Proiect coinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeste
, în oameni!

Calitate în managementul unitãtii

, scolare
,
POSDRU/85/1.1/S/63160

Proiect de dezvoltare institutionala

)

,
Plan de actiune
, al scolii
,
Culegere de bune practici
Lucrarea este editată sub îndrumarea domnului prof. Şerban IOSIFESCU, preşedinte ARACIP
Coordonator lucrare: prof. Daniela MORARU
Experţii care au prelucrat şi redactat materialul
prof. Manuela Carmen CAzAn, expert ARACIP
prof. Serenella DInU, expert ARACIP
Echipa de management a proiectului CMUS
nicolae Angelescu, manager de proiect
Anelore Scorpan, asistent manager de proiect
Aurel graur, asistent manager de proiect
gabriela Şubă, asistent manager de proiect
Daniela lambru, expert promovare
Amalia Stoenescu, expert promovare
horia Victor - Toma, expert monitorizare
Cezar Stoica, expert monitorizare
georgiana bolojan, expert monitorizare
Magdalena georgescu, expert coordonare instruire inspectori
Ştefan Pacearcă, expert coordonare instruire inspectori
bianca Ciulac, expert coordonare instruire directori
Tudor Iancu , expert coordonare instruire directori
Sultana Chebici, expert coordonare instruire directori
Mihaela Muşat, expert coordonare instruire directori
Ionel Ciobanu, expert coordonare instruire directori
Fănica Pădureţu, expert IT
Emanuel Ologeanu, expert IT
Daniela Moraru, expert implementare

website: www.calitate-in-educatie.ro
platforma online: http://cmus.calitate-in-educatie.ro
e-mail: calitate_in_educatie@yahoo.com

Proiect coinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 - 2013
Titlul proiectului: „Calitate în managementul unităţii şcolare”
Cod contract: POSDRU/85/1.1/S/63160

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin beneiciarului proiectului, Inspectoratul Şcolar
Judeţean Prahova. Utilizarea conţinutului acestui ghid în scop comercial este interzisă.
Reproducerea parţială sau integrală a conţinuturilor este permisă numai cu menţionarea sursei.
 Introducere
1
Prezentarea proiectului
Proiectul „Calitate în Managementul Unităţii Școlare – CMUS” „If we could first
(POSDRU/85/1.1/S/63160) are ca obiectiv general îmbunătățirea calității know where we are
and whither we are
procesului de management al unităților de învățământ preuniversitar, prin tending, we could
dezvoltarea competențelor personalului implicat în elaborarea și evaluarea better judge what to
documentelor de planificare managerială. În spatele acestui obiectiv stă, do and how to do it.”
dincolo de obiectivele specifice, intenția partenerilor de a pune laolaltă Abraham Lincoln
directori și inspectori în demersul lor de ridicare a calității activității unei școli.

Partenerii în acest proiect sunt:

1. Inspectoratul Școlar al Județului Prahova – în calitate de beneficiar
2. Inspectoratul Școlar al Municipiului bucurești – partener 1
3. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Preuniversitar (ARACIP) - partener 2
4. Asociația ShOTROn - partener 3
5. Standing International Conference of Central and general
Inspectorates of Education (SICI) - partener 4.
Proiectul a debutat în iulie 2010 cu un studiu de exemple de bune
practici și de identificare a nevoilor de planificare la nivel de inspectorat și de
unitate școlară, precum și cu o conferință de lansare. În lunile ce au urmat
s-au elaborat suporturile de curs, în sistem blended learning, necesare formării
directorilor (de către ARACIP), respectiv formării inspectorilor (de către SICI).
Ambele cursuri au fost acreditate CnFP (20 de credite profesionale) și CnFPA
(pentru domeniile ocupaţionale: director de unitate școlară - cod 134502 și
inspector școlar - cod 235105). Dincolo de formarea face-to-face, cursurile
cuprind și formare online, pentru care au fost elaborate, separat, conținuturi
specifice, pornind de la suportul de curs. Formarea directorilor s-a efectuat de
către formatori ARACIP și a constat in efectuarea unui număr de 42 de ore
de curs față-în-față și 24 de ore online (la care s-au adăugat 8 ore de evaluare).
Formarea inspectorilor, realizată de experți SICI, a avut mai multe componente :
(1) curs față-în-față (24 ore) și curs online (12 ore), la care s-au adăugat 8 ore de
evaluare; (2) vizite de monitorizare în școli; (3) vizite de studiu în inspectorate
din Europa. la cursurile de formare au participat 1001 de directori (în două
fluxuri), iar la cursurile pentru inspectori au participat 41 în primul flux și peste
50 în cel de-al doilea flux (în condiţiile în care proiectul își propunea un număr
de 80).
Partea centrală a proiectului o constituie două ateliere de lucru, destinate
elaborării a câte 25 de PDI/PAS ca modele de bună practică, pe baza activității a
câte 100 de directori și 25 de inspectori, coordonați de câte 5 formatori ARACIP.
Pentru diseminarea adresată comunității educaționale largi s-au
proiectat două conferințe internaționale (una în mai 2012, iar cea de-a doua în
februarie 2013), la care au participat experți din Scoția, Anglia, Portugalia, Suedia
și România.
Proiectul se încheie în aprilie 2013, cu o conferință organizată special în
acest sens.

Punctul de plecare
Proiectul este relevant pentru că a venit în întâmpinarea soluționării
numeroaselor puncte slabe identificate prin analizele SWOT elaborate de
inspectorate școlare înainte de 2009:
- lipsa la nivelul instituțiilor consacrate în formare a cursurilor axate pe
planificare managerială și legate de asigurarea calității, deși între timp
fusese promulgată legea asigurării calității;
- fluctuația persoanelor la nivelul echipei manageriale a unei școli, care
conduce la o varietate de tipuri manageriale și inconsecvență în dezvoltarea
școlii;
- întocmirea formală a documentelor manageriale;
- nealocarea unui interval de timp lunar consacrat exclusiv formării
managerului școlii, ca și politică educațională;
- supra-aglomerarea timpului managerului școlar, prin activități de rutină;
- inerția sistemului la schimbare;
- înexistenţa unui sistem bine organizat de formare managerială prealabilă
începerii activității ca director sau inspector;
 - lipsa abilităților de consiliere a directorilor la nivelul inspectorilor;
- inexistenţa unui regulament de organizare a inspecțiilor care să satisfacă
cerințele actuale și situațiile punctuale existente;
- doar 30% dintre membri grupului țintă beneficiaseră de formare
profesională, care să le permită dezvoltarea de competențe manageriale.
Aceste formări fuseseră centrate pe aportul teoretic, nereușind să
transmită și să creeze deprinderi și competențe pentru punerea în practică
a celor învățate;
- directorii trebuie să-și realizeze în continuare meseria de profesor, situație
ce limitează timpul alocat pentru gestionarea activităților și proceselor din
școală;
- programele de formare parcurse de unii directori nu concordau cu nevoile
specifice ale acestora sau cu prioritățile unității școlare;
- utilizarea TIC nu era și nu este o practică managerială comună;
- existau și mai există încă deficiențe în întocmirea documentelor de
management strategic și operațional;
- existența unei gestionări defectuoase a conflictelor la nivelul personalului
din unitățile școlare și a unei comunicări insuficiente între unitatea școlară,
structurile de conducere și beneficiarii educației.
Astfel, a fost necesară crearea unui program de formare continuă care să
combine teoria și practica, concomitent cu abilitarea cursanților în vederea
utilizării unui sistem informatic suport, cu instrumente manageriale digitale,
care să permită economia de timp/resurse materiale și creșterea calității
proceselor managementului școlar. Proiectul a răspuns nevoilor specifice
cu care se confrunta grupul țintă prin vizite de studiu, prin participare la
programe de formare dedicate, prin pilotarea, dezvoltarea și aplicarea de
ghiduri și instrumente software care să eficientizeze procesele de management
educaţional cu focus pe asigurarea calității, urmărind:
- formarea/îmbunătățirea/dezvoltarea de competențe de organizare,
îndrumare și control, funcționale, de evaluare, de comunicare și relaționare,
psiho-sociale, personale, etice, de utilizare TIC, de self-management;
- eficientizarea modalităților de realizare a procesului de management
educațional și a procesului de comunicare între personalul de conducere
din unitățile de învățământ și inspectori, precum și cu ceilalți directori și
beneficiari ai educației;
- managementul eficient al rapoartelor și a situațiilor școlare prin utilizarea
sistemului informatic care permite, o dată ce datele sunt introduse în
sistem, să se realizeze automat o serie de rapoarte și de evidente.
Proiectul s-a bazat pe o abordare integrată și oferă din această perspectivă
o soluție strategică, ce răspunde obiectivului de îmbunătățire a procesului de
management școlar și asigurarea calității și va genera implicit următoarele
elemente de valoare adăugată:
- creșterea numărului de ore de pregătire continuă a grupului țintă, prin
participarea la programele de formare de tip blended learning dezvoltate
pentru directori și pentru inspectori, finalizat cu dobândirea de informații

5
Introducere
 noi și competențe formate în asigurarea calității, în managementul eficient
al unității școlare, în utilizarea ghidurilor, metodelor și instrumentelor
software inovatoare pentru gestionarea activităților și proceselor
manageriale la nivel de instituție școlară;
- includerea de activități inovatoare de tipul dezvoltării și implementării
unui sistem informatic suport unitar, cu secțiuni corelate adresate
unităților școlare și inspectoratelor, pentru îmbunătățirea procesului de
management al școlilor și creșterea calității serviciilor de educație;
- facilitarea schimburilor de bune practici cu experți din alte sisteme de
învățământ europene, precum și cu alți membri ai grupului țintă în cadrul
vizitelor de studiu și ca o consecință a acestora.
 2
PDI/PAS

Ce Înseamnã
PDI/PAS?

Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI)/ Planul de acţiune al școlii „A gândi bine este
(PAS, termen folosit în învăţământul tehnic) este un document și totodată un înţelept;
instrument de lucru necesar fiecărei unităţi școlare întrucât asigură o imagine a planifica bine este şi
reală și o analiză a ceea ce a fost și este școala, dar, în același timp, proiectează mai înţelept;
dar a face bine este
pe termen lung activitatea viitoare, trasând repere clare. cel mai înţelept şi
PDI/PAS este o expresie a unei analize, gândiri, decizii colective și a unui mai bun lucru dintre
efort de echipă alcătuită din: managerul unităţii şcolare - conducătorul acestea toate.”
echipei şi membrii echipei - cu roluri specifice activităţii și în funcţie de (proverb persian)
înclinaţii, echipă aflată într-un permanent proces de inovare.
Punctul de plecare în construcţia unui PDI/PAS îl constituie, pe de o
parte, cunoaşterea politicilor educaţionale (ţinte strategice ale proiectelor
naţionale de reformă a învăţământului) și pe de altă parte, cunoaşterea
serviciilor educaţionale pe care unitatea şcolară ar trebui să le ofere
societăţii (beneficiarilor direcţi şi indirecţi) şi a competenţelor pe care
actul educaţional ar trebui să le dezvolte beneficiarilor direcţi (cerinţele
clientului).

Un PDI/PAS:
• Concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei: dobândire de
abilităţi, atitudini, competenţe.
• Asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale
managementului: curriculum, resurse material – financiare,
resurse umane, relaţii sistemice și comunitare.
• Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a școlii
într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi ușor înţelese și
manageriate.
• Favorizează creșterea încrederii în capabilităţile, capacităţile și
forţele proprii; asigură dezvoltarea personală și profesională.
• Dezvoltă parteneriatele din interiorul și exteriorul unităţii școlare,
implicând în educaţie mai mulţi factori pentru asigurarea calităţii
(familie, comunitate, instituţii educaţionale).

PDI/PAS se referă la dezvoltarea unităţii școlare în direcţia creșterii

calităţii educaţiei oferită membrilor comunităţii și comunităţii în ansamblul ei.
Procesul de planificare a dezvoltării școlare este elementul central în asigurarea
calităţii educaţiei. O școală care se implică într-un proces de planificare a
 dezvoltării, este o școală care își asumă responsabilitatea îmbunătăţirii calităţii
serviciilor oferite elevilor și comunităţii.
Un PDI/PAS prin formularea ţintelor strategice pentru dezvoltarea
ulterioară a școlii propune un proces de explicitare, de conștientizare și de
asumare a activităţilor, părţi integrante ale ciclului de dezvoltare instituţională.
Se pornește de la întrebarea „cât de bine ne desfăşurăm activitatea?”, se
formulează răspunsuri la o altă întrebare, și anume „cum putem să ne
îmbunătăţim activitatea şi rezultatele”. După stabilirea unui set de răspunsuri la
ultima întrebare, se concentrează pe modul de punere a lor în practică.
Un PDI/PAS nu este același lucru cu un plan managerial al școlii, care
este descriptiv și prezintă faptic ce se întâmplă într-o anumită școală. Un plan
managerial al școlii nu abordează problema calităţii, scopurile nu sunt stabilite
în urma unei evaluări a situaţiei școlii, prin urmare nu este evolutiv.
În ţări cu sisteme eficiente de asigurare a calităţii sistemelor publice de
educaţie, este recunoscută ideea că şcoala, ca unitate, reprezintă nucleul
sistemului. Aceasta înseamnă o recunoaștere a caracteristicii școlii de a avea
cea mai mare influenţă asupra performanţelor elevilor; performanţa unei școli
ca întreg cuprinde cele mai valoroase surse de informaţii/ feedback necesare
pentru a ghida un sistem de asigurare a calităţii.
Oricare ar fi inovaţiile sau iniţiativele politice care au loc la nivel
naţional sau judeţean, educaţia și instruirea au loc în școală și în clasă, iar
calitatea procesului instructiv-educativ din școală reprezintă singurul și cel
mai important factor pentru achiziţiile elevilor. Sistemele bune de asigurarea
calităţii admit că aceste procese – nucleu nu sunt susceptibile de control
extern/ superior, iar îmbunătăţirea ţine de principalii actori ai sistemului de
învăţământ – elevi, profesori, părinţi.
Sistemul de management și de asigurare a calităţii în educaţie, promovat
de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP) și Ministerul Educaţiei (ME), are ca funcţie principală orientarea
dezvoltării unităţii școlare în direcţia creșterii calităţii educaţiei oferită
membrilor comunităţii și comunităţii în ansamblul ei, evaluarea calităţii fiind
parte integrantă a ciclului de proiectare a dezvoltării instituţionale.
Un PDI/PAS împreună cu planurile operaţionale asociate determină
schimbări în școală și comunitate. În acest context, asigurarea și îmbunătăţirea
calităţii în educaţie depind în mod hotărâtor de un alt proces desfășurat la
nivelul unităţii școlare, anume cel de dezvoltare instituţională.
Acest proces se realizează la nivelul tuturor elementelor PDI/PAS:
misiune, viziune, diagnoză, ţinte și abordări strategice, planuri operaţionale,
acţiuni și procese efective.
Creșterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza
întregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul unităţii școlare iar,
ciclul dezvoltării unităţii școlare trebuie considerat ca un ciclu al calităţii.
Ceea ce am prezentat trebuie interpretat și adaptat în funcţie de condiţiile
specifice în care funcţionează unitatea școlară:
- nivelul de învăţământ (preșcolar, primar, gimnazial etc.) și tipul de
unitate şcolară (de exemplu liceu teoretic, tehnologic, vocaţional) – care
8
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
determină specificul grupului / grupurilor ţintă de beneficiari direcţi;
- trăsăturile specifice ale comunităţii locale (urbană / rurală, mediu
defavorizat, existenţa minorităţilor naţionale sau de alt tip etc.) – care determină
trăsăturile distinctive ale beneficiarilor indirecţi ai serviciilor educaţionale.
Planificarea dezvoltării școlare este procesul prin care se acordă această
responsabilitate profesorilor și care – în mod esenţial – le dă autoritatea și le
permite să acţioneze.
PDI/PAS se realizează pe baza experienţei de „autoevaluare/ auto-
îmbunătăţire” pe care școlile au acumulat-o în timp. Cu toate acestea, într-un
sistem de asigurare a calităţii, PDI/PAS depășește procesul de autoevaluare
școlară. Dificultăţile care pot apărea în procesul de schimbare a structurii,
culturii și perspectivelor școlii – componentă necesară pentru planificarea cu
succes a dezvoltării școlare – sunt greu de estimat.
În primul rând este semnificativ numărul școlilor care necesită sprijin
pentru a realiza PDI/PAS și pentru a găsi procesele propriu-zise de planificare,
de implementare și de monitorizare. Astfel de cunoștinţe și capacităţi nu se
regăsesc într-o școală tradiţională și este puţin probabilă o schimbare rapidă a
culturii organizaţionale dominante, care să faciliteze acest progres fără sprijin
practic și procedural din partea agenţiilor competente. În al doilea rând,
procesele de autoevaluare școlară sunt ghidate de instrumente furnizate la
nivel naţional și de informaţiile obţinute din surse externe școlii.
În al treilea rând, autoevaluarea trebuie să fie un proces dinamic, în
care dezvoltarea se întrepătrunde cu preocuparea pentru calitate și care este
considerat de interes și în responsabilitatea tuturor.
Acesta este principiul-cheie al unui sistem eficient de asigurarea calităţii,
proiectat pentru a  garanta că, la nivelul sistemului de educaţie, procesul de
autoîmbunătăţire nu se adresează numai unei elite minoritare, ci fiecărei școli
și fiecărui factor interesat.
În cele din urmă, PDI/PAS reprezintă un indiciu relevant pentru
autorităţile educaţionale în ceea ce privește problemele și priorităţile. Dacă
se dorește atingerea obiectivelor naţionale de dezvoltare a educaţiei și de
îmbunătăţire a calităţii, prin urmărirea îndeaproape (fără interferare) a PDI/
PAS, sistemul naţional poate aloca resurse pentru problemele astfel relevate.
În schimb, aceasta va încuraja școlile să implementeze propriile procese de
dezvoltare și de schimbare.
PDI/PAS constituie, în multe feluri, „inima care bate” într-un sistem
naţional eficient de asigurarea calităţii. În contextul unui sistem de asigurarea
calităţii și al principalelor trei arii ale sale – claritatea definiţiei calităţii
educaţiei, responsabilităţile acordate principalilor actori (școlile și
profesorii) și asumarea răspunderii, solicitată de performanţe – PDI este
mecanismul actual de îmbunătăţire a calităţii la nivelul școlii, ceea ce reprezintă
scopul sistemului de învăţământ.
Reușita PDI/PAS este direct proporţională cu respectarea etapelor sale.
9
Ce Înseamnă PDI/PAS?
 I. Diagnoză / cognoză / prognoză, în scopul identificării și stabilirii
problemei centrale a proiectului (identificarea nevoilor de bază, a
disfuncţiilor, dar și a aspectelor pozitive pe care se poate baza proiectul).
II. Definirea obiectivelor care vor fi corelate / armonizate cu
finalităţile generale ale educaţiei, cu politica educaţională la nivel
naţional și local, cu obiectivele reformei educaţionale și cu interesele
elevilor și ale părinţilor, avându-se mereu în vedere posibilităţile reale de
finalizare a asigurării calităţii acestora.
III. Stabilirea strategiei de acţiune care presupune următorii
pași: stabilirea resurselor, a mijloacelor de realizare a proiectului, a
responsabilităţilor privind gestionarea acestuia și a echipelor de realizare
a acţiunilor prezumate.
IV. Realizarea unui studiu de fezabilitate prin care vor fi
identificate aspectele referitoare la condiţiile de reușită, impactul și
rezultatele scontate.
După parcurgerea celor patru pași oricare dintre zonele susceptibile de
îmbunătăţiri se pot constitui în ţinte strategice pentru dezvoltarea ulterioară
a școlii, proces care cuprinde toate componentele PDI/PAS: viziune, misiune,
scopul, ţinte strategice, obiective, planuri operaţionale, acţiuni și procese
efective.
Din perspectiva planificării strategice, scopul PAS este de a îmbunătăţi
corelarea dintre oferta învăţământului profesional și tehnic și nevoile de
dezvoltare socio-economică la nivelul ariei de acţiune a școlii. PAS, ca instrument
de planificare a ofertei învăţământului profesional și tehnic, cuprinde: 
• analiza contextului local;
• analiza capacităţii unităţii de învăţământ de a răspunde nevoilor de
formare profesională la nivelul comunităţii locale;
• priorităţile, ţintele și acţiunile în vederea adaptării ofertei educaţionale.
Rolul  PAS este de a contribui la creșterea calităţii învăţământului
profesional și tehnic, inclusiv a ratei de inserţie socio-profesională a
absolvenţilor.
PRAI,  PlAI  și  PAS  sunt actualizate și revizuite utilizând suportul
metodologic unitar oferit de Manualul elaborat în acest sens. Acest demers
contribuie la creșterea coerenţei verticale a nivelurilor de planificare regional-
judeţean-local și, de asemenea, conduce la creșterea comparabilităţii
documentelor de la același nivel de planificare. 
Monitorizarea și evaluarea implementării PRAI, PlAI și PAS este realizată
pe baza unui cadru general elaborat de Consiliului naţional pentru Dezvoltarea
Învăţământului Profesional și Tehnic. Pentru cei interesaţi CnDIPT a asigurat
prezentarea procedurilor în Manualul pentru monitorizare și evaluare. 
Manualele pentru actualizarea și monitorizarea documentelor de
planificare strategică pot fi consultate la adresele:
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/01_ghID%20DE%20ElAbORARE%20PAS.pdf
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/2%20MAnUAl%20MOnITORIzARE%202009.pdf

10
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Cercul calitãtii
,
3
W. Edwards Deming este considerat „părintele” mișcării moderne în „Develop a passion
domeniul calităţii. El a introdus noţiunea de „ciclu de proiectare al produsului” for learning.
If you do, you will
diferit de managementul procesului, cunoscut mai târziu sub denumirea de never cease to grow.“
ciclu de tip PDCA (proiectează – realizează – verifică – acţionează). Anthony J. D’Angelo

Inspirațe

Planiicare

Relecție

Revizuire Evidențe/Dovezi Implementare

Mobilizare
Valorizare

Evaluare

Ciclul lui Deming (Plan – Do- Check – Act) / Ciclul PDCA

 Conform lui Deming, ideea ciclurilor de calitate este una foarte
atrăgătoare, însă acestea pot avea succes doar dacă managementul va pune în
aplicare recomandările acestuia. Când managementul nu este interesat, ciclul
pur și simplu se dezintegrează.

• cercurile sunt parte a întregului sistem de perfecţionare organizaţională,

Succesul este garantat doar dacă:

• cercul este susţinut de celelalte cercuri de calitate din cadrul unităţii

în care managementul este implicat;

• actorii actului educaţional contribuie efectiv;

școlare;

• cercurile fac parte dintr-un plan de perfecţionare continuă pe termen

• cercurile sunt puternic orientate către beneficiarii direcţi (clienţi).

lung;

Prima etapă, „Plan” (Planificarea) reprezintă etapa de stabilire a

obiectivelor și a modului prin care le putem atinge. În acest sens, strategia
CEAC trebuie corelată cu strategia PDI/PAS.
Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de Asigurare Internă a
Calităţii și va lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (și
va avea același orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională*.
Dacă ţintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creștere a calităţii,
în mod firesc, ele vor deveni și ţinte ale strategiei comisiei.
Strategia de evaluare internă a calităţii va putea fi completată cu planuri
operaţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii
școlare.
Cele două documente programatice (strategia și planul operaţional)
vor fi elaborate conform formatelor recomandate și vor orienta demersul
CEAC astfel încât acesta să răspundă acelorași întrebări fundamentale la
care răspunde orice demers de proiectare (De ce? Ce? Cum? Unde? Când? Cu
ce rezultate?). Având în vedere că școala lucrează într-un sistem de calitate,
pe lângă întrebările „clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională,
rezultatele obţinute vor trebui să răspundă la întrebările:
• Cât de buni suntem ?
• De unde știm cât de buni suntem ?
• Ce vom face în continuare pentru a deveni mai buni ?
Obiectivele din documentele proiective nu apar prin revelaţie, ele trebuie
să fie consecinţa unor studii și a aplicării unor instrumente. Astfel, finalităţile
stabilite în PDI vor deriva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare
anterior sau vor fi stabilite în urma aplicării unor metode și instrumente
specifice de investigare (chestionare, interviuri etc), pentru a identifica
punctele (presupuse) slabe. Chiar dacă CEAC poate ști ce zone de îmbunătăţire
are școala, punctul de plecare în demersul de îmbunătăţire trebuie să fie dat de

*/Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur
document strategic şi un plan operaţional. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea
„PDI” pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional.
12
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
interpretarea unor date rezultate din aplicarea respectivelor instrumentelor de
investigaţie, nu doar impresia că este ceva care nu merge.
Cu cât obiectivele stabilite sunt definite SMART (n.r. inteligent) cu atât
distanţa dintre planificare și reușită se micșorează. Prin SMART înţelegem ca
aceste obiective să îndeplinească următoarele condiţii:

S pecifice:constituie
să se refere la activitatea pentru care obiectivele se
ca ţinte;
M ăsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin
indicatori și instrumente de evaluare cantitativă și
calitativă;
A ccesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziţie
(inclusiv resursa „timp”);
R elevante: să aibă semnificaţie pentru domeniul la care
se referă obiectivul – inclusiv politicile, strategiile,
contextul în care funcţionează organizaţia; încadrate
într-o perioadă clară de timp;
T imp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine
precizat (pentru activităţile necesare atingerii
obiectivului), cu atât distanţa dintre planificare și
reușită este mai mică.

Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem.

CEAC nu funcţionează izolat faţă de celelalte componente ale sistemului
de management al unităţii școlare. CEAC pune în legătură (sau, în orice caz,
s-ar putea bucura de acest privilegiu) toate celelalte piese din configuraţia
sistemului, la nivel de instituţie sau mai mult, le angajează în asigurarea calităţii
educaţiei și le urmărește manifestarea (direcţionată în acest sens). În definitiv,
nici elevul, nici profesorul, nici comisiile metodice nu fac altceva decât până
acum, doar că CEAC le arată la ce anume să fie mai atente.
Managementul calităţii la nivelul unităţii școlare nu presupune
întotdeauna activităţi noi, ci de cele mai multe ori, sistematizarea progresului
în asigurarea calităţii, sprijinirea celor implicaţi și stimularea îmbunătăţirii
calităţii, prin autoevaluare și utilizarea tuturor resurselor disponibile.

Acţiunea „Do”
sau etapa de implementare reprezintă punerea în aplicare, realizarea activităţii
proiectate.
Această etapă necesită mobilizare din partea celor care trebuie să
realizeze cele proiectate în etapa anterioară. Esenţial este ca în această etapă să
existe monitorizarea derulării etapelor în scopul depășirii obstacolelor apărute,
care ar putea împiedica derularea în bune condiţii a etapelor proiectate și
nerealizarea indicatorilor propuși în etapa de proiectare.
13
Cercul Calităţii
 PDI
Strategia de
evaluare internă
a calității
PO
Planul de
îmbunătățire a
calității

Strategia de evaluare internă a calităţii își are originea în PDI, care

fundamentează, desigur, și PO. De asemenea, planul de îmbunătăţire a calităţii
este parte a PO, dar se fundamentează și pe strategia de evaluare internă a
calităţii.
Situaţia ideală este, în opinia noastră, cea în care documentele proiective
fundamentale sunt integrate, strategia de evaluare internă a calităţii fiind
parte integrantă a PDI și, respectiv, planul de îmbunătăţire a calităţii, parte
integrantă a PO.

PDI
Strategia de
evaluare internă
a calității

PO
Planul de
îmbunătățire a
calității

CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii dar aceasta nu

înseamnă că le și realizează efectiv. Pentru fiecare activitate derulată, dovezile
referitoare la îndeplinirea / neîndeplinirea cerinţelor, așa cum sunt ele definite
prin standarde și standarde de referinţă, sunt centralizate la nivelul CEAC.
Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de
evaluare internă a calităţii care, conform legii, trebuie realizat în fiecare an și
făcut public de către fiecare unitate școlară.
Recomandăm ca, printre primele activităţi desfășurate de către CEAC, să
fie și realizarea unei baze de date proprii care să cuprindă informaţiile necesare
activităţii de management al calităţii de la nivelul școlii, conform prevederilor
legale. Cu aceste premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări
interne prin aplicarea standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării
reale a organizaţiei școlare faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, așa cum
sunt ele formulate în standarde și standarde de referinţă.
Evaluarea internă/autoevaluarea pe baza sistemului standardelor
14
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
naţionale va furniza o primă serie de date primare, a căror analiză va releva
puncte tari și zone de îmbunătăţire din funcţionarea organizaţiei furnizoare
de educaţie.
Instrumentele utilizate în investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul
unităţii școlare sunt extrem de variate. Prezentăm, în continuare un inventar sumar
al unor astfel de instrumente, mai puţin folosite, dar subliniem, încă o dată, faptul
că selecţia, dezvoltarea și aplicarea instrumentelor de cercetare se realizează în
funcţie de condiţiile concrete în care funcţionează fiecare unitate școlară:
- observarea – ghiduri de observare
- analiza documentelor – ghiduri/ grile de analiză
- ancheta – chestionar, interviu, focus-grup.

„Check” (Verificarea)
Verificarea, evaluarea rezultatelor obţinute, raportându-le la indicatorii
propuși, la obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată totodată
valorizând persoanele implicate care au avut un comportament adecvat pe
parcurgerea derulării activităţii. Acest aspect este foarte important întrucât
are rol de motivare și duce la dezvoltarea personală a celui în cauză.
Produsul principal în această etapă este Raportul Anual de
Evaluare Internă a Calităţii realizat de către Comisia de Evaluare
a Calităţii din unitatea şcolară respectivă.
Faza de „verificare” trebuie să îndeplinească funcţiile cunoscute ale
evaluării, dar ca parte a autoevaluării:
- îmbunătăţirea activităţii curente – evaluarea trebuie să fie oportună, să
împiedice apariţia disfuncţiilor majore și, în același timp, să arate foarte clar ce
a mers și ce nu în activităţile trecute;
- asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes –
rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice,
manageri, comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes
să poată judeca dacă „investiţia” făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu
la impactul scontat și dacă merită continuată sau nu;
- revizuirea și optimizarea politicilor și strategiilor educaţionale de
la nivelul unităţii școlare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii
asumate.
Această evaluare trebuie să fie suficient de fină pentru a oferi date
solide, de încredere privind amploarea schimbărilor realizate: dacă acestea
sunt numai de suprafaţă, realizate din conformism sau prin imitaţie sau dacă,
dimpotrivă, schimbările sunt profunde, afectând cu adevărat și durabil cultura
organizaţională și întreaga activitate din școală.
Aceste două aspecte pot fi percepute ca fiind contradictorii: pe de o
parte, este necesar un sistem de evaluare construit suficient de „formal” pentru
a se asigura atât de necesara obiectivitate și, pe de altă parte, acest sistem
de evaluare trebuie „subiectivizat”, interiorizat, perceput ca benefic (nu ca o
„muncă în plus”) și util pentru toate părţile implicate, pentru a nu se declanșa
15
Cercul Calităţii
 reacţii de conformism sau de tipul „dublei gândiri”. Este evident faptul că, în
astfel de cazuri, evaluarea externă nu este suficientă. Ea trebuie completată și
(uneori) chiar înlocuită cu autoevaluarea, care devine principala metodologie
a evaluării calităţii.
Pornind de la cele de mai sus, credem că s-a conturat deja răspunsul
nostru la întrebarea „De ce autoevaluare ca modalitate esenţială de judecare a
calităţii?”. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare, realizate în comun
și asumate la nivel cultural și nu numai formal, constituie o cale esenţială de
asigurare a calităţii. Insistăm asupra faptului că acest proces de autoevaluare
trebuie să fie util întregii școli, ca un pas iniţial, nicidecum final.
Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a crește, pentru a învăţa și nu pentru a
sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune „nu se poate” sau pentru a ne liniști
că lucrurile merg bine în școala noastră.
De aceea, ni se pare aproape inutil să menţionăm faptul că „dubla gândire”
nu-și are locul aici: evaluăm pentru noi, ca școală și nu pentru a satisface
pretenţiile unei persoane din afară. Este, de asemenea, de la sine înţeles că un
instrument de evaluare poate fi, ulterior, după o pilotare consistentă, dezvoltat
și adaptat în funcţie de nevoile și interesele fiecărei unităţi școlare.
Subliniem, aici, încă o dată, necesitatea ca întreg procesul de autoevaluare
să fie perceput ca util și benefic de către toate grupurile de interes semnificative
la nivelul școlii. Aplicarea instrumentelor de autoevaluare va trebui să asigure
implicarea acestor grupuri pe parcursul întregului demers. În toate fazele acestui
proces, rolul directorului – ca lider educaţional - este esenţial: el va fi cel care
va stabili sistemele de consultare și de participare la proces pentru grupurile și
persoanele semnificativ, el va fi catalizatorul și motorul acestui proces.

Acţiunea corectivă („ACT”)

În funcţie de concluziile obţinute prin evaluarea rezultatelor demersului
finalizat, se vor planifica activităţi și se vor aplica măsuri care să asigure
implementarea cu succes a acţiunilor propuse de către CEAC. Toate aceste
măsuri devin „plan de îmbunătăţire a calităţii”, care poate fi inclus în RAEI sau
prezentat ca document separat, și care va cuprinde activităţile de îmbunătăţire
a calităţii pentru perioada următoare (an școlar sau semestru).
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde
obiective, resurse, termene, responsabilităţi și indicatori de realizare. Activităţile
preconizate vor fi corelate atât cu PDI/PAS cât și strategia de îmbunătăţire
a calităţii și vor urmări, cu precădere îmbunătăţirea calităţii procesului de
predare, învăţare, evaluare și creșterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor.

16
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 4
Care sunt grupurile de
interes ale unui
PDI/PAS?

Definiţia oficială a conceptului de calitate a educaţiei (în conformitate cu „Dacă

art. 3 al legii nr. 87/ 2006 pentru aprobarea OUg nr. 75/2005 privind asigurarea nu ştii încotro te
îndrepţi,
calităţii educaţiei):
s-ar putea să te
trezeşti luat de vânt în
„Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program cine ştie în ce direcţie.”
Yogi Bera
de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite
aşteptările beneiciarilor, precum şi standardele de calitate

cele 2 „laturi” ale educaţiei de calitate şi

care se potenţează reciproc

„latura obiectivă”= „latura subiectivă”=

standardele de calitate aşteptările beneiciarilor

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

își susţine conceptul asumat privind calitatea prin Declaraţia de principii
(adoptată în 2005) în care propune o listă de aserţiuni fundamentale care, în

• Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor

viziunea autorilor, ar trebui să fundamenteze educaţia „de calitate”.

educaţionale. Toate organizaţiile depind de clienţii lor și, ca atare,

trebuie să le înţeleagă nevoile curente și de viitor, trebuie să le
îndeplinească cererile și să le depășească așteptările.
• Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile.
Responsabilitatea socială devine fundamentul managementului calităţii
la nivelul organizaţiei școlare. Toate instituţiile de educaţie, indiferent de
statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru calitatea
serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de
lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de
învăţământ.
• Educaţia de calitate este orientată pe rezultate. Rezultatele, înţelese
în termeni de „valoare adăugată“ și de „valoare creată“ sunt cele care
definesc, cel mai bine, calitatea și excelenţa.
 • Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază
autonomia instituţională. Educaţia, la toate nivelurile și prin toate
formele, va urmări dezvoltarea autonomiei individuale, a capacităţii
de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de o
autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate
nevoilor individuale și comunitare, autonomie corespunzătoare creșterii
răspunderii acestor instituţii pentru calitatea ofertei educaţionale.
• Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali. liderii
sunt cei care asigură unitatea și continuitatea scopurilor și a direcţiilor
de dezvoltare a organizaţiei, ei creând și menţinând mediul propice
pentru participarea la luarea deciziilor a tuturor celor interesaţi și pentru
realizarea obiectivelor organizaţionale.
• Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi
valorizarea resursei umane. Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii.
De implicarea lor și de dezvoltarea lor profesională depinde modul în
care își folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei.
• Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu
instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie.
Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar apanajul școlii, întreaga
comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare,
dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea
educaţiei la nivel naţional și local.
• Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare. În
interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale
inovative, originale și creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale
cercetării în educaţie și a noilor metode și tehnici de educaţie și formare,
introducerea noilor tehnologii de informare și comunicare etc.
• Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod
sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile și
resursele necesare sunt abordate în mod unitar, iar procesele derulate
sunt gândite și manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia
educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil și
transparent de indicatori.
• Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a
performanţelor. Având în vedere ritmul schimbărilor sociale,
învăţarea permanentă, inovarea și dezvoltarea continuă devin principii
fundamentale ale funcţionării și dezvoltării instituţiilor școlare.
Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală
și instituţională, ea având ca scop identificarea ariilor de dezvoltare și
orientarea dezvoltării personale și instituţionale spre direcţii benefice.
• Educaţia de calitate mizează pe interdependenţa între furnizorii şi
beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie. O organizaţie și furnizorii
ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întărește capacitatea
instituţională de a crea valoare.
18
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Astfel, un PDI/PAS „bine făcut” este documentul de bază al dezvoltării
oricărei unităţi școlare în care actorii principali ai actului educaţional sunt:
preșcolarii și elevii, unde se prezintă drumul de la „ceea ce este” la „ceea ce
trebuie să fie” organizaţia școlară.

Grupuri de interes Acţiunea

ME - să se respecte politica școlară;

SE AŞTEAPTĂ: - școala să fie mai bine susţinută de societate;
- parcurgerea programei școlare;
ISJ/ISMB - utilizarea resurselor educaţionale;
URMĂREŞTE: - obţinerea de rezultate bune și încadrarea în
viaţa publică și privată;
- sprijin și îndrumare în dezvoltarea lor personală;
- consiliere în problemele de învăţare, reușită în
viaţă;
ELEVII 
- implicarea mai activă a școlii în orientarea
DORESC:
școlară și profesională;
- sprijin în creșterea încrederii în sine;
- obţinerea de rezultate;
- buna pregătire a copiilor;
- asigurarea reușitei în continuarea studiilor și
PĂRINŢII  pregătirea pentru viaţă;
URMĂRESC: - sprijin în educarea copiilor;
- șanse egale în dezvoltarea elevilor;
- siguranţa fizică și psihică a copiilor;
- condiţii favorabile de muncă;
PROFESORII
- climat motivaţional;
SOLICITĂ:
- sprijin în activitatea de perfecţionare;
- primăria ce așteaptă formarea de buni cetăţeni; 
- poliţia ce urmărește existenţa unui
COMUNITATEA
comportament civilizat;
SPRIJINĂ:
- cetăţenii ce se implică în ajutorarea celor
bolnavi, nevoiași.

Așa cum se arată în legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, capitolul
I: Dispoziţii generale, beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt preșcolarii, elevii
și studenţii, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de  educaţie
și beneficiarii  indirecţi ai  educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile
beneficiarilor direcţi și, într-un sens larg, întreaga societate. Acest lucru este
subliniat și în legea Educaţiei naţionale din 2011.
19
Care Sunt Grupurile De Interes Ale Unui PDI/PAS?
 Structura
PDI 5
Caracteristicile unui PDI/PAS „bine făcut”
• Adecvarea – să ie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite „Meticulous planning
will enable everything
• Fezabilitatea – caracterul realist a man does to appear
• Economicitatea - derivă din fezabilitate - consum optim de resurse spontaneous.”
Mark Caine
• Simplitatea şi precizia – să cuprindă acele obiective şi să aloce acele
resurse necesare şi suiciente realizării intenţiilor. Excesul de precizie
este la fel de dăunător ca şi imprecizia
• Sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea – în concepere şi redactare
• Operaţionalitatea – aplicare uşoară
• Unitatea şi consistenţa – să nu conţină contradicţii conceptuale,
principiale sau acţionale
• Continuitatea – iecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare
• Flexibilitatea – adaptabilitatea la situaţii noi şi alocarea unor resurse
pentru situaţii neprevăzute
• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporal al iecărei
acţiuni sau complex de acţiuni
• Viabilitatea şi repetabilitatea – proiectul sau planul să poată i
menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context nu se schimbă
radical

Diagnoza 5.1
5.1.1. ANALIZA PEST(EL) – prezentarea noilor tendinţe
Modul de organizare și de utilizare a acestei analize și evaluări de nevoi
este similar cu cel aplicat în cazul modelului menţionat mai sus. PEST(El) este
totodată o abreviere care se referă la analiza contextului politic (Political),
economic (Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) și, în
ultimul timp, al celui de mediu (Ecological/Environment) și al celui legislativ
(legislative), ultimile două aspecte nefiind întotdeauna menționate.
Primele patru aspecte ale analizei sunt descrise pe scurt în „Managementul
educaţional pentru instituţiile de învăţământ” (coordonator: Ș. Iosifescu),
pagina 179:
 a. Aspectul politic are în principal în vedere politicile educaţionale
existente (se referă mai puţin la modul de distribuţie a puterii între diferitele
partide politice) la nivel naţional, regional și local – în special politicile și
programele de reformă și modul în care acestea pot influenţa activitatea și
dezvoltarea școlii.
Politicile de dezvoltare regională sau locală pot fi și ele incluse tot aici,
dacă ne gândim la descentralizarea administraţiei publice.
b. Aspectul economic are în vedere resursele disponibile la nivelul supus
analizei (fie naţional, fie regional sau local): în cazul unei crize sau al unei
creșteri economice, care sunt activităţile prioritare și resursele pe care le pot
furniza educaţiei și formării, salariu mediu etc.
c. Aspectul social are în vedere existenţa unor probleme sociale (cum ar
fi șomajul, sărăcia, rata criminalităţii etc.) și modul în care sunt acestea abordate
la nivel naţional, regional sau local, ca și poziţia diferiţilor factori interesaţi
de învăţământ (de exemplu, dacă învăţământul este văzut ca modalitate de
asigurare a succesului social).
d. Aspectul tehnologic are în vedere nivelul tehnologic al învăţământului
sau al formării. De exemplu: dacă există în zonă posturi cu programe
educaţionale; dacă există resurse pentru învăţământul și formarea la distanţă;
dacă există suficiente facilităţi de formare cu echipament corespunzător,
numărul de familii din zonă care au televizor, numărul de posturi TV, numărul
de familii cu calculator și câte dintre acestea au acces la internet etc.
Un aspect suplimentar care poate fi introdus în această analiză și care
poate fi extrem de relevant pentru anumite proiecte este cel de mediu.
e. Aspectul ecologic se referă la modul în care proiectele noastre pot
afecta mediul. De exemplu: modul în care activitatea școlii afectează mediul
prin gunoiul și deșeurile produse în urma activităţii.
f. Aspectul legislativ se referă la aspectele care ţin de normativitate, de
exemplu: stabilitate sau instabilitate legislativă; existenţa actelor normative care
favorizează sau, dimpotrivă, împiedică realizarea unor scopuri educaţionale.
Analiza PEST(EL) nu este un proces izolat, ci o parte integrantă a
componentei diagnoză și evaluării nevoilor la nivel de organizaţie, cu focalizare
pe resursele umane și pe locul și rolul acestora în evoluţia organizaţiei.

5.1.2. ANALIZA SWOT/SWOC

numele acestui model de analiză provine din prescurtarea unor cuvinte
din limba engleză: S = strengths (puncte tari), W = weaknesses (puncte slabe),
O = opportunities (oportunităţi), T = threats (ameninţări). În ultimul timp,
„ameninţările” au fost redenumite „Provocări” („Challenges” în limba engleză,
acronimul devenind SWOC), accentul fiind pus nu atât pe ce se întâmplă
în mediul exterior școlii, cât pe răspunsul organizaţiei școlare care, în mod
necesar, trebuie să fie proactiv.
22
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Analizele SWOT/SWOC au fost implementate cu succes ca metode de
analiză organizaţională, dar pot fi folosite și în cazul comunităţilor.
Analiza SWOT ajută conducerea de vârf să determine și să se concentreze
asupra aspectelor relevante interne ţi externe, punctelor critice, slabe și tari,
care generează obiectivele manageriale ale unei conduceri moderne, flexibile și
eficiente a școlii românești în contextul contemporan.
Analiza SWOT constituie o importantă tehnică managerială pentru
stabilirea, înţelegerea și valorificarea poziţiei strategice a unităţii de învăţământ,
printr-o scanare a mediului intern și extern.
Punctele tari și punctele slabe se referă la mediul intern al structurii
analizate (comunitate, organizaţie). Acestea reprezintă caracteristicile intrinseci
ale stării interne de lucruri.
Punctele tari ale unităţii de învăţământ sunt capacităţile, resursele
și avantajele pe care ea le posedă, valorile pozitive și condiţionările interne/
externe, competenţele distinctive ale personalului, precum și alţi factori, care
pot constitui surse pentru succesul în atingerea obiectivului managerial.
Punctele de slăbiciune/vulnerabile ale unităţii de învăţământ sunt
ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sărace și alte „valori negative”
sau „condiţionări negative” interne și externe, ce pot împiedica atingerea
obiectivelor manageriale.
Punctele de slăbiciune se pot împărţi în două categorii:
• Puncte critice – au grad maxim de pericol și ameninţare pentru școală,
ce necesită o tratare urgentă pentru reducere sau eliminare
• Puncte slabe - au grad moderat sau mic de pericol, care nu necesită
tratare imediată
Oportunităţile și ameninţările se referă la mediul extern, adică la ceea ce
se întâmplă în afara organizaţiei, dar care are un anumit impact asupra bunei
desfășurări a activităţilor. Contextul poate fie să favorizeze, fie să împiedice
implementarea activităţilor într-o organizaţie sau comunitate.
Oportunităţile sunt situaţii, condiționări și conjuncturi externe
favorabile activității unității, căile pe care pot fi avansate interesele ei, căi
pe care pot fi exploatate liniile sale de acțiune și poate fi eliminat balastul
punctelor vulnerabile. Oportunitățile pot influenţa pozitiv procesul dezvoltării
și îmbunătățirii învăţământului din unitatea școlară.
Ameninţările sunt acele aspecte negative externe ce apar la adresa
resurselor sale, ori limitările și riscurile care se impun unității de învăţământ
din partea unui mediu extern aflat în schimbare și în criză internă.
Analiza SWOT necesită colectarea unei mari cantităţi de date privind
mediul intern și mediul extern al unităţii de învăţământ și clasificarea listelor
de inventariere următoare:

Valori pozitive Valori negative

Puncte tari Puncte critice/ slabe
Oportunităţi Ameninţări
23
S PDI
 Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica şi clasifica
fiecare factor semnificativ, pozitiv ori negativ, în una din cele patru categorii,
și de a determina și recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere
între mediul extern și mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte, se poate
influenţa impactul acestor forţe în avantajul organizaţiei ceea ce permite unui
manager decident să capete o perspectivă realistă asupra unității școlare.
Punctele tari semnificative sunt integral controlate și utilizate de către
un management eficient și se pot referi la aspectele:
1. procesul de învăţământ;
2. comunicare/ relaţii cu elevii, între cadrele didactice și corpul managerial;
3. dotare tehnică, administrativă;
4. respectarea legalităţii și a strategiei guvernamentale;
5. resurse financiare;
6. resurse umane;
7. asigurarea disciplinei și securităţii în unitatea de învăţământ;
8. organizare, responsabilităţi, atribuţii.
Punctele slabe sunt factorii interni cu potenţialitate negativă. Acești
factori se află, principial, sub control managerial, însă datorită absenţei unei
gestionări, la timp și corecte, elementele respective sunt degradate până la un
statut care împiedică unitatea de învăţământ să obţină și/ori să menţină un
nivel înalt, competitiv, ori să avanseze către atingerea obiectivelor stabilite.
După reducerea costurilor de funcţionare, identificarea punctelor de
slăbiciune se poate face punând întrebările:
1. ce anume trebuie evitat în unitatea de învăţământ;
2. ce se face rău, neconform în unitatea de învăţământ;
3. ce se poate ameliora, îmbunătăți pe termen scurt/ mediu/lung;
4. ce fel de obstacole se opun atingerii obiectivelor, sau creșterii
performantelor;
5. dacă funcţionarea către atingerea obiectivelor este văzută ca un lanţ,
care sunt „verigile cele mai fragile” în acest lanţ?
Este foarte important pentru managementul pro-activ să fie căutate,
identificate exact și gestionate spre îmbunătăţire, punctele slabe din școală,
înainte ca ele să se transforme în vulnerabilităţi acute, critice.
Oportunităţile sunt factori din exterior care condiţionează pozitiv
crearea de valoare, performanță, însă factori ce scapă controlului managerial.
Compoziţia inventarului de oportunităţi se modifică în permanenţă, prin
includerea oportunităţilor noi, și abandonarea oportunităţilor de care nu s-a
profitat în timp real.
Oportunităţi noi pot să apară din:
- schimbările în structura opţiunilor elevilor, părinţilor;
- schimbările în structura legislativă și strategia guvernului;
- investiţiile și fondurile alocate pentru dotarea școlii ;
- creșterea șanselor de angajare după absolvire;
- percepţii pozitive ale populaţiei și angajatorilor;
24
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 - cerinţe de specializări noi;
- conjuncturi politice și sociale locale.
O ameninţare include o situaţie nefavorabilă, ostilă, tendinţă sau
schimbare iminentă în mediul învăţământului, mediul social, politic, care
prejudiciază, sau ameninţă unitatea de învăţământ, putându-se constitui și
într-o barieră de constrângere.
Identificarea ameninţărilor, riscurilor se face prin punerea întrebărilor
referitoare la:
- tipurile de obstacole întâmpinate, sau previzibile;
- cum acţionează părerea, opinia societăţii referitor de școală;
- gradul de alocare al fondurilor;
- cerinţele legislative în permanentă înăsprire/constrângere;
- problemele cu plăţile, fluxul de numerar;
- evoluţia preţurilor și costurilor produselor/lucrărilor;
- evoluţia, schimbarea tehnologică/de specialitate, școlară.
Ameninţările și riscurile includ elemente externe ce se află mereu dincolo
de controlul propriu-zis pe care poate să-l exercite personalul managerial, iar
aceasta se referă la orice fel de instrumente manageriale.
Ameninţările mediului concurenţial pot fi evaluate pe baza a două
criterii:
a) gradul de seriozitate/iminență al acestora;
b) probabilitatea de apariţie în domeniul învăţământului.

