35 cadre didactice.
Şcoala are în subordine: 3 structuri (1 şcoală gimnazială şi 2 grădiniţe cu
program normal).
ISTORIC
Înfiinţată în anul 1890, şcoala trece în anul 1891 sub autoritatea
Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, sub numele de „Şcoala mixta din
Valea lui Mihai” [...]
CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂ
În şcoala noastră există un climat propice desfăşurării activităţii cu
relaţii de înţelegere, colaborare, întrajutorare între cadre didactice, director –
personalul didactic şi un climat de siguranţă pentru toţi membrii unităţii.
Activităţi în comunitate: serbări, cadouri de Crăciun, sărbătorirea Zilei
Învăţătorului.
RESURSE STRATEGICE
• Cadre didactice calificate si titulare;
• Frecvenţa foarte bună a elevilor la şcoală;
• Existenţa cabinetelor de informatică dotate cu calculatoare conectate
la internet;
• Interesul elevilor şi profesorilor pentru participare la concursurilor şcolare;
• Mediul educaţional securizat (monitorizare video).
104
Analiza PESTE
Mediul extern al şcolii se raportează la factorii politici, economici, sociali,
tehnologici, ecologici, de vreme ce şcoala reprezintă un sistem deschis.
FACTORII CONTEXT LOCAL

Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, învăţământul
preuniversitar românesc este într-o continuă schimbare. Principala lege
POLITICI
care reglementează activitatea în învăţământul preuniversitar este Legea
Educaţiei Naţionale.
Situaţia materială precară a părinţilor elevilor are un impact negativ
ECONOMICI
asupra procesului instructiv – educativ.
Tendinţa familiilor de a asigura copiilor cultura generală predomină din
punct de vedere social. Populaţia şcolară provine dintr-un mediu social
care apreciază educaţia de tip tradiţional, fapt care facilitează procesul
SOCIALI
comunicării cu familiile elevilor. Problemelor sociale li se acordă atenţie
sporită la nivel local şi naţional, iar programele de combatere a violenţei,
a consumului de droguri şi de alcool şi-au dovedit eficienţa.
Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a
eficientizării procesului de învăţământ;
TEHNOLOGICI Programul AEL ar trebui să fie folosit de un număr cât mai mare de cadre
didactice. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice
pentru a urma cursuri de perfecţionare şi de operare PC.
Amplasarea şcolii într-un mediu nepoluat;
ECOLOGICI Şcoala participă la programe de educaţie civică şi ecologică, iniţiate de
cadre didactice şi de parteneri sociali.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Existenţa instrumentelor curriculare - insuficienţa informării şi formării cadrelor didactice
(planuri cadru, programe şcolare, în domeniul curriculumului (furnizori şi ofertă de
manuale etc); formare prin proiecte şi programe);
- diversitatea ofertei curriculare în - formalism în activitatea unor comisii metodice
funcţie de nevoile identificate; constituite la nivelul şcolii;
- participarea activă a elevilor şi - monitorizare superficială a activităţilor comisiilor
profesorilor la concursurile şcolare. metodice din şcoală;
- lipsa de acces la băncile de itemi şi teste ofertate
prin platformele de e-learning.
- studierea acestor opţionale permite - Planuri cadru restrictive în privinţa ponderii CDŞ-
elevilor posibilitatea de a avea acces ului cu specific local;
la calculator; - Dificultăţi în reintegrarea elevilor veniţi din străinătate;
- derularea de proiecte de mobilitate - schimbări frecvente în legislaţia şcolară.
pentru elevi şi cadre didactice.
105
RESURSE UMANE
- personal didactic calificat şi titular cu
- participarea unui nr. redus de cadre
vechime mare atât în învăţământ cât şi în
didactice la cursurile de formare continuă;
şcoală;
- atitudine reticentă a unor cadre didactice
- cadre didactice cu gradul I şi II în procent de
în folosirea calculatorului în cadrul procesului
70%;
instructiv educativ;
- promovarea examenului de evaluare
- nivelul scăzut de instruire, educaţie şi
naţională în procent de 85%;
implicare al părinţilor în viaţa şcolii.
- inexistenţa abandonului şcolar.
- încadrarea cadrelor didactice titulare pe mai
multe unităţi şcolare;
- imposibilitatea încadrării profesorilor titulari
- ofertă variată de cursuri de formare;
pe catedre de specialitate;
- facilităţi acordate de stat pentru copiii
- scăderea populaţiei şcolare datorită migrării
proveniţi din familii sărace.
în străinătate a părinţilor;
- creşterea numărului de copii cu părinţi
plecaţi în străinătate.
- lipsa unei săli de sport şi amenajarea
necorespunzătoare a bazei sportive;
- clădire reabilitată , dotată cu mobilier nou; - insuficienţa materialelor didactice;
- existenţa cabinetelor de informatică dotate - insuficienţa fondurilor pentru stimularea
cu calculatoare conectate la internet; / recompensarea elevilor cu performanţe
- monitorizare video. deosebite;
- lipsa unui centru de resurse pentru
formarea profesională şi evoluţia în carieră.
- existenţa unor programe de ajutorarea

- insuficienţa bugetului Consiliului Local;
financiară pentru elevi ( burse, rechizite);
- legislaţia nefavorabilă a agenţilor economici
- schimbarea metodologiei de acordare a
în oferirea sponsorizărilor.
burselor.
106
- mediu educaţional securizat;
- parteneriat cu CJAP;
- colaborare redusă cu agenţii economici şi
- parteneriat cu poliţia;
alte instituţii.
- implicarea unor părinţi în sponsorizarea
unor activităţi extraşcolare.
- lipsa de motivaţie a părinţilor faţă de
- încheierea de parteneriate cu comunitatea
problemele şcolii;
locală;
- lipsa de interes a comunităţii pentru
-sprijinul comunităţii în obţinerea facilităţilor
conservarea şi promovarea tradiţiilor şi
de procurare a echipamentelor; donaţii/
obiceiurilor locale;
sponsorizări pentru îmbunătăţirea bazei
- neimplicarea companiilor cu importanţă
materiale şi a transportului elevilor.
locală în acţiuni de responsabilitate socială
care vizează şcoala ca SHARE –HOLDER.
VIZIUNEA ŞCOLII
Şcoala noastră îşi propune să formeze tineri educaţi şi instruiţi cu
abilităţi de viaţă menite să-i ajute să ia decizii pentru viitorul lor şi al
comunităţii .
MISIUNEA
Misiunea şcolii noastre este de a pregăti elevii pentru o lume în schimbare,
formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi
găsească locul cuvenit şi menirea în societate.
Şcoala noastră trebuie să satisfacă nevoia elevului - copil de a se simţi
învăţat, integrat în colectiv şi apt de a fi „îmbrăţişat” ulterior de societate.
„Roadele” şcolii noastre vor fi viitorii buni cetăţeni, cetăţeni de tip european,
cetăţeni cu comportament ecologic responsabil.
Şcoala noastră trebuie să devină un susţinător şi catalizator al comunităţii.
ŢINTE STRATEGICE
1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să
aplice metode activ- participative în procesul instructiv - educativ.
2. Prevenirea eşecului şcolar şi creşterea performaţei la examenele
naţionale .
3. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale pentru orientarea
şcolară şi profesională a elevilor.
4. Optimizarea relaţiei şcoală - familie - comunitate prin activităţi
extracurriculare.
107
Opţiunea în domeniul
Opţiuni în domeniul
Scop strategic financiar şi al dotărilor
curricular
materiale
Înfiinţarea centrului de
1. Formarea continuă a Lecţii deschise în cadrul
resurse pentru formarea
cadrelor didactice astfel comisiilor metodice şi
profesională şi evoluţia în
încât să fie capabile să aplice prezentarea materialelor şi
carieră (prin donaţii, 100 Euro,
metode activ- participative in a produselor activităţilor în
folosirea resurselor gratuite de
procesul instructiv educativ. cadrul consiliul profesoral
Internet)
- Achiziţionarea de materiale
Program de pregătire
auxiliare didactice pentru
suplimentară (remedială sau
2. Prevenirea eşecului şcolar disciplinele de la examenele
de performanţă)
şi creşterea performaţei la naţionale
examenele naţionale.
Accesarea resurselor on-line - Folosirea elevului ca resursă
pentru testele de evaluare în confecţionarea unor
materiale didactice
Realizarea de către echipa
3. Dezvoltarea de proiecte/ Turul virtual al liceelor prin
managerială a campaniei
parteneriate educaţionale accesarea site-urilor lor
,,Viitorul stă în mâna mea”
pentru orientarea şcolară şi
profesională a elevilor. Aplicarea chestionarelor de
autocunoastere şi cunoastere
pentru elevi şi părinţi
4. Optimizarea relaţiei Organizarea unor competiţii
şcoala- familie- (gen „Cupa tăticilor”)
Îmbunătăţirea bazei materiale
comunitate prin activităţi
/sportive
extracurriculare. Clubul de weekend pentru
elevi şi părinţi
,
1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile
să aplice metode activ - participative în procesul instructiv educativ.
ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE

Proiectarea şi susţinerea de Dezvoltarea competenţelor Profesorii cu experienţă la
lecţii demonstrative de proiectare şi susţinerea catedră
lecţiilor în cadrul comisiilor Noutăţi în specialitate
Organizarea de ateliere de metodice şi oferirea Materiale didactice folosite/
lucru exemplelor de bună practică create de profesor
debutanţilor şi suplinitorilor
Depunerea materialelor la
Centrul de resurse
108
Opţiuni în domeniul investiţiei în resursa
Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare
umană
Colaborarea şcolii cu CCD şi alte instituţii

Analiza nevoilor de formare cu completare de abilitate, în vederea parcurgerii de către
chestionare a cadrelor didactice şi activitatea cadrele didactice a unor cursuri legate de
de team - building ţinta propusă (formare de grupuri ţintă în
şcoală/zonă)
,, Ziua specialistului”;
Formarea profesorilor în domeniul evaluării Invitarea unor personalităţi pe diferite
rezultatelor şcolare domenii.
Editarea unui Buletin informativ pentru

Târg al produselor locale
părinţi şi copii
Cursuri de abilitare a dirginţilor pe probleme Parteneriate încheiate cu liceele din zonă;

de orientare şcolară şi profesională „Ziua porţilor deschise”
Parteneriate de sistem intern – ship cu firmele

Vizite la licee şi agenţi economici din zonă
locale/agenţii economici
Pregătirea cadrelor didactice pentru activităţi Parteneriate cu Autoritatea locală şi cu

în echipă cu profesorii de la Cluburile copiilor. Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport.
INDICATORI DE REALIZARE
TERMENE Responsabili
(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)
semestrial Director 1 lecţie/lună
Responsabil formare Toţi debutanţii au participat la fiecare lecţie
continuă demonstrativă
Responsabil CEAC Elaborarea a 3 proiecte de lecţii (ce conţin şi fişe
de lucru) de către cadre didactice cu experienţă,
prezentate la şedinţele de lucru ale comisiei, cel
puţin o dată pe lună
Profesorii care susţin Creşterea cu 10% a mediilor obţinute de elevi
lecţiile la disciplinele pentru care s-au organizat lecţii
demonstrative
109
Analiza nevoilor de formare Identificarea nevoilor de Portofoliile personale
cu completare de chestionare formare ale cadelor didactice Portofoliile catedrei
a cadrelor didactice
Participarea la cursuri Participarea la cursuri de Oferta CCD

formare organizate de CCD Suportul de curs
şi/sau ISJ pe baza analizei de
nevoi
Îmbunătăţirea activităţii
la clasă a competenţelor
dobândite
2. Prevenirea eşecului şcolar si creşterea performaţei la examenele
naţionale

Program de pregătire Identificarea elevilor cu Cadrele didactice
suplimentară (remedială sau potenţiale probleme/ Materiale şi mijloace
de performanţă) performanţe didactice
Identificarea domeniilor de
intervenţie
Creşterea procentului
de promovabilitate şi a
numărului de premii
Confecţionarea de material Îmbogăţirea bazei materială Elevii

didactic folosind elevul ca didactică a şcolii Profesorii
resursă Internetul
Platformele de e-learning
Formarea cadrelor didactice Identificarea nevoilor Oferta CCD
în domeniul evaluării de formare ale cadrelor Suportul de curs
rezultatelor şcolare didactice Internetul
Platformele e-learning cu
componente – Bancă de
Îmbunăţăţirea procesului itemi
instructiv –educativ prin
utilizarea la clasă de noi
metode şi strategii de
evaluare
110
(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)
octombrie CEAC Chestionare aplicate tuturor cadrelor didactice
Echipa managerială până la data de ....
Realizarea, până la sfârşitul lunii octombriei, a bazei
de date a şcolii referitoare la nevoia de formare a
cadrelor didactice
anual Profesorii implicaţi 85% din cadrele didactice vor participa la cel puţin
un curs pentru obţinerea atestatului cu cel puţin
15% credite
Creşterea cu 10% a numărului de premii obţinute

de către elevi la concursuri şi olimpiade şcolare
INDICATORI DE REALIZARE( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)
bilunar Director Creşterea procentului de promovabilitate cu 5%
Profesorii faţă de anul şcolar anterior
Părinţii Creşterea procentului de promovabilitate la
examenul national cu 10% faţă de anul şcolar
anterior
Participarea la programul de pregătire
suplimentară a tuturor elevilor identificaţi.
Prezenţa la fiecare oră din programul de pregătire
suplimentară a cel puţin 80% dintre elevii
identificaţi
Creşterea cu 10% a numărului de premii obţinute,
faţă de anul şcolar anterior
permanent Comisia pentru Realizarea a cel puţin 2 numere ale revistei şcolii/an
curriculum Realizarea site-ului şcolii şi popularea lui cu
CEAC activităţile elevilor lunar pe tot parcursul anului
semestrial CEAC Participarea unui număr de 10 cadre didactice la

RFC cel puţin un curs de formare în domeniul evaluării
Pofesorii până la sfârşitul anului şcolar
Creşterea cu 10% a rezultatelor la evaluările
naţionale
111
Organizarea de întălniri cu Conştientizarea elevilor Personalităile invitate
invitarea/ participarea unor cu privire la rolul şcolii în Coordonatorul de proiecte şi
personalităţi din viaţa satului proiectarea unei cariere programe
cu tema ,, Ziua specialistului” Elevii
Oferirea elevilor de modele Diriginţii
de reuşită
Motivarea dezvoltării
abilităţilor şi a
competenţelor de viaţă
Organizarea unui târg Familiarizarea elevilor cu Produsele locale

al produselor locale în resursele şi tradiţiile locale Participanţii locali
parteneriat cu comunitatea Elevii
Organizarea în şcoală a
târgului de produse
3. Dezvoltarea de proiecte/ parteneriate educaţionale pentru orientarea

şcolară şi profesionala a elevilor.

Organizarea Turului Familiarizarea elevilor cu reţeaua Site-ul MEN si ISJ
virtual al liceelor prin şcolară liceală din judeţ Site-uri licee
accesarea site-urilor lor
şi diseminarea opţiunilor Dezvoltarea abilităţilor de Oferte şi materiale de
elevilor în şedinţele cu accesare a site- urilor liceelor promovare ale liceelor
părinţii respective solicitate prin scrisoare de
intenţie de către conducerea
Aplicarea informaţiilor online şcolii
Realizarea de catre echipa Identificarea domeniilor de Elevii

managerială a campaniei interveţie în comună (ecologic, Mijloace de inregistrare
„Viitorul stă în mâna mea” educaţional, sanitar, cultural, Cab. de informatică
social etc.) Autorităţile locale
Dezvoltarea abilităţilor elevilor de

a elabora planuri de acţiune
Dezvoltarea competenţelor de
rezolvare a situaţiilor- problemă
de către elevi
112
semestrial/ Coordonatorul de 90% din elevii şcolii, 30% din părinţi şi cel puţin
ciclu de înv. proiecte şi programe un reprezentant al Autorităţii locale participante
Diriginţii activitate,
Învăţătorii
Reducerea numărului de absenţe cu 20% pe
semestru de către elevii şcolii
Creşterea cu 5% a numărului elevilor cuprinşi în

învăţământul gimnazial/ liceal
Apariţia lunară, pe site-ul şcolii a cel puţin două

postări cu aspecte de la activităţi
anual Coordonatorul Creşterea participării cu 10% a elevilor la aceste
activităţilor tipuri de activităţi comparativ cu anul trecut
extraşcolare Un articol publicat în revista şcolii până la sfârşitul
Diriginţii anului şcolar
Realizarea unui spot pe site-ul şcolii, până la

sfârşitul anului şcolar
INDICATORI DE REALIZARE ( de tip cantitativ,

calitativ, si de impact)
aprilie - mai Directorul 98 % din numărul total al elevilor vor fi
Diriginţii repartizaţi din prima etapă a admiterii la licee
Comiisia de orientare
şcolară
anual Echipa managerială Realizarea de către elevi a cel puţin 5 proiecte în

Coordonatorul de domenii diferite (prezentare situaţie, problemă,
proiecte şi programe soluţie, rolul său) pe parcursul anului şcolar
Diriginţii
Elevii Popularizarea proiectelor în Consiliul
reprezentativ al părinţilor, cel puţin o dată pe
lună, pe tot parcursul anului şcolar
Transformarea acestei acţiuni în parteneriat cu

şcoli din zonă în anul şcolar urmator
113
Incheierea unui Parteneriat Familiarizarea elevilor cu Partenerii locali
de gen internship cu activităţile specifice diverselor Elevii
firmele locale/ agenti meserii Diriginţii
economici (poştă,
brutărie, Romforest, Dezvoltarea abilităţilor de viaţă în
pensiuni) situaţii reale
4. Optimizarea relaţiei şcoala- familie- comunitate prin activităţi

extracurriculare.

Organizarea activităţii Implicarea partenerilor Spatiul adecvat desfasurarii
,,Clubului de weekend” educaţionali în viaţa şcolii prin acestui gen de activitate, cu
pentru elevi şi părinţi activităţi comune dotarile respective
Baza sportiva a localitatii
Diversificarea ofertei activităţilor Sponsorizari, donatii
extraşcolare internetul
Amenajarea şi dotarea Identificarea elevilor cu potenţial Spatiul alocat bazei sportive

bazei sportive a şcolii sportiv Profesorul de ed. fizica
Elevii
Dezvoltarea relaţiilor de colaborare Specialistii din Clubul
cu părinţii şi comunitatea locală, a elevilor
spiritului de echipă Comitetele de părinţi pe
clase
Organizarea unor Dezvoltarea relaţiilor de colaborare Specialişti – club

activităţi cultural între Şcoală – Familie - Comunitate Elevi
artistice cu Clubul Părinţi
copiilor Promovarea imaginii şcolii Profesorii implicaţi
Directorul Cămin Cultural
114
anual Coordonatorul de Încheierea a cel puţin 4 parteneriate cu firmele
proiecte şi programe locale până la sfârşitul anului şcolar
Dirigintii
Creşterea cu cel puţin 25% a numărului de elevi
participanţi la aceste activităţi, compartiv cu
anul trecut
INDICATORI DE REALIZARE ( de tip

cantitativ, calitativ, si de impact)
săptamanal Cadre didactice Participarea unui număr de 100 elevi, 25 părinţi
Presedintele Consiliul şi 10 cadre didactice
reprezentativ al săptămânal la această activitatea
părinţilor
Reprezentantul elevilor Publicarea săptămânală pe site-ul şcolii a cel
Coordonatorul de puţin 2 materiale ce conţin aspecte de la aceste
proiecte si programe activităţi.
anual Echipa managerială Identificarea a cel puţin 5 elevi cu abilităţi

Prof. de ed. fizică sportive până la sfârşitul lunii octombrie
Implicarea comunităţii localre în achiziţionarea

a 2 mese de ping – pong până la sfârşitul
semetrului I
Amenajarea unui teren de volei prin implicarea

părinţilor
Echipa managerială Creşterea cu 25% a numărului de participanţi la
lunar Directorul Clubului concursuri cultural artistice
copiilor până la sfârşitul anului şcolar
Creşterea cu 10% a numărului de premii obţinute

la aceste activităţi până la sfârşitul anului şcolar
115

2012 - 2016
Şcoala Gimnazială „M.P.”
Denumirea unităţii şcolare: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.P.”

Tipul şcolii: Şcoală gimnazială
Limba de predare: limba română
Istoricul şcolii
Populaţia şcolară:
Ø Număr de elevi: - 1251, din care
- 632 la clasele de învăţământ primar;
- 619 la clasele de învăţământ gimnazial;
Ø Număr de clase: 44;
Ø Bazinul demografic de unde şcoala îşi recrutează elevii: sector 5.
Personalul şcolii:
Ø Personal didactic de predare:
- 26 de învăţătoare titulare dintre care: 21 cadre didactice au gradul
didactic I; un titlul de doctor; 2 gradul didactic II; 2 definitivat;
- 70 de profesori - 51 de titulari, 19 suplinitori calificaţi; 36 gradul
didactic I; 12 gradul didactic II; 17 gradul definitiv; 5 debutanţi.
Ø Personalul didactic auxiliar: 2 secretare; 1 bibliotecară; 1 informatician;
1 administrator;
Ø Personalul nedidactic: 1 mecanic de întreţinere; 8 îngrijitoare; 2
paznici de noapte;
Ø Personalul medical al şcolii (angajaţi ai Ministerului Sănătăţii): un
medic pediatru; o asistentă medicală.
116
INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV
Populaţie şcolară – 1251 de elevi din care: ciclul primar – 632 de elevi;
-ciclul gimnazial – 619 de elevi.
Şcoala funcţionează în două schimburi şi are ca indicatori de calitate:
0,07% rata abandonului şcolar; rata de promovabilitate – 97,12 %; ponderea
elevilor cu rezultate bune şi foarte bune – 65 % ; frecvenţa abaterilor prin note
scăzute la purtare – 8,5 %; promovabilitate la evaluarea naţională – 87,53 %.
Personal didactic – nr. cadre didactice – 96 : nr. cadre didactice calificate

– 96 (100 %); nr. cadre didactice titulare cu gradul I – 57 (59%); nr. de cadre
didactice cu performanţe în activitatea didactică/ştiinţifică – 30 (31,50 %)
Baza materială: săli de clasă – 30; laboratoare – 6; bibliotecă – 1 –
15.000 de volume; sală de sport – 1; spaţii medicale – 1; săli multimedia – 5;
cabinet director – 2; spaţiu destinat administraţiei – 1; nr. grupuri sanitare – 10.
INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

- Mediul de provenienţă al preşcolarilor şi elevilor: părinţi cu studii medii
de pregătire.
- Calitatea personalului didactic:
- calificat – 100 %;
- cu performanţe în activitatea didactică – 31,5 %.
- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.
- Calitatea managementului şcolar – directorul şcolii împreună cu o
echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfecţionare în domeniul
managementului educaţional, au iniţiat şi dezvoltat activităţi (relaţii) de
parteneriat cu alte şcoli din ţară şi cu comunitatea locală. Şcoala funcţionează
după un plan managerial propriu.
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
- Este caracterizată de un înalt profesionalism. Valorile dominante
sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de
copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la
nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc şi cazuri de
individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.
- Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul de ordine interioară care
cuprinde norme privind activitatea elevilor, activitatea cadrelor didactice.
- Climatul organizaţiei şcolare, se caracterizează prin deschidere, dinamism
şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ
care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de
respect şi de sprijin reciproc.
- Directorul desfăşoară o activitate de consiliere şi monitorizare
echilibrată ţinând cont de personalitatea cadrelor didactice şi opiniile,
propunerile acestora.
Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în
conduita cadrelor didactice.
117
Analiza PESTE
• Actualul context politic al educaţiei este structurat de Programul Naţional
de Guvernare pentru perioada 2009-2012 şi urmăreşte formarea unei resurse
umane competitive în conformitate cu nevoile de educaţie pentru a realiza
o societate durabilă.
• În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile
şi strategia elaborată de M.E.N. urmăresc reconstrucţia, eficientizarea,
recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi implementarea unui
nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi coerenţa
sistemului de învăţământ.
• Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective
prioritare:
- îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei procesului de educaţie şi de formare
profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie şi formare
profesională;
POLITIC - conceperea unui curriculum pentru învăţământul preuniversitar centrat pe
competenţe;
- reforma sistemului de evaluare;
- accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii;
- reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii;
- reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie;
- compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii
moderne în contextul Sistemului European al Calificărilor;
• Strategiile, documentele educaţionale şi normele juridice care reglementează
învăţământul preuniversitar în vigoare;
• Obiectivele propuse de şcoală se încadrează în sistemul de politici
educaţionale la nivel naţional şi local, care au principalul scop de a forma
elevi în spiritul valorilor europene: adevăr, dreptate, libertate, cooperare
comunitate – şcoală, toleranţă indiferent de etnie, religie şi stare socială.
• În urma recentei crize economice şi financiare, considerată cea mai serioasă
recesiune din istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană a elaborat o
strategie pe 10 ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia
europeană şi să facă posibilă o „creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale şi europene”.
• În acest cotext, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană recomandă
amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea abandonului şcolar,
sub nivelul de 10% (faţă de 15% cât este în prezent) şi creşterea numărului
ECONOMIC
absolvenţilor cu studii superioare, la 40% (faţă de 31% cât este în prezent).
• Se constată o insuficientă cunoaştere de către elevii claselor a VIII-a şi de
către părinţii acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii, fapt ce se reflectă în
opţiunile făcute pentru admiterea în clasa a IX-a.
• Studiul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională arată faptul că cei
mai multi elevi şi părinţi optează pentru continuarea studiilor la liceele cu
filieră teoretică, specializări ale profilului real, şi sunt puţini interesaţi de
specializările oferite de învăţământul tehnologic şi profesional.
118
• Analiza demografică evidenţiază o sensibilă scădere a populaţiei şcolare,
cu efecte pe termen lung asupra sistemului de învăţământ.
• Populaţia şcolară a scăzut, în medie, cu aproximativ 3-5% în fiecare
an şcolar. Deşi oficial populaţia din municipiul Bucureşti cuprinde
circa 2 milioane locuitori, cu o densitate de 8100 locuitori pe km2, se
estimează faptul că în municipiul Bucureşti tranzitează zilnic aproximativ
800.000 persoane. Acest fenomen are repercusiuni şi asupra sistemului
educaţional.
• Conform prognozelor realizate, declinul demografic al populaţiei stabile
SOCIAL va continua şi în perioada următoare.
• Obiectivul strategic îl reprezintă creşterea calităţii educaţiei în general
(la nivel de infrastructură, resurse umane şi materiale, management
instituţional), multiplicarea politicilor incluzive, crearea egalităţii de
şanse pentru populaţia şcolară aflată în dificultate. Totodată, se impune
dezvoltarea şi implementarea sistemelor de calificare şi de evaluare
a competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de
educaţie prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale.
• Potenţialul intelectual şi cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun
şi foarte bun iar motivaţia învăţării este acceptabilă la majoritatea elevilor.
• Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării

informaţiilor şi a generalizării tehnologilior avansate presupune utilizarea
maximală a resurselor IT de care dispun unităţile şcolare. Prin programul
SEI s-a realizat dotarea unităţilor şcolare liceale şi gimnaziale cu reţele
de calculatoare performante conectate la internet, implementarea AEL,
instruirea profesorilor în utilizarea softului educaţional.
TEHNOLOGIC
• Sprijinul M.E.N. acordat unităţilor şcolare în sensul predării - învăţării
- evaluării asistate de calculator reprezintă un punct forte în creşterea
calităţii actului didactic. Totodată, acţiunea guvernului, în colaborare cu
M.E.N., de a accelera introducerea calculatoarelor şi accesul la Internet
în unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal reprezintă o oportunitate
pentru sistemul educaţional din municipiul Bucureşti.
• Conform datelor oficiale, Municipiul Bucureşti se înscrie printre cele mai

poluate centre urbane din Europa. Există indicatori de poluare ridicaţi în
ceea ce priveşte calitatea aerului, apei şi a solului, factori ce influenţează
starea generală de sănătate şi confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor.
ECOLOGIC
• Studiile de specialitate relevă faptul că speranţa de viaţă a bucureştenilor
este, în medie, cu cinci ani mai mică în comparaţie cu media înregistrată la
nivelul ţării. Cauzele acestei situaţii sunt multiple, printre care se numără
dispariţia în procent de 60% a spaţiilor verzi în ultimii 15 ani.
119
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Pentru fiecare nivel de şcolarizare şcoala dispune - Dezinteresul, comoditatea şi superficia-
de documente curriculare specifice conform litatea unor cadre didactice în realizarea
legislaţiei în vigoare: planuri de învăţământ, activităţilor din cadrul cursurilor opţiona-
programe şcolare, programe şcolare pentru CDS le, acestea fiind uneori formale şi lipsite de
aprobate de inspectorii de specialitate, standarde acurateţe ştiinţifică şi mesaj educativ;
de pregătire şi notare, auxiliare (manuale, caiete - Nivelul eterogen de pregătire al părinţilor,
de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de exerciţii element ce îngreunează actul decizional al
şi probleme); şcoli;
- Şcoala dispune de o bogată ofertă CDS stabilită - Pregătirea insuficientă a părinţilor pen-
în sistem de parteneriat cu elevii, părinţii şi care tru a decide de fiecare dată în parte asupra
vine în întâmpinarea nevoilor şi intereselor oportunităţii şi beneficiilor unui nou
tinerilor. optional.
- Existenţa manualelor alternative; - Programe şcolare dense cu multiple
- Colaborarea în domeniul curricular cu alte şcoli cerinţe care nu sunt corelate cu numărul de
din ţară şi din strainatate; ore cuprins în planul de învăţământ de la
- Programe de formare pentru cadrele didactice unele discipline.
oferite de către diverse instituţii abilitate.
RESURSE UMANE
- Corpul profesoral calificat;
- Continuitate în desfăşurarea activităţii manageriale;
- Număr mare de profesori cu responsabilităţi
şi preocupări profesionale diverse (de exemplu: - Conservatorismul şi rezistenţa la
metodişti, responsabili de cercuri pedagogice, membri schimbare a unor cadre didactice şi
în consilii consultative, autori de manuale, auxiliare personal didactic auxiliar;
didactice şi articole publicate în reviste); - Slaba participare la cursuri de formare
- Preocuparea constanta a personalului didactic pentru a personalului didactic auxiliar;
propria perfecţionare prin forme şi modalităţi diverse; - Efortul insuficient al unor cadre
- Relaţiile interpersonale (profesor - elev, profesor - didactice de a focaliza demersul
părinţi, profesor - profesor) favorizează crearea unui didactic către nevoile reale ale elevilor.
climat educaţional deschis bazat pe entuziasmul şi
spiritul de inovaţie al tinerilor şi experienţa celor în
vârstă.
- Plecarea din sistemul de învăţământ
- Schimburi de experienţă cu profesori ai şcolilor a unor cadre didactice performante
partenere din tara si din strainatate; către alte domenii;
- Tematică diversificată a cursurilor de formare şi - Slaba pregătire sub aspect didactic
perfecţionare organizate de CCD, universităţi şi alte şi metodic a cadrelor didactice
instituţii abilitate. debutante în sistemul de învăţământ
preuniversitar.
120
- Şcoala dispune de bază materială şi mijloace de
învăţământ care permit desfăşurarea activităţilor
şcolare specifice în condiţii optime;
- Biblioteca este dotată cu un număr mare de volume;
- Mobilierul şcolar, deşi bine întreţi-
- Cabinetul de informatică are în dotare 14 calculatoare
nut, este parţial uzat moral;
cu acces la internet;
- Existenţa unui centru de documen-
- Două table smart, montate în cabinetul de informatică
tare şi informare;
şi în laboratorul de chimie;
- Sistemul de încălzire cu funcţionali-
- Sală de sport modernă;
tate scăzută.
- Existenţa unui cabinet de Consiliere
psihopedagogica dotat corespunzător;
- Existenţa, la toate disciplinele, a materialului
didactic specific.
- Descentralizare şi autonomie instituţională; - Ritmul accelerat al schimbărilor
- Posibilitatea antrenării părinţilor în activităţi de tehnologice care conduce la uzura
întreţinere a şcolii şi de creare a unui mediu ambiental morală a unor echipamente (în spe-
plăcut în sălile de clasă (personalizarea lor); cial calculatoare şi softuri);
- Disponibilitatea Consiliului Local pentru implicare - Instabilitatea la nivel social şi eco-
în finanţarea unor lucrări ce trebuie realizate la nivelul nomic (inclusiv la nivelul instituţiilor
şcolii. potenţial partenere)
- Parteneriate solide şi constante cu
reprezentanţii comunităţii locale;
- Derularea unor parteneriate cu diferite şcoli - Slaba participare a unor cadre didactice
din ţară şi din străinătate; la acţiuni de anvergură realizate la nivelul
- Implicarea comitetelor de părinţi, a localităţii sau a unor instituţii: Casa de
unor agenţi economici în organizarea şi Cultură, muzee etc;
sponsorizarea unor activităţi omagiale; - Dezinteresul şi slaba preocupare a unor cadre
- Comisia diriginţilor, Comisia pentru activităţi didactice pentru realizarea a noi acorduri de
extracurriculare precum şi alte comisii cu parteneriat în vederea promovării constante a
atribuţii în domeniu organizează semestrial imaginii şcolii.
întâlniri cu: reprezentanţi ai poliţiei,
jandarmeriei, centrului judeţean antidrog,
pompieri şi poliţiei rutiere.
- Disponibilitatea unor instituţii şi agenţi
economici de a sprijini şcoala în demersul său
- Interesul scăzut al unor părinţi privind
de instruire şi educare a tinerilor;
calitatea instruirii propriilor copii, manifestat
- Solicitarea din partea unor şcoli similare
prin lipsă de comunicare şi implicare.
pentru noi acorduri de parteneriat.
121
Viziune: MISIUNEA ŞCOLII:
O şcoală cu tradiţie şi Misiunea noastră este de a asigura dezvoltarea fiecărui elev la potenţialul
prestigiu - o şansă la său maxim, punând accentul pe însuşirea valorilor promovate prin filosofia
performanţă pentru
educaţională a şcolii în vederea dobândirii de competenţe pentru integrarea
fiecare.
corespunzătoare în viaţa sociala.
Ne propunem:
• Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane;
• Formarea personalităţii autonome;
• Asumarea unui sistem de valori necesare pentru: împlinirea şi
dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea
cetăţenească activă în societate, incluziunea socială, angajarea pe piaţa muncii.
RESURSE STRATEGICE PE DOMENII FUNCŢIONALE
A. Curriculum:
- număr mare de programe proprii pentru CDȘ;
- ofertă diversificată de cursuri de perfecţionare.
B. Resurse umane
Din totalul de 96 de cadre didactice:
- 57 au gradul didactic I;
- un titlul de doctor;
- 14 gradul didactic II;
- 19 definitivat;
- 5 debutanţi;
- 8 sunt metodişti:
4 sunt responsabili de cercuri pedagogice;
5 sunt membri in consilii consultative ale ISMB;
6 sunt profesori mentori;
- 44 autori de manuale, auxiliare didactice şi articole publicate în reviste.
C. Resurse materiale
Şcoala dispune de următoarele spaţii:
- 30 săli de clasă;
- 5 laboratoare de informatică;
- 6 laboratoare de: fizică, chimie şi biologie;
- o sală de sport modernă;
- o sală de festivităţi;
- 2 terenuri de sport amenajate corespunzător.
D. Relaţii cu comunitatea
Şcoala colaborează în sistem de parteneriat cu:
- Familiile elevilor prin comitetele de părinţi;
- Primăria de sector şi Consiliul Local;
- Autorităţile sanitare;
- Poliţia;
- Biserica.
122
Tinte
, si
, optiuni
, strategice
O1. Diversificarea graduală a ofertei curriculară conform profilelor
şi specializărilor;
T1: Diversificarea O2. Alegerea CDS-urilor ţinând seama de nevoile, aptitudinile
ofertei educaţionale şi elevilor, de personalitatea profesorului şi de cerinţele comunităţii;
a serviciilor de instruire O3. Centrarea procesului de predare-învăţare pe elev, permanent şi
în acord cu fluctuaţiile direct implicat în construirea propriului său traseu de învăţare, pe
nevoilor comunitaţii formarea şi dezvoltarea competenţelor funcţionale de bază, necesare
locale, naţionale şi continuării studiilor şi/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii;
europene O4. Armonizarea cerinţelor educaţionale ale şcoliilor cu solicitările
şi interesele elevilor şi părinţilor;
O5. Mediatizarea permanentă a ofertei educaţionale a şcolii.
T2: Implicarea activă
a tuturor cadrelor O1. Stimularea participării cadrelor didactice la stagii de pregătire
didactice in activitaţi iniţială şi continuă în domenii de specialitate, de didactică a
de perfecţionare: grade specialităţii, de management educaţional, dar şi a personalului
didactice, masterate auxiliar şi nedidactic, în vederea atingerii standardelor naţionale;
cursuri postuniversitare, O2. Implementarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi
doctorate, etc. în asigurare a calităţii în activitatea educativă şi cea managerială;
raport cu tendinţele de O3. Dobândirea abilităţilor de utilizarea a tehnicii informatice de
dezvoltare personală către toate cadrele didactice;
şi ale şcolii, în vederea O4. Formarea diriginţilor pentru realizarea consilierii profesionale a
îmbunătăţirii calitaţii elevilor.
procesului de învăţământ
O1. Asigurarea pazei şi siguranţei personale a elevilor;
O2. Prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile;
O3. Asigurarea condiţiilor optime de viaţă în şcoală (asistenţă
sanitară, dotări corespunzătoare privind utilităţile - încălzire,
T3: Crearea unui climat iluminat, salubritate);
de siguranţă fizică şi O4. Implicarea psihologilor şcolari, a Poliţiei de Proximitate în
libertate spirituală pentru formarea conduitei morale a elevilor şi a comportamentului civic,
elevii şcolii prevenirea şi combaterea infracţionalităţii;
O5. Iniţierea programelor de parteneriat cu instituţiile abilitate;
06. Consilierea şi sprijinirea elevilor cu probleme la învăţătură şi care
prezintă tendinţe de abandon şcolar.
O1. Realizarea de parteneriate cu agenţi economici şi cu administraţia
locală pentru a spori dimensiunea antreprenorială a şcolii;
O2. Realizarea de schimburi de experienţe;
T4: Dezvoltarea
O3. Diversificarea ofertei educaţionale şi a serviciilor de instruire
parteneriatelor
adaptate nevoilor comunităţii locale;
interne şi externe
O4. Încurajarea implicării copiilor şi tinerilor în activităţile
comunitare;
O5. Încurajarea schimburilor culturale cu şcoli din comunitatea
europeană.
123
,
OBIECTIV: ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT AL CALITĂŢII
ACŢIUNI RESPONSABIL
1. Realizarea analizei şi a diagnozei activităţii

director
desfăşurate în anul şcolar anterior
2. Analiza şi diagnoza activităţii de formare şi

responsabilii comisiilor metodice
dezvoltare profesională a cadrelor didactice
3. Elaborarea planurilor manageriale ale directorilor şi
director, responsabilii comisiilor
ale responsabililor comisiilor metodice pe discipline de
metodice
învăţământ
directori,
4. Elaborarea planurilor manageriale ale comisiilor pe
responsabilii comisiilor
domenii de activitate
5. Proiectarea activităţii de asistenţe la activităţi
director, director adjunct
didactice pentru anul şcolar în curs
OBIECTIV: DEZVOLTAREA ȘI PERFECŢIONAREA UNUI CIRCUIT

INFORMAȚIONAL EFICIENT LA NIVELUL ŞCOLII
1. Încheierea acțiunii de afişare a metodologiilor Evaluării

director adjunct
Naţionale şi de admitere în licee
2. Editarea şi distribuirea unor buletine informative
privind rezultatele şcolii, activităţi deosebite, oferta şcolii responsabil - imagine
etc.
OBIECTIV: Cultivarea unui mediu şcolar performant şi
armonios
1. Popularizarea exemplelor de bună practică în
domeniul didactic prin schimburi de experienţă între director educativ
membrii diferitelor comisii metodice
2. Reorganizarea laboratoarelor/cabinetelor existente din
perspectiva conținuturilor, a managementului clasei de elevi directori
și în mod deosebit a creșterii eficienței activităţii şcolare
3. Personalizarea sălilor de curs diriginții
responsabil imagine + responsabili

4. Actualizarea periodică a afișajului din şcoală
comisii metodice
124
TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Rapoartele de analiză
Publicarea / Afişarea raportului de analiză până
octombrie ale responsabililor
la data de...
Comisiilor Metodice
Materiale, procese Publicarea / afişarea rapoartelor de analiză

octombrie
verbale până la data de ....
Rapoartele de analiză Aprobarea, în CA, a planului managerial până la

octombrie
pe anul şcolar anterior data de...
Rapoartele de analiză Aprobarea în CA a planurilor manageriale ale

octombrie
pe anul şcolar anterior comisiilor până la data de.........
Metodologii pentru Publicarea / afişarea planului şi a graficului de
octombrie
inspecţia şcolară asistenţe la ore ale directorilor până la data de....
TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
septembrie Afişarea materialelor până la data de...
periodic Fonduri extrabugetare Distribuirea către ... a unui nr. de …... buletine
TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANTA
Realizarea a minimum 10 schimburi de

anual Pliante, planuri de lecţii
experienţă în acest an şcolar
Reorganizarea a cel puţin 3 laboratoare/
Resurse bugetare şi
decembrie cabinete la nivelul şcolii până la sfârşitul
extrabugetare
semetrului I
periodic Panouri, hârtie glasată Cel puţin 16 săli de clasă personalizate
periodic Realizarea a cel puţin 5 panouri până la sfârşitul

Panouri/planşe noi
semestrului I, care vor fi actualizate lunar
125
5. Dotarea şcolii cu noi echipamente audio-video
directori, director educativ
necesare editării unor materiale elaborate de cadre
didactice și elevi
6. Reamenajarea spațiilor recreativ-educative pentru directori, administrator
cadre didactice, elevi
OBIECTIV: CREȘTEREA CALITĂȚII ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ȘI
DIVERSIFICAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE
ACTIUNI RESPONSABIL
1. Pregătirea elevilor conform standardelor curriculare
directori
stipulate în programele şcolare
2. Organizarea unor stagii periodice de informare în
specialitate, organizarea de consultații, schimburi de responsabil formare continuă
experiență, sesiuni de comunicări științifice, etc.
3. Implicarea personalului didactic în elaborarea de
responsabilii comisiilor metodice
softuri educaţionale
OBIECTIV: COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI EDUCATIV DIN ŞCOALĂ CU
SISTEMELE EUROPENE DE EDUCAŢIE
ACȚIUNI RESPONSABIL
1. Monitorizarea preocupării personalului didactic
pentru utilizarea strategiilor de învățare, care directori
facilitează dezvoltarea gândirii critice a elevilor,
capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor
3. Reamenajarea punctului de informare/documentare

catedra „Om şi societate”
pe probleme de integrare europeană
OBIECTIV: Formarea şi dezvoltarea profesională a

personalului didactic
ACȚIUNI RESPONSABIL
1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare

responsabil formare continuă
continuă
2.Realizarea unei baze de date privind situatia formării

continue a personalului didactic directori + secretar dactilograf
3. Stimularea participarii la cursuri de masterat

profesional in educaţie in vederea profesionalizarii
directori
carierei didactice si cresterea calitatii demersului
didactic
126
Resurse bugetare și Achiziţionarea unui copiator color şi a unei
decembrie
extrabugetare camere foto până la sfârşitul lunii decembrie
Resurse bugetare și Amenajarea a două spaţii recreative până la

noiembrie
extrabugetare sfârşitul lunii noiembrie

pe parcursul anul
95% promovabilitate la examene naţionale
şcolar
Documente curriculare, Participarea a cel puţin 50 cadre didactice la
sem. I
legislative,lucrări schimburi de experienţă până la sfârşitul anului
științifice, studii. şcolar
pe parcursul anul Realizarea a cel puţin două softuri până la
C.D.
şcolar sfârşitul anului şcolar

Realizarea a cel puţin trei activităţi la nivelul
pe parcursul fiecărei catedre care vizează dezvoltarea gândirii
Instrumente de evaluare
anul şcolar critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer
a informaţiilor
Realizarea până la data de... a două seturi de
pe parcursul Resurse bugetare și materiale de informare/documentare privind
anul şcolar extrabugetare compatibilizarea sistemului educativ din şcoală
cu sistemele europene de educaţie

Obţinerea certificatelor de absolvire a cursurilor
anual Programe recomandate de către cel puţin 30 de cadre
didactice până la sfârşitul anului şcolar
Reactualizarea bazei de date privind situaţia
Calculator, informări şi
formării continue a personalului didactic, a
octombrie documente ale cadrelor
programelor de formare urmate şi a rezultatelor
didactice
obţinute, bilunar.
Înscrierea a 5 cadre didactice la cursuri de

octombrie Documente de înscriere
masterat până la data de 15 octombrie
127
4. Organizarea unor stagii de formare pe probleme de
management şcolar (domeniile legislativ, financiar, des-
centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, director educativ
planificare, organizare şi evaluare, managementul resur-
selor, management instituţional etc.).
OBIECTIV : PROMOVAREA UNUI NOU TIP DE PARTENERIAT SOCIAL
1. Armonizarea C.D.S.-ului, cu oportunitățile oferite de

directori
comunitatea locală
2. Menţinerea şi dezvoltarea sistemului de comunicare cu

directori
partenerii educaționali locali
3. Continuarea acţiunilor de personalizare a unității de

directori
învăţământ
4. Inițierea și derularea unor programe de ajutorare a

familiilor aflate în situații dificile director educativ
5. Derularea unor servicii comunitare de impact, fie ca

proiect, fie ca aplicație practică a unui curs opțional
director educativ + diriginți
în care elevii învață efectuând servicii în beneficiul
comunității
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Pentru elaborarea Proiectului de dezvoltare instituţională s-au organizat
două sesiuni pregătitoare incluzând activităţi de seminar şi ateliere de lucru,
cu participarea persoanelor interesate. Cu acest prilej au fost stabilite ţintele
şi opţiunile strategice pentru Proiectul de dezvoltare instituţională , structura
informaţiilor care trebuie colectate şi analizate şi au fost stabilite sarcinile
membrilor echipei.
În cadrul acestui proces au avut loc o serie de întâlniri şi consultări cu
reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului Local, ai Consiliului Reprezentativ al
Părinţilor .
Monitorizare şi evaluare în implementare
Pentru implementarea proiectului s-a stabilit componenţa echipei de
monitorizare şi evaluare, precum şi responsabilitǎţile fiecăruia.
Pentru monitorizare se vor aplica chestionare colaboratorilor. Evaluarea
se va realiza în funcţie de ţintele, opţiunile strategice şi acţiunile concrete. Se
vor realiza rapoarte trimestriale privind stadiul implementării Proiectului de
dezvoltare instituţională.
Coordonarea generală a activităţii va fi realizată de directorul şcolii şi
128 Consiliul de Administraţie al Şcolii.
Ofertele de formare
3 cadre didactice vor urma cursuri de
ale CCD sau ale altor
sem I management, încheiate cu obţinerea a cel puţin
furnizori de formare
15 credite, până la sfârşitul anului şcolar
acreditați, din localitate
Creşterea cu cel puţin 2 a numărului de

septembrie Programe
programe de cursuri opţionale
Graficul activităţilor
pe parcursul Se vor realiza 5 programe/activităţi desfăşurate
extracurriculare și
anul şcolar în parteneriat cu... până la data de...
extraşcolare
Comitetul de părinţi şi 90% din elevi vor avea uniforme şcolare până la
permanent
Consiliul Local data de...
Derularea a cel puţin 2 programe de ajutorare
Burse sociale, rechizite,
pe parcursul a familiilor aflate în situaţii dificile pe parcursul
articole de
anul şcolar acestui an şcolar
îmbrăcăminte
pe parcursul Pliante de prezentare- Cel puţin 20 de familii vor beneficia de ajutoare

anul şcolar proiecte până la sfârşitul anului şcolar
129
GRAFIC DE MONITORIZARE A REALIZĂRII PDI:
Persoana care realizează
Tipul activitǎţii Activităţi pentru atingerea ţintei
monitorizarea şi evaluarea
Constituirea Consiliului pentru directorul
Coordonare
Curriculum
Participarea cadrelor didactice la Responsabilul comisiei de formare
Monitorizare
cursuri de formare şi perfecţionare
Realizarea unor proiecte naţionale Consilierul pentru proiecte şi
Diseminare
şi internaţionale programe educative
Consolidarea parteneriatului
Şcoală-Poliție-Consiliul Consilierul pentru proiecte şi
Monitorizare
Reprezentativ al Părinţilor- programe educative
Comunitatea Locală
Prezentarea generală a rezultatelor Responsabilul CEAC
Diseminare
obţinute de elevii şcolii
130
Perioada Indicatori de realizare
Întocmirea documentelor (decizia de numire şi portofoliul comisiei) care

septembrie
atestă parteneriatul până la data de ..........
Întocmirea unei centralizări cu privire la numărul de participanţi şi a
semestrial
cursurilor urmate în anul şcolar ..............
Realizarea a două proiecte naţionale şi a unui proiect internaţional în anul
periodic
şcolar .......
anual Întocmirea documentelor care atestă parteneriatul până la data de ..........
iunie Întocmirea rapoartelor de activitate până la data de ..........
131
6.9 PDI liceu vocațional artistic


Scurt istoric
Tip şcoală: Liceu Vocaţional artistic
Limba de predare: română
Nr. elevi: 300
Nr. cadre didactice : 80
Mediul socio economic: Şcoala este situată într-o zonă centrală a oraşului,
astfel încât reţeaua mijloacelor de transport facilitează accesul elevilor. Părinţii
elevilor au o pregătire profesională de nivel mediu şi superior, manifestă interes
pentru parcursul educaţional al copiilor şi colaborează în mod constant cu
echipa managerială şi corpul profesoral al şcolii.
132
DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE
Analiza PESTLA
CONTEXTUL ACŢIUNI
În ultimii ani, politicile în domeniul educaţiei din România au realizat

importante transformări în cadrul procesului de reformă a sistemului,
transformări impuse de priorităţile în domeniul educaţiei stabilite în cadrul
întâlnirilor miniştrilor educaţiei din statele membre UE şi din statele în curs
de aderare. Aceste priorităţi contribuie la realizarea scopului strategic al
Uniunii Europene, definit de Consiliul European de la Lisabona din martie
2000, de a „deveni cea mai competitivă şi dinamică economie din lume
bazată pe cunoaştere, capabilă să susţină o creştere economică cu locuri
de muncă mai multe şi mai bune şi o mai bună coeziune socială”. Astfel,
Uniunea Europeană a decis să schimbe politica în domeniul ICT (tehnologii
informatice şi de comunicaţie), recunoscând decalajul faţă de SUA şi
hotărând să dezvolte în următorii ani internetul şi să faciliteze şcolilor
accesul la internet.
POLITIC
Asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra
obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din
Europa, ratificat de Consiliul European de la Barcelona, în 2002, şi a
Declaraţiei Miniştrilor Europeni ai educaţiei şi formării profesionale
şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene
în formarea profesională - „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită
la Copenhaga în 2002, determină ca obiectivele actuale ale reformei
învăţământului în România să vizeze finalităţile, curriculum-ul, structura
învăţământului, accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
Contextul politic intern şi internaţional din domeniul educaţiei sunt,
deci, favorabile dezvoltării şcolii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii
informaţionale şi de comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne şi
externe).
Oferta pieţei de muncă în domeniul vocaţional, atât la nivelul

Bucureştiului, cât şi la nivel naţional şi internaţional, se adresează
persoanelor calificate cu studii medii şi superioare, chiar dacă în prezent
concurenţa în domeniu nu mai este la fel de mare ca în urmă cu 5-6 ani.
Activităţile artistice nu sunt cu nimic mai prejos decât cel al altor
ECONOMIC
ţări. Diferenţele pleacă însă de la condiţiile financiare, care îl afectează pe
artist nu numai din punct de vedere social, ci şi cultural. Cu un minim de
independenţă bănească instituţiile de cultură din ţara noastră vor începe
să atragă interpreţi, coregrafi, maeştri şi, nu în ultimul rând, vor reuşi să
schimbe percepţia publicului printr-o îmbogăţire a repertoriului.
133
Unitatea de învăţământ trebuie să răspundă cerinţelor exprimate la nivelul
comunităţii de o diversitate mare de grupuri ţintă, dintre care se detaşează
grupul ţintă al părinţilor şi al elevilor.
Grupul ţintă părinţi
1) Grupul oamenilor de afaceri:
- au venituri mari;
- manifestă interes pentru servicii educaţionale de calitate;
- aspiră la învăţământul superior;
- aspiră la o carieră strălucită pe marile scene din ţară şi din străinătate.
2) Grupul salariaţilor şi întreprinzătorilor particulari:
- aspiră la o carieră pe marile scene din ţară şi din străinătate;
- au posibilităţi materiale reduse care împiedică susţinerea pregătirii de
specialitate;
- aspiră spre învăţământ superior.
3) Grupul persoanelor cu venituri mici (şomeri, pensionari, venituri minime pe
economie):
SOCIAL
- interes redus pentru formare profesională în domeniul artistic, cu
posibilitate rapidă de integrare pe piaţa muncii;
- nivelul redus al veniturilor constituie o barieră pentru susţinerea pregătirii
la nivelul exigenţelor şi concurenţei de pe piaţă.
Grupul ţintă elevi
- redus numeric de la an la an, din cauza tendinţelor demografice în
descreştere;
- motivaţie scăzută pentru orientarea către acest domeniu care implică
muncă şi sacrificii mari pentru obţinerea performanţei;
- oportunităţi pentru calificări profesionale mai bine plătite în alte domenii
şi care necesită un volum de muncă mai scăzut.
Profilul liceului permite un număr crescut de parteneri educaţionali ai
acestuia, atât din ţară, cât şi din străinătate; în acest context, descentralizarea
învăţământului constituie o oportunitate importantă în dezvoltarea instituţiei,
de natură să răspundă nevoii tot mai pregnante de adaptare a ofertei
educaţionale a şcolii la cerinţele elevilor, părinţilor, comunităţii.
Nivelul crescut la care a ajuns în prezent ştiinţa şi tehnica, îşi pune

amprenta şi în domeniul artistic. Astfel, generalizarea utilizării echipamentelor
informatice, a soft-urilor educaţionale, manageriale şi a noilor tehnologii la toate
nivelurile învăţământului preuniversitar, sunt de natură să asigure condiţiile
necesare pentru derularea unui învăţământ de calitate, interactiv, centrat pe
TEHNOLOGIC
elev.
Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ
preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice, de
specialitate şi cultură generală (alte specialităţi decât informatica) în privinţa
utilizării programelor informatice şi a mijloacelor moderne de comunicare.
În această perioadă învăţământul românesc şi se adaptează continuu legislaţiei

LEGISLATIV
europene.
134
Tradiţia educaţiei artistice a devenit o constantă prin grija şi preocuparea
cadrelor didactice de a instrui generaţiile de elevi care prin rezultatele
ARTISTIC dobândite în competiţiile naţionale şi internaţionale dovedesc perenitatea
artistică a poporului român
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Existenţa şi aplicarea Planului cadru pentru - Capacitate mai redusa a unor cadre didactice
fiecare ciclu de şcolaritate; de a recepta şi aplica metodele şi tehnicile
- Existenţa programelor şcolare şi a manualelor moderne de predare - învăţare - evaluare;
alternative la nivel naţional şi local; - Curriculumul răspunde parţial nevoilor şi
- Trunchiul comun, curriculumul diferenţiat şi intereselor comunităţii locale;
curriculumul la decizia şcolii reflectă nevoile de - CDS este proiectat consultând sporadic
pregătire în cultura generală şi de specialitate reprezentanţii comunităţii locale şi părinţii;
ale elevilor şi obiectivele cadru, de referinţă şi - Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă
competenţele specifice; acestora parţial şanse egale pentru pregătirea
- Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă examenului de Bacalaureat şi a admiterii în
şanse egale pentru pregătirea examenului învăţământul superior;
de absolvire şi încadrare pe piaţa muncii în - Programe şcolare încărcate şi lipsa unor
specialitate; mijloace auxiliare la catedra de specialitate
- CDS-ul este în concordanţă cu resursele pentru a fi utilizate de elevi;
disponibile; - Insuficientă ofertă de ghiduri, materiale
- Obţinerea anuală de premii la concursurile complementare şi materiale de specialitate
naţionale şi internaţionale, precum şi la pentru profesori, care să răspundă unei nevoi
olimpiadele şcolare organizate la disciplinele reale a învăţământului vocational, profilul
de specialitate; artistic;
- Parteneriate cu unităţi de învăţământ similare - Lipsa de implicare a părinţilor în stabilirea
din Europa; CDS;
- Încheierea studiilor liceale pentru filiera - Slaba implicare a specialiştilor în realizarea
vocaţională, cu un examen de certificare unui CDS în concordanţă cu nevoia de
a competenţelor profesionale, anexă la pregătire a elevilor în domeniu, conform
examenul de bacalaureat. exigenţelor actuale.
- Exitenţa instituţiilor de cultură cu care se - Existenţa unui plan cadru care nu
pot încheia parteneriate (Opera Naţională corespunde în totalitate exigenţelor
Bucureşti, Teatrul National de Opereta „Ion reformei învăţământului vocaţional-artistic-
Dacian”, Centrul National de Arta „Tinerimea specializarea coregrafie;
Romana”, Teatrul de Revista „Constantin - Programele centrate încă excesiv pe
Tanase”); informaţii
- Creşterea interesului şi a preocupării - Absenţa unui program coerent şi corelat cu
părinţilor şi a comunităţii locale pentru ciclurile de scolarizare pentru învăţământul
calitatea manifestărilor artistice, care derivă vocational, profilul artistic.
din aplicarea corectă a curricumului naţional
şi local.
135
RESURSE UMANE
- Cadre didactice calificate la toate disciplinele;
- Cadre didactice cu performanţe profesionale;
- Număr insuficient de cadre didactice
- Profesori cu aptitudini, pasiune şi experienţă în
calificate titulare, pentru disciplinele de
desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare;
specialitate, raportat la numărul total de
- Cadre didactice care au parcurs stagii şi
posturi;
cursuri de formare continuă in specialitate si in
- Consilier şcolar repartizat pe mai multe
management educational;
unităţi de învăţământ;
- Personal didactic auxiliar cu experienţă şi
- Personal TESA în număr redus;
expertiză profesională;
- Lipsa de implicare a unei mari părţi a cadrelor
- Colaborarea cu Jandarmeria şi Poliţia de
didactice în activităţile comisiilor de lucru pe
proximitate pentru paza şi securitatea elevilor
probleme şi a comisiilor metodice;
în incinta şcolii;
- Asistenţa medicală şi medicul şcolar
- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare,
repartizat pe mai multe unităţi de învăţământ,
deschidere, comunicare;
deşi pregătirea de specialitate impune cu
- Disponibilitatea unor cadre didactice pentru
necesitate un cadru medical permanent în
propria dezvoltare profesională şi pentru
şcoală;
aplicarea principiilor şi strategiilor reformei;
- Plan de şcolarizare realizat parţial la anumite
- Participarea la activităţile educaţionale
nivele de învăţământ, faţă de cel aprobat;
complexe, la stagii de formare continuă
- Lipsa unei culturi organizaţionale care
prin „Programe europene de învăţare pe tot
să stimuleze comunicarea deschisă,
parcursul vieţii”;
participarea, implicarea şi inovaţia cadrelor
- Participarea la stagii de formare continuă
didactice.
prin programele europene de învăţare pe tot
parcursul vietii (LLP).
- Facilităţi acordate de stat pentru copiii - Slaba implicare a specialiştilor în pregătirea
proveniţi din familii sărace; elevilor;
- Existenţa ONG-uri cu activitate în domeniul - Scăderea populaţiei şcolare;
educativ şi artistic; - Pensionarea cadrelor didactice cu experienţă;
- Existenţa unor programe de formare continuă - Plecarea cadrelor didactice din sistemul de
a personalului didactic, didactic-auxiliar şi învăţământ spre alte domenii de activitate;
nedidactic; - Personal calificat titular în specialitate, în
- Posibilitatea atragerii de fonduri din FSE, număr mai mic faţă de nevoile existente;
pentru dezvoltarea resurselor umane prin - Instabilitatea economică şi socială, dublată
proiectele POSDRU 2007-2013 şi parcurgerea de lipsa de motivaţie a unor cadre didactice;
unor stagii de formare continuă pentru - Inexistenţa posibilităţi de premiere a
personalul didactic şi didactic auxiliar. cadrelor didactice cu rezultate deosebite.
136
- Nivel ridicat al condiţiilor igienico - sanitare - Număr insuficient de săli de clasă şi săli de
şi de protecţie personală a copiilor; studiu individual, care îngreunează realizarea
- Funcţionalitate optimă a spaţiilor şcolare; în bune condiţii a activităţilor instructiv -
- Mijloace de învăţământ performante în educative (repertoriu individual etc);
cabinete şi laboratoare (laborator de fizică, - Instrumente muzicale în număr insuficient şi
biologie, chimie, informatică, cabinet de parţial uzate;
consiliere, bibliotecă); - Cabinet medical cu asistenţă de specialitate
- Asigurarea necesarului de fonduri băneşti de împreună cu alte unităţi şcolare;
către Primărie, pentru acoperirea cheltuielilor - Inexistenţa unor spaţii proprii de cazare;
de întreţinere; - Mobilier parţial vechi şi neadecvat;
- Obţinerea de fonduri extrabugetare prin - Recuzită veche, parţial uzată;
organizarea de manifestări artistice. - Lipsa tehnicii audio-video de performanţă;
- Lipsa spaţiului adecvat pentru: magazie
costume şi încălţăminte, atelier croitorie,
atelier mecanic, vestiare pentru elevi, vestiar
pentru personal îngrijire şi pază;
- Venituri extrabugetare mici.
- Oferta instituţiilor de cultură cu renume,
privind asigurarea gratuită a spaţiilor de - Nealocarea fondurilor pentru dotări
desfăşurare a diverselor manifestări artistice; corespunzător profilului vocaţional al unităţii
- Colaborarea cu Consiliul Local şi Primăria de învăţământ (recuzită, încălţăminte, piane,
sectorului; tehnică audio-video);
- Atragerea de noi surse de finanţare - Buget modest pe toate capitolele bugetare;
(contracte de sponsorizare, programe de - Insuficienţa resurselor financiare pentru
finanţare, donaţii) din partea agenţilor dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale
economici/fundaţiilor/ asociaţiilor, s.a.; a şcolii, pentru realizarea de programe de
- Sprijinul ce poate fi acordat de părinţii formare şi dezvoltare profesională, pentru
elevilor, cu activităţi în domenii specifice personalul didactic şi didactic auxiliar.
unităţii de învăţământ.
137
- Deschiderea pentru încheierea de parteneriate în plan
local, naţional şi internaţional, cu fundaţii, organizaţii
- Majoritatea elevilor provin din familii
şi institutii culturale/artistice, altele, în vederea
modeste, care nu au posibilitatea
implementării de programe educaţionale, culturale,
de a se implica în dezvoltarea
de natură să reliefeze exigenţele şi performanţa pe
bazei materiale /dezvoltarea
care liceul nostru le solicită elevilor săi;
INSTITUŢIONALĂ a unităţii şcolare;
- Desfăşurarea proiectelor de parteneriat cu Opera
- Lipsa unor proiecte de dezvoltare
Naţională Bucureşti, Teatrul National de Operetă
a bazei materiale cu finanţarea
„Ion Dacian”, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”,
partenerilor sociali (agenţi economici,
Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”,
întreprinzători, bănci, primărie);
Universitatea Naţională de Muzică;
- Lipsa de implicare a profesorilor în
- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu
identificarea de parteneri capabili
familiile elevilor, Comitetul reprezentativ al părinţilor;
să sprijine activitatea unităţii de
învăţământ (sponsori, donatori);
şcoli similare din ţară şi din străinătate;
- Blocaje în comunicarea cu partenerii
comunităţii;
instituţii de cultură şi învăţământ naţionale şi locale;
- Circulaţia greoaie a informaţiei;
- Relaţii de parteneriat educaţional cu organismele şi
- Feed-back-ul, uneori redus /
autoritățiile comunităţii locale;
inexistent din partea beneficiarilor,
- Relaţii de parteneriat educaţional cu sindicatele,
partenerilor.
fundaţii, asociaţii schimburi culturale cu şcoli de artă
de renume internaţional din Europa.
- Interesul scăzut a unora dintre
parteneri, al autorităţilor publice
locale pentru învăţământul artistic;
- Implicarea redusă a partenerilor
educaţionali şi sociali în prevenirea
şi rezolvarea unor situaţii dificile ale
- Asigurarea de către Consiliul Local a unei săli de elevilor;
festivităţi pentru promovarea şi valorificarea tradiţiilor - Implicarea redusă a partenerilor
româneşti în cadrul unor spectacole de muzică şi dans; educaţionali şi sociali în susţinerea
- Schimburi de experienţă derulate în parteneriat cu şi promovarea imaginii şi a valorilor
alte unităţi şcolare de profil. şcolii;
- Implicarea insuficientă a unora
dintre părinţii elevilor în susţinerea
activităţilor instructiv - educative,
datorită unei slabe relaţii de
parteneriat şi dezinteresului pentru
formarea artistică.
138
Componenta Strategicã
MISIUNEA Deviza:
În acest context, liceul îşi propune următoarele: „Copilul trebuie
- să formeze cei mai buni specialişti, în profilul artistic; învăţat să-şi
folosească ochii,
- să-şi menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil artistic din ţară;
nu numai pentru a
- să formeze personalităţi puternice; vedea, dar şi pentru
- să construiască un set de valori individuale de natură profesională, a privi; urechile, nu
socială, culturală şi artistică în funcţie de care elevii să-şi orienteze numai pentru a auzi,
comportamentul şi întreaga carieră. dar şi pentru a asculta
cu atenţie; mâinile,
Misiunea liceului constă în: nu numai pentru a
- pregătirea profesională de înalt nivel a elevilor, care să pună în valoare, apuca obiectele, ci şi
atât nivelul intelectual al acestora, cât şi măiestria lor artistică; pentru a pipăi şi a le
- stimularea performanţelor elevilor şi educarea gustului artistic şi simţi.”
Lonwnfeld
estetic al acestora;
- operarea cu elemente de limbaj specific domeniului în abordarea
creaţiilor artistice;
- promovarea talentelor autentice care să conducă spre performanţa
artistică;
- interpretarea creativă utilizând limbajul propriu artei.
- formarea unui artist complex care să corespundă oricăror cerinţe şi
exigenţe ale comunităţii şi lumii artistice, coregrafice;
- dezvoltarea particularităţilor individuale ale elevilor pentru a-i
determina să obţină o autodisciplină corporală şi comportamentală, o
mai mare implicare, atât în sfera activităţilor artistice şi culturale, cât şi
în sfera socială, comunitară.
Realizarea misiunii necesită curriculum diferenţiat specific şi un CDS
adecvat profilului şi specializării, cât şi valorificarea superioară a resurselor
umane şi materiale, răspunzând astfel cerinţelor şi expectanţelor elevilor,
părinţilor, profesorilor şi comunităţii.
139
Tinte
, si
, optiuni
, strategice
Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de pentru a asigura
competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.
Domenii funcţionale Opţiuni strategice
Crearea unei oferte curriculare de tipul CDS sau disciplină nouă,
Curriculum
pentru aprofundare/ extindere limbi străine.
Dezvoltarea competenţelor lingvistice a cadrelor didactice la nivelul
Resurse umane
B1 prin participarea la programe de formare
Amenajarea unui cabinet fonic multifuncţional.
Resurse materiale
Amenajarea unui cabinet metodic informatizat pentru limbi străine.
Identificarea partenerilor din comunitatea şcolară precum şi a
Relaţii cu comunitatea/
celor din comunitatea locală în vederea obţinerii unor resurse
parteneriate
extrabugetare.
,
Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de natură să asigure
competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.
Obiectivul Activităţi Responsabili
Creşterea calităţii Întruniri metodice Catedra de limbi străine
procesului Demersuri pentru realizarea suporturilor de curs Consiliul pentru
instructiv educativ, Realizarea de teste de evaluare curriculum
pentru formarea Realizarea planificărilor tuturor activităţilor Coordonatorul pentru
şi dezvoltarea Avizarea de către inspectorul de specialitate a proiecte şi programe
competenţelor cursurilor opţionale educative curriculare
lingvistice Monitorizarea progresului realizat de elevi şi extracurriculare şi
proiecte europene
Realizarea orarului Comisia pentru orar
Organizare de ateliere de lucru conform
specializărilor
Mese rotunde
Studierea ofertei de produse/preţ Serviciul contabilitate
Identificarea potenţialilor furnizori de mobilier şi Responsabil catedra de
recuzită corespunzătoare limbi străine
Alegerea ofertelor avantajoase
Achiziţionarea produselor pentru amenajarea şi
dotarea cabinetelor.
Lansarea invitaţiei de colaborare/parteneriat cu Director
diferitele instituţii reprezentative pentu actul de Consilierul educativ
educaţie.
Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei
educaţionale a şcolii.
Întâlniri cu furnizorii servicii.
140
Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un centru de cultură la nivelul
comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele vizuale
clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul schimburilor
culturale internaţionale.
Domenii funcţionale Opţiuni strategice
Curriculum Dezvoltarea de proiecte şi programe comunitare şi europene.
Formarea personalului didactic şi didactic auxiliar în vederea finalizării
Resurse umane
proiectelor
Amenajarea şi dotarea unei săli de festivităţi/ spectacole cu mijloacele
Resurse materiale
tehnice de sonorizare corespunzătoare
Identificarea partenerilor din comunitatea locală, naţională şi
Relaţii cu comunitatea/
europeană în vederea transformării liceului într-un „centru de
parteneriate
cultură”.
Termen Resurse Indicator de performanţă