În analiza punctelor tari şi slabe se răspunde la patru întrebări.

1. Cum pot să fie utilizate punctele forte ale unității de învăţământ pentru
a fi exploatate oportunităţile identificate în mediul extern? Astfel, strategiile
urmăresc să exploateze oportunităţi care se află într-o „bună adecvare” cu
punctele forte identificate.
2. Ce trebuie să întreprindă managementul școlii pentru a putea
depăși punctele de slăbiciune identificate, profitând astfel la maximum de
oportunităţi? Astfel, strategiile sunt concepute pentru a depăși mai întâi unele
puncte de slăbiciune, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite
de mediul extern.
3. Ce căi se pot folosi pentru a depăși mai întâi unele puncte de slăbiciune
ale școlii, pentru a putea exploata apoi diverse oportunităţi oferite de mediul
extern?
4. Cum poate managementul unităţii de învăţământ să minimizeze
punctele slabe pentru ca obiectivele să nu poată fi influenţate de ameninţările
externe identificate?
Etapele de aplicare a analizei SWOT sunt:
- identificarea punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și
amenințărilor;
- analiza punctelor tari, critice/slabe, a oportunităților și amenințărilor;
- formularea alternativelor strategice/măsuri de acțiune. 25
S PDI
 Posibile erori ale analizei SWOT
Clasificarea eronată a factorilor interni/externi.
Clasificarea eronată pe inventarul de „oportunităţi”.
Definiţii prea generale date factorilor individuali prezenţi în „inventarele
SWOT”.
Descrierea vagă a factorilor individuali.
Definiţii imprecise, chiar eronate ale limitelor „sistemului” ori a structurii
sale de bază.
O abordare statică și/sau anacronică în analiza situaţională.
O caracterizare insuficientă a mediului (a mediului de învăţământ, socio-
politic).
Opţiunile și satisfacţia elevilor nu sunt luate în evidenţă.
greșeli în ordonarea punctelor forte majore și a punctelor de slăbiciune
majore.
Anvergura analizei strategice instituie un cadru de referinţă neclar, vag.
Construirea inventarelor SWOT pe baza informaţiilor vechi, depășite,
incomplete, eronate.

Listele factorilor interni şi externi

FACTORI INTERNI - PUNCTE TARI

1 Cerințele legale și strategia guvernului sunt îndeplinite
2 Aplicarea unor metode de învăţământ moderne, eficiente, flexibile
3 Satisfacția elevilor și părinților se păstrează la o cotă ridicată
4 Profilul claselor este în pas cu cerinţele și ofertele de pe piaţa muncii
5 Pregătirea elevilor este bună și permite opţiuni realiste după absolvire
Rapida adaptare a procesului de învăţământ la rigorile și cerinţele din
6
domeniu
7 Atragerea elevilor către domeniul practic, utilitate și performanţă
Dotare corespunzătoare cu aparatură de laborator, materiale,
8
echipamente IT și reţea informatică utilă, dotare bibliotecă
Spaţii de învăţământ optime, care răspund gradului de școlarizare și
9
cerinţelor sanitare
Existenţa pentru fiecare formă de învăţământ a întregului material
10
didactic necesar
Învăţământ orientat spre practică și utilitate, cu absolvenţi ancoraţi
11
în realitate

26
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Stabilirea de relații cu autorităţile locale pentru desfășurare de
12
instruiri practice și acţiuni utile
13 Receptivitate, transparenţă și eficienţă pentru actul managerial
14 Capacitate de planificare și rezolvare a problemelor neplanificate
15 Atmosferea destinsă, de încredere, de colaborare și muncă în echipă
16 Imagine bună, percepţie de încredere a populaţiei
17 Adaptare ușoară și rapidă la cerinţe
18 Comunicare și deschidere către elevi și părinţi
Contacte cu diverse instituții pentru activităţi extracurriculare, de
19
socializare, protecţie a mediului
Existenţa unui cod intern nescris, a unui sistem de valori acceptat
20
de elevi și profesori
Realizarea de întâlniri cu Comitetul consultativ al părinţilor,
21
consultaţii cu părinţii
Organizare stabilă, clară, arborescentă, cu sarcini și responsabilităţi
22
bine definite
23 Sistem informaţional și decizional dezvoltat , realist, adecvat, prompt
24 Existenţa unui regulament intern, care este respectat
Comunicarea/relaţiile cu elevii, între cadrele didactice și corpul
25
managerial sunt bune
Organizare de întâlniri cu reprezentanţii Poliţiei, Inspectoratului
26
pentru Situaţii de Urgenţă, Ong-urilor
27 lipsă datorii la furnizorii
28 gestionarea corespunzătoare a fondurilor de la guvern
29 Exerciţiu financiar bun
Personal didactic și managerial calificat, instruit și cu mare
30
experienţă, dedicaţi meseriei
31 Personalul acoperă toate disciplinele și posturile prevăzute
32 număr mare de titulari – peste 70 %
Dezvoltarea relaţiilor interpersonale profesor – elev – manager –
33
părinţi
Îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev prin comunicări directe și prin
34
Consiliul Elevilor
35 Interes crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionare
27
S PDI
 FACTORI INTERNI - PUNCTE SLABE/ CRITICE

1 grad redus de promovabilitate la bacalaureat critic

2 Procent mare de elevi mediocri sau corijenţi critic
Personalul didactic nu este motivat suficient de veniturile
3 critic
salariale obţinute
4 lipsa unei săli de sport și a vestiarelor anexă critic
Fondurile alocare de guvern sunt insuficiente, sau
5 slab
întârziate pentru realizarea programelor de dotare
Rata de promovabilitate este sub posibilităţile reale și
6 slab
așteptări
7 Se înregistrează un nivel scăzut al mediilor de promovare slab
8 Dotare insuficientă a laboratoarelor slab
Suprapunerea cerinţelor, a testărilor, ceea ce duce la o
9 slab
distribuţie inegală a efortului elevilor
Clădirea școlii nu este renovată, necesitând anumite
10 slab
lucrări stricte
Utilizare încă redusă a PC-ului în comunicarea cu elevii și
11 slab
părinţii
12 Utilizare încă redusă a PC-ului în procesul de învăţământ slab
baze de date insuficiente în format electronic (cele pe
13 slab
hârtie sunt greu și ineficient de urmărit și accesat)
număr mic de activităţi organizate pentru dezvoltarea
14 slab
sensibilităţii și simţului artistic al elevilor
15 nevalorificarea la maxim a resurselor materiale existente slab
Insuficienta susţinere și participare a unor cadre didactice
16 slab
la activităţi extrașcolare
17 Program de studiu în două schimburi slab
18 Posibilităţi reduse de extindere a specializărilor slab
Planul de management al școlii nu poate fi realizat în
19 totalitate deoarece depinde în mare măsură de fondurile slab
alocate de guvern
Evitarea sau imposibilitatea luării unor măsuri drastice în
20 slab
cazul nerealizării obiectivelor, al actelor de indisciplină
Site-ul școlii nu este dezvoltat, actualizat și nu prezintă
21 slab
noutăţile de interes
Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către lucrul
22 slab
în echipă
Disponibilitate scăzută a unor cadre didactice către
23 slab
comunicare și ascultare a problemelor elevilor
24 nevalorificarea la maxim a resurselor umane existente slab
28
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Viziune individualistă și neobiectivă a cadrelor faţă de
25 slab
actul instructiv -educativ
Slaba mobilitate la adaptare a cadrelor didactice la unele
26
discipline
27 Costuri mari cu întreţinerea și reparaţia clădirii, sălilor slab
neutilizarea unor surse alternative (fonduri europene
28 slab
nerambursabile, sponsorizări, donaţii)

FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI

Oportunităţi majore
Cererea de calificare în domeniul de industrie textile, pielărie,
1 construcţii, instalaţii și lucrări publice pe piaţa locală și naţională a
muncii
Modificarea, îmbunătăţire, completarea legislaţiei în domeniul
2
învăţământului
Realizarea programelor de pregătire specială pentru examenele
3
naţionale, concursuri, olimpiade
Primirea de fonduri europene, donaţii, sponsorizări pentru investiţii
4
și dotări
Îmbunătăţirea imaginii, aprecierii și percepţiei ca unitate de
5
învăţământ în judeţ
6 Diversificarea specializărilor aprobate de I.S.J
Îmbunătăţirea dotărilor cu săli și laboratoare, datorită fondurilor
7
alocate
Creșterea nivelului de pregătire al profesorilor, cât și al motivaţiei
8
pentru meseria lor
Aplicarea de noi metode de învăţământ, de management,
9
performante și eficiente
10 Implementarea autonomiei și descentralizării instituţionale
11 Creșterea nivelului de salarizare al cadrelor din învăţământ
12 Apariţia/dezvoltarea firmelor în domeniul industriei ușoare
Oportunităţi minore
Achiziţionarea de aparatură și lucrări mai convenabile tehnico-
13
economic
Frecventarea de cursuri de perfecţionare, participarea la
14
simpozioane, sesiuni de comunicări
Participarea la concursuri sportive interșcolare, interjudeţene și
15
naţionale
16 Participarea la acţiuni de protecţia mediului, de socializare
17 Desfășurarea activităţii practice prin firma de exerciţiu

29
S PDI
 FACTORI EXTERNI - OPORTUNITĂŢI
CDS și CDl în domeniul informării și cunoașterii, a valorificării
18
abilităţilor practice
19 Desfașurarea de activităţi comune elevi – profesori – părinţi
Parteneriate cu organisme și firme în domeniul industriei ușoare,
20
mecanică, construcţii

FACTORI EXTERNI - AMENINŢĂRI

Ameninţări majore
Schimbare frecventă a legislaţiei și cerinţe din ce în ce mai dure/
restrictive, care nu totdeauna ţin cont de interesele școlii și cauzează
1
bulversări de programe/orientări și care necesită mai mult personal
și mai bine pregătit, dotări performante
2 Carenţe legislative în vigoare
3 Salarizarea inadecvată din învăţământ
Regresia cererii pe piaţa muncii a absolvenţilor în domeniul
4
industriei ușoare, construcţii instalaţii și lucrări publice, mecanică
Reducerea numărului de cadre didactice și auxiliari, prin proiectele
5
guvernului de reducere a cheltuielilor
Interes scăzul al elevilor faţă de actul de învăţământ, datorat în
6 principal scăderii importanţei școlii, reducerea posibilităţilor de a
găsi un loc de muncă
7 Plecarea cadrelor didactice pregătite în alte domenii mai bine plătite
Reducerea numărului tinerilor profesori de valoare care vin în
8
învăţământ
Atitudinea elevilor privind păstrarea și întreţinerea spaţiilor de
9
învăţământ
Disponibilitatea redusă a agenţilor economici de a încheia contracte
10
pentru instruirea practică a elevilor
Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice, care necesită dotări
11
noi, revizuire de materiale de predare
Fonduri foarte mici alocate pentru activitatea curentă, dezvoltare,
12
investiţii
număr mare de ore stabilit de inspectorat care duce la
13 suprasolicitarea elevilor/scăderea numărului de ore la unele
discipline de interes
14 noul sistem de admitere în clasa a IX-a
Ameninţări minore
Creșterea costurilor lucrărilor efectuate de firme terţe, a preţului la
15
materiale, echipamente, energie, agent termic
30
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 lipsa facilităţilor acordate tinerilor profesori pentru rezolvarea
16
problemelor
17 Problemele deosebite cu care se confruntă unele familii
lipsa unor standarde/legi/norme clare, orientate către plusvaloare și
18
performanţă
la nivel strategic, analiza SWOT capătă valenţe sporite, dacă punem
într-o matrice cele patru componente, după cum se poate observa în tabelul
de mai jos. Importante sunt:
• resursele strategice, pe care le obţinem asociind punctele tari cu
oportunităţile privind aspectul respectiv;
• ţintele strategice, pe care le identificăm analizând modul în care
punctele slabe se pot combina, în mod nefericit, cu ameninţări.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

RESURSE
OPORTUNITĂŢI
STRATEGICE
AMENINŢĂRI ŢINTE STRATEGICE

În urma combinării factorilor externi cu cei interni, sunt generate cele

patru tipuri de strategii.
Strategiile SO (strengths-opportunities/puncte tari – oportunităţi)
denumite strategii agresive, ce utilizează punctele tari ale unităţii școlare
pentru a exploata oportunităţile mediului.
Strategiile ST (strengths- threats/puncte tari – ameninţări)
cunoscute ca strategii de diversificare ce utilizează punctele tari ale unităţii
școlare pentru a reduce ameninţările unor situaţii nefavorabile.
StrategiileWO(weaknesses–opportunities/puncteslabe–oportunităţi)
cunoscute ca strategii de reorientare care utilizează oportunităţile pentru a
îmbunăţăţi punctele slabe.
Strategii WT (weaknesses – threats/puncte slabe – ameninţări)
cunoscute ca strategii defensive care urmăresc evitarea ameninţărilor
mediului în condiţiile în care punctele slabe sunt preponderente.
Celelalte „intersecţii” (puncte tari corelate cu ameninţări și puncte slabe
corelate cu oportunităţi) sunt situaţii în care răspunsurile pot fi diferite -
neexistând modele de acţiune privilegiate.
În mod normal, proiectarea strategică de la nivelul unităţii școlare trebuie
să ia în considerare atât ţintele strategice (altfel însăși existenţa unităţii școlare
fiind ameninţată) cât și resursele strategice definite în condiţiile de mai sus
(fără de care ţintele strategice nu pot fi atinse).
Analiza SWOT orientează elaborarea strategiei, proiectelor și planurilor
de dezvoltare și de îmbunătăţire a calităţii, pe baza:
31
S PDI
 • punctelor tari – care trebuie folosite;
• punctelor slabe – care trebuie înlăturate, compensate sau atenuate;
• oportunităţilor – care trebuie valorificate;
• ameninţărilor – care trebuie evitate.
Proiectul de Dezvoltare Instituţională ar trebui să se focalizeze pe
obţinerea efectului maxim al oportunităţilor și pe limitarea impactului
ameninţărilor, ca și pe intensificarea punctelor tari și pe îmbunătăţirea
punctelor slabe.
SWOT și PESTE sunt doar două exemple de tehnici sau metodologii
folosite în mod obișnuit pentru evaluarea nevoilor în general și au fost
menţionate aici pentru a oferi un context mai amplu pentru o bună cunoaștere
a „vieţii” unei organizaţii școlare.

Componenta strategică 5.2

Componenta strategică este componenta fixă a Planului de Dezvoltare
Instituţională, proiectată o dată cu acesta și anume:
- la înfiinţarea sau autorizarea de funcţionare provizorie a unităţii școlare,
nivel de învăţământ, calificare profesională sau specializare;
- oricând se percepe calitatea insuficientă, nesatifăcătoare a unor aspecte
din viaţa școlară;
- ori de câte ori apare vreo modificare majoră în politicile educaţionale;
- la încheierea perioadei pentru care a fost realizat proiectul precedent.

5.2.1 Viziune
Viziunea este un enunţ care reprezintă imaginea ideală a ceea ce își dorește
unitatea școlară să realizeze în viitor. Este un „logo” care trebuie cunoscut de
către toţi actorii implicaţi în procesul educaţional.
Viziunea comună a școlii și a comunităţii în legătură cu ceea ce înseamnă
„școală” (de un anumit tip, nivel etc.) este o viziune care fundamentează
politica de dezvoltare instituţională și care prefigurează, deci, modalităţile de
creștere a calităţii.
Situaţia concretă în care funcţionează școala – care indică, la modul
general, nevoile exprimate de actorii educaţionali, este cea care generează
viziunea.

32
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 5.2.2. Misiune
Primul nivel de intersectare a managementului calităţii cu dezvoltarea
instituţională îl reprezintă misiunea organizaţiei școlare, adică raţiunea de a fi,
motivul fundamental pentru care există o școală.
Ea are o parte generală, definită statutar (în școală se face educaţie) dar
și o parte specifică, definită de cultura, tradiţiile, situaţia concretă și viziunea
asupra educaţiei a principalelor grupuri de interes. Ca atare, ea exprimă ceea
ce școala consideră bun, util, valoros deci valorile care trebuie să fundamenteze
tot ce se întâmplă în școală, inclusiv modul în care este înţeles conceptul
propriu de calitate.

• progres în manifestarea valorilor fundamentale ale școlii;

Creșterea calităţii raportată la misiunea școlii înseamnă:

• progres în realizarea viziunii comune asupra educaţiei, împărtășită de

• un răspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunităţii, de

membrii unei comunităţi educaţionale;

clienţii școlii.
Misiunea unităţii şcolare – succesiune de enunţuri de 50-100 cuvinte,
foarte generale care:
- reprezintă raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia
există, ea prezintă pe scurt „filozofia” școlii;
- derivă din nevoile de educaţie identificate și din viziunea comună
a diferitelor grupuri de interes (elevi, părinţi, profesori, manageri,
reprezentanţii comunităţii locale);
- reprezintă esenţa culturii organizaţionale, formulând explicit valorile
fundamentale respectate și promovate;
- formulează tipul de rezultate și nivelul de performanţă așteptate prin
aplicarea proiectului și considerate de mare valoare.
Observaţii:
- fiecare școală trebuie să-și definească o misiune proprie;
- în mod obligatoriu, misiunea trebuie împărtășită, asumată, afișată și
cunoscută de toate grupurile de interes din școală;
- din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice și planificarea pașilor
concreţi prin care sunt realizate scopurile proiectului, adică acţiunile
efective ce vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acţiuni, termenele
și responsabilităţile concrete, indicatorii de performanţă – „vizibili,
inteligibili, adecvaţi, măsurabili, relevanţi, acceptabili” - (măsurabili
cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii și rezultatele concrete
așteptate.
Practic, un „proiect bine făcut” trebuie să beneficieze de „flexibilitate
– adaptabilitatea la situaţii noi, și alocarea unor resurse pentru situaţii
neprevăzute”.

33
S PDI
 5.2.3. Ţinte şi opţiunile strategice
Scopurile PDI/PAS trebuie să fie realiste, clar formulate pentru a fi
înţelese nu numai de cadrele didactice ci și de elevi, părinţi, alţi membri ai
comunităţii. De asemenea, ţintele strategice trebuie să răspundă nevoilor,
intereselor și așteptărilor acestor „purtători de interese” de la nivelul școlii. Din
această perspectivă, ţintele / scopurile strategice ale dezvoltării unităţii școlare
trebuie legate, în mod direct și explicit de creșterea calităţii.
Realizarea scopurilor strategice și orice progres în acest sens reprezintă
un nivel crescut de satisfacere a nevoilor clienţilor și beneficiarilor de educaţie,
deci o creștere a calităţii serviciilor educaţionale oferite de către școală.
Strategia dezvoltării instituţionale definește opţiunile fundamentale
ale școlii precum și principalele categorii de resurse. De fapt, acum începe
configurarea modului concret în care vor fi atinse scopurile strategice stabilite
pentru unitatea școlară.

Avantajele şi dezavantajele planificării strategice

Avantaje Dezavantaje

• Orientare pe termen lung • Complexitate

• Orientat pe rezultate • Solicită resurse, capacitate şi
• Responsabilitate consecvenţă treptată
• Beneficii • Rezultatele nu sunt evidente în timp
• Utilizarea eficientă a diferitor scurt
resurse • Îmbunătăţirile performanţei nu sunt
• Posibile îmbunătăţiri ale automate
performanţei • Execută orientări pe termen scurt
• Coordonarea şi integrarea • Evenimentele pe termen lung sunt
diferitor sisteme imposibil de prezis

Ţintele strategice sunt atinse prin programe și planuri care, la rândul

lor, cuprind acţiuni concrete. Așa cum rezultă din cercetările noastre, aici se
întâmplă, de regulă ruptura, dispărând legătura între aceste planuri și acţiuni
concrete, pe de o parte și ţintele strategice și misiunea școlii, pe de altă parte.

ŢINTELE (scopurile strategice)

Susţin misiunea și reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin
proiect și prin care va fi îndeplinită misiunea.
nu se referă la funcţionarea curentă a școlii.
Ele reprezintă domeniile pe care comunitatea educaţională le consideră
prioritare, pe care dorește să le dezvolte.
Se elaborează o strategie, numai dacă se urmărește schimbarea stării de
fapt, sau îmbunătăţirea unei situaţii.
Ţintele strategice trebuie să fie realiste și clar formulate pe înţelesul
34 tuturor grupelor de interes.
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Pentru fiecare scop este necesară expunerea motivelor și argumentelor
pentru alegerea scopului, indicând: punctele slabe (aspectele
nesatisfăcătoare sau ameninţările reieșite din diagnoză), modul în care
aceste puncte slabe sau ameninţări pun în pericol realizarea misiunii
sau chiar funcţionarea școlii.

OPŢIUNILE STRATEGICE
Reprezintă un element peren al proiectului și derivă tot din misiunea
școlii.
Sunt selectate pornind de la punctele tari și oportunităţile constatate
în diagnoză (ca resurse strategice), dar urmărind și compensarea
slăbiciunilor și evitarea ameninţărilor.
Există patru mari opţiuni strategice, delimitate de domeniile funcţionale
primordiale existente: curriculum, resurse umane, resurse materiale
și financiare și relaţii comunitare. Se poate opta pentru dezvoltarea
uneia sau a mai multora dintre aceste domenii funcţionale.
Constă în identificarea căilor privilegiate de acţiune, urmată de definirea
categoriilor mari de resurse necesare atingerii scopurilor, de stabilirea
termenelor și a etapelor esenţiale în atingerea ţintelor strategice și de
identificare a principalelor rezultate așteptate.
Opţiunea strategică indică priorităţile în alocarea și utilizarea resurselor
disponibile.
Prezentarea principalelor clase de resurse disponibile și anticipate
întărește opţiunea strategică.
Important este ca ţintele strategice să aibă prioritate faţă de resursele
existente.
Termenele de aplicare – (demarare, încheiere și etape esenţiale)
derivă din complexitatea ţintelor strategice și din opţiunile strategice. O
strategie se elaborează pe 3-5 ani, etapele intermediare nu vor fi mai mici de
un an. Detalierea la nivel de luni va fi făcută în planurile operaţionale.
Rezultatele aşteptate - reprezintă acele elemente care definesc
efectivitatea ofertei educaţionale, modul în care satisface mai bine nevoile
individuale, de grup și comunitare. Acestea funcţionează ca niște indicatori de
performanţă (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii. Se definesc
în funcţie de ţintele și opţiunile strategice.

5.2.4. Monitorizare/evaluare
- monitorizarea – reprezintă urmărirea descriptivă, factuală a realizării
proiectului;
- evaluarea pe parcurs sau formativă – formulează judecăţi evaluative
și de ajustare în timpul implementării proiectului;
- evaluarea finală sau sumativă – stabilește dacă rezultatele aplicării
proiectului corespund obiectivelor, și dacă acesta a fost implementat
cu succes sau nu; 35
S PDI
 - evaluarea poate fi de mai multe feluri și poate cuprinde proceduri ca:
raportul financiar, evaluarea internă, evaluarea externă, auditarea.
Atât monitorizarea și evaluarea unităţilor școlare se realizează în
concordanţă cu Sistemul naţional de Management și Asigurare a Calităţii.
Acesta reprezintă totalitatea structurilor instituţionale, normelor, procedurilor
și activităţilor concrete de proiectare, implementare, evaluare și revizuire/
îmbunătăţire a calităţii (ciclul P-planifică, E-execută, V-verifică și A-acţionează),
la nivelul sistemului de învăţământ, al subsistemelor, al unităţilor școlare, după
cum urmează:
- structuri instituţionale: ARACIP, CEAC, alte structuri naţionale/locale;
- documente normative: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru etc;
- documente reglatoare: ghiduri, manuale, strategii, proiecte, etc;
- instrumente de evaluare: fișe de observare/analiză, liste de verificare
etc;
- activităţi specifice: întâlniri, ateliere de lucru, asistenţe etc.

Astfel, monitorizarea și/sau evaluarea este:

- internă realizată de către managerul unităţii și de către comisia CEAC
prin întocmirea Raportului de Autoevaluare Internă a Calităţii (RAEI)
- externă ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMb , ME, ARACIP.
Conștient și asumat, un astfel de sistem de asigurare a calităţii va
genera efecte pentru toate resursele educaţionale, pentru toate persoanele
care activează în școală, pentru toate produsele realizate (material didactic,
documente manageriale și curriculare etc.)
Pentru stabilitatea, eficienţa și credibilitatea sa, orice sistem de asigurarea
calităţii trebuie să instituie și să menţină componentele:
- componenta de conformitate – sistemul trebuie să funcţioneze în
conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale;
- componenta de îmbunătăţire – sistemul/organizaţiile trebuie să-și
identifice priorităţile și să le dezvolte în funcţie de resurse, contextul
socio-economic, în raport cu cerinţele standardelor de referinţă.
În identificarea priorităţilor organizaţiilor furnizoare de educaţie ocupă
un loc important alături de alte strategii, utilizarea unor instrumente
de evaluare (ghiduri de interviuri, chestionare adresate beneficiarilor direcţi și
indirecţi ai actului instructiv educativ, fișe de observare, liste de verificare etc.)
care furnizează informaţii ce pot fi valorizate în identificarea și dezvoltarea
priorităţilor.

36
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 METODE INSTRUMENTE
- Fișa de evaluare a lecţiei
Observarea
- grilă de evaluare
- Chestionare
- Interviu individual / de grup
Ancheta
- Discuţii cu persoane cheie
- Înregistrare video
- Fișa de evaluare
Analiza documentelor
- grila de evaluare

Componenta operaţională 5.3

Componenta operaţională reprezintă componenta mobilă a PDI/PAS.

5.3.1. Programele de dezvoltare

Existând un număr mare de activităţi stabilite la nivelul unităţii școlare,
este bine ca acestea să fie grupate în programe (de achiziţii, de dezvoltare
curriculară, de dezvoltare profesională, de dezvoltare a unor proiecte
comunitare etc.).
Fiecare program va cuprinde activităţile concrete pe care le considerăm
necesare pentru atingerea ţintelor strategice. numărul acestor activităţi nu
trebuie să fie prea mare (3 – 5 pentru fiecare program) pentru a nu fărâmiţa
resursele disponibile și pentru a ușura urmărirea și evaluarea lor. nu este
productivă multiplicarea activităţilor.
Programele de dezvoltare reprezintă sisteme unitare și coerente de
activităţi care servesc atingerea ţintelor strategice pe baza opţiunilor strategice.
În general, programele pot fi structurate astfel:
a) pe cele patru domenii funcţionale
- programe de dezvoltare curriculară;
- programe de dezvoltare a bazei materiale și pentru achiziţii;
- programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare
și dezvoltare profesională, de motivare și de stimulare a personalului);
- programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului și se întărire
a legăturilor cu comunitatea;
b) în funcţie de grupurile ţintă
- programe pentru părinţi;
- programe elevi supradotaţi;
- programe elevi cu dificultăţi;
- programe de combatere a absenteismului etc;
c) în funcţie de rezultatele aşteptate, care se pot adresa mai multor
domenii funcţionale sau grupuri ţintă.
37
S PDI
 5.3.2. Planuri operaţionale
Proiectul reprezintă intenţiile noastre legate de viitorul școlii și al
comunităţii. Aceste intenţii vor fi realizate prin programe și activităţi concrete.
Suma acestor programe și activităţi concrete reprezintă planul operaţional.
Acest plan se întocmește la începutul fiecărui an școlar, pentru anul școlar
respectiv.
Dacă misiunea, ţintele și opţiunile strategice sunt stabilite pe termen
mediu sau lung, planurile operaţionale sunt stabilite pe termen scurt și
reprezintă partea „variabilă” a proiectului de dezvoltare instituţională. Fiecare
ţintă stabilită în proiectul școlii va fi operaţionalizată în așa fel încât pentru
fiecare să fie stabilite programe și/sau activităţi concrete. Menţionăm faptul
că, pentru atingerea unei anumite ţinte strategice, programele și acţiunile
stabilite pot fi diferite de la un an la altul.
Managementul calităţii este un ansamblu complex de documente,
procese, relaţii şi interacţiuni, prin care se controlează, coordonează şi se
asigură funcţionarea unităţii de învăţământ ca un sistem unitar, orientat
consecvent către calitate, performanţă, eicacitate şi elevi (care sunt părţile
direct interesate şi beneicierul sistemului).
Planul operaţional reprezintă mijlocul prin care vor fi atinse ţintele
strategice. Planul este conceput și realizat pe termen scurt, până la un an.
Planul este organizat pe programe care, la rândul lor, cuprind activităţi.
Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii în unitatea de
învăţământ este un instrument managerial modern și eficace de stabilire
pe termen mediu (1 an) a obiectivelor și acţiunilor pentru perfecţionarea,
optimizarea, eficientizarea, actului managerial.
Planul operaţional de îmbunătăţire a calităţii face parte din planificarea
strategică de nivel înalt și este în concordanţă cu politica unităţii. Planul se
stabilește după realizarea analizei SWOT și a altor analize și evaluări.
Planul operaţional de îmbunătăţire al calităţii urmărește, în concordanţă
cu resursele materiale, umane și financiare disponibile, cât și în acord cu

• îndeplinirea ţintelor strategice;

legislaţia/reglementările în vigoare, următoarele:

• îmbunătăţirea/eliminarea punctelor critice/slabe;

• creșterea capacităţii de utilizare a oportunităţilor;
• creșterea capacităţii de a face faţă și/sau de a evita ameninţările.
Planurile operaţionale vor fi concepute pentru fiecare activitate cuprinsă
în programele de dezvoltare din strategie.
Planurie operaţionale trebuie să aibă în vedere și finalitatea actului
educaţional din România, cu ţintele:
- formarea unui tânăr integrat în societate și realităţile contemporane;
- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii;
- capacitatea de a rezolva probleme/situaţii diferite relaţionând
cunoștinţele acumulate;
38
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 - dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reușită;
- formarea profilului și autonomiei morale.

• obiectivele (concrete, oportune, realizabile și măsurabile);

Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional:

• resursele (financiare, materiale, informaţionale, de timp, de autoritate,

• responsabilităţile (nominalizate);
umane, legislative);

• termenele, etapele de realizare (precise și realiste);

• indicatorii de performanţă (vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili,
relevanţi, acceptabili), aceștia vor fi transformaţi în itemi ai
instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor.
Comparativ cu ţintele strategice care sunt intenţii generale, obiectivele
activităţilor reprezintă ceea ce se așteaptă, în mod concret, să se obţină la
sfârșitul activităţii respective. Obiectivele sunt rezultatele așteptate în urma
realizării activităţii la care aceste obiective se referă.
Resursele alocate, al doilea element esenţial al oricărui plan operaţional.
Resursele financiare şi materiale – materialele, echipamentele și,
nu în ultimul rând, fondurile alocate pentru atingerea obiectivelor
respective.
Resursele umane necesare – ne referim la persoanele implicate în
activitatea respectivă – număr de persoane, ore de muncă estimate.
Alocarea resurselor umane se face ţinând cont de expertiza
necesară (cunoștinţele, deprinderile, competenţele și experienţa)
pentru ducerea la bun sfârșit a activităţilor respective.
Resursele de informaţie – documentaţia necesară.
Resursele de timp – care trebuie alocate având în vedere că timpul
este una dintre cele mai preţioase resurse din instituţia școlară.
Resursele de autoritate şi putere – dacă este nevoie de aprobări de
la forurile superioare sau implicarea altor persoane și instituţii cu
influenţă în comunitate.
Orice resursă identificată și alocată diferitelor activităţi trebuie, până la
urmă, transformată într-un buget al activităţilor respective.
Bugetul nu trebuie să lipsească dintre anexele proiectului – indiferent
de tipul acestuia. Echipamentele necesare se transformă în banii necesari
achiziţionării lor. la fel, resursa umană necesară se transformă în ore sau zile de
muncă. Informaţia necesară capătă, aici, forma sumelor necesare achiziţionării
documentaţiei respective.
bugetul reprezintă, totodată, și o măsură a realismului planurilor propuse;
o dată constituit acest buget, trebuie precizate și sursele de finanţare. Fără a face
acest lucru, nu există nici o certitudine că activităţile propuse se vor putea realiza.
Îndeplinirea măsurilor și acţiunilor stabilite sunt monitorizate și
cuantificate prin indicatorii de performanţă, la termenele stabilite și dovedite
prin documente.
39
S PDI
 Măsurile și acţiunile necesare se stabilesc în strictă concordanţă cu
resursele financiare și umane, avându-se în vedere întreaga activitate din
unitatea de învăţământ.
Responsabilităţile trebuie să fie precise, întrucât răspunderea colectivă
echivalează cu lipsa de răspundere.
Termenele trebuie să fie cât mai precise, dar realiste, în funcţie de durata
normală a activităţii respective și de resursele disponibile.
Indicatorii de realizare reprezintă o altă componentă importantă a
oricărui plan.
Indicatorii de realizare (sau de performanţă) reprezintă elementele
observabile ale nivelului de realizare a obiectivelor formulate.
Indicatorii (care pot fi cantitativi sau calitativi) au o serie de caracteristici

• Vizibilitatea – posibilitatea identificării și observării directe.

definitorii:

• Inteligibilitatea – să fie ușor de înţeles și de aplicat.

• Adecvarea – evidenţa legăturii cu obiectivul evaluat. Menţionăm aici
posibilitatea utilizării aceluiași indicator pentru nivelul realizării mai
multor obiective sau dimensiuni.
• Măsurabilitatea – să poată fi apreciate: existenţa indicatorilor calitativi
și nivelul de realizare a celor cantitativi.
• Relevanţa – să se refere la performanţele de fond și nu la cele
conjuncturale, la cele rezultate din proiect și nu datorate altor
influenţe.
• Acceptabilitatea – să fie percepuţi ca benefici și utili de către cei care
îi folosesc.
Indicatorii de realizare sunt urmăriţi în perioada derulării planului
operaţional dar și în perioada de aplicare a planului. Pe baza acestor indicatori
se stabilește dacă rezultatele scontate au fost obţinute sau cât anume din
aceste rezultate au fost realizate. Stabilind de la bun început, în faza de
proiectare, indicatorii de realizare, se poate realiza o legătură firească și corectă
între proiectare și evaluare și se va măsura eficienţa proiectării.

40
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 EXEMPLE DE
BUNÃ PRACTICÃ 6
În capitolul 6 al acestei lucrări au fost cuprinse 13 PDI-uri și 2 PAS-uri, “Do you want to
dintr-un total de 50 de astfel de documente, elaborate în cadrul celor două know who you are?
Don’t ask. Act!
ateliere mixte ale proiectului POSDRU 63160 ”Calitate în managementul Action will delineate
unității școlare”. and define you.“
Aceste exemple de proiecte manageriale nu se doresc a fi rețete care să Thomas Jefferson
fie copiate ca atare de către cei interesați. Din acest motiv, dar și pentru a nu
supradimensiona conținutul acestei lucrări, PDI/PAS-urile sunt prezentate
selectiv, multe dintre ele neavând toate elementele stabilite în teorie.
De exemplu:
- nu toate proiectele conțin viziune și/sau misiune;
- nu toate proiectele conțin elemente de monitorizare și/sau evaluare;
- nu toate țintele strategice sunt ilustrate prin activități și obiective
operaționale;
- nici un proiect nu include bugetul.
De asemenea, toate exemplele de PDI/PAS, fiind elaborate în cadrul
grupurilor de lucru, conțin date fictive și ele trebuie luate ca atare, reținându-se
doar ideile din spatele cifrelor.
S-au păstrat toate formele propuse pentru tabelare, pentru orientare în
pagina etc., pentru a sublinia că nu există un model standard de elaborare a
acestora, ele trebuind doar sa răspundă nevoilor și tipicului unității școlare.
 În cadrul acestei lucrări vom utiliza următoarele acronime/abrevieri:
AEL – Sistem de Instruire Asistată de Calculator
AJOFM – Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
ANPCDEFP – Agenţia naţională de Programe
Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale
ANOFM – Agenţian naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
ARACIP – Agentia Romana de Asigurare a
Calitatii în Invatamantul Preuniversitar
CA – Consiliul de Administraţie
CEAC – Comisia de Evaluare şi Asigurare a
Calităţii
CAEN – Calendarul naţional al Activităţilor
Educative
CAER – Calendarul Regional al Activităţilor
Educative
CCD – Casa Corpului Didactic
CD – Cadre Didactice
CDI – Centru de Documentare şi Informare
CDL – Curriculum în Dezvoltare locală
CDS – Curriculum la Decizia Şcolii
CES – Cerinţe Educative Speciale
CL/CJ – Consiliul local/Consiliul Judeţean
CJAP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-
Pedagogică
CJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională
CMUS – Calitate în Managementul Unităţii
Şcolare
CM – Comisia Metodică
CMBRAE – Centrul Municipiului bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională
CNDIPT – Centrul naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic
CNFP – Centrul naţional de Formare a
Personalului din Învăţământul
Preuniversitar
CNFPA – Consiliul naţional de Formare
Profesională a Adulţilor
COSR – Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
CP – Consiliul Profesoral
CSS – Club Sportiv Şcolar
DJST – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret
DGAPP – Direcţia generală de Analiză,
Prognoză şi Prevenire
DGASPC – Direcţia generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului
DPIPP – Departamentul pentru Pedagogia în-
văţământului Primar şi Preşcolar (buzău)
DSP – Direcţia de Sănătate Publică
ECDL – Permis European de Operare pe
Calculator
FSE – Fondul Social European
ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean
INSAM – Instrumente digitale de ameliorare
a calităţii evaluării în învăţământul
preuniversitar
ISMB – Inspectoratul Şcolar al Municipiului
bucureşti
ISU – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa
IPT – Învăţământ Profesional şi Tehnic
IT – Tehnologia Informaţiei
LEN – legea Educaţiei naţionale
MEN/MECTS – Ministerul Educaţiei naţionale
MST – Ministerul Sportului şi Tineretului
ONG – Organizaţie neguvernamentală
PAS – Plan de Acţiune al Şcolii
PC – Computer Personal
PDI – Proiect de Dezvoltare Instituţională
PO – Program Operaţional
POSDRU – Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane
PLAI – Plan local de Acţiune pentru
Învăţământ
PPT – Prezentare Power Point
PRAI – Plan Regional de Acţiune pentru
Învăţământ
RAEI – Raport Anual de Evaluare Internă a
Calităţii
RI – Raport de Inspecţie
ROFUIP – Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare al Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar
ROFCSS – Regulamentul de Organizare şi Funcţi-
onare al Cluburilor Sportive Şcolare
SEI – Sistem Educaţional Informatizat
SEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
TIC – Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor
TVET – Învăţământul Profesional şi Tehnic
UE – Uniunea Europeană
 PDI unitate preşcolară 6.1

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Grădiniţa cu program prelungit „V.T.”
2012-2016
PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ SE DOREŞTE A FI: „Întreaga dezvoltare
• documentul de bază în dezvoltarea grădiniţei „V.T.” „trece” prin educaţie:
valorile ştiinţei şi
• prezentarea drumului de la ,,ceea ce este” acum în domeniul ale tehnicii, spiritul
managementului, curriculum-ului, resurselor umane și materiale, la inventiv şi aplicativ,
,,ceea ce trebuie să fie” pentru un învăţământ performant noile atitudini şi
• mijlocul de promovare a schimbărilor intenţionate mentalităţi, ca şi
modul de a fi şi a
• mijlocul de îmbunătăţire continuă a calităţii deveni, cerute de
societatea modernă,
DIAGNOZĂ se învăţă în interiorul
sistemelor educative
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE şi al autoeducaţiei
continue.”
• mediu urban, zona defavorizată
• grădiniţă cu program prelungit
• populaţie școlară cu frecvenţă bună
• capacitate de finanţare bună
• interes ridicat din partea comunităţii locale
• manageri implicaţi, diponibili, cu competenţe manageriale
• beneficiarii direcţi/indirecţi intersaţi de calitatea procesului instructiv-
educativ
• parteneriate cu Ong/instituţii locale
 Analiza PEST(EL)
Domenii Context local
• Consiliu local care sprijină activităţile educaţionale din
sector;
• Existenţa politicilor naţionale de sprijinire a educaţiei
timpurii în conformitate cu normele europene;
POLITIC • Relaţii foarte bune între grădiniţă și departamentul
învăţământ al Primăriei de sector;
• număr mare de părinţi cu drept de vot;
• Implicarea grădiniţei și a Asociaţiei de părinţi în activităţile
publice și caritabile derulate de comunitatea locală.
• zonă cu potenţial economic mediu;
• Existenţa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei
ECONOMIC prin darea în folosinţă a unui parc industrial;
• O relativă stopare a declinului economic naţional care ar
putea influenţa pozitiv activitatea instituţiei.
• Rată mare a șomajului în rândul părinţilor (aproximativ
20%);
• nivel educaţional scăzut al părinţilor și al populaţiei
din sector(doar 25% dintre aceștia fiind absolvenţi ai
SOCIAL instituţiilor de învăţământ superior);
• Perspective de diminuare a șomajului prin demararea
activităţii parcului industrial din sector;
• Relaţii intercomunitare normale, rată a criminalităţii în
limite rezonabile, raportate la starea socială a cetăţenilor.
• Accesul la grădiniţă se poate realiza cu aproape toate
mijloacele de transport : tramvai, metrou, autobuz;
TEHNOLOGIC • Utilităţi complete la standarde destul de ridicate;
• Existenţa mijloacelor de comunicare în cartier și în
grădiniţă.
• Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare
pe tot parcursul cursurilor;
ECOLOGIC
• grad scăzut al curăţeniei în zonă, mai ales pe străzile mai
mici.
• Apariţia legii Educaţiei naţionale și modificările în
sistemul naţional de educaţie generate de aceasta;
• Existenţa proiectelor care promovează educaţia
instituţionalizată de la o vârstă cât mai scăzută;
LEGISLATIV
• Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului
primar;
• Schimbarea viziunii guvernului în raport cu legislaţia
naţională în domeniul educaţiei.
44
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Ofertă educaţională variată;
- lipsa continuităţii în derularea ofertei;
- Existenţa documentelor proiective corect
- Corelarea componentelor actului didactic:
elaborate;
obiective, conţinuturi, strategii;
- Existenţa unui număr suficient de programe
- Programe școlare supraîncărcate.
educaţionale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- legislaţia în vigoare;
- Oferta educaţională variată/atractivă a
- Particularizarea curriculumului la specificul
grădiniţelor din imediata apropiere;
grădiniţei;
- Oferta de formare profesională nu este în
- Disponibilitatea copiilor pentru diferite
acord cu toate opţiunile părinţilor.
activităţi exracurriculare.

RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Personal didactic calificat/titulari/implicat
cu grade didactice/cursuri/ studii de - lipsa motivaţiei financiare pentru cadrele
specialitate; didactice performante/copii performanţi;
- Implicarea cadrelor didactice/a beneficiarilor - Insuficienţa personalului nedidactic și
direcţi și indirecţi în promovarea imaginii auxiliar.
grădiniţei;
- Solicitările de înscriere în grădiniţă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Cursuri de formare profesională oferite de un
număr mare de centre autorizate / acreditate; - blocarea posturilor.
- Oferte de formare generoase.

RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- buget alocat dotării cu mijloace de
- Insuficienţa fondurilor alocate perfecţionării /
învăţământ;
recompensarii/transportului.
- Management financiar – contabil de calitate.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- lipsa autonomiei/descentralizării care duce
- buget aprobat/ alocat pentru toate la imposibilitatea utilizării bugetului aprobat/
categoriile de cheltuieli; existent;
- Fonduri extrabugetare. - Utilizarea ineficientă și inechitabilă a
bugetului de către centrul bugetar.
45
Exemple De Bună Practică
 RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Proiecte de parteneriat cu Ong-uri, instituţii
ale comunităţii locale;
- neimplicarea tuturor cadrelor didactice în
- Implicarea autorităţii locale în derularea
derularea proiectelor;
activităţilor educative;
- Rezistenţa la nou;
- Existenţa unor relaţii parteneriale bazate pe
- nealocarea în bugetul grădiniţei a sumelor
onestitate, respect, profesionalism;
necesare finanţării proiectelor.
- Implicarea părinţilor în promovarea valorilor
grădiniţei.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Varietatea de proiecte și programe;
- lipsa informaţiei corecte în rândul părinţilor/
- Disponibilitatea factorilor externi pentru
partenerilor cu privire la cadrul legal de
parteneriate;
derulare a proiectelor;
- Ordine/ metodologii care facilitează buna
- Timp limitat de implicare a părinţilor.
relaţionare între parteneri.