anual (la sfârşitul Profesori metodisti, 4 suporturi de curs pentru opţionalele propuse
fiecărui an mentori, formatori, realizate conform procedurii până la data de ...
şcolar) responsabilii ariilor 75% din numărul de elevi cu competenţe de
curriculare comunicare în limbile străine îmbunătăţite
95% din numărul de elevi cu prezenţă la cursurile
opţionale
anual Profesori metodisti, 2 mese rotunde pe semestru

mentori, formatori,
semestrial responsabilii ariilor
curriculare
început de an Site-urile ofertanţilor Achiziţionarea şi punerea în funcţiune, până la
şcolar Resurse bugetare si data de... a următoarelor echipamente:.....
extrabugetare
Resursa umană
contabilitate
început de an Site-ul şcolii Semnarea a ... acorduri de parteneriat cu ....

şcolar Resursa umană Semnarea, până la data de...., a contractelor de
prestări servicii pentru....
permanent
permanent
141
Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un „centru de cultură” la
nivelul comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele
vizuale clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul
schimburilor culturale internaţionale
Obiective Activităţi Responsabili
Creşterea calităţii Vizite de studiu Consiliul artistic

activităţilor artistice în Schimburi de experienţă Catedrele de specialitate
cadrul instituţiei Festivaluri, concursuri, simpozioane Consilierul educativ
Comisia de formare
Dezvoltarea Stagii de formare
profesională
profesională Work-shop-uri
Şefii de catedră
Consiliul de
Studierea ofertei de produse/preţ
administraţie
Identificarea potenţialilor furnizori
Dezvoltarea bazei Director
Alegerea ofertei avantajoase
materiale Contabil
Achiziţionarea produselor şi dotarea
Consiliul local
cabinetelor.
Agenţi economici
Lansarea invitaţiei de colaborare /
parteneriat cu diferitele instituţii Directorul
Dezvoltare de
reprezentative pentu actul de educaţie. Comisiile metodice
parteneriate
Promovarea prin intermediul site-ului a Consiliul de
interinstituţionale
ofertei educaţionale a şcolii. Administraţie
Întâlniri cu furnizorii servicii.
142
Termen Resurse Indicator de performanţă
Postarea pe site-ul şcolii, în termen de 7 zile de la

Resursa umană
încheierea activităţii, a unui raport de activitate care
Rezultate
cuprinde rezultatele obţinute şi a cel puţin 25 imagini
primii 2 ani deosebite
de la activitatea respectivă
popularizate
Cel puţin 50% dintre elevi şcolii participă la activităţile
Resurse materiale
din programul şcolii.
Cel puţin 15 cadre didactice să participe la programe

Baza materială
primul an de formare în domeniile: management educaţional,
Resursa umană
utilizarea TIC
Resursa materială Achiziţia, până la data de..., a unui număr de 36

3 semestre
Resursa umană pupitre, scaune 72
Programe
Proiecte Semnarea a cel puţin 3 acorduri de parteneriat cu
3 semestre
Documente primăria, biserica, cabinet medical
specifice
143
6.10 PDI liceu teoretic
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PE

TERMEN MEDIU – LICEU TEORETIC
2011-2016
PREZENTARE GENERALĂ UNITATE ŞCOLARĂ
UNITATEA ŞCOLARĂ: LICEU TEORETIC CMUS IZVORANI
Str. Centrală, nr.5, Jud. Ilfov
Tel. 023378657 Fax 023456789
E-mail – liceulteoreticizvorani@yahoo.ro
Web: www.izvoranilt.ro
ARGUMENT
Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011-2016 s-a
realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în
care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă
a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici,
conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.
Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea „punctelor
slabe”, a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea sau atenuarea
efectelor „ameninţărilor” identificate.
Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor
tari” (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a „oportunităţilor” oferite de
cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice asumate izvorăsc din
realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de
educaţie şi calificare reclamate de societate.
Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de
dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional,
a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung,
valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Primăria
Municipiului București, Inspectoratul Şcolar al Municipiului București, Casa
Corpului Didactic şi celelalte instituții de profil.
S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la
nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la
nivelul unităţii, rezultatele sondajului efectuat în rândul elevilor, propunerile
144
avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de
agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.
Programele Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Guvernului României
privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul
direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2011-2016.
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze
cercetarea ştiinţifică, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea
ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi
publică.
Performanţele obţinute în ultimii ani de Liceul Teoretic CMUS Izvorani ne
îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în valoare
idealurile de dezvoltare instituţională ale colectivului didactic şi să maximizeze
interesul de formare şi instruire a elevilor.
ISTORICUL UNITĂŢII ŞCOLARE

Una dintre cele mai tinere instituţii de învăţământ liceal din jud. Ilfov,
Liceul Teoretic CMUS Izvorani a fost înfiinţat la data de 1 septembrie 1999.
Dacă în anul şcolar 1999-2000, unitatea şcolară funcţiona cu 23 clase, din
anul şcolar 2003-2004 şi până în prezent funcţionează cu 36 clase, două grupe
de semiinternat şi un cabinet de consiliere psihopedagogică.
În anul școlar 2003-2004 s-au realizat lucrări complexe privind
consolidarea clădirii, schimbarea reţelei electrice, realizarea faţadei în stil
arhitectonic specific sfârşitului de secol al XIX-lea şi încălzire prin centrală
termică proprie.
De asemenea, liceul a intrat în programul de dotare al unităţilor şcolare
cu computere.
Statistica
a) Număr Elevi
Nr Elevi/ Elevi Primar/ Elevi Gimnaziu/ Elevi Liceu/
AN Şcolar
Nr Clase Clase Primar Clase Gimnaziu Clase Liceu
2008-2009 865/36 386/14 321/15 178/7
2009-2010 856/36 337/14 331/15 188/7
2010-2011 873/36 352/14 327/15 194/7
2011-2012 877/36 365/14 285/14 227/8
b) Profesori
An Şcolar Învăţători Profesori Personal auxiliar Total

2008-2009 14 42 8 78
2009-2010 14 44 8 80
2010-2011 14 40 8 76
2011-2012 14 44 8 80
145
c) Grade Didactice Profesori
An Şcolar Titulari Suplin. Debut. Def. Gr II Gr I Doc.
2008-2009 40 16 6 14 18 18
2009-2010 40 18 6 14 20 18
2010-2011 42 12 6 14 16 18
2011-2012 44 14 2 18 19 19 1
d) Medii Admitere Liceu
An Şcolar Prima Medie Ultima Medie
2008-2009 9,07 7,61
2009-2010 8,31 7,76
2010-2011 9,38 7,74
2011-2012 9,00 8,02
e) Tabel Rezultate BAC
An Şcolar Elevi Înscrişi Elevi Promovaţi Procent
2008-2009 45 45 100/%
2009-2010 78 76 96%
2010-2011 27 27 100%
f) Rezultate Olimpiada
An Şcolar Materie Municipiu Naţional
2008-2009 Lb.engleza 6 premii
Lb.romana 5 premii
Biologie 3 premii
Religie 3 premii
2009-2010 Revista şcolii 1 premiu
Religie 1 premiu
Biologie 4 premii
Lb.engleza 7 premii
Lb.romana 4 premii 1 premiu
Lb.germana 4 premii 1 premiu
Lb.romana 9 premii
matematica 4 premii
Lb. engleza 12 premii
Lb. germana 4 premii
2010-2011
Biologie 1 premiu
Geografie 2 premii
Religie 1 premiu
Ed. muzicala 1 premiu
DIAGNOZA
Proiectul de dezvoltare instituţională al Liceului Teoretic CMUS Izvorani,
este fundamentat pe Analizele PESTE şi SWOT, care oferă informaţii referitoare
la mediul intern şi mediul extern ale unităţii şi influențele acestora asupra
activităţii şcolii.
146
Analiza PESTE(L)
Din punct de vedere politic, activitatea instructiv - educativă este guvernată
de o serie întreagă de acte normative, printre care cele mai importante:
• Legea Învăţământului nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare
• Statutul personalului didactic
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din invăţământul
POLITIC
preuniversitar
• Hotărâri ale Guvernului României referitoare la organizarea şi funcţionarea
sistemului de învăţământ preuniversitar
• Ordine si Note emise de ME
• Codul muncii
• Alte acte normative in domeniu
• Gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget atât pentru investiţii

cât şi pentru finanţarea cheltuielilor curente
• Atragerea de resurse extrabugetare prin colaborarea cu părinţii, cu
comunitatea locală sau prin valorificarea unor spaţii prin închirierea
acestora
• Demersuri din partea şcolii pe lânga agenţii economici pentru obţinerea de
sponsorizări şi donaţii, chiar dacă aceştia din urmă de multe ori nu prea
sunt interesaţi
• Identificarea elevilor cu posibilităţi materiale şi cooptarea părinţilor
ECONOMIC
acestora în susţinerea unor activităţi desfăşurate în şcoală
• Extinderea programelor sociale "Cornul şi laptele", ”Încurajarea consumului
de fructe în şcoli”, manuale gratuite, acordarea de rechizite gratuite
• Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii (biblioteca, calculatoare, mijloce
didactice moderne)
• Colaborarea şcolii cu Primăria Ilfov pentru imbunătăţitea bazei materiale şi
modernizarea localului şcolii
• Extinderea sălii de sport
Se impune o întărire a ordinii şi disciplinei în vederea păstrării integrităţii
bunurilor materiale precum şi o gestionare cu chibzuinţă a fondurilor proprii.
• Instabilitate datorată legislaţiei aflate în continuă schimbare.

• Documente de referinţă şi conexe:
- Legea Educaţiei Naţionale Nr.1/2011;
- Legea privind asigurarea calităţii 87/2006;
- Standardele de autorizare şi Standardele de acreditare/Evaluare periodică –
LEGISLATIV
HG 21/2007;
- Metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice HG 22/2007;
- ROFUIP;
- RI.
147
• Populaţia şcolară este preponderent din mediul intelectual, fapt ce impune
un proces instructiv-educativ de calitate, conform standardelor
• În condiţiile scăderii populaţiei şcolare la nivel naţional, se impune adaptarea
ofertei educaţionale la cerinţele şi aşteptările elevilor şi părinţilor pentru a
putea atrage cât mai mulţi elevii în clasa I, în clasa a V–a şi a IX-a, evitând
astfel exodul elevilor către alte şcoli
• Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele integrării in UE, punându-
SOCIAL se accentul pe studiul limbilor străine, informaticii precum şi pe
autoperfecţionare şi educaţia permanentă
• Colaborarea şcolii cu ONG - uri, cu comunitatea locală în cadrul unor
proiecte educaţionale benefice pentru şcoală
• Asigurarea şcolii cu personal de pază din răndul jandarmi lor şi agentilor de
pază de la firmele specializate, pe perioada desfăşurării cursurilor
Se impune crearea unui climat de siguranţă fizică in şcoala şi stimularea
iniţiativei in şcoală
• Dotarea Secretariatului, departamentului administrativ cu aparatură

performantă
• Conectarea şcolii la Internet reprezintă un mijloc modern şi rapid de
comunicare şi informare atăt pentru manageri căt şi pentru cadrele
didactice şi elevi
TEHNOLOGIC • Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu calculatoare şi videoproiectoare
precum şi cu materiale didactice adecvate
• Administrarea paginii WEB a şcolii ca mijloc de promovare a ofertei
educaţionale şi de comunicare cu elevii şi părinţii
Se impune mobilizarea cadrelor didactice şi a cadrelor didactice auxiliare
pentru a urma cursuri de iniţiere sau de perfecţionare în domeniul informaticii
şi predării asisitate de calculator.
• Introducerea în curriculumul la decizia şcolii a disciplinei opţionale

"Educaţia pentru sănătate"
• Organizarea unor acţiuni în parteneriat cu instituţii care au drept scop
conştientizarea de către elevi a necesităţii unui oraş curat şi a unui mediu
ECOLOGIC
înconjurător sănătos
• Informarea elevilor cu privire la bolile secolului şi pericolele care atentează
la sănătatea lor (consumul de alcool, consumul de droguri)
• Organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai organismelor abilitate sau ai
unor ONG-uri pe probleme de poluare şi protecţia mediului înconjurător
148
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Asigurarea unor standarde educaţionale - Existenţa unor disfuncţionalităţi în
înalte; monitorizarea activităţii şcolare şi în delegarea
- Existenţa unor cursuri opţionale în corectă a sarcinilor;
specializările solicitate de elevi; - Valorificarea necorespunzătoare a
- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale şi potenţialului elevilor datorită lipsei de interes
personalizarea acesteia, prin derularea unor a unor cadre didactice pentru dezvoltarea şi
cursuri opţionale în specializările studii diversificarea de cercuri ştiinţifice;
europene şi management instituţional; - Neconcordanţa între nivelul informaţional,
- Evaluarea cunoştinţelor elevilor bazată pe pe de o parte, şi materialul didactic, aparatura
un sistem propriu de testare şi simulare a din dotare şi cartea bibliografică;
examenelor naţionale în scopul parcurgerii - Apariţia sporadică a revistei şcolii;
ritmice a materiei şi a familiarizării elevilor cu - Deschidere interdisciplinară încă modestă;
metodologia de examen; - Inconsistenţa evaluării sistemice;
- Rezultate foarte bune la examenele naţionale, - Lipsa diversificării ofertei pentru clasele de
concursuri şi olimpiade şcolare; liceu;
- Organizarea unor concursuri cu participare - Neadaptarea planificarilor calendaristice la
judeţeană şi naţională; nevoile individuale ale elevilor.
- Organizarea unui program de semiinternat
pentru elevii ciclului primar;
- Existenta planurilor cadru si a CDS;
- Existenta unor programe pentru elevii cu
nevoi speciale.
- Flexibilizarea curriculumului ca urmare a
- Planul de învăţământ şi programele şcolare
generalizării învăţământului de zece clase;
prea încărcate la anumite discipline centrează
- Receptivitatea şi implicarea părinţilor în
actul educativ pe aspectul informativ, teoretic
realizarea ofertei curriculare;
în defavoarea celui formativ;
- Colaborarea cu Facultatea de Studii
- Suprasolicitarea elevilor datorită numărului
Europene şi Facultatea de Chimie contribuie la
mare de ore;
eficientizarea procesului instructiv;
- Desele modificări ale strategiilor curriculare
- Receptivitatea manifestată de către ISJ/ISMB
privind evoluţia învăţământului pe termen
şi ME privind introducerea unor discipline
mediu şi lung;
opţionale şi specializări care corespund
- Inexistenţa unui sistem naţional de evaluare
învăţământului modern;
instituţională ;
- Interesul manifestat de unele organizaţii
- Multitudinea manualelor alternative.
civice în domeniul educaţional;
149
RESURSE UMANE
- Existenţa unui corp profesoral de calitate,
cu calificare înaltă, implicaţi în activităţi de
formare continuă;
- Preocuparea insuficientă pentru promovarea
- Preocupări pentru cercetare, participare
imaginii şcolii şi mediatizarea rezultatelor;
la sesiuni de comunicări ştiinţifice la nivel
- Insuficienta pregătire metodică a cadrelor
judeţean, naţional şi internaţional;
didactice debutante;
- Buna colaborare între serviciul secretariat-
- Lipsa de interes a unor cadre didactice
contabilitate şi cadrele didactice;
privind activităţile extracurriculare ;
- Atragerea un număr mare de elevi, cu potenţial
- Inerţia unor cadre didactice la schimbările
intelectual ridicat, datorită prestigiului şcolii şi
provocate de reformă;
ofertei curriculare;
- Implicarea insuficientă a elevilor în
- Număr tot mai mare de profesori implicaţi în
proiectarea activităţii şcolii;
activităţi de colaborare internă şi externă;
- Activităţi extraşcolare diversificate, funcţie
de interesele elevilor;
- Fluctuaţie de personal la anumite catedre
datorată şi instabilităţii unor profesori
suplinitori;
- Scăderea populaţiei de vârstă şcolară;
- Varietatea cursurilor de formare şi
- Insuficienta încadrare cu personal nedidactic;
perfecţionare organizate de universităţi, C.C.D
- Aportul mass-mediei la creşterea violenţei
şi O.N.G.
fizice şi verbale în rândul tinerilor;
- Creşterea numărului de ofertanţi şi
- Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu, ca
programe de formare pentru dezvoltarea
urmare a perturbărilor apărute în sistemul de
personală şi profesională.
valori ale societăţii;
- Ieşirea din sistemul de învăţământ a unor
cadre didactice tinere şi foarte bine pregătite
profesional;
150
- Dotarea laboratoarelor de informatică cu
aparatură modernă şi mobilier ergonomic;
- Amenajarea majorităţii sălilor de clasă cu
- Lipsa unei săli de festivitati adecvate
mobilier nou, modern, adaptat vârstei elevilor
standardelor actuale;
şi adecvat unor activităţi interactive;
- Dotarea bibliotecii cu fond de carte
- Dotarea unor cabinete de specialitate
neactualizat;
cu calculatoare performante, conectate la
- Uzura fizică şi morală a unor materiale
Internet;
didactice;
- Utilarea holurilor cu dulapuri date în folosinţa
- Număr insuficient de manuale la secţia
elevilor de liceu;
germană;
- Asigurarea resurselor financiare necesare
- Prezenţa în insuficientă măsură a unor surse
bunei funcţionări a şcolii;
de venituri proprii;
- Volumul mare al materialului didactic
- Preocupări scăzute pentru atragerea de surse
existent în cabinete şi laboratoare;
de finanţare extrabugetare;
- Existenţa cantinei şcolii
- Număr insuficient de videoproiectoare,
- Politica managerială bazată pe o colaborare
calculatoare portabile;
strânsă cu Comitetul Reprezentativ al
Părinţilor contribuie la identificarea unor surse
de finanţare extrabugetare;
- Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
conduce la uzura morală a dotărilor existente.
- Sprijinul primit din partea organelor - Deteriorarea rapidă a mobilierului din
administraţiei locale şi centrale contribuie la dotările programului de reabilitare;
modernizarea bazei materiale; - Întârzieri birocratice în alocarea unor fonduri
- Sponsorizări oferite de către părinţi; pentru diferite lucrări
- Descentralizarea sistemului financiar;
- Modificări legislative în domeniul financiar;
151
- Colaborarea eficientă cu ISJ, cu autorităţile - Absenţa unei preocupări sistematice privind
locale şi cu familiile elevilor; implicarea părinţilor în stabilirea obiectivelor
- Colaborarea cu instituţii din comunitatea generale şi a ofertei educaţionale;
locală, cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate; - Insuficienta preocupare a unor cadre
- Derularea proiectelor şcolare „Comenius” în didactice pentru realizarea unor proiecte de
parteneriat cu institutii din strainatate; colaborare europeană;
- Consilierea individuală şi de grup a elevilor şi - Slaba implicare în realizarea unor proiecte de
părinţilor; finanţare la nivel instituţional;
- Accentuarea efectelor negative în educaţia
elevilor datorită unei comunicări tot mai
- Interesul manifestat de părinţi privind
dificile cu familia si falselor modele promovate
educaţia elevilor şi asigurarea unor condiţii
de mass-media;
optime de desfăşurare a activităţii şcolare;
- Numărul mare de ONG-uri care atrag fonduri
- Existenţa unor posibilităţi de parteneriat cu
pentru activităţi didactice extraccuriculare;
şcoli europene
- Imposibilitatea asigurării siguranţei
individului de către organismele comunităţii;
MANAGEMENTUL UNITĂȚII
- Constituirea de echipe de lucru, care să
permită o eficientizare a activităţii manageriale
şi a actului decizional prin delegare de sarcini,
pe criteriul competenţei;
- Proiectarea activităţii manageriale pe baza
-Insuficienta implicare a cadrelor didactice
unei diagnoze pertinente, specifice, realiste,
membre în comisiile de lucru;
cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de
-Număr insuficient de asistenţe şi
asigurare a calităţii în educaţie;
interasistenţe
- Constituirea unei echipe manageriale
care să eficientizeze comunicarea la nivelul
organizaţiei, astfel încât rezultatele în urma
aplicării srategiei de dezvoltare instituţională
să fie cele aşteptate
-Capacitatea de adaptare la dinamica
accelerată a sistemului educaţional şi
- Interesul părinţilor pentru sprijinirea echipei
legislativ, impuse de reforma învăţământului,
manageriale
în vederea aderării la structurile europene.
-Existenţa legii calităţii în educaţie
- Autonomia parţială a şcolii datorată
necorelărilor legislative
152
VIZIUNEA:
Liceul Teoretic CMUS susţine o educaţie în schimbare, orientată spre valori
democratice şi umaniste, care oferă şansa fiecărui copil, tânăr şi cadru didactic de
a atinge propria excelenţă, într-un mediu stimulativ, pentru a deveni un cetăţean
european activ, într-o societate a cunoaşterii, competitivă şi dinamică.
MISIUNEA:
Încercăm să configurăm misiunea unei şcoli care vrea să pregătească elevii
pentru viitor, încercând să facă din Informaţie a patra resursă, să transforme
informaţia în cunoaştere şi să ofere elevilor ei, cheia spre comunitatea globală
a viitorului. In acest context, ne propunem ca învăţarea să treacă dincolo de
zidurile clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe.
În noul mileniu, Liceul Teoretic CMUS va fi recunoscut pe plan naţional
si internaţional pentru:
• O înaltă calitate, o puternică motivaţie, angajare şi atitudini profesionale
din partea corpului profesoral;
• Climatul intelectual oferit ca suport elevilor ajutându-l pe tânăr să
decidă asupra propriei cariere;
• Abilitatea de a crea medii de învăţare utilizând calculatorul, care va
influenţa în viitorul apropiat toate formele de educaţie;
• Cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale
şi a promovării unei vieţi de calitate.
DESCRIEREA RESURSELOR
MATERIALE FINANCIARE UMANE
● Buget local
21 sali de clasa - pentru cheltuieli de Total cadre didactice 71, din
3 laboratoare : fizica, chimie, personal care: 1 profesor doctor, 19
biologie - pentru cheltuieli profesori gradul I, 24 profesori
5 cabinete-2 cabinete informatica, 1 materiale gradul II, 18 profesori definitivi,
cabinet muzica,1 cabinet logopedie, - fonduri pentru 6 profesori debutanti, 3
1 cabinet consiliere psihopedagogica constructii, profesori necalificati
Sala de sport intretinere si Personal didactic auxiliar-8
Biblioteca utilitati Personal nedidactic-11
Cantina, semiinternat ● Fonduri Nr. Total clase – 36, din care 14
Cabinet stomatologic, cabinet extrabugetare primar, 14 gimnazial, 8 liceal
medical ● Sponsorizari Total elevi -870
Tinte
, strategice
T1: Realizarea cadrului adecvat pentru o educaţie de calitate.
T2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active şi a
strategiilor didactice centrate pe elev.
T3: Promovarea dimensiunii europene şi a egalităţii de şanse în educaţia
elevilor
T4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare
T5: Promovarea imaginii unităţii şcolare pe plan local, naţional şi internaţional
153
Optiunile strategice
Domeniul
funcţional Opţiuni în domeniul Opţiuni în domeniul investiţiei în
curricular resursa umană
Ţinte strategice
Adaptarea curriculumului la Asigurarea accesului cadrelor didactice la
T1
nevoile comunităţii tehnologia modernă
Particularizarea curriculumului Formarea cadrelor didactice pentru
T2 la cerintele învăţării activ- aplicarea metodelor active şi a centrării
participative centrate pe elev activităţii pe elev
Accesarea resurselor educaţionale
Dezvoltarea unor optionale
europene. Crearea abilităţilor personale,
adecvate egalităţii de şanse în
T3 a deprinderilor sociale şi tehnice, de
educaţia elevilor şi integrării
promovarea dimensiunii europene şi
europene
egalităţii de şanse în educaţia elevilor
Formarea resursei umane în vederea

Dezvoltarea canalelor privind
T4 utilizării sistemelor de comunicare şi
comunicarea
realizarea unei comunicări eficiente
Dezvoltarea privind activitatea Responsabilizarea şi motivarea resursei

T5
de marketing- publicistică umane pentru promovarea imaginii şcolii
ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI

Adaptarea curriculumului la specificul local
Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia

modernă
T1: Realizarea cadrului general
adecvat pentru o educaţie de calitate
prin şi pentru comunitate
Modernizarea spaţiilor şcolare şi a spaţiilor auxiliare
Responsabilizarea comunităţii în susţinerea şcolii

154
Opţiunea în domeniul finaciar şi al
Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare
dotărilor materiale
Modernizarea spaţiilor şcolare şi a spaţiilor Responsabilizarea comunităţii în susţinerea

auxiliare şcolii
Achiziţionarea de mijloace didactice
Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri
şi echipamente adecvate situaţiilor de
implicate în educaţie.
învăţare centrate pe elev
Crearea bazei materiale pentru susţinerea

promovării dimensiunii europene şi a Colaborare cu reprezentanţi ai ONG-urilor,
egalităţii de şanse în educaţia elevilor de instituţiilor de cultură din ţară şi din străinătate
către cadrele didactice
Crearea unor structuri participative elevi -

Dotarea tuturor compartimentelor cu
personal propriu - comunitate pentru realizarea
mijloace moderne de comunicare eficienti-
schimbului de informaţii cu exteriorul şi adecvarea
zarea parteneriatelor vitale
acestuia la contextul comunitar concret
Realizarea unor parteneriate cu instituţii/
Atragerea de resurse pentru realizarea unor
organizaţii/ mass-media, implicate în
materiale de promovare a imaginii şcolii
promovarea imaginii şcolii
ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie
(M) Dezvoltarea şi pilotarea curriculum-ului conceput pe baza nevoilor comunitare şi a celor
individuale
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară
(S) Inventarul echipamentelor existente în şcoală, stabilirea necesarului pentru asigurarea
utilizarii în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor audio-video şi a
tehnologiilor informaţionale
(L) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a resurselor comunităţii
(S) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării şi modernizării spaţiilor şcolare şi
spaţiilor auxiliare
(S) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul unităţii şcolare
(S) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere
(L) Reamenajarea spaţiilor şcolare, a clădirii principale, a gardului de împrejmuire a liceului, a
sistemului de încălzire din liceu
(L) Procurarea şi instalarea de echipamente audio- video şi de comunicare moderne necesare
(S) Atragerea de resurse extrabugetare
(M) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare şi cooperare cu comunitatea
155
Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării

activ- participative
Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea

metodelor active şi centrării activităţii pe elev
T2: Realizarea unui învăţământ axat
pe aplicarea metodelor active şi a
strategiilor didactice centrate pe elev
Modernizarea spatiilor scolare si a spatiilor auxiliare
Responsabilizarea comunitatii in sustinerea scolii
Dezvoltarea unor opţionale despre tema egalităţii de

şanse în educaţia elevilor şi integrării europene
Accesarea resurselor educaţionale europene
T3: Promovarea dimensiunii

europene şi a egalităţii de şanse în
Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale
educaţia elevilor:
şi tehnice, de promovare a dimensiunii europene şi a
valorilor multiculturalismului tuturor elevilor
Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării
Colaborare cu reprezentanţi ai ONG-urilor, instituţiilor

de cultură din ţară şi din străinătate
156
(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare activ-participative
(M) Dezvoltarea şi pilotarea curriculum-ului conceput pe baza cerinţelor învăţării activ-
participative centrate pe elev
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate
(S) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice
(S) Formarea cadrelor didactice debutante pentru aplicarea metodelor active şi a centrării activităţii
pe elev
(M) Formarea restului cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi a centrării activităţii
pe elev
(S) Inventarierea mijloacelor didactice şi echipamentelor existente în şcoală şi stabilirea necesarului
pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor didactice şi echipamentelor adecvate
situaţiilor de învăţare
(L) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a resurselor
(S) Contactarea unor instituţii/ONG-uri/organizaţii care pot funiza asistenţă de specialitate
(M) Incheierea de parteneriate şi derularea activităţilor de formare
(L) Atragerea altor instituţii /ONG-uri/ organizaţii/ firme implicate în educaţie
(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie şi realizarea unor opţionale adecvate
egalităţii de şanse în educaţia elevilor şi integrării europene
(M) Dezvoltarea si pilotarea curriculum-ului conceput pe baza egalităţii de şanse în educaţia
elevilor şi integrării europene
(S) Identificarea surselor de resurse
(S) Informarea personalului asupra modului de accesare
(M) Formarea cadrelor didactice prin participare la programe de formare internaţionale
(M) Realizarea unor proiecte comune şi a schimburilor de experienţă cu şcoli din spaţiul european
(L) Menţinerea legăturilor cu partenerii externi şi crearea unui schimb permanent de resurse cu
aceştia
(S) Identificarea nevoilor de formare a elevilor adolescenţi privind deprinderile sociale şi tehnice, de
promovare a valorilor europene
(S) Contactarea organismelor care pot furniza asistenţă de specialitate
(S) Formarea a 3 cadre didactice în crearea deprinderilor sociale şi tehnice, de promovare a valorilor
europene a adolescenţilor
(M) Formarea unui grup de 10 elevi pentru promovarea dimensiunii europene şi a valorilor
multiculturalismului
(M) Realizarea unor proiecte comune şi a schimburilor de experienţă cu şcoli din Romania
(M) Amenajarea unor puncte de accesare a resurselor europene
(L) Realizarea unei baze de date privind sursele şi resursele europene
(S) Identificarea organizaţiilor cu care se pot desfăşura activităţi de promovare a valorilor europene
şi multiculturalismului şi realizarea de parteneriate cu organizaţiile identificate
(S) Realizarea unor materiale scrise şi în format electronic, (împreună cu partenerii români şi străini)
pentru promovarea dimensiunii europene şi a valorilor multiculturalismului
(M) Derularea on-line a unor activităţi extracurriculare transnaţionale
(L) extinderea parteneriatelor în ţară şi în străinătate
157
Dezvoltarea canalelor privind comunicarea
Formarea resursei umane în vederea utilizarii

sistemelor de comunicare şi realizarea unei comunicări
eficiente
T4: Utilizarea unui sistem eficient de

comunicare Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace
moderne de comunicare eficientizarea parteneriatelor
vitale
Crearea unor structuri participative elevi - personal

propriu - comunitate pentru realizarea schimbului
de informaţii cu exteriorul şi adecvarea acestuia la
contextul comunitar concret
Responsabilizarea şi motivarea resursei umane pentru

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale

de promovare a imaginii şcolii
T5: Promovarea imaginii unităţii
şcolare pe plan local, naţional şi
internaţional Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/
mass- media, implicate în promovarea imaginii şcolii
OBIECTIVE GENERALE REALIZATE PRIN ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE
Obiective generale:
O1. creşterea calităţii muncii în şcoală;
O2. îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ;
O3. eficientizarea lucrului în echipă;
O4. educarea elevilor noştri pentru dobândirea de noi capacităţi,
deprinderi şi competenţe pentru alinierea la dezideratele educaţiei
europene;
O5. creşterea performanţelor elevilor la nivel local, naţional, internaţional.
158
(S) Analiza nevoilor, definirea cererii privind comunicarea
(M) Dezvoltarea canalelor
(S) Realizarea liniilor de comunicare internă şi interinstituţionale
(S) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de comunicare
(S) Analiza complexa a nevoilor de formare pe comunicare
(M) Formarea întregii resurse umane pe probleme de comunicare
(M) Formarea resursei umane pentru realizarea sistemelor şi echipamentelor de comunicare
(L) Crearea unei structuri activ- participative interne care să monitorizeze permanent nevoia de
formare
(S) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare
(M) Dotarea integrală cu echipamente de comunicare moderne
(M) Organizarea unui Centru de Documentare şi Informare
(L) Realizarea unei baze de date eficientă la nivelul unităţii şcolare
(S) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii

(M) Stabilirea procedurilor de lucru şi pilotarea acestora
(L) Revizuirea structurii în funcţie de rezultate
(S) Lansarea invitaţiei de participare la promovarea imaginii şcolii

(S) Identificarea resursei umane disponibile
(M) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii şcolii
(L) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii şcolii
(S) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere
(S) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii şcolii
(L) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse
(S) Identificarea de instituţii/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii şcolii
(M) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea şcolii
(M) Obţinerea de rezultate la nivel naţional şi internaţional
(M) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul promovării şcolii
(L) Menţinerea imaginii şcolii prin utilizarea liniilor de comunicare interinstituţionale
159
,
PLANUL OPERAŢIONAL
O1, O2, O5
ŢINTE RESURSE
OPŢIUNI STRATEGICE REZULTATE AŞTEPTATE
STRATEGICE STRATEGICE
• Existenta spaţiilor
Adaptarea curriculum-ului la
modernizate
specificul local
adecvat cerinţelor de
T1: Realizarea Resursa funcţionalitate
cadrului general Asigurarea accesului cadrelor
didactice la tehnologia modernă umana foarte • Existenţa sălilor de
adecvat pentru bine pregatita clasă dotate modern prin
o educatie profesional contribuţii ale părinţilor,
Modernizarea spaţiilor şcolare şi a
de calitate sponsorilor şi comunităţii
spaţiilor auxiliare
prin / pentru locale
comunitate • Satisfacţia grupurilor de
Responsabilizarea comunităţii în
susţinerea şcolii interes privind calitatea
Resurse de educaţiei
Particularizarea curriculum-ului la expertiza:
cerinţele învăţării activ- paticipative existenta • Scăderea cu 50% a
centrate pe elev unor cadre absenţelor nemotivate ale
T2: Realizarea didactice cu elevilor
unui invatamant Formarea cadrelor didactice pentru expertiza si • Diminuarea cu 75% a
axat pe aplicarea aplicarea metodelor active şi a experienta număruuli corigenţilor
metodelor active centrării activităţii pe elev • Implicarea tuturor
şi a strategiilor Achiziţionarea de mijloace didactice cadrelor didactice
didactice şi echipamente adecvate situaţiilor în realizarea de
centrate pe elev de învăţare centrate pe elev activităţi extraşcolare
şi extracurriculare în
Dezvoltarea parteneriatelor cu
parteneriat cu comunitatea
structuri implicate în educaţie
Dezvoltarea unor opţionale
adecvate multiculturalismului şi
integrării europene
Accesarea resurselor educaţionale

• Creşterea cu 50%
europene
a numărului elevilor
T3: Promovarea
Crearea abilităţilor personale, a implicaţi în schimburi de
dimensiunii
deprinderilor sociale şi tehnice, de experienţă internaţionale
europene si a
promovare dimensiunii europene • Existenţa bazei de
egalităţii de
şi a egalităţii de şanse în educaţia date pentru promovarea
şanse în educaţia
elevilor dimensiunii europene
elevilor
şi a egalităţii de şanse în
Crearea bazei materiale pentru educaţia elevilor
susţinerea promovării
Colaborare cu reprezentanţi ai
ONG-urilor, instituţiilor de cultură
din ţară şi din străinatate
160
PLANUL OPERAŢIONAL
O3, O4
ŢINTE RESURSE REZULTATE
OPŢIUNI STRATEGICE
STRATEGICE STRATEGICE AŞTEPTATE
• Existenţa liniilor de
Dezvoltarea unor module
comunicare internă şi
/opţionale privind
interinstituţională
comunicarea
• Toate cadrele
Formarea resursei umane în didactice utilizează
vederea utilizării sistemelor de tehnologiile
comunicare şi realizarea unei Resursa umană informaţionale şi
comunicări eficiente foarte bine liniile de comunicare
pregatită existente
T4: Utilizarea profesional • 75% dintre elevi
unui sistem Dotarea tuturor utilizează sistemele
eficient de compartimentelor cu mijloace informaţionale
comunicare moderne de comunicare existente în şcoală
Resurse de • Existenţa structurii
expertiză: participative care
Crearea unor structuri
existenţa unor monitorizează
participative elevi - personal
cadre didactice schimbul de informaţii
propriu – comunitate pentru
cu expertiză şi cu comunitatea
realizarea schimbului de
experienţă
informaţii cu exteriorul
şi adecvarea acestuia la
contextul comunitar concret
• Existenţa monografiei
Responsabilizarea şi motivarea
şi a materialelor de
resursei umane pentru
promovare a imaginii
şcolii
Atragerea de resurse pentru • Implicarea tuturor
T5: Promovarea realizarea unor materiale de cadrelor didactice
imaginii unităţii promovarea a imaginii şcolii pentru promovarea
şcolare pe plan imaginii şi/sau
local, naţional şi realizarea de materiale
internaţional promoţionale
Realizarea unor parteneriate
• Existenţa contractelor
cu instituţii/ organizaţii/
de parteneriat
mass-media, co-interesate în
• Existenţa programului
de activităţi
extraşcolare
161
Programe stabilite
Pentru realizarea scopurilor menţionate în proiect au fost definite
următoarele programe:
1. Programul de pregătire a cadrelor didactice
2. Programul de modernizare a bazei materiale
3. Programul „Dimensiunea Europeană şi egalitate de şanse”
4. Programul de întărire a legăturilor dintre şcoala şi comunitate
5. Programul de promovare a imaginii şcolii
1. Programul de pregătire a cadrelor didactice
Activitate Obiective operaţionale Termen

Formarea grupului de lucru
Realizarea chestionarului de nevoi
Stabilirea
Aplicarea chestionarului tuturor cadrelor didactice din şcoală
necesarului de
Interpretarea chestionarului
formare a cadrelor
Studierea fișelor de formare profesională a cadrelor
didactice în
didactice 2011-2016
conformitate cu
Intocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare
opţiunile strategice
pe: utilizarea echipamentelor audio - video, aplicarea
definite
metodelor activ- participative centrate pe elev, probleme
de comunicare, utilizare de echipamente informaţionale
în funcţie
Formarea cadrelor
Realizarea unui grafic de formare de numărul
didactice
formabililor
Realizarea de asistenţe la orele de curs

Monitorizarea Realizarea unor registre de evidenţă a utilizării
activităţii cadrelor echipamentelor permanent
didactice Urmărirea utilizării echipamentelor audio-video şi
informaţionale
2. Programul de modernizare a bazei materiale

Inventarierea Stabilirea comisiei de inventariere a lucrărilor necesare

tuturor lucrărilor Derularea inventarierii
iunie
necesare Stabilirea necesarului de resursă financiară
reamenajării Stabilirea surselor de finanţare
162
Responsabili Resurse Indicatori de performanţă
Lista cadrelor didactice cu nevoi de

Materiale: hârtie, copiator, toner,
formare pe: utilizarea
creioane, pixuri
echipamentelor audio-video,
De timp: necesar aplicării şi
Director aplicarea metodelor activ-
interpretării chestionarului
Director adjunct participative centrate pe elev,
Financiare: resurse extrabugetare,
probleme de
De autoritate: recunoaştere a nevoii
comunicare, utilizare de
de formare
echipamente informaţionale
La finalul cursurilor, 70% dintre

Materiale: calculator cu legătură la
Director cadrele didactice instruite vor fi
Internet şi imprimantă, copiator,
Directorul capabile să utilizeze echipamentele
tablă, consumabile
adjunct audio-video, să aplice metode
De timp: necesar formării
Formatori activ-participative centrate pe elev,
Financiare: necesare asigurării
să comunice eficient, să utilizeze
consumabilelor
echipamentele informaţionale
Materiale: fişe de asistenţă
De timp: necesar efectuării
Existenţa fişelor de asistenţă
Director asistenţelor, monitorizării utilizării
Utilizarea zilnică a echipamentelor
Şefi de catedre echipamentelor
de către toţi profesorii, conform
Financiare: necesare eventualelor
registrului de evidenţă
activităţi de întreţinere a
echipamentelor

Materiale: hârtie, creioane, pixuri
De timp: necesar inventarierii
Director De autoritate: recunoaştere la Lista de inventar
nivelul direcţiei de învăţământ din
Primărie
163
Realizarea lucrărilor
Efectuarea lucrărilor de reamenajare/ igienizare anual
de reamenajare
Stabilirea comisiei de inventariere a necesarului de dotare

Stabilirea Inventarierea existentului de dotare
necesarului de Stabilirea necesarului de dotare permanent
dotare Stabilirea necesarului de resursă financiară
Stabilirea surselor de finanţare
Achiziţionarea
de mobilier,
echipamente şi Efectuarea achiziţiei de mobilier, echipamente şi aparatură permanant
aparatură
modernă
3. Programul de pregătire „Dimensiune europeană şi egalitate de şanse”
Utilizarea PC-ului şi TIC pentru găsirea de

Identificarea resurselor resurse educaţionale
permanent
educaţionale europene Realizarea unor schimburi de experienţă
Realizarea unui portofoliu tematic

Realizarea unor materiale Informarea tuturor cadrelor didactice
referitoare la asupra subiectului în discuţie permanent
„Dimensiunea europeană “ Desfăşurarea unei mese rotunde cu
exemple de bune practici
Formarea unor cadre didactice

Selectarea cadrelor didactice
în crearea
Contactarea organizaţiilor/instituţiilor care
deprinderilor sociale şi tehnice 2011-2016
pot furniza asistenţă de specialitate
de promovare a valorilor
Formarea cadrelor didactice
europene
Identificarea nevoilor de Formarea echipei care va realiza studiul

formare a elevilor privind Realizarea de chestionare pentru grupurile
2011-2012
deprinderile sociale şi tehnice de de interes: elevi, cadre didactice
promovare a valorilor europene Centralizarea datelor
164
Materiale: în funcţie de necesităţi Sălile reamenajate
De timp: necesar realizării lucrărilor Exterioarele clădirilor
Director
Financiare: necesare materialelor şi Gardul liceului
plăţiia muncitorilor
Materiale: hârtie, creioane, pixuri
De timp: necesar inventarierii
Director De autoritate: recunoaştere la Listele cu dotările necesare
nivelul direcţiei de învăţământ din
Primărie
Materiale: în funcţie de devizie
De timp: necesar efectuării
lucrărilor Existenţă aparatură, echipament,
Director
Financiare: necesare plăţilor mobilier conform planurilor
De autoritate: recunoaştere de
direcţia învăţământ primărie

Internet şi imprimantă, consumabile Existenţa proiectelor
Coordonatorul de
De timp: necesar căutării Existenţa unei baze de
proiecte şi programe
Financiare: necesare realizării resurse informaţionale
schimburilor (finanţare externă)
Coordonatorul de
Internet şi imprimantă, consumabile Dicţionarul de termeni
Profesori de limba
De timp: necesar realizării materialelor Materiale informative
română şi limbi
Financiare: necesare asigurării logisticii
străine
Directorul Materiale: calculator cu legătură la

Directorul adjunct Internet şi imprimantă, consumabile
Coordonatorul de De timp: necesar formării Formarea cadre didactice
proiecte şi programe Financiare: necesare plăţii formatorilor,
RFC asigurării suportului de curs

Internet şi imprimantă, consumabile
Echipa desemnată Centralizatorul datelor
De timp: necesar realizării studiului
Financiare: asigurării logisticii
165
Desfăşurarea de activităţi extra-
curriculare online cu parteneri Participare la eTwinning permanent
din străinatate
4. Programul de întărire a legăturilor dintre şcoala şi comunitate
Realizarea de activităţi extraşcolare cu Poliţia,

Organizarea de activităţi Biserica, Spitalul, ONG-uri, Primărie
permanent
comune Lansarea de proiecte/ programe comune cu alte
şcoli locale
Actualizarea site-ului şcolii

Realizarea unei reţele de Organizarea unui forum de discuţii pe site-ul
comunicare eficientă şcoală şcolii permanent
- comunitate Realizarea unei agende cu numere de telefon/
adrese de e-mail specifică comunităţii
Identificarea posibililor sponsori
Obţinerea unor sponsorizări Realizarea de contracte
permanent
Obţinerea de sponsorizări
Desfăşurarea unor activităţi comune
Incheierea de parteneriate Identificarea tuturor partenerilor locali

cu organizaţii din Incheierea de contracte de parteneriat permanent
comunitatea locală Desfăşurarea de activităţi comune cu aceştia
5. Programul de promovare a imaginii şcolii
Activitate Obiective Termen

Vizitarea unităţilor şcolare Cunoaşterea şcolilor cu acelasi statut
şi promovarea directă a Derularea de activităţi comune permanent
ofertei educaţionale Prezentarea şcolii
Desemnarea unei echipe care să realizeze

Realizarea materialelor
materiale promoţionale permanent
promoţionale
Promovarea revistei şcolii
166
Coordonatorul de Materiale: calculator cu legătură la
Realizarea a 3 astfel de
proiecte şi programe Internet
parteneriate
Prof. de informatică De timp: necesar derulării activităţilor
Materiale: în funcţie de
Directorul adjunct
activitate
Coordonator de proiecte şi Existenţa proiectelor/programelor
De timp: necesar
programe
realizării activităţii
Director
Existenţa site-ului şcolii cu forumul
Catedra informatică Materiale: calculator,
de discuţii
Secretariat hârtie
Existenţa agendei cu numere de
Coordonator de proiecte şi De timp: necesar
telefon/adrese e-mail specifică
programe realizării activităţilor
comunităţii
De timp: necesar
Director Contractele de sponsorizare
inventarierii
Director De timp: necesar

Director adjunct identificării Existenţa contractelor de
Coordonator de proiecte şi partenerilor şi încheierii parteneriat
programe parteneriatelor

Directorul adjunct Materiale: de prezentare a şcolii
Realizarea cel puţin a unei
Coordonator de De timp: necesar vizitelor
vizite lunare
Materiale: hârtie, copiator, calculator,
imprimantă
Realizarea de pliante diferite
De timp: necesar realizării
Echipa desemnată Realizarea a 2 numere din
materialelor
revista şcolii
Financiare: necesare asigurării cu
consumabile
167
PROGRAMUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
RESPONSABILITATEA
MONITORIZĂRII ŞI TIPUL ACTIVITĂŢII
EVALUĂRII
-întâlniri de informare, actualizare;
echipa de lucru -sedinţe de lucru pe termene fixate anterior;
-întâlniri cu membrii CEAC
-acţiuni specifice cuprinse în planul managerial, planul CA,
tematica CP;
echipa managerială -discuţii de informare, feed-back;
-rapoarte semestriale;
-rapoarte anuale;
-analiza rapoartelor CEAC.
-planuri manageriale -pentru implementarea PDI-ului;
-rapoarte semestriale şi lunare;
-fişe de autoevaluare;
responsabilii comisiilor -portofoliile membrilor comisiei;
metodice şi tematice: -asistenţe/inter-asistenţe;
-lecţii demonstrative;
-acţiuni extracurriculare;
-schimb de experienţă în cadrul cercurilor pedagogice sau în
cadrul unor proiecte.
168
PDI liceu,
filiera teoretică, profil real - umanist
6.11

- Denumirea unităţii şcolare: Liceul Teoretic „G.C.”
- Tipul de unitate şcolară: liceul teoretic cu predare în limba română, profil
real - umanist, specializările matematică - informatică, ştiinţe ale naturii, filologie,
ştiinţe sociale
- Forme de învăţământ: zi
- liceu: niveluri de organizare: ciclul secundar inferior clasele IX-X, ciclul
secundar superior XI - XII
- nr. total clase: 30
- oferta curriculară este elaborată în funcţie de: baza materială existentă,
resursa umană (profesori), discipline de teze/probe de Bacalaureat, solicitarea
elevilor şi părinţilor
- discipline opţionale cu programe şcolare proprii
RESURSE STRATEGICE
Resurse umane
- nr. posturi didactice: 53
- nr. cadre didactice calificate: 53
- nr. directori: 2
- nr. posturi didactice auxiliare: 10
- nr. posturi nedidactice: 7
- nr. posturi cabinet consiliere psihopedagogică:1
Informaţii cu privire la elevi
- nr. total elevi: 935
- Realizarea planului de şcolarizare 100%
- Rata de promovabilitate la Bacalaureat: 100%
- Rata de promovabilitate / repetenţie / abandon: 0
- Situaţie disciplinară: bună
- Participare la olimpiade, concursuri şcolare: premii municipale,
naţionale şi internaţionale
Baza materială: 4 corpuri de clădire, 30 de săli dintre care: laboratoare şi
cabinete 15, săli de clasă 15, 2 săli de sport, 1 sală de festivităţi multifuncţională,
club, amfiteatru, CDI, 1 bibliotecă cu peste 33000 volume, 1 muzeu scolar, 2
cabinete medicale, 1 cabinet psihopedagogie, 1 bază sportivă în aer liber, 4 săli
pentru arhivare, secretariat, contabilitate etc.
Relaţia cu comunitatea: părinţi (Asociaţia de Părinţi - Profesori, Consiliul
Consultativ al Părinţilor), parteneriate cu comunitatea educaţională locală cu
ONG- uri şi Instituţii de învăţământ superior, parteneriate externe (şcoli din
Barcelona, Suedia şi Franţa).
169
Analiza PESTE
1) la nivel naţional:
• Integrarea în U.E. conduce la alinierea învăţământului la standardele
internaţionale, diminuarea centralismului, birocraţiei, corupţiei.
2) la nivel local:
• Dezvoltarea şi modernizarea şcolilor, dezvoltarea asistenţei şi protecţiei
sociale, programe de sprijin financiar pentru elevii aflaţi în dificultate.
POLITIC
3) la nivelul şcolii
• Neangajarea politică
• Capacitatea unor cadre didactice de a elabora politici în domeniul educaţiei.
Contextul politic intern şi internaţional din domeniul educaţiei sunt favorabile
dezvoltării şcolii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii informaţionale şi de
comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne şi externe).
Din punct de vedere legislativ, învăţământul preuniversitar funcţionează pe
baza următoarelor acte normative:
• Ordinul MECTS nr. 5606/2012 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării
naţionale pentru absolventii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013;
• Ordinul MECTS nr. 4801/2010 cu privire la Metodologia de organizare şi
desfăşurare a evaluării naţionale şi programele pentru disciplinele la care se
susţine evaluarea naţională;
• Ordinul MECTS nr. 5608/31.08.2012 privind organizarea şi desfăşurarea
admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul şcolar 2012-2013;
• Ordinul MECTS nr. 4802 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în
învăţământul liceal de stat;
• Ordinul MECTS nr. 5610/2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului
de bacalaureat naţional 2013;
• Ordinul MECTS nr. 4799/2010 privind Metodologia de organizarea şi
desfăşurarea examenului de bacalaureat;
• Ordinul MECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele examenului
de bacalaureat naţional;
LEGISLATIV
• Legea nr.35/2006 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ;
• Guvernul României - Programul Naţional de Guvernare 2009 - 2012, şi
Programul Naţional de Reformă, capitolele referitoare la educaţie;
• Iniţierea şi susţinerea de către guvern a unor programe sociale (suplimentul
gratuit de hrană, “Laptele şi cornul”, pentru preşcolarii din grădiniţele cu
program normal şi elevii din clasele I-VIII; manuale gratuite pentru învăţământul
obligatoriu; rechizite şcolare gratuite pentru elevii din clasele I-VIII cu venituri
mici; burse sociale);
• Strategia postaderare a MEN, 2007-2013;
• Consiliul Uniunii Europene, Raportul cu privire la “Învăţarea de-a lungul
vieţii în serviciul cunoştinţelor, creativităţii şi inovării”, Bruxelles, 13 ianuarie
2010;
• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi
2013-2020;
• Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul referitor la educaţie concluziile
Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea
170 europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale („ET 2020”).
• Interesul Primăriei (de sector) şi a Consiliului Local pentru reparaţii şi investiţii;
ECONOMIC
• Creşterea posibilităţii de identificare şi procurare a resurselor extrabugetare.
• Şomajul şi sărăcia, probleme sociale atât la nivel naţional cât şi local,

influenţează tendinţa tinerilor/adolescenţilor spre acte de delincvenţă;
SOCIAL
• Diferenţe de statut social între mediile familiale ale elevilor.
• Dotarea şcolii cu tehnică de calcul, aparatură de birotică, Internet,
mobilier;
• Accesul elevilor din şcoală la sistemul educaţional - informaţional AEL
TEHNOLOGIC
precum şi la internetul şcolii;
• Uzura morală şi fizică rapidă a tehnicii de calcul.
• Existenţa în şcoală a 2 cercuri ecologice şi unul de eco–turism care
promovează în rândul elevilor principiile privind protejarea spaţiilor verzi,
ecologizarea mediului, colectarea deşeurilor reciclabile;
ECOLOGIC
• Premii la concursurile naţionale, relaţii de parteneriat cu facultăţile ecologice
şi cu alte ONG-uri de profil.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Adaptarea curriculumului la nevoile - Rezistenţa unor cadre didactice la promovarea
comunităţii şi dezvoltarea CDS la nivelul CDS-urilor cu conţinuturi noi şi programe
tuturor claselor; şcolare proprii;
- Participarea multor elevi cu rezultate bune şi - Rezistenţa elevilor din ciclul superior la
foarte bune la competiţiile şcolare. achiziţionarea unor manuale şi auxiliare;
- Programe foarte încărcate.
- Ofertă bogată, centralizată la nivelul MEN de - Utilizarea neadecvată a sistemului informatic
CDS; în contradicţie cu nevoile reale ale elevilor.
- Legislaţie ce permite adaptarea programelor
şcolare prin CDS-uri la nevoile tinerilor;
- Procesul de descentralizare.
171
RESURSE UMANE
- Personal didactic cu o bună pregătire

metodico-ştiinţifică demonstrată prin
- Rezistenţa la schimbare, atât în rândul cadrelor
obţinerea de grade didactice;
didactice, dar şi la unii elevi;
- Personalul didactic auxiliar şi nedidactic
- Management slab la nivelul unor colective
calificat;
metodice (lipsa autorităţii responsabilului de
- Existenţa personalului medical
comisie metodică);
corespunzător;
- Neadecvarea metodelor şi tehnicilor de instruire
- Profesori cu nivel ridicat al competenţelor
la nevoile reale ale elevilor;
metodico - ştiinţifice şi experienţă în-
- Neintegrarea în activităţile didactice a metodelor
delungată la catedră;
moderne interactive de predare - învăţare -
- Toate cadrele didactice şi cele didactic
evaluare;
auxiliare, participă la cursuri de formare
- Neimplicarea unor cadre didactice tinere în
profesională şi proiecte, programe etc;
derularea unor proiecte interne şi internaţionale;
- Media de admitere este ridicată, element
- Reconsiderarea relaţiei profesor - elev (o mai mare
de tradiţie pentru această unitate de
flexibilitate în relaţia cu elevul);
învăţământ;
- Participare slabă a unor cadre didactice la cursurile
- Stabilitate crescută a personalului
de formare şi perfecţionare (diriginţi);
didactic;
- Blocarea unor posturi didactice auxiliare şi
- Indicator de promovabilitate la
nedidactice (chiar dacă uneori sunt unice).
bacalaureatul este 100%, absolvenţii
regăsindu-se pe piaţa muncii.
- Cadrele didactice antrenate în alte activităţi socio-

- Ofertă mare şi diversificată a cursurilor economice pentru a se putea întreţine (pregătire
se formare profesională de perfecţionare superficială a lecţiilor);
(CCD, Universitate, Proiecte ISMB etc. ) - Plecarea unor cadre didactice valoroase în alte
- Exitenţa ofertei de formare a personalului sectoare de activitate;
cu fonduri europene; - Intrarea în sistemul de învăţământ a unor cadre
- Autonomie şcolară sporită. didactice tinere cu slabă pregătire profesională;
- Incapacitatea cadrelor didactice de a se adapta la
exigenţele şcolii.
172
- Spaţiile şcolare modernizate oferă condiţii de igienă
şi protecţie personală corespunzătoare elevilor; - Lipsa resurselor financiare prin
- Laboratoare şi cabinete la toate disciplinele de autofinanţare pentru dezvoltarea bazei
învăţământ; didactice;
- Programe ce vizează dotarea cu sisteme informatice - Resurse financiare diminuate de la
şi media performante; autorităţile locale;
- Mobilier şcolar individual; - Mijloace de învăţământ insuficiente în
- Baza sportivă modernă; laboratoare şi cabinete;
- Televiziune integrată; - Logistica informatică învechită.
-Existenţa centrului de formare şi evaluare ECDL în şcoală.
- Existenţa în şcoală a centrului municipal de
prevenire a faptelor antisociale;
- Surse de finanţare alternative; - Criza economică naţională şi mondială;
- Descentralizarea sistemului de învăţământ - Salariile nemotivante pentru angajaţii
(finanţare „per capita”); sistemului.
- Burse pentru elevi şi alte ajutoare în sprijinul
acestora.
- Existenţa protocoalelor de colaborare cu instituţii
din învăţământul superior, instituţii culturale (teatre),
ONG -uri, comunitate educaţională;
- Antrenarea părinţilor în activităţile educaţionale
din şcoală, în baza noii legi a educaţiei;
- Sprijinul constant al comunităţii locale în dezvoltarea
- Nu toţi părinţii participă la acţiunile
şcolii şi modernizarea bazei materiale;
şcolii;
- Derularea unor proiecte internaţionale de tip Regio,
- Nu toate instituţiile educaţionale
Comenius şi Leonardo în care sunt antrenate cadre
exprimă interes pentru colaborare.
didactice şi elevii;
- Existenţa Asociaţiei Părinţi Profesori;
- Colegiul face parte din Asociaţia Colegiilor
Centenare;
- Existenţa în şcoală a unui centru de prevenire a
faptelor antisociale.
- Insuficienta implicare a unor cadre
- Posibilitatea dezvoltării de noi parteneriate cu didactice în activităţile extraşcolare;
unităţi similare din ţară sau din alte ţări membre - Insuficienta implicarea a părinţilor
UE (pornind de la experienţa parteneriatelor deja elevilor cu performanţe şcolare
existente). deosebite în activităţi educative
desfăşurate în şcoală.
173
Deviza: VIZIUNEA
„Şcoala noastră – Liceul Teoretic „G.C.” este o instituţie importantă în învăţământul
mediu democratic şi preuniversitar. Este o instituţie modernă în ceea ce priveşte viziunea
creativ de dezvoltare
pentru toţi şi
managerială, dar fără să se desprindă de tradiţia inaugurată încă de la înfiinţare
performanţă pentru în anul 1860. Recunoaşterea valorii şcolii se datorează muncii de zi cu zi a
fiecare.” fiecărui cadru didactic, dar şi a generaţiilor de elevi.
MISIUNEA
Unitatea noastră este una modernă, care-şi propune:
• să asigure implementarea programului de guvernare în domeniul
Reformei învăţământului;
• să asigure un învăţământ de calitate în contextul armonizării cu
standardele Uniunii Europene;
• să formeze absolvenţi cu nivel înalt de pregătire şi cultură generală
solidă;
• să-şi menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil teoretic,
specializările real şi umanist;
• să formeze personalităţi puternice;
• să construiască un set de valori individuale de natură profesională,
socială şi culturală în funcţie de care să-şi orienteze comportamentul şi întreaga
carieră.
Această viziune poate să devină realitate în funcţie de sincronizarea
obiectivelor cu posibilităţile de realizare a acestora.
Obiectivele şcolii sunt:

1. Să formeze şi să consolideze deprinderi, abilităţi şi competenţe ce
permit intrarea în învăţământul superior sau încadrarea pe piaţa muncii;
2. Să ofere elevilor posibilitatea de a-şi satisface dorinţa de cunoaştere,
de a folosi tehnicile informaţionale, de a dobândi abilităţi de comunicare în
limbile moderne.
Realizarea acestor obiective printr-un curriculum specific şi printr-o
valorificare eficientă a resurselor umane şi materiale va răspunde cerinţelor şi
expectanţelor elevilor, părinţilor, profesorilor şi comunităţii.
Partenerii educaţionali ai liceului: elevi, părinţi, comunitate, instituţii
publice au beneficiat, prin implicare, de competenţele profesionale ale cadrelor
didactice, didactic - auxiliar, de certitudini: educaţie, decenţă, siguranţă,
deschidere spre nou.
Beneficiarii acestor obiective şi valori, elevii sau partenerii au găsit aici
respectarea şi aplicarea legislaţiei în raport cu AQUIS-UL COMUNITAR în
ceea ce priveşte calitatea, eficientizarea şi desfăşurarea procesului de predare-
învăţare - evaluare.
174
Tinte
, strategice
A. Asigurarea unui nivel de pregătire a elevilor corespunzător nevoilor
societăţii, aspiraţiilor şi capacităţii individuale.
B. Stimularea formării continue a cadrelor didactice în vederea creşterii
calităţii actului didactic.
C. Modernizarea procesului instructiv - educativ.
D. Dezvoltarea parteneriatului educaţional la nivel naţional şi
internaţional.
Optiuni
, strategice
Ţinta
Domenii strategice Programe de dezvoltare
strategică
- Dezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale
adaptate nevoilor elevilor şi resurselor şcolii
Dezvoltarea
- Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în A, C
curriculară
activitatea instructiv-educativă
- Programe de consiliere şi dezvoltare profesională
- Programul anual de reparaţii şi investiţii
Dezvoltarea - Programul de dotare cu obiecte de inventar şi mijloace
C A, B, F, G
resurselor materiale de învăţământ performante pentru toate disciplinele şi
în toate spaţiile şcolare
Dezvoltarea - Programe de formare şi dezvoltare profesională

B, A, E, F, G
resurselor umane - Programe de consiliere profesională
Dezvoltarea relaţiilor - Programe educative extraşcolare A, DE, D,

comunitare - Programe educative interinstituţionale C, G
175
,
Dezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale adaptate nevoilor elevilor
şi resurselor şcolii
Ţinta A, C
Activităţi Obiective Resurse Termen
• Oferta • Satisfacerea intereselor / • Resurse Martie –
DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
educaţională opţiunilor elevilor şi părinţilor informaţionale Anual

prin elaborare de CDS adecvate
• Realizarea planului de • Fişa de opţiuni,

şcolarizare cadre didactice Iunie-Iulie –
cu experienţă, Anual
• Accesibilitatea tuturor elevilor,

indiferent de starea socială,
materială, etnie, la actul • Revista Şcolii Anual
instructiv-educativ
Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în activitatea instructiv-

educativă
Ţinta A, C
Activităţi Obiective Resurse

• Achiziţionarea de soft-uri • Dezvoltarea competenţelor • CD-uri, dischete,
cu programe necesare tehnice, la toţi elevii. Laboratorul
predării diferitelor AEL, laboratoare
discipline informatică,
Internet
• Utilizarea calculatorului în • Exersarea abilităţilor elevilor în
actul didactic utilizarea tehnicii informatice • Calculator, Internet
la activităţi ale altor discipline Cancelarie
• Utilizarea internetului în de învăţământ
completarea informaţiilor • Realizare de activităţi didactice • Cadre didactice,
şi elaborarea materialelor cu pronunţat caracter practic Informaticianul şcolii,
de lucru, atât de către aplicativ prin utilizarea tehnicii ajutorul programator
profesori, cât şi de către informatice
elevi
176
Etape Responsabili Indicatori de performanţă
- elaborarea ofertei educaţionale
Aplicarea chestionarelor de
- popularizare (afişaj, pliante flyere,
interese unui număr de cel
site- ul liceului)
puţin 150 elevi şi 50 părinţi
- dezbateri Directori, Comisia
- expoziţii pentru Curriculum, 100% elevi înscrişi în clasa a
Responsabili catedre, IX-a
- Târgul de ofertă educaţională –
Contabilitate,
Ghidul liceelor
Secretariat, Diriginţi Toate solicitările de burse de
- Ziua Porţilor deschise ajutor social (burse de orfani,
cazuri medicale) au fost
rezolvate favorabil
Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

permanent - elaborarea Responsabil Minim o oră de TIC/elev/
necesarului de catedră săptămână, pentru activitatea
materiale independentă.
- studiu de piaţă Informaticianul Minim 2 ore/săptămână/

pentru identificarea şcolii elev de utilizare TIC la alte
celei mai avantajoase discipline decât TIC sau
oferte (calitate/preţ) informatică.
conform - elaborarea Contabilitate Cel puţin... materiale (de

planificării graficului de lucru tipul...) pentru fiecare catedră,
calendaristice în laboratoarele de în fiecare semestru.
informatică
Numărul elevilor cu grad
permanent Directori
ridicat de satisfacţie faţă de
disciplinele... a crescut cu ...%
Fiecare elev este implicat în cel
puţin un proiect din lista...
177
Programe de orientare şcolară şi profesională
Ţinta A

• Planul activităţilor educative • Obiectivarea • Resurse umane: experienţă
orientării şcolare ca profesori diriginţi şi de
şi profesionale specialitate
• Protocoale de colaborare în acord cu
cu instituţii de învăţământ capacitatea • Resurse informaţionale
superior individului privind reţeaua instituţiilor
de învăţământ superior,
• Includerea în şcoli postliceale, oferte
• Pregătirea elevilor în specialităţi proiectul planului de burse de studiu în
coroborate cu cerinţele forţei de şcolarizare a străinătate
de muncă (matematică- specializărilor
informatică, filologie-studiul corespunzătoare
intensiv al unei limbi străine) intereselor elevilor
şi resurselor şcolii
Programul anual de reparaţii şi investiţii

Ţinta A, C

• Lucrări de reparaţii • Crearea unui climat Financiare: anual
şi investiţii optim de lucru, în - planul de buget
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA DE
concordanţă cu anual
normele legale igienico- - fonduri
sanitare extrabugetare
Umane:
• Stimularea interesului - personalul
RESURSE FINANCIARE
elevilor pentru studiu administrativ şi de

prin oferirea unui întreţinere
mediu de lucru “estetic
şi funcţional”
• Competiţii între • Întreţinerea bazei

elevi în scopul materiale de către elevi elevi permanent
menţinerii prin estetizarea acesteia
curăţeniei, ordinii
şi întreţinerii bazei
materiale
178
Indicatori de
Termen Etape Responsabili
performanţă
septembrie - Studierea planului activităţilor Comisia Creşterea cu 5% a
anual educative propuse de ISJ/ISMB diriginţilor rezultatelor bune
- Dezbateri, discuţii cu părinţii şi elevii şi foarte bune la
Coordonatorul examene naţionale
- Consiliere psihopedagogică a elevilor de proiecte faţă de anul şcolar
- Studierea şi popularizarea ofertelor şi programe anterior
sem. II instituţiilor de educative
anual învăţământ superior Consilierul Cel puţin 95%
psihopedagog din numărul
- Vizite, pretestări cu ocazia zilelor elevilor absolvenţi
porţilor deschise la diverse facultăţi obţin atestatul
Director adj. de competenţă
permanent Director lingvistică
Indicatori de
Etape Responsabili
performanţă
- elaborarea planului Director
de reparaţii şi investiţii, Administrator financiar
pentru anul calendaristic Consiliul de Administraţie - Cel puţin 5 cabinete
următor, transmiterea modernizate până la
acestora la DGAUPP sfârşitul anului şcolar
- întocmirea proiectului
de buget
-aprobarea bugetului
- organizarea licitaţiei prin Director
DGAUPP
- încheierea contractului
- stabilirea lucrărilor ce
pot fi efectuate din surse
extrabugetare
- desfăşurarea Consiliul reprezentativ al părinţilor - Cel puţin 3 premii

programului educativ Consiliul reprezentativ al elevilor conform clasamentul
Coordonatorul de programe şi proiecte concursului lunar
educative
179
Programul de dotare cu obiecte de inventar şi mijloace de învăţământ
performante pentru toate disciplinele şi în toate spaţiile şcolare
Ţinta C, A, B
* Dezvoltarea bazei materiale prin -Finalizarea dotării cu • Financiare:
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA
dotarea cu video proiectoare a video proiectoare a - planul de buget

tuturor sălilor de clasă tuturor sălilor de clasă aprobat
umane:
- administraţie şi
contabilitate
DE RESURSE FINANCIARE
* Amenajarea unor noi spaţii de -Realizarea de • Finanţare buget,

învăţare ca şi cabinete la diferite parteneriate extrabugetar
discipline de studiu interinstituţionale
* Amenajarea unui spaţiu pentru • Financiare:

servirea mesei de prânz - planul de buget
aprobat
-Finalizarea amenajarii umane:
spatiului de servire a - administraţie şi
mesei contabilitate
• Implicarea şcolii în programe • Îndeplinirea tuturor • Profesori diriginţi,

care au ca finalitate dotarea descriptorilor elevi
cu mijloace de învăţământ de calitate
ATRAGEREA DE FONDURI
performante corespunzători
Standardelor de
• Activităţi ce vizează creşterea referinţă (nivel • Spaţii oferite spre
resurselor extrabugetare optimal de realizare închiriere
a activităţii) aprobat
prin H.G. 1534/2008
• Organizarea unor activităţi
comune: elevi, părinţi, • Sala de curs, Cadre
comunitate, şcoală didactice, elevi
180
Indicatori de
performanţă
decembrie Cumularea ofertelor, Administrator de Videoproiectoare
…… întocmirea dosarului de patrimoniu funcţionabile până la data
achiziţii Administrator de...
Contractarea firmei celei mai financiar
avantajoase ca ofertă de preţ Director
şi calitate
Efectuarea măsurătorilor şi Profesori limba 3 cabine amenajate de:

……. comenzii română, istorie şi limba română, istorie
Instalarea noului mobilier matematică şi matematică până la
sfârşitul anului şcolar
Identificarea spaţiului Administrator de
…. patrimoniu Spaţiu pentru servirea
Identificarea resursei Administrator mesei de prânz până la
financiare pentru procurarea financiar sfârşitul anului şcolar
echipamentului necesar Director
anual Înscrierea, participarea, Director ... activităţi desfăşurate cu

întocmirea proiectului Coordonatoriul părinţii în fiecare semestru
de proiecte
şi programe
educative
conform Întocmirea documentaţiei, Cel puţin 3 activităţi pe
contractului organizarea licitaţiei, Director semestru ce au ca scop
semnarea contractului obţinerea de fonduri
extrabugetare în vederea
semestrial Stabilirea modalităţilor de Director, dir. adj., achiziţionării a cel puţin 3
comunicare şi colaborare cu coordonatori videoproiectoare până la
partenerii de proiect de proiecte sfârşitul anului şcolar
şi programe
Derularea activităţilor educative
181
Programe de formare şi dezvoltare profesională
Programe de consiliere profesională
Ţinta B, A, C

• Activităţi de formare periodică • Formarea cadrelor • Cadre didactice,
şi continuă organizate de didactice în Fişa de asistenţă,
instituţii abilitate scopul aplicării Oferta CCD, permanent
metodelor de Materiale,
predare-învăţare referate elaborate
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
• Activităţi de perfecţionare activ-participative în acest sens, lunar

organizate la nivelul
catedrelor şi ariilor curriculare
(comunicări, mese rotunde,
colocvii)
• Consilii profesorale cu temă • Realizarea unui act • Sala de consiliu săptămânal

didactic eficient
• Asistenţe la ore, discuţii şi atractiv pentru • Fişe de asistenţă lunar
individuale, consiliere cu elev, calitate în Cadre didactice
fiecare cadru didactic educaţie
• Lecţii demonstrative susţinute • Materiale săptămânal

de cadrele didactice cu didactice
experienţă • Programe CDS februarie
• Activități de menţinere a unui • Perfecţionarea • Telefon, scrisori lunar sau

nivel ridicat al comunicării cadrelor didactice (carte poştală) permanent
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
cu familiile elevilor prin pe probleme în funcţie

întâlniri, lectorate, schimb de educative de caz
experienţă între diriginţi
• Activități în cadrul • Implicarea unui • Spaţii şcolare, conform

parteneriatelor educaţionale număr crescut de dotarea existentă grafic şi
dezvoltate cu reprezentanţi cadre didactice program de
ai comunităţii locale, dar şi la în parteneriatele • Internet, fax activităţi
nivel naţional şi internaţional dezvoltate de educative,
unitatea şcolară anual
182
Etape Responsabili Indicatori de performanţă
Stabilirea priorităţilor şi nevoilor Director Adeverinţe şi/sau certificate
de perfecţionare Responsabili catedre de formare continuă obţinute
Identificarea cursurilor de CEAC de către cel puţin 15 cadre
perfecţionare didactice ce au participat
la cursuri pentru învăţarea
Organizarea în şcoală a cursurilor Responsabil metodelor de predare-
oferite de instituţii abilitate perfecţionare învăţare activ-participative
Responsabili arii
curriculare
Elaborarea graficului de asistenţă Responsabil Participarea cadrelor

perfecţionare didactice la cel puţin o
Elaborarea planului de activitate Director activitate pe lună susţinută în
lunar la nivelul catedrelor Director adj. cadrul comisiilor metodice
Responsabili catedre
Responsabili catedre
Organizarea şi desfăşurarea Diriginţi O întâlnire lunară cu părinţii

şedinţelor cu părinţii la început de Directori pentru a se regla cerinţele
an şcolar CEAC şcolii cu nevoile copiilor
Semnarea contractelor de şi realizarea unui program
parteneriat şcoală-părinte ameliorativ
Planificarea acţiunilor educative şi Director, Activităţi lunare organizate cu

de dezbatere în C.P. Director adj. reprezentanţi ai comunităţii
Coordonator de proiecte locale pentru menţinerea
şi programe educative unui flux informaţional
coerent, actualizat între
familie - şcoală - societate cu
scopul rezolvării problemelor
de etapă
183
Programe educative extraşcolare
Ţinta D, C

• Activităţi care să dezvolte • Elaborarea • Internat, bibliotecă,
capacitatea de comunicare şi unei oferte Cadre didactice, Elevi
structurare a informaţiilor extracurriculare de
larg interes pentru
elevi
• Activităţi de tipul: serbări şcolare, • Elevi, Locaţii de
Balul bobocilor, Balul absolvenţilor desfăşurare
organizate de către elevi
DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE
• Activităţi cultural-artistice şi • Dezvoltarea • Casete video, CD-uri

sportive proiectate de către elevi bilităţilor de cu activităţi din anii
autocunoaştere, anteriori
• Activităţi cultural-artistice şi descoperire de noi
sportive, competiţii la care elevii valori, noi talente • Elevi, Cadre didactice
sunt încuraţi să participe la elevi
• Activităţi ale reprezentanţilor • Dezvoltarea, la • Locaţii de desfăşurare

comunităţii pentru identificarea nivelul elevilor, a
unei locaţii adecvate desfăşurării obiectivităţii
anumitor activităţi
• Stabilirea contactelor cu diferite • Identificarea/ • Proiecte/program

fundaţii, ONG-uri, agenţi economici procurarea unor
în scopul unor sponsorizări, utile noi surse de
diverselor activităţi extraşcolare finanţare
184
Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă
permanent Discuţii: identificarea Colectivul de Lunar se va edita câte un
intereselor elevilor redacţie a revistei număr din revista şcolii în
Documentare, şcolii care sunt prezentate aspecte
proiectare, evaluare din activitatea şcolară şi
extraşcolară
anual Prezentarea comisiei Coordonatorul de Cel puţin 2 activităţi
de profesori ce proiecte şi programe organizate de elevi pe fiecare
monitorizează selecţii educative semestru
de oferte, organizare
permanent Prezentarea bilanţului Coordonatorul de

activităţilor din proiecte şi programe Cel puţin 2 activităţi cultural-
domeniul extraşcolar educative artistice şi sportive
Diriginţii
anual Provocare, Directori
conform Încurajare de Consiliul
graficului participare Reprezentativ al
Accept de participare elevilor
după caz Adrese, cereri, Diectori Cel puţin 3 contracte de

informări Coordonatorul de parteneriat încheiate cu
proiecte şi programe reprezentanţii comunităţii
educative, C.E.A.C. până la sfârşitul semestrului I
permanent Prezentare proiect, Director Cel puţin 2 acorduri de

identificare relaţii, Coordonator de sponsorizare, donaţie până la
contact, „negociere” proiecte şi programe sfârşitul semestrului I
educative
Consiliul
reprezentativ al
elevilor şi părinţilor
185
Programe educative interinstituţionale
Ţinta D, C
• Programe educaţionale ce • Dezvoltarea • Umane: profesori de
urmează a fi desfăşurate în parteneriatului limbi străine, fizică,
parteneriat cu instituţii din educaţional, în chimie, biologie,
ţară sau din străinătate în perspectiva integrării U.E. • Elevi, cadre didactice
cadrul temelor dezbătute la Reprezentanţi ai
nivelul Clubului European din • Dezvoltarea spiritului instituţiilor partenere
şcoală competiţional
• Întâlniri cu personalităţi • Dezvoltarea educaţiei • Materiale

remarcabile din diverse pentru valori documentare: TV,
domenii (Cenaclul literar: video
DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE
Amurg sentimental) • Elevi, materiale de

informare, soft-uri
• Acţiuni pentru prevenirea • Dezvoltarea educaţiei • Elevi,
consumului de droguri şi pentru sănătate Cadre didactice, Poliţie
delicvenţei juvenile, violenţei
Comunitară
• Activităţi ecologice • Dezvoltarea educaţiei Elevi,
ecologice Diriginţi, Administrator,
• Activităţi pe tema „Educaţie • Dezvoltarea educaţiei Reprezentant adm.
pentru sănătate” pentru viaţa comunităţii materiale
• Dezvoltarea imaginii Reprezentanţii
pozitive a şcolii Ministerului Sănătăţii,
ONG-uri
• Acţiuni umanitare în • Promovarea egalităţii de
parteneriat cu Centrele de şanse pentru toţi elevii Elevi,
plasament pentru copii şi inclusiv cei cu dizabilităţi Profesori,
Direcţia de protecţie socială fizice sau probleme Locaţia de desfăşurare
sociale
• Acţiuni în colaborare cu
mass-media
186
Indicatori de
performanţă
anual Instalarea noului Coordonator
mobiler, dotare, de proiecte
amenajare şi programe
educative
anual Proiectare, Contactare Profesorii de limbi Cel puţin 3 programe
permanent parteneri, Accept de străine educaţionale
parteneriat
permanent Stabilire, propunere, Coordonator Cel puţin 3 activităţi

întocmirea graficului de proiecte pentru prevenirea
activităţilor şi programe consumului de droguri
Pregătirea materialelor educative şi delicvenţei juvenile,
Stabilirea echipelor de Directori violenţei
lucru, a participanţilor Coordonator
semestrial şi invitaţilor de proiecte
şi programe
educative
semestrial Fixarea şi anunţarea Director Semestrial, 45% din
programului de Coordonator numărul elevilor vor
activitate de proiecte participa la cel puţin 2
şi programe activităţi ecologice
educative
când este cazul Prezentare ofertă, Coordonator Cel puţin 2 activităţi

Invitaţii, de proiecte umanitare cu Centrele de
Organizare şi programe plasament pentru copii
educative şi Direcţia de protecţie
socială în fiecare semestru
când este cazul
Apariţia lunară în presa
locală a cel puţin 2 articole
ce promovează activitatea
şcolară şi extraşcolară
187
6.12 PDI școală specială

Şcoala Gimnazială Specială ,,SFÂNTA MARIA”
2012 - 2017
Istoric: Şcoala Gimnazială Specială ,,SFÂNTA MARIA” este înfiinţată din
anul 1967 şi şcolarizează elevi/copii cu deficienţă mintală moderată, profundă,
severă şi asociată. Unitatea şcolară e situată în zona de nord a oraşului şi
răspunde nevoilor de educaţie, recuperare compesare, ale elevilor cu CES din
tot oraşul şi din zonele limitrofe.
Cultura organizatorică:
• Este caracterizată prin ethos profesional înalt. Valorile dominante
sunt: cooperare, respect reciproc, muncă în echipă, ataşament faţă de copii,
creativitate şi dorinţa de perfecţionare.
Nivel de învăţământ:
• preşcolar;
• primar;
• gimnazial.
COMPETENŢE ŞI STRUCTURI MANAGERIALE

Managerul are abilităţi şi competenţe organizatorice, abilităţi în
negocierea şi rezolvarea conflictelor. A absolvit cursuri de management:
Management educaţional, CMU.
Echipa managerială valorizează oferta educaţională a şcolii, coordonează
proiecte educaţionale prin care promovează imaginea şcolii.
Există o comunicare eficientă intra- şi interinstituţională la nivelul
sistemului de învăţământ special.
În cadrul comisiei CEAC există un set de proceduri de evaluare a
rezultatelor învăţării şi proceduri pentru evaluarea corpului profesoral.
RESURSE STRATEGICE
• Disciplinele opţionale existente şi posibilitatea diversificării acestora;
• Programe Şcoala după şcoală, Şcoală de vară;
• 35 cadre didactice titulare cu gradul didactic I, doi metodişti;
• Posibilitatea şi disponibilitatea echipei manageriale de organizare a
concursului de titularizare în vederea asigurării calităţii corpului profesoral.
188
Analiza PESTE
• Apropierea şcolii de comunitate, prin adoptara unor politici
politic
corespunzătoare în administraţie şi finanţare;
• Fenomenul de descentralizare.
• Finanţarea şcolii prin consiliile locale/judeţene;
economic
• Orientarea spre o cultură a proiectelor.
• Integrarea unor categorii de copii cu CES în învăţământul de masă;
• Schimbări privind aşteptările comunităţii faţă de şcoală;
social
• Dificultăţi în accesul pe piaţa muncii sau continuarea studiilor pentru
mulţi dintre absolvenţi.
• Introducerea tehnologiilor moderne în practica educaţională;
tehnologic • Redimensionarea sistemului de formare şi dezvoltare profesională a
cadrelor didactice.
• Legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;
ecologic
• Amploarea programelor de protejare şi conservare a mediului natural.
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Şcoala dispune de documente
curriculare specifice (planuri de
învăţământ, programe şcolare);
- Există şase programe CDS;
- Lipsa manualelor şcolare, a materialelor auxiliare
- În activitatea didactică, la clasele cu
(manuale vechi, conţinuturi - teme nereprezentative
elevi cu deficienţe severe, profunde şi
de actualitate din punct de vedere al mesajului pe
asociate şi în activitatea terapeutică,
care îl transmit, neadecvate nivelului de dezvoltare
recuperatorie şi de compensare se
psihoindividuală a elevilor din şcoala specială).
utilizează programe de intervenţie
personalizate;
- Adaptarea conţinuturilor la nivelul de
înţelegere al elevilor.
- Planul-cadru restricţionează numărul de ore alocat
unor discipline ca: educaţie fizică, abilitare manuală,
educaţie tehnologică, educaţie muzicală cât şi
- Alternative educaţionale care să numărul de ore redus pentru terapiile specifice;
completeze ,,nişele” din planul cadru: - Programe şcolare neadaptate la nivelul de
Şcoala după şcoală, Şcoala de vară, dezvoltare psihoindividuală a elevilor şi discipline
discipline opţionale diversificate; nereprezentative pentru nevoile educative ale
- Mediatizarea problematicii legate de elevilor cu CES;
integrare şi sprijinul MEN/ISJ-uri/sindicate. - Politica educaţională de integrare a copilului cu
dificultăţi de învăţare în învăţământul de masă, fără
asigurarea cadrului afectiv şi a structurilor de sprijin
necesare.
189
RESURSE UMANE
- Încadrarea cu personal calificat, care are
experienţă în activitatea cu elevii cu deficienţă
mintală;
- Procent mare de cadre didactice cu gradul
didactic I şi II; - Nerealizarea numărului minim de elevi la
- Personal didactic auxiliar cu experienţă; două clase (grupa de preşcolari şi clasa I).
- Existenţa firmei de pază care asigură
securitatea elevilor;
- Reducerea absenteismului şi abandonului
şcolar cu 5%.
- Refuzul familiilor de a-şi înscrie copiii cu
deficienţă mintală în învăţământul special;
- Numărul redus de profesori de sprijin în
- Descentralizarea sistemului de învăţământ raport cu numărul de elevi ce necesită servicii
şi reorganizarea reţelei şcolare (concurs de de sprijin;
titularizare la nivel de unitate). - Demersul greoi de orientare şcolară şi
profesională către şcolile speciale afectează
finalizarea efectivelor de elevi la începutul
anului şcolar.
- Starea fizică a spaţiilor şcolare corespunzătoare
activităţii educativ-recuperatorii;
- Mobilier şcolar adecvat cantitativ şi calitativ;
- Existenţa cabinetelor de terapii specifice:
terapia tulburării de limbaj, kinetoterapie, - Lipsa de resurse financiare pentru desfăşurarea
psihodiagnoză; laborator AEL - dotate activităţilor extraşcolare şi extracurriculare şi
corespunzător; pentru îmbunătăţirea dotării logistice.
- Achiziţionarea serviciilor de catering şi
medicale;
- Bugetul de venituri şi cheltuieli acoperă
nevoile financiare minimale ale şcolii.
- Salariile în învăţământ încă nu sunt atractive

- Surse de finanţare extrabugetară; şi motivante pentru cadrele didactice;
- Fonduri insuficiente aprobate pentru nevoile
reale ale şcolii;
190
- Existenţa şi activitatea comitetului de părinţi
pe şcoală;
- Derularea programului ,,Şcoala părinţilor”;
- Implicarea şcolii în Programul naţional - Popularizarea insuficientă a serviciilor
,,Strategia Naţională de Acţiune Comunitară”; educaţionale oferite de şcoala specială
Realizarea revistei şcolii; (terapia tulburării de limbaj, consiliere,
- Dezvoltarea relaţiei profesori-părinţi prin profesor itinerant/de sprijin, kinetoterapie,
realizarea de activităţi extraşcolare şi prin psihoterapie).
parteneriate cu unităţi şcolare din alte judeţe;
- Încheierea de parteneriate cu Primăria, Poliţia
şi ONG-urile.
- Perceperea negativă a elevilor deficienţi de
către membrii comunităţii;
- Emisiuni dedicate elevilor cu dizabilităţi, - Mediul economic şi de afaceri este puţin
reviste etc. interesat de susţinerea învăţământului special;
- Mediul economic defavorizat din care provin
elevii.
MISIUNEA ŞCOLII
Echipa managerială îşi propune ca toţi absolvenţii unităţii noastre Motto
şcolare să beneficieze de programe educative de recuperare - compensare, în ,,Cu ajutorul şcolii
vederea inserţiei sociale. speciale îmi găsesc
Şcoala specială este un sistem educaţional deschis care oferă locul în societate”.
elevilor cu CES, posibilitatea valorificării potenţialului psihointelectual,
facilitându-le adaptarea la cerinţele societăţii, dezvoltarea stimei de sine şi
câştigarea autonomiei personale.
ŢINTE STRATEGICE
1. Realizarea de materiale didactice auxiliare în vederea completării
mesajului informativ - educaţional din manualele şi programele şcolare;
2. Iniţierea şi derularea unor programe de diseminare în şcolile de
masă şi în comunitatea locală a ofertei educaţionale a unităţii şcolare;
3. Atragerea de surse de finanţare extrabugetare pentru modernizarea
mediului şcolar.
191
Optiuni
, strategice
Ţintă strategică Opţiunea privind curriculum
1. Realizarea unor materiale didactice Identificarea unor deprinderi, priceperi, abilităţi
auxiliare în vederea completării mesajului şi comportamente.
informativ-educaţional din manualele şi
programele şcolare.
2. Iniţierea unor programe de diseminare în Schimburi de experienţă cu şcoli din

şcolile de masă şi în comunitatea locală a învăţământul de masă pentru popularizarea
ofertei educaţionale a unităţii şcolare. ofertei educaţionale. Activităţi comune
extracurriculare cu elevii din învăţământul de
masă.
3. Atragerea de surse de finanţare Organizarea unor ateliere de lucru pentru
extrabugetare pentru modernizarea dezvoltarea abilităţilor manuale.
mediului şcolar.
,
PLAN OPERAȚIONAL
Obiective Activităţi Resurse
1. Realizarea unor -Stabilirea echipelor de lucru; -20 de cadre
auxiliare didactice la cel -Stabilirea structurii ghidului şi al didactice;
puţin o disciplină din programului de lucru; -Fonduri
cele 7 arii curriculară. -Elaborarea în cadrul comisiilor metodice a extrabugetare,
materialelor auxiliare curriculare. Materiale de
specialitate
existente în şcoală.
2. Diseminarea ofertei Stabilirea echipelor de lucru; -10 cadre didactice;
educaţionale a unităţii Elaborarea ofertei educaţionale; -10 părinţi;
noastre şcolare în Stabilirea reţelei de şcoli generale în care -pliante, DVD-uri,
şcolile de masă şi în vor fi diseminate informaţiile: profesorii materiale power-
comunitatea locală. itineranţi popularizează oferta educaţională point;
în şcolile de masă; -1000 RON alocate
Coordonatorul de programe şi proiecte din buget.
şcolare şi extraşcolare prezintă oferta
educaţională în cadrul Târgului de ofertă
educaţională.
3. Strângerea de Crearea atelierelor de lucru; - 8 cadre didactice;

10000 RON pentru Stabilirea tipului de produse finite; - 20 elevi din şcoala
modernizarea mediului Participarea la Tărguri de Crăciun, Mărţişor, specială;
şcolar. Paşte; - 10 elevi voluntari
Depunerea de proiecte pentru obţinere din şcoala de masă.
de suport financiar din partea a doi agenţi
economici.
192
Opţiunea privind resursa Opţiunea privind resursa Opţiunea privind relaţiile
materială umană comunitare
Identficarea unor resurse Cursuri de abilitare Parteneriate cu tipografia,
financiare pentru editarea curriculară CCD.
materialelor auxiliare
specifice învăţământului
special.
Identificarea unor resurse Alcătuirea unor echipe mixte Reţea de comunicare între
de autofinanţare în scopul profesori-părinţi pentru şcoli şi instituţii partenere.
realizării programelor şi desfăşurarea activităţii de
diseminării acestora. diseminare.
Valorificarea produselor Formarea unor echipe mixte Participarea la târguri cu

activităţii în scopul cu elevi voluntari de la obiecte realizate de elevi.
autofinanţării. şcolile de masă, desfăşurarea Expoziţii cu vânzare;
atelierelor de lucru. Sensibilizarea opiniei publice.
Termene Responsabili Indicatori de realizare

martie Director Conceperea a cel puţin 7 auxiliare curriculare
Coordonatori comisii în şcoală, câte unul pentru fiecare arie
metodice curriculară, până la data de 25 martie;
iunie
octombrie Responsabil CEAC, Distribuirea a cel puţin 300 pliante, 150