MANAGEMENTUL UNITĂŢII
PUNCTE TARI
-Competenţele manageriale ale directorilor
dobândite prin cursuri de formare pe domenii
specifice muncii lor;
- Echipa managerială interesată, implicată;
- Documente manageriale riguros întocmite,
în concordanţă cu ţintele strategice generale.
OPORTUNITĂŢI
- Inconsecvenţa în monitorizarea realizării
sarcinilor și obiectivelor pe arii/ catedre/
comisii de lucru/ cadru didactic;
- Valorificarea ineficientă a tuturor resurselor.
PUNCTE SLABE
- Documentelele manageriale întocmite
deficitar (fișele posturilor, RI);
- Relaţionarea echipei manageriale cu întreg
colectivul;
- neînţelegerea de către unele cadre didactice
a viziunii și misiunii unităţii școlare.
AMENINŢĂRI
- Schimbarea frecventă a legislatiei școlare;
- număr mare de situaţii cu termen imediat
de elaborare în detrimentul unui management
eficient al timpului.

Componenta strategicã
VIZIUNEA:
grădiniţa „V.T.” promovează valorile educaţiei europene, într-un
parteneriat deschis cu părinţii şi comunitatea locală, pentru formarea şi
dezvoltarea comportamentelor educaţiei timpurii.
MISIUNEA:
Misiunea asumată derivă din: valorile educaţiei, documentele
educaţionale în vigoare, necesitatea racordării la standardele şi cerinţele
europene în domeniul educaţiei şi principiile calităţii educaţiei.
Aici se întregeşte educaţia de-acasă, prin implicarea cadrelor didactice,
părinţilor şi copiilor.
46
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 ŢINTE
OPŢIUNI STRATEGICE TERMENE
STRATEGICE
Elaborarea de programe opţionale pe toate ariile
curriculare, în funcţie de opţiunile părinţilor;
ianuarie - martie
Selectarea strategiilor didactice activ-participative,
Diversificarea centrate pe elev/ nevoile sale;
ofertei educaţionale Specializarea cadrelor didactice pentru aplicarea
în acord cu CDS propus prin cursuri de perfecţionare/
opţiunile părinţilor dezvoltare;
permanent
Derularea disciplinelor opţionale la nivelul fiecărei
grupe de copii, în concordanţă cu documentele
proiective.
Cunoașterea / identificarea așteptărilor
beneficiarilor indirecţi prin chestionare / interviuri / permanent
observare directă;
Organizarea unor activităţi comune, grădiniţă
- familie- comunitate (PORŢI DESChISE, de
Implicarea exemplu); permanet
părinţilor în Organizarea unor serbări/ expoziţii / vizite/
activitatea lectorate;
educativă, școlară și Derularea unor proiecte în parteneriat cu părinţii
extrașcolară (EDUCĂM AȘA);
Participarea reprezentanţilor părinţilor la activităţi lunar
în colaborare cu instituţii ale comunităţii;
Ateliere de lucru, copii - părinţi - cadre didactice- pe
tematica diversă.
Valorizarea Organizarea unor cercuri/ ateliere de lucru în funcţie
potenţialului uman de abilităţile/ competenţele cadrului didactic; lunar
și profesional al
fiecărui cadru Activităţi de diseminare a informaţiilor dobândite în
didactic în vederea cursuri de formare;
consolidării
echipelor de la Promovarea ideilor, talentelor, proiectelor în
permanent
nivelul comisiilor cadrul comunităţii locale, site / reviste / articole de
metodice/ de lucru specialitate / broșuri / pliante.

47
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
Ţinta strategică 1: Diversiicarea ofertei educaţionale în acord cu opţiunile
părinţilor
O1: Creşterea numărului de opţionale la nivelul grupei mijlocii şi mari, cu
4 programe opţionale
Activitatea Resurse Termen
cadre didactice
1. Elaborarea/ aplicarea
părinţi ianuarie
chestionarelor pentru părinţi
chestionare
2. Elaborarea programelor
cadre didactice februarie-martie
opţionale

O2: Participarea a 4 cadre didactice la cursuri de formare/ specializare

pe discipline opţionale

1. Identificarea nevoilor de
cadre didactice februarie
formare

2. Derularea cursurilor în
cadrul unor centre autorizate/ cadre didactice februarie-martie
acreditate

Ţinta strategică 2: Implicarea părinţilor în activitatea educativă, şcolară şi

extraşcolară
O1 : Diversificarea activităţilor extraşcolare

Activitatea Resurse Termen

1. Elaborarea unui calendar al activităţilor extrașcolare cadre didactice septembrie

2. Organizarea activităţilor educative cu tradiţie în

grădiniţă:
• Balul Toamnei cadre didactice octombrie
• Lectorat: Educăm aşa… părinţi noiembrie
• Vine, vine Moş Crăciun! copii decembrie
• Porţi deschise în Grădiniţa V.T. parteneri februarie
• Carnavalul primăverii educaţionali martie
• Lectorat: Cei şapte ani de acasă… buget alocat mai
• Ziua Mea, Ziua Copilului extrabuget iunie
• La revedere, grădiniţă! sponsorizări
• Vizite/vizionări de spectacole/expoziţii logistic permanent
48
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

Responsabil comisiei de interpretarea/centralizarea minim două domenii de interes

curriculum opţiunilor identificate până la data de ....
Responsabilul comisiei
cel puţin patru programe opţionale
metodice/ de analiza documentelor
avizate până la data de ....
curriculum

analiza fișelor individuale

Responsabil comisiei de de perfecţionare completarea fișelor de înscriere la
dezvoltare profesională completate de cadrele cursuri (4 fișe) până la data de ....
didactice
Responsabilul
ancheta (interviuri obţinerea certificatelor de absolvire
comisiei de dezvoltare
individuale și de grup) pentru cadrele didactice participante
profesională
până la data de ....
Director

Responsabili Modalităţi de evaluare Indicatori de realizare

responsabil proiecte/ chestionare Aprobarea calendarulului
programe activităţilor pe grupe de copii (mică/
mijlocie/mare) de către C.A. până la
data de ...
responsabili Creșterea numărului de participanţi
ai comisiilor de lucru chestionare cu cel puţin 35% la activităţile
extrașcolare ale grădiniţei

49
Exemple De Bună Practică
 O2: Creşterea numărului de părinţi implicaţi în activităţile educative din
grădiniţă, cu cel puţin 10%

Activitatea Resurse Termen

1. Informări periodice despre activităţile derulate și cele cadre didactice Săptămânal
viitoare pe tot
parcursul
anului școlar
2. Derularea proiectului Părinţii şi noi…educăm aşa! cadre didactice
• Ateliere de lucru comune: copii - părinţi - parteneri reprezentanţi ai lunar pe tot
• Dezbateri comunităţii parcursul
• Întâlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate locale anului școlar
(medici, agent de poliţie, preot, învăţători) consilieri psiho-
• Schimburi de experienţă cu alte grădiniţe şi şcoli pedagogici
reprezentanţi
ISMb/ ISJ
extrabuget
sponsorizări
donaţii
3. Evidenţierea celor mai implicaţi părinţi în activitatea cadre didactice decembrie
educativă Consiliu local iunie
ISMb/ISJ

50
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Modalităţi de
Responsabili Indicatori de realizare
evaluare
responsabil interviuri Prezentarea lunară în CA a unui raport
proiecte/programe privind participarea părinţilor la
activităţile educative ale grădiniţei

Director chestionare Prezenţa a cel puţin 80% dintre părinţii

Președintele comitetului observare directă invitaţi la fiecare activitate din proiect
reprezentativ
al părinţilor

Director ancheta Prezentarea lunară, pe site-ul grădiniţei

Președintele comitetului analiza a părinţilor cu peste 2 participări la
reprezentativ documentelor activităţile organizate în grădiniţă
al părinţilor
Parteneri de proiect

51
Exemple De Bună Practică
 6.2 PDI unitate preşcolară mixtă

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Grădiniţa de copii „Spiriduşii”

DIAGNOZA

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Structura unităţii: 15 grupe
- 3 grupe Program normal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă mare
- 9 grupe Program Prelungit: 2 grupe mici, 3 grupe mijlocii, 4 grupe mari
- 3 grupe Program Săptămânal: 1 grupa mică, 1 grupă mijlocie, 1 grupă
mare
- număr de copii înscriși: 320

Resursa umană:
1. cadre didactice: 20 titulari, 7 suplinitori (5 calificaţi si 2 necalificaţi)
2. didactic auxiliar: 1 administrator de patrimoniu, 1 administrator
financiar
3. personal nedidactic: ( 3 bucătari, 1 muncitor necalificat, 11
îngrijitoare, 2 supraveghetori noapte, 1 mecanic, 1 spălătoreasă)

52
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTE
Domenii Context local
• Modificări în Curriculum-ul școlar specific învăţământului preprimar
conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea
caracterului formativ;
• Receptivitatea Consiliului local și Primăriei municipiului Ploiești la rezolvarea
unor probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei;
POLITIC
• legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor;
• Modificarea legislaţiei și trecerea grupei mari pregătitoare în învăţământul
primar;
• Încadrarea personalului nedidactic insuficientă pentru desfășurarea actului
educaţional conform cerinţelor actuale și asigurarea calităţii.
• Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social economice
ai căror angajaţi își aduc copiii în unitate, având program prelungit adecvat
necesităţilor lor;
• Colaborarea cu agenţi economici receptivi și generoși pentru acordarea de
ECONOMIC sprijin material și financiar;
• numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe
economie) și venituri reduse;
• numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate,
lăsându-și copiii în grija bunicilor.
• Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere care au acces la
SOCIAL costurile unei locuinţe în zonă;
• Existenţa în imediata apropiere a Creșei nr.40.

• Creșterea interesului părinţilor pentru tehnologia modern (iniţiere

computerială) și a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză);
• Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor;
• Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice și de
calificare a personalului nedidactic;
TEHNOLOGIC
• Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional;
• Accesarea internet-ului pentru obţinerea unor informaţii în domeniu;
• Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul
Educaţiei naţionale, Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic;
• Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică.

• Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu

respectă legislaţia în vigoare;
• Existenţa unor proiecte educaţionale cu caracter ecologic ce se derulează în
ECOLOGIC
colaborare cu parteneri specializaţi în protecţia mediului;
• Implicarea copiilor în acţiuni de colectare selectivă a deșeurilor, atât în incinta,
cât și în curtea grădiniţei.

53
Exemple De Bună Practică

CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Respectarea și asigurarea curriculumului
conform documentelor curriculare în vigoare,
corespunzător nivelului de vârstă;
- Utilizarea materialelor auxiliare în scopul învăţării de
către majoritatea cadrelor didactice;
- Elaborarea materialelor auxiliare de către unele
cadre didactice;
- Preocuparea cadrelor didactice pentru dezvoltarea
unor proiecte educaţionale (concursuri, expoziţii,
etc.), a unor activităţi extracurriculare;
- Existenţa unei oferte CDȘ (limbi străine, mind-
lab, karate etc.);
- Proiectarea didactică centrată pe copil;
- Folosirea modalităţilor de evaluare privind
progresul copiilor grădiniţei prin premiile obţinute
la diverse concursuri naţionale și internaţionale;
- Participarea unui număr cât mai mare de copii la
activităţi extrașcolare.
OPORTUNITĂŢI
- Posibilitatea schimburilor de experienţă cu alte
grădiniţe la nivel naţional și internaţional.
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
- Participarea cadrelor didactice la cursuri de
perfecţionare continuă;
- Existenţa unei culturi instituţionale care
favorizează crearea unui climat educaţional
stimulativ;
- numărul mare de cadre didactice care au
obţinut gradaţii de merit.
OPORTUNITĂŢI
- Ofertă diversificată de cursuri;
- Participarea la cursuri de formare, întâlniri,
activităţi ale cadrelor didactice;
- Existenţa legislaţiei care reglementează azi,
funcţionarea CEAC în unitate;
- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare a
cadrelor didactice (gradaţii de merit etc.).
54
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
PUNCTE SLABE
- Unele cadre didactice abordează
proiectarea și procesului instructiv -
educativ exclusiv tradiţional (conţinuturile
nu sunt abordate în manieră integrată);
- neutilizarea materialelor didactice
moderne necesare procesului instructiv
educativ;
- Proiectarea inadecvată a conţinutului
de predare de către unele cadre didactice
(necalificate);
- Oferta CDȘ nu satisface în totalitate
nevoile tuturor copiilor și părinţilor;
- neadaptarea documentelor de planificare
privind educaţia antepreșcolară, educaţie
timpurie.
AMENINŢĂRI
- Schimbarea rapidă a unor acte normative;
- Orientarea părinţilor către alte unităţi
școlare cu CDȘ satisfăcător nevoilor copiilor
lor.
PUNCTE SLABE
- Suprapopularea grupelor;
- Unele cadre didactice manifestă o lipsă de
preocupare în ceea ce privește dobândirea
unor competenţe de utilizare a TIC/limbi
straine și folosirea acestora în procesul
didactic;
- Personalul didactic auxiliar și nedidactic nu
au participat În ultimii ani la cursuri specifice
postului.
AMENINŢĂRI
- Din cauza legislaţiei (blocarea posturilor)
personalul nedidactic este insuficient;
- Practica insuficientă și cu un nivel scăzut de
calitate cu care debutează un absolvent din
învăţământ.
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI
- Spaţiul educaţional dotat modern, atractiv;
- Conectarea la internet a unităţii;
- Asigurarea securităţii unităţii prin sistem de
alarmă monitorizat, prin camere video;
- Posibilităţi financiare de stimulare, motivare, a
cadrelor didactice (gradaţii de merit, distincţii);
- Existenţa unei comunicări interne și externe
cu părinţii și comunitatea (info-display).
OPORTUNITĂŢI
- Existenţa unor fonduri extrabugetare
(asociaţiile de părinţi);
- Descentralizarea și autonomia instituţională;
- Statutul social ridicat al majorităţii familiior.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI
- Realizarea consilierii părinţilor prin
programe/ parteneriate (Educăm aşa, Ziua
porţilor deschise, Împreună pentru educaţie,
Ceaiul de la ora 5.....);
- Implementarea tuturor proiectelor propuse
(cu Primăria, școala, ISU, poliţia, DSP, biserica,
Ong, trupe de teatru);
- Asigurarea resurselor financiare de la
Cl pentru participarea copiilor la diverse
manifestări cultural-artistice;
- Obţinerea unor surse de finanţare
extrabugetare prin unele parteneriate cu
Picovit, Editura Cuvântul, DPh;
- Existenţa asociaţiei de părinţi.
OPORTUNITĂŢI
- Parteneriat social cu agenţi economici de
profil (formarea continuă a cadrelor didactice;
finanţarea unor activităţi educative);
- Consilierea și negocierea ofertei curriculare
( opţionale, auxiliare);
- Parteneriate cu unităţi școlare din U.E.
( mobilităţi profesionale, formare).
PUNCTE SLABE
- Existenţa sălilor de grupă cu triplă
funcţionalitate;
- lipsa contorizării individule a utilităţilor
unităţii;
- Fonduri banești insuficiente la momentul
actual pentru reparaţii, achiziţii și investiţii.
AMENINŢĂRI
- Imposibilitatea atragerii de surse
extrabugetare (din partea agenţilor
economici) din cauza unei legislaţii
nestimulative (numeroase taxe și impozite);
- Rata inflaţiei determină neîncadrarea
lucrărilor în sumele alocate;
- Existenţa familiilor cu buget limitat.
PUNCTE SLABE
- Insuficienta alocare a resurselor financiare
privind dotarea/lucrării de întreţinere de la
C.l.;
- Slaba promovare a imaginii instituţiei în
comunitate;
- necunoașterea unei limbi străine de
circulaţie internaţională de către cadrele
didactice;
- Manifestarea ocazională a indisponibilităţii
reprezentanţilor comunităţii locale de
participare la organismele colective de
conducere;
- Slaba implicare/participare a unor părinţi la
proiecte, programe derulate.
AMENINŢĂRI
- nearmonizarea legislativă în domeniul
funcţionării unităţilor de învăţământ;
- lipsa resurselor financiare pentru susţinerea
unor programe de investiţii ;
- Menţinerea unui interes scăzut din partea
familiei pentru educaţie (timpul limitat al
părinţilor);
- Șomaj ridicat în rândul părinţilor;
- Scăderea efectivelor școlare prin
îmbătrânirea populaţiei.
55
Exemple De Bună Practică
 MANAGEMENTUL UNITĂŢII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Reprezentativitatea beneficiarilor în C.A.;
- Existenţa autorizaţiilor de funcţionare;
- Existenţa unor documente la nivel formal;
- Parcurgerea de către manageri a unor cursuri
- Slaba implicare a membrilor C.A.
de formare profesională ( CMUS etc...);
- Conducerea democratică.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Elaborează o diagramă obiectivă și
proiectează realist activitatea managerială; - Solicitarea de către ISJ/ISMb a unor situaţii
- Capacitatea de adaptare la nou; statistice raportate la termene nerealiste;
- Existenţa contractelor numeroase a firmelor - Permanenta schimbare a legislaţiei;
de prestări servicii ( medicina muncii, sistem - Transformarea grupelor de program
de monitorizare camere video, info-display, prelungit în grupe cu program normal la
ridicarea deșeurilor alimentare, a deșeurilor decizia ISJ/ISMb.
sanitare, pagina web, -internet, etc...);
- Descentralizarea-selectarea resurse umane.

56
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
VIZIUNE: grădiniţa noastră își propune să asigure calitatea actului MOTTO:
educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin „NATURA
stimularea gândirii, simţirii și voinţei, oferind accesul fiecărui copil la educaţie. ne aseamănă,
EDUCAŢIA
MISIUNE: ne deosebeşte!”
Unitatea noastră își propune să determine o legătură de interese între (Confucius)
cadre didactice, personal auxiliar, copii, părinţi și reprezentanţi ai comunităţii
locale în direcţia dezvoltării copiilor din punct de vedere relaţional și
intelectual, accentuând și ideea de mentorat pedagogic ce vizează stabilitatea
și perfecţionarea specialiștilor, precum și asigurarea de șanse egale atât pentru
educat cât și pentru educator.
ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1: Revizuirea instrumentelor de lucru ale comisiei
Creșterea gradului de performanţă
metodice
a activităţii didactice prin utilizarea
unui curriculum modern centrat pe O2: Realizarea de schimburi de experienţă între
proiecte grădiniţe partenere

Asigurarea creșterii numărului de O1: Participarea personalului didactic si a personalului

utilizatori ai TIC în activitatea din didactic auxiliar la cursuri de formare în utilizarea
unitate calculatorului

O1: Identificarea surselor financiare

Îmbogăţirea bazei materiale prin
O2: Selectarea firmelor în vederea achiziţionării
achiziţionarea echipamentelor IT și a
calculatoarelor
softurilor educaţionale
O3: Selectarea softurilor educaţionale

Promovarea imaginii grădiniţei în O1: Promovarea imaginii grădiniţei prin materiale

vederea creșterii interesului pentru publicitare
educaţie din partea familiei /
comunităţii O2: Realizarea unui schimb de experienţă între
grădiniţe provenite din mediul rural și urban

Creșterea calităţii activităţilor din O1: Identificarea tuturor activităţilor din toate
unitatea preșcolară compartimentele grădiniţei

57
Exemple De Bună Practică
 Planuri operationale
,
CURRICULUM
Ţinta: Creşterea gradului de performanţă a activităţii didactice prin
utilizarea unui curriculum modern centrat pe proiecte
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1
Reviziuirea instrumentelor de lucru lecţii demonstrative cadre didactice Materiale
ale comisiei metodice copii didactice

O2
Realizarea de schimburi de Cercuri pedagogice cadre didactice Materiale
experienţă între grădiniţe copii didactice
partenere
RESURSA UMANA
Ţinta: Asigurarea creşterii numărului de utilizatori ai TIC în activitatea din unitate
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1
Participarea personalului didactic Parcurgerea unor Cadre didactice Suport de curs
și a personalului didactic auxiliar cursuri specifice Responsabil ec. calculatoare
la cursuri de formare în utilizarea acreditate de CCD financiar
calculatorului Administratori

RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
Ţinta: Îmbogăţirea bazei materiale prin achiziţionarea echipamentelor IT
şi a softurilor educaţionale
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1 Expoziţii cu vânzare lucrări
Identificarea surselor financiare Sponsorizări/ Directori Pliante
donaţii Cadre didactice Oferte
Spectacole cu intrare grădiniţe
O2
Selectarea firmelor în vederea Selecţia de oferte Directori Pliante
achiziţionării calculatoarelor C.A. Oferte firme

O3
Selectarea softurilor educaţionale Selecţia de oferte de Directori Pliante
softuri educaţionale C.A. Oferte firme

58
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Indicatori de performanţă Termene
Responsabil CM Cel puţin o activitate pe semestru susţinută de 01.09. 2011
fiecare cadru didactic suplinitor -01.06.2012

Director Cel puţin două activităţi pe semestru prin care 01.09. 2011
Responsabil cerc diseminăm exemple de bună practică la nivel de... -01.06.2012
pedagogic (sector, municipiu etc.)
Responsabil CM

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Responsabili cu Finalizarea, prin certificate de absolvire, a cel puţin 01.09. 2011-

formarea continuă un curs în domeniul IT pentru fiecare participant, 01.06.2012
până la sfârșitul anului școlar.
Aprobarea în CA a unui opţional în grădiniţă care 01.09.2012
utilizează TIC, până la data de... pentru anul școlar... 01.06.2013

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Colectarea de fonduri în valoare de ... pentru 01.09. 2011
Directori dotarea a cel puţin 5 grupe cu câte un calculator -01.06.2012
C.A. până la data de....

Director Instalarea calculatoarelor până la data de.... 01.09. 2011

C.A. -01.06.2012
Comisia de selecţie de
oferte
Achiziţionarea de soft educaţional specific, conform 01.09. 2011
Director termenilor de referinţă, până la data de... -01.06.2012
C.A. Utilizarea de către toate grupele mari a
Comisia de selecţie de calculatoarelor și a softului educaţional achiziţionat
oferte la cel puţin ... activităţi, până la sfârșitul anului școlar

59
Exemple De Bună Practică
 RELAŢIA CU COMUNITATEA
Ţinta: Promovarea imaginii grădiniţei în vederea creşterii interesului pentru
educaţie din partea familiei/comunităţii
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1
Promovarea imaginii grădiniţei Afișarea activităţilor Directori Site
prin materiale publicitare pe site-ul grădiniţei Cadre didactice Display
Informatician costume
Realizarea unor
spectacole, tombole,
etc.

O2
Realizarea unui schimb de Vizite Directori Costume
experienţă între familii din mediul (găzduiri reciproce) Cadre didactice populare
rural și urban a unor copii din Familii lucrari
medii diferite primării confecţionate
de copii
MANAGEMENT
Ţinta: Creşterea calităţii activităţilor din unitatea preşcolară
Resurse
Obiective Activităţi
umane materiale
O1
Identificarea tuturor activităţilor Elaborarea Directori legislaţia în
din toate compartimentele procedurilor pentru Cadre vigoare
grădiniţei fiecare activitate didactice proceduri
Revizuirea Personal
procedurilor auxiliar
Personal
sanitar

60
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Directori Realizarea a cel puţin trei numere ale revistei într- 01.09. 2011
un tiraj de 350 exemplare până la sfârșitul anului -01.06.2012
C.A. școlar.

Responsabil cu Distribuirea fiecărui număr al revistei grădiniţei într-

activităţi un număr de 100 exemplare, către...
extrașcolare Cel puţin câte un spectacol/ manifestare la fiecare
dintre partenerii..... până la încheierea anului școlar.
Responsabil C.E.A.C.

Director Participarea a cel puţin 10 familii la vizitele reciproce 01.09. 2011

C.A. -01.06.2012
Responsabil
comisia de activ.
extracurriculare

Responsabili Indicatori de performanţă Termene

Directori Elaborarea a cel puţin 7 proceduri de sistem și 20 de 01.09. 2011

Responsabili C.E.A.C. proceduri operaţionale -01.06.2012

61
Exemple De Bună Practică
 6.3 PDI unitate preşcolară

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL

Grădiniţei cu program prelungit „Crai Nou”

PREZENTAREA GENERALĂ A GRĂDINIŢEI

TIPUL GRADINIŢEI: GRADINIŢĂ CU PROGRAM PRELUNGIT

LIMBA DE PREDARE: ROMÂNĂ

• Unitatea este situată în cartierul X din orașul Y și a fost înfiinţată în anul

Scurt istoric:

• Unitatea are 12 grupe de preșcolari, 22 cadre didactice titulare, 2 cadre

2000;

• Activităţile desfășurate sunt în concordanţă cu curriculum naţional;

didactice auxiliare și 16 - personal nedidactic;

• Conform CDȘ grădiniţa desfășoară activităţi opţionale cu profesori

calificaţi: lb. engleza, opţional informatică, artă teatrală, pictură,

• Activităţile extracurriculare sunt diversificate cuprinzând: vizite,

muzică;

• grădiniţa derulează programe și proiecte educaţionale: „Lumea văzută

excursii, spectacole de teatru și circ etc;

cu ochi de copii”; „Ruti te învaţă lecţii despre viaţă”; „Să citim pentru
Mileniul III”; „Educaţie pentru sănătate”.

TRĂSĂTURI CARACTERISTICE

• Nr. grupe - 12 cu program prelungit;

Populaţia şcolară:

• Nr. copii înscrişi - 412 din care, 132 băieţi și 280 fete;
• Mediul de provenienţă - urban.

• 24 cadre didactice din care, 22 titulare și 2 suplinitoare calificate;

Personalul grădiniţei:

• 2 cadre didactice auxilare;

• 16 personal administrativ din care ocupate 12, iar 4 vacante prin blocare.

• Cadre didactice cu studii superioare – 100%;

Calitatea personalului didactic:

• Personal didactic auxiliar calificat, cu studii superioare;

• Personal administrativ - 10 calificaţi, 2 necalificaţi.

62
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 • 12 săli de grupă cu triplă funcţionalitate;
Resurse materiale şi financiare:

• 3 cabinete;
• 1 cabinet medical;
• 1 bloc alimentar (bucătărie, oficii);
• 1 sală de sport;
• 3 birouri.

• Mobilier modular 90%;

Dotări:

• Aparatură modernă 80% din necesar;

• 30 calculatoare conectate la internet, 20 la dispoziţia copiilor;
• Dotarea corespunzătoare a sălii de sport;
• Dotarea curţii cu aparate de joacă;
• Cabinet metodic dotat cu materiale didactice noi;
• Spălătoria și blocul alimentar dotate cu aparatură modernă și fiabilă.

Analiza PESTE
Domenii Context local
Oportunităţi
- Modificări în Curriculum-ul școlar specific învăţământului preprimar
conform Reformei din Învăţământul Preuniversitar pentru accentuarea
caracterului formativ;
- Alocarea unor fonduri financiare pentru modernizarea blocului alimentar;
POLITIC - Receptivitatea Consiliului local și Primăriei orașului la rezolvarea unor
probleme de care depinde buna funcţionare a grădiniţei.
Ameninţări
- legislaţia în vigoare nu acordă facilităţi sponsorilor;
- Încadrarea personalului insuficientă pentru desfășurarea actului educaţional
conform cerinţelor actuale și asigurarea calităţii.
Oportunităţi
- Existenţa în apropierea grădiniţei a unor numeroase obiective social
economice ai căror angajaţi își aduc copiii în unitate, având program prelungit
adecvat necesităţilor lor;
- Colaborarea cu agenţi economici receptivi și generoși pentru acordarea de
ECONOMIC sprijin material și financiar.
Ameninţări
- numărul mare de părinţi angajaţi în muncă cu salarii mici (minime pe
economie) și venituri reduse;
- numărul din ce în ce mai crescut de părinţi care migrează în străinătate,
lăsându-și copiii cu rudele sau vecinii.

63
Exemple De Bună Practică
 Oportunităţi
- Cartier cu fluctuaţie ridicată în favoarea familiilor tinere, care au acces la
costurile unei locuinţe în zonă;
- Mame casnice care pot participa zilnic la desfășurarea procesului instructiv-
SOCIAL educativ la grupele cu program normal.
Ameninţări
- Existenţa în apropiere a unei grădiniţe particulare;
- Existenţa (în zonă) a unor grupuri de tineri cu preocupări și comportament
antisocial.
Oportunităţi
- Creșterea interesului părinţilor pentru tehnologia modernă (iniţiere
computerială) și a predării limbilor moderne în grădiniţă (limba engleză);
- Vizitele copiilor în unităţile socio-economice unde lucrează părinţii lor;
- Participare la cursuri de iniţiere computerială a cadrelor didactice și de
calificare a personalului nedidactic;
- Implementarea informaticii în strategiile didactice ale actului educaţional;
TEHNOLOGIC - Accesarea internet-ului pentru obtinerea unor informatii în domeniu;
- Informare prin intermediul materialelor metodice transmise de Ministerul
Educaţiei, Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic;
- Folosirea unor materiale multifuncţionale în activitatea didactică;
- Realizarea unui site al grădiniţei cu pagină de forum pentru părinţi.
Ameninţări
- Influenţa negativă a folosirii în exces a televizorului (pentru copii) și a
jucăriilor cu caracter ofensiv-periculos.

- Poluarea atmosferei de către agenţii economici din apropiere, care nu

respectă legislaţia în vigoare;
ECOLOGIC
- Existenţa de recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor, atât în
incinta, cât și în curtea grădiniţei.

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Dispune de materiale curriculare: materiale - Oferta educaţională privind CDȘ nu satisface
auxiliare, ghiduri, softuri educaţionale. în totalitate cerinţele beneficiarilor.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa materialelor de specialitate pentru - Existenţa de materiale curriculare neavizate
implementarea curricumului naţional; de MEn.
- Elaborarea de ghiduri de bună practică
pentru aplicarea curricumului de către
cadrele didactice din unitate.
64
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Personal didactic calificat 100%; - Slaba implicare a cadrelor didactice
- Parcurgerea de cursuri de formare profesională debutante în activitatea organizaţiei
în funcţie de interesul și nevoile de formare școlare;
personale; - Existenţa de cadre didactice ce nu au
- Disponibilitatea cadrelor didactice de lucru în competenţe de utilizare a IT-ului;
echipă. - numărul mare de copii înscriși la grupă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa unei bogate oferte de formare
profesională din partea ISJ, CCD, Ong-uri; - blocarea posturilor pentru personalul
- Participarea la numeroase schimburi de nedidactic;
experienţă, diversificate din punct de vedere - Fluctuaţia cadrelor didactice și a
al conţinutului: sesiuni de comunicări, personalului didactic auxiliar.
simpozioane, cercuri pedagogice, workshop-uri.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Clădire renovată și amenajată pentru activitatea cu - Uzura echipamentelor
preșcolarii conform normelor europene; folosite de compartimentul
- Unitatea dispune de mobilier si material didactic cantitativ administrativ;
și calitativ corespunzător; - Deteriorarea rapidă a
- Cabinetele și laboratoarele sunt dotate conform materialelor didactice și a
destinaţiei; mijloacelor de învăţământ
- Curtea este dotată cu aparatură de joacă conform folosite de copii.
normelor de siguranţă, specifică copiilor preșcolari.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Îmbogăţirea bazei materiale cu ajutorul resurselor - legislaţie ambiguă și
extrabugetare; nestimulativă pentru potenţialii
- Împlicarea părinţilor în întreţinerea și îmbogăţirea sponsori.
patrimoniului;
- Cooptarea Ong-urilor, instituţiilor, firmelor în îmbogăţirea
patrimoniului.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Derularea de parteneriate cu membrii - Absenteismul reprezentanţilor comunităţii
comunităţii locale (poliţie, biserică, pompieri, locale la ședintele Consiliului de Administraţie
asociaţii); și în luarea deciziilor;
-Implicarea reprezentanţilor comunităţii in - lipsa unei strategii pe termen lung de promovare
activităţile desfășurate de grădiniţă. a imaginii unităţii în comunitatea locală.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Creearea oportunităţii pentru comunitatea
locală de prezentare a propriilor oferte de - Criza financiară ce îndepărtează potenţialii
colaborare; sponsori;
- Posibilitatea grădiniţei de a alege partenerii - Timpul limitat al părinţilor.
de activitate în funcţie de interesele propuse. 65
Exemple De Bună Practică
 MANAGEMENTUL UNITĂŢII
PUNCTE TARI
- Elaborarea unei diagnoze obiective;
- Proiectare realistă a activităţii manageriale;
- Elaborea și implementarea procedurilor pentru
toate compartimentele;
- Capacitatea de comunicare internă și externă;
- Conducerea democratică a activităţii grădiniţei;
- Capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare;
- gestionarea eficientă a resurselor;
- Capacitatea de adaptare la schimbare și
rezistenţa la stres.
OPORTUNITĂŢI
- Disponibilitatea partenerilor pentru
promovarea imaginii unităţii;
- Folosirea unor strategii diversificate pentru
atragerea de fonduri extrabugetare.
PUNCTE SLABE
- Insuficienta monitorizare a activităţilor
derulate în unitate;
- Slaba delegare de sarcini către membrii
Consiliului de Administraţie.
AMENINŢĂRI
- legislaţia în continuă schimbare;
- Termene nerealiste pentru întocmirea de
documente, situaţii, raportări;
- Supraîncărcarea fișei postului directorului
și obligativitatea desfășurării unei activităţi
cu normă întreagă.

66
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
VIZIUNEA
Pregătirea copiilor pentru adaptarea creativă la viaţa școlară și socială –
obiectiv al calităţii în educaţie pentru MIlEnIUl III.

MISIUNEA
grădiniţa noastră își propune să asigure și să promoveze calitatea
actului educaţional, respectând ritmul propriu de dezvoltare al copilului, prin
stimularea gândirii creative, voinţei și afectivităţii, oferind fiecărui preșcolar
șanse egale de dezvoltare.
Promovând calitatea în educaţie, promovăm performanţa și valorile
europene ale Mileniului III.

Tinte
, ,si obiective strategice
ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE STRATEGICE
O1. Diversificarea ofertei educaţionale prin
1. Diversificarea CDȘ prin includerea unor
includerea a două noi opţionale: șah și
activităţi opţionale, care să satisfacă cerinţele
muzică.
beneficiarilor.
O2. Mărirea planului de școlarizare cu două
grupe.
O1. Identificarea tuturor cadrelor didactice
care nu au competenţe IT pe parcursul unei
2. Creșterea calităţii procesului educativ prin
luni calendaristice, la început de an școlar.
utilizarea competenţelor IT.
O2. Participarea la două cursuri de formare
în domeniul informatic a cel puţin 70% din
cadrele didactice.

3. Dezvoltarea unei strategii de promovare a O1. Promovarea imaginii unităţii în

imaginii unităţii pe termen lung. comunitate, prin realizarea unei platforme
online.

67
Exemple De Bună Practică
 ŢINTA 1: Diversificarea CDŞ prin includerea unor activităţi opţionale,
care să satisfacă cerinţele beneficiarilor
RESURSE
ACTIVITĂŢI Informa- De
Umane Financiare De timp ţionale autoritate
O1.
1. Aplicarea chestionarelor Părinţi chestionare 30 min - Sociolog
de satisfacţie Educ. -
2. Incheierea contractului C.A. șah 1
cu profesorii abilitaţi Prof. donaţii săptămânal - -
Dir. spaţiu -
O2.
1. Popularizarea ofertei Educ. pliante iulie- august -
educaţionale broșuri site Site grad. Informatician

2. Rezolvarea cererilor de C.A. - 1 sept – 10 Site ISJ C.A.

înscriere sept

ŢINTA 2: Creşterea calităţii procesului educativ prin utilizarea competenţelor IT

ACTIVITĂŢI RESURSE
U F T I A
O1.
1. Aplicarea de chestionare și C.D. chestionare 1 luna - Informatician
teste
2. Identificarea cursurilor din C.D. fonduri 1 luna Platformă CCD
oferta educaţională a CCD CCD CCD

O2. Formator fonduri 1 luna Suport Formator

1. Participarea la 2 cursuri C.D. CCD intensive curs
2. Aplicarea abilităţilor Copii aparatură IT - - -
însușite în actul didactic C.D. softuri

ŢINTA 3: Dezvoltarea unei strategii de promovare a imaginii unităţii pe termen lung.

RESURSE
ACTIVITĂŢI
U F T I A
O1.
1 .Înfinţarea platformei Director 800 lei nov. Internet Informatician
Informatician
2. Popularizarea imaginii prin
bannere și pliante Firma 200 lei 2 luni -

3. Postarea activităţilor pe 2 C.D. - periodic - Adm. Site

platformă specializate
în IT
4. Discuţii cu părinţii pe C.D. - permanent Site-ul -
forum Părinţi
68
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESPONSA-
TERMEN INDICATORI DE REALIZARE
BILITĂŢI

15-20 sept. Director Cel puţin 85% din numărul părinţilor au optat pentru cele
Educatoare 2 opţionale propuse.

20-30 iunie C.A. Cel 2 opţionale au fost aprobate în C.A. până la data de ....

1 septembrie C.A. Semnarea contractului de colaborare cu cadrele didactice

abilitate pentru predarea celor 2 opţionale până la data de ...
Iulie – august C.A.
Afișarea pliantului promoţional al școlii la aviziere din
10 sept C.A. circumscripţia școlară
Mărirea planului de școlarizare cu 2 grupe (40 copii)

TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZARE

30 sept Comisia metodică 100% din cadrele didactice completează

Resp. formare continuă chestionarele
30 sept Comisia metodică Înscrierea la cursuri a 85% cadre didactice care
Resp. formare continuă nu au abilităţi IT

semestrul I și II Comisia metodică Fiecare cadru didactic participant la programul

Resp. formare continuă de formare realizează cel puţin 25% din lecţii
permanent Cadre didactice folosind mijloacele IT

TERMEN RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE REALIZARE

noiembrie Administrator platformă Fiecare grupa să acceseze platforma.

Instalarea a 10 bannere publicitare în locaţiile....
până la data de ....
1 decembrie Contabil șef Distribuirea a 200 pliante către cadrele didactice
până la data de ....
permanent Responsabil comisie de Accesarea site-ului grădiniţei de către 60%
popularizare a imaginii dintre părinţii preșcolarilor în termen de ... luni
de la înfiinţare.
permanent Cadre didactice Accesarea forumului de către 60% dintre părinţi
în termen de ... luni de la înfiinţare
69
Exemple De Bună Practică
 6.4 PDI unitate gimnazială

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

„Şcoala Viitorului”

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

O școală gimnazială, din mediul urban, de cartier, cu un număr de 800
de elevi și 60 cadre didactice. Școala are un procent de 20% elevi proveniţi
din etnia rromă, o clasă compactă de 6 elevi cu dizabilităţi severe, 12 elevi cu
dizabilităţi moderate integraţi individual.
Școala are trei grupe „A doua şansă”, în special pentru părinţii elevilor
rromi. De asemenea școala oferă servicii de tip after-school pentru toţi elevii.

Analiza PESTEL
DOMENII CONTEXT LOCAL
- lipsa unei strategii pe termen lung în domeniul educaţiei care să ducă
la păstrarea legislaţiei educaţiei o perioadă lungă și la o predictibilitate a
evoluţiei sistemului;
- Relaţii foarte bune între grădiniţă și departamentul învăţământ al Primăriei
POLITIC de sector;
- Existenţa politicilor integratoare și incluzive atât pentru etnia rromă cât și
pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
- Existenţa, în rândurile părinţilor a unor lideri ai etniei rrome implicaţi în
activităţi sociale și politice.

- bugetul Consiliului local se află la un nivel foarte scăzut;

ECONOMIC - lipsa perspectivelor de dezvoltare economică a zonei;
- zonă cu potenţial economic scăzut.

70
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 - Rată mare a șomajului în rândul părinţilor (peste 22%, în condiţiile în care
în comunitatea rromă acesta trece de 60%);
- Rata mare a analfabetismului în rândul etniei rrome, fapt care a creat
SOCIAL perspectiva creării unor grupe de învăţământ de tip ”A doua şansă”;
- nivel educaţional scăzut al părinţilor și al populaţiei din sector;
-Relaţii intercomunitare relativ deteriorate, generate mai ales de
eterogenitatea structurii sociale.
- Accesul la grădiniţă se poate realiza atât cu tramvaiul cât și cu autobuzul;
TEHNOLOGIC - Există racordare la apă curentă, canalizare, energie electrică;
- zona beneficiază de cablu TV, internet, telefonie de la mai mulţi furnizori.
- Poziţionare într-o zonă circulată, cu nivel ridicat de poluare;
ECOLOGIC
- nivel al curăţeniei zonei extrem de scăzut.
- Existenţa legii Educaţiei naţionale;
- Posibila amendare a legii Educaţiei naţionale în anul școlar următor;
- Apariţia legislaţiei privitoare la integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale;
LEGISLATIV
- blocarea posturilor în instituţiile bugetare, fapt care influenţează negativ
buna desfășurare a activităţii școlii;
- Existenţa proiectelor care promovează educaţia pe tot parcursul vieţii,
eradicarea analfabetismului și integrarea populaţiei de etnie rromă;
- Trecerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului primar.

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Cunoașterea și respectarea planurilor-cadru și a
- Utilizarea insuficientă a TIC în
programelor școlare în vigoare;
procesul de predare-învăţare la
- Discipline opţionale elaborate de către cadrele didactice
disciplinele din aria curriculară
din școala în funcţie de nevoile și interesele elevilor;
„Limbă şi comunicare”;
- Scheme orare diferenţiate la același nivel de învăţământ;
- Utilizarea preponderentă a
- Existenţa planurilor educaţionale remediale și de
metodelor tradiţionale în raport
dezvoltare (de performanţă);
cu cele moderne;
- Existenţa planurilor de intervenţie personalizate pentru
- Influenţa negativă a curriculum-
elevii cu C.E.S. și de la „A doua şansă”;
ului ascuns.
- Material curricular bogat, diversificat.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Cadrul legislativ permite flexibilizarea curriculum-ului;
- Acces larg la o varietate mare de mijloace de învăţământ; - Programe școlare prea încarcate
- CDŞ, prin varietate și atractivitate, favorizează reducerea la unele discipline.
absenteismului și prevenirea abandonului școlar.

71
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Personal calificat la toate disciplinele de
- Conservatorismul și rezistenţa la
învăţământ;
schimbare a unor cadre didactice;
- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade
- Superficialitatea unor cadre didactice
didactice I și II în proporţie de 80%;
în pregătirea lecţiilor;
- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui
- neimplicarea unor părinţi în viaţa
climat educaţional deschis și stimulativ;
școlii;
- Există o bună delimitare a responsabilităţilor
- Atitudinea negativă a unor familii
cadrelor didactice și o bună coordonare a acestora;
faţă de școală, cu repercusiuni asupra
- Implicarea „Consiliului elevilor” și a „Consiliului
elevilor.
Reprezentativ al Părinţilor” în procesul decizional.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Mediul sociocultural de provenienţă al
elevilor nu încurajază frecventarea școlii
- Varietate mare a programelor de formare și
și valorile educaţiei;
perfecţionare;
- Migrarea personalului didactic;
- Creșterea autonomiei școlii și selecţia resurselor
- Statutul social marginalizat al cadrului
umane.
didactic;
- blocarea posturilor în învăţământ.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- număr de clase suficiente pentru funcţionarea - Clădirile nu sunt reabilitate termic,
într-un singur schimb; fonic – consumator de energie;
- Existenţa de cabinete și laboratoare pentru toate - Reţea intranet inexistentă.
disciplinele;
- baza materială pentru toate tipurile de activităţi;
- Resurse financiare suficiente pentru perfecţionare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Descentralizarea și autonomia instituţională; - Criza economică;
- Posibilitatea de atragere de resurse extrabugetare. - Alocarea de fonduri insuficiente
pentru investiţii de la bugetul local.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Derularea de proiecte în parteneriat cu
- lipsa de preocupare pentru accesarea de
comunitatea locală;
proiecte internaţionale;
- Organizarea de activităţi extracurriculare
- Insuficienta promovare a ofertei
variate și atractive;
educaţionale;
- Colaborare bună cu: Asociaţia de părinţi,
- Tendinţa de stigmatizare și marginalizare a
reprezentanţii rromilor, Ong-uri, agenţi
elevilor rromi, cu CES etc.
economici, Consiliul local.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Disponibilitatea unor instituţii de a sprijini - Slaba motivare financiară a cadrelor
școala în derularea de proiecte. didactice pentru implicarea în proiecte.
72
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
DEVIZA:
O şcoală deschisă, şanse egale şi integrare socială pentru toţi!

MISIUNE
Școala VIITORUlUI, centru de resurse și servicii educaţionale promovează
o educaţie de calitate bazată pe principiile și valorile democraţiei, a educaţiei
incluzive, în vederea dezvoltării fiecarui elev la potentialul sau maxim și a
formării de competenţe care să permită elevilor integrarea socială, învăţarea pe
tot parcursul vieţii și inserţia pe piaţa muncii. Școala încurajează participarea
activă, într-un mediu “curat” și sigur, a elevilor, părinţilor și comunităţii la
selecţia, planificarea, organizarea și derularea activităţilor din școală.

ŢINTE STRATEGICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Creșterea calităţii procesului
instructiv-educativ pentru
dezvoltarea armonioasă a
personalităţii elevilor, în spiritul
educaţiei incluzive și a valorilor
democraţiei.
Dezvoltarea la elevi a
competenţelor de comunicare și a
muncii în echipă (cooperarea).
Crearea unui climat de siguranţă
fizică și spirituală în școală.
Dezvoltarea de parteneriate
școlare la nivel naţional în vederea
integrării sociale.
Integrarea elevilor cu risc de
abandon școlar în specificul vieţii
școlare.
Includerea tuturor elevilor, indiferent de etnie, stare
de sănătate etc. în cel puţin o activitate școlară și/sau
extrașcolară.
Utilizarea TIC în transmiterea informaţiilor la cel puţin 5
discipline săptămânal.
Implicarea activă a elevilor în procesul decizional și a
partenerilor sociali (cel puţin o ședinţă comună lunară a
Consiliului de Administraţie la care să participe Consiliul
Elevilor și reprezentanţi ai partenerilor sociali).
Utilizarea metodelor interactive, participative în
procesul de predare-învăţare de către toate cadrele
didactice, pe parcursul a cel puţin unei ore de curs pe zi.
Formarea cadrelor didactice în utilizarea tehnicilor
moderne de predare.
Instalarea unui sistem video de monitorizare în interiorul
și exteriorul școlii.
Dezvoltarea a cel puţin 3 programe educaţionale de
consiliere în colaborare cu CMbRAE/CJRAE.
Promovarea imaginii și a valorilor școlii în comunitate
prin cel puţin 5 activităţi anuale.
Formarea a cadrelor didactice în domeniul
managementului de proiect (cel puţin 2).
Încheierea/derularea de 5 parteneriate educaţionale cu
alte instituţii, organizaţii, reprzeentanţi din comunitate
etc.
Angajarea a cel puţin unui mediator școlar care să facă
legătura cu etnia rromă.
Derularea zilnică de activităţi extracurriculare pentru
petrecerea timpului liber, cu fiecare clasă/grupă de elevi.
73
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
ŢINTA: Dezvoltarea de parteneriate școlare la nivel naţional în vederea
integrării sociale.

OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE

Organizarea “Zilei porţilor - cadre didactice mai
deschise” - comunitatea locală
- buget: 2500 lei
Promovarea
imaginii și a
valorilor școlii în
comunitate prin cel
puţin 5 activităţi Participarea la târguri de oferte - cadre didactice mai
anuale educaţionale - buget: 2000 lei
- foști absolvenţi
- părinţi
Participare la cursuri de formare -10 cadre didactice august
în domeniul managementului - buget 3500 lei
Formarea de proiect - CCD bucurești
cadrelor didactice
în domeniul
managementului de Participarea cadrelor didactice -10 cadre didactice octombrie
proiect la activităţi de diseminare a - ghiduri, mape
exemplelor de bună practică - produsele proiectelor
din alte instituţii
Identificarea și selecţia - cadre didactice august
potenţialilor parteneri - elevi
educaţionali - părinţi
- internet
- materiale tipărite
- Agenţia naţională
Incheierea/ Conceperea și redactarea - cadre didactice decembrie
derularea de de proiecte educaţionale și - coordonator proiecte
parteneriate încheierea de acorduri de - internet
educationale cu parteneriat
alte institutii,
comunitate etc. Derularea proiectelor încheiate - cadre didactice permanent
- părinţi
- elevi
- agenţi economici
- comunitatea locală
- buget 200000 lei

74
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESPONSABILITĂŢI
- Directorul
- Consiliul de Administraţie
- Comisia de promovare a
imaginii
- Directorul
- Consiliul de Administraţie
- Coordonator proiecte și
programe educative
- Directorii
- Consiliul de Administraţie
- Responsabilul cu formarea
- Directorul
- Consiliul de Administraţie
- Coordonatorul de proiecte
și programe educative
- Directorul
- Consiliul de Administraţie
- Coordonatorul de proiecte
și programe educative
- Directorul
- Coordonatorul de proiecte
și programe educative
- Directorul
- Consiliul de Administratie
- Coordonatorul de proiecte
și programe educative
- Echipa de proiect
INDICATORI
- Participarea unui număr de 150 de persoane din comunitatea
locală la «Zilele porţilor deschise »
- Apariţia în presa locală a cel puţin unui articol/zi în perioada
aprilie - mai
- Cel puţin 150 de like-uri pe pagina de Facebook a școlii
- Cel puţin 200 vizitatori pe site-ul școlii
- Participarea a cel puţin 500 de vizitatori
- Punerea la dispoziţia vizitatorilor a cel puţin 500 de pliante ce
prezintă oferta educaţională a grădiniţei
- Formarea unui număr de 10 cadre didactice în domeniul
managementului de proiect
- Elaborarea, până la sfârșitul anului școlar, a unei cereri de
finanţare pentru proiecte de tip Comenius
- Participarea la cel puţin 5 activităţi de diseminare până la
data de …….
- numărul materialelor aduse
- Un număr de .... parteneri identificaţi până la data de ........
- Un număr de …. cadre didactice participante la seminarii de
contact, vizite pregătitoare în anul școlar
- Un proiect aprobat/încheiat până la data de …….
- Realizarea tuturor activităţilor din proiecte
- număr de mobilităţi, vizite, schimburi de experienţă
- numărul activităţilor de diseminare realizate
- numărul de participanţi: elevi, cadre didactice
75
Exemple De Bună Practică
 6.5 PDI unitate gimnazială

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Şcoala Gimnazială „Davidella”

DRAgOSTE, PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Denumirea şcolii: Școala gimnazială „DAVIDELLA”
ADEVĂR, Adresa: Str. Educaţiei, nr: 1
VOInŢĂ, Localitatea: Cunoașterea
InTElIgEnŢĂ, Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
DEDICAŢIE,
EMUlAŢIE, Scurt istoric
Școala construită la începutul secolului al XX-lea (1905), atestată încă din
LIbERTATE, 1867 ca Şcoală de fete, aflată într-o zonă centrală a orașului, dar cu o populaţie
LEgAlITATE, mixtă alcătuită din familii de intelectuali, de populaţie rromă (pe străduţele
AUTO- lăturalnice), de familii destrămate sau monoparentale.
CUnOAȘTERE Iniţial, școala a fost construită pe terenul oferit de o biserică a comunităţii,
fiind condusă de preoţii acesteia. Ulterior, a fost inaugurată ca școală de fete în
timpul domniei Regelui Carol I.
De-a lungul timpului, aici au învăţat o mulţime de personalităţi ale
culturii românești: scriitorul Victor Eftimiu, soprana Arta Florescu, dr. docent
Ion borcea, academician Sorin Dumitrescu, actriţa lamia beligan. Acestea se
regăsesc în Cartea de Onoare a școlii.
biblioteca școlii conţine volume datând de la 1860. Un letopiseţ, o biblie...
iată câteva dintre cele aflate la loc de cinste în holul de onoare.
În anul 2006 școala a fost reabilitată, modernizată și dotată, având în
prezent 12 săli de clasă, 3 laboratoare, sală de sport, sală de festivităţi, teren de
sport, loc de joacă pentru cei mici dar și un corp profesoral de calitate.
Începând cu acest an școala oferă Programul „Școală după școală” elevilor,
ca urmare a solicitării părinţilor în acest sens, precum și o varietate de activităţi
extrașcolare: cerc de șah, de limbi străine (inclusiv cursuri pentru examenele de
limba engleză „Trinity”), karate, dans sportiv și de arte plastice.
În prezent, școala are 415 elevi care învaţă în două schimburi și 34 de
cadre didactice, dintre care 23 au gradul didactic I.

76
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTEL
DOMENII CONTEXT LOCAL
- Școala adoptă o politică proprie la nivel curricular, dar și la nivelul resurselor
și al finanţării;
POLITIC - Descentralizarea se manifestă ca delegare de autoritate;
- Autonomia în plan local sporește răspunderea școlii fără o creștere
substanţială a sprijinului autorităţilor.

- Pe plan local, societăţile comerciale asigură locuri de muncă în special

pentru ramurile din industria ușoară și servicii;
ECONOMIC
- Este de așteptat o extindere a cererii pentru profesiile din domeniul
serviciilor.

- Creșterea abandonului școlar local datorită condiţiilor socio-economice;

SOCIAL - Școlarizarea populaţiei defavorizate poate fi o oportunitate pentru
dezvoltarea școlilor.

- Politica generală de dotare cu calculatoare nu se regăsește în mod egal pe

plan local, ceea ce face ca multe unităţi școlare să rămână în urmă sub raport
TEHNOLOGIC tehnologic și comunicaţional;
- Posibilităţile locale de sprijin a școlilor pentru dotări cu tehnologii maxime
sunt încă reduse.

- Poziţia școlii este puţin favorizată din punct de vedere ecologic;

ECOLOGIC - Școala este dotată cu recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor, atât
în incinta, cât și în curte.

Cadrul legislativ care reglementează și coordonează politica instituţională în

unităţile de învăţământ preuniversitar românesc este alcătuit din:
- lEn nR.1/2011;
- Regulamentul de organizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4925/2005;
LEGISLATIV
- lEgISlAŢIA SUbSECVEnŢĂ lEn;
- OUg. 75/2005 modificată prin OUg 6/2005;
- hotărârile guvernului României la organizarea și funcţionarea sistemului
de învăţământ preuniversitar și a unităţilor școlare;
- Metodologii și calendare ale examenelor naţionale.

77
Exemple De Bună Practică

CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Cunoașterea și respectarea planurilor-cadru și a
programelor școlare în vigoare;
- Existenţa CDȘ-ului;
- Personalizarea ofertei școlii;
- Program specific săptămânii „Şcoala altfel”- „Să
ştii mai mult să fii mai bun”;
- Material curricular bogat și diversificat.
OPORTUNITĂŢI
- Cursuri de formare profesională oferite de CCD,
ISJ, ME ( din fonduri structurale europene);
- Permisivitatea cadrului legislativ pentru
flexibilizarea curriculumului;
- Acces larg la o varietate mare de mijloace de
învăţământ;
- CDȘ, prin varietate și atractivitate, favorizează
dezvoltarea calităţilor individuale ale elevilor,
reducerea absenteismului și prevenirea
abandonului școlar;
- CDȘ-ul permite corelarea opţionalelor cu
specificul local.
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
- Personal calificat la toate disciplinele de
învăţământ (100%);
- Ponderea cadrelor didactice titulare cu grade
didactice I și II în proporţie de 70%;
- Relaţii interpersonale ce favorizează crearea unui
climat educaţional deschis și stimulativ;
- Personal de pază calificat (100%);
- Există o bună delimitare a responsabilităţilor
cadrelor didactice și o bună coordonare a acestora;
- Implicarea „Consiliului Reprezentativ al Părinţilor”
în procesul decizional.
OPORTUNITĂŢI
- Atractivitatea zonei în care este situată școala;
- Varietate programelor de formare și perfecţionare
oferite de ISJ și CCD;
- Existenţa unor parteneriate educaționale cu
diferiți reprezentanţi ai comunităţii.
78
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
PUNCTE SLABE
- Insuficiența/deteriorarea auxiliarelor
curriculare;
- Utilizarea preponderentă a metodelor
tradiţionale în raport cu cele alternative,
moderne;
- lipsa de corelare CDȘ cu interesele
elevilor în favoarea realizării normei
didactice pentru anumite cadre didactice.
AMENINŢĂRI
- Programe școlare prea încărcate la unele
discipline;
- neadaptarea programelor școlare la
realităţile sociale și la specificul actual al
personalităţii elevilor;
- Supraîncărcarea curriculei școlare;
- necorelarea curriculumului la nivel
interdisciplinar, a manualelor și auxiliarelor
cu necesitatea formării competenţelor
elevilor.
PUNCTE SLABE
- Conservatorismul și rezistenţa la
schimbare a unor cadre didactice;
- Superficialitatea unor cadre didactice în
pregătirea lecțiilor;
- nivelul scăzut de interes al elevilor faţă
de școală;
- Formalismul unor cadre didactice de a
participa la cursuri de formare.
AMENINŢĂRI
- lipsa de stabilitate a cadrelor didactice ;
- Personal didactic auxiliar, nedidactic
insuficient;
- Existenţa unui număr apreciabil a
familiilor dezorganizate și monoparentale;
- Atitudinea negativă a unor familii faţă de
școala, cu repercusiuni asupra elevilor.
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI
- bază materială modernă: cabinete, laboratoare,
teren de sport, sală de sport, sală de festivităţi,
sală de mese, cabinet medical, loc de joacă,
bibliotecă cu un număr mare de volume, cabinet
de informatică conectat la internet;
- Supraveghere video și sistem de alarmă
centralizat;
- Cladire reabilitată;
- Oferirea de burse sociale și de merit elevilor.
OPORTUNITĂŢI
- Descentralizarea și autonomia instituţională;
- Posibilitatea organizării unor activităţi
extrașcolare în comunitate (parcuri, cluburi,
terenuri sportive);
- Amenajarea de noi spaţii pentru diversificarea
activităţilor în școală;
- Atragerea de resurse financiare prin Asociaţia
Părinţilor( 2 %, sponsorizări, donaţii...).
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI
- buna colaborare cu Primăria, Consiliul local,
Asociaţia de părinţi, reprezentanţii rromilor, Ong-uri,
agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet medical...;
- Derularea de proiecte în parteneriat cu
comunitatea locală;
- Existenţa proiectelor în parteneriate cu Asociaţia
de părinţi (ziua Părinţilor, Consilierea Părinţilor...),
Primăria, Consiliul local, reprezentanţii rromilor,
Ong-uri, agenţi economici, biserica, poliţia, cabinet
medical ...(ziua Porţilor deschise, Școala de vară...).
OPORTUNITĂŢI
- Atragerea de fonduri extrabugetare pentru școală
de la agenţii economici implicaţi;
- Potenţialul economic al agenţilor din zona școlii;
- Disponibilitatea unor Ong-uri de a colabora cu școala;
- Disponibilitatea comunităţii locale de a sprijini
școala în derularea de proiecte;
- Disponibilitatea părinţilor de a se implica în
activităţi de voluntariat la nivelul școlii.
Exemple De Bună Practică
PUNCTE SLABE
- număr de clase prea mare pentru
funcţionarea într-un singur schimb;
- lipsa de spaţiu pentru organizarea
programului „Şcoala mea - a doua casa”-
(„Şcoală după şcoală”).
AMENINŢĂRI
- Criza economică;
- Alocarea de fonduri de la bugetul local
insuficiente pentru igienizarea unităţii;
- Resurse financiare insuficiente pentru
achiziţionarea materialelor didactice și
pentru perfecţionarea cadrelor didactice.
PUNCTE SLABE
- Inconsecvenţe în participarea
reprezentanţilor Primăriei și Consiliul
local la procesul decizional (ședinţe CA);
- număr redus de părinţi implicaţi activ
în viaţa școlii;
- neimplicarea părinţilor elevilor cu
probleme comportamentale în procesul
decizional;
- Insuficienta promovare a ofertei
educaţionale.
AMENINŢĂRI
- Timpul redus al părinţilor pentru a
participa la activităţile din școală;
- lipsa de supraveghere a copiilor
ca urmare a plecării părinţilor în
străinătate, la muncă;
- Influenţa negativă a unor grupuri care
frecventează zonele din vecinătatea
școlii.
79
 MANAGEMENTUL UNITĂŢII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- buna colaborare dintre membrii echipei manageriale;

- lipsa consilierii juridice în
- buna colaborare și comunicare între echipa
domeniul legislaţiei școlare;
managerială și colectivul de cadre didactice din
- Complexitatea sarcinilor
unitatea școlară;
manageriale care includ
- Existenţa documentelor manageriale, funcţionale și
managementul procesului didactic,
adaptate la realităţile școlii;
managementul administrativ și
- Managerul unităţii și doi membrii CEAC și CA fac parte
managementul financiar.
din Corpul experţilor în management educaţional.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Existenţa cursurilor de perfecţionare în managementul

- Implicarea politicului în numirea
educaţional (masterate, cursuri CMUS...);
echipei manageriale;
- Posibilitatea unor Schimburi de experienţă cu unităţi
- Inconsecvenţa sistemului legislativ.
școlare vecine cu rezultate deosebite.

80
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
VIZIUNEA
Întreaga activitate instructiv – educativă a școlii va fi orientată pe trei
dimensiuni valorice: educaţia formală, educaţia nonformală și educaţia
incluzivă, aflate într-o continuă interdependenţă și cu un liant comun:
parteneriatul educaţional.

MISIUNE
Școala noastră asigură condiţii pentru cea mai bună, completă și utilă
dezvoltare în parteneriat și cooperare cu actorii sociali, promovând toleranţă
și înţelegere între copii de origine socio-culturală diferită satisfăcând nevoia
fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine și folosi informaţia, de a fi
deschis spre schimbarea și spre respectarea valorilor unei societăţi democratice.

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

1. Stabilizarea personalului
didactic în unitatea școlară
2. Atragerea de fonduri
extrabugetare în vederea
mansardării podului pentru
organizarea Programului „Şcoala
mea – a doua casă”
3. Extinderea colaborării cu
Asociaţia de părinţi în vederea
asigurării consilierii juridice în
domeniul legislaţiei școlare.
Cointeresarea cadrelor didactice din unitate pentru
armonizarea intereselor personale cu cele ale unităţii școlare.
Implicarea cadrelor didactice în activităţi de formare și de
pregătire profesională.
Sensibilizarea potenţialilor furnizori de fonduri
extrabugetare pentru obţinerea de resurse financiare.
Cointeresarea comunităţii locale în susţinerea Proiectului
„Şcoala mea - a doua casă”.
Armonizarea intereselor echipei manageriale cu cele ale
Asociaţiei de părinţi pentru asigurarea unei consilieri
juridice pertinente în domeniul legislaţiei școlare.

81
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
Ţinta strategică 1: Stabilizarea personalului didactic în unitatea şcolară
OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE
- Umane: echipa de redactare a revistei școlii,
„Ne mândrim cu ei! ”
asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil
a. Publicarea de articole ale ec. financiar;
profesorilor și despre profesori - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
în revista școlii, pe site-ul școlii - Financiare: 200 lei;
și în reviste de specialitate. - Informaţionale: legislatie.
- Umane: echipa de redactare a revistei școlii,
Cointeresarea
asociaţia de părinţi, informaticianul, responsabil
cadrelor b. Iniţierea și derularea
ec. financiar;
didactice concursului - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
din unitate „Profesorul lunii” - Financiare: 400 lei;
pentru - Informaţionale: legislatie.
armonizarea - Umane: cadrele didactice;
intereselor „După muncă şi răsplată!”
- Materiale: consumabile;
personale a: Includerea în norma didactică - Financiare: 20 lei;
cu cele ale a activităţilor susţinute în - Curriculare: ghiduri/metodologii;
unităţii cadrul Programului „Şcoala - Informaţionale: site-uri de specialitate;
școlare după Şcoală”. - Autorităţi: asociaţia de părinţi.
- Umane: CA, cadrele didactice premiate, responsabil
b. Sprijin material acordat ec. financiar;
cadrelor didactice implicate in - Materiale: consumabile;
Programul „Şcoala după Şcoală” - Financiare: 500 lei;
prin intermediul Asociaţiei de - Curriculare: ghiduri/metodologii;
părinţi. - Informaţionale: site-uri de specialitate;
- Autorităţi: asociaţia de părinţi.
- Umane: CA și CP;
„Ai carte, ai parte !” - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
- Financiare: 10 lei;
a. Elaborarea programului de - Curriculare: , oferta CCD- IS;
formare a cadrelor diadctice. - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
-Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local
Implicarea
cadrelor - Umane: CA și CP;
didactice în - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
b. Prevederea de fonduri pentru
activităţi de -Financiare: 10 lei;
activitatea de formare in
formare și - Curriculare: oferta CCD- IS;
bugetul școlii
de pregătire - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
profesională - Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local
- Umane: cadrele didactice, CCD- IS-ul, secretara;
c. Înscrierea la cursuri - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
și activităţi de pregătire - Financiare: 10 lei;
profesională a cadrelor - Curriculare: oferta CCD- IS;
didactice care trebuie stabilizate - Informaţionale: site-urile CCD-IS;
- Autorităţi: asociaţia de părinţi, Consiliul local
82
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

- Redactorul Șef al revistei școlii; - Minim două articole publicate pe

- Informaticianul; semestru în revista școlii;
lunar
- Responsabilul CEAC; - Cel puţin o apariţie lunară pe site-
- Președintele asociaţiei de părinţi. ul școlii.

- Consiliul de Administraţie; - Obţinerea de fonduri (400 lei/

- Informaticianul; lună) pentru concursul „Profesorul
lunar
- Responsabilul CEAC; lunii” prin sponsorizare din partea
- Președintele asociaţiei de părinţi. asociaţiei de părinţi.

- Directorul; - Scăderea fluctuaţiei personalului

lunar
- Președintele asociaţiei de părinţi. didactic cu 35% faţă de anul școlar
trecut.

- Obţinerea de fonduri extrabugetare

- Directorul; (500 lei/lună) pentru materialele
lunar - Președintele asociaţiei de părinţi; folosite în activităţile desfășurate în
- Responsabilul ec. financiar. Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin
intermediul asociaţiei de părinţi.

- Responsabilul Comisiei de Formare

- Aprobarea în CA, până la data de
continuă;
............ a listei programelor de formare
sept-octombrie - Consiliul de Administraţie;
propuse pentru finanţare în anul
- Comisia CEAC.
școlar... și a beneficiarilor acestora.

- Directorul; - Cuprinderea în bugetul școlii a

- Consiliul de Administraţie; fondurilor necesare pentru cursuri
octombrie
- Asociaţia de părinţi; de formare și de perfecţionare a unui
- Consiliul local. număr de... cadre didactice.

- Responsabilul Comisiei de Formare - Înscrierea unui număr de ... cadre

octombrie continuă; didactice la programele de formare
- Cadrele didactice implicate. aprobate...

83
Exemple De Bună Practică
 Ţinta strategică 2: Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea mansardării
podului pentru organizarea Programului „Şcoala mea – a doua casă”
OBIECTIV ACTIVITĂŢI RESURSE
- Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii școlii,
„Ajută-ne şi te ajutăm! ”
reprezentanţii agenţilor economici, asociaţia de
a. Informarea agenţilor
părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;
economici din zonă,
- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
referitor la intenţia de
- Financiare: 100 lei;
mansardare a podului.
- Informaţionale: legislaţie.
Sensibilizarea - Umane: comisia de atragere de fonduri
potenţialilor extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
furnizori financiar, informaticianul;
de fonduri b. Identificarea posibililor
- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
extrabugetare investitori
- Financiare: 50 lei;
pentru - Informaţionale: legislatie;
obţinerea - Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local,
de resurse
-Umane: comisia de atragere de fonduri
financiare
extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
financiar, informaticianul;
c. Selectarea propunerilor - Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
-Financiare: 50 lei;
- Informaţionale: legislatie;
-Autorităţi: Asociaţia de părinţi.
„Împreună suntem mai - Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic
puternici” care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
a. Formarea unei echipe
- Materiale: consumabile;
comune, școală-potenţial
- Financiare: 20 lei;
sponsor, care să înceapă
- Curriculare: ghiduri/metodologii;
evaluarea cheltuielilor
pe care le presupune - Informaţionale: site-uri de specialitate;
proiectul. -Autorităţi: Asociaţia de părinţi, C l.
- Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic
Cointeresarea
care sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
comunităţii
b. Stabilirea - Materiale: consumabile;
locale în
responsabilităţilor în - Financiare: 100 lei;
susţinerea
întocmirea proiectului și a - Curriculare: ghiduri/metodologii;
Proiectului - Informaţionale: site-uri de specialitate;
devizului.
„Şcoala mea - - Autorităţi: Asociaţia de părinţi,
a doua casă” - Consiliul local.
Umane: C.A, reprezentanţii agentului economic care
sponsorizează lucrarea, responsabil ec. financiar;
- Materiale: consumabile, planuri și devize;
c. Întocmirea devizului și - Financiare: 10000 lei;
elaborarea proiectului. - Curriculare: ghiduri/metodologii;
- Informaţionale: site-uri de specialitate;
-Autorităţi: firme specializate, Asociaţia de părinţi,
84 Consiliul local.
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 TERMENE RESPONSABILI INDICATORI
- Managerul unităţii;
- Reprezentanţi ai agenţilor - Postarea pe site-ul școlii a intenţiei de
septembrie-
economici; mansardare a podului până la data de
octombrie
-Președintele asociaţiei de .....
părinţi.

- Redactarea a cel puţin 5 scrisori de

- Managerul unităţii;
intenţie pentru 5 agenţi economici din
- Reprezentanţii agenţilor
zonă până la data de.....
noiembrie economici;
- Realizarea a cel puţin 5 întâlniri cu
- Președintele asociaţiei de
reprezentanţi ai agenţilor economici
părinţi.
până la data de...

- Managerul unităţii ;
decembrie - Responsabilul ec. financiar;
Încheierea contractelor de sponsorizare
-ianuarie - Președintele asociaţiei de
pentru suma de ... lei, până la data de...
părinţi.

- Directorul;
- Președintele asociaţiei de
părinţi; - Aprobarea în ședinţa de lucru a C.A.
februarie
- Reprezentantul legal al din data de ...... a componenţei echipei
agentului economic; care va evalua cheltuielile proiectului.
- Responsabil ec. financiar.

- Directorul; - Obţinerea de fonduri extrabugetare

- Președintele asociaţiei de (500 lei/lună) pentru materialele
martie părinţi; folosite în activităţile desfășurate în
- Responsabilul ec. financiar. Programul ”Şcoala după Şcoală”, prin
- Consiliul local. intermediul asociaţiei de părinţi.

- Directorul;
- Președintele asociaţiei de - Prezentarea machetei și a devizului
aprilie-iunie părinţi; proiectului în C.A. până la data de
- Responsabilul ec. financiar. ............
- Consiliul local.
85
Exemple De Bună Practică
OBIECTIV ACTIVITĂŢI
„Daţi un leu pentru podul
meu!”
a. Informarea comunităţii
locale cu privire la intenţia
de mansardare a podului
b. Identificarea organizaţiilor
și asociaţilor care doresc să
se implice în proiectul de
mansardare a podului
„De ce un «pod» nou?”
a. Popularizarea necesităţii
proiectului pentru
comunitate
„Haideţi şi voi în «pod»
cu noi!”
a. Realizarea parteneriatelor
Școală - Comunitate
b. Promovarea partenerilor
86
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
RESURSE
-Umane: C.A, comisia de promovare a imaginii
școlii, reprezentanţii comunităţii locale, asociaţia de
părinţi, informaticianul, responsabil ec. financiar;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
- Financiare: 100 lei;
- Informaţionale: legislatie.
- Umane: comisia de atragere de fonduri
extrabugetare, asociaţia de părinţi, responsabil ec.
financiar, informaticianul;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimantă;
- Financiare: 50 lei;
- Informaţionale: legislatie;
- Autorităţi: Asociaţia de părinţi, Consiliul local.
- Umane: comisia de promovare a școlii,
redactorul șef al unui ziar local, informaticianul;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
- Financiare: 400 lei;
- Informaţionale: site-uri de specialitate.
- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul
sef al unui ziar local, informaticianul;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
- Financiare: 100 lei;
-Informaţionale: site-uri de specialitate.
- Umane: comisia de promovare a școlii, redactorul
șef al unui ziar local, informaticianul;
- Materiale: consumabile, calculator, imprimante;
- Financiare: 400 lei;
-Informaţionale: site-uri de specialitate.
 TERMENE RESPONSABILI INDICATORI

- Managerul unităţii;
- Reprezentanţi ai agenţilor - Tipărirea/distribuirea a 100 de pliante
septembrie-
economici; care promovează proiectul.
octombrie
-Președintele asociaţiei de
părinţi.

- Managerul unităţii;
- Reprezentanţii agenţilor
economici; - Alcătuirea unei liste cu potenţialii
noiembrie
- Președintele asociaţiei de parteneri.
părinţi;
- Consiliul local
- Realizarea unui pop-up publicitar pe
- Responsabilul comisie de site-ul Primariei;
promovare a școlii; - Prezentare virtuală 3D a proiectului
lunar
- Redactorul șef al unui ziar local; pe site-ul școlii și actualizarea lunară a
- Consiliul local. acesteia.

- Încheierea a cel puţin 3 parteneriate

pe tot parcursul - Responsabilul comisie de
cu comunitatea pe parcursul anului
proiectului promovare a școlii.
școlar.

- Responsabilul comisiei de
promovare a școlii; - Postarea numelor partenerilor și
lunar - Informaticianul; gradul lor de implicare pe site-ul școlii,
- Redactorul șef al unui ziar local; într-un ziar local și în revista școlii.
- Consiliul local.

87
Exemple De Bună Practică
 MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
1. a. MONITORIZAREA INTERNĂ: managerul unităţii

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI

- șefii comisiilor și catedrelor;
1. Elaborarea și afișarea proiectului
Director - comisia pentru evaluarea și
de dezvoltare instituţională
asigurarea calităţii;
2. Curriculum la Decizia Școlii:
Director - șefii comisiilor și catedrelor
proiectare și aplicare

3. Înscrierea la cursuri de formare Director - responsabil de formare continuă

4. Starea de funcţionalitate a - învăţători, diriginţi, elevi, personal

director
clădirii administrativ
Coordonator
5. Proiecte de parteneriat în - responsabil cu proiecte și programe
proiecte și
derulare sau în pregătire educaţionale și cadrele didactice
programe
6. Imaginea școlii reflectată în Responsabil - responsabil cu promovarea imaginii
mass-media munca educativă școlii

1. b. MONITORIZAREA INTERNĂ: CEAC – prin RAEI

2. MONITORIZARE EXTERNĂ - ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ/ISMb ,

ME, ARACIP

3. EVALUARE INTERNĂ

ACŢIUNEA RESPONSABIL PARTENERI

1. Disciplinele opţionale realizate - comisia pentru asigurarea și
în urma chestionării elevilor și Director evaluarea calităţii, șefii comisiilor și
părinţilor catedrelor
2. Creșterea calităţii procesului de - comisia pentru asigurarea și
Responsabil
predare – învăţare reflectată în evaluarea calităţii, șefii comisiilor și
CEAC
rezultatele elevilor catedrelor
3. Situaţia spaţiilor de învăţământ - comisia pentru asigurarea și
Director
și a clădirilor școlare evaluarea calităţii
Coordonator
- responsabil cu proiecte și programe
4. Proiecte de parteneriat realizate proiecte și
educaţionale
programe
5. Realizări ale școlii reflectate în Responsabil
- responsabil cu promovarea școlii
mass media locală și naţională munca educativă
4. EVALUARE EXTERNĂ ce va fi realizată de reprezentanţii ISJ , ME, ARACIP
88
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

septembrie - produsul final - fișă de apreciere

noiembrie - proiect CDȘ - fișe de evaluare

pe parcursul
derulării - în baza de date a școlii - liste de prezenţă la cursuri
proiectului

săptămânal - registrul de evidenţă a reparaţiilor - analize, rapoarte

lunar - în baza de date a școlii - analize, fișe de evaluare

săptămânal - în baza de date a școlii - situaţii statistice

TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE

- chestionare,
- la finalul acţiunii - în baza de date a școlii - fișe de apreciere,
- fișe de analiză a documentelor

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, statistici

- semestrial - în baza de date a școlii - analize, rapoarte

- semestrial - în baza de date a școlii - analize

- lunar - în baza de date a școlii - statistici, rapoarte

89
Exemple De Bună Practică
 6.6 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Şcoala Gimnazială „E.V.”

DIAGNOZĂ

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI: 2012 - 2016

• școala e poziţionată în zona centrală a orașului ........ ;

PREZENTARE GENERALĂ:

• înfiinţată în anul 1960 ca școală de fete, devine școală mixtă în anul

• clădire de patrimoniu;
1973;

• spaţii școlare: 28 săli de clasă; 4 laboratoare (biologie, fizică, chimie,

informatică, AEl); 2 cabinete ( metodic și de limba engleză); o sală de sport și
un teren de sport; un cabinet de consiliere psihopedagogică; o bibliotecă; un

• funcţionarea în două schimburi:

cabinet medical; un cabinet stomatologic; o sală de festivităţi;

a. învăţământ preșcolar (din anul 2009), 4 grupe- 80 de copii;

b. învăţământ primar: 23 clase – 510 elevi;

• 75 cadre didactice calificate; 5 persoane-personal didactic auxiliar; 12

c. învăţământ gimnazial: 20 clase – 600 elevi.

• formă de proprietate: publică, de interes naţional și local;

persoane – personal nedidactic;

• limba de predare: limba română;

• cultura organizaţională e bine definită, școala având siglă proprie,
uniformă personalizată, ecuson, imn, ziua școlii, pagină web.

90
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTEL
CONTEXTUL CONTEXT LOCAL
- În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile și
strategia elaborată de Ministerul Educaţiei naţionale urmăresc reconstrucţia,
eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar și implementarea
unui nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea și coerenţa
sistemului de învăţământ;
- Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective
prioritare: îmbunătăţirea calităţii și eficienţei procesului de educaţie și de
formare profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie și
formare profesională; conceperea unui curriculum pentru învăţământul
POLITIC preuniversitar centrat pe competenţe; reforma practicilor de evaluare;
accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii; reforma educaţiei
timpurii și dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii; reforma structurală
în domeniul resursei umane implicate în educaţie; compatibilizarea ciclurilor
de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne și cu Cadrul European al
Calificărilor;
- Obiectivele propuse de școală se încadrează în sistemul de politici
educaţionale la nivel naţional și local , care au ca principal scop formarea
elevilor în spiritul valorilor universale: adevăr, dreptate, libertate, cooperare
comunitate – școală, toleranţă indiferent de etnie, religie și stare socială.
– Economia zonei: zonă dezvoltată, în proces de tranziţie;
– Indicatori economici: rata de ocupare a populaţiei la nivelul localităţii:
ECONOMIC 24,9%; rata șomajului: 3,5%;
– gestionarea eficientă a fondurilor de la bugetul local;
– Atragerea de resurse extrabugetare.
- Potenţialul intelectual și cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun sau
foarte bun, iar motivaţia învăţării este cel puţin acceptabilă la majoritatea
SOCIAL
elevilor;
- Majoritatea elevilor provine din familii organizate, cu venituri peste medie.
- Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoașterii, a globalizării informaţiilor
și a generalizării tehnologiilor avansate presupune utilizarea maximală a
resurselor IT de care dispun unităţile școlare. Prin programul SEI s-a realizat
dotarea unităţilor școlare liceale și gimnaziale cu reţele de calculatoare
performante conectate la internet, implementarea AEl, instruirea profesorilor
în utilizarea softului educaţional;
TEHNOLOGIC
- Sprijinul Ministerului Educaţiei naţionale acordat unităţilor școlare în sensul
predării-învăţării asistate de calculator reprezintă, indiscutabil, un punct forte
în această direcţie. Posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în
procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar;
- Clădire funcţională – dotări și utilităţi necesare desfășurării procesului de
învăţare.

91
Exemple De Bună Practică
 - legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;
ECOLOGIC - Amploarea programelor de protejare și conservare a mediului natural;
- Condiţii optime (igienă personală și protecţie a mediului).
Strategiile, documentele de politici educaţionale și normele juridice care
reglementează învăţământul preuniversitar sunt următoarele:
- legea Educaţiei naţionale nr.1 publicată în M.O. nr. 18 / 10.01.2011;
LEGISLATIV - Programul naţional de guvernare 2009/2012, guvernul României;
- Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei nr.75/12.07.2005;
- Ordinul .M.Ed.C.T. 1409 /29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T.
privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Oferta curriculară motivantă prin CDȘ (valorificarea - Insuficient valorificată platforma AEl;
abilităţilor individuale, motivare pentru învăţare); - Realizare insuficientă a cerinţelor
- Activităţii extracurriculare/ extrașcolare multiple; practic-aplicative cuprinse în
- Programe de învăţare remedială/de pregătire programele școlare la unele discipline
suplimentară (examene, concursuri școlare); de învăţâmânt.
- Rezultate bune/foarte bune la examene/olimpiade/
concursuri;
- Material curricular variat (auxiliare, manuale,
ghiduri de aplicare, softuri educaţionale);
- Infiinţarea unui centru de excelenţă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa partenerilor externi dispuși să participe la - lipsa resurselor pentru activităţile de
proiecte comune; dezvoltare curriculară.
- Existenţa manualelor alternative.

RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Dotarea unităţii școlare cu echipament
- Resurse financiare insuficiente pentru
- Atragerea resurselor extrabugetare;
informatic performant în laboratoare;

- Realizarea unui proiect de buget adaptat - Fonduri insuficiente pentru modernizarea

motivarea cadrelor didactice;

- Premierea elevilor/cadrelor didactice cu

nevoilor școlii; dotării sălilor de clasă și a cabinetelor cu

- Fond de carte insuficient al bibliotecii școlii.

mijloace de învăţământ performante;
rezultate la etapele naţionale/internaţionale
ale olimpiadelor/concursuri școlare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Identificarea de noi resurse extrabugetare

- Programe guvernamentale/ ale Consiliului - Modificări ale legislaţiei (normare-salarii).

(agenţi ecomomici, Ong-uri, etc);

local (burse, rechizite școlare, ,,Cornul și

laptele”, Euro 200)/proiecte cofinanţate.
92
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Cadre didactice cu o bună pregătire
profesională și managerială, calificate 100%
(titulari -70%, suplinitori -30%);
- număr mare de cadre didactice cu grade
- Slaba implicare a unor cadre didactice în
didactice: I- 56%, II- 20%, def.- 15%, deb. -9%);
îndeplinirea sarcinilor la nivelul comisiilor
- număr mare de formatori (6), metodiști (11),
metodice/de lucru;
mentori (4);
- Rezistenţa la schimbare a unor cadre
- număr mare de cadre didactice participante
didactice;
la stagii de formare;
- Scăderea motivaţiei/interesului pentru
- Existenţa unor cadre didactice – autori de
activităţile profesionale în contextul socio-
materiale auxiliare, manuale, mijloace de
economic actual.
învăţâmânt omologate ME;
- Existenţa în unitatea școlară a unui consilier
psihopedagogic bine pregătit, implicat,
responsabil.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Programe diversificate de formare oferite de
ISJ și CCD;
- Existenţa unor schimburi de bune practici
între școli similare din mediul urban și rural; - lipsa de stabilitate pe post a profesorilor
suplinitori.
- Profesionalizarea carierei manageriale prin
înfiinţarea corpului naţional de experţi în
management educaţional.

RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Colaborarea bună a școlii cu familia
(participare la ședinţe, consultaţii, consiliere

- Exitenţa unor parteneriate cu alte unităţi - Insuficienta conștientizare (din partea unor
psihopedagogică, activităţi extrașcolare, etc.);

școlare , ME/ISMb/ISJ/ instituţii (Poliţie, Cl, părinţi) a rolului de parteneri în procesul

- Existenţa unor parteneriate cu trusturi de

biserică, ISU, instituţii culturale etc.)/Ong-uri; instructiv-educativ.

presă, pentru promovarea imaginii școlii în

mass-media.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Disponibilitatea și responsabilitatea unor - Agravarea problemelor sociale/economice

- Existenţa legislaţiei care reglementează

instituţii de a veni în sprijinul școlii; /educaţionale în rândul unor familii, cu
efecte negative asupra comportamentului,
relaţia școală-comunitate. frecvenţei școlare, rezultatelor elevilor.

93
Exemple De Bună Practică
 MANAGEMENTUL UNITĂŢII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Intocmirea documentelor manageriale la
nivelul școlii conform legislaţiei în vigoare
(Program managerial, Fișele posturilor, Fișele
de evaluare a personalului didactic/didactic

- Adaptabilitate la situaţii variate,

auxiliar , decizii, etc.);

- Absenţa unor proceduri operaţionale

neprevăzute pentru rezolvarea operativă a

- gestionarea în bune condiţii a

problemelor educaţionale;
pentru unele activităţi profesionale /
documentelor școlare cu regim special și a administrative.

- Crearea unei baze de date utile actului

patrimoniului școlii;

- gestionarea actului decizional prin

managerial;

asumarea răspunderii și delegare de

reponsabilităţi.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa unor programe de formare în
domeniul managementului instituţional - Escaladarea fenomenelor antisociale
- legislaţie adecvată privind sprijinirea
oferite de ISJ/ISMb, CCD, universităţi;
generate de factori economici, sociali, etc. ce
actului decizional de către instituţii abilitate / îngreunează actul decizional.
Poliţie, Cl).

Componenta strategicã
Deviza: MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE:
„Şcoala trebuie să ne dorim ca școala noastră să devină un centru de elită atât în privinţa
urmărească tot resurselor educaţionale cât și a serviciilor pe care le oferă beneficiarilor săi
timpul ca tânărul să direcţi și indirecţi.
părăsească băncile Eforturile noastre urmăresc oferirea unui climat educaţional deschis,
ei nu ca specialist, ci
bazat pe performanţă, cooperare, încurajarea iniţiativei individuale și a
ca o personalitate
armonioasă.”
inovaţiei didactice, oferirea de șanse egale și de oportunităţi concrete pentru
(Albert Einstein) dezvoltarea individuală a fiecărui copil.

94
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare

ŢINTE STRATEGICE
Optimizarea actului de
predare-învăţare- evaluare
prin activităţi specifice,
în vederea creșterii
atractivităţii activităţilor
școlare
Modernizarea bazei
materiale a școlii, în
vederea adecvării la
opţiunile curriculare în
conformitate cu noua
metodologie de predare –
învăţare – evaluare
Responsabilizarea
părinţilor și a elevilor prin
activităţi comune
școală-familie-comunitate
locală
OPŢIUNI
OBIECTIVE
STRATEGICE
Implicarea elevilor
în programe O1: Formarea adecvată a cadrelor
de învăţare didactice în domeniul metodelor activ-
personalizate paticipative, centrate pe elev;
O2: Formarea cadrelor didactice
în vederea accesării platformelor
educaţionale și a utilizării acestora în
procesul instructiv-educativ;
O3: Implicarea elevilor în programe
de învăţare remedială/ obţinere a
performanţei/ participare la un centru de
excelenţă, în funcţie de particularităţile
lor de vârstă și individuale.
Dezvoltarea O1: Achiziţionarea de mijloace
bazei materiale didactice performante (laptopuri,
școlar (cabinete, videoproiectoare, table SMART etc.);
laboratoare, săli de
clasă, bibliotecă) prin
modernizarea bazei O2: Înfiinţarea unui Centru de informare
materiale a școlii, și documentare pentru elevi/cadre
conform cerinţelor didactice/părinţi.
curriculare:
Iniţierea a cel puţin
O1: Identificarea de parteneri
două programe
educaţionali pentru realizarea unor
educaţionale în
proiecte/programe care să vizeze „Şcoala
vederea dezvoltării
Părinţilor”;
relaţiilor școală-
familie-comunitate
O2: Popularizarea proiectelor/
locală;
programelor în care este implicată
unitatea școlară în rândul părinţilor și
reprezentanţilor comunităţii locale;
O3: Participarea sporită la procesul
decizional a reprezenţilor părinţilor,
elevilor, Cl și a altor instituţii din
comunitate;
O4: Implicarea comunităţii pentru
obţinerea statutului de Școală
Europeană.
95
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
Ţinta strategică: Optimizarea actului de predare - învăţare - evaluare prin
activităţi specifice, în vederea creșterii atractivităţii activităţilor școlare:
O1: Formarea adecvată a personalului didactic în domeniul metodelor
activ-paticipative, centrate pe elev;

Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
1. Participarea la activităţi Cadrele Suporturi de Resurse
organizate la nivelul școlii didactice curs, ghiduri bugetare/
(activităţi metodice, ședinţe CP), din școală, metodice, extrabugetare
regional (cercuri pedagogice, profesori chestionare, fișe
sesiuni de comunicări) metodiști, aparatură audio-
formatori video

2. Aplicarea competenţelor Dadrele Materiale Resurse

dobândite în lecţii demonstrative didactice didactice, extrabugetare
la nivelul comisiilor metodice din școală, aparatură
elevi audio-video/
instrumente TIC,
fișe de evaluare
O2: Formarea cadrelor didactice în vederea accesării platformelor
educaţionale şi a utilizării acestora în procesul instructiv-educativ;
3. Participarea la cursuri de formare Cadrele Reţeaua de Resurse
(la nivelul școlii/ CCD/ SIVECO didactice calculatoare extrabugetare
etc.) din școală, conectată
formatori la Internet,
suporturi de Programe
curs, softuri cofinanţate
educaţionale

4. Aplicarea de programe specifice Cadrele Materiale Resurse

în care să se realizeze activităţi didactice didactice, extrabugetare
didactice bazate pe accesarea din școală, aparatură
platformelor educaţionale elevi audio-video/
instrumente TIC,
fișe de evaluare

96
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate

anual Responsabil Cel puţin 75% din personalul didactic invitat participă la
dezvoltare fiecare activitate metodică
profesională,
responsabili comisii Obţinerea a cel puţin 20 de credite/ 100 de ore formare
metodice, director pentru fiecare cadru didactic, până la sfârșitul anului
adjunct, formatori școlar.

semestrial Responsabili comisii Cel puţin 25 de elevi participanţi/ activitate

metodice,
Director adjunct Cel puţin 3 activităţi/ arie curriculară, realizate până la data
de...

anual Responsabil Cel puţin 50% din personalul didactic participă, în anul
dezvoltare școlar curent, la programe de formare în domeniul TIC
profesională

lunar Analistul- Fiecare cadru didactic participant a obţinut certificat de

programator al absolvire cu cel puţin 7 credite/ 10 ore formare
școlii,
formatori
semestrial Cadre didactice Cel puţin 50% din personalul didactic vor utiliza
Analistul- platforma AEl în procesul instructiv-educativ până la
programator al sfârșitul anului școlar
școlii Realizarea a cel puţin 10 activităţi didactice / lună, cu
utilizarea TIC, de către fiecare cadru didactic participant
la programele de formare

97
Exemple De Bună Practică
 O3: Implicarea elevilor în programe de învăţare remedială/ obţinere a
performanţei/ participare la un centru de excelenţă, în funcţie de
particularităţile lor de vârstă şi individuale.
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
5. Infiinţarea și funcţionarea Profesori de Chestionare, Resurse
unui centru de excelenţă în specialitate pliante de bugetare/
școală pentru desfășurarea din școală/ popularizare extrabugetare
activităţilor de pregătire a elevilor judeţ regulamente
performanţi la nivelul judeţului Directori suport de curs
Inspectori programe
școlare
specifice

Ţinta strategică: Modernizarea bazei materiale a școlii în vederea adecvării

la opţiunile curriculare în conformitatete cu noua metodologie de
predare – învăţare – evaluare:
O1: Dotarea cu mijloace didactice performante (laptopuri,
videoproiectoare, table SMART etc.);
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
1. Elaborarea unei proceduri pentru Responsabil Cataloage Fonduri
a stabili necesarul de aparate și colective de produse, bugetare/
echipamente metodice, mijloace de Extrabugetare
2. Identificarea unor modalităţi de diriginţi, învăţământ,
achiziţionare; atragerea de fonduri oferte ale
necesare Consiliul furnizorilor
3. Achiziţionarea mijloacelor de reprez. al
învăţământ părinţilor,
reprez.
Cl
O2: Înfiinţarea unui Centru de informare şi documentare pentru elevi/
cadre didactice/părinţi.
4. Amenajarea unui spaţiu care să Responsabil Echipamente, Fonduri
asigure condiţiile de funcţionare colective mijloace bugetare/
din punct de vedere ergonomic, metodice, didactice audio- extrabugetare
tehnic, informaţional. prof. video, mobilier,
documen- material
tarist informaţional

98
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate
octombrie Directori, Participarea a cel puţin 20% dintre elevii școlii la cel puţin
(înfiinţare) Responsabili o activitate a centrului de excelenţă, în fiecare lună.
comisii metodice,
Activităţi Cel puţin 25% dintre profesorii școlii participă, în echipa
Metodiști,
bilunare de formatori la cel puţin o activitate a centrului de
inspectori
excelenţă, în fiecare lună.
Creșterea cu 25% a numărului de premii obţinute de
elevi la concursuri (faza naţională) până la sfârșitul anului
școlar

Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate

septembrie Director
Compartiment Echiparea fiecărei săli de clasă cu un calculator și un
contabilitate videoproiector până la sfârșitul anului școlar
septembrie Președintele
-octombrie Consiliului
reprezentativ al
decembrie- părinţilor, Cl
martie

octombrie - Director Acordul CA pentru amenajarea centrului de informare și

martie Compartiment documentare până la sfârșitul lunii octombrie
contabilitate
Președintele Cel puţin 75% din totalul cadrelor didactice și 50%
Consiliului elevi din efectivele școlii folosesc, cel puţin de două ori
reprezentativ al pe săptămână, centrul de informare și documentare în
părinţilor procesul instructiv-educativ.
Cl
Documentarist

99
Exemple De Bună Practică
 Ţinta strategică: Responsabilizarea părinţilor și a elevilor prin activităţi
comune școală-familie-comunitate locală:
O1: Identificarea de parteneri educaţionali pentru realizarea unor
proiecte/programe care să vizeze „Şcoala Părinţilor”;
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
1. Identificarea unor parteneri Parteneri interni și Chestionare Resurse
care să se implice activ în externi, bugetare/
proiecte (părinţi, psihologi, Consilierul extrabugetare
reprezentanţi DgASPC, psihopedagog al
medici, Poliţie, biserică etc.) școlii
Coordonatorul
de proiecte și
programe
2. Elaborarea a două proiecte: Echipa de proiect Materiale Resurse
1.proiectul educaţional Diriginţi informative extrabugetare
„Împreună pentru Învăţători Proiectul pe suport
educaţie” letric și electronic,
consumabile

3. 2. Programul Echipa de proiect Materiale Resurse

interinstitutional (școală – Diriginţi informative extrabugetare
familie – comunitate locală Învăţători Proiectul pe suport
„Oameni pentru viitor” Consilier local letric și electronic,
consumabile
O2: Popularizarea proiectelor/ programelor în care este implicată unitatea
şcolară în rândul părinţilor şi reprezentanţilor comunităţii locale;
4. Popularizarea proiectului/ Echipa de proiect Materiale Resurse
programului prin : mass- Diriginţi informative (afișe, extrabugetare
media, site-ul școlii, afișe, Învăţători pliante, site-ul
pliante, etc. Consilier local școlii etc.)
5. Desfășurarea activităţilor Echipa de proiect Planul de acţiune Resurse
conform graficelor stabilite Părinţi, psihologi, Consumabile extrabugetare
reprezentanţi Aparatura audio-
DgASPC, medici, video
Poliţie, biserică etc Materiale PPT
6. Realizarea de portofolii/ Echipa de proiect Jurnale de Resurse
blog-uri Analist- activitate, PPT, extrabugetare
programatorul Fotografii,
școlii Reviste
laptop conectat
la Internet
Portofolii, blog-uri

100
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate
semestrul I Coordonatorul de proiecte și Identificarea și atragerea în fiecare
programe proiect a cel puţin doi parteneri
Consilierul psihopedagog al școlii
Diriginţi,
Învăţători

semestrul I Echipa de proiect Aprobarea cererii de finanţare, până la

Coordonatorul de proiecte și data de...
programe

semestrul al Consilierul psihopedagogic al

II-lea școlii
Diriginţi,
Învăţători
Cl

permanent Echipa de proiect -Cel puţin o apariţie pe săptămână în

Coordona- mass-media locală în perioada...
torul de proiecte și programe -Cel puţin 30 de pliante și 10 afișe
distribuite semestrial către...
conform Echipa de proiect Participarea a cel puţin 20% dintre
graficului Coordonatorul de proiecte și părinţi, și 50% din efectivul de elevi,
programe toţi învăţătorii și diriginţii din școală la
fiecare dintre activităţile proiectului

sfârșitul fiecărui Echipa de proiect Realizarea și publicarea în ... /afișarea

semestru Coordonatorul de proiecte și la... a cel puţin 10 portofolii realizate
programe în atelierele de lucru

Crearea unui blog al proiectului/

programului

101
Exemple De Bună Practică
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
7. Completarea/ interpretarea Echipa de proiect Chestionare Resurse
chestionarelor de măsurare Analistul extrabugetare
a gradului de satisfacţie a programator al
participanţilor școlii

O3: Participarea sporită la procesul decizional a reprezanţilor părinţilor,

elevilor, CL şi a altor instituţii din comunitate;
8. Organizarea unei sesiuni de Echipa de proiect Pliante, broșuri, Resurse
prezentare a rezultatelor Cadre didactice Afișe, extrabugetare
proiectului/ programului Elevi materiale PPT Consumabile
9. Popularizarea rezultatelor Părinţi Expoziţii
proiectului/ programului pe Reprezentanţi ai
site-ul școlii/ mass-media comunităţii locale
locală.

O4: : Implicarea comunităţii pentru obţinerea statutului de Şcoală

Europeană.
Nr. Resurse
Activităţi
crt. umane materiale financiare
1. Ședinţă a C.A. având pe Directorul Calculator Resurse
ordinea de zi studierea Membrii C.A. conectat la extrabugetare
Apelului naţional al MECTS Coordonatorul Internet consumabile
cu nr. 29717/ 15.02.2012, de proiecte
cu privire la Competiţia și programe
naţională ,,Şcoala Europeană’’ educative școlare
și extrașcolare
2. Convocarea membrilor C.P. Directorul Apelul Calculator
pentru formarea echipei de Membrii C.A. naţional al Consumabile
lucru Coordonatorul MECTS cu nr.
de proiecte 29717/ 15.02.2012,
și programe cu privire la
educative școlare Competiţia
și extrașcolare naţională ,,Şcoala
Europeană’’ postat
3. Stabilirea responsabilităţilor Directorul pe site-ul www.
și a graficului de activităţi edu.ro

102
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Termene Responsabili Indicatori de referinţă şi de calitate
conform Echipa de proiect Aplicarea chestionarelor de satisfacţie
graficului la cel puţin 70% dintre participanţi.,
Prezentarea, în CA/CP /afișarea /
publicarea în ... rezultatelor prelucării
răspunsurilor la chestionarele de
satisfacţie aplicate până la data de...

sfârșitul fiecărui Echipa de proiect O sesiune de prezentare a rezultatelor

semestru Coordonatorul de proiecte și proiectelor
programe Publicarea a cel puţin 3 materiale
informative pe site-ul școlii și mass-
media locală până la data de ...

Indicatori de referinţă şi de
Termene Responsabili
calitate
ianuarie Directorul Aplicarea chestionarelor de
Coordonatorul de proiecte și satisfacţie la cel puţin 70% dintre
programe educative școlare și cadrele didactice
extrașcolare

ianuarie Directorul Realizarea echipei de lucru și

Coordonatorul de proiecte și prezentarea acesteia în CA până la
programe educative școlare și data de ........
extrașcolare

Depunerea candidaturii pentru

obţinerea titlului de Școală
Europeană până la data de ...............

103
Exemple De Bună Practică
 6.7 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Şcoala Gimnazială „Mlădițe de român”

TIMPUL DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI 3 - 5 ANI

DIAGNOZA
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE
O școala gimnazială, din mediul rural, cu un număr de 380 de elevi +
preșcolari și 35 cadre didactice.
Școala are în subordine: 3 structuri (1 școală gimnazială și 2 grădiniţe cu
program normal).
ISTORIC
Înfiinţată în anul 1890, școala trece în anul 1891 sub autoritatea
Ministerului Cultelor și Instrucţiunii Publice, sub numele de „Școala mixta din
Valea lui Mihai” [...]
CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂ
În școala noastră există un climat propice desfășurării activităţii cu
relaţii de înţelegere, colaborare, întrajutorare între cadre didactice, director –
personalul didactic și un climat de siguranţă pentru toţi membrii unităţii.
Activităţi în comunitate: serbări, cadouri de Crăciun, sărbătorirea zilei
Învăţătorului.

• Cadre didactice calificate si titulare;

RESURSE STRATEGICE

• Frecvenţa foarte bună a elevilor la școală;

• Existenţa cabinetelor de informatică dotate cu calculatoare conectate

• Interesul elevilor și profesorilor pentru participare la concursurilor școlare;

la internet;

• Mediul educaţional securizat (monitorizare video).

104
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTE
Mediul extern al școlii se raportează la factorii politici, economici, sociali,
tehnologici, ecologici, de vreme ce școala reprezintă un sistem deschis.

FACTORII CONTEXT LOCAL

Din punct de vedere legislativ și organizatoric, învăţământul
preuniversitar românesc este într-o continuă schimbare. Principala lege
POLITICI
care reglementează activitatea în învăţământul preuniversitar este legea
Educaţiei naţionale.
Situaţia materială precară a părinţilor elevilor are un impact negativ
ECONOMICI
asupra procesului instructiv – educativ.
Tendinţa familiilor de a asigura copiilor cultura generală predomină din
punct de vedere social. Populaţia școlară provine dintr-un mediu social
care apreciază educaţia de tip tradiţional, fapt care facilitează procesul
SOCIALI
comunicării cu familiile elevilor. Problemelor sociale li se acordă atenţie
sporită la nivel local și naţional, iar programele de combatere a violenţei,
a consumului de droguri și de alcool și-au dovedit eficienţa.
Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii și a
eficientizării procesului de învăţământ;
TEHNOLOGICI Programul AEl ar trebui să fie folosit de un număr cât mai mare de cadre
didactice. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice
pentru a urma cursuri de perfecţionare și de operare PC.
Amplasarea școlii într-un mediu nepoluat;
ECOLOGICI Școala participă la programe de educaţie civică și ecologică, iniţiate de
cadre didactice și de parteneri sociali.

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Existenţa instrumentelor curriculare
(planuri cadru, programe școlare,
manuale etc);
- Diversitatea ofertei curriculare în
funcţie de nevoile identificate;
- Participarea activă a elevilor și
profesorilor la concursurile școlare.
OPORTUNITĂŢI
- Studierea acestor opţionale permite
elevilor posibilitatea de a avea acces
la calculator;
- Derularea de proiecte de mobilitate
pentru elevi şi cadre didactice.
PUNCTE SLABE
- Insuficienţa informării și formării cadrelor didactice
în domeniul curriculumului (furnizori și ofertă de
formare prin proiecte și programe);
- Formalism în activitatea unor comisii metodice
constituite la nivelul școlii;
- Monitorizare superficială a activităţilor comisiilor
metodice din școală;
- lipsa de acces la băncile de itemi și teste ofertate
prin platformele de e-learning.
AMENINŢĂRI
- Planuri cadru restrictive în privinţa ponderii CDȘ-
ului cu specific local;
- Dificultăţi în reintegrarea elevilor veniţi din străinătate;
- schimbări frecvente în legislaţia școlară.
105
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
- Personal didactic calificat și titular cu
vechime mare atât în învăţământ cât și în
școală;
- Cadre didactice cu gradul I și II în procent de
70%;
- Promovarea examenului de evaluare
naţională în procent de 85%;
- Inexistenţa abandonului școlar.
OPORTUNITĂŢI
- Ofertă variată de cursuri de formare;
- Facilităţi acordate de stat pentru copiii
proveniţi din familii sărace.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI
- Clădire reabilitată , dotată cu mobilier nou;
- Existenţa cabinetelor de informatică dotate
cu calculatoare conectate la internet;
- Monitorizare video.
OPORTUNITĂŢI
- Existenţa unor programe de ajutorarea
financiară pentru elevi ( burse, rechizite);
- Schimbarea metodologiei de acordare a
burselor.
106
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
PUNCTE SLABE
- Participarea unui nr. redus de cadre
didactice la cursurile de formare continuă;
- Atitudine reticentă a unor cadre didactice
în folosirea calculatorului în cadrul procesului
instructiv educativ;
- nivelul scăzut de instruire, educaţie şi
implicare al părinţilor în viaţa şcolii.
AMENINŢĂRI
- Încadrarea cadrelor didactice titulare pe mai
multe unităţi școlare;
- Imposibilitatea încadrării profesorilor titulari
pe catedre de specialitate;
- Scăderea populaţiei şcolare datorită migrării
în străinătate a părinţilor;
- Creşterea numărului de copii cu părinţi
plecaţi în străinătate.
PUNCTE SLABE
- lipsa unei săli de sport și amenajarea
necorespunzătoare a bazei sportive;
- Insuficienţa materialelor didactice;
- Insuficienţa fondurilor pentru stimularea
/ recompensarea elevilor cu performanţe
deosebite;
- lipsa unui centru de resurse pentru
formarea profesională și evoluţia în carieră.
AMENINŢĂRI
- Insuficienţa bugetului Consiliului local;
- legislaţia nefavorabilă a agenţilor economici
în oferirea sponsorizărilor.
 RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Mediu educaţional securizat;
- Parteneriat cu CJAP;
- Colaborare redusă cu agenţii economici și
- Parteneriat cu poliţia;
alte instituţii.
- Implicarea unor părinţi în sponsorizarea
unor activităţi extrașcolare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- lipsa de motivaţie a părinţilor faţă de
- Încheierea de parteneriate cu comunitatea
problemele școlii;
locală;
- lipsa de interes a comunităţii pentru
-Sprijinul comunităţii în obţinerea facilităţilor
conservarea și promovarea tradiţiilor și
de procurare a echipamentelor; donaţii/
obiceiurilor locale;
sponsorizări pentru îmbunătăţirea bazei
- neimplicarea companiilor cu importanţă
materiale și a transportului elevilor.
locală în acţiuni de responsabilitate socială
care vizează școala ca ShARE –hOlDER.

Componenta strategicã
VIZIUNEA ŞCOLII
Școala noastră își propune să formeze tineri educaţi și instruiţi cu
abilităţi de viaţă menite să-i ajute să ia decizii pentru viitorul lor și al
comunităţii .

MISIUNEA
Misiunea școlii noastre este de a pregăti elevii pentru o lume în schimbare,
formându-le capacităţi, deprinderi și competenţe care să le permită să-și
găsească locul cuvenit și menirea în societate.
Școala noastră trebuie să satisfacă nevoia elevului - copil de a se simţi
învăţat, integrat în colectiv și apt de a fi „îmbrăţișat” ulterior de societate.
„Roadele” școlii noastre vor fi viitorii buni cetăţeni, cetăţeni de tip european,
cetăţeni cu comportament ecologic responsabil.
Școala noastră trebuie să devină un susţinător și catalizator al comunităţii.

ŢINTE STRATEGICE
1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile să
aplice metode activ- participative în procesul instructiv - educativ.
2. Prevenirea eșecului școlar și creșterea performaţei la examenele
naţionale .
3. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale pentru orientarea
școlară și profesională a elevilor.
4. Optimizarea relaţiei școală - familie - comunitate prin activităţi
extracurriculare.

107
Exemple De Bună Practică

Scop strategic
1. Formarea continuă a
cadrelor didactice astfel
încât să fie capabile să aplice
metode activ- participative in
procesul instructiv educativ.
2. Prevenirea eșecului școlar
și creșterea performaţei la
examenele naţionale.
3. Dezvoltarea de proiecte/
parteneriate educaţionale
pentru orientarea școlară și
profesională a elevilor.
4. Optimizarea relaţiei
școala- familie-
comunitate prin activităţi
extracurriculare.
Opţiunea în domeniul
Opţiuni în domeniul
financiar şi al dotărilor
curricular
materiale
Înfiinţarea centrului de
lecţii deschise în cadrul
resurse pentru formarea
comisiilor metodice și
profesională și evoluţia în
prezentarea materialelor și
carieră (prin donaţii, 100 Euro,
a produselor activităţilor în
folosirea resurselor gratuite de
cadrul consiliul profesoral
Internet)
- Achiziţionarea de materiale
Program de pregătire
auxiliare didactice pentru
suplimentară (remedială sau
disciplinele de la examenele
de performanţă)
naţionale
Accesarea resurselor on-line - Folosirea elevului ca resursă
pentru testele de evaluare în confecţionarea unor
materiale didactice
Realizarea de către echipa
Turul virtual al liceelor prin
managerială a campaniei
accesarea site-urilor lor
,,Viitorul stă în mâna mea”
Aplicarea chestionarelor de
autocunoastere și cunoastere
pentru elevi și părinţi
Organizarea unor competiţii
(gen „Cupa tăticilor”)
Îmbunătăţirea bazei materiale
/sportive
Clubul de weekend pentru
elevi și părinţi

Componenta operationalã
,
1. Formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să fie capabile
să aplice metode activ - participative în procesul instructiv educativ.

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE

Proiectarea și susţinerea de
lecţii demonstrative
Organizarea de ateliere de
lucru
Depunerea materialelor la
Centrul de resurse
Dezvoltarea competenţelor
de proiectare și susţinerea
lecţiilor în cadrul comisiilor
metodice și oferirea
exemplelor de bună practică
debutanţilor și suplinitorilor
Profesorii cu experienţă la
catedră
noutăţi în specialitate
Materiale didactice folosite/
create de profesor

108
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Opţiuni în domeniul investiţiei în resursa
Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare
umană

Colaborarea școlii cu CCD și alte instituţii

Analiza nevoilor de formare cu completare de
chestionare a cadrelor didactice și activitatea
de team - building
Formarea profesorilor în domeniul evaluării
rezultatelor școlare
abilitate, în vederea parcurgerii de către
cadrele didactice a unor cursuri legate de
ţinta propusă (formare de grupuri ţintă în
școală/zonă)
,, ziua specialistului”;
Invitarea unor personalităţi pe diferite
domenii.

Editarea unui buletin informativ pentru

Târg al produselor locale
părinţi și copii

Cursuri de abilitare a dirginţilor pe probleme Parteneriate încheiate cu liceele din zonă;

de orientare școlară și profesională „ziua porţilor deschise”

Parteneriate de sistem intern – ship cu firmele

Vizite la licee și agenţi economici din zonă
locale/agenţii economici

Pregătirea cadrelor didactice pentru activităţi Parteneriate cu Autoritatea locală și cu

în echipă cu profesorii de la Cluburile copiilor. Direcţia Judeţeană de Tineret și Sport.

INDICATORI DE REALIZARE
TERMENE RESPONSABILI
(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)
semestrial Director 1 lecţie/lună
Responsabil formare Toţi debutanţii au participat la fiecare lecţie
continuă demonstrativă
Responsabil CEAC Elaborarea a 3 proiecte de lecţii (ce conţin și fișe
de lucru) de către cadre didactice cu experienţă,
prezentate la ședinţele de lucru ale comisiei, cel
puţin o dată pe lună
Profesorii care susţin Creșterea cu 10% a mediilor obţinute de elevi
lecţiile la disciplinele pentru care s-au organizat lecţii
demonstrative
109
Exemple De Bună Practică
 ACTIVITATEA
Analiza nevoilor de formare
cu completare de chestionare
a cadrelor didactice
Participarea la cursuri
2. Prevenirea eşecului şcolar si creşterea performaţei la examenele
naţionale
ACTIVITATEA
Program de pregătire
suplimentară (remedială sau
de performanţă)
Confecţionarea de material
didactic folosind elevul ca
resursă
Formarea cadrelor didactice
în domeniul evaluării
rezultatelor școlare
110
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
OBIECTIV RESURSE
Identificarea nevoilor de Portofoliile personale
formare ale cadelor didactice Portofoliile catedrei
Participarea la cursuri de Oferta CCD
formare organizate de CCD Suportul de curs
și/sau ISJ pe baza analizei de
nevoi
Îmbunătăţirea activităţii
la clasă a competenţelor
dobândite
OBIECTIV RESURSE
Identificarea elevilor cu Cadrele didactice
potenţiale probleme/ Materiale și mijloace
performanţe didactice
Identificarea domeniilor de
intervenţie
Creșterea procentului
de promovabilitate și a
numărului de premii
Îmbogăţirea bazei materială Elevii
didactică a școlii Profesorii
Internetul
Platformele de e-learning
Identificarea nevoilor Oferta CCD
de formare ale cadrelor Suportul de curs
didactice Internetul
Platformele e-learning cu
componente – bancă de
Îmbunăţăţirea procesului itemi
instructiv –educativ prin
utilizarea la clasă de noi
metode și strategii de
evaluare
 INDICATORI DE REALIZARE
TERMENE RESPONSABILI
(de tip cantitativ, calitativ, şi de impact)
octombrie CEAC Chestionare aplicate tuturor cadrelor didactice
Echipa managerială până la data de ....
Realizarea, până la sfârșitul lunii octombriei, a bazei
de date a școlii referitoare la nevoia de formare a
cadrelor didactice
anual Profesorii implicaţi 85% din cadrele didactice vor participa la cel puţin
un curs pentru obţinerea atestatului cu cel puţin
15% credite

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute

de către elevi la concursuri și olimpiade școlare

INDICATORI DE REALIZARE( de tip cantitativ,

TERMENE RESPONSABILI
calitativ, si de impact)
bilunar Director Creșterea procentului de promovabilitate cu 5%
Profesorii faţă de anul școlar anterior
Părinţii Creșterea procentului de promovabilitate la
examenul national cu 10% faţă de anul școlar
anterior
Participarea la programul de pregătire
suplimentară a tuturor elevilor identificaţi.
Prezenţa la fiecare oră din programul de pregătire
suplimentară a cel puţin 80% dintre elevii
identificaţi
Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute,
faţă de anul școlar anterior
permanent Comisia pentru Realizarea a cel puţin 2 numere ale revistei școlii/an
curriculum Realizarea site-ului școlii și popularea lui cu
CEAC activităţile elevilor lunar pe tot parcursul anului

semestrial CEAC Participarea unui număr de 10 cadre didactice la

RFC cel puţin un curs de formare în domeniul evaluării
Pofesorii până la sfârșitul anului școlar
Creșterea cu 10% a rezultatelor la evaluările
naţionale

111
Exemple De Bună Practică
Organizarea de întălniri cu
invitarea/ participarea unor
personalităţi din viaţa satului
cu tema ,, ziua specialistului”
Organizarea unui târg
al produselor locale în
parteneriat cu comunitatea
3. Dezvoltarea de proiecte/ parteneriate educaţionale pentru orientarea
şcolară şi profesionala a elevilor.
ACTIVITATEA
Organizarea Turului
virtual al liceelor prin
accesarea site-urilor lor
și diseminarea opţiunilor
elevilor în ședinţele cu
părinţii
Realizarea de catre echipa
managerială a campaniei
„Viitorul stă în mâna mea”
112
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Conștientizarea elevilor Personalităile invitate
cu privire la rolul școlii în Coordonatorul de proiecte și
proiectarea unei cariere programe
Elevii
Oferirea elevilor de modele Diriginţii
de reușită
Motivarea dezvoltării
abilităţilor și a
competenţelor de viaţă
Familiarizarea elevilor cu Produsele locale
resursele și tradiţiile locale Participanţii locali
Elevii
Organizarea în școală a
târgului de produse
OBIECTIV RESURSE
Familiarizarea elevilor cu reţeaua Site-ul MEn si ISJ
școlară liceală din judeţ Site-uri licee
Dezvoltarea abilităţilor de Oferte și materiale de
accesare a site- urilor liceelor promovare ale liceelor
respective solicitate prin scrisoare de
intenţie de către conducerea
Aplicarea informaţiilor on- line școlii
Identificarea domeniilor de Elevii
interveţie în comună (ecologic, Mijloace de inregistrare
educaţional, sanitar, cultural, Cab. de informatică
social etc.) Autorităţile locale
Dezvoltarea abilităţilor elevilor de
a elabora planuri de acţiune
Dezvoltarea competenţelor de
rezolvare a situaţiilor- problemă
de către elevi
semestrial/ Coordonatorul de 90% din elevii școlii, 30% din părinţi și cel puţin
ciclu de înv. proiecte și programe un reprezentant al Autorităţii locale participante
Diriginţii activitate,
Învăţătorii
Reducerea numărului de absenţe cu 20% pe
semestru de către elevii școlii

Creșterea cu 5% a numărului elevilor cuprinși în

învăţământul gimnazial/ liceal

Apariţia lunară, pe site-ul școlii a cel puţin două

postări cu aspecte de la activităţi
anual Coordonatorul Creșterea participării cu 10% a elevilor la aceste
activităţilor tipuri de activităţi comparativ cu anul trecut
extrașcolare Un articol publicat în revista școlii până la sfârșitul
Diriginţii anului școlar

Realizarea unui spot pe site-ul școlii, până la

sfârșitul anului școlar

INDICATORI DE REALIZARE ( de tip cantitativ,

TERMENE RESPONSABILI
calitativ, si de impact)
aprilie - mai Directorul 98 % din numărul total al elevilor vor fi
Diriginţii repartizaţi din prima etapă a admiterii la licee
Comiisia de orientare
școlară

anual Echipa managerială Realizarea de către elevi a cel puţin 5 proiecte în

Coordonatorul de domenii diferite (prezentare situaţie, problemă,
proiecte și programe soluţie, rolul său) pe parcursul anului școlar
Diriginţii
Elevii Popularizarea proiectelor în Consiliul
reprezentativ al părinţilor, cel puţin o dată pe
lună, pe tot parcursul anului școlar

Transformarea acestei acţiuni în parteneriat cu

școli din zonă în anul școlar urmator

113
Exemple De Bună Practică
Incheierea unui Parteneriat Familiarizarea elevilor cu Partenerii locali
de gen internship cu activităţile specifice diverselor Elevii
firmele locale/ agenti meserii Diriginţii
economici (poștă,
brutărie, Romforest, Dezvoltarea abilităţilor de viaţă în
pensiuni) situaţii reale

4. Optimizarea relaţiei şcoala- familie- comunitate prin activităţi

extracurriculare.

ACTIVITATEA OBIECTIV RESURSE

Organizarea activităţii
,,Clubului de weekend”
pentru elevi și părinţi
Implicarea partenerilor
educaţionali în viaţa școlii prin
activităţi comune
Diversificarea ofertei activităţilor
extrașcolare
Spatiul adecvat desfasurarii
acestui gen de activitate, cu
dotarile respective
baza sportiva a localitatii
Sponsorizari, donatii
internetul

Amenajarea și dotarea Identificarea elevilor cu potenţial Spatiul alocat bazei sportive

bazei sportive a școlii
sportiv Profesorul de ed. fizica
Elevii
Dezvoltarea relaţiilor de colaborare Specialistii din Clubul
cu părinţii și comunitatea locală, a elevilor
spiritului de echipă Comitetele de părinţi pe
clase

Organizarea unor Dezvoltarea relaţiilor de colaborare Specialiști – club

activităţi cultural între Școală – Familie - Comunitate Elevi
artistice cu Clubul Părinţi
copiilor Promovarea imaginii școlii Profesorii implicaţi
Directorul Cămin Cultural

114
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
anual Coordonatorul de Încheierea a cel puţin 4 parteneriate cu firmele
proiecte și programe locale până la sfârșitul anului școlar
Dirigintii
Creșterea cu cel puţin 25% a numărului de elevi
participanţi la aceste activităţi, compartiv cu
anul trecut

INDICATORI DE REALIZARE ( de tip

TERMENE RESPONSABILI
cantitativ, calitativ, si de impact)
săptamanal Cadre didactice Participarea unui număr de 100 elevi, 25 părinţi
Presedintele Consiliul și 10 cadre didactice
reprezentativ al săptămânal la această activitatea
părinţilor
Reprezentantul elevilor Publicarea săptămânală pe site-ul școlii a cel
Coordonatorul de puţin 2 materiale ce conţin aspecte de la aceste
proiecte si programe activităţi.

anual Echipa managerială Identificarea a cel puţin 5 elevi cu abilităţi

Prof. de ed. fizică sportive până la sfârșitul lunii octombrie

Implicarea comunităţii localre în achiziţionarea

a 2 mese de ping – pong până la sfârșitul
semetrului I

Amenajarea unui teren de volei prin implicarea

părinţilor
Echipa managerială Creșterea cu 25% a numărului de participanţi la
lunar Directorul Clubului concursuri cultural artistice
copiilor până la sfârșitul anului școlar

Creșterea cu 10% a numărului de premii obţinute

la aceste activităţi până la sfârșitul anului școlar

115
Exemple De Bună Practică
 6.8 PDI unitate gimnazială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2012 - 2016
Şcoala Gimnazială „M.P.”

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Denumirea unităţii şcolare: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.P.”

Tipul şcolii: Şcoală gimnazială
Limba de predare: limba română
Istoricul şcolii
Populaţia şcolară:
Ø număr de elevi: - 1251, din care
- 632 la clasele de învăţământ primar;
- 619 la clasele de învăţământ gimnazial;
Ø număr de clase: 44;
Ø bazinul demografic de unde școala își recrutează elevii: sector 5.

Personalul școlii:
Ø Personal didactic de predare:
- 26 de învăţătoare titulare dintre care: 21 cadre didactice au gradul
didactic I; un titlul de doctor; 2 gradul didactic II; 2 definitivat;
- 70 de profesori - 51 de titulari, 19 suplinitori calificaţi; 36 gradul
didactic I; 12 gradul didactic II; 17 gradul definitiv; 5 debutanţi.
Ø Personalul didactic auxiliar: 2 secretare; 1 bibliotecară; 1 informatician;
1 administrator;
Ø Personalul nedidactic: 1 mecanic de întreţinere; 8 îngrijitoare; 2
paznici de noapte;
Ø Personalul medical al școlii (angajaţi ai Ministerului Sănătăţii): un
medic pediatru; o asistentă medicală.

116
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV
Populaţie școlară – 1251 de elevi din care: ciclul primar – 632 de elevi;
-ciclul gimnazial – 619 de elevi.
Școala funcţionează în două schimburi și are ca indicatori de calitate:
0,07% rata abandonului școlar; rata de promovabilitate – 97,12 %; ponderea
elevilor cu rezultate bune și foarte bune – 65 % ; frecvenţa abaterilor prin note
scăzute la purtare – 8,5 %; promovabilitate la evaluarea naţională – 87,53 %.

Personal didactic – nr. cadre didactice – 96 : nr. cadre didactice calificate

– 96 (100 %); nr. cadre didactice titulare cu gradul I – 57 (59%); nr. de cadre
didactice cu performanţe în activitatea didactică/știinţifică – 30 (31,50 %)
Baza materială: săli de clasă – 30; laboratoare – 6; bibliotecă – 1 –
15.000 de volume; sală de sport – 1; spaţii medicale – 1; săli multimedia – 5;
cabinet director – 2; spaţiu destinat administraţiei – 1; nr. grupuri sanitare – 10.

INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

- Mediul de provenienţă al preșcolarilor și elevilor: părinţi cu studii medii
de pregătire.
- Calitatea personalului didactic:
- calificat – 100 %;
- cu performanţe în activitatea didactică – 31,5 %.
- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.
- Calitatea managementului școlar – directorul școlii împreună cu o
echipă de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfecţionare în domeniul
managementului educaţional, au iniţiat și dezvoltat activităţi (relaţii) de
parteneriat cu alte școli din ţară și cu comunitatea locală. Școala funcţionează
după un plan managerial propriu.

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
- Este caracterizată de un înalt profesionalism. Valorile dominante
sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, atașamentul faţă de
copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la
nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc și cazuri de
individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.
- Conducerea școlii a elaborat Regulamentul de ordine interioară care
cuprinde norme privind activitatea elevilor, activitatea cadrelor didactice.
- Climatul organizaţiei școlare, se caracterizează prin deschidere, dinamism
și grad înalt de angajare a membrilor instituţiei școlare; este un climat stimulativ
care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de
respect și de sprijin reciproc.
- Directorul desfășoară o activitate de consiliere și monitorizare
echilibrată ţinând cont de personalitatea cadrelor didactice și opiniile,
propunerile acestora.
Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în
conduita cadrelor didactice.

117
Exemple De Bună Practică
 Analiza PESTE
DOMENII CONTEXT LOCAL
• Actualul context politic al educaţiei este structurat de Programul naţional
de guvernare pentru perioada 2009-2012 și urmărește formarea unei resurse
umane competitive în conformitate cu nevoile de educaţie pentru a realiza
o societate durabilă.
• În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile
și strategia elaborată de M.E.n. urmăresc reconstrucţia, eficientizarea,
recredibilizarea învăţământului preuniversitar și implementarea unui
nou cadru legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea și coerenţa
sistemului de învăţământ.
• Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective
prioritare:
- îmbunătăţirea calităţii și eficienţei procesului de educaţie și de formare
profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie și formare
profesională;
POLITIC - conceperea unui curriculum pentru învăţământul preuniversitar centrat pe
competenţe;
- reforma sistemului de evaluare;
- accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii;
- reforma educaţiei timpurii și dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii;
- reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie;
- compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii
moderne în contextul Sistemului European al Calificărilor;
• Strategiile, documentele educaţionale și normele juridice care reglementează
învăţământul preuniversitar în vigoare;
• Obiectivele propuse de şcoală se încadrează în sistemul de politici
educaţionale la nivel naţional și local, care au principalul scop de a forma
elevi în spiritul valorilor europene: adevăr, dreptate, libertate, cooperare
comunitate – școală, toleranţă indiferent de etnie, religie și stare socială.
• În urma recentei crize economice şi financiare, considerată cea mai serioasă
recesiune din istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană a elaborat o
strategie pe 10 ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia
europeană și să facă posibilă o „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale și europene”.
• În acest cotext, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană recomandă
amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea abandonului școlar,
sub nivelul de 10% (faţă de 15% cât este în prezent) și creșterea numărului
ECONOMIC
absolvenţilor cu studii superioare, la 40% (faţă de 31% cât este în prezent).
• Se constată o insuficientă cunoaştere de către elevii claselor a VIII-a şi de
către părinţii acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii, fapt ce se reflectă în
opţiunile făcute pentru admiterea în clasa a IX-a.
• Studiul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională arată faptul că cei
mai multi elevi și părinţi optează pentru continuarea studiilor la liceele cu
filieră teoretică, specializări ale profilului real, și sunt puţini interesaţi de
specializările oferite de învăţământul tehnologic și profesional.

118
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 • Analiza demografică evidenţiază o sensibilă scădere a populaţiei şcolare,
cu efecte pe termen lung asupra sistemului de învăţământ.
• Populaţia şcolară a scăzut, în medie, cu aproximativ 3-5% în fiecare
an școlar. Deși oficial populaţia din municipiul bucurești cuprinde
circa 2 milioane locuitori, cu o densitate de 8100 locuitori pe km2, se
estimează faptul că în municipiul bucurești tranzitează zilnic aproximativ
800.000 persoane. Acest fenomen are repercusiuni și asupra sistemului
educaţional.
• Conform prognozelor realizate, declinul demografic al populaţiei stabile
SOCIAL va continua și în perioada următoare.
• Obiectivul strategic îl reprezintă creşterea calităţii educaţiei în general
(la nivel de infrastructură, resurse umane și materiale, management
instituţional), multiplicarea politicilor incluzive, crearea egalităţii de
șanse pentru populaţia școlară aflată în dificultate. Totodată, se impune
dezvoltarea și implementarea sistemelor de calificare și de evaluare
a competenţelor dobândite în contexte informale și nonformale de
educaţie prevăzute de legea Educaţiei naţionale.
• Potenţialul intelectual şi cognitiv al celor mai mulţi dintre elevi este bun
și foarte bun iar motivaţia învăţării este acceptabilă la majoritatea elevilor.

• Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării

informaţiilor și a generalizării tehnologilior avansate presupune utilizarea
maximală a resurselor IT de care dispun unităţile școlare. Prin programul
SEI s-a realizat dotarea unităţilor școlare liceale și gimnaziale cu reţele
de calculatoare performante conectate la internet, implementarea AEl,
instruirea profesorilor în utilizarea softului educaţional.
TEHNOLOGIC
• Sprijinul M.E.N. acordat unităţilor şcolare în sensul predării - învăţării
- evaluării asistate de calculator reprezintă un punct forte în creșterea
calităţii actului didactic. Totodată, acţiunea guvernului, în colaborare cu
M.E.n., de a accelera introducerea calculatoarelor și accesul la Internet
în unităţile de învăţământ gimnazial și liceal reprezintă o oportunitate
pentru sistemul educaţional din municipiul bucurești.

• Conform datelor oficiale, Municipiul Bucureşti se înscrie printre cele mai

poluate centre urbane din Europa. Există indicatori de poluare ridicaţi în
ceea ce privește calitatea aerului, apei și a solului, factori ce influenţează
starea generală de sănătate și confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor.
ECOLOGIC
• Studiile de specialitate relevă faptul că speranţa de viaţă a bucureştenilor
este, în medie, cu cinci ani mai mică în comparaţie cu media înregistrată la
nivelul ţării. Cauzele acestei situaţii sunt multiple, printre care se numără
dispariţia în procent de 60% a spaţiilor verzi în ultimii 15 ani.

119
Exemple De Bună Practică
 Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Pentru fiecare nivel de școlarizare școala dispune - Dezinteresul, comoditatea și superficia-
de documente curriculare specifice conform litatea unor cadre didactice în realizarea
legislaţiei în vigoare: planuri de învăţământ, activităţilor din cadrul cursurilor opţiona-
programe școlare, programe școlare pentru CDS le, acestea fiind uneori formale și lipsite de
aprobate de inspectorii de specialitate, standarde acurateţe știinţifică și mesaj educativ;
de pregătire și notare, auxiliare (manuale, caiete - nivelul eterogen de pregătire al părinţilor,
de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de exerciţii element ce îngreunează actul decizional al
și probleme); școli;
- Școala dispune de o bogată ofertă CDS stabilită - Pregătirea insuficientă a părinţilor pen-
în sistem de parteneriat cu elevii, părinţii și care tru a decide de fiecare dată în parte asupra
vine în întâmpinarea nevoilor și intereselor oportunităţii și beneficiilor unui nou
tinerilor. optional.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa manualelor alternative; - Programe școlare dense cu multiple
- Colaborarea în domeniul curricular cu alte școli cerinţe care nu sunt corelate cu numărul de
din ţară și din strainatate; ore cuprins în planul de învăţământ de la
- Programe de formare pentru cadrele didactice unele discipline.
oferite de către diverse instituţii abilitate.
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Corpul profesoral calificat;
- Continuitate în desfășurarea activităţii manageriale;
- număr mare de profesori cu responsabilităţi
și preocupări profesionale diverse (de exemplu: - Conservatorismul și rezistenţa la
metodiști, responsabili de cercuri pedagogice, membri schimbare a unor cadre didactice și
în consilii consultative, autori de manuale, auxiliare personal didactic auxiliar;
didactice și articole publicate în reviste); - Slaba participare la cursuri de formare
- Preocuparea constanta a personalului didactic pentru a personalului didactic auxiliar;
propria perfecţionare prin forme și modalităţi diverse; - Efortul insuficient al unor cadre
- Relaţiile interpersonale (profesor - elev, profesor - didactice de a focaliza demersul
părinţi, profesor - profesor) favorizează crearea unui didactic către nevoile reale ale elevilor.
climat educaţional deschis bazat pe entuziasmul și
spiritul de inovaţie al tinerilor și experienţa celor în
vârstă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Plecarea din sistemul de învăţământ
- Schimburi de experienţă cu profesori ai școlilor a unor cadre didactice performante
partenere din tara si din strainatate; către alte domenii;
- Tematică diversificată a cursurilor de formare și - Slaba pregătire sub aspect didactic
perfecţionare organizate de CCD, universităţi și alte și metodic a cadrelor didactice
instituţii abilitate. debutante în sistemul de învăţământ
preuniversitar.
120
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Școala dispune de bază materială și mijloace de
învăţământ care permit desfășurarea activităţilor
școlare specifice în condiţii optime;
- biblioteca este dotată cu un număr mare de volume;
- Mobilierul școlar, deși bine întreţi-
- Cabinetul de informatică are în dotare 14 calculatoare
nut, este parţial uzat moral;
cu acces la internet;
- Existenţa unui centru de documen-
- Două table smart, montate în cabinetul de informatică
tare și informare;
și în laboratorul de chimie;
- Sistemul de încălzire cu funcţionali-
- Sală de sport modernă;
tate scăzută.
- Existenţa unui cabinet de Consiliere
psihopedagogica dotat corespunzător;
- Existenţa, la toate disciplinele, a materialului
didactic specific.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Descentralizare și autonomie instituţională; - Ritmul accelerat al schimbărilor
- Posibilitatea antrenării părinţilor în activităţi de tehnologice care conduce la uzura
întreţinere a școlii și de creare a unui mediu ambiental morală a unor echipamente (în spe-
plăcut în sălile de clasă (personalizarea lor); cial calculatoare și softuri);
- Disponibilitatea Consiliului local pentru implicare - Instabilitatea la nivel social și eco-
în finanţarea unor lucrări ce trebuie realizate la nivelul nomic (inclusiv la nivelul instituţiilor
școlii. potenţial partenere)
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Parteneriate solide și constante cu
reprezentanţii comunităţii locale;
- Derularea unor parteneriate cu diferite școli - Slaba participare a unor cadre didactice
din ţară și din străinătate; la acţiuni de anvergură realizate la nivelul
- Implicarea comitetelor de părinţi, a localităţii sau a unor instituţii: Casa de
unor agenţi economici în organizarea și Cultură, muzee etc;
sponsorizarea unor activităţi omagiale; - Dezinteresul și slaba preocupare a unor cadre
- Comisia diriginţilor, Comisia pentru activităţi didactice pentru realizarea a noi acorduri de
extracurriculare precum și alte comisii cu parteneriat în vederea promovării constante a
atribuţii în domeniu organizează semestrial imaginii școlii.
întâlniri cu: reprezentanţi ai poliţiei,
jandarmeriei, centrului judeţean antidrog,
pompieri și poliţiei rutiere.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Disponibilitatea unor instituţii și agenţi
economici de a sprijini școala în demersul său
- Interesul scăzut al unor părinţi privind
de instruire și educare a tinerilor;
calitatea instruirii propriilor copii, manifestat
- Solicitarea din partea unor școli similare
prin lipsă de comunicare și implicare.
pentru noi acorduri de parteneriat.
121
Exemple De Bună Practică
 Componenta strategicã
Viziune: MISIUNEA ŞCOLII:
O şcoală cu tradiţie şi Misiunea noastră este de a asigura  dezvoltarea  fiecărui elev la potenţialul
prestigiu - o şansă la său maxim, punând accentul pe însușirea valorilor promovate prin filosofia
performanţă pentru
educaţională a școlii în vederea  dobândirii de competenţe pentru integrarea
fiecare.
corespunzătoare în viaţa sociala.

• Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualităţii umane;

ne propunem:

• Formarea personalităţii autonome;

• Asumarea unui sistem de valori necesare pentru: împlinirea și
dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea
cetăţenească activă în societate, incluziunea socială, angajarea pe piaţa muncii.
RESURSE STRATEGICE PE DOMENII FUNCŢIONALE
A. Curriculum:
- număr mare de programe proprii pentru CDȘ;
- ofertă diversificată de cursuri de perfecţionare.
B. Resurse umane
Din totalul de 96 de cadre didactice:
- 57 au gradul didactic I;
- un titlul de doctor;
- 14 gradul didactic II;
- 19 definitivat;
- 5 debutanţi;
- 8 sunt metodiști:
4 sunt responsabili de cercuri pedagogice;
5 sunt membri in consilii consultative ale ISMb;
6 sunt profesori mentori;
- 44 autori de manuale, auxiliare didactice și articole publicate în reviste.
C. Resurse materiale
Școala dispune de următoarele spaţii:
- 30 săli de clasă;
- 5 laboratoare de informatică;
- 6 laboratoare de: fizică, chimie și biologie;
- o sală de sport modernă;
- o sală de festivităţi;
- 2 terenuri de sport amenajate corespunzător.
D. Relaţii cu comunitatea
Școala colaborează în sistem de parteneriat cu:
- Familiile elevilor prin comitetele de părinţi;
- Primăria de sector și Consiliul local;
- Autorităţile sanitare;
- Poliţia;
- biserica.

122
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Tinte
, si
, optiuni
, strategice
ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE
O1. Diversificarea graduală a ofertei curriculară conform profilelor
și specializărilor;
T1: Diversificarea O2. Alegerea CDS-urilor ţinând seama de nevoile, aptitudinile
ofertei educaţionale și elevilor, de personalitatea profesorului și de cerinţele comunităţii;
a serviciilor de instruire O3. Centrarea procesului de predare-învăţare pe elev, permanent și
în acord cu fluctuaţiile direct implicat în construirea propriului său traseu de învăţare, pe
nevoilor comunitaţii formarea și dezvoltarea competenţelor funcţionale de bază, necesare
locale, naţionale și continuării studiilor și/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii;
europene O4. Armonizarea cerinţelor educaţionale ale școliilor cu solicitările
și interesele elevilor și părinţilor;
O5. Mediatizarea permanentă a ofertei educaţionale a școlii.
T2: Implicarea activă
a tuturor cadrelor O1. Stimularea participării cadrelor didactice la stagii de pregătire
didactice in activitaţi iniţială și continuă în domenii de specialitate, de didactică a
de perfecţionare: grade specialităţii, de management educaţional, dar și a personalului
didactice, masterate auxiliar și nedidactic, în vederea atingerii standardelor naţionale;
cursuri postuniversitare, O2. Implementarea procedurilor și activităţilor de evaluare și
doctorate, etc. în asigurare a calităţii în activitatea educativă și cea managerială;
raport cu tendinţele de O3. Dobândirea abilităţilor de utilizarea a tehnicii informatice de
dezvoltare personală către toate cadrele didactice;
și ale școlii, în vederea O4. Formarea diriginţilor pentru realizarea consilierii profesionale a
îmbunătăţirii calitaţii elevilor.
procesului de învăţământ
O1. Asigurarea pazei și siguranţei personale a elevilor;
O2. Prevenirea și combaterea delicvenţei juvenile;
O3. Asigurarea condiţiilor optime de viaţă în școală (asistenţă
sanitară, dotări corespunzătoare privind utilităţile - încălzire,
T3: Crearea unui climat iluminat, salubritate);
de siguranţă fizică și O4. Implicarea psihologilor școlari, a Poliţiei de Proximitate în
libertate spirituală pentru formarea conduitei morale a elevilor și a comportamentului civic,
elevii școlii prevenirea și combaterea infracţionalităţii;
O5. Iniţierea programelor de parteneriat cu instituţiile abilitate;
06. Consilierea și sprijinirea elevilor cu probleme la învăţătură și care
prezintă tendinţe de abandon școlar.
O1. Realizarea de parteneriate cu agenţi economici și cu administraţia
locală pentru a spori dimensiunea antreprenorială a școlii;
O2. Realizarea de schimburi de experienţe;
T4: Dezvoltarea
O3. Diversificarea ofertei educaţionale și a serviciilor de instruire
parteneriatelor
adaptate nevoilor comunităţii locale;
interne și externe
O4. Încurajarea implicării copiilor și tinerilor în activităţile
comunitare;
O5. Încurajarea schimburilor culturale cu școli din comunitatea
europeană.
123
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
OBIECTIV: ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT AL CALITĂŢII
ACŢIUNI RESPONSABIL

1. Realizarea analizei și a diagnozei activităţii

director
desfășurate în anul școlar anterior

2. Analiza și diagnoza activităţii de formare și

responsabilii comisiilor metodice
dezvoltare profesională a cadrelor didactice
3. Elaborarea planurilor manageriale ale directorilor și
director, responsabilii comisiilor
ale responsabililor comisiilor metodice pe discipline de
metodice
învăţământ
directori,
4. Elaborarea planurilor manageriale ale comisiilor pe
responsabilii comisiilor
domenii de activitate
5. Proiectarea activităţii de asistenţe la activităţi
director, director adjunct
didactice pentru anul școlar în curs

OBIECTIV: DEZVOLTAREA ŞI PERFECŢIONAREA UNUI CIRCUIT

INFORMAȚIONAL EFICIENT LA NIVELUL ŞCOLII
ACŢIUNI RESPONSABIL

1. Încheierea acțiunii de afișare a metodologiilor Evaluării

director adjunct
naţionale și de admitere în licee
2. Editarea și distribuirea unor buletine informative
privind rezultatele școlii, activităţi deosebite, oferta școlii responsabil - imagine
etc.
OBIECTIV: CULTIVAREA UNUI MEDIU ŞCOLAR PERFORMANT ŞI
ARMONIOS
ACŢIUNI RESPONSABIL
1. Popularizarea exemplelor de bună practică în
domeniul didactic prin schimburi de experienţă între director educativ
membrii diferitelor comisii metodice
2. Reorganizarea laboratoarelor/cabinetelor existente din
perspectiva conținuturilor, a managementului clasei de elevi directori
și în mod deosebit a creșterii eficienței activităţii școlare
3. Personalizarea sălilor de curs diriginții

responsabil imagine + responsabili

4. Actualizarea periodică a afișajului din școală
comisii metodice
124
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Rapoartele de analiză
Publicarea / Afișarea raportului de analiză până
octombrie ale responsabililor
la data de...
Comisiilor Metodice

Materiale, procese Publicarea / afișarea rapoartelor de analiză

octombrie
verbale până la data de ....

Rapoartele de analiză Aprobarea, în CA, a planului managerial până la

octombrie
pe anul școlar anterior data de...

Rapoartele de analiză Aprobarea în CA a planurilor manageriale ale

octombrie
pe anul școlar anterior comisiilor până la data de.........
Metodologii pentru Publicarea / afișarea planului și a graficului de
octombrie
inspecţia școlară asistenţe la ore ale directorilor până la data de....

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

septembrie Afișarea materialelor până la data de...

periodic Fonduri extrabugetare Distribuirea către ... a unui nr. de …... buletine

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANTA

Realizarea a minimum 10 schimburi de

anual Pliante, planuri de lecţii
experienţă în acest an școlar
Reorganizarea a cel puţin 3 laboratoare/
Resurse bugetare și
decembrie cabinete la nivelul școlii până la sfârșitul
extrabugetare
semetrului I
periodic Panouri, hârtie glasată Cel puţin 16 săli de clasă personalizate

periodic Realizarea a cel puţin 5 panouri până la sfârșitul

Panouri/planșe noi
semestrului I, care vor fi actualizate lunar
125
Exemple De Bună Practică
5. Dotarea școlii cu noi echipamente audio-video
directori, director educativ
necesare editării unor materiale elaborate de cadre
didactice și elevi
6. Reamenajarea spațiilor recreativ-educative pentru directori, administrator
cadre didactice, elevi
OBIECTIV: CREȘTEREA CALITĂȚII ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ȘI
DIVERSIFICAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE
ACTIUNI RESPONSABIL
1. Pregătirea elevilor conform standardelor curriculare
directori
stipulate în programele școlare
2. Organizarea unor stagii periodice de informare în
specialitate, organizarea de consultații, schimburi de responsabil formare continuă
experiență, sesiuni de comunicări științifice, etc.
3. Implicarea personalului didactic în elaborarea de
responsabilii comisiilor metodice
softuri educaţionale
OBIECTIV: COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI EDUCATIV DIN ŞCOALĂ CU
SISTEMELE EUROPENE DE EDUCAŢIE
ACȚIUNI RESPONSABIL
1. Monitorizarea preocupării personalului didactic
pentru utilizarea strategiilor de învățare, care directori
facilitează dezvoltarea gândirii critice a elevilor,
capacitatea de aplicare/transfer a informaţiilor

3. Reamenajarea punctului de informare/documentare

catedra „Om și societate”
pe probleme de integrare europeană

OBIECTIV: FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A

PERSONALULUI DIDACTIC
ACȚIUNI RESPONSABIL

1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare

responsabil formare continuă
continuă

2.Realizarea unei baze de date privind situatia formării

continue a personalului didactic directori + secretar dactilograf

3. Stimularea participarii la cursuri de masterat

profesional in educaţie in vederea profesionalizarii
directori
carierei didactice si cresterea calitatii demersului
didactic
126
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Resurse bugetare și Achiziţionarea unui copiator color și a unei
decembrie
extrabugetare camere foto până la sfârșitul lunii decembrie

Resurse bugetare și Amenajarea a două spaţii recreative până la

noiembrie
extrabugetare sfârșitul lunii noiembrie

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

pe parcursul anul
95% promovabilitate la examene naţionale
școlar
Documente curriculare, Participarea a cel puţin 50 cadre didactice la
sem. I
legislative,lucrări schimburi de experienţă până la sfârșitul anului
științifice, studii. școlar
pe parcursul anul Realizarea a cel puţin două softuri până la
C.D.
școlar sfârșitul anului școlar

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Realizarea a cel puţin trei activităţi la nivelul
pe parcursul fiecărei catedre care vizează dezvoltarea gândirii
Instrumente de evaluare
anul școlar critice a elevilor, capacitatea de aplicare/transfer
a informaţiilor
Realizarea până la data de... a două seturi de
pe parcursul Resurse bugetare și materiale de informare/documentare privind
anul școlar extrabugetare compatibilizarea sistemului educativ din școală
cu sistemele europene de educaţie

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Obţinerea certificatelor de absolvire a cursurilor
anual Programe recomandate de către cel puţin 30 de cadre
didactice până la sfârșitul anului școlar
Reactualizarea bazei de date privind situaţia
Calculator, informări și
formării continue a personalului didactic, a
octombrie documente ale cadrelor
programelor de formare urmate și a rezultatelor
didactice
obţinute, bilunar.

Înscrierea a 5 cadre didactice la cursuri de

octombrie Documente de înscriere
masterat până la data de 15 octombrie

127
Exemple De Bună Practică
4. Organizarea unor stagii de formare pe probleme de
management școlar (domeniile legislativ, financiar, des-
centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, director educativ
planificare, organizare și evaluare, managementul resur-
selor, management instituţional etc.).

OBIECTIV : PROMOVAREA UNUI NOU TIP DE PARTENERIAT SOCIAL

ACŢIUNI RESPONSABIL

1. Armonizarea C.D.S.-ului, cu oportunitățile oferite de

directori
comunitatea locală

2. Menţinerea și dezvoltarea sistemului de comunicare cu

directori
partenerii educaționali locali

3. Continuarea acţiunilor de personalizare a unității de

directori
învăţământ

4. Inițierea și derularea unor programe de ajutorare a

familiilor aflate în situații dificile director educativ

5. Derularea unor servicii comunitare de impact, fie ca

proiect, fie ca aplicație practică a unui curs opțional
director educativ + diriginți
în care elevii învață efectuând servicii în beneficiul
comunității
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Pentru elaborarea Proiectului de dezvoltare instituţională s-au organizat
două sesiuni pregătitoare incluzând activităţi de seminar și ateliere de lucru,
cu participarea persoanelor interesate. Cu acest prilej au fost stabilite ţintele
și opţiunile strategice pentru Proiectul de dezvoltare instituţională , structura
informaţiilor care trebuie colectate și analizate și au fost stabilite sarcinile
membrilor echipei.
În cadrul acestui proces au avut loc o serie de întâlniri și consultări cu
reprezentanţi ai Primăriei și Consiliului local, ai Consiliului Reprezentativ al
Părinţilor .
Monitorizare şi evaluare în implementare
Pentru implementarea proiectului s-a stabilit componenţa echipei de
monitorizare și evaluare, precum și responsabilitǎţile fiecăruia.
Pentru monitorizare se vor aplica chestionare colaboratorilor. Evaluarea
se va realiza în funcţie de ţintele, opţiunile strategice și acţiunile concrete. Se
vor realiza rapoarte trimestriale privind stadiul implementării Proiectului de
dezvoltare instituţională.
Coordonarea generală a activităţii va fi realizată de directorul școlii și
128 Consiliul de Administraţie al Școlii.
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Ofertele de formare
3 cadre didactice vor urma cursuri de
ale CCD sau ale altor
sem I management, încheiate cu obţinerea a cel puţin
furnizori de formare
15 credite, până la sfârșitul anului școlar
acreditați, din localitate

TERMEN RESURSE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Creșterea cu cel puţin 2 a numărului de

septembrie Programe
programe de cursuri opţionale

graficul activităţilor
pe parcursul Se vor realiza 5 programe/activităţi desfășurate
extracurriculare și
anul școlar în parteneriat cu... până la data de...
extrașcolare
Comitetul de părinţi și 90% din elevi vor avea uniforme școlare până la
permanent
Consiliul local data de...
Derularea a cel puţin 2 programe de ajutorare
burse sociale, rechizite,
pe parcursul a familiilor aflate în situaţii dificile pe parcursul
articole de
anul școlar acestui an școlar
îmbrăcăminte

pe parcursul Pliante de prezentare- Cel puţin 20 de familii vor beneficia de ajutoare

anul școlar proiecte până la sfârșitul anului școlar

129
Exemple De Bună Practică
 GRAFIC DE MONITORIZARE A REALIZĂRII PDI:
Persoana care realizează
Tipul activitǎţii Activităţi pentru atingerea ţintei
monitorizarea şi evaluarea
Constituirea Consiliului pentru directorul
Coordonare
Curriculum
Participarea cadrelor didactice la Responsabilul comisiei de formare
Monitorizare
cursuri de formare și perfecţionare
Realizarea unor proiecte naţionale Consilierul pentru proiecte și
Diseminare
și internaţionale programe educative
Consolidarea parteneriatului
Școală-Poliție-Consiliul Consilierul pentru proiecte și
Monitorizare
Reprezentativ al Părinţilor- programe educative
Comunitatea locală
Prezentarea generală a rezultatelor Responsabilul CEAC
Diseminare
obţinute de elevii școlii

130
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Perioada Indicatori de realizare

Întocmirea documentelor (decizia de numire și portofoliul comisiei) care

septembrie
atestă parteneriatul până la data de ..........
Întocmirea unei centralizări cu privire la numărul de participanţi și a
semestrial
cursurilor urmate în anul școlar ..............
Realizarea a două proiecte naţionale și a unui proiect internaţional în anul
periodic
școlar .......

anual Întocmirea documentelor care atestă parteneriatul până la data de ..........

iunie Întocmirea rapoartelor de activitate până la data de ..........

131
Exemple De Bună Practică
 6.9 PDI liceu vocațional artistic

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

Scurt istoric
Tip școală: liceu Vocaţional artistic
limba de predare: română
nr. elevi: 300
nr. cadre didactice : 80
Mediul socio economic: Școala este situată într-o zonă centrală a orașului,
astfel încât reţeaua mijloacelor de transport facilitează accesul elevilor. Părinţii
elevilor au o pregătire profesională de nivel mediu și superior, manifestă interes
pentru parcursul educaţional al copiilor și colaborează în mod constant cu
echipa managerială și corpul profesoral al școlii.

132
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

Analiza PESTLA
CONTEXTUL ACŢIUNI

În ultimii ani, politicile în domeniul educaţiei din România au realizat

importante transformări în cadrul procesului de reformă a sistemului,
transformări impuse de priorităţile în domeniul educaţiei stabilite în cadrul
întâlnirilor miniștrilor educaţiei din statele membre UE și din statele în curs
de aderare. Aceste priorităţi contribuie la realizarea scopului strategic al
Uniunii Europene, definit de Consiliul European de la lisabona din martie
2000, de a „deveni cea mai competitivă și dinamică economie din lume
bazată pe cunoaștere, capabilă să susţină o creștere economică cu locuri
de muncă mai multe și mai bune și o mai bună coeziune socială”. Astfel,
Uniunea Europeană a decis să schimbe politica în domeniul ICT (tehnologii
informatice și de comunicaţie), recunoscând decalajul faţă de SUA și
hotărând să dezvolte în următorii ani internetul și să faciliteze școlilor
accesul la internet.
POLITIC
Asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra
obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din
Europa, ratificat de Consiliul European de la barcelona, în 2002, și a
Declaraţiei Miniştrilor Europeni ai educaţiei şi formării profesionale
şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene
în formarea profesională - „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită
la Copenhaga în 2002, determină ca obiectivele actuale ale reformei
învăţământului în România să vizeze finalităţile, curriculum-ul, structura
învăţământului, accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
Contextul politic intern și internaţional din domeniul educaţiei sunt,
deci, favorabile dezvoltării școlii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii
informaţionale și de comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne și
externe).

Oferta pieţei de muncă în domeniul vocaţional, atât la nivelul

bucureștiului, cât și la nivel naţional și internaţional, se adresează
persoanelor calificate cu studii medii și superioare, chiar dacă în prezent
concurenţa în domeniu nu mai este la fel de mare ca în urmă cu 5-6 ani.
Activităţile artistice nu sunt cu nimic mai prejos decât cel al altor
ECONOMIC
ţări. Diferenţele pleacă însă de la condiţiile financiare, care îl afectează pe
artist nu numai din punct de vedere social, ci și cultural. Cu un minim de
independenţă bănească instituţiile de cultură din ţara noastră vor începe
să atragă interpreţi, coregrafi, maeștri și, nu în ultimul rând, vor reuși să
schimbe percepţia publicului printr-o îmbogăţire a repertoriului.

133
Exemple De Bună Practică
 Unitatea de învăţământ trebuie să răspundă cerinţelor exprimate la nivelul
comunităţii de o diversitate mare de grupuri ţintă, dintre care se detașează
grupul ţintă al părinţilor și al elevilor.
Grupul ţintă părinţi
1) grupul oamenilor de afaceri:
- au venituri mari;
- manifestă interes pentru servicii educaţionale de calitate;
- aspiră la învăţământul superior;
- aspiră la o carieră strălucită pe marile scene din ţară și din străinătate.
2) grupul salariaţilor și întreprinzătorilor particulari:
- aspiră la o carieră pe marile scene din ţară și din străinătate;
- au posibilităţi materiale reduse care împiedică susţinerea pregătirii de
specialitate;
- aspiră spre învăţământ superior.
3) grupul persoanelor cu venituri mici (șomeri, pensionari, venituri minime pe
economie):
SOCIAL
- interes redus pentru formare profesională în domeniul artistic, cu
posibilitate rapidă de integrare pe piaţa muncii;
- nivelul redus al veniturilor constituie o barieră pentru susţinerea pregătirii
la nivelul exigenţelor și concurenţei de pe piaţă.
Grupul ţintă elevi
- redus numeric de la an la an, din cauza tendinţelor demografice în
descreștere;
- motivaţie scăzută pentru orientarea către acest domeniu care implică
muncă și sacrificii mari pentru obţinerea performanţei;
- oportunităţi pentru calificări profesionale mai bine plătite în alte domenii
și care necesită un volum de muncă mai scăzut.
Profilul liceului permite un număr crescut de parteneri educaţionali ai
acestuia, atât din ţară, cât și din străinătate; în acest context, descentralizarea
învăţământului constituie o oportunitate importantă în dezvoltarea instituţiei,
de natură să răspundă nevoii tot mai pregnante de adaptare a ofertei
educaţionale a școlii la cerinţele elevilor, părinţilor, comunităţii.

nivelul crescut la care a ajuns în prezent știinţa și tehnica, își pune

amprenta și în domeniul artistic. Astfel, generalizarea utilizării echipamentelor
informatice, a soft-urilor educaţionale, manageriale și a noilor tehnologii la toate
nivelurile învăţământului preuniversitar, sunt de natură să asigure condiţiile
necesare pentru derularea unui învăţământ de calitate, interactiv, centrat pe
TEHNOLOGIC
elev.
Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ
preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice, de
specialitate și cultură generală (alte specialităţi decât informatica) în privinţa
utilizării programelor informatice și a mijloacelor moderne de comunicare.

În această perioadă învăţământul românesc și se adaptează continuu legislaţiei

LEGISLATIV
europene.

134
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Tradiţia educaţiei artistice a devenit o constantă prin grija și preocuparea
cadrelor didactice de a instrui generaţiile de elevi care prin rezultatele
ARTISTIC dobândite în competiţiile naţionale și internaţionale dovedesc perenitatea
artistică a poporului român
Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Existenţa și aplicarea Planului cadru pentru
fiecare ciclu de școlaritate;
- Existenţa programelor școlare și a manualelor
alternative la nivel naţional și local;
- Trunchiul comun, curriculumul diferenţiat și
curriculumul la decizia școlii reflectă nevoile de
pregătire în cultura generală și de specialitate
ale elevilor și obiectivele cadru, de referinţă și
competenţele specifice;
- Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă
șanse egale pentru pregătirea examenului
de absolvire și încadrare pe piaţa muncii în
specialitate;
- CDS-ul este în concordanţă cu resursele
disponibile;
- Obţinerea anuală de premii la concursurile
naţionale și internaţionale, precum și la
olimpiadele școlare organizate la disciplinele
de specialitate;
- Parteneriate cu unităţi de învăţământ similare
din Europa;
- Încheierea studiilor liceale pentru filiera
vocaţională, cu un examen de certificare
a competenţelor profesionale, anexă la
examenul de bacalaureat.
OPORTUNITĂŢI
- Exitenţa instituţiilor de cultură cu care se
pot încheia parteneriate (Opera naţională
bucurești, Teatrul national de Opereta „Ion
Dacian”, Centrul national de Arta „Tinerimea
Romana”, Teatrul de Revista „Constantin
Tanase”);
- Creșterea interesului și a preocupării
părinţilor și a comunităţii locale pentru
calitatea manifestărilor artistice, care derivă
din aplicarea corectă a curricumului naţional
și local.
PUNCTE SLABE
- Capacitate mai redusa a unor cadre didactice
de a recepta și aplica metodele și tehnicile
moderne de predare - învăţare - evaluare;
- Curriculumul răspunde parţial nevoilor și
intereselor comunităţii locale;
- CDS este proiectat consultând sporadic
reprezentanţii comunităţii locale și părinţii;
- Curriculumul pus la dispoziţia elevilor le oferă
acestora parţial șanse egale pentru pregătirea
examenului de bacalaureat și a admiterii în
învăţământul superior;
- Programe școlare încărcate și lipsa unor
mijloace auxiliare la catedra de specialitate
pentru a fi utilizate de elevi;
- Insuficientă ofertă de ghiduri, materiale
complementare și materiale de specialitate
pentru profesori, care să răspundă unei nevoi
reale a învăţământului vocational, profilul
artistic;
- lipsa de implicare a părinţilor în stabilirea
CDS;
- Slaba implicare a specialiștilor în realizarea
unui CDS în concordanţă cu nevoia de
pregătire a elevilor în domeniu, conform
exigenţelor actuale.
AMENINŢĂRI
- Existenţa unui plan cadru care nu
corespunde în totalitate exigenţelor
reformei învăţământului vocaţional-artistic-
specializarea coregrafie;
- Programele centrate încă excesiv pe
informaţii
- Absenţa unui program coerent și corelat cu
ciclurile de scolarizare pentru învăţământul
vocational, profilul artistic.
135
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Cadre didactice calificate la toate disciplinele;
- Cadre didactice cu performanţe profesionale;
- număr insuficient de cadre didactice
- Profesori cu aptitudini, pasiune și experienţă în
calificate titulare, pentru disciplinele de
desfășurarea activităţilor școlare și extrașcolare;
specialitate, raportat la numărul total de
- Cadre didactice care au parcurs stagii și
posturi;
cursuri de formare continuă in specialitate si in
- Consilier școlar repartizat pe mai multe
management educational;
unităţi de învăţământ;
- Personal didactic auxiliar cu experienţă și
- Personal TESA în număr redus;
expertiză profesională;
- lipsa de implicare a unei mari părţi a cadrelor
- Colaborarea cu Jandarmeria și Poliţia de
didactice în activităţile comisiilor de lucru pe
proximitate pentru paza și securitatea elevilor
probleme și a comisiilor metodice;
în incinta școlii;
- Asistenţa medicală și medicul școlar
- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare,
repartizat pe mai multe unităţi de învăţământ,
deschidere, comunicare;
deși pregătirea de specialitate impune cu
- Disponibilitatea unor cadre didactice pentru
necesitate un cadru medical permanent în
propria dezvoltare profesională și pentru
școală;
aplicarea principiilor și strategiilor reformei;
- Plan de școlarizare realizat parţial la anumite
- Participarea la activităţile educaţionale
nivele de învăţământ, faţă de cel aprobat;
complexe, la stagii de formare continuă
- lipsa unei culturi organizaţionale care
prin „Programe europene de învăţare pe tot
să stimuleze comunicarea deschisă,
parcursul vieţii”;
participarea, implicarea și inovaţia cadrelor
- Participarea la stagii de formare continuă
didactice.
prin programele europene de învăţare pe tot
parcursul vietii (llP).
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Facilităţi acordate de stat pentru copiii - Slaba implicare a specialiștilor în pregătirea
proveniţi din familii sărace; elevilor;
- Existenţa Ong-uri cu activitate în domeniul - Scăderea populaţiei școlare;
educativ și artistic; - Pensionarea cadrelor didactice cu experienţă;
- Existenţa unor programe de formare continuă - Plecarea cadrelor didactice din sistemul de
a personalului didactic, didactic-auxiliar și învăţământ spre alte domenii de activitate;
nedidactic; - Personal calificat titular în specialitate, în
- Posibilitatea atragerii de fonduri din FSE, număr mai mic faţă de nevoile existente;
pentru dezvoltarea resurselor umane prin - Instabilitatea economică și socială, dublată
proiectele POSDRU 2007-2013 și parcurgerea de lipsa de motivaţie a unor cadre didactice;
unor stagii de formare continuă pentru - Inexistenţa posibilităţi de premiere a
personalul didactic și didactic auxiliar. cadrelor didactice cu rezultate deosebite.

136
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI
- nivel ridicat al condiţiilor igienico - sanitare
și de protecţie personală a copiilor;
- Funcţionalitate optimă a spaţiilor școlare;
- Mijloace de învăţământ performante în
cabinete și laboratoare (laborator de fizică,
biologie, chimie, informatică, cabinet de
consiliere, bibliotecă);
- Asigurarea necesarului de fonduri bănești de
către Primărie, pentru acoperirea cheltuielilor
de întreţinere;
- Obţinerea de fonduri extrabugetare prin
organizarea de manifestări artistice.
OPORTUNITĂŢI
- Oferta instituţiilor de cultură cu renume,
privind asigurarea gratuită a spaţiilor de
desfășurare a diverselor manifestări artistice;
- Colaborarea cu Consiliul local și Primăria
sectorului;
- Atragerea de noi surse de finanţare
(contracte de sponsorizare, programe de
finanţare, donaţii) din partea agenţilor
economici/fundaţiilor/ asociaţiilor, s.a.;
- Sprijinul ce poate fi acordat de părinţii
elevilor, cu activităţi în domenii specifice
unităţii de învăţământ.
PUNCTE SLABE
- număr insuficient de săli de clasă și săli de
studiu individual, care îngreunează realizarea
în bune condiţii a activităţilor instructiv -
educative (repertoriu individual etc);
- Instrumente muzicale în număr insuficient și
parţial uzate;
- Cabinet medical cu asistenţă de specialitate
împreună cu alte unităţi școlare;
- Inexistenţa unor spaţii proprii de cazare;
- Mobilier parţial vechi și neadecvat;
- Recuzită veche, parţial uzată;
- lipsa tehnicii audio-video de performanţă;
- lipsa spaţiului adecvat pentru: magazie
costume și încălţăminte, atelier croitorie,
atelier mecanic, vestiare pentru elevi, vestiar
pentru personal îngrijire și pază;
- Venituri extrabugetare mici.
AMENINŢĂRI
- nealocarea fondurilor pentru dotări
corespunzător profilului vocaţional al unităţii
de învăţământ (recuzită, încălţăminte, piane,
tehnică audio-video);
- buget modest pe toate capitolele bugetare;
- Insuficienţa resurselor financiare pentru
dezvoltarea și modernizarea bazei materiale
a școlii, pentru realizarea de programe de
formare și dezvoltare profesională, pentru
personalul didactic și didactic auxiliar.
137
Exemple De Bună Practică
 RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Deschiderea pentru încheierea de parteneriate în plan
local, naţional și internaţional, cu fundaţii, organizaţii
- Majoritatea elevilor provin din familii
și institutii culturale/artistice, altele, în vederea
modeste, care nu au posibilitatea
implementării de programe educaţionale, culturale,
de a se implica în dezvoltarea
de natură să reliefeze exigenţele și performanţa pe
bazei materiale /dezvoltarea
care liceul nostru le solicită elevilor săi;
InSTITUŢIOnAlĂ a unităţii școlare;
- Desfășurarea proiectelor de parteneriat cu Opera
- lipsa unor proiecte de dezvoltare
naţională bucurești, Teatrul national de Operetă
a bazei materiale cu finanţarea
„Ion Dacian”, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”,
partenerilor sociali (agenţi economici,
Centrul naţional de Artă „Tinerimea Română”,
întreprinzători, bănci, primărie);
Universitatea naţională de Muzică;
- lipsa de implicare a profesorilor în
- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu
identificarea de parteneri capabili
familiile elevilor, Comitetul reprezentativ al părinţilor;
să sprijine activitatea unităţii de
- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu
învăţământ (sponsori, donatori);
școli similare din ţară și din străinătate;
- blocaje în comunicarea cu partenerii
- Relaţii armonioase de parteneriat educaţional cu
comunităţii;
instituţii de cultură și învăţământ naţionale și locale;
- Circulaţia greoaie a informaţiei;
- Relaţii de parteneriat educaţional cu organismele și
- Feed-back-ul, uneori redus /
autoritățiile comunităţii locale;
inexistent din partea beneficiarilor,
- Relaţii de parteneriat educaţional cu sindicatele,
partenerilor.
fundaţii, asociaţii schimburi culturale cu școli de artă
de renume internaţional din Europa.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Interesul scăzut a unora dintre
parteneri, al autorităţilor publice
locale pentru învăţământul artistic;
- Implicarea redusă a partenerilor
educaţionali și sociali în prevenirea
și rezolvarea unor situaţii dificile ale
- Asigurarea de către Consiliul local a unei săli de elevilor;
festivităţi pentru promovarea și valorificarea tradiţiilor - Implicarea redusă a partenerilor
românești în cadrul unor spectacole de muzică și dans; educaţionali și sociali în susţinerea
- Schimburi de experienţă derulate în parteneriat cu și promovarea imaginii și a valorilor
alte unităţi școlare de profil. școlii;
- Implicarea insuficientă a unora
dintre părinţii elevilor în susţinerea
activităţilor instructiv - educative,
datorită unei slabe relaţii de
parteneriat și dezinteresului pentru
formarea artistică.

138
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta Strategicã
MISIUNEA Deviza:
În acest context, liceul își propune următoarele: „Copilul trebuie
- să formeze cei mai buni specialiști, în profilul artistic; învăţat să-şi
folosească ochii,
- să-și menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil artistic din ţară;
nu numai pentru a
- să formeze personalităţi puternice; vedea, dar şi pentru
- să construiască un set de valori individuale de natură profesională, a privi; urechile, nu
socială, culturală și artistică în funcţie de care elevii să-și orienteze numai pentru a auzi,
comportamentul și întreaga carieră. dar şi pentru a asculta
cu atenţie; mâinile,
Misiunea liceului constă în: nu numai pentru a
- pregătirea profesională de înalt nivel a elevilor, care să pună în valoare, apuca obiectele, ci şi
atât nivelul intelectual al acestora, cât și măiestria lor artistică; pentru a pipăi şi a le
- stimularea performanţelor elevilor și educarea gustului artistic și simţi.”
Lonwnfeld
estetic al acestora;
- operarea cu elemente de limbaj specific domeniului în abordarea
creaţiilor artistice;
- promovarea talentelor autentice care să conducă spre performanţa
artistică;
- interpretarea creativă utilizând limbajul propriu artei.
- formarea unui artist complex care să corespundă oricăror cerinţe și
exigenţe ale comunităţii și lumii artistice, coregrafice;
- dezvoltarea particularităţilor individuale ale elevilor pentru a-i
determina să obţină o autodisciplină corporală și comportamentală, o
mai mare implicare, atât în sfera activităţilor artistice și culturale, cât și
în sfera socială, comunitară.
Realizarea misiunii necesită curriculum diferenţiat specific și un CDS
adecvat profilului și specializării, cât și valorificarea superioară a resurselor
umane și materiale, răspunzând astfel cerinţelor și expectanţelor elevilor,
părinţilor, profesorilor și comunităţii.

139
Exemple De Bună Practică
 Tinte
, si
, optiuni
, strategice
Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de pentru a asigura
competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.
Domenii funcţionale Opţiuni strategice
Crearea unei oferte curriculare de tipul CDS sau disciplină nouă,
Curriculum
pentru aprofundare/ extindere limbi străine.
Dezvoltarea competenţelor lingvistice a cadrelor didactice la nivelul
Resurse umane
b1 prin participarea la programe de formare
Amenajarea unui cabinet fonic multifuncţional.
Resurse materiale
Amenajarea unui cabinet metodic informatizat pentru limbi străine.
Identificarea partenerilor din comunitatea școlară precum și a
Relaţii cu comunitatea/
celor din comunitatea locală în vederea obţinerii unor resurse
parteneriate
extrabugetare.

Componenta operationalã
,
Ținta 1: Învăţarea a două limbi străine în şcoală de natură să asigure
competenţele lingvistice necesare unui cetăţean european.
Obiectivul Activităţi Responsabili
Creșterea calităţii Întruniri metodice Catedra de limbi străine
procesului Demersuri pentru realizarea suporturilor de curs Consiliul pentru
instructiv educativ, Realizarea de teste de evaluare curriculum
pentru formarea Realizarea planificărilor tuturor activităţilor Coordonatorul pentru
și dezvoltarea Avizarea de către inspectorul de specialitate a proiecte și programe
competenţelor cursurilor opţionale educative curriculare
lingvistice Monitorizarea progresului realizat de elevi și extracurriculare și
proiecte europene
Realizarea orarului Comisia pentru orar
Organizare de ateliere de lucru conform
specializărilor
Mese rotunde
Studierea ofertei de produse/preţ Serviciul contabilitate
Identificarea potenţialilor furnizori de mobilier și Responsabil catedra de
recuzită corespunzătoare limbi străine
Alegerea ofertelor avantajoase
Achiziţionarea produselor pentru amenajarea și
dotarea cabinetelor.
lansarea invitaţiei de colaborare/parteneriat cu Director
diferitele instituţii reprezentative pentu actul de Consilierul educativ
educaţie.
Promovarea prin intermediul site-ului a ofertei
educaţionale a școlii.
Întâlniri cu furnizorii servicii.
140
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un centru de cultură la nivelul
comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele vizuale
clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul schimburilor
culturale internaţionale.
Domenii funcţionale Opţiuni strategice
Curriculum Dezvoltarea de proiecte și programe comunitare și europene.
Formarea personalului didactic și didactic auxiliar în vederea finalizării
Resurse umane
proiectelor
Amenajarea și dotarea unei săli de festivităţi/ spectacole cu mijloacele
Resurse materiale
tehnice de sonorizare corespunzătoare
Identificarea partenerilor din comunitatea locală, naţională și
Relaţii cu comunitatea/
europeană în vederea transformării liceului într-un „centru de
parteneriate
cultură”.

Termen Resurse Indicator de performanţă

anual (la sfârșitul Profesori metodisti, 4 suporturi de curs pentru opţionalele propuse
fiecărui an mentori, formatori, realizate conform procedurii până la data de ...
școlar) responsabilii ariilor 75% din numărul de elevi cu competenţe de
curriculare comunicare în limbile străine îmbunătăţite
95% din numărul de elevi cu prezenţă la cursurile
opţionale

anual Profesori metodisti, 2 mese rotunde pe semestru

mentori, formatori,
semestrial responsabilii ariilor
curriculare
început de an Site-urile ofertanţilor Achiziţionarea și punerea în funcţiune, până la
școlar Resurse bugetare si data de... a următoarelor echipamente:.....
extrabugetare
Resursa umană
contabilitate

început de an Site-ul școlii Semnarea a ... acorduri de parteneriat cu ....

școlar Resursa umană Semnarea, până la data de...., a contractelor de
prestări servicii pentru....
permanent

permanent
141
Exemple De Bună Practică
 Ținta 2: Transformarea liceului de artă într-un „centru de cultură” la
nivelul comunităţii, care să promoveze atât muzica, dansul, artele
vizuale clasice, cât şi formele moderne ale acestora, în cadrul
schimburilor culturale internaţionale
Obiective Activităţi Responsabili

Creșterea calităţii Vizite de studiu Consiliul artistic

activităţilor artistice în Schimburi de experienţă Catedrele de specialitate
cadrul instituţiei Festivaluri, concursuri, simpozioane Consilierul educativ

Comisia de formare
Dezvoltarea Stagii de formare
profesională
profesională Work-shop-uri
Șefii de catedră
Consiliul de
Studierea ofertei de produse/preţ
administraţie
Identificarea potenţialilor furnizori
Dezvoltarea bazei Director
Alegerea ofertei avantajoase
materiale Contabil
Achiziţionarea produselor și dotarea
Consiliul local
cabinetelor.
Agenţi economici
lansarea invitaţiei de colaborare /
parteneriat cu diferitele instituţii Directorul
Dezvoltare de
reprezentative pentu actul de educaţie. Comisiile metodice
parteneriate
Promovarea prin intermediul site-ului a Consiliul de
interinstituţionale
ofertei educaţionale a școlii. Administraţie
Întâlniri cu furnizorii servicii.

142
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Termen Resurse Indicator de performanţă

Postarea pe site-ul școlii, în termen de 7 zile de la

Resursa umană
încheierea activităţii, a unui raport de activitate care
Rezultate
cuprinde rezultatele obţinute și a cel puţin 25 imagini
primii 2 ani deosebite
de la activitatea respectivă
popularizate
Cel puţin 50% dintre elevi școlii participă la activităţile
Resurse materiale
din programul școlii.

Cel puţin 15 cadre didactice să participe la programe

baza materială
primul an de formare în domeniile: management educaţional,
Resursa umană
utilizarea TIC

Resursa materială Achiziţia, până la data de..., a unui număr de 36

3 semestre
Resursa umană pupitre, scaune 72

Programe
Proiecte Semnarea a cel puţin 3 acorduri de parteneriat cu
3 semestre
Documente primăria, biserica, cabinet medical
specifice

143
Exemple De Bună Practică
 6.10 PDI liceu teoretic

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PE

TERMEN MEDIU – LICEU TEORETIC
2011-2016
PREZENTARE GENERALĂ UNITATE ŞCOLARĂ
UNITATEA ŞCOLARĂ: LICEU TEORETIC CMUS IZVORANI
Str. Centrală, nr.5, Jud. Ilfov
Tel. 023378657 Fax 023456789
E-mail – liceulteoreticizvorani@yahoo.ro
Web: www.izvoranilt.ro

ARGUMENT
Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011-2016 s-a
realizat plecând de la o radiografie complexă și realistă asupra mediului extern în
care activează instituţia de învăţământ și asupra mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată și exigentă
a resurselor și mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici,
conjuncturali și politici îl au asupra activităţii unităţii.
Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea „punctelor
slabe”, a cauzelor generatoare și a riscurilor asociate, înlăturarea sau atenuarea
efectelor „ameninţărilor” identificate.
Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor
tari” (care reprezintă capitalul de referinţă) și a „oportunităţilor” oferite de
cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice asumate izvorăsc din
realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii școlare, corelate cu nevoile de
educaţie și calificare reclamate de societate.
Analiza condiţiilor socio-economice și proiectarea traiectoriei de
dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local și regional,
a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu și lung,
valorificând datele, prognozele și documentele elaborate de Primăria
Municipiului bucurești, Inspectoratul Școlar al Municipiului bucurești, Casa
Corpului Didactic și celelalte instituții de profil.
S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la
nivelul catedrelor și comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la
nivelul unităţii, rezultatele sondajului efectuat în rândul elevilor, propunerile

144
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale și de
agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.
Programele Ministerului Educaţiei naţionale și ale guvernului României
privind reforma și modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul
direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2011-2016.
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze
cercetarea ştiinţifică, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea
ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi
publică.
Performanţele obţinute în ultimii ani de liceul Teoretic CMUS Izvorani ne
îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în valoare
idealurile de dezvoltare instituţională ale colectivului didactic și să maximizeze
interesul de formare și instruire a elevilor.

ISTORICUL UNITĂŢII ŞCOLARE

Una dintre cele mai tinere instituţii de învăţământ liceal din jud. Ilfov,
liceul Teoretic CMUS Izvorani a fost înfiinţat la data de 1 septembrie 1999.
Dacă în anul școlar 1999-2000, unitatea școlară funcţiona cu 23 clase, din
anul școlar 2003-2004 și până în prezent funcţionează cu 36 clase, două grupe
de semiinternat și un cabinet de consiliere psihopedagogică.
În anul școlar 2003-2004 s-au realizat lucrări complexe privind
consolidarea clădirii, schimbarea reţelei electrice, realizarea faţadei în stil
arhitectonic specific sfârșitului de secol al XIX-lea și încălzire prin centrală
termică proprie.
De asemenea, liceul a intrat în programul de dotare al unităţilor școlare
cu computere.
Statistica
a) număr Elevi
Nr Elevi/ Elevi Primar/ Elevi Gimnaziu/ Elevi Liceu/
AN Şcolar
Nr Clase Clase Primar Clase Gimnaziu Clase Liceu
2008-2009 865/36 386/14 321/15 178/7
2009-2010 856/36 337/14 331/15 188/7
2010-2011 873/36 352/14 327/15 194/7
2011-2012 877/36 365/14 285/14 227/8

b) Profesori

An Şcolar Învăţători Profesori Personal auxiliar Total

2008-2009 14 42 8 78
2009-2010 14 44 8 80
2010-2011 14 40 8 76
2011-2012 14 44 8 80
145
Exemple De Bună Practică
 c) grade Didactice Profesori
An Şcolar Titulari Suplin. Debut. Def. Gr II Gr I Doc.
2008-2009 40 16 6 14 18 18
2009-2010 40 18 6 14 20 18
2010-2011 42 12 6 14 16 18
2011-2012 44 14 2 18 19 19 1
d) Medii Admitere liceu
An Şcolar Prima Medie Ultima Medie
2008-2009 9,07 7,61
2009-2010 8,31 7,76
2010-2011 9,38 7,74
2011-2012 9,00 8,02
e) Tabel Rezultate bAC
An Şcolar Elevi Înscrişi Elevi Promovaţi Procent
2008-2009 45 45 100/%
2009-2010 78 76 96%
2010-2011 27 27 100%
f) Rezultate Olimpiada
An Şcolar Materie Municipiu Naţional
2008-2009 lb.engleza 6 premii
lb.romana 5 premii
biologie 3 premii
Religie 3 premii
2009-2010 Revista școlii 1 premiu
Religie 1 premiu
biologie 4 premii
lb.engleza 7 premii
lb.romana 4 premii 1 premiu
lb.germana 4 premii 1 premiu
lb.romana 9 premii
matematica 4 premii
lb. engleza 12 premii
lb. germana 4 premii
2010-2011
biologie 1 premiu
geografie 2 premii
Religie 1 premiu
Ed. muzicala 1 premiu

DIAGNOZA
Proiectul de dezvoltare instituţională al liceului Teoretic CMUS Izvorani,
este fundamentat pe Analizele PESTE și SWOT, care oferă informaţii referitoare
la mediul intern și mediul extern ale unităţii și influențele acestora asupra
activităţii școlii.

146
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTE(L)
Din punct de vedere politic, activitatea instructiv - educativă este guvernată

• legea Învăţământului nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare

de o serie întreagă de acte normative, printre care cele mai importante:

• Statutul personalului didactic

• Regulamentul de organizare și funcţionare a unităţilor din invăţământul
POLITIC
• hotărâri ale guvernului României referitoare la organizarea și funcţionarea
preuniversitar

• Ordine si note emise de ME

sistemului de învăţământ preuniversitar

• Codul muncii
• Alte acte normative in domeniu

• gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la buget atât pentru investiţii

• Atragerea de resurse extrabugetare prin colaborarea cu părinţii, cu

cât și pentru finanţarea cheltuielilor curente

comunitatea locală sau prin valorificarea unor spaţii prin închirierea

• Demersuri din partea școlii pe lânga agenţii economici pentru obţinerea de

acestora

sponsorizări și donaţii, chiar dacă aceștia din urmă de multe ori nu prea

• Identificarea elevilor cu posibilităţi materiale și cooptarea părinţilor

sunt interesaţi
ECONOMIC
• Extinderea programelor sociale "Cornul și laptele", ”Încurajarea consumului
acestora în susţinerea unor activităţi desfășurate în școală

• Îmbunătăţirea bazei materiale a școlii (biblioteca, calculatoare, mijloce

de fructe în școli”, manuale gratuite, acordarea de rechizite gratuite

• Colaborarea școlii cu Primăria Ilfov pentru imbunătăţitea bazei materiale și

didactice moderne)

• Extinderea sălii de sport

modernizarea localului școlii

Se impune o întărire a ordinii şi disciplinei în vederea păstrării integrităţii

bunurilor materiale precum şi o gestionare cu chibzuinţă a fondurilor proprii.

• Instabilitate datorată legislaţiei aflate în continuă schimbare.

• Documente de referinţă și conexe:
- legea Educaţiei naţionale nr.1/2011;
- legea privind asigurarea calităţii 87/2006;
- Standardele de autorizare și Standardele de acreditare/Evaluare periodică –
LEGISLATIV
hg 21/2007;
- Metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării și
evaluării periodice hg 22/2007;
- ROFUIP;
- RI.

147
Exemple De Bună Practică
 • Populaţia școlară este preponderent din mediul intelectual, fapt ce impune

• În condiţiile scăderii populaţiei școlare la nivel naţional, se impune adaptarea

un proces instructiv-educativ de calitate, conform standardelor

ofertei educaţionale la cerinţele și așteptările elevilor și părinţilor pentru a

putea atrage cât mai mulţi elevii în clasa I, în clasa a V–a și a IX-a, evitând

• Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele integrării in UE, punându-

astfel exodul elevilor către alte școli

SOCIAL se accentul pe studiul limbilor străine, informaticii precum și pe

• Colaborarea școlii cu Ong - uri, cu comunitatea locală în cadrul unor

autoperfecţionare și educaţia permanentă

• Asigurarea școlii cu personal de pază din răndul jandarmi lor și agentilor de

proiecte educaţionale benefice pentru școală

pază de la firmele specializate, pe perioada desfășurării cursurilor

Se impune crearea unui climat de siguranţă fizică in şcoala şi stimularea
iniţiativei in şcoală

• Dotarea Secretariatului, departamentului administrativ cu aparatură

• Conectarea școlii la Internet reprezintă un mijloc modern și rapid de

performantă

comunicare și informare atăt pentru manageri căt și pentru cadrele

• Dotarea cabinetelor și laboratoarelor cu calculatoare și videoproiectoare

didactice și elevi
TEHNOLOGIC

• Administrarea paginii WEb a școlii ca mijloc de promovare a ofertei

precum și cu materiale didactice adecvate

educaţionale și de comunicare cu elevii și părinţii

Se impune mobilizarea cadrelor didactice şi a cadrelor didactice auxiliare
pentru a urma cursuri de iniţiere sau de perfecţionare în domeniul informaticii
şi predării asisitate de calculator.

• Introducerea în curriculumul la decizia școlii a disciplinei opţionale

• Organizarea unor acţiuni în parteneriat cu instituţii care au drept scop

"Educaţia pentru sănătate"

conștientizarea de către elevi a necesităţii unui oraș curat și a unui mediu

ECOLOGIC
• Informarea elevilor cu privire la bolile secolului și pericolele care atentează
înconjurător sănătos

• Organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai organismelor abilitate sau ai

la sănătatea lor (consumul de alcool, consumul de droguri)

unor Ong-uri pe probleme de poluare și protecţia mediului înconjurător

148
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI
  - Asigurarea unor standarde educaţionale
înalte;
    - Existenţa unor cursuri opţionale în
specializările solicitate de elevi;
- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale și
personalizarea acesteia, prin derularea unor
cursuri opţionale în specializările studii
europene și management instituţional;
  - Evaluarea cunoștinţelor elevilor bazată pe
un sistem propriu de testare și simulare a
examenelor naţionale în scopul parcurgerii
ritmice a materiei și a familiarizării elevilor cu
metodologia de examen;
 - Rezultate foarte bune la examenele naţionale,
concursuri și olimpiade școlare;
 - Organizarea unor concursuri cu participare
judeţeană și naţională;
 - Organizarea unui program de semiinternat
pentru elevii ciclului primar;
- Existenta planurilor cadru si a CDS;
- Existenta unor programe pentru elevii cu
nevoi speciale.
OPORTUNITĂŢI
- Flexibilizarea curriculumului ca urmare a
generalizării învăţământului de zece clase;
- Receptivitatea și implicarea părinţilor în
realizarea ofertei curriculare;
- Colaborarea cu Facultatea de Studii
Europene și Facultatea de Chimie contribuie la
eficientizarea procesului instructiv;
- Receptivitatea manifestată de către ISJ/ISMb
și ME privind introducerea unor discipline
opţionale și  specializări care corespund
învăţământului modern;
  - Interesul manifestat de unele organizaţii
civice în domeniul educaţional;
PUNCTE SLABE
- Existenţa unor disfuncţionalităţi în
monitorizarea activităţii școlare și în delegarea
corectă a sarcinilor;
- Valorificarea necorespunzătoare a
potenţialului elevilor datorită lipsei de interes
a unor cadre didactice pentru dezvoltarea și
diversificarea de cercuri știinţifice;
- neconcordanţa între nivelul informaţional,
pe de o parte, și materialul didactic, aparatura
din dotare și cartea bibliografică;
- Apariţia sporadică a revistei școlii;
- Deschidere interdisciplinară încă modestă;
- Inconsistenţa evaluării sistemice;
- lipsa diversificării ofertei pentru clasele de
liceu;
- neadaptarea planificarilor calendaristice la
nevoile individuale ale elevilor.
AMENINŢĂRI
 - Planul de învăţământ și programele școlare
prea încărcate la anumite discipline centrează
actul educativ pe aspectul informativ, teoretic
în defavoarea celui formativ;
- Suprasolicitarea elevilor datorită numărului
mare de ore;
- Desele modificări ale strategiilor curriculare
privind evoluţia învăţământului pe termen
mediu și lung;
- Inexistenţa unui sistem naţional de evaluare
instituţională ;
- Multitudinea manualelor alternative.
149
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa unui corp profesoral de calitate,
cu calificare înaltă, implicaţi în activităţi de
formare continuă;
- Preocuparea insuficientă pentru promovarea
- Preocupări pentru cercetare, participare
imaginii școlii și mediatizarea rezultatelor;
la sesiuni de comunicări știinţifice la nivel
- Insuficienta pregătire metodică a cadrelor
judeţean, naţional și internaţional;
didactice debutante;
- buna colaborare între serviciul secretariat-
- lipsa de interes a unor  cadre didactice
contabilitate și cadrele didactice;
privind activităţile extracurriculare ;
- Atragerea un număr mare de elevi, cu potenţial
- Inerţia unor cadre didactice la schimbările
intelectual ridicat, datorită prestigiului școlii și
provocate de reformă;
ofertei curriculare;
- Implicarea insuficientă a elevilor în
- număr tot mai mare de profesori implicaţi în
proiectarea activităţii școlii;
activităţi de colaborare internă și externă;
- Activităţi extrașcolare diversificate, funcţie
de interesele elevilor;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
  - Fluctuaţie de personal la anumite catedre
datorată și instabilităţii unor profesori
suplinitori;
- Scăderea populaţiei de vârstă școlară;
- Varietatea cursurilor de formare și
- Insuficienta încadrare cu personal nedidactic;
perfecţionare organizate de universităţi, C.C.D
- Aportul mass-mediei la creșterea violenţei
și O.n.g.
fizice și verbale în rândul tinerilor;
- Creșterea numărului de ofertanţi și
- Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu, ca
programe de formare pentru dezvoltarea
urmare a perturbărilor apărute în sistemul de
personală și profesională.
valori ale societăţii;
- Ieșirea din sistemul de învăţământ a unor
cadre didactice tinere și foarte bine pregătite
profesional;

150
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Dotarea laboratoarelor de informatică cu
aparatură modernă și mobilier ergonomic;
- Amenajarea majorităţii sălilor de clasă cu
- lipsa unei săli de festivitati adecvate
mobilier nou, modern, adaptat vârstei elevilor
standardelor actuale;
și adecvat unor activităţi  interactive;
- Dotarea bibliotecii cu fond de carte
- Dotarea unor cabinete de specialitate
neactualizat;
cu calculatoare performante, conectate la
  - Uzura fizică și morală a unor materiale
Internet;
didactice;
- Utilarea holurilor cu dulapuri date în folosinţa
  - număr insuficient de manuale la secţia
elevilor de liceu;
germană;
- Asigurarea resurselor financiare necesare
 - Prezenţa în insuficientă măsură a unor surse
bunei funcţionări a școlii;
de venituri proprii;
- Volumul mare al materialului didactic
 - Preocupări scăzute pentru atragerea de surse
existent în cabinete și laboratoare; 
de finanţare extrabugetare;
- Existenţa cantinei școlii 
  - număr insuficient de videoproiectoare,
- Politica managerială bazată pe o colaborare
calculatoare portabile;
strânsă cu Comitetul Reprezentativ al
Părinţilor contribuie la identificarea unor surse
de finanţare extrabugetare;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
conduce la uzura morală a dotărilor existente.
  - Sprijinul primit din partea organelor - Deteriorarea rapidă a mobilierului din
administraţiei locale și centrale contribuie la dotările programului de reabilitare;
modernizarea bazei materiale;   - Întârzieri birocratice în alocarea unor fonduri
 - Sponsorizări oferite de către părinţi; pentru diferite lucrări
 - Descentralizarea sistemului financiar;
- Modificări legislative în domeniul financiar;

151
Exemple De Bună Practică
 RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Colaborarea eficientă cu ISJ, cu autorităţile - Absenţa unei preocupări sistematice privind
locale și cu familiile elevilor; implicarea părinţilor în stabilirea obiectivelor
- Colaborarea cu instituţii din comunitatea generale și a ofertei educaţionale;
locală, cu unităţi școlare din ţară și străinătate; - Insuficienta preocupare a unor cadre
- Derularea proiectelor școlare „Comenius” în didactice pentru realizarea unor proiecte de
parteneriat cu institutii din strainatate; colaborare europeană;
- Consilierea individuală și de grup a elevilor și - Slaba implicare în realizarea unor proiecte de
părinţilor; finanţare la nivel instituţional;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
  - Accentuarea efectelor negative în educaţia
elevilor datorită unei comunicări tot mai
- Interesul manifestat de părinţi privind
dificile cu familia si falselor modele promovate
educaţia elevilor și asigurarea unor condiţii
de mass-media;
optime de desfășurare a activităţii școlare;
- numărul mare de Ong-uri care atrag fonduri
- Existenţa unor posibilităţi de parteneriat cu
pentru activităţi didactice extraccuriculare;
școli europene
- Imposibilitatea asigurării siguranţei
individului de către organismele comunităţii;

MANAGEMENTUL UNITĂȚII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
  - Constituirea de echipe de lucru, care să
permită o eficientizare a activităţii manageriale
și a actului decizional prin delegare de sarcini,
pe criteriul competenţei;
- Proiectarea activităţii manageriale pe baza
-Insuficienta implicare a cadrelor didactice
unei diagnoze pertinente, specifice, realiste,
membre în comisiile de lucru;
cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de
-număr insuficient de asistenţe și
asigurare a calităţii în educaţie;
interasistenţe
- Constituirea unei echipe manageriale
care să eficientizeze comunicarea la nivelul
organizaţiei, astfel încât rezultatele în urma
aplicării srategiei de dezvoltare instituţională
să fie cele așteptate
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-Capacitatea de adaptare la dinamica
accelerată a sistemului educaţional și
- Interesul părinţilor pentru sprijinirea echipei
legislativ, impuse de reforma învăţământului,
manageriale
în vederea aderării la structurile europene.
-Existenţa legii calităţii în educaţie
- Autonomia parţială a școlii datorată
necorelărilor legislative
152
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
VIZIUNEA:
liceul Teoretic CMUS susţine o educaţie în schimbare, orientată spre valori
democratice și umaniste, care oferă șansa fiecărui copil, tânăr și cadru didactic de
a atinge propria excelenţă, într-un mediu stimulativ, pentru a deveni un cetăţean
european activ, într-o societate a cunoașterii, competitivă și dinamică.
MISIUNEA:
Încercăm să configurăm misiunea unei școli care vrea să pregătească elevii
pentru viitor, încercând să facă din Informaţie a patra resursă, să transforme
informaţia în cunoaștere și să ofere elevilor ei, cheia spre comunitatea globală
a viitorului. In acest context, ne propunem ca învăţarea să treacă dincolo de
zidurile clasei, încorporând discipline și tehnologii complexe.
În noul mileniu, liceul Teoretic CMUS va fi recunoscut pe plan naţional

• O înaltă calitate, o puternică motivaţie, angajare și atitudini profesionale

si internaţional pentru:

• Climatul intelectual oferit ca suport elevilor ajutându-l pe tânăr să

din partea corpului profesoral;

• Abilitatea de a crea medii de învăţare utilizând calculatorul, care va

decidă asupra propriei cariere;

• Cultivarea expresivităţii și a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale

influenţa în viitorul apropiat toate formele de educaţie;

și a promovării unei vieţi de calitate.

DESCRIEREA RESURSELOR
MATERIALE FINANCIARE UMANE
● buget local
21 sali de clasa - pentru cheltuieli de Total cadre didactice 71, din
3 laboratoare : fizica, chimie, personal care: 1 profesor doctor, 19
biologie - pentru cheltuieli profesori gradul I, 24 profesori
5 cabinete-2 cabinete informatica, 1 materiale gradul II, 18 profesori definitivi,
cabinet muzica,1 cabinet logopedie, - fonduri pentru 6 profesori debutanti, 3
1 cabinet consiliere psihopedagogica constructii, profesori necalificati
Sala de sport intretinere si Personal didactic auxiliar-8
biblioteca utilitati Personal nedidactic-11
Cantina, semiinternat ● Fonduri nr. Total clase – 36, din care 14
Cabinet stomatologic, cabinet extrabugetare primar, 14 gimnazial, 8 liceal
medical ● Sponsorizari Total elevi -870

Tinte
, strategice
T1: Realizarea cadrului adecvat pentru o educaţie de calitate.
T2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active și a
strategiilor didactice centrate pe elev.
T3: Promovarea dimensiunii europene și a egalităţii de șanse în educaţia
elevilor
T4: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare
T5: Promovarea imaginii unităţii școlare pe plan local, naţional și internaţional
153
Exemple De Bună Practică

Domeniul
funcţional Opţiuni în domeniul
curricular
Ţinte strategice
Adaptarea curriculumului la
T1
nevoile comunităţii
Particularizarea curriculumului
T2 la cerintele învăţării activ-
participative centrate pe elev
Dezvoltarea unor optionale
adecvate egalităţii de șanse în
T3
educaţia elevilor și integrării
europene
Optiunile strategice
Opţiuni în domeniul investiţiei în
resursa umană
Asigurarea accesului cadrelor didactice la
tehnologia modernă
Formarea cadrelor didactice pentru
aplicarea metodelor active și a centrării
activităţii pe elev
Accesarea resurselor educaţionale
europene. Crearea abilităţilor personale,
a deprinderilor sociale și tehnice, de
promovarea dimensiunii europene și
egalităţii de șanse în educaţia elevilor

Formarea resursei umane în vederea

Dezvoltarea canalelor privind
T4 utilizării sistemelor de comunicare și
comunicarea
realizarea unei comunicări eficiente

Dezvoltarea privind activitatea Responsabilizarea și motivarea resursei

T5
de marketing- publicistică umane pentru promovarea imaginii școlii

ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

Adaptarea curriculumului la specificul local

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia

modernă
T1: Realizarea cadrului general
adecvat pentru o educaţie de calitate
prin și pentru comunitate

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor auxiliare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea școlii

154
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Opţiunea în domeniul finaciar şi al
Opţiuni în domeniul relaţiilor comunitare
dotărilor materiale

Modernizarea spaţiilor școlare și a spaţiilor Responsabilizarea comunităţii în susţinerea

auxiliare școlii
Achiziţionarea de mijloace didactice
Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri
și echipamente adecvate situaţiilor de
implicate în educaţie.
învăţare centrate pe elev

Crearea bazei materiale pentru susţinerea

promovării dimensiunii europene și a Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor,
egalităţii de șanse în educaţia elevilor de instituţiilor de cultură din ţară și din străinătate
către cadrele didactice

Crearea unor structuri participative elevi -

Dotarea tuturor compartimentelor cu
personal propriu - comunitate pentru realizarea
mijloace moderne de comunicare eficienti-
schimbului de informaţii cu exteriorul și adecvarea
zarea parteneriatelor vitale
acestuia la contextul comunitar concret
Realizarea unor parteneriate cu instituţii/
Atragerea de resurse pentru realizarea unor
organizaţii/ mass-media, implicate în
materiale de promovare a imaginii școlii
promovarea imaginii școlii

ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie
(M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza nevoilor comunitare și a celor
individuale
(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară
(S) Inventarul echipamentelor existente în școală, stabilirea necesarului pentru asigurarea
utilizarii în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor audio-video și a
tehnologiilor informaţionale
(l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor comunităţii
(S) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării și modernizării spaţiilor școlare și
spaţiilor auxiliare
(S) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul unităţii școlare
(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere
(l) Reamenajarea spaţiilor școlare, a clădirii principale, a gardului de împrejmuire a liceului, a
sistemului de încălzire din liceu
(l) Procurarea și instalarea de echipamente audio- video și de comunicare moderne necesare
(S) Atragerea de resurse extrabugetare
(M) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare și cooperare cu comunitatea
155
Exemple De Bună Practică
 ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării

activ- participative

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea

metodelor active și centrării activităţii pe elev
T2: Realizarea unui învăţământ axat
pe aplicarea metodelor active și a
strategiilor didactice centrate pe elev

Modernizarea spatiilor scolare si a spatiilor auxiliare

Responsabilizarea comunitatii in sustinerea scolii

Dezvoltarea unor opţionale despre tema egalităţii de

șanse în educaţia elevilor și integrării europene

Accesarea resurselor educaţionale europene

T3: Promovarea dimensiunii

europene și a egalităţii de șanse în
Crearea abilităţilor personale, a deprinderilor sociale
educaţia elevilor:
și tehnice, de promovare a dimensiunii europene și a
valorilor multiculturalismului tuturor elevilor

Crearea bazei materiale pentru susţinerea promovării

Colaborare cu reprezentanţi ai Ong-urilor, instituţiilor

de cultură din ţară și din străinătate

156
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE
(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare activ-participative
(M) Dezvoltarea și pilotarea curriculum-ului conceput pe baza cerinţelor învăţării activ-
participative centrate pe elev
(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate
(S) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice
(S) Formarea cadrelor didactice debutante pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii
pe elev
(M) Formarea restului cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active și a centrării activităţii
pe elev
(S) Inventarierea mijloacelor didactice și echipamentelor existente în școală și stabilirea necesarului
pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor didactice și echipamentelor adecvate
situaţiilor de învăţare
(l) Identificarea și valorificarea de către cadrele didactice a resurselor
(S) Contactarea unor instituţii/Ong-uri/organizaţii care pot funiza asistenţă de specialitate
(M) Incheierea de parteneriate și derularea activităţilor de formare
(l) Atragerea altor instituţii /Ong-uri/ organizaţii/ firme implicate în educaţie
(S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie și realizarea unor opţionale adecvate
egalităţii de șanse în educaţia elevilor și integrării europene
(M) Dezvoltarea si pilotarea curriculum-ului conceput pe baza egalităţii de șanse în educaţia
elevilor și integrării europene
(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate
(S) Identificarea surselor de resurse
(S) Informarea personalului asupra modului de accesare
(M) Formarea cadrelor didactice prin participare la programe de formare internaţionale
(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din spaţiul european
(l) Menţinerea legăturilor cu partenerii externi și crearea unui schimb permanent de resurse cu
aceștia
(S) Identificarea nevoilor de formare a elevilor adolescenţi privind deprinderile sociale și tehnice, de
promovare a valorilor europene
(S) Contactarea organismelor care pot furniza asistenţă de specialitate
(S) Formarea a 3 cadre didactice în crearea deprinderilor sociale și tehnice, de promovare a valorilor
europene a adolescenţilor
(M) Formarea unui grup de 10 elevi pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor
multiculturalismului
(M) Realizarea unor proiecte comune și a schimburilor de experienţă cu școli din Romania
(M) Amenajarea unor puncte de accesare a resurselor europene
(l) Realizarea unei baze de date privind sursele și resursele europene
(S) Identificarea organizaţiilor cu care se pot desfășura activităţi de promovare a valorilor europene
și multiculturalismului și realizarea de parteneriate cu organizaţiile identificate
(S) Realizarea unor materiale scrise și în format electronic, (împreună cu partenerii români și străini)
pentru promovarea dimensiunii europene și a valorilor multiculturalismului
(M) Derularea on-line a unor activităţi extracurriculare transnaţionale
(l) extinderea parteneriatelor în ţară și în străinătate
157
Exemple De Bună Practică
 ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE

Dezvoltarea canalelor privind comunicarea

Formarea resursei umane în vederea utilizarii

sistemelor de comunicare și realizarea unei comunicări
eficiente

T4: Utilizarea unui sistem eficient de

comunicare Dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace
moderne de comunicare eficientizarea parteneriatelor
vitale

Crearea unor structuri participative elevi - personal

propriu - comunitate pentru realizarea schimbului
de informaţii cu exteriorul și adecvarea acestuia la
contextul comunitar concret

Responsabilizarea și motivarea resursei umane pentru

promovarea imaginii școlii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale

T5: Promovarea imaginii unităţii
școlare pe plan local, naţional și
internaţional
de promovare a imaginii școlii
Realizarea unor parteneriate cu instituţii/ organizaţii/
mass- media, implicate în promovarea imaginii școlii

OBIECTIVE GENERALE REALIZATE PRIN ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE

Obiective generale:
O1. creșterea calităţii muncii în școală;
O2. îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ;
O3. eficientizarea lucrului în echipă;
O4. educarea elevilor noștri pentru dobândirea de noi capacităţi,
deprinderi și competenţe pentru alinierea la dezideratele educaţiei
europene;
O5. creșterea performanţelor elevilor la nivel local, naţional, internaţional.
158
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE
(S) Analiza nevoilor, definirea cererii privind comunicarea
(M) Dezvoltarea canalelor
(l) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultate
(S) Realizarea liniilor de comunicare internă și interinstituţionale
(S) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de comunicare
(S) Analiza complexa a nevoilor de formare pe comunicare
(M) Formarea întregii resurse umane pe probleme de comunicare
(M) Formarea resursei umane pentru realizarea sistemelor și echipamentelor de comunicare
(l) Crearea unei structuri activ- participative interne care să monitorizeze permanent nevoia de
formare
(S) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare
(M) Dotarea integrală cu echipamente de comunicare moderne
(M) Organizarea unui Centru de Documentare și Informare
(l) Realizarea unei baze de date eficientă la nivelul unităţii școlare

(S) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii

(M) Stabilirea procedurilor de lucru și pilotarea acestora
(l) Revizuirea structurii în funcţie de rezultate

(S) lansarea invitaţiei de participare la promovarea imaginii școlii

(S) Identificarea resursei umane disponibile
(M) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii școlii
(l) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii școlii
(S) Stabilirea fondurilor necesare și a surselor de obţinere
(S) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii școlii
(l) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse
(S) Identificarea de instituţii/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii școlii
(M) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea școlii
(M) Obţinerea de rezultate la nivel naţional și internaţional
(M) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul promovării școlii
(l) Menţinerea imaginii școlii prin utilizarea liniilor de comunicare interinstituţionale

159
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
PLANUL OPERAŢIONAL
O1, O2, O5
ŢINTE RESURSE
OPŢIUNI STRATEGICE REZULTATE AŞTEPTATE
STRATEGICE STRATEGICE
• Existenta spaţiilor
Adaptarea curriculum-ului la
modernizate
specificul local
adecvat cerinţelor de
T1: Realizarea
• Existenţa sălilor de
Asigurarea accesului cadrelor Resursa funcţionalitate
cadrului general umana foarte
adecvat pentru didactice la tehnologia modernă
bine pregatita clasă dotate modern prin
o educatie profesional contribuţii ale părinţilor,
Modernizarea spaţiilor școlare și a
de calitate sponsorilor și comunităţii
spaţiilor auxiliare
prin / pentru
• Satisfacţia grupurilor de
locale
comunitate
Responsabilizarea comunităţii în
susţinerea școlii interes privind calitatea
Resurse de educaţiei

• Scăderea cu 50% a
Particularizarea curriculum-ului la expertiza:
cerinţele învăţării activ- paticipative existenta
centrate pe elev unor cadre absenţelor nemotivate ale

• Diminuarea cu 75% a
T2: Realizarea didactice cu elevilor
unui invatamant Formarea cadrelor didactice pentru expertiza si
aplicarea metodelor active și a
• Implicarea tuturor
axat pe aplicarea experienta număruuli corigenţilor
metodelor active centrării activităţii pe elev
și a strategiilor Achiziţionarea de mijloace didactice cadrelor didactice
didactice și echipamente adecvate situaţiilor în realizarea de
centrate pe elev de învăţare centrate pe elev activităţi extrașcolare
și extracurriculare în
Dezvoltarea parteneriatelor cu
parteneriat cu comunitatea
structuri implicate în educaţie
Dezvoltarea unor opţionale
adecvate multiculturalismului și
integrării europene

• Creșterea cu 50%
Accesarea resurselor educaţionale
europene
a numărului elevilor
T3: Promovarea
Crearea abilităţilor personale, a implicaţi în schimburi de
dimensiunii
• Existenţa bazei de
deprinderilor sociale și tehnice, de experienţă internaţionale
europene si a
egalităţii de promovare dimensiunii europene
și a egalităţii de șanse în educaţia date pentru promovarea
șanse în educaţia
elevilor dimensiunii europene
elevilor
și a egalităţii de șanse în
Crearea bazei materiale pentru educaţia elevilor
susţinerea promovării
Colaborare cu reprezentanţi ai
Ong-urilor, instituţiilor de cultură
din ţară și din străinatate
160
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
PLANUL OPERAŢIONAL
O3, O4
ŢINTE RESURSE REZULTATE
OPŢIUNI STRATEGICE
• Existenţa liniilor de
STRATEGICE STRATEGICE AŞTEPTATE
Dezvoltarea unor module
comunicare internă și
/opţionale privind
• Toate cadrele
interinstituţională
comunicarea
Formarea resursei umane în didactice utilizează
vederea utilizării sistemelor de tehnologiile
comunicare și realizarea unei Resursa umană informaţionale și
comunicări eficiente foarte bine liniile de comunicare

• 75% dintre elevi

pregatită existente
T4: Utilizarea profesional
unui sistem Dotarea tuturor utilizează sistemele
eficient de compartimentelor cu mijloace informaţionale
moderne de comunicare
• Existenţa structurii
comunicare existente în școală
Resurse de
expertiză: participative care
Crearea unor structuri
existenţa unor monitorizează
participative elevi - personal
cadre didactice schimbul de informaţii
propriu – comunitate pentru
cu expertiză și cu comunitatea
realizarea schimbului de
experienţă
informaţii cu exteriorul
și adecvarea acestuia la
contextul comunitar concret
• Existenţa monografiei
Responsabilizarea și motivarea
și a materialelor de
resursei umane pentru
promovare a imaginii
promovarea imaginii școlii
• Implicarea tuturor
școlii
Atragerea de resurse pentru
T5: Promovarea realizarea unor materiale de cadrelor didactice
imaginii unităţii promovarea a imaginii școlii pentru promovarea
școlare pe plan imaginii și/sau
local, naţional și realizarea de materiale

• Existenţa contractelor
internaţional promoţionale
Realizarea unor parteneriate
cu instituţii/ organizaţii/
• Existenţa programului
de parteneriat
mass-media, co-interesate în
promovarea imaginii școlii
de activităţi
extrașcolare

161
Exemple De Bună Practică
 Programe stabilite
Pentru realizarea scopurilor menţionate în proiect au fost definite
următoarele programe:
1. Programul de pregătire a cadrelor didactice
2. Programul de modernizare a bazei materiale
3. Programul „Dimensiunea Europeană și egalitate de șanse”
4. Programul de întărire a legăturilor dintre școala și comunitate
5. Programul de promovare a imaginii școlii

1. Programul de pregătire a cadrelor didactice

Activitate Obiective operaţionale Termen

Formarea grupului de lucru
Realizarea chestionarului de nevoi
Stabilirea
Aplicarea chestionarului tuturor cadrelor didactice din școală
necesarului de
Interpretarea chestionarului
formare a cadrelor
Studierea fișelor de formare profesională a cadrelor
didactice în
didactice 2011-2016
conformitate cu
Intocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare
opţiunile strategice
pe: utilizarea echipamentelor audio - video, aplicarea
definite
metodelor activ- participative centrate pe elev, probleme
de comunicare, utilizare de echipamente informaţionale

în funcţie
Formarea cadrelor
Realizarea unui grafic de formare de numărul
didactice
formabililor

Realizarea de asistenţe la orele de curs

Monitorizarea Realizarea unor registre de evidenţă a utilizării
activităţii cadrelor echipamentelor permanent
didactice Urmărirea utilizării echipamentelor audio-video și
informaţionale

2. Programul de modernizare a bazei materiale

Activitate Obiective operaţionale Termen

Inventarierea Stabilirea comisiei de inventariere a lucrărilor necesare

tuturor lucrărilor Derularea inventarierii
iunie
necesare Stabilirea necesarului de resursă financiară
reamenajării Stabilirea surselor de finanţare

162
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

lista cadrelor didactice cu nevoi de

Materiale: hârtie, copiator, toner,
formare pe: utilizarea
creioane, pixuri
echipamentelor audio-video,
De timp: necesar aplicării și
Director aplicarea metodelor activ-
interpretării chestionarului
Director adjunct participative centrate pe elev,
Financiare: resurse extrabugetare,
probleme de
De autoritate: recunoaștere a nevoii
comunicare, utilizare de
de formare
echipamente informaţionale

la finalul cursurilor, 70% dintre

Materiale: calculator cu legătură la
Director cadrele didactice instruite vor fi
Internet și imprimantă, copiator,
Directorul capabile să utilizeze echipamentele
tablă, consumabile
adjunct audio-video, să aplice metode
De timp: necesar formării
Formatori activ-participative centrate pe elev,
Financiare: necesare asigurării
să comunice eficient, să utilizeze
consumabilelor
echipamentele informaţionale
Materiale: fișe de asistenţă
De timp: necesar efectuării
Existenţa fișelor de asistenţă
Director asistenţelor, monitorizării utilizării
Utilizarea zilnică a echipamentelor
Șefi de catedre echipamentelor
de către toţi profesorii, conform
Financiare: necesare eventualelor
registrului de evidenţă
activităţi de întreţinere a
echipamentelor

Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Materiale: hârtie, creioane, pixuri
De timp: necesar inventarierii
Director De autoritate: recunoaștere la lista de inventar
nivelul direcţiei de învăţământ din
Primărie
163
Exemple De Bună Practică
 Activitate Obiective operaţionale Termen

Realizarea lucrărilor
Efectuarea lucrărilor de reamenajare/ igienizare anual
de reamenajare

Stabilirea comisiei de inventariere a necesarului de dotare

Stabilirea Inventarierea existentului de dotare
necesarului de Stabilirea necesarului de dotare permanent
dotare Stabilirea necesarului de resursă financiară
Stabilirea surselor de finanţare
Achiziţionarea
de mobilier,
echipamente și Efectuarea achiziţiei de mobilier, echipamente și aparatură permanant
aparatură
modernă
3. Programul de pregătire „Dimensiune europeană şi egalitate de şanse”

Activitate Obiective operaţionale Termen

Utilizarea PC-ului și TIC pentru găsirea de

Identificarea resurselor resurse educaţionale
permanent
educaţionale europene Realizarea unor schimburi de experienţă

Realizarea unui portofoliu tematic

Realizarea unor materiale Informarea tuturor cadrelor didactice
referitoare la asupra subiectului în discuţie permanent
„Dimensiunea europeană “ Desfășurarea unei mese rotunde cu
exemple de bune practici

Formarea unor cadre didactice

Selectarea cadrelor didactice
în crearea
Contactarea organizaţiilor/instituţiilor care
deprinderilor sociale și tehnice 2011-2016
pot furniza asistenţă de specialitate
de promovare a valorilor
Formarea cadrelor didactice
europene

Identificarea nevoilor de Formarea echipei care va realiza studiul

formare a elevilor privind Realizarea de chestionare pentru grupurile
2011-2012
deprinderile sociale și tehnice de de interes: elevi, cadre didactice
promovare a valorilor europene Centralizarea datelor

164
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Resurse Indicatori de performanţă
Materiale: în funcţie de necesităţi Sălile reamenajate
De timp: necesar realizării lucrărilor Exterioarele clădirilor
Director
Financiare: necesare materialelor și gardul liceului
plăţiia muncitorilor
Materiale: hârtie, creioane, pixuri
De timp: necesar inventarierii
Director De autoritate: recunoaștere la listele cu dotările necesare
nivelul direcţiei de învăţământ din
Primărie
Materiale: în funcţie de devizie
De timp: necesar efectuării
lucrărilor Existenţă aparatură, echipament,
Director
Financiare: necesare plăţilor mobilier conform planurilor
De autoritate: recunoaștere de
direcţia învăţământ primărie

Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Materiale: calculator cu legătură la

Internet și imprimantă, consumabile Existenţa proiectelor
Coordonatorul de
De timp: necesar căutării Existenţa unei baze de
proiecte și programe
Financiare: necesare realizării resurse informaţionale
schimburilor (finanţare externă)

Coordonatorul de
Materiale: calculator cu legătură la
proiecte și programe
Internet și imprimantă, consumabile Dicţionarul de termeni
Profesori de limba
De timp: necesar realizării materialelor Materiale informative
română și limbi
Financiare: necesare asigurării logisticii
străine

Directorul Materiale: calculator cu legătură la

Directorul adjunct Internet și imprimantă, consumabile
Coordonatorul de De timp: necesar formării Formarea cadre didactice
proiecte și programe Financiare: necesare plăţii formatorilor,
RFC asigurării suportului de curs

Materiale: calculator cu legătură la

Internet și imprimantă, consumabile
Echipa desemnată Centralizatorul datelor
De timp: necesar realizării studiului
Financiare: asigurării logisticii

165
Exemple De Bună Practică
 Activitate Obiective operaţionale Termen
Desfășurarea de activităţi extra-
curriculare online cu parteneri Participare la eTwinning permanent
din străinatate

4. Programul de întărire a legăturilor dintre şcoala şi comunitate

Activitate Obiective operaţionale Termen

Realizarea de activităţi extrașcolare cu Poliţia,

Organizarea de activităţi biserica, Spitalul, Ong-uri, Primărie
permanent
comune lansarea de proiecte/ programe comune cu alte
școli locale

Actualizarea site-ului școlii

Realizarea unei reţele de Organizarea unui forum de discuţii pe site-ul
comunicare eficientă școală școlii permanent
- comunitate Realizarea unei agende cu numere de telefon/
adrese de e-mail specifică comunităţii
Identificarea posibililor sponsori
Obţinerea unor sponsorizări Realizarea de contracte
permanent
Obţinerea de sponsorizări
Desfășurarea unor activităţi comune

Incheierea de parteneriate Identificarea tuturor partenerilor locali

cu organizaţii din Incheierea de contracte de parteneriat permanent
comunitatea locală Desfășurarea de activităţi comune cu aceștia

5. Programul de promovare a imaginii şcolii

Activitate Obiective Termen

Vizitarea unităţilor școlare Cunoașterea școlilor cu acelasi statut
și promovarea directă a Derularea de activităţi comune permanent
ofertei educaţionale Prezentarea școlii

Desemnarea unei echipe care să realizeze

Realizarea materialelor
materiale promoţionale permanent
promoţionale
Promovarea revistei școlii

166
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Resurse Indicatori de performanţă
Coordonatorul de Materiale: calculator cu legătură la
Realizarea a 3 astfel de
proiecte și programe Internet
parteneriate
Prof. de informatică De timp: necesar derulării activităţilor

Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Materiale: în funcţie de
Directorul adjunct
activitate
Coordonator de proiecte și Existenţa proiectelor/programelor
De timp: necesar
programe
realizării activităţii
Director
Existenţa site-ului școlii cu forumul
Catedra informatică Materiale: calculator,
de discuţii
Secretariat hârtie
Existenţa agendei cu numere de
Coordonator de proiecte și De timp: necesar
telefon/adrese e-mail specifică
programe realizării activităţilor
comunităţii

De timp: necesar
Director Contractele de sponsorizare
inventarierii

Director De timp: necesar

Director adjunct identificării Existenţa contractelor de
Coordonator de proiecte și partenerilor și încheierii parteneriat
programe parteneriatelor

Responsabili Resurse Indicatori de performanţă

Directorul adjunct Materiale: de prezentare a școlii
Realizarea cel puţin a unei
Coordonator de De timp: necesar vizitelor
vizite lunare
proiecte și programe
Materiale: hârtie, copiator, calculator,
imprimantă
Realizarea de pliante diferite
De timp: necesar realizării
Echipa desemnată Realizarea a 2 numere din
materialelor
revista școlii
Financiare: necesare asigurării cu
consumabile

167
Exemple De Bună Practică

RESPONSABILITATEA
MONITORIZĂRII ŞI
EVALUĂRII
echipa de lucru
echipa managerială
responsabilii comisiilor
metodice şi tematice:
168
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
PROGRAMUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
TIPUL ACTIVITĂŢII
-întâlniri de informare, actualizare;
-sedinţe de lucru pe termene fixate anterior;
-întâlniri cu membrii CEAC
-acţiuni specifice cuprinse în planul managerial, planul CA,
tematica CP;
-discuţii de informare, feed-back;
-rapoarte semestriale;
-rapoarte anuale;
-analiza rapoartelor CEAC.
-planuri manageriale -pentru implementarea PDI-ului;
-rapoarte semestriale și lunare;
-fișe de autoevaluare;
-portofoliile membrilor comisiei;
-asistenţe/inter-asistenţe;
-lecţii demonstrative;
-acţiuni extracurriculare;
-schimb de experienţă în cadrul cercurilor pedagogice sau în
cadrul unor proiecte.
 PDI liceu,
filiera teoretică, profil real - umanist
6.11
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE

- Denumirea unităţii școlare: liceul Teoretic „g.C.”
- Tipul de unitate școlară: liceul teoretic cu predare în limba română, profil
real - umanist, specializările matematică - informatică, știinţe ale naturii, filologie,
știinţe sociale
- Forme de învăţământ: zi
- liceu: niveluri de organizare: ciclul secundar inferior clasele IX-X, ciclul
secundar superior XI - XII
- nr. total clase: 30
- oferta curriculară este elaborată în funcţie de: baza materială existentă,
resursa umană (profesori), discipline de teze/probe de bacalaureat, solicitarea
elevilor și părinţilor
- discipline opţionale cu programe școlare proprii
RESURSE STRATEGICE
Resurse umane
- nr. posturi didactice: 53
- nr. cadre didactice calificate: 53
- nr. directori: 2
- nr. posturi didactice auxiliare: 10
- nr. posturi nedidactice: 7
- nr. posturi cabinet consiliere psihopedagogică:1
Informaţii cu privire la elevi
- nr. total elevi: 935
- Realizarea planului de școlarizare 100%
- Rata de promovabilitate la bacalaureat: 100%
- Rata de promovabilitate / repetenţie / abandon: 0
- Situaţie disciplinară: bună
- Participare la olimpiade, concursuri școlare: premii municipale,
naţionale și internaţionale
Baza materială: 4 corpuri de clădire, 30 de săli dintre care: laboratoare și
cabinete 15, săli de clasă 15, 2 săli de sport, 1 sală de festivităţi multifuncţională,
club, amfiteatru, CDI, 1 bibliotecă cu peste 33000 volume, 1 muzeu scolar, 2
cabinete medicale, 1 cabinet psihopedagogie, 1 bază sportivă în aer liber, 4 săli
pentru arhivare, secretariat, contabilitate etc.
Relaţia cu comunitatea: părinţi (Asociaţia de Părinţi - Profesori, Consiliul
Consultativ al Părinţilor), parteneriate cu comunitatea educaţională locală cu
Ong- uri și Instituţii de învăţământ superior, parteneriate externe (școli din
barcelona, Suedia și Franţa).
169
Exemple De Bună Practică
 Analiza PESTE
1) la nivel naţional:
• Integrarea în U.E. conduce la alinierea învăţământului la standardele
internaţionale, diminuarea centralismului, birocraţiei, corupţiei.
2) la nivel local:
• Dezvoltarea şi modernizarea şcolilor, dezvoltarea asistenţei şi protecţiei
sociale, programe de sprijin financiar pentru elevii aflaţi în dificultate.
POLITIC
3) la nivelul școlii
• Neangajarea politică
• Capacitatea unor cadre didactice de a elabora politici în domeniul educaţiei.
Contextul politic intern și internaţional din domeniul educaţiei sunt favorabile
dezvoltării școlii, pe liniile ei deja tradiţionale (tehnologii informaţionale și de
comunicaţie, limbi moderne, parteneriate interne și externe).
Din punct de vedere legislativ, învăţământul preuniversitar funcţionează pe

• Ordinul MECTS nr. 5606/2012 privind organizarea și desfășurarea evaluării

baza următoarelor acte normative:

• Ordinul MECTS nr. 4801/2010 cu privire la Metodologia de organizare și

naţionale pentru absolventii clasei a VIII-a, în anul școlar 2012-2013;

desfășurare a evaluării naţionale și programele pentru disciplinele la care se

• Ordinul MECTS nr. 5608/31.08.2012 privind organizarea și desfășurarea

susţine evaluarea naţională;

• Ordinul MECTS nr. 4802 privind organizarea și desfășurarea admiterii în

admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul școlar 2012-2013;

• Ordinul MECTS nr. 5610/2012 privind organizarea și desfășurarea examenului

învăţământul liceal de stat;

• Ordinul MECTS nr. 4799/2010 privind Metodologia de organizarea și

de bacalaureat naţional 2013;

• Ordinul MECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele și programele examenului

desfășurarea examenului de bacalaureat;

• legea nr.35/2006 privind creșterea siguranţei în unităţile de învăţământ;

de bacalaureat naţional;
LEGISLATIV
• guvernul României - Programul naţional de guvernare 2009 - 2012, și

• Iniţierea și susţinerea de către guvern a unor programe sociale (suplimentul

Programul naţional de Reformă, capitolele referitoare la educaţie;

gratuit de hrană, “laptele și cornul”, pentru preșcolarii din grădiniţele cu

program normal și elevii din clasele I-VIII; manuale gratuite pentru învăţământul
obligatoriu; rechizite școlare gratuite pentru elevii din clasele I-VIII cu venituri

• Strategia postaderare a MEn, 2007-2013;

mici; burse sociale);

• Consiliul Uniunii Europene, Raportul cu privire la “Învăţarea de-a lungul

vieţii în serviciul cunoștinţelor, creativităţii și inovării”, bruxelles, 13 ianuarie

• Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi

2010;

• Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul referitor la educaţie concluziile

2013-2020;

Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea

170 europeană în domeniul educaţiei și formării profesionale („ET 2020”).
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 • Interesul Primăriei (de sector) şi a Consiliului Local pentru reparaţii şi investiţii;
ECONOMIC
• Creşterea posibilităţii de identificare şi procurare a resurselor extrabugetare.

• Şomajul şi sărăcia, probleme sociale atât la nivel naţional cât şi local,

influenţează tendinţa tinerilor/adolescenţilor spre acte de delincvenţă;
SOCIAL
• Diferenţe de statut social între mediile familiale ale elevilor.
• Dotarea şcolii cu tehnică de calcul, aparatură de birotică, Internet,
mobilier;
• Accesul elevilor din şcoală la sistemul educaţional - informaţional AEL
TEHNOLOGIC
precum și la internetul școlii;
• Uzura morală şi fizică rapidă a tehnicii de calcul.
• Existenţa în şcoală a 2 cercuri ecologice şi unul de eco–turism care
promovează în rândul elevilor principiile privind protejarea spaţiilor verzi,
ecologizarea mediului, colectarea deșeurilor reciclabile;
ECOLOGIC
• Premii la concursurile naţionale, relaţii de parteneriat cu facultăţile ecologice
și cu alte Ong-uri de profil.

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Adaptarea curriculumului la nevoile
comunităţii și dezvoltarea CDS la nivelul
tuturor claselor;
- Participarea multor elevi cu rezultate bune și
foarte bune la competiţiile școlare.
PUNCTE SLABE
- Rezistenţa unor cadre didactice la promovarea
CDS-urilor cu conţinuturi noi și programe
școlare proprii;
- Rezistenţa elevilor din ciclul superior la
achiziţionarea unor manuale și auxiliare;
- Programe foarte încărcate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Ofertă bogată, centralizată la nivelul MEn de - Utilizarea neadecvată a sistemului informatic
CDS; în contradicţie cu nevoile reale ale elevilor.
- legislaţie ce permite adaptarea programelor
școlare prin CDS-uri la nevoile tinerilor;
- Procesul de descentralizare.

171
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Personal didactic cu o bună pregătire

metodico-știinţifică demonstrată prin
- Rezistenţa la schimbare, atât în rândul cadrelor
obţinerea de grade didactice;
didactice, dar și la unii elevi;
- Personalul didactic auxiliar și nedidactic
- Management slab la nivelul unor colective
calificat;
metodice (lipsa autorităţii responsabilului de
- Existenţa personalului medical
comisie metodică);
corespunzător;
- neadecvarea metodelor și tehnicilor de instruire
- Profesori cu nivel ridicat al competenţelor
la nevoile reale ale elevilor;
metodico - știinţifice și experienţă în-
- neintegrarea în activităţile didactice a metodelor
delungată la catedră;
moderne interactive de predare - învăţare -
- Toate cadrele didactice și cele didactic
evaluare;
auxiliare, participă la cursuri de formare
- neimplicarea unor cadre didactice tinere în
profesională și proiecte, programe etc;
derularea unor proiecte interne și internaţionale;
- Media de admitere este ridicată, element
- Reconsiderarea relaţiei profesor - elev (o mai mare
de tradiţie pentru această unitate de
flexibilitate în relaţia cu elevul);
învăţământ;
- Participare slabă a unor cadre didactice la cursurile
- Stabilitate crescută a personalului
de formare și perfecţionare (diriginţi);
didactic;
- blocarea unor posturi didactice auxiliare și
- Indicator de promovabilitate la
nedidactice (chiar dacă uneori sunt unice).
bacalaureatul este 100%, absolvenţii
regăsindu-se pe piaţa muncii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Cadrele didactice antrenate în alte activităţi socio-

- Ofertă mare și diversificată a cursurilor
se formare profesională de perfecţionare
(CCD, Universitate, Proiecte ISMb etc. )
- Exitenţa ofertei de formare a personalului
cu fonduri europene;
- Autonomie școlară sporită.
economice pentru a se putea întreţine (pregătire
superficială a lecţiilor);
- Plecarea unor cadre didactice valoroase în alte
sectoare de activitate;
- Intrarea în sistemul de învăţământ a unor cadre
didactice tinere cu slabă pregătire profesională;
- Incapacitatea cadrelor didactice de a se adapta la
exigenţele școlii.

172
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Spaţiile școlare modernizate oferă condiţii de igienă
și protecţie personală corespunzătoare elevilor; - lipsa resurselor financiare prin
- laboratoare și cabinete la toate disciplinele de autofinanţare pentru dezvoltarea bazei
învăţământ; didactice;
- Programe ce vizează dotarea cu sisteme informatice - Resurse financiare diminuate de la
și media performante; autorităţile locale;
- Mobilier școlar individual; - Mijloace de învăţământ insuficiente în
- baza sportivă modernă; laboratoare și cabinete;
- Televiziune integrată; - logistica informatică învechită.
-Existenţa centrului de formare și evaluare ECDl în școală.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa în școală a centrului municipal de
prevenire a faptelor antisociale;
- Surse de finanţare alternative; - Criza economică naţională și mondială;
- Descentralizarea sistemului de învăţământ - Salariile nemotivante pentru angajaţii
(finanţare „per capita”); sistemului.
- burse pentru elevi și alte ajutoare în sprijinul
acestora.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa protocoalelor de colaborare cu instituţii
din învăţământul superior, instituţii culturale (teatre),
Ong -uri, comunitate educaţională;
- Antrenarea părinţilor în activităţile educaţionale
din școală, în baza noii legi a educaţiei;
- Sprijinul constant al comunităţii locale în dezvoltarea
- nu toţi părinţii participă la acţiunile
școlii și modernizarea bazei materiale;
școlii;
- Derularea unor proiecte internaţionale de tip Regio,
- nu toate instituţiile educaţionale
Comenius și leonardo în care sunt antrenate cadre
exprimă interes pentru colaborare.
didactice și elevii;
- Existenţa Asociaţiei Părinţi Profesori;
- Colegiul face parte din Asociaţia Colegiilor
Centenare;
- Existenţa în școală a unui centru de prevenire a
faptelor antisociale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Insuficienta implicare a unor cadre
- Posibilitatea dezvoltării de noi parteneriate cu didactice în activităţile extrașcolare;
unităţi similare din ţară sau din alte ţări membre - Insuficienta implicarea a părinţilor
UE (pornind de la experienţa parteneriatelor deja elevilor cu performanţe școlare
existente). deosebite în activităţi educative
desfășurate în școală.
173
Exemple De Bună Practică
 Componenta strategicã
Deviza: VIZIUNEA
„Şcoala noastră – liceul Teoretic „g.C.” este o instituţie importantă în învăţământul
mediu democratic şi preuniversitar. Este o instituţie modernă în ceea ce privește viziunea
creativ de dezvoltare
pentru toţi şi
managerială, dar fără să se desprindă de tradiţia inaugurată încă de la înfiinţare
performanţă pentru în anul 1860. Recunoașterea valorii școlii se datorează muncii de zi cu zi a
fiecare.” fiecărui cadru didactic, dar și a generaţiilor de elevi.

MISIUNEA

• să asigure implementarea programului de guvernare în domeniul

Unitatea noastră este una modernă, care-și propune:

• să asigure un învăţământ de calitate în contextul armonizării cu

Reformei învăţământului;

• să formeze absolvenţi cu nivel înalt de pregătire și cultură generală

standardele Uniunii Europene;

• să-și menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil teoretic,

solidă;

• să formeze personalităţi puternice;

specializările real și umanist;

• să construiască un set de valori individuale de natură profesională,

socială și culturală în funcţie de care să-și orienteze comportamentul și întreaga
carieră.
Această viziune poate să devină realitate în funcţie de sincronizarea
obiectivelor cu posibilităţile de realizare a acestora.

Obiectivele școlii sunt:

1. Să formeze și să consolideze deprinderi, abilităţi și competenţe ce
permit intrarea în învăţământul superior sau încadrarea pe piaţa muncii;
2. Să ofere elevilor posibilitatea de a-și satisface dorinţa de cunoaștere,
de a folosi tehnicile informaţionale, de a dobândi abilităţi de comunicare în
limbile moderne.
Realizarea acestor obiective printr-un curriculum specific și printr-o
valorificare eficientă a resurselor umane și materiale va răspunde cerinţelor și
expectanţelor elevilor, părinţilor, profesorilor și comunităţii.
Partenerii educaţionali ai liceului: elevi, părinţi, comunitate, instituţii
publice au beneficiat, prin implicare, de competenţele profesionale ale cadrelor
didactice, didactic - auxiliar, de certitudini: educaţie, decenţă, siguranţă,
deschidere spre nou.
beneficiarii acestor obiective și valori, elevii sau partenerii au găsit aici
respectarea și aplicarea legislaţiei în raport cu AQUIS-Ul COMUnITAR în
ceea ce privește calitatea, eficientizarea și desfășurarea procesului de predare-
învăţare - evaluare.

174
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Tinte
, strategice
A. Asigurarea unui nivel de pregătire a elevilor corespunzător nevoilor
societăţii, aspiraţiilor și capacităţii individuale.
b. Stimularea formării continue a cadrelor didactice în vederea creșterii
calităţii actului didactic.
C. Modernizarea procesului instructiv - educativ.
D. Dezvoltarea parteneriatului educaţional la nivel naţional și
internaţional.

Optiuni
, strategice
Ţinta
Domenii strategice Programe de dezvoltare
strategică
- Dezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale
adaptate nevoilor elevilor și resurselor școlii
Dezvoltarea
- Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în A, C
curriculară
activitatea instructiv-educativă
- Programe de consiliere și dezvoltare profesională
- Programul anual de reparaţii și investiţii
Dezvoltarea - Programul de dotare cu obiecte de inventar și mijloace
C A, b, F, g
resurselor materiale de învăţământ performante pentru toate disciplinele și
în toate spaţiile școlare

Dezvoltarea - Programe de formare și dezvoltare profesională

b, A, E, F, g
resurselor umane - Programe de consiliere profesională

Dezvoltarea relaţiilor - Programe educative extrașcolare A, DE, D,

comunitare - Programe educative interinstituţionale C, g

175
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
Dezvoltarea în cadrul CDS-ului a unor opţionale adaptate nevoilor elevilor
şi resurselor şcolii
Ţinta A, C
Activităţi Obiective Resurse Termen
• Oferta • Satisfacerea intereselor / • Resurse Martie –
DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

educaţională opţiunilor elevilor și părinţilor informaţionale Anual

prin elaborare de CDS adecvate

• Realizarea planului de • Fișa de opţiuni,

școlarizare cadre didactice Iunie-Iulie –
cu experienţă, Anual

• Accesibilitatea tuturor elevilor,

• Revista Școlii
indiferent de starea socială,
materială, etnie, la actul Anual
instructiv-educativ

Dezvoltarea utilizării sistemului informaţional în activitatea instructiv-

educativă
Ţinta A, C

Activităţi Obiective Resurse

• Achiziţionarea de soft-uri
cu programe necesare
predării diferitelor
discipline
DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
• Dezvoltarea competenţelor • CD-uri, dischete,
tehnice, la toţi elevii. laboratorul
AEl, laboratoare
informatică,

• Utilizarea calculatorului în • Exersarea abilităţilor elevilor în

Internet

actul didactic utilizarea tehnicii informatice • Calculator, Internet

• Utilizarea internetului în
la activităţi ale altor discipline Cancelarie

• Realizare de activităţi didactice • Cadre didactice,

completarea informaţiilor
și elaborarea materialelor
de lucru, atât de către
profesori, cât și de către
elevi
de învăţământ
cu pronunţat caracter practic Informaticianul școlii,
aplicativ prin utilizarea tehnicii ajutorul programator
informatice

176
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Etape Responsabili Indicatori de performanţă
- elaborarea ofertei educaţionale
Aplicarea chestionarelor de
- popularizare (afișaj, pliante flyere,
interese unui număr de cel
site- ul liceului)
puţin 150 elevi și 50 părinţi
- dezbateri Directori, Comisia
- expoziţii pentru Curriculum, 100% elevi înscriși în clasa a
Responsabili catedre, IX-a
- Târgul de ofertă educaţională –
Contabilitate,
ghidul liceelor
Secretariat, Diriginţi Toate solicitările de burse de
- ziua Porţilor deschise ajutor social (burse de orfani,
cazuri medicale) au fost
rezolvate favorabil

Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă

permanent - elaborarea Responsabil Minim o oră de TIC/elev/
necesarului de catedră săptămână, pentru activitatea
materiale independentă.

- studiu de piaţă Informaticianul Minim 2 ore/săptămână/

pentru identificarea școlii elev de utilizare TIC la alte
celei mai avantajoase discipline decât TIC sau
oferte (calitate/preţ) informatică.

conform - elaborarea Contabilitate Cel puţin... materiale (de

planificării graficului de lucru tipul...) pentru fiecare catedră,
calendaristice în laboratoarele de în fiecare semestru.
informatică
numărul elevilor cu grad
permanent Directori
ridicat de satisfacţie faţă de
disciplinele... a crescut cu ...%
Fiecare elev este implicat în cel
puţin un proiect din lista...

177
Exemple De Bună Practică
 Programe de orientare şcolară şi profesională
Ţinta A

Activităţi Obiective Resurse

• Planul activităţilor educative • Obiectivarea • Resurse umane: experienţă
orientării școlare ca profesori diriginţi și de
DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

• Protocoale de colaborare
și profesionale specialitate

• Resurse informaţionale
în acord cu
cu instituţii de învăţământ capacitatea
superior individului privind reţeaua instituţiilor

• Includerea în
de învăţământ superior,

• Pregătirea elevilor în specialităţi

școli postliceale, oferte
proiectul planului de burse de studiu în
coroborate cu cerinţele forţei de școlarizare a străinătate
de muncă (matematică- specializărilor
informatică, filologie-studiul corespunzătoare
intensiv al unei limbi străine) intereselor elevilor
și resurselor școlii

Programul anual de reparaţii şi investiţii

Ţinta A, C

Activităţi Obiective Resurse Termen

• lucrări de reparaţii • Crearea unui climat Financiare: anual
și investiţii optim de lucru, în - planul de buget
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA DE

concordanţă cu anual
normele legale igienico- - fonduri
sanitare extrabugetare

• Stimularea interesului
Umane:
- personalul
RESURSE FINANCIARE

elevilor pentru studiu administrativ și de

prin oferirea unui întreţinere
mediu de lucru “estetic
și funcţional”

• Competiţii între • Întreţinerea bazei

elevi în scopul materiale de către elevi elevi permanent
menţinerii prin estetizarea acesteia
curăţeniei, ordinii
și întreţinerii bazei
materiale

178
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Indicatori de
Termen Etape Responsabili
performanţă
septembrie - Studierea planului activităţilor Comisia Creșterea cu 5% a
anual educative propuse de ISJ/ISMb diriginţilor rezultatelor bune
- Dezbateri, discuţii cu părinţii și elevii și foarte bune la
Coordonatorul examene naţionale
- Consiliere psihopedagogică a elevilor de proiecte faţă de anul școlar
- Studierea și popularizarea ofertelor și programe anterior
sem. II instituţiilor de educative
anual învăţământ superior Consilierul Cel puţin 95%
psihopedagog din numărul
- Vizite, pretestări cu ocazia zilelor elevilor absolvenţi
porţilor deschise la diverse facultăţi obţin atestatul
Director adj. de competenţă
permanent Director lingvistică

Indicatori de
Etape Responsabili
performanţă
- elaborarea planului Director
de reparaţii și investiţii, Administrator financiar
pentru anul calendaristic Consiliul de Administraţie - Cel puţin 5 cabinete
următor, transmiterea modernizate până la
acestora la DgAUPP sfârșitul anului școlar
- întocmirea proiectului
de buget
-aprobarea bugetului
- organizarea licitaţiei prin Director
DgAUPP
- încheierea contractului
- stabilirea lucrărilor ce
pot fi efectuate din surse
extrabugetare

- desfășurarea Consiliul reprezentativ al părinţilor - Cel puţin 3 premii

programului educativ Consiliul reprezentativ al elevilor conform clasamentul
Coordonatorul de programe și proiecte concursului lunar
educative

179
Exemple De Bună Practică
 Programul de dotare cu obiecte de inventar şi mijloace de învăţământ
performante pentru toate disciplinele şi în toate spaţiile şcolare
Ţinta C, A, B
Activităţi Obiective Resurse
* Dezvoltarea bazei materiale prin -Finalizarea dotării cu • Financiare:
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA

dotarea cu video proiectoare a video proiectoare a - planul de buget

tuturor sălilor de clasă tuturor sălilor de clasă aprobat
umane:
- administraţie și
DE RESURSE FINANCIARE

contabilitate

* Amenajarea unor noi spaţii de -Realizarea de • Finanţare buget,

învăţare ca și cabinete la diferite parteneriate extrabugetar
discipline de studiu interinstituţionale

* Amenajarea unui spaţiu pentru • Financiare:

servirea mesei de prânz - planul de buget
aprobat
-Finalizarea amenajarii umane:
spatiului de servire a - administraţie și
mesei contabilitate

• Implicarea școlii în programe • Îndeplinirea tuturor • Profesori diriginţi,

care au ca finalitate dotarea descriptorilor elevi
cu mijloace de învăţământ de calitate
ATRAGEREA DE FONDURI

performante corespunzători

• Activităţi ce vizează creșterea • Spaţii oferite spre

Standardelor de
referinţă (nivel
resurselor extrabugetare optimal de realizare închiriere
a activităţii) aprobat

• Organizarea unor activităţi

prin h.g. 1534/2008

comune: elevi, părinţi, • Sala de curs, Cadre

comunitate, școală didactice, elevi

180
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Indicatori de
Termen Etape Responsabili
performanţă
decembrie Cumularea ofertelor, Administrator de Videoproiectoare
…… întocmirea dosarului de patrimoniu funcţionabile până la data
achiziţii Administrator de...
Contractarea firmei celei mai financiar
avantajoase ca ofertă de preţ Director
și calitate

Efectuarea măsurătorilor și Profesori limba 3 cabine amenajate de:

……. comenzii
Instalarea noului mobilier
Identificarea spaţiului
….
Identificarea resursei
financiare pentru procurarea
echipamentului necesar
română, istorie și limba română, istorie
matematică și matematică până la
sfârșitul anului școlar
Administrator de
patrimoniu Spaţiu pentru servirea
Administrator mesei de prânz până la
financiar sfârșitul anului școlar
Director

anual Înscrierea, participarea, Director ... activităţi desfășurate cu

întocmirea proiectului
conform Întocmirea documentaţiei,
contractului organizarea licitaţiei,
semnarea contractului
semestrial Stabilirea modalităţilor de
comunicare și colaborare cu
partenerii de proiect
Derularea activităţilor
Coordonatoriul părinţii în fiecare semestru
de proiecte
și programe
educative
Cel puţin 3 activităţi pe
Director semestru ce au ca scop
obţinerea de fonduri
extrabugetare în vederea
Director, dir. adj., achiziţionării a cel puţin 3
coordonatori videoproiectoare până la
de proiecte sfârșitul anului școlar
și programe
educative

181
Exemple De Bună Practică
 Programe de formare şi dezvoltare profesională
Programe de consiliere profesională
Ţinta B, A, C

Activităţi Obiective Resurse Termen

• Activităţi de formare periodică • Formarea cadrelor • Cadre didactice,
și continuă organizate de didactice în Fișa de asistenţă,
instituţii abilitate scopul aplicării Oferta CCD, permanent
metodelor de Materiale,
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

• Activităţi de perfecţionare
predare-învăţare referate elaborate
activ-participative în acest sens, lunar
organizate la nivelul
catedrelor și ariilor curriculare
(comunicări, mese rotunde,
colocvii)

• Consilii profesorale cu temă • Realizarea unui act • Sala de consiliu săptămânal

• Asistenţe la ore, discuţii • Fișe de asistenţă

didactic eficient
și atractiv pentru lunar
individuale, consiliere cu elev, calitate în Cadre didactice
fiecare cadru didactic educaţie

• lecţii demonstrative susţinute • Materiale săptămânal

• Programe CDS
de cadrele didactice cu didactice
experienţă februarie

• Activități de menţinere a unui • Perfecţionarea • Telefon, scrisori lunar sau

nivel ridicat al comunicării cadrelor didactice (carte poștală) permanent
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

cu familiile elevilor prin pe probleme în funcţie

întâlniri, lectorate, schimb de educative de caz
experienţă între diriginţi

• Activități în cadrul • Implicarea unui • Spaţii școlare, conform

parteneriatelor educaţionale număr crescut de dotarea existentă grafic și

• Internet, fax
dezvoltate cu reprezentanţi cadre didactice program de
ai comunităţii locale, dar și la în parteneriatele activităţi
nivel naţional și internaţional dezvoltate de educative,
unitatea școlară anual

182
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Etape
Stabilirea priorităţilor și nevoilor
de perfecţionare
Identificarea cursurilor de
perfecţionare
Organizarea în școală a cursurilor
oferite de instituţii abilitate
Elaborarea graficului de asistenţă
Elaborarea planului de activitate
lunar la nivelul catedrelor
Organizarea și desfășurarea
ședinţelor cu părinţii la început de
an școlar
Semnarea contractelor de
parteneriat școală-părinte
Planificarea acţiunilor educative și
de dezbatere în C.P.
Responsabili Indicatori de performanţă
Director Adeverinţe și/sau certificate
Responsabili catedre de formare continuă obţinute
CEAC de către cel puţin 15 cadre
didactice ce au participat
la cursuri pentru învăţarea
Responsabil metodelor de predare-
perfecţionare învăţare activ-participative
Responsabili arii
curriculare
Responsabil Participarea cadrelor
perfecţionare didactice la cel puţin o
Director activitate pe lună susţinută în
Director adj. cadrul comisiilor metodice
Responsabili catedre
Responsabili catedre
Diriginţi O întâlnire lunară cu părinţii
Directori pentru a se regla cerinţele
CEAC școlii cu nevoile copiilor
și realizarea unui program
ameliorativ
Director, Activităţi lunare organizate cu
Director adj. reprezentanţi ai comunităţii
Coordonator de proiecte locale pentru menţinerea
și programe educative unui flux informaţional
coerent, actualizat între
familie - școală - societate cu
scopul rezolvării problemelor
de etapă
183
Exemple De Bună Practică
 Programe educative extraşcolare
Ţinta D, C

Activităţi Obiective Resurse

• Activităţi care să dezvolte • Elaborarea • Internat, bibliotecă,
capacitatea de comunicare și unei oferte Cadre didactice, Elevi
structurare a informaţiilor extracurriculare de
larg interes pentru

• Activităţi de tipul: serbări școlare, • Elevi, locaţii de

elevi

balul bobocilor, balul absolvenţilor desfășurare

organizate de către elevi
DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

• Activităţi cultural-artistice și • Dezvoltarea • Casete video, CD-uri

sportive proiectate de către elevi bilităţilor de cu activităţi din anii

• Activităţi cultural-artistice și
autocunoaștere, anteriori

• Elevi, Cadre didactice

descoperire de noi
sportive, competiţii la care elevii valori, noi talente
sunt încuraţi să participe la elevi

• Activităţi ale reprezentanţilor • Dezvoltarea, la • locaţii de desfășurare

comunităţii pentru identificarea nivelul elevilor, a
unei locaţii adecvate desfășurării obiectivităţii
anumitor activităţi

• Stabilirea contactelor cu diferite • Identificarea/ • Proiecte/program

fundaţii, Ong-uri, agenţi economici procurarea unor
în scopul unor sponsorizări, utile noi surse de
diverselor activităţi extrașcolare finanţare

184
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Termen Etape Responsabili Indicatori de performanţă
permanent Discuţii: identificarea Colectivul de lunar se va edita câte un
intereselor elevilor redacţie a revistei număr din revista școlii în
Documentare, școlii care sunt prezentate aspecte
proiectare, evaluare din activitatea școlară și
extrașcolară
anual Prezentarea comisiei Coordonatorul de Cel puţin 2 activităţi
de profesori ce proiecte și programe organizate de elevi pe fiecare
monitorizează selecţii educative semestru
de oferte, organizare

permanent Prezentarea bilanţului Coordonatorul de

activităţilor din proiecte și programe Cel puţin 2 activităţi cultural-
domeniul extrașcolar educative artistice și sportive
Diriginţii
anual Provocare, Directori
conform Încurajare de Consiliul
graficului participare Reprezentativ al
Accept de participare elevilor

după caz Adrese, cereri, Diectori Cel puţin 3 contracte de

informări Coordonatorul de parteneriat încheiate cu
proiecte și programe reprezentanţii comunităţii
educative, C.E.A.C. până la sfârșitul semestrului I

permanent Prezentare proiect, Director Cel puţin 2 acorduri de

identificare relaţii, Coordonator de sponsorizare, donaţie până la
contact, „negociere” proiecte și programe sfârșitul semestrului I
educative
Consiliul
reprezentativ al
elevilor și părinţilor

185
Exemple De Bună Practică
 Programe educative interinstituţionale
Ţinta D, C
Activităţi
• Programe educaţionale ce
urmează a fi desfășurate în
parteneriat cu instituţii din
ţară sau din străinătate în
cadrul temelor dezbătute la
nivelul Clubului European din
școală
• Întâlniri cu personalităţi
remarcabile din diverse
domenii (Cenaclul literar:
DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE
Amurg sentimental)
• Acţiuni pentru prevenirea
consumului de droguri și
delicvenţei juvenile, violenţei
• Activităţi ecologice
• Activităţi pe tema „Educaţie
pentru sănătate”
• Acţiuni umanitare în
parteneriat cu Centrele de
plasament pentru copii și
Direcţia de protecţie socială
• Acţiuni în colaborare cu
mass-media
186
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Obiective
• Dezvoltarea
parteneriatului
educaţional, în
perspectiva integrării U.E.
• Dezvoltarea spiritului
competiţional
• Dezvoltarea educaţiei
pentru valori
• Dezvoltarea educaţiei
pentru sănătate
• Dezvoltarea educaţiei
• Dezvoltarea educaţiei
ecologice
• Dezvoltarea imaginii
pentru viaţa comunităţii
pozitive a școlii
• Promovarea egalităţii de
șanse pentru toţi elevii
inclusiv cei cu dizabilităţi
fizice sau probleme
sociale
Resurse
• Umane: profesori de
limbi străine, fizică,
• Elevi, cadre didactice
chimie, biologie,
Reprezentanţi ai
instituţiilor partenere
• Materiale
documentare: TV,
• Elevi, materiale de
video
informare, soft-uri
• Elevi,
Cadre didactice, Poliţie
Comunitară
Elevi,
Diriginţi, Administrator,
Reprezentant adm.
materiale
Reprezentanţii
Ministerului Sănătăţii,
Ong-uri
Elevi,
Profesori,
locaţia de desfășurare
 Indicatori de
Termen Etape Responsabili
performanţă
anual Instalarea noului Coordonator
mobiler, dotare, de proiecte
amenajare și programe
educative
anual Proiectare, Contactare Profesorii de limbi Cel puţin 3 programe
permanent parteneri, Accept de străine educaţionale
parteneriat

permanent Stabilire, propunere, Coordonator Cel puţin 3 activităţi

întocmirea graficului de proiecte pentru prevenirea
activităţilor și programe consumului de droguri
Pregătirea materialelor educative și delicvenţei juvenile,
Stabilirea echipelor de Directori violenţei
lucru, a participanţilor Coordonator
semestrial și invitaţilor de proiecte
și programe
educative
semestrial Fixarea și anunţarea Director Semestrial, 45% din
programului de Coordonator numărul elevilor vor
activitate de proiecte participa la cel puţin 2
și programe activităţi ecologice
educative

când este cazul Prezentare ofertă, Coordonator Cel puţin 2 activităţi

Invitaţii, de proiecte umanitare cu Centrele de
Organizare și programe plasament pentru copii
educative și Direcţia de protecţie
socială în fiecare semestru
când este cazul
Apariţia lunară în presa
locală a cel puţin 2 articole
ce promovează activitatea
școlară și extrașcolară

187
Exemple De Bună Practică
 6.12 PDI şcoală specială

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Şcoala Gimnazială Specială ,,SFÂNTA MARIA”
2012 - 2017
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE
Istoric: Școala gimnazială Specială ,,SFÂnTA MARIA” este înfiinţată din
anul 1967 și școlarizează elevi/copii cu deficienţă mintală moderată, profundă,
severă și asociată. Unitatea școlară e situată în zona de nord a orașului și
răspunde nevoilor de educaţie, recuperare compesare, ale elevilor cu CES din
tot orașul și din zonele limitrofe.

•
Cultura organizatorică:
Este caracterizată prin ethos profesional înalt. Valorile dominante
sunt: cooperare, respect reciproc, muncă în echipă, atașament faţă de copii,
creativitate și dorinţa de perfecţionare.

• preșcolar;
Nivel de învăţământ:

• primar;
• gimnazial.

COMPETENŢE ŞI STRUCTURI MANAGERIALE

Managerul are abilităţi și competenţe organizatorice, abilităţi în
negocierea și rezolvarea conflictelor. A absolvit cursuri de management:
Management educaţional, CMU.
Echipa managerială valorizează oferta educaţională a școlii, coordonează
proiecte educaţionale prin care promovează imaginea școlii.
Există o comunicare eficientă intra- și interinstituţională la nivelul
sistemului de învăţământ special.
În cadrul comisiei CEAC există un set de proceduri de evaluare a
rezultatelor învăţării și proceduri pentru evaluarea corpului profesoral.

• Disciplinele opţionale existente și posibilitatea diversificării acestora;

RESURSE STRATEGICE

• Programe Şcoala după şcoală, Şcoală de vară;

• 35 cadre didactice titulare cu gradul didactic I, doi metodiști;
• Posibilitatea și disponibilitatea echipei manageriale de organizare a
concursului de titularizare în vederea asigurării calităţii corpului profesoral.

188
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza PESTE
• Apropierea școlii de comunitate, prin adoptara unor politici
POLITIC
• Fenomenul de descentralizare.
corespunzătoare în administraţie și finanţare;

• Finanţarea școlii prin consiliile locale/judeţene;

• Orientarea spre o cultură a proiectelor.
ECONOMIC

• Integrarea unor categorii de copii cu CES în învăţământul de masă;

• Schimbări privind așteptările comunităţii faţă de școală;
• Dificultăţi în accesul pe piaţa muncii sau continuarea studiilor pentru
SOCIAL
mulţi dintre absolvenţi.
• Introducerea tehnologiilor moderne în practica educaţională;
TEHNOLOGIC • Redimensionarea sistemului de formare și dezvoltare profesională a
cadrelor didactice.
• legislaţia pentru protecţia mediului înconjurător;
• Amploarea programelor de protejare și conservare a mediului natural.
ECOLOGIC

Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI
- Școala dispune de documente
curriculare specifice (planuri de
învăţământ, programe școlare);
- Există șase programe CDS;
- În activitatea didactică, la clasele cu
elevi cu deficienţe severe, profunde și
asociate și în activitatea terapeutică,
recuperatorie și de compensare se
utilizează programe de intervenţie
personalizate;
- Adaptarea conţinuturilor la nivelul de
înţelegere al elevilor.
OPORTUNITĂŢI
- Alternative educaţionale care să
completeze ,,nișele” din planul cadru:
Şcoala după şcoală, Şcoala de vară,
discipline opţionale diversificate;
- Mediatizarea problematicii legate de
integrare și sprijinul MEn/ISJ-uri/sindicate.
PUNCTE SLABE
- lipsa manualelor școlare, a materialelor auxiliare
(manuale vechi, conţinuturi - teme nereprezentative
de actualitate din punct de vedere al mesajului pe
care îl transmit, neadecvate nivelului de dezvoltare
psihoindividuală a elevilor din școala specială).
AMENINŢĂRI
- Planul-cadru restricţionează numărul de ore alocat
unor discipline ca: educaţie fizică, abilitare manuală,
educaţie tehnologică, educaţie muzicală cât și
numărul de ore redus pentru terapiile specifice;
- Programe școlare neadaptate la nivelul de
dezvoltare psihoindividuală a elevilor și discipline
nereprezentative pentru nevoile educative ale
elevilor cu CES;
- Politica educaţională de integrare a copilului cu
dificultăţi de învăţare în învăţământul de masă, fără
asigurarea cadrului afectiv și a structurilor de sprijin
necesare.
189
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Încadrarea cu personal calificat, care are
experienţă în activitatea cu elevii cu deficienţă
mintală;
- Procent mare de cadre didactice cu gradul
didactic I și II; - nerealizarea numărului minim de elevi la
- Personal didactic auxiliar cu experienţă; două clase (grupa de preșcolari și clasa I).
- Existenţa firmei de pază care asigură
securitatea elevilor;
- Reducerea absenteismului și abandonului
școlar cu 5%.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Refuzul familiilor de a-și înscrie copiii cu
deficienţă mintală în învăţământul special;
- numărul redus de profesori de sprijin în
- Descentralizarea sistemului de învăţământ raport cu numărul de elevi ce necesită servicii
și reorganizarea reţelei școlare (concurs de de sprijin;
titularizare la nivel de unitate). - Demersul greoi de orientare școlară și
profesională către școlile speciale afectează
finalizarea efectivelor de elevi la începutul
anului școlar.

RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Starea fizică a spaţiilor școlare corespunzătoare
activităţii educativ-recuperatorii;
- Mobilier școlar adecvat cantitativ și calitativ;
- Existenţa cabinetelor de terapii specifice:
terapia tulburării de limbaj, kinetoterapie, - lipsa de resurse financiare pentru desfășurarea
psihodiagnoză; laborator AEl - dotate activităţilor extrașcolare și extracurriculare și
corespunzător; pentru îmbunătăţirea dotării logistice.
- Achiziţionarea serviciilor de catering și
medicale;
- bugetul de venituri și cheltuieli acoperă
nevoile financiare minimale ale școlii.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Salariile în învăţământ încă nu sunt atractive

- Surse de finanţare extrabugetară; și motivante pentru cadrele didactice;
- Fonduri insuficiente aprobate pentru nevoile
reale ale școlii;

190
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI
- Existenţa și activitatea comitetului de părinţi
pe școală;
- Derularea programului ,,Şcoala părinţilor”;
- Implicarea școlii în Programul naţional
,,Strategia Naţională de Acţiune Comunitară”;
Realizarea revistei școlii;
- Dezvoltarea relaţiei profesori-părinţi prin
realizarea de activităţi extrașcolare și prin
parteneriate cu unităţi școlare din alte judeţe;
- Încheierea de parteneriate cu Primăria, Poliţia
și Ong-urile.
OPORTUNITĂŢI
- Emisiuni dedicate elevilor cu dizabilităţi,
reviste etc.
PUNCTE SLABE
- Popularizarea insuficientă a serviciilor
educaţionale oferite de școala specială
(terapia tulburării de limbaj, consiliere,
profesor itinerant/de sprijin, kinetoterapie,
psihoterapie).
AMENINŢĂRI
- Perceperea negativă a elevilor deficienţi de
către membrii comunităţii;
- Mediul economic și de afaceri este puţin
interesat de susţinerea învăţământului special;
- Mediul economic defavorizat din care provin
elevii.

Componenta strategicã
MISIUNEA ŞCOLII
Echipa managerială își propune ca toţi absolvenţii unităţii noastre Motto
școlare să beneficieze de programe educative de recuperare - compensare, în ,,Cu ajutorul şcolii
vederea inserţiei sociale. speciale îmi găsesc
Școala specială este un sistem educaţional deschis care oferă locul în societate”.
elevilor cu CES, posibilitatea valorificării potenţialului psihointelectual,
facilitându-le adaptarea la cerinţele societăţii, dezvoltarea stimei de sine și
câștigarea autonomiei personale.

ŢINTE STRATEGICE
1. Realizarea de materiale didactice auxiliare în vederea completării
mesajului informativ - educaţional din manualele și programele școlare;
2. Iniţierea și derularea unor programe de diseminare în școlile de
masă și în comunitatea locală a ofertei educaţionale a unităţii școlare;
3. Atragerea de surse de finanţare extrabugetare pentru modernizarea
mediului școlar.

191
Exemple De Bună Practică
 Optiuni
, strategice
Ţintă strategică Opţiunea privind curriculum
1. Realizarea unor materiale didactice Identificarea unor deprinderi, priceperi, abilităţi
auxiliare în vederea completării mesajului și comportamente.
informativ-educaţional din manualele și
programele școlare.

2. Iniţierea unor programe de diseminare în Schimburi de experienţă cu școli din

școlile de masă și în comunitatea locală a
ofertei educaţionale a unităţii școlare.
3. Atragerea de surse de finanţare
extrabugetare pentru modernizarea
mediului școlar.
învăţământul de masă pentru popularizarea
ofertei educaţionale. Activităţi comune
extracurriculare cu elevii din învăţământul de
masă.
Organizarea unor ateliere de lucru pentru
dezvoltarea abilităţilor manuale.

Componenta operationalã
,
PLAN OPERAȚIONAL
Obiective Activităţi Resurse
1. Realizarea unor -Stabilirea echipelor de lucru; -20 de cadre
auxiliare didactice la cel -Stabilirea structurii ghidului și al didactice;
puţin o disciplină din programului de lucru; -Fonduri
cele 7 arii curriculară. -Elaborarea în cadrul comisiilor metodice a extrabugetare,
materialelor auxiliare curriculare. Materiale de
specialitate
existente în școală.
2. Diseminarea ofertei Stabilirea echipelor de lucru; -10 cadre didactice;
educaţionale a unităţii Elaborarea ofertei educaţionale; -10 părinţi;
noastre școlare în Stabilirea reţelei de școli generale în care -pliante, DVD-uri,
școlile de masă și în vor fi diseminate informaţiile: profesorii materiale power-
comunitatea locală. itineranţi popularizează oferta educaţională point;
în școlile de masă; -1000 ROn alocate
Coordonatorul de programe și proiecte din buget.
școlare și extrașcolare prezintă oferta
educaţională în cadrul Târgului de ofertă
educaţională.

3. Strângerea de Crearea atelierelor de lucru; - 8 cadre didactice;

10000 ROn pentru Stabilirea tipului de produse finite; - 20 elevi din școala
modernizarea mediului Participarea la Tărguri de Crăciun, Mărţișor, specială;
școlar. Paște; - 10 elevi voluntari
Depunerea de proiecte pentru obţinere din școala de masă.
de suport financiar din partea a doi agenţi
economici.
192
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Opţiunea privind resursa
materială
Identficarea unor resurse
financiare pentru editarea
materialelor auxiliare
specifice învăţământului
special.
Identificarea unor resurse
de autofinanţare în scopul
realizării programelor și
diseminării acestora.
Opţiunea privind resursa
umană
Cursuri de abilitare
curriculară
Alcătuirea unor echipe mixte
profesori-părinţi pentru
desfășurarea activităţii de
diseminare.
Opţiunea privind relaţiile
comunitare
Parteneriate cu tipografia,
CCD.
Reţea de comunicare între
școli și instituţii partenere.

Valorificarea produselor Formarea unor echipe mixte Participarea la târguri cu

activităţii în scopul cu elevi voluntari de la obiecte realizate de elevi.
autofinanţării. școlile de masă, desfășurarea Expoziţii cu vânzare;
atelierelor de lucru. Sensibilizarea opiniei publice.

Termene Responsabili Indicatori de realizare

martie Director Conceperea a cel puţin 7 auxiliare curriculare
Coordonatori comisii în școală, câte unul pentru fiecare arie
metodice curriculară, până la data de 25 martie;
iunie

octombrie Responsabil CEAC, Distribuirea a cel puţin 300 pliante, 150

Coordonatorul de programe
decembrie și proiecte școlare și
extrașcolare, Președintele
comitetului de părinţi pe
aprilie școală
DVD-uri, în 50 de școli de masă, prin vizite la
unităţile școlare;
Creșterea cu 5% a numărului de elevi înscriși
în școala specială.

Coordonator de proiecte Fabricarea de către elevi și vânzarea a 40 de

și programe, prof. educaţie ornamente de crăciun,
permanent tenologică, prof. de activităţi 50 felicitări, 60 mărţișoare, 25 lumânări
de preprofesionalizare, decorative, până la data de...
profesori educatori.

193
Exemple De Bună Practică
 6.13 PDI Palate şi Cluburi

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Palate/Cluburi ale copiilor/Cluburi Sportive

COMPONENTA DIAGNOZĂ

PREZENTARE GENERALĂ
Palatul/clubul copiilor/clubul sportiv este situat într-o zonă a orașului cu
populaţie școlară numeroasă.
Contextul social economic este favorabil pentru activităţile instituţiei. În
zonă există numeroase familii cu venituri modeste. Afluenţa copiilor si elevilor
este stimulată de gratuitatea activităţilor. Accesul nediscriminatoriu al copiilor
de vârste între 3-18 ani, care provin din diverse medii sociale, cu precădere a
celor defavorizate socio-economic, permite frecventarea cercurilor, de către
copii si elevi, atat de pe raza orașului, cât și din localităţile limitrofe. Copiii
au posibilitatea de a frecventa, la libera alegere, disciplinele care îi reprezintă
în funcţie de aptitudini, dorinţa, îndemânare sau îi ajută să se descopere pe
ei înșiși, clubul contribuind prin oferta educaţională la dezvoltarea pasiunilor
cultural-artistice, sportive și tehnico- știinţifice. Copiii care frecventează și
participă la activităţile clubului, scăpaţi de stresul notei și al catalogului din
școală, devin mai relaxaţi, mai receptivi și îmbrăţișează cu mai mult entuziasm
noutăţile.
În cadrul Palatului/clubului funcţionează următoarele cercuri/secţii:
cultură și civilizaţie engleză, franceză, germană, cerc de informatică, muzica
vocală și instrumentală, pictură, grafică și ceramică, nataţie, gimnastică ritmică,
gimnastică aerobică, dans modern, dansuri populare, fotbal, baschet, tenis de
câmp și educaţie civică/înot, atletism, judo/lupte/hochei pe iarbă handbal, etc.
Activitatea instructiv - educativă din Palatul/clubul este susţinută de n cadre
didactice calificate, dintre care x titulare, y suplinitori, z în cumul și de w cadre
reprezentând personal didactic auxiliar. Activitatea instructiv - educativă se
derulează în schimburi de grupe într-un orar cuprins de la ora 800, la ora 1800/
de la ora 900 la ora 1900, în funcţie de orarul școlar al copiilor, inclusiv sâmbăta
și duminica și în perioada vacanţelor școlare.

194
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Oferta educaţională prin cele n cercuri/secţii; - Ponderea mică a cercurilor sportive;
- Existenţa programelor adaptate cerinţelor și - Scăderea numărului de cercuri cu
actualizarea lor anuală în funcţie de noutăţile apărute profil tehnico-știinţific;
în legislaţie sau regulamente; - Programul profesorilor nu se poate
- Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care potrivi la toate solicitările comunităţii.
menţine și promovează specificul tradiţional alături
de elementul de noutate;
- Transferul de metode didactice neconvenţionale
centrate pe elev, utilizate în cadrul activităţilor
educative școlare și extrașcolare, în vederea ridicării
calităţii și eficienţei actului educaţional;
- Utilizarea tehnicilor moderne în activitatea de cerc;
- Desfășurarea lecţiilor interactive și demonstrative;
- Activităţi crosscurriculare între cercuri din profiluri
diferite;
- Pregătirea copiilor și organizarea de concursuri
locale la nivelul cercului pentru formarea echipajului
reprezentativ la nivel judeţean/regional/naţional/
internaţional

OPORTUNITĂŢI
- Sprijinul părinţilor prin colaborarea acestora cu
coordonatorii de cerc în alegerea tematicii;
- Colaborarea cu părinţii pentru achiziţionarea de
materiale și auxiliare didactice necesare (cărţi, ghiduri,
dicţionare, CD-uri, DVD-uri, albume, partituri);
- Existenţa regulamentelor de concurs pe profilul
fiecărui cerc.
AMENINŢĂRI
- Dezvoltarea ofertei de activităţi
extrașcolare în cadrul unităţilor
școlare;
- Existenţa și apariţia cluburilor
particulare care oferă activităţi
cultural - artistice și sportive contra
cost, dar care sunt mai bine plasate
geografic;
- Oferta negativă a străzii.

195
Exemple De Bună Practică
 RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Experienţă în domeniul activităţii extrașcolare;

- Personal didactic calificat, cu competenţe necesare
evaluării și valorificării valenţelor educative derivate
dintr-o problematică educativă diversă;
- numărul mic de posturi și norme
- Personal didactic auxiliar bine pregătit profesional;
nu satisface în totalitate nevoile
- Personal nedidactic conștiincios;
și dorinţele copiilor sau părinţilor
- Copii înscriși la cercuri pasionaţi și interesaţi pentru
acestora;
dezvoltarea talentului și aptitudinilor lor;
- Inexistenţa titularilor pe toate
- Cadrele didactice și personalul didactic auxiliar au abilităţi
posturile;
în utilizarea calculatorului și a internetului;
- Personalul nedidactic de pază
- Personalul didactic și didactic-auxiliar participă la cursuri
insuficient, neputând asigura
de formare;
permanent securitatea palatului/
- Implicarea întregului personal la organizarea acţiunilor
clubului;
din CAER si CAEn;
- nu toate cadrele didactice au fost
- Cadre didactice participante la mobilităţi individuale
cuprinse în module de formare
Comenius în ţări UE;
continuă.
- Experienţa cadrelor didactice dobândită în derularea
proiectelor de cooperare europeană;
- Experienţă dobândită prin participarea copiilor și a
cadrelor didactice la festivaluri internaţionale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Copiii din școli și grădiniţe beneficiază de o bună pregătire - Reduceri de personal care afectează
prin desfășurarea de activităţi în unităţile de învăţămînt sub mai ales personalul didactic –
coordonarea cadrelor didactice ale palatului copiilor; auxiliar și nedidactic;
- Părinţii care manifestă interes pentru activităţile palatului; - Scăderea salariilor și salariile mici
- Parteneriatul cu cadrele didactice din unităţi de influenţează atragerea cadrelor
învăţământ partenere; didactice la examenul de titularizare;
- Consiliul judeţean al copiilor își desfășoară activităţile la - Oferta redusă  a CCD în
Palatul Copiilor; domeniul educaţiei non-formale
- Criza finaciară a determinat creșterea numărului de copii (inexistentă) și a metodelor activ –
și părinţi interesaţi de activităţile Palatului Copiilor. participative.

196
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa unui spaţiu adecvat cu săli amenajate - lipsa mobilierului adecvat în toate sălile
specific fiecărui cerc; de cerc;
- gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de - lipsa calculatoarelor în unele cercuri.
palat;
- Existenţa autorizaţiei de funcţionare;
- baza materială adaptată fiecărui cerc;
- baza materială în continuă modernizare;
- Realizarea de resurse extrabugetare prin închirierea
unor spaţii;
- Conexiunea la internet.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Parteneriatul cu părinţii prin sprijinul financiar al - legislaţia referitoare la bugetul pe
comitetului de părinţi la nivelul fiecarui cerc; capitolul: dotări, reparaţii;
- Parteneriatul cu părinţii în realizarea costumelor - bugete mici și finanţări întârziate.
și al altor dotări: bare pentru săli de dans, covoare,
instrumente muzicale.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Parteneriat activ cu Primaria orașului pentru sprijin - nu reușim să atragem întotdeauna
financiar în realizarea proiectelor; sponsori, firme particulare, companii
- Parteneriate cu școli din UE datorită derulării de care să sprijine financiar activităţile
proiecte Comenius și Regio; palatului/clubului copiilor.
- numeroase parteneriate cu unităţi școlare din oraș și
localităţi limitrofe acestuia și alte localităţi din judeţ;
- Vizibilitatea actului educaţional în comunitate și
societate prin mediatizarea activităţilor extrașcolare
și extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri,
competiţii, emisiuni la care participă copiii);
- Parteneriat cu Poliţia de proximitate și cu Jandarmeria;
- Parteneriat cu asociaţii , Ong-uri.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- lobby din partea părinţilor privind activităţile - Promovarea unei mentalităţi
palatului/clubului și performanţelor copiilor; dispreţuitoare la adresa activităţii
- Promovarea aspectelor pozitive prin media locală și educative școlare și extrașcolare;
naţională; - Dificultăţi financiare ale partenerilor
- Parteneriat foarte bun cu cadrele didactice din școli noștri.
și grădiniţe în promovarea ofertei educaţionale;
- Desfășurarea activităţilor de cerc în școli și grădiniţe
prin prezenţa coordonatorilor de cerc în școlile și
grădiniţele care solicită acest lucru;
- Derularea unor proiecte internaţionale de tip
Comenius și Regio. 197
Exemple De Bună Practică
 MANAGEMENT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa structurilor de conducere și a - Comunicare internă insuficient dezvoltată și
structurilor de asigurare a calităţii: consiliul de valorificată;
administraţie și CEAC; - nu sunt aplicate în totalitate documentele
- Competenţa managerială a echipei de proiective;
conducere; - neimplicarea membrilor CEAC în activitatea
- Metodele și tehnicile utilizate urmăresc clubului;
continuu eficientizarea procesului - Inexistenţa procedurilor care să acopere
managerial; toate aspectele activităţii.
- Deschiderea spre schimbare a conducerii
și a corpului profesoral;
- Existenţa PDI, PO și a celorlalte
documente proiective.

OPORTUNITĂŢI
- Participare și vizite de studiu, în proiecte ce
vizează managementul educaţional.
AMENINŢĂRI
- Schimbările legislative frecvente și care nu ţin
cont de realitatea din sistemul extrașcolar;
- Volumul mare de documente /raportări/
situaţii statistice de întocmit, determină
scăderea motivaţiei.

Componenta strategicã
Deviza: VIZIUNE
„Calitate în educaţie Activitatea educativă extrașcolară reprezintă spaţiul care permite
– copil educat şi viitor transferul și aplicabilitatea cunoștinţelor, abilităţilor și competenţelor
asigurat!”
dobândite.

MISIUNEA
- Asigurarea dezvoltării fiecărui elev la potenţialul maxim, punând accent
pe însușirea valorilor.
- Cultivarea unui mediu educativ centrat pe valori, responsabilitate și
profesionalism prin intermediul activităţilor de timp liber : cultural artistice,
sportive, tehnico-știinţifice și aplicative.
- Formarea capacităţilor intelectuale, abilităţilor practice și a disponibili-
tăţilor practice și disponibilităţilor afective prin asimilrea de cunoștinţe uma-
niste știinţifice, estetice, artistice morale și sportive.
- Însușirea tehnicilor de muncă intelectuală, de IT, necesare instruirii și
auto-instruirii pe durata întregii vieţi.

198
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Tinte
, si
, obiective operationale
,
DOMENIUL ŢINTA STRATEGICĂ OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1: Intensificarea colaborării cu părinţii
Diversificarea ofertei
O2: Obţinerea sprijinului familiilor copiilor
educaţionale de activităţi
CURRICULUM ce sunt înscriși la cercuri în vederea
extrașcolare pentru a
- OFERTA diversificării activităţilor de cerc
răspunde solicitărilor
EDUCAŢIONALĂ O3: Promovarea ofertei educaţionale prin
elevilor/familiei/pieţii
colaborarea cu cadrele didactice din școli
muncii
și grădiniţe
Participarea cadrelor
didactice la cursuri de
RESURSE UMANE formare continuă în scopul O1: Sprijinirea cadrelor didactice pentru
creșterii caracterului obţinerea gradelor didactice
aplicativ al cunoștinţelor
oferite
O1: Realizarea a trei spectacole pe an din
Îmbunătăţirea bazei care să se colecteze fonduri extrabugerae
RESURSE
materiale prin atragerea O2: Dezvoltarea unor activităţi copii-
MATERIALE ŞI
de resurse extrabugetare părinţi în vedera obţinerii unor
FINANCIARE
pentru achiziţionarea sponsorizări cu care să premiem copiii
echipamentelor IT cu cele mai bune rezultate la sfârșit de an
școlar
RELAŢII Realizarea unei strategii O1: Dezvoltarea unui parteneriat activ cu
COMUNITARE ŞI de relaţii publice și de Consiliul local
DE PARTENERIAT comunicare cu partenerii O2. Dezvoltarea de parteneriate cu cel
din comunitatea locală puţin 5 agenţi economici
Reconsiderarea
managementului palatului/ O1: Elaborarea a 10 proceduri privind
clubului și la nivelul organizarea sedinţelor consiliului
fiecarui (fiecărei) cerc/ profesoral, consiliului de administraţie și a
MANAGEMENT
secţii în scopul eficientizării CEAC
activităţilor și al adecvării O2: Perfecţionarea managerială decizională
la nevoile exprimate ale prin asumarea de responsabilităţi
beneficiarilor
MONITORIZARE
Cine face: directorul cu echipa din Consiliul de Administraţie
Cine implementează: toţi angajaţii
Când: la sfârșitul fiecărui ciclu (semestrial, anual, etc)
Cum: utilizând instrumente precum:
- fișe de evaluare parţială și finală a cadrelor didactice
- raportul de activitate semestrial și anual
- raportul CEAC
- analiza documentelor
- chestionare adresate părinţilor, copiilor, partenerilor, cadrelor
didactice din școli și grădiniţe
Cine controlează: membrii CEAC, reprezentanţi ISJ 199
Exemple De Bună Practică
 PLANURI OPERAŢIONALE
Resurse
OBIECTIVE ACŢIUNI Materiale/ Financiare
În CP se analizează necesitatea Consumabile,
procedurilor. calculatoare,
1. Elaborarea
Emiterea în cadrul CA a deciziilor cartuș imprimantă,
procedurilor privind
privind elaborarea procedurilor hârtie.
organizarea ședinţelor
MANAGEMENT

Elaborarea procedurilor în cadrul

CP, CA și a CEAC
comisiile metodice.
Monitorizarea implementării și
revizuirea procedurilor.
2. Perfecţionarea În CP se analizează atribuţiile
Consumabile,
managerială decizională decizionale.
calculatoare,
prin asumarea de În CA se emit deciziile cu
imprimantă.
responsabilităţi responsabilităţile.
Ședinte cu părinţii; Săli de clasă
1. Intensificarea Activităţi comune copii-părinţi. Săli, terenuri de
CURRICULUM - OFERTA

colaborării cu părinţii sport, săli de

spectacol, etc

Activităţi comune copii de la cerc cu Săli, terenuri de

2. Promovarea ofertei colegii din clasă și școală; sport, săli de
educaţionale prin spectacol, etc
colaborarea cu CD din
școli și grădiniţe Articole în publicaţii locale. Resursă financiară
din extrabugetar
Consilierea cadrelor didactice Sala de consiliu
RESURSE UMANE

și materiale
documentative
1. Sprijinirea CD pentru
obţinerea gradelor
Asistenţe la ore Sală de cerc
didactice

Cupa Toamnei Premiile, diplomele

RESURSE MATERIALE ŞI

și organizarea se vor
realiza cu sprijinul
1. Realizarea a trei
FINANCIARE

părinţilor.
spectacole pe an din
care să se colecteze
fonduri extrabugetare Estrada Elevilor Se vor căuta
sponsori.

Expoziţie de picturi cu vânzare Standuri,

paspartuuri

200
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Responsabili Termen Indicatori de realizare
CP În cel mult 2 săptămâni de la 10 proceduri elaborate și
CA elaborarea procedurii implementate
Șefii de comisii În cel mult 2 săptămâni de la
CEAC apariţia problemei
10 zile

permanent, respectiv anual

Director 15 septembrie decizii

Coordonatorul de cerc/ 1 noiembrie Creșterea cu...% a nivelului de

activitate satisfacţie a părinţilor faţă de
Cercul... 
Coordonatorul de cerc/ conform planificării
activitate
Coordonatorul de cerc/ conform planificării Cel puţin 15 activităţi derulate în
activitate comun cu școli și grădiniţe din oraș
/ sector până la sfârșitul anului
școlar.
Șefii de comisie semestrial Cel puţin 8 articole pozitive
publicate în presa locală
Comisia de 1 octombrie Creșterea cu ...% a numărului de
perfecţionare și șefii de cadre didactice care se înscriu
catedră pentru obţinerea gradelor
didactice.
Directorul și șefii de conform planificării Realizarea a cel puţin... asistenţe la
catedră ore pentru fiecare cadru didactic,
până la sfârșitul anului școlar.
Șefii de catedre 20 octombrie Cel puţin ... mii lei obţinuţi la
fiecare spectacol realizat.

Profesorul de teatru și 15 februarie

comitetul de părinţi

Profesorul de pictură și 8 martie

copiii de la cerc

201
Exemple De Bună Practică
 Participarea reprezentantului
Consiliului local și al primarului Sala de consiliu
la toate ședinţele de Consiliu de
RELAŢII COMUNITARE ŞI DE

1. Dezvoltarea unui Administraţie

parteneriat activ cu
Consiliul local Invitarea reprezentanţilor Consiliului Concursuri,
PARTENERIAT

local și al primarului la acţiunile spectacole

clubului

Fiecare șef de comisie/catedră

2. Dezvoltarea de propune o temă la care să invite Sală de consiliu
parteneriate cu agenţi economici
cel puţin 5 agenţi
economici
Masă rotundă cu părinţii Sală de consiliu;
consumabile

202
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Directorul lunar Reprezentantul Cl participă la
toate ședinţele CA.

Directorul semestrial Cel puţin ... reprezentanţi ai Cl și

ai primarului participă la fiecare
dintre acţiunile clubului.

Șefii de catedre/comisii semestrial Cel puţin ... mii lei obţinuţi dintr-
un contract de sponsorizare pe
acţiune.
Șefii de catedre/comisii; anual
responsabilii de cerc

203
Exemple De Bună Practică
 6.14 PAS
Colegiu Economic

PLAN DE ACȚIUNE
COMPONENTA DIAGNOZA
Denumirea şcolii: Colegiul Economic “lICOVA”
Adresa: Str. Preot Cucu, nr. 10
Localitatea: Licova, Jud. Prahova
Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
Scurt istoric
Colegiul Economic „licova” a fost înfiinţat în anul 1874 - sub denumirea
Școala Comercială - prin hotărârea Ministrului Instrucţiunii și Cultelor.
- până în 1944 – a pregătit forţa de muncă în domeniul comercial;
- din 1948 – se transformă în Școala