Coordonatorul de programe DVD-uri, în 50 de şcoli de masă, prin vizite la
decembrie şi proiecte şcolare şi unităţile şcolare;
extraşcolare, Preşedintele
comitetului de părinţi pe
aprilie şcoală Creşterea cu 5% a numărului de elevi înscrişi
în şcoala specială.
Coordonator de proiecte Fabricarea de către elevi şi vânzarea a 40 de

şi programe, prof. educaţie ornamente de crăciun,
permanent tenologică, prof. de activităţi 50 felicitări, 60 mărţişoare, 25 lumânări
de preprofesionalizare, decorative, până la data de...
profesori educatori.
193
6.13 PDI Palate și Cluburi

Palate/Cluburi ale copiilor/Cluburi Sportive
COMPONENTA DIAGNOZĂ

PREZENTARE GENERALĂ
Palatul/clubul copiilor/clubul sportiv este situat într-o zonă a oraşului cu
populaţie şcolară numeroasă.
Contextul social economic este favorabil pentru activităţile instituţiei. În
zonă există numeroase familii cu venituri modeste. Afluenţa copiilor si elevilor
este stimulată de gratuitatea activităţilor. Accesul nediscriminatoriu al copiilor
de vârste între 3-18 ani, care provin din diverse medii sociale, cu precădere a
celor defavorizate socio-economic, permite frecventarea cercurilor, de către
copii si elevi, atat de pe raza oraşului, cât şi din localităţile limitrofe. Copiii
au posibilitatea de a frecventa, la libera alegere, disciplinele care îi reprezintă
în funcţie de aptitudini, dorinţa, îndemânare sau îi ajută să se descopere pe
ei înşişi, clubul contribuind prin oferta educaţională la dezvoltarea pasiunilor
cultural-artistice, sportive şi tehnico- ştiinţifice. Copiii care frecventează şi
participă la activităţile clubului, scăpaţi de stresul notei şi al catalogului din
şcoală, devin mai relaxaţi, mai receptivi şi îmbrăţişează cu mai mult entuziasm
noutăţile.
În cadrul Palatului/clubului funcţionează următoarele cercuri/secţii:
cultură şi civilizaţie engleză, franceză, germană, cerc de informatică, muzica
vocală şi instrumentală, pictură, grafică şi ceramică, nataţie, gimnastică ritmică,
gimnastică aerobică, dans modern, dansuri populare, fotbal, baschet, tenis de
câmp şi educaţie civică/înot, atletism, judo/lupte/hochei pe iarbă handbal, etc.
Activitatea instructiv - educativă din Palatul/clubul este susţinută de n cadre
didactice calificate, dintre care x titulare, y suplinitori, z în cumul şi de w cadre
reprezentând personal didactic auxiliar. Activitatea instructiv - educativă se
derulează în schimburi de grupe într-un orar cuprins de la ora 800, la ora 1800/
de la ora 900 la ora 1900, în funcţie de orarul şcolar al copiilor, inclusiv sâmbăta
şi duminica şi în perioada vacanţelor şcolare.
194
Analiza SWOT
CURRICULUM
- Oferta educaţională prin cele n cercuri/secţii; - Ponderea mică a cercurilor sportive;
- Existenţa programelor adaptate cerinţelor şi - Scăderea numărului de cercuri cu
actualizarea lor anuală în funcţie de noutăţile apărute profil tehnico-ştiinţific;
în legislaţie sau regulamente; - Programul profesorilor nu se poate
- Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care potrivi la toate solicitările comunităţii.
menţine şi promovează specificul tradiţional alături
de elementul de noutate;
- Transferul de metode didactice neconvenţionale
centrate pe elev, utilizate în cadrul activităţilor
educative şcolare şi extraşcolare, în vederea ridicării
calităţii şi eficienţei actului educaţional;
- Utilizarea tehnicilor moderne în activitatea de cerc;
- Desfăşurarea lecţiilor interactive şi demonstrative;
- Activităţi crosscurriculare între cercuri din profiluri
diferite;
- Pregătirea copiilor şi organizarea de concursuri
locale la nivelul cercului pentru formarea echipajului
reprezentativ la nivel judeţean/regional/naţional/
internaţional
- Sprijinul părinţilor prin colaborarea acestora cu - Dezvoltarea ofertei de activităţi
coordonatorii de cerc în alegerea tematicii; extraşcolare în cadrul unităţilor
- Colaborarea cu părinţii pentru achiziţionarea de şcolare;
materiale şi auxiliare didactice necesare (cărţi, ghiduri, - Existenţa şi apariţia cluburilor
dicţionare, CD-uri, DVD-uri, albume, partituri); particulare care oferă activităţi
- Existenţa regulamentelor de concurs pe profilul cultural - artistice şi sportive contra
fiecărui cerc. cost, dar care sunt mai bine plasate
geografic;
- Oferta negativă a străzii.
195
RESURSE UMANE
- experienţă în domeniul activităţii extraşcolare;

- personal didactic calificat, cu competenţe necesare
evaluării şi valorificării valenţelor educative derivate
dintr-o problematică educativă diversă;
- Numărul mic de posturi şi norme
- personal didactic auxiliar bine pregătit profesional;
nu satisface în totalitate nevoile
- personal nedidactic conştiincios;
şi dorinţele copiilor sau părinţilor
- copii înscrişi la cercuri pasionaţi şi interesaţi pentru
acestora;
dezvoltarea talentului şi aptitudinilor lor;
- inexistenţa titularilor pe toate
- cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar au abilităţi
posturile;
în utilizarea calculatorului şi a internetului;
- personalul nedidactic de pază
- personalul didactic şi didactic-auxiliar participă la cursuri
insuficient, neputând asigura
de formare;
permanent securitatea palatului/
- implicarea întregului personal la organizarea acţiunilor
clubului;
din CAER si CAEN;
- nu toate cadrele didactice au fost
- cadre didactice participante la mobilităţi individuale
cuprinse în module de formare
Comenius în ţări UE;
continuă.
- experienţa cadrelor didactice dobândită în derularea
proiectelor de cooperare europeană;
- Experienţă dobândită prin participarea copiilor şi a
cadrelor didactice la festivaluri internaţionale.
- copiii din şcoli şi grădiniţe beneficiază de o bună pregătire - reduceri de personal care afectează
prin desfăşurarea de activităţi în unităţile de învăţămînt sub mai ales personalul didactic –
coordonarea cadrelor didactice ale palatului copiilor; auxiliar şi nedidactic;
- părinţii care manifestă interes pentru activităţile palatului; - scăderea salariilor şi salariile mici
- parteneriatul cu cadrele didactice din unităţi de influenţează atragerea cadrelor
învăţământ partenere; didactice la examenul de titularizare;
- Consiliul judeţean al copiilor îşi desfăşoară activităţile la - oferta redusă a CCD în
Palatul Copiilor; domeniul educaţiei non-formale
- criza finaciară a determinat creşterea numărului de copii (inexistentă) şi a metodelor activ –
şi părinţi interesaţi de activităţile Palatului Copiilor. participative.
196
- existenţa unui spaţiu adecvat cu săli amenajate - lipsa mobilierului adecvat în toate sălile
specific fiecărui cerc; de cerc;
- gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de - lipsa calculatoarelor în unele cercuri.
palat;
- existenţa autorizaţiei de funcţionare;
- baza materială adaptată fiecărui cerc;
- baza materială în continuă modernizare;
- realizarea de resurse extrabugetare prin închirierea
unor spaţii;
- conexiunea la internet.
- parteneriatul cu părinţii prin sprijinul financiar al - Legislaţia referitoare la bugetul pe
comitetului de părinţi la nivelul fiecarui cerc; capitolul: dotări, reparaţii;
- parteneriatul cu părinţii în realizarea costumelor - bugete mici şi finanţări întârziate.
şi al altor dotări: bare pentru săli de dans, covoare,
instrumente muzicale.
- parteneriat activ cu Primaria oraşului pentru sprijin - nu reuşim să atragem întotdeauna
financiar în realizarea proiectelor; sponsori, firme particulare, companii
- parteneriate cu şcoli din UE datorită derulării de care să sprijine financiar activităţile
proiecte Comenius şi Regio; palatului/clubului copiilor.
- numeroase parteneriate cu unităţi şcolare din oraş şi
localităţi limitrofe acestuia şi alte localităţi din judeţ;
- Vizibilitatea actului educaţional în comunitate şi
societate prin mediatizarea activităţilor extraşcolare
şi extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri,
competiţii, emisiuni la care participă copiii);
- parteneriat cu Poliţia de proximitate şi cu Jandarmeria;
- parteneriat cu asociaţii , ONG-uri.
- lobby din partea părinţilor privind activităţile - promovarea unei mentalităţi
palatului/clubului şi performanţelor copiilor; dispreţuitoare la adresa activităţii
- promovarea aspectelor pozitive prin media locală şi educative şcolare şi extraşcolare;
naţională; - Dificultăţi financiare ale partenerilor
- Parteneriat foarte bun cu cadrele didactice din şcoli noştri.
şi grădiniţe în promovarea ofertei educaţionale;
- Desfăşurarea activităţilor de cerc în şcoli şi grădiniţe
prin prezenţa coordonatorilor de cerc în şcolile şi
grădiniţele care solicită acest lucru;
- Derularea unor proiecte internaţionale de tip
Comenius şi Regio. 197
MANAGEMENT
- Existenţa structurilor de conducere şi a - Comunicare internă insuficient dezvoltată şi
structurilor de asigurare a calităţii: consiliul de valorificată;
administraţie şi CEAC; - Nu sunt aplicate în totalitate documentele
- Competenţa managerială a echipei de proiective;
conducere; - Neimplicarea membrilor CEAC în activitatea
- Metodele şi tehnicile utilizate urmăresc clubului;
continuu eficientizarea procesului - Inexistenţa procedurilor care să acopere
managerial; toate aspectele activităţii.
- Deschiderea spre schimbare a conducerii
şi a corpului profesoral;
- Existenţa PDI, PO şi a celorlalte
documente proiective.
- Participare şi vizite de studiu, în proiecte ce - Schimbările legislative frecvente şi care nu ţin
vizează managementul educaţional. cont de realitatea din sistemul extraşcolar;
- Volumul mare de documente /raportări/
situaţii statistice de întocmit, determină
scăderea motivaţiei.
Deviza: VIZIUNE
„Calitate în educaţie Activitatea educativă extraşcolară reprezintă spaţiul care permite
– copil educat şi viitor transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor
asigurat!”
dobândite.
MISIUNEA
- Asigurarea dezvoltării fiecărui elev la potenţialul maxim, punând accent
pe însuşirea valorilor.
- Cultivarea unui mediu educativ centrat pe valori, responsabilitate şi
profesionalism prin intermediul activităţilor de timp liber : cultural artistice,
sportive, tehnico-ştiinţifice şi aplicative.
- Formarea capacităţilor intelectuale, abilităţilor practice şi a disponibili-
tăţilor practice şi disponibilităţilor afective prin asimilrea de cunoştinţe uma-
niste ştiinţifice, estetice, artistice morale şi sportive.
- Însuşirea tehnicilor de muncă intelectuală, de IT, necesare instruirii şi
auto-instruirii pe durata întregii vieţi.
198
Tinte
, si
, obiective operationale
,
DOMENIUL ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1: Intensificarea colaborării cu părinţii
Diversificarea ofertei
O2: Obţinerea sprijinului familiilor copiilor
educaţionale de activităţi
CURRICULUM ce sunt înscrişi la cercuri în vederea
extraşcolare pentru a
- OFERTA diversificării activităţilor de cerc
răspunde solicitărilor
EDUCAŢIONALĂ O3: Promovarea ofertei educaţionale prin
elevilor/familiei/pieţii
colaborarea cu cadrele didactice din şcoli
muncii
şi grădiniţe
Participarea cadrelor
didactice la cursuri de
RESURSE UMANE formare continuă în scopul O1: Sprijinirea cadrelor didactice pentru
creşterii caracterului obţinerea gradelor didactice
aplicativ al cunoştinţelor
oferite
O1: Realizarea a trei spectacole pe an din
Îmbunătăţirea bazei care să se colecteze fonduri extrabugerae
RESURSE
materiale prin atragerea O2: Dezvoltarea unor activităţi copii-
MATERIALE ŞI
de resurse extrabugetare părinţi în vedera obţinerii unor
FINANCIARE
pentru achiziţionarea sponsorizări cu care să premiem copiii
echipamentelor IT cu cele mai bune rezultate la sfârşit de an
şcolar
RELAŢII Realizarea unei strategii O1: Dezvoltarea unui parteneriat activ cu
COMUNITARE ŞI de relaţii publice şi de Consiliul Local
DE PARTENERIAT comunicare cu partenerii O2. Dezvoltarea de parteneriate cu cel
din comunitatea locală puţin 5 agenţi economici
Reconsiderarea
managementului palatului/ O1: Elaborarea a 10 proceduri privind
clubului şi la nivelul organizarea sedinţelor consiliului
fiecarui (fiecărei) cerc/ profesoral, consiliului de administraţie şi a
MANAGEMENT
secţii în scopul eficientizării CEAC
activităţilor şi al adecvării O2: Perfecţionarea managerială decizională
la nevoile exprimate ale prin asumarea de responsabilităţi
beneficiarilor
MONITORIZARE
Cine face: directorul cu echipa din Consiliul de Administraţie
Cine implementează: toţi angajaţii
Când: la sfârşitul fiecărui ciclu (semestrial, anual, etc)
Cum: utilizând instrumente precum:
- fişe de evaluare parţială şi finală a cadrelor didactice
- raportul de activitate semestrial şi anual
- raportul CEAC
- analiza documentelor
- chestionare adresate părinţilor, copiilor, partenerilor, cadrelor
didactice din şcoli şi grădiniţe
Cine controlează: membrii CEAC, reprezentanţi ISJ 199
PLANURI OPERAŢIONALE
Resurse
OBIECTIVE ACŢIUNI Materiale/ Financiare
În CP se analizează necesitatea Consumabile,
procedurilor. calculatoare,
1. Elaborarea
Emiterea în cadrul CA a deciziilor cartuş imprimantă,
procedurilor privind
privind elaborarea procedurilor hârtie.
organizarea şedinţelor
MANAGEMENT
Elaborarea procedurilor în cadrul

CP, CA şi a CEAC
comisiile metodice.
Monitorizarea implementării şi
revizuirea procedurilor.
2. Perfecţionarea În CP se analizează atribuţiile
Consumabile,
managerială decizională decizionale.
calculatoare,
prin asumarea de În CA se emit deciziile cu
imprimantă.
responsabilităţi responsabilităţile.
Şedinte cu părinţii; Săli de clasă
1. Intensificarea Activităţi comune copii-părinţi. Săli, terenuri de
CURRICULUM - OFERTA
colaborării cu părinţii sport, săli de

spectacol, etc
Activităţi comune copii de la cerc cu Săli, terenuri de

2. Promovarea ofertei colegii din clasă şi şcoală; sport, săli de
educaţionale prin spectacol, etc
colaborarea cu CD din
şcoli şi grădiniţe Articole în publicaţii locale. Resursă financiară
din extrabugetar
Consilierea cadrelor didactice Sala de consiliu
RESURSE UMANE
şi materiale
documentative
1. Sprijinirea CD pentru
obţinerea gradelor
Asistenţe la ore Sală de cerc
didactice
Cupa Toamnei Premiile, diplomele

şi organizarea se vor
RESURSE MATERIALE ŞI
realiza cu sprijinul
1. Realizarea a trei
FINANCIARE
părinţilor.
spectacole pe an din
care să se colecteze
fonduri extrabugetare Estrada Elevilor Se vor căuta
sponsori.
Expoziţie de picturi cu vânzare Standuri,

paspartuuri
200
Responsabili Termen Indicatori de realizare
CP În cel mult 2 săptămâni de la 10 proceduri elaborate şi
CA elaborarea procedurii implementate
Şefii de comisii În cel mult 2 săptămâni de la
CEAC apariţia problemei
10 zile
permanent, respectiv anual
Director 15 septembrie decizii
Coordonatorul de cerc/ 1 noiembrie Creşterea cu...% a nivelului de

activitate satisfacţie a părinţilor faţă de
Cercul...
Coordonatorul de cerc/ conform planificării
activitate
Coordonatorul de cerc/ conform planificării Cel puţin 15 activităţi derulate în
activitate comun cu şcoli şi grădiniţe din oraş
/ sector până la sfârşitul anului
şcolar.
Şefii de comisie semestrial Cel puţin 8 articole pozitive
publicate în presa locală
Comisia de 1 octombrie Creşterea cu ...% a numărului de
perfecţionare şi şefii de cadre didactice care se înscriu
catedră pentru obţinerea gradelor
didactice.
Directorul şi şefii de conform planificării Realizarea a cel puţin... asistenţe la
catedră ore pentru fiecare cadru didactic,
până la sfârşitul anului şcolar.
Şefii de catedre 20 octombrie Cel puţin ... mii lei obţinuţi la
fiecare spectacol realizat.
Profesorul de teatru şi 15 februarie

comitetul de părinţi
Profesorul de pictură şi 8 martie

copiii de la cerc
201
Participarea reprezentantului
Consiliului Local şi al primarului Sala de consiliu
la toate şedinţele de Consiliu de
RELAŢII COMUNITARE ŞI DE
1. Dezvoltarea unui Administraţie

parteneriat activ cu
Consiliul Local Invitarea reprezentanţilor Consiliului Concursuri,
PARTENERIAT
Local şi al primarului la acţiunile spectacole

clubului
Fiecare şef de comisie/catedră

2. Dezvoltarea de propune o temă la care să invite Sală de consiliu
parteneriate cu agenţi economici
cel puţin 5 agenţi
economici
Masă rotundă cu părinţii Sală de consiliu;
consumabile
202
Directorul lunar Reprezentantul CL participă la
toate şedinţele CA.
Directorul semestrial Cel puţin ... reprezentanţi ai CL şi

ai primarului participă la fiecare
dintre acţiunile clubului.
Şefii de catedre/comisii semestrial Cel puţin ... mii lei obţinuţi dintr-
un contract de sponsorizare pe
acţiune.
Şefii de catedre/comisii; anual
responsabilii de cerc
203
6.14 PAS
Colegiu Economic
PLAN DE ACȚIUNE
COMPONENTA DIAGNOZA
Denumirea şcolii: Colegiul Economic “LICOVA”
Adresa: Str. Preot Cucu, nr. 10
Localitatea: Licova, Jud. Prahova
Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
Scurt istoric
Colegiul Economic „Licova” a fost înfiinţat în anul 1874 - sub denumirea
Şcoala Comercială - prin hotărârea Ministrului Instrucţiunii şi Cultelor.
- până în 1944 – a pregătit forţa de muncă în domeniul comercial;
- din 1948 – se transformă în Şcoala Tehnică de Administraţie Economică;
- în perioada 1950-1980 – este cunoscută drept Grup Şcolar Economic;
- în prezent – Colegiul Economic „Licova” - filiera tehnologică, profil
servicii, calificări: tehnician în turism, tehnician în activităţi economice,
organizator banqueting, tehnician în gastronomie.
În anul scolar 2013 - 2014 se asigură pregatirea elevilor în următoarele
forme de învăţământ şi specializări:
Filiera/Profil/
Specializare
Domeniu
Forma de învăţământ - tehnician în activităţi
Tehnologică/ economice
licela cursuri de zi,
Servicii
seral - tehnician în turism
Forma de învăţământ Tehnologică/ Organizator banqueting

postliceal Servicii Tehnician în gastronomie
204
VIZIUNEA
Inserarea absolvenţilor colegiului în piaţa muncii este imperativă. Ne
dorim să păstrăm tradiţia locală, să răspundem nevoilor comunităţii, dar şi
cerinţelor individuale şi de grup, să consolidam noi parteneriate cu comunitatea
locală şi cu şcoli de acelaşi profil din ţară şi din Uniunea Europeană, pentru
dezvoltarea dimensiunii europene a învăţământului profesional şi tehnic din
România.
MISIUNEA
Întreaga activitate de formare educaţională şi profesională desfăşurată
în unitatea noastră şcolară îşi propune:
- formarea unui absolvent autonom, responsabil, în măsură să decidă
asupra propriei cariere şi vieţi, care să contribuie la definirea propriilor căi de
dezvoltare şi împlinire intelectuală şi profesională;
- valorizarea şi conştientizarea propriilor experienţe în scopul orientării
optime pe piaţa muncii, dezvoltarea capacităţii de integrare activă şi
constructivă în grupuri sociale diferite: loc de muncă, familie, mediu social,
societate, în general;
- dezvoltarea competenţelor sociale esenţiale pentru reuşita şcolară:
comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, spirit de echipă;
- cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-civice, toleranţă, dialog, a
respectului pentru om, natură, mediul înconjurător;
- asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii noştri.
Prioritãti
, si
, obiective la nivel regional
si
, local
PRIORITATEA 1:
ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII
Obiectiv:
Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului TVET, cuprinzând
calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local şi asigurarea
accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară.
Ţinte:
1. Includerea în oferta educaţionala a şcolilor TVET a cel puţin 75%
din calificările de nivel 2, 3 şi 3 avansat din domeniile identificate ca
prioritare la nivel judeţean, astfel încât să se înregistreze o creştere cu
5% a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2017.
2. Cuprinderea absolvenţilor de nivel 3 din învăţământul TVET în
proporţie de minim 50% în învăţământul postliceal şi universitar.
205
Context:
La nivelul judeţului se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare
şi oferta educaţională a şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic, ceea ce
determină un grad redus de inserţie socio-profesională a absolvenţilor. Accesul
la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară este limitat, în principal, de:
Ø constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural şi cei
proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic);
Ø dezinteres din partea absolvenţilor învăţământului obligatoriu
pentru continuarea studiilor.
Se impune astfel elaborarea unei politici de intervenţie directă pentru a
corela sistemul educaţional cu piaţa muncii.
Acţiuni pentru atingerea Responsa-

Rezultate aşteptate Termen
obiectivului: bilităţi
1. Corelarea anuala a planului de
Plan de şcolarizare adaptat nevoilor ISJ
şcolarizare pentru IPT cu studiile anual
pieţei muncii CLDPS
realizate şi prognoza pieţei muncii.
2. Actualizarea anuală a PLAI pe PLAI revizuit
baza informaţiilor din PRAI, cu Număr de clase realizat pentru anual ISJ, CLDPS
particularităţi specifice regiunii. domenii prioritare
Plan de scolarizare adaptat nevoilor
pieţei muncii
3. Proiectarea anuală a PAS în Colectivele
Număr de clase realizat pentru
concordanţă cu recomandările din manageriale
domenii prioritare şi pentru anual
PRAI şi PLAI pentru toate şcolile ale şcolilor
domeniile în care au primit
IPT din judet. IPT
echipamente prin programele
Phare
4. Dezvoltarea de noi calificări şi Plan de şcolarizare adaptat nevoilor ISJ
anual
competenţe . pieţei muncii CLDPS
5. Iniţierea unor colaborări între Consilii
Reţele şcolare tematice la nivel
şcolile IPT din mediul rural şi 2017 Judeţene
regional şi local
şcolile IPT din mediul urban. ISJ
PRIORITATEA 2:
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDEŢ
Obiectiv:
Îmbunătăţirea dotării şcolilor IPT cu echipamente didactice/şcolare, IT
şi a infrastructurii educaţionale de bază.
Ţinta: Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de învăţare de către 80%

din şcolile IPT din judeţ:
1. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor TVET din judeţ: 90% din şcolile
IPT să aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50%
dintre acestea să aibă dotare conform standardelor;
2. Participarea la programele de reabilitare a 60% din şcolile IPT.
206
Context:
Calitatea clădirilor şcolilor poate avea un impact semnificativ asupra
dorinţei elevilor de a merge la şcoală şi asupra capacităţii lor de a accesa
tipul adecvat de formare. În acest sens, toate clădirile trebuie parţial sau total
reabilitate până în 2017 şi dotate minimal. Şcolile nu sunt accesibile pentru
elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practică
a elevilor sunt într-un proces de degradare fizica şi morala şi nu corespund
progresului tehnic şi standardelor actuale de formare profesională.
Rezultat măsurabil Termen
obiectivului: bilităţi
90% dintre şcoli au autorizaţie
1. Demararea acţiunilor sanitară de funcţionare şi îndeplinesc
CL, CJ,
de realizare a unor condiţii condiţiile de securitate şi sănătate în
2014 Şcoli IPT
corespunzătoare de învăţare muncă (autorizaţie SSM, evaluarea
ISJ
în toate şcolile IPT. riscurilor la locul de muncă, planul
de prevenire şi protecţie)
2. Crearea în şcolile IPT
80% dintre şcoli au infrastructură
a condiţiilor de acces şi ISJ
corespunzătoare pentru elevii cu 2017
învăţare pentru elevii cu Şcoli TVET
dizabilităţi
dizabilităţi.
60% dintre şcoli IPT sunt în
3. Reabilitaterea, CL, CJ,
programe de reabilitare: Phare
consolidarea sau extinderea 2017 Şcoli IPT
TVET, programe guvernamentale sau
unităţilor de învăţământ. ISJ
prin finanţare de la Consiliul local
90% dintre şcolile IPT au ateliere
şi laboratoare dotate la nivel
4. Dotarea unităţilor de minim; 51% şcoli IPT au ateliere
Şcoli IPT
învăţământ cu echipamente şi laboratoare dotate conform 2017
ISJ
didactice/şcolare şi IT. standardelor
Număr de şcoli IPT dotate prin
programe de investiţii
5. Dezvoltarea bazei CL, CJ,
materiale în şcolile pilot cu o şcoală dotată corespunzător 2017 Şcoli IPT
profil ....... ISJ
PRIORITATEA 3:
CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR DEZVOLTATE DE ŞCOALĂ
Obiectiv:
Dezvoltarea parteneriatului public - privat pentru o mai bună adaptare a
ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii.
Ţinta:
1. Încheierea a cel puţin unui acord de parteneriat pentru fiecare şcoală
IPT, conform domeniilor de calificare şcolarizate;
2. Autorizarea a 30% şcoli IPT ca furnizori de formare continuă, până în
2017.
207
Context:
Parteneriatul social pentru formarea profesională poate fi eficientizat
prin: implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională iniţială şi
continuă, transformarea şcolilor IPT în furnizori de servicii pentru comunităţile
locale, dezvoltarea parteneriatelor de tip public - privat, implicarea reală a
partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de integrare profesională a
absolvenţilor IPT, autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională
continuă.
Responsa-
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil Termen
bilităţi
Fiecare şcoală are cel puţin
1. Implicarea sporită a agenţilor economici CLDPS,
un acord de parteneriat cu
în dezvoltarea ofertelor de educaţie, Unităţile de
un agent economic.
relevante pentru nevoile de învăţare anual învăţământ,
Toate şcolile au în CA
individuală şi pentru nevoile agenţilor ISJ, agenţi
reprezentanţi ai agenţilor
economici. economici
economici.
Număr de acorduri de
2. Încheierea de către şcolile IPT a
parteneriat încheiate de Unităţile
acordurilor de parteneriat cu angajatorii
fiecare unitate şcolară. şcolare
pentru toate domeniile de calificare, în anual
80% elevi din IPT fac Comunitatea
vederea pregătirii practice şi angajării
instruire practică la agenţi locală
absolvenţilor.
economici.
Număr de agenţi economici ISJ
3. Dezvoltarea parteneriatului social pentru
de profil cu care şcolile au 2017 CLDPS
ruralul montan.
relaţii de parteneriat. Unităţi IPT
4. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de
formare profesională continuă şi dezvoltarea 10 şcoli autorizate ISJ
de programe de formare profesională 10 programe de formare 2017 Şcoli IPT
continuă de către şcolile IPT autorizate.
Număr de contracte de
5. Eficientizarea parteneriatelor prin
angajare a absolvenţilor. Şcoli IPT
implicarea partenerilor sociali în acţiunile
Număr de burse şcolare 2017 ISJ
privind integrarea pe piaţa muncii a
acordate de agenţii CLDPS
absolvenţilor IPT.
economici.
PRIORITATEA 4:
ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE CONTINUE A
CADRELOR DIDACTICE DIN IPT
Obiectiv:
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice
din IPT.
Ţinta:
1. Participarea tuturor cadrelor didactice la activități metodice;
2. Cuprinderea în procent de 100% a personalului didactic debutant din
IPT, în scheme de mentorat;
3. Participarea în procent de 30% a cadrelor didactice din IPT la cursuri
de formare profesională continuă.
208
Context:
Regiunea se confruntă în continuare cu o mobilitate profesională scăzută
şi fluctuaţie a personalului didactic din IPT;
În general, suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi
tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline
decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii şi lucrări publice,
fabricarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie, estetica şi igiena
corpului omenesc, agricultură etc.). Aceste cadre didactice se regăsesc în
special, în mediul rural, la şcolile cu clase de arte şi meserii.

obiectivului bilităţi
1. Identificarea nevoilor de formare
Procent de participare la
profesională a resurselor umane din
activități metodice cel puțin 90% ISJ
şcolile IPT şi asigurarea accesului 2014
Procent de participare la cursuri Şcoli IPT
acestora la programe de formare
de formare – cel puțin 80%.
profesională continuă.
2. Eficientizarea centrului de resurse la Număr de activități metodice și
ISJ
nivel judeţean cu filiale specializate pe de formare organizate de centrul 2017
Şcoli IPT
domenii. de resurse.
3. Programe de formare profesională ISJ
continuă a cadrelor didactice de Număr de cadre didactice din Şcoli IPT
2017
specialitate pentru dezvoltarea ruralul montan formate. cu profil
competenţelor specifice. agromontan
4. Organizarea schemelor de mentorat Procent de cuprindere a cadrelor
în școli pentru cadre didactice didactice debutante in schemele
debutante. de mentorat – peste 90%.
PRIORITATEA 5:
DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE INFORMARE ŞI ORIENTARE PENTRU
CARIERĂ
Obiectiv:
Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională şi pentru
carieră în fiecare şcoală IPT.
Ţinta:
Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională şi pentru
carieră în fiecare şcoală IPT.
Context:
În judeţul Prahova există în continuare un număr insuficient de cabinete
de orientare şi consiliere şi un număr mic de ore de consiliere/elev (1 oră/elev).
Consilierea nu orientează şi nu sprijină suficient IPT. Prin urmare, se impune
eficientizarea activităţii de consiliere prin creşterea numărului de consilieri,
a numărului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor şi îmbunătăţirea
mecanismelor de atragere a elevilor către IPT şi ocuparea unui loc de muncă.
209
În condiţiile schimbării permanente a raportului cerere-ofertă există
necesitatea unei informări optime şi coerente asupra tuturor aspectelor pe
care le implică alegera corectă a carierei. Procesul de consiliere trebuie să
asigure creşterea interesului elevilor pentru finalităţile vizate prin promovarea
fiecărui nivel.
Responsa-
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil Termen
bilităţi
1. Formarea competenţelor de orientare
Număr de cadre didactice ISJ
şi consiliere pentru cadrele didactice din 2014
formate CCD
IPT.
Număr de posturi didactice
2. Creşterea numărului de posturi
pentru consilieri şcolari la nivel 2017 ISJ
didactice pentru consilieri şcolari.
de judeţ.
3. Asigurarea unui cabinet de consiliere ISJ
Număr de cabinete de
profesională, cu dotare minimală, în 2017 Comunitatea
consiliere profesională.
fiecare unitate şcolară IPT. locală
Număr de scoli care derulează
acţiuni şi programe de
4. Derularea unor acţiuni şi programe de consiliere pentru carieră.
anual ISJ
orientare şi consiliere profesională. Număr absolvenţi IPT angajaţi
sau cuprinşi într-o formă
superioară de învăţământ.
PRIORITATEA 6:
ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN SISTEMUL IPT
Obiectiv:
Implementarea Sistemului Naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT.
Ţinta:
Asigurarea calităţii procesului de predare-învăţare pentru a satisface
aşteptările şi exigenţele beneficiarilor interni şi externi (elevi, părinţi, profesori,
angajatori).
Context:
În ceea ce priveşte procesul de educaţie şi formare profesională (EFP),
asigurarea calităţii devine parte integrantă din obiectivele de modernizare a
EFP prin Declaraţia de la Copenhaga, în 2002. S-a elaborat un Cadru Comun
de Asigurare a Calităţii, un model de referinţă menit să sprijine dezvoltarea şi
procesul de reformă a aspectelor legate de asigurarea calităţii în EFP la nivel de
sistem şi la nivelul furnizorilor, în statele membre.
210
obiectivului bilităţi
1. Întocmirea rapoartelor anuale de
Număr de rapoarte Şcolile IPT,
autoevaluare de către şcolile IPT din anual
realizate. ISJ
judeţ.
Valorificarea punctelor
2. Actualizarea anuală şi punerea tari şi remedierea
CEAC din
în aplicare a planurilor de măsuri punctelor slabe.
anual şcolile IPT,
privind îmbunătăţirea calităţii la Validarea prin inspecţie a
ISJ
nivelul fiecărei şcoli. concluziilor formulate în
urma autoevaluării.
3. Monitorizarea implementării
Număr de rapoarte de
instrumentelor de asigurare a calităţii anual ISJ
monitorizare.
în şcolile IPT.
4. Constituirea de reţele locale pentru Număr de reţele.
ISJ
consilierea în domeniul asigurării Număr de şcoli cuprinse anual
Şcoli IPT
calităţii. în reţelele constituite.
5. Autorizarea provizorie a noilor
Numărul de şcoli Şcolile IPT
calificări propuse de şcolile IPT în după caz
autorizate. şi ISJ
planurile de învăţământ.
6. Continuarea activităţilor Număr de stagii de
de formare a managerilor şi a formare desfăşurate şi permanent CCD, ISJ
coordonatorilor CEAC din şcolile IPT. număr de formabili.
211
Analiza PEST
Principalele aspecte relevante pentru IPT sunt următoarele:
- accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra
mediului rural;
POLITIC
- transparenţa, relevanţa şi calitatea formării profesionale iniţiale;
- corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de şcoli cu
nevoile pieţei muncii.
- Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe

negative asupra interesului acestora faţă de şcoală, de la dezinteres şi
absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de clasa a IX-a şi a X-a) până
ECONOMIC
la posibilul abandon şcolar;
- Coborârea plafonului de venituri pentru acordarea de manuale şcolare
gratuite pentru elevii învăţământului neobligatoriu.
- La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare,

cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ;
- Zona în care este situată unitatea şcolară poate fi favorabilă instruirii,
SOCIAL
familia şi comunitatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii
pentru educarea copiilor.
- Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot

mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate
nivelele învăţământului preuniversitar;
TEHNOLOGIC - Programul Ministerului Educaţiei, Sistem Educaţional Informatizat
(SEI), prin care a avut loc dotarea tuturor liceelor cu câte o reţea de
calculatoare performante, precum şi implementarea pachetului de
programe Asistent Educaţional pentru Liceu – AEL.
212
Analiza SWOT
MANAGEMENT
• Preocuparea echipei manageriale pentru
îmbunătăţirea activităţiilor din unitatea şcolară;
• Ameliorarea relaţiei dintre echipa de management
- profesori - elevi - părinţi;
• Utilizarea rapoartelor de analiză în vederea
dezvoltării instituţionale;
• Rezultate slabe la examenele
• Echipa dinamică şi deschisă pentru schimbare;
naţionale;
• Implicarea consiliului elevilor şi în procesul
• Monitorizarea procedurilor;
decizional privind desfăşurarea tuturor activităţilor,
• Disfuncţionalităţi în fluxul
precum şi în diverse proiecte şi programe din şcoală;
informaţional pe verticală şi pe
• Personalul de conducere se asigură că valorile şi
orizontală.
codurile de conduită ale organizaţiei sunt vizibile în
practică şi este model al unei culturi a excelenţei;
• Personalul de conducere se asigură că tot
personalul didactic, auxiliar şi nedidactic şi factorii
interesaţi se implică în implementarea asigurării
calităţii.
• Influenţa negativă a mass-mediei în
ceea ce priveşte situaţia învăţământului
şi situaţia rezultatelor la examenele
naţionale;
• Posibilitatea de a aplica pentru participarea la • Mediul social din care provin elevii
vizite de studiu. liceelor tehnologice;
• Instabilitatea legislativă în domeniul
politicilor sociale;
• Termene nerealiste în solicitarea unor
sarcini trasate de foruri superioare.
RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE
• Creşterea procentului de
• Aplicarea unui număr cât mai mare de proiecte
promovabilitate la examenul de
strategice cu finanţare europeană.
bacalaureat.
213
CURRICULUM
• Lipsa de interes a elevilor şi a părinţilor pentru
• Identificarea stilurilor de învăţare specifice
cunoaşterea competenţelor profesionale pe
elevilor şcolii, astfel încît profesorii pot să-şi
care trebuie să le dobândească pe perioada
adapteze demersul didactic la nevoile elevilor
şcolarizării;
(dovezi: dosarele diriginţilor, catalogul clasei,
• Nu toate spaţiile de învăţare dispun de resurse
proiectarea lecţiilor);
moderne şi de echipamente corespunzătoare
• În urma aplicării testelor predictive s-au
pentru defăşurarea activităţilor practice;
stabilit programe ferme pentru recuperarea
• Pregătire iniţială slabă a elevilor –
cunoştinţelor de bază la disciplinele de cultură
demonstrată de rezultatele testelor initiale;
generală (dovezi: rapoarte catedre);
• Oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor
• În urma parcurgerii programelor de
elevilor, opţiunile făcându-se în funcţie de
recuperare, cei mai mulţi dintre elevi obţin
decizia majorităţii elevilor clasei şi în funcţie
rezultate mai bune la învăţătură.
de specializările cadrelor didactice din şcoală.
• Schimbarea precipitată a nomenclatoarelor,
planurilor cadru şi programelor şcolare şi
inexistenţa unei viziuni de ansamblu la nivel
• Colaborarea cu comunitatea locală în
de minister;
vederea realizării analizei de nevoi a acesteia şi
• Incoerenţa politicilor la nivel MEN;
implicit a dezvoltării curriculare.
• Introducerea de modificări în legislaţie în
cursul anului şcolar;
• Programele şcolare laborioase.
• Cadre didactice formate în domeniul • Promovarea unei oferte educaţionale
elaborării curriculum-ului şcolar şi a diversificate şi centrate pe nevoile şi interesele
standardelor de pregătire profesională; educabililor şi ale comunităţii, dar şi pe
• Cunoaşterea la timp a modificărilor cerinţele pieţei muncii, pentru a facilita
legislative. inserţia socială a absolvenţilor.
RESURSE UMANE
• Creşterea ratei abandonului şcolar timpuriu
• Un mare număr de elevi şi familiile acestora
şi a absenteismului;
acordă calificativele bine şi foarte bine pentru
• Dificultăţi în implementerea unor programe
gradul de implicare al cadrelor didactice în
de recuperare şi pregătire suplimentară a
procesul de predare;
elevilor din cauza programului de lucru foarte
• 50% dintre elevii şcolii apreciază cu foarte
încărcat;
bine şi excelent atitudinea şi comportamentul
• Procent scăzut de cadre didactice care
cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi (sursa
utilizează softuri educaţionale în activitatea
- chestionare elevi).
didactică.
214
• Existenţa programelor şi cursurilor de
formare continuă a cadrelor didactice: în
cadrul CCD, prin DPPD (cursuri de formare, • Interesul scăzut al familiior în legătură cu
master); situaţia şcolară a elevilor;
• Colaborare bună cu membrii Consiliului • Nivel de trai scazut al multor familii, în mod
Reprezentativ al Părinţilor; deosebit al celor din mediul rural;
• Prefigurarea posibilităţii de stimulare a • Insuficienta finanţare de la buget.
rezultatelor bune în activitatea de învăţare a
elevilor prin acordarea unor burse din fonduri
private.
• Dezvoltarea competenţelor resurselor
• Cadre didactice formate prin mai multe
umane de a utiliza şi valorifica noile tehnologii
stagii de formare şi implicarea în proiecte
de informare, formare şi comunicare
naţionale şi internaţionale.
prin parcurgerea cursurilor de formare şi
perfecţionare profesională.
• Existenţa spaţiilor şcolare dotate conform
• Mobilierul din unităţile şcolare nu este
normativelor în vigoare;
ergonomic;
• O foarte bună dotare cu echipamente IT,
• Dotarea necorespunzătoare a spaţiilor
conectate la reţeaua de internet;
destinate desfăşurării orelor de educaţie fizică
• Atragerea de fonduri extrabugetare prin
şi sport;
închirierea spaţiilor şi prin obţinerea unor
• Slaba implicare a părinţilor în atragerea
sponsorizări;
de sponsorizări pentru modernizarea bazei
• Existenţa fondului propriu de carte şi
materiale.
îmbunătăţirea în permanenţă a acestuia.
• Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
• Utilizarea sistemului electronic de achiziţii ce conduc la uzura morală a echipamentelor
publice; existente;
• Accesibilitatea elevilor la diferite categorii • Insuficienţa fondurilor financiare alocate
de resurse; şcolii de către Consiliul Local, pentru susţinerea
• Parteneriate cu ONG-uri; bazei materiale;
• Posibilitatea accesării unor proiecte cu • Autonomie relativ redusă a unităţii de
finanţarea europeană. învăţământ, în achiziţionarea materialelor
necesare.
RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGIGE
• Îmbunătăţirea bazei materiale în vederea
• Fundamentarea proiectul de buget pe baza
realizării unui proces instructiv – educativ de
analizei de nevoi a tuturor compartimentelor.
calitate.
215
PARTENERIATE/ DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE
• Lipsa experienţei în elaborarea unor
• Colaborare eficientă cu Consiliul Local, programe de parteneriat la nivel naţional şi
agenţi economici, ONG-uri, ANCPDEFP, internaţional;
POSDRU, AJOFM etc. • Lipsa de implicare a părinţilor şi elevilor în
dezvoltarea relaţiilor parteneriale.
• Implicarea agenţilor economici în
elaborarea CDL-urilor; • Lipsa de fonduri în vederea reconversiei
• Alocarea orelor de CDL prin planurile de profesionale.
învăţământ ariei curriculare tehnologii.
RESURSE STRATEGIGE ŢINTE STRATEGICE
• Întărirea parteneriatului unitate şcolară –
• Deschidere din partea comunităţii locale.
elevi – părinţi – comunitate.
Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de
bacalaureat
Ținta 2: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi
valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare
prin parcurgerea cursurilor de formare şi perfecţionare
profesională.
Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi
centrate pe nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii dar
şi pe cerinţele pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a
absolvenţilor.
Ținta 4: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi –
comunitate
Consultare, monitorizare şi evaluare PAS
1 Acţiuni în vederea elaborării PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor
2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin:
Ø chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, agenţilor
economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea
profesională;
Ø discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în
formarea profesională;
Ø interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local.
Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel
regional prin PRAI.
216
4. Stabilirea şi prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care
necesită dezvoltare:
• personalului şcolii (în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul
şedinţelor de catedră);
• elevilor (în cadrul Consiliului elevilor);
• părinţilor (în cadrul întâlnirilor cu părinţii);
• partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.
5. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza
acestora, reformularea priorităţilor
6. Elaborarea planului operaţional
SURSE DE INFORMAŢII:
1. Documente de proiectare a activităţii şcolii:
• documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor,
Consiliului reprezentativ al părinţilor;
• documente care atestă parteneriatele şcolii;
• oferta de şcolarizare.
2. Documente de analiză a activităţii şcolii:
• rapoarte ale catedrelor;
• rapoarte ale Consiliului de Administraţie;
• rapoarte ale echipei manageriale;
• rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii: secretariat, administraţie,
contabilitate, bibliotecă.
3. Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
• Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Profesional şi Tehnic;
• Chestionare, discuţii, interviuri;
• Rapoarte scrise ale ISJ şi MEN întocmite în urma inspecţiilor efectuate
în şcoală.
CONSULTAREA
Implementarea Planului de Acţiune al Şcolii va fi realizată de către întregul
personal al şcolii.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat prin:
Ø Întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back,
actualizare;
Ø Includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului
de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;
Ø Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi
al Consiliului de Administraţie, revizuire periodică.
217
2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a
planului
Responsabilitatea monitorizării şi
Tipul activităţii
evaluării
Întocmirea seturilor de date care să sprijine
Directorii, CEAC
monitorizarea ţintelor
Diagnosticarea mediului intern. Identificarea
Directorii, Consiliul de administraţie
punctelor tari şi slabe.
Întocmirea planurilor manageriale ca urmare a Directorii, Şefii de arii curriculare,
acţiunilor de monitorizare şi evaluare. Şefi comisii metodice, Consilier şcolar
Directorii, Şefii de arii curriculare
Monitorizarea procesului instructiv - educativ
Şefi comisii metodice, Consilier şcolar
Comunicarea acţiunilor corective pornind de la
Consiliul de administraţie, CEAC
rezultatele obţinute
Analiza informaţiilor privind progresul realizat CEAC
Stabilirea metodologiei de evaluare şi a indicatorilor

Directorii, Consilier şcolar
de evaluare a impactului asupra comunităţii
Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Directorii, CEAC

Actualizarea acţiunilor din PAS în urma evaluării. Directorii, CEAC
,
Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de
bacalaureat.
OBIECTIV:
Aplicarea principiilor predării centrate pe elev
DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate
Cel puţin 2 laboratoare

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor
modernizate
şcolare cu mijloace de învăţământ şi
Extinderea utilizării TIC la aria
echipamente, în corelaţie cu cerinţele
curriculară Limbă şi comunicare
CAPACITATE standardelor de calitate în vederea
– cel puţin 10% din numărul de
INSTITU- optimizării competenţelor lingvistice
ore de la limbile moderne vor fi
ŢIONALĂ (necesare examenului de bacalaureat)
predate cu ajutorul TIC
- Asigurarea fondului de carte, Creşterea cu 5% a fondului
manuale şi publicaţii în conformitate de carte al bibliotecii, pentru
cu curriculum fiecărei discipline de disciplinele de la examenul de
învăţământ bacalaureat.
218
Datele întâlnirilor de
Frecvenţa monitorizării Observaţii
analiză
semestrial februarie
început şi sfârşit de an
anual
şcolar
semestrial şi anual septembrie - februarie
semestrial februarie
semestrial decembrie - februarie
anual iunie
anual
septembrie
anual iunie
anual septembrie
- creşterea procentului de promovabilitate la bacalaureat, 5% anual;
- creşterea fondului de carte a bibliotecii, 5% anual;
- îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de informatică prin creşterea investiţiilor.
Termen Monitorizare Resurse
Responsabil
de realizare şi evaluare
permanent Director Consiliul de Buget local
Administrator Administraţie Surse extrabugetare
patrimoniu
Comisii pe probleme
permanent Bibliotecar Directori Buget local

Contabil Surse extrabugetare
Responsabilii
catedrelor
219
OBIECTIV:
Optimizarea monitorizării progresului şcolar în
vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor, prin
realizarea unor proceduri adecvate de înregistrare a
progresului şi de informare a părinţilor/elevilor.
Acţiuni pentru atingerea

DOMENIUL Rezultate aşteptate
obiectivului
- Revizuirea procedurilor şi
MANAGE- 2 proceduri îmbunătăţite
instrumentelor referitoare la
MENTUL Chestionare
evidenţa performanţelor elevilor şi
CALITĂŢII Fişa de înregistrare a progresului
monitorizarea progresului şcolar
OBIECTIV:
Promovarea evaluării centrate pe competenţe.

- Întocmirea subiectelor pentru
Instrumente de evaluare discutate
evaluările curente şi sumative în
şi adoptate în catedre, pe baza
concordanţă cu cerinţele standardelor
EFICACITATE procedurii elaborate
de pregătire
EDUCA-
TIONALA - Informarea elevilor cu privire la
planificarea activităţilor de evaluare şi Portofolii ale elevilor
criteriile de performanţă stabilite
MANAGE-
- Revizuirea procedurii de elaborare a
MENTUL 1 procedură revizuită
subiectelor evaluărilor
CALITĂŢII
Ținta 2: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi – comunitate
OBIECTIV:
Creşterea ratei de participare a elevilor la
activităţile instructiv-educative şi extraşcolare.

- organizarea elevilor într-o formă de Creşterea cu 15% a
educaţie extracurriculară, prin eficientizarea numărului de elevi implicaţi
EFICACITATE formelor şi modalităţilor de antrenare a lor în programe şi parteneriate
EDUCA- Scăderea cu 10% a
TIONALĂ - identificarea elevilor cu risc de abandon
numărului de elevi care au
şcolar sau absenteism şi monitorizarea
absenţe ce indică riscul de
acestora
abandon şcolar
220
- 2 proceduri: una privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi una privind informarea
părinţilor/elevilor
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
Documente ale procedurii

octombrie CEAC Director
iniţiale
- o procedură de întocmire a subiectelor evaluărilor
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
conform Standarde de pregătire

Şefi catedre Directori
planificărilor Programe şcolare
Cadre Planificarea evaluărilor

01.10 Şefi catedre
didactice Criterii de performanţă
Statistici
septembrie CEAC Director Analize
Proceduri
- creşterea cu 15% a numărului elevilor participanţi la activităţile extraşcolare;
- reducerea absenteismului cu 10%.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
Plan managerial consilier educativ,
permanent Consilieri şi diriginţi Directorii calendarul activităţilor educative
Costuri proiecte
Comisia de notare
permanent ritmica şi frecvenţa Directorii Părinţi, cadre didactice
elevilor
221
Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi centrate pe
nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii, dar şi pe cerinţele
pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a absolvenţilor
OBIECTIV:
Îmbunătățirea ofertei educaţionale.
DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate așteptate
- 2 parteneriate noi
încheiate
- Extinderea rețelei parteneriatelor cu agenţi
- creşterea cu 5% a
economici şi reprezentanţi ai comunităţii
numărului de absolvenţi
EFICACITATE
angajaţi în primul an de la
EDUCA-
absolvire
ŢIONALĂ
- Promovarea unității școlare și a rezultatelor numărului de elevi înscriși
elevilor în clasa a IX/anul I școala
profesională
Ținta 4: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi

valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare prin
parcurgerea cursurilor de formare și perfecţionare profesională.
OBIECTIV:
Valorificarea experienţei dobândite de cadrele
didactice la cursurile de formare/perfecţionare.
DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate așteptate
Cel puțin 3 cursuri de

- identificarea nevoilor și consilierea cadrelor formare identificate lunar
didactice în privința alegerii programelor de Cel puțin 10 cadre
formare adecvate didactice consiliate
semestrial
EFICACITATE Prezentarea în CP a
EDUCA- programelor absolvite de
ŢIONALA către cadrele didactice
- Organizarea unor activități de diseminare a
Realizarea a cel puțin o
rezultatelor formării cadrelor didactice
activitate demonstrativă/
cadru didactic în care
sunt utilizate rezultatele
programului de formare
222
- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională;
- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire;
- două contracte - cadru noi cu angajatorii.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare și evaluare
Analize ale rezultatelor

anual Cadre didactice Director
parteneriatelor existente
Comisia de
anual promovare a ofertei Directori Fonduri extrabugetare
şcolare
- participarea a cel puțin 20% din cadrele didactice la cursuri de formare conform nevoilor
identificate.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare și evaluare
Comisia de CCD
permanent Directori
perfecţionare ONG
Comisia de
semestrial Şefi catedre perfecţionare Cadre didactice
directori
223
6.15 PAS unitate de tip
tehnologic - vocaţional
PLAN DE ACŢIUNE
COMPONENTA DIAGNOZĂ
Denumirea şcolii: Colegiul Tehnic “Isaac Newton”
Adresa: Str. Primăverii, nr. 100, sector 1
Localitatea: Bucureşti
Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
Scurt istoric
Colegiul Tehnic “Isaac Newton” are, conform atestatelor documentare,
o vechime de 100 de ani; se afla în vecinătatea parcului Herăstrău, pe
Bulevardul Primăverii, nr. 100, sectorul 1, Bucureşti. Această unitate şcolară a
pregătit personal în domeniile mecanic şi electronic, între anii 1922 – 1974
funcţionând ca Şcoală Profesională. În anul 1974 se înfiinţează Liceul Mecanic
nr. 10 în paralel cu Şcoala Profesională pentru ca, după puţin timp, să devină
Liceul Industrial nr. 10, între anii 1991 – 2000 s-a numit Grup Şcolar Industrial
“Isaac Newton”. Din anul 2000 funcţionează sub denumirea de Colegiul Tehnic
“Isaac Newton”.
În anul şcolar în curs, Colegiul Tehnic “Isaac Newton” asigură pregătirea
în următoarele profiluri şi specializări:
LICEU ZI
Specializare/calificare
Număr clase Filiera Profil
profesională
1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Electronică şi automatizări
1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Mecanic
1 clasa a IX-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician mecanic pentru
2 clase a X-a tehnologică tehnic
întreţinere şi reparaţii
1 clasa a X-a tehnologică tehnic Tehnician în automatizări
1 clasa a X-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician automatizări
2 clase a XI-a tehnologică tehnic
Tenician instalaţii electrice
1 clasa a XI-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician automatizări
2 clase a XII-a tehnologică tehnic
Tehnician instalaţii electrice
1 clasa a XII-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
224
LICEU – RUTA PROGRESIVĂ (în lichidare)
Număr clase Filiera Profil Calificare profesională
tehnician mecanic pentru
2 clase a XII-a tehnologică tehnic întreţinere şi reparaţii
tehnician în prelucrarea
lemnului
tehnician în prelucrarea
1 clasa a XII-a tehnologică tehnic
lemnului
tehnician transporturi
3 clase a XIII-a tehnologică tehnic tehnician mecanic pentru
întreţinere
POSTLICEALĂ: o clasă anul I – filiera tehnologică, profil tehnic,

tehnician electronist echipamente de automatizare.
VIZIUNEA Deviza:
Are la bază valori ca: profesionalismul, integritatea, cooperarea, respectul, “Integrarea socială
responsabilitatea şi autodisciplina. Aceste valori ghidează şi vor ghida întreaga şi profesională
activitate din şcoala noastră, pentru a menţine un mediu educaţional care într-o societate a
cunoaşterii, deschisă
să asigure elevilor săi dobândirea unei pregătiri generale, cunoştinţe spaţiului european”.
aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, competenţe necesare
inserţiei sociale şi profesionale.
MISIUNEA
Colegiu Tehnic “Isaac Newton” îşi asumă, cu o tradiţie de peste 100 de
ani, pregătirea specialiştilor în domeniile: mecanic, electronic şi automatizări
din filiera tehnologică, profil tehnic, oferind absolvenţilor săi calificări de nivel
I, II, III şi nivel III avansat (tehnician transporturi, tehnician mecanic întreţinere
şi reparaţii, tehnician mecatronist, tehnician electronist echipamente de
automatizare). Ca urmare a aşteptărilor comunităţii pe care o deserveşte, gama
de activităţi de instruire s-a diversificat în timp, astfel că, în prezent şcoala se
mândreşte cu rezultatele elevilor săi sportivi (are în ofertă clase cu profil sportiv,
filiera vocaţională - instructori sportivi – rugby) şi şi-a propus obţinerea unor
rezultate bune la clasele pe filieră teoretică, matematică - informatică.
Posibilele posturi pentru care sunt calificaţi la standarde de înaltă calitate
absolvenţii Colegiului Tehnic “Isaac Newton” sunt: tehnician automatizări şi
instalaţii electrice (pentru absolvenţii de liceu), electromecanic, mecanic utilaje
şi instalaţii în industrie (calificări nivel II) şi tehnician electronist, tehnician în
transporturi, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii (calificări nivel III).
Gama de activităţi de instruire s-a diversificat în timp, astfel că în
prezent, şcoala pregăteşte prin ruta directă instructor sportiv - rugby, iar prin
ruta progresivă tehnicieni în prelucrarea lemnului. De asemenea, şcoala mai
pregăteşte tâmplari universali (calificare nivel II) şi tehnicieni în prelucrarea
lemnului (calificare nivel III).
225
Întregul proces de instrucţie şi educaţie al colegiului nostru este centrat pe
un set de valori care defineşte profilul moral şi acţional al absolvenţilor noştri:
Profesionalism - a fi cel mai bun în domeniul său de activitate;
Integritate - a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona
onest în gând şi în faptă;
Cooperare - a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi;
Respect - a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de
proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană;
Responsabilitate - a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin
fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni;
Autodisciplină - a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe,
impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot
ce ai mai bun în orice împrejurare.
PrioritĂŢi naŢionale
Învăţământul profesional şi tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin
oferta educaţională şi calitatea formării profesionale a absolvenţilor, la
realizarea unei cât mai bune inserţii a acestora pe piaţa muncii, la dezvoltarea
durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale.
Ca ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să ţinem seama de
concluziile Consiliului European de la Lisabona din 2000, reafirmate la Consiliul
European de la Feira din 2001. Consiliul European de la Barcelona din 2002 a
aprobat planul detaliat de lucru privind dezvoltarea sistemelor educaţionale
şi de formare profesională din Uniunea Europeana în intervalul 2001 - 2010.
La invitaţia adresată de Comisia Europeana statelor candidate, Guvernul
României a decis implementarea, alături de statele membre, a planului
detaliat de lucru aprobat la Barcelona. Această decizie a fost asumată public
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la cea de a 6-a Conferinţă a Miniştrilor
Europeni ai Educaţiei (Bratislava, 2002). În ceea ce priveşte dezvoltarea formării
profesionale iniţiale şi continue, contextul european este definit, în particular
prin Declaraţia Miniştrilor Educaţiei şi Formării Profesionale de la Copenhaga,
din noiembrie 2002. Statele semnatare au propus consolidarea cooperării
(în cadrul procesului cunoscut sub numele de procesul Copenhaga) la nivel
european în acest domeniu astfel încât să se realizeze următoarele obiective:
- dimensiunea europeană;
- transparenţă, informare;
- recunoaşterea competenţelor profesionale/calificări;
- asigurarea calităţii conform Legislaţiei în vigoare – ARACIP şi CNDIPT.
Contextul naţional al formării profesionale, iniţiale şi continue, este
definit prin documentele programatice ce se referă la dezvoltarea economică
şi socială la nivel naţional, regional şi local, şi anume:
1. Programul de Guvernare 2005-2008;
2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;
3. Programe operaţionale pentru realizarea Cadrului Strategic Naţional
de Referinţă 2007-2013;
4. Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2006 al ANOFM;
226
5. Rapoarte de monitorizare privind situaţia pregătirii Bulgariei şi a
României pentru aderarea la UE - 2005, 2006;
6. Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov;
7. Strategiile de Dezvoltare economică şi socială ale municipiului
Bucureşti şi judeţului Ilfov;
8. Studii de piaţa muncii realizate pentru Regiunea Bucureşti - Ilfov de
către Eurostat;
9. Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 –
2004 cu reactualizare în 2002 – Planificare prospectivă până în 2010;
10. Strategia MEN pentru perioada 2006-2008.
Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010
defineşte următoarele priorităţi strategice pentru politicile MEN (acoperă şi IPT):
1. realizarea echităţii în educaţie;
2. asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea
competenţelor cheie;
3. fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare
personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a
asigurării coeziunii economice şi sociale;
4. deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către
societate, către mediul social, economic şi cultural;
5. asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi
informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;
6. creşterea calităţii proceselor de predare - învăţare, precum şi a
serviciilor educaţionale.
(extras din PLAI, MUNICIPIUL BUCUREŞTI – Contextul Naţional -
Educaţia şi formarea profesională, în contextul aderării la UE)
Obiectivele si
, tintele
, la nivel regional
,si local
Din analiza Planului Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Profesional şi Tehnic (PRAI) pentru Regiunea Bucuresti - Ilfov, document
de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, precum şi a Planului Local de
Acţiune privind Învăţământul Profesional şi Tehnic (PLAI), pentru Municipiul
Bucureşti se observă faptul că, pentru perioada 2008 - 2013, populaţia şcolară
pentru segmentul de pregătire profesional şi tehnic este în creştere. Pentru
perioada 2007 - 2013 au fost propuse următoarele ţinte strategice:
• Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice în
concordanţă cu standardele europene;
• Dezvoltarea resurselor umane prin:
- perfecţionarea sistemului de formare continuă;
- îmbunătăţirea accesului cadrelor didactice la programele de formare
specifice noilor competenţe profesionale;
- pregătirea cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici
parteneri; 227
● Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele
pieţei muncii şi dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare
profesională pe bază de acorduri;
• Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi
combaterea excluziunii sociale;
• Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar;
• Creşterea calităţii sistemului de informare şi consiliere profesională.
Setul de valori care alcătuieşte cultura şcolii va fi într-o strânsă corelaţie
cu obiectivele şi ţintele stabilite la nivel local şi regional; astfel în cadrul liceului
vor fi cultivate următoarele principii:
1. Principiul priorităţii. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă sunt
asumate ca priorităţi de către şcoală;
2. Principiul abordării echilibrate. Măsurile de îmbunătăţire a punctelor
slabe trebuie să ţină cont de posibilităţile reale ale şcolii noastre.
3. Principiul cooperării. Pentru ca şcoala să se dezvolte şi pentru
implementarea măsurilor de îmbunatăţire se va avea în vedere implicarea
tuturor factorilor interesaţi – clienţi interni şi externi ai şcolii – şi buna
cooperare între aceştia.
Analiza PEST
- Cadrul legislativ actual susţine învăţământul profesional şi tehnic;
POLITIC
- Existenţa organismelor care sprijină şi coordonează IPT.
- Parteneriatul public - privat este oportun învăţământului profesional -
ECONOMIC tehnic;
- Inserţia pe piaţa muncii este coordonată prin existenţa PLAI şi PRAI.
- Interesul familiilor elevilor pentru specificul învăţământului profesional
tehnic;
SOCIAL
- Oportunităţi de inserţie profesională şi socială.
- Dotarea unităţii şcolare permite organizarea interactivă a procesului
TEHNOLOGIC instructiv - educativ şi a practicii şcolare;
- Există oportunităţi de îmbunătăţire a dotării IT în unitatea şcolară.
228
Analiza SWOT
CURRICULUM
- munca în echipă (cadre didactice - agenţi economici parteneri)
pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea CDL-urilor;
- ofertă educaţională bazată pe documentele de planificare
strategică (PRAI, PLAI, PAS); - utilizarea cu precădere a
- existenţa şi respectarea documentelor de proiectare didactică în metodelor tradiţionale în
concordanţă cu programa şcolară; predare-învăţare-evaluare;
- proiectarea activităţii didactice ţinând cont de rezultatele testelor - frecvenţa
iniţiale; nesatisfăcătoare a unor
- organizarea programului de activităţi extracurriculare după o planificare elevi;
proprie, asigurând educarea elevilor şi formarea personalităţii lor; - scăderea interesului
- asigurarea programului de pregătire suplimentară pentru pentru studiu şi
examenul de bacalaureat; superficialitatea elevilor;
- implicarea elevilor în calitate de grup ţintă în 3 proiecte strategice - insuficienta valorificare
POSDRU pentru efectuarea stagiilor de pregătire practică şi a rezultatelor evaluărilor
consiliere şi orientare vocaţională; în stabilirea priorităţilor
- rezultate foarte bune în activitatea sportivă; privind viitoarele
- criterii clare şi cunoscute de către elevi privind recunoaşterea şi activităţi;
recompensarea rezultatelor obţinute; - rezultate slabe la
- adecvarea permanentă a fondului bibliotecii; examenul de bacalaureat.
- diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului
educaţional prin perspectiva descentralizării şi a concurenţei pe
piaţa educaţiei.
- aplicarea în evaluarea curentă a elevilor a instrumentelor de
evaluare utilizând platforma INSAM; - legislaţie în permanentă
- consultanţă din partea Inspectoratului Şcolar al Municipiului schimbare.
Bucureşti, Inspectoratului Şcolar al sectorului 1.
RESURSE UMANE
- Disponibilitatea cadrelor didactice pentru - lipsa de continuitate a personalului didactic
participarea la programe de formare continuă repartizat în şcoală;
şi de reconversie profesională; - valorificarea insuficientă a potenţialului
- număr mare de cadre didactice cu abilităţi elevilor şi cadrelor didactice din cauza lipsei
de utilizare a calculatorului; de dotare modernă la unele cabinete;
- experienţa şi eficienţa personalului - indiferenţa unor cadre didactice faţă de
didactic auxiliar şi nedidactic din domeniul misiunea şcolii (rezistenţa faţă de schimbare a
administrativ; unor cadre didactice);
- existenţa bazei de date privind elevii, cadrele - activitate formală a responsabililor de
didactice, normarea, documentele şi situaţiile catedre în ceea ce priveşte asistenţele la oră a
responsabil financiare; cadrelor didactice;
- creşterea numărului profesorilor metodişti; - participare slabă a cadrelor didactice la
- creşterea numărului de elevi. simpozioane şi concursuri şcolare.
229
- ofertele de formare continuă prin proiecte - plecarea din învăţământ a cadrelor didactice în
strategice POSDRU. domenii de activitate mult mai bine remunerate.
- realizarea de venituri extrabugetare prin prestări servicii;
- gestionare eficientă a resurselor alocate pentru investiţii;
- servicii asigurate (cantină, camine, cabinet stomatologic, medicină
- lipsa unei săli de sport la
generală, cabinet asistenţă psihopedagogică);
standarde actuale, astfel
- modernizarea echipamentelor în laboratoarele de fizică, chimie-
încât orele de educaţie
biologie, cabinete tehnice;
fizică să se desfăşoare
- existenţa conexiunii la reţeaua internet a tuturor spaţiilor destinate
în condiţii bune şi în
activităţii instructiv - educative;
perioada de iarnă;
- preocupare continuă pentru îmbunătăţirea dotării/reamenajării
- inexistenţa unei săli de
spaţiilor administrative;
festivităţi.
- existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare;
- existenţa spaţiului destinat cabinetului de orientare şi consiliere;
- existenţa spaţiului destinat bibliotecii şcolare.
- existenţa posibilităţilor de finanţare extrabugetară în comunitate; - insuficienta finanţare a
- capacitatea de obţinere a fondurilor extrabugetare. şcolilor.
- creşterea numărului parteneriatelor educa-
ţionale încheiate;
- creşterea numărului proiectelor educaţionale
- implicarea slabă a părinţilor elevilor şi a
derulate;
comitetului reprezentativ al părinţilor în
- colaborarea cu reprezentanţii administraţiei
problemele curente ale şcolii;
şcolilor şi primăriei sectorului 1;
- lipsa unor parteneriate pentru desfăşurarea
- creşterea importanţei Consiliului Şcolar al ele-
sistematică a unor activităţi de voluntariat.
vilor în viaţa şcolii;
- redimensionarea şcolii ca o comunitate auten-
tică, temporală, racordată la viaţa publică.
- oferta negativă a străzii şi internetului;
- ritmul lent al creşterii economice nu permite
eventualilor sponsori un sprijin mai substanţial
chiar în condiţiile în care ar fi dispuşi să îl acorde;
- programe educaţionale oferite prin - legislaţie lacunară privind determinarea agen-
intermediul mass-media; ţilor economici să susţină financiar desfăşurarea
- parteneriatul local, regional, naţional şi cursurilor de pregătire profesională a elevilor;
european. - lipsa de timp a părinţilor determină o slabă
preocupare pentru progresul scolar şi pentru
nevoile de dezvoltare ale elevilor;
- continuarea restructurării sectoarelor eco-
230 nomice.
Colegiul Tehnic “Isaac Newton” are stabilite următoarele priorităţi,
coroborate cu PLAI şi PRAI:
PRIORITATEA 1: Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a
şcolii din perspectiva parteneriatelor educaţionale;
PRIORITATEA 2: Creşterea calităţii programelor şi activităţilor desfaşurate
şi adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele
pieţei muncii;
PRIORITATEA 3: Îmbunătăţirea sistemului de informare şi consiliere
profesională pentru buna cunoaştere de către elevi şi părinţi a
posibilităţilor de inserţie pe piaţa muncii;
PRIORITATEA 4: Preocuparea susţinută pentru activităţi legate de
promovarea imaginii şcolii;
PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii resurselor umane în vederea îndeplinirii
scopurilor organizaţionale şi asigurarea calităţii instruirii şi educaţiei.
PAS propune următoarele ţinte strategice:
1. Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării
centrate pe elev şi centrarea evaluărilor pe competenţe;
2. Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin sporirea atractivităţii curriculare
şi extracurriculare, în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor
ca cetăţeni europeni pro-activi;
3. Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la
cerinţele pieţei muncii;
4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin participarea
la programe. Adaptarea nevoilor de formare ale personalului didactic pe
baza rezultatelor de la inspecţii, examene de titularizare şi grade didactice
şi identificarea modalităţilor de susţinere a acestora pentru participarea la
programe de formare continuă/perfecţionare.
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
Se va realiza de către directorii unităţii şi Consiliul de Administraţie.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat prin:
- întâlniri şi şedinţe de lucru;
- revizuire periodică şi corecţii;
- includerea de acţiuni specifice în şedinţele CA şi CP;
- prezentarea de rapoarte semestriale în CP şi CA.
Data
Responsabili Termene
Activitatea întâlnirilor
monitorizare și evaluare intermediare
de analiză
Stabilirea datelor care să conducă Responsabilii Comisiilor după elaborarea
semestrial
la evidenţierea progresului realizat Metodice PAS
Monitorizarea periodică a acestor februarie
Membrii CA trimestrial
date şi implicit a progresului realizat aprilie
Analiza oficială a progresului Directori
semestrial mai
realizat în conformitate cu PAS Membrii CA
Stabilirea şi comunicarea acţiunilor Membrii CA
anual iunie
corective Directorii
Actualizarea PAS Echipa de elaborare a PAS permanent trimestrial
231
,
Ţinta 1: Îmbunatăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării
centrate pe elev, centrarea evaluărilor pe competenţe, monitorizarea
progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.
OBIECTIV:
Aplicarea principiilor predării centrate pe elev.
- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor

şcolare cu mijloace de învăţământ şi
- 5 calculatoare
echipamente, în corelaţie cu cerinţele
standardelor de calitate
EFICACITATE
- Asigurarea fondului de carte, manuale şi
EDUCA- - creşterea cu 10% a fondului
publicaţii în conformitate cu curriculum
ŢIONALĂ de carte al bibliotecii
fiecărei discipline de învăţământ
- Îmbunătăţirea strategiilor didactice
în vederea creşterii promovabilităţii
promovabilităţii la examene
examenului de bacalaureat
OBIECTIV:
Monitorizarea progresului şcolar în vederea
îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.
- 2 proceduri privind
EFICACITATE
- Urmarea procedurilor de înregistrare a înregistrarea progresului
EDUCA-
progresului elevilor şcolar al elevilor şi informarea
ŢIONALĂ
părinţilor/elevilor
OBIECTIV:
Creşterea rolului evaluării centrate pe competenţe.
Revizuirea procedurilor de evidenţă a - o procedură de evidenţă a

performanţelor elevilor rezultatelor elevilor
MANAGE-
Criterii de performanţă
MENTUL - Informarea elevilor cu privire la
Instrumente de evaluare
CALITĂŢII planificarea activităţilor de evaluare,
discutate şi adoptate în
criteriile de performanţă stabilite şi
catedre
instrumentele de evaluare
Portofolii ale elevilor
232
- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examenele naţionale;
- dotarea laboratoarelor de informatică cu cel puţin 5 calculatoare noi;
- creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
Director
Administrator Consiliul de Buget local
anual
patrimoniu Administraţie Surse extrabugetare
Comisii pe probleme
Bibliotecar
Buget local
anual Responsabil financiar Directori
Surse extrabugetare
Responsabilii catedrelor
Responsabili catedre Teste ale elevilor

anual Cadre didactice
directori Fişe de progres şcolar
- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

Responsabil
conform Şefi catedre

Cadre didactice Procedurile anterioare
procedurii Directori
- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor
Responsabil
de realizare si evaluare
Standarde de
conform
Şefi catedre Directori pregătire
planificărilor
Programe şcolare
Planificarea
evaluărilor
01.10 Cadre didactice Şefi catedre
Criterii de
performanţă
233
Ţinta 2: Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin respectarea standardelor
calitative ale educaţiei formale şi non-formale, în vederea valorificării
potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni pro-activi.
OBIECTIV:
Creşterea ratei de participare a elevilor la
activităţile instructiv - educative şi extraşcolare.

- Asigurarea unei comunicări eficiente - scăderea cu 10% a
între profesori, elevi şi părinţi, numărului de elevi cu absenţe
urmărindu-se constant scăderea ce depăşesc cu mult limita
EFICACITATE absenteismului admisă
EDUCA-
- Cuprinderea elevilor într-o formă - scăderea cu 10% a
ŢIONALĂ
de educaţie extracurriculară prin numărului de elevi cu absenţe
eficientizarea formelor şi modalităţilor de ce depăşesc cu mult limita
antrenare a lor admisă
Ţinta 3: Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la

cerinţele pieţei muncii.
OBIECTIV:
Îmbunătăţirea ofertei educaţionale
- 2 contracte-cadru noi cu
- Extinderea reţelei parteneriatelor cu angajatorii
EFICACITATE agenţi economici şi reprezentanţi ai - creşterea cu 5% a numărului
EDUCA- comunităţii de absolvenţi angajaţi în
ŢIONALĂ primul an după absolvire
- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale - creşterea cu 5% a numărului
de elevi la clasa a IX-a
234
- scăderea cu 10% a numărului de absenţe
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
Consilier proiecte şi
conform Elevi, părinţi, cadre
Diriginţi programe educative
graficului stabilit didactice
CEAC
Plan managerial
consilier educativ,
permanent Consilieri şi diriginţi Directorii calendarul
activităţilor
educative
- creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a;
- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire;
- 2 contracte - cadru noi cu angajatorii.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
Analize ale
rezultatelor
permanent Cadre didactice Director
parteneriatelor
existente
Comisia de promovare a Fonduri

permanent Directori
ofertei şcolare extrabugetare
235
Inspectori participanti
, la ateliere de lucru
1. Beldianu Cristina, ISMB 27. Piele Adriana, ISMB
2. Ceausescu Doina, ISMB 28. Postescu Gabriela, ISMB
3. Ciho Mihaela, ISMB 29. Stoica Victor, ISMB
4. Cozma Romeo Adrian, ISMB 30. Șerban Cătălina, ISMB
5. Dogaru Gheorghe, ISMB 31. Ștefan Elena, ISMB
6. Girtan Mihai, ISMB 32. Arcoși Adriana. ISJ Prahova
7. Iacoban Mihaela, ISMB 33. Comișel Vasilica. ISJ Prahova
8. Ionita Daniela Elena, ISMB 34. Dinu Viorel. ISJ Prahova
9. Iordache Georgeta, ISMB 35. Georgescu Carmen Rodica. ISJ Prahova
10. Leventiu Iulian, ISMB 36. Ghizilă Petre. ISJ Prahova
11. Naghi Elisabeta Ana, ISMB 37. Ilie Mariana. ISJ Prahova
12. Nutu Nicolae, ISMB 38. Lazăr Tiberiu. ISJ Prahova
13. Pacearca Stefan, ISMB 39. Marian-Ionescu Maria-Cristina. ISJ Prahova
14. Pisleaga Florina, ISMB 40. Maxim Ion. ISJ Prahova
15. Sofronea Adriana Daniela, ISMB 41. Țenescu Liliana-Otilia. ISJ Prahova
16. Trăistaru Constantin, ISMB 42. Cojoianu Lăcrimioara. ISJ Prahova
17. Toderiuc Liliana, ISMB 43. Drăgan Nicoleta. ISJ Prahova
18. Andrei Tania, ISMB 44. Gheorghe Maria Mariana. ISJ Prahova
19. Anghel Clementina, ISMB 45. Gociu Claudia. ISJ Prahova
20. Banu Marian, ISMB 46. Morar Mihai. ISJ Prahova
21. Bujan Maria, ISMB 47. Munteanu Robert. ISJ Prahova
22. Cîrstea Laurențiu, ISMB 48. Popescu Traian. ISJ Prahova
23. Cîrstea Mihaela, ISMB 49. Radu Pantelimon. ISJ Prahova
24. Lichiardopol Gabriela, ISMB 50. Vulpe Petre. ISJ Prahova
25. Manea Maria, ISMB
26. Manea Mihai, ISMB
Directori participanti
, la ateliere de lucru
BUCUREŞTI
1. Acostachioaie Adrian Mihai, Şcoala cu clasele 15. Darmon Marilena, Liceul Teoretic ”C.
I-VIII Nr. 310 Brâncoveanu”
2. Aichimoaie Adrian, Liceul Teoretic "Al. Vlahuţă" 16. Dascălu Violeta, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 64
3. Alexandru Gina, Liceul Teoretic "M. Eliade" 17. Dilimot Nita Vasilica, Şcoala cu clasele I-VIII
4. Anca Marilena Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36
Nr. 165 18. Dinu Doina, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 126
5. Armeanu Ildiko, Liceul Teoretic „A. Endre” 19. Dragomir Martha Carmen, Liceul Teoretic ”C.
6. Badea Teodora, Colegiul Naţional „M. Eminescu” Brâncoveanu”
7. Barbu Anda, Colegiul Naţional „I. Creangă” 20. Dulgheru Mihai, C.S.S. Nr. 4
8. Bejan Ibolya, Liceul Teoretic „A. Endre” 21. Flesner Iulian, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 22
9. Burcea Rodica, Colegiul „A.D. Xenopol” 22. Frujina Ion, Liceul Teoretic „N. Stănescu”
10. Cihodariu Radu Corneliu, Şcoala cu clasele I-VIII 23. Gaidos Nicoleta, Colegiul Tehnic "Mircea Cel
Nr. 195 Bătân"
11. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic Media 24. Gartan Silvia, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 280
12, Crudu Carmen Vasilita, Şcoala cu clasele I-VIII 25. Gavrila Valentina, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 56
Nr. 147 26. Gheorghe Nicolae, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 198
13. Cuzum Sorina, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 198 27. Gheorghiu Ştefania, Colegiul Naţional „Gh.
14. Damian Tudora, Școala Nr. 97 Şincai”
236
28. Grigorescu Luminiţa, Liceul Teoretic „C. 71. Botezatu Neculai-Virgil, Şcoala Gimnazială Nr. 96
Kiriţescu” 72, Burdușel Daniela, Colegiul Tehnic “Grivița”
29. Gruia Annemary, Grădiniţa Nr. 87 73. Burtan Denisa, Grădinița Nr. 264 "101
30. Iliescu Aurelia, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 62 Dalmațieni"
31. Iliescu Dana, Colegiul Economic "V. Madgearu" 74. Burtea Doina, Şcoala Gimnazială Nr. 64
32, Ionescu Roxana, Colegiul Economic "V. Madgearu" 75. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic "Media"
33. Istodor Carmen, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 109 76. Cînpeanu Mariana, Grădiniţa Nr. 236
34. Manatu Tamara, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 136 77. Codila Cornelia, Școala Gimnazială Nr. 93
35. Matei Ana Maria, Grădiniţa Nr. 208 78. Coman Elena, Școala Gimnazială Nr. 188
36. Mihăilescu Julieta, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 50 79. Constantinescu Ana, Colegiul Tehnic "Media"
37. Mihalcea Mihael, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 25 80. Constantinescu Florentina, Colegiul Național
38. Mozer Lucian, Şcoala Speciala Nr. 7 “Aurel Vlaicu”
39. Mureşan Tereza, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 85 81. Crăcănete Simona, Grădinița “Maryland”
40. Neagu Mihai, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 157 82, Damban Tatiana, Grădiniţa Nr. 53
41. Niculescu Diana, Şcoala cu clasele I-VIII Nr.190 83. Demeter Florica, Liceul “Hristo Botev”
42, Nistor Ionela, Colegiul Tehnic Energetic 84. Diaconescu Ion, Club Sportiv Nr. 1, Pajura
43. Nita Valerica, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 129 85. Dinca Iuliana, Grădinița Nr. 192 "Pisicile
"Elena Farago" Aristocrate"
44. Peltecu Nicoleta, Şcoala cu clasele I-VIII Nr.97 86. Dolha Sonia, Școala Gimnazială Nr. 188
45. Penciu Robertino, Liceul Bilingv Decebal 87. Grama Aurelia, Şcoala Gimnazială Nr. 23
46. Poama Elena Zizi, Grădiniţa Nr. 24 88. Grațianu Marcela, Colegiul Naţional “Octav
47. Popa Marineta, Colegiul Economic Viilor Onicescu”
48. Postolache Ioan, Şcoala cu clasele I-VIII Nr.92 89. Jarcau Adriana, Liceul de Coregrafie “F. Capsali”
49. Pușcaș Ionel, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 156 90. Lazăr Viorica, Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau”
50. Radu Corina, Grup Şcolar Industrial „M. 91. Măcelaru Mihaela Mariana, Grădinița Nr. 262
Vulcănescu” "Albă ca Zăpada şi Piticii"
51. Rinciog Claudia, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 30 92, Mălaelea Tiberiu, Club Sportiv Școlar Nr. 1,
52, Rusu Carmen, Gr. Sc. „D. Hurmuzescu” Pajura
53. Sin Aurelian, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 49 93. Mihaescu Viorica, Colegiul Tehnic de
54. Soare Iuliana, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Aeronautica "H. Coanda"
55. Spineanu Elena, Grădiniţa Nr. 64 “Floare de 94. Miron Rodica Elena, Colegiul Romano-Catolic
Colţ” "Sfântul Iosif"
56. Ştefan Rozica, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 56 95. Neagoe Mărioara, Școala Gimnazială Nr. 190
57. Ştefan Steliana, Clubul Copiilor Nr. 1 96. Netolitzchi Valerian, Club Şcolar Sportiv Nr. 6
58. Stoenescu Nicoletta, Gr. Şc. Electronică 97. Niţică Cătălin, Colegiul Tehnic “D. Leonida”
Industrială 98. Olărica Elena, Şcoala Gimnazială Nr. 144
59. Stoica Adriana, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” 99. Orcula Hortensia, Școala de Muzică şi Arte
60. Stoicescu Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 98 Plastice Nr. 4
"Avram Iancu" 100. Pădurean Mărioara, Grădiniţa Nr. 245
61. Tănase Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Nr.112 101. Perşinaru Sorina, Școala Specială Nr 2
62, Tănase Mariana, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 192 102. Petroeanu Liliana Elena, Școala Gimnaziala
63. Toader Gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 41 Speciala Nr. 4
64. Toma Carmen, Liceul Teoretic "Al. Vlahuţă" 103. Pintrijel Cristian, Club Sportiv Şcolar Nr. 5
65. Vasiliu Doina, Grup Şcolar Industrial „C. 104. Popescu Adela-Rodica, Clubul Copiilor
Nenitescu” Sector 6
66. Wyneken Manuela, Liceul Teoretic Bilingv "Ita 105. Preda Luminita Elena, Școala Gimnaziala Nr. 79
Wegman" 106. Riba Ion, Colegiul Romano-Catolic "Sfântul
67. Zbăganu Aurelia, Colegiul Național „Gh. Șincai” Iosif"
68. Bălălău Carmen, Şcoala Gimnazială Nr. 31 107. Ruba Daniela, Şcoala de Arte şi Meserii Nr. 3
69. Belu Viorica, Liceul Teoretic Ecoprof 108. Rudnic Mona-Aliss, Colegiul Tehnic Material
70. Boloca Cătalin, Liceul ”Victor Babeş” Rulant 237
109. Sideriaș Marioara, Școala Gimnazială Nr. 12 121. Tudor Cezar Iulian, Școala Gimnazială Nr. 99
“Herăstrău” 122, Ţepuş Ştefania, Grădiniţa “Alice”
110. Silvăşanu Gabriel, Școala Gimnazială Nr 280 123. Ţugui Lenuţa, Grădiniţa Nr. 271
111. Sima Constanţa, Școala Gimnazială Nr.169 124. Vasiliu Maria, Grădinița Nr. 199 ”Strop de
112, Sledz Carmen, Școala Specială Nr. 8 Rouă”
113. Stanescu Ramona, Școala Specială Nr. 2 125. Vidovici Aurelia, Școala Gimnazială Nr. 113
114. Stoican Dorin, Şcoala Gimnazială Nr. 162 "Gral. D. Praporgescu"
115. Stoican Paraschiva-Paula, Școala Specială Nr. 10 126. Vlaiculescu Liliana, Școala Gimnazială Nr. 308
116. Stroe Vasilica Felicia, Colegiul Agricol "V. 127. Vulcu Mimoza Maria, Școala Gimnazială
Harnaj" Nr. 178
117. Şerban Mihaiela, Şcoala Specială Nr. 6 ,,Sf. 128. Vultur Teofil, Colegiul Național “Matei
Nicolae'' Basarab”
118. Şova Aurelia, Şcoala Sanitară Postliceală “Carol 129. Vuțulicu Magdalena, Lic. Teroretic Bilingv
Davila” “Miguel De Cervantes”
119. Tamasi Florin, Școala Gimnazială Nr. 168
120. Trică-Mitici Eugenia, Colegiul Tehnic "Petru
Maior"
PRAHOVA
130. Apetrei Ana-Maria, Școala „Sf.Vineri” Ploiești 149. Matei Stefan, Liceul Teoretic Filipeştii de
131. Apostol Virginia, Grup Şcolar Valea Pădure
Călugărească 150. Năsulea Angela, Clubul Copiilor Comarnic
132, Badea Vetuţa Violeta, Şcoala cu cls. I-VIII 151. Petre Victoria, Grădiniţa cu Program Prelungit
Puchenii Mari Nr. 40 Ploieşti
133. Barbu Gabriela, Grădiniţa cu Program Prelungit 152, Petrişor Petre, Colegiul „Spiru Haret” Ploieşti
Nr. 32 Ploieşti 153. Popescu Rodica, Colegiul Național „Al.I. Cuza”
134. Bozieru Emil, Şcoala cu cls. I-VIII Păcureţi 154. Rădulescu Rodica, Şcoala cu cls. I-VIII “George
135. Buturoiu Doiniţa, Gradinita Nr. 1 Baicoi Enescu” Sinaia
136. Chiroiu Georgeta, Grup Şcolar Măneciu 155. Rancu Gheorghe, Grup Şcolar Forestier
Ungureni Câmpina
137. Chita Ion, Şcoala cu cls. I-VIII Pleaşa Bucov 156. Roşca Mioara, Grădiniţa cu Program Prelungit
138. Codarcea Viorel, Şcoala cu cls. I-VIII Brebu „Crai Nou” Ploieşti
139. Colea Elena, Şcoala cu cls. I-VIII Plopu 157. Rusu Ana, Şcoala cu cls. I-VIII Izvoarele
140. Despan Gabriela, Grup Şcolar Măneciu 158. Sârbu Stan, Grup Şcolar Energetic Câmpina
Ungureni 159. Stanciu Cerasela Raluca, Şcoala cu cls. I-VIII
141. Dragomir Petrica, Colegiul Economic Cornu
“V.Madgearu” Ploieşti 160. Stoica Cecilia, Şcoala cu cls. I-VIII Podenii Noi
142, Furdui Ioan, Şcoala cu cls. I-VIII Măgureni 161. Tudorache Nicoleta, Şcoala cu cls. I-VIII “Regina
143. Graur Marilena, Şcoala cu cls. I-VIII Cocorăştii Elisabeta” Poiana Ţapului Buşteni
Colţ 162, Vică Constanţa, Palatul Copiilor Ploieşti
144. Grigore Niculina, Grădiniţa cu Program 163. Alexe Maria, Şcoala Gimnazială Predeal Sărari
Prelungit „Dumbrava Minunată” Ploieşti 164. Argeşanu Carmen, Colegiul Naţional “N.
145. Iancu Gabriela Alice, Şcoala cu cls. I-VIII “Ioan Stănescu” Ploieşti
Grigorescu” Ploieşti 165. Bâtie Lavinia, Liceul Teoretic „Şerban Vodă”
146. Iancu Veronica, Şcoala cu cls. I-VIII “Nicolae Slănic
Iorga” Ploieşti 166. Bâtu Vasile, Liceul Tehnologic “Carol I” Valea
147. Iovan Sorin Ştefan, Şcoala cu cls. I-VIII Ariceştii Doftanei
Zeletin 167. Bobe Elena, Grădinița „Castelul Fermecat”
148. Marcu Anda, Școala Gr. Moisil Breaza
238
168. Brezeanu Elena, Grădinița Nr. 8 Câmpina 183. Matei Ioana, Grădinița Târgşorul Vechi
169. Bucur Constantin, Colegiul “Mihail 184. Neacşu Camelia, Liceul Tehnologic “1 Mai”
Cantacuzino” Sinaia Ploieşti
170. Bucur Daniel, Şcoala Gimnazială “Cănuţă 185. Nedelcu Dialisa, Şcoala Gimnazială „Candiano
Ionescu” Urlaţi Popescu” Ploieşti
171. Ciocârdaru Gabriela, Grădinița Nr. 4 Boldeşti- 186. Niţă Elena-Cristina, Şcoala Gimnazială „Al.
Scăeni Popescu” Telega
172, Cristea Elena, Şcoala Gimnazială “Nicolae 187. Obiloiu Nicolae, Școala Specială Plopeni
Bălcescu” Ploieşti 188. Pelmuș Simion, Școala Gimnazială Apostolache
173. Dediu Cornelia, Centrul Şcolar Special Ploieşti 189. Petre Ghiorghe, Şcoala Gimnazială Puchenii
174. Dobrea Mirela, Colegiul “Ion Kalinderu” Mari
Bușteni 190. Popa Teşileanu Loredana, Şcoala Gimnazială
175. Dumitru Maria, Şcoala Gimnazială Aluniş Cocorăştii Mislii
176. Frangulea Daniela, Şcoala Gimnazială 191. Rânjea Cristina, Şcoala Gimnazială Ştefeşti
Iordăcheanu 192, Savu Eugenia-Lelia, Grădiniţa „Concordia”
177. Iacob Dan, Liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu” Ariceştii Rahtivani
Mizil 193. Sima Mirela, Liceul Tehnologic „Sf. Apostol
178. Iancu Viorica, Colegiul Tehnic “Constantin Andrei” Ploieşti
Istrati” Câmpina 194. Spălaţelu Simona, Şcoala Gimnazială “Elena
179. Isăilă Rodica, Şcoala Gimnazială Vărbilău Doamna” Ploieşti
180. Lambă Gheorghe, Liceul Tehnologic Energetic 195. Tomescu Ion, Şcoala Gimnazială “Sf. Maria” Mizil
Câmpina 196. Tudorache Virgil, Şcoala Gimnazială “ B.P.
181. Lupea Ion, Şcoala Gimnazială „Sf. Vineri” Haşdeu ” Câmpina
Ploieşti 197. Zincă Roxana-Magdalena, Şcoala Gimnazială
182, Marian-Ionescu Ovidiu, Şcoala Gimnazială “Sf. Gura Vitioarei
Vasile” Ploieşti
Echipa de management
1. Chebici Sultana 12. Ionescu Daniela
2. Angelescu Nicolae 13. Ivan Adriana
3. Bolojan Georgiana 14. Lambru Daniela
4. Borovină Gheorghe 15. Moraru Daniela
5. Ciobanu Ionel 16. Mușat Mihaela
6. Ciulac Elisabeta-Bianca 17. Ologeanu Emanuel
7. Constantin Alice 18. Pacearcă Ștefan
8. Georgescu Magdalena- 19. Pădurețu Fănica
Maria 20. Scorpan Anelore
9. Graur Aurel-Silviu 21. Stoica Cezar
10. Iancu Tudor 22. Șubă Gabriela
11. Ilie Adela 23. Toma Horia-Victor
Formator ARACIP
1. Cazan Manuela
2. Comșa Christian
3. Dimitrovici Rodica
4. Dinu Serenella
5. Necuță Emil
6. Popa Daniela
7. Tufeanu Dana
239
CUPRINS
1. Introducere ........................................................................................................ 3
2. Ce Înseamnã PDI/PAS? ..................................................................................... 7
3. Cercul calităţii ................................................................................................... 11
4. Care sunt grupurile de interes ale unui PDI/PAS? ....................................... 17
5. Structura PDI ..................................................................................................... 21
5.1. Diagnoza ............................................................................................................................... 21
5.2. Componenta strategică ................................................................................................ 32
5.3. Componenta operațională ......................................................................................... 37
6. Exemple de bună practică ............................................................................... 41
6.1. PDI unitate preşcolară ................................................................................................... 43
6.2. PDI unitate preşcolară mixtă ..................................................................................... 52
6.3. PDI unitate preşcolară ................................................................................................... 62
6.4. PDI unitate gimnazială .................................................................................................. 70
6.9. PDI liceu vocațional artistic ........................................................................................ 132
6.10. PDI liceu teoretic ........................................................................................................... 144
6.11. PDI liceu, filiera teoretică, profil real - umanist ............................................. 169
6.12. PDI școală specială ........................................................................................................ 188
6.13. PDI Palate și Cluburi ..................................................................................................... 194
6.14. PAS Colegiu Economic ............................................................................................... 204
6.15. PAS unitate de tip tehnologic - vocaţional ..................................................... 224
240

Culegere Bune Practici PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Bune Practici PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Calitate în managementul unitãtii

Proiect de dezvoltare institutionala

Partenerii în acest proiect sunt:

PDI/PAS se referă la dezvoltarea unităţii şcolare în direcţia creşterii

Revizuire Evidențe/Dovezi Implementare

Ciclul lui Deming (Plan – Do- Check – Act) / Ciclul PDCA

Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem.

Strategia de evaluare internă a calităţii îşi are originea în PDI, care

CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii dar aceasta nu

Acţiunea corectivă („ACT”)

Definiţia oficială a conceptului de calitate a educaţiei (în conformitate cu „Dacă

cele 2 „laturi” ale educaţiei de calitate şi

„latura obiectivă”= „latura subiectivă”=

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

Grupuri de interes Acţiunea

ME - să se respecte politica şcolară;

Aşa cum se arată în Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de

5.1.2. ANALIZA SWOT/SWOC

Valori pozitive Valori negative

În analiza punctelor tari şi slabe se răspunde la patru întrebări.

Listele factorilor interni şi externi

FACTORI INTERNI - PUNCTE TARI

1 Grad redus de promovabilitate la bacalaureat critic

FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI

FACTORI EXTERNI - AMENINŢĂRI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

În urma combinării factorilor externi cu cei interni, sunt generate cele

Componenta strategică 5.2

Avantajele şi dezavantajele planificării strategice

• Orientare pe termen lung • Complexitate

Ţintele strategice sunt atinse prin programe şi planuri care, la rândul

ŢINTELE (scopurile strategice)

Astfel, monitorizarea şi/sau evaluarea este:

Componenta operaţională 5.3

5.3.1. Programele de dezvoltare

Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional:

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

O2: Participarea a 4 cadre didactice la cursuri de formare/ specializare

Ţinta strategică 2: Implicarea părinţilor în activitatea educativă, şcolară şi

Activitatea Resurse Termen

2. Organizarea activităţilor educative cu tradiţie în

Responsabil comisiei de interpretarea/centralizarea minim două domenii de interes

analiza fişelor individuale

Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

Activitatea Resurse Termen

Director chestionare Prezenţa a cel puţin 80% dintre părinţii

Director ancheta Prezentarea lunară, pe site-ul grădiniţei

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

• Creşterea interesului părinţilor pentru tehnologia modern (iniţiere

• Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu

Asigurarea creşterii numărului de O1: Participarea personalului didactic si a personalului

O1: Identificarea surselor financiare

Promovarea imaginii grădiniţei în O1: Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Responsabili cu Finalizarea, prin certificate de absolvire, a cel puţin 01.09. 2011-

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Director Instalarea calculatoarelor până la data de.... 01.09. 2011

Responsabil cu Distribuirea fiecărui număr al revistei grădiniţei într-

Director Participarea a cel puţin 10 familii la vizitele reciproce 01.09. 2011

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Directori Elaborarea a cel puţin 7 proceduri de sistem şi 20 de 01.09. 2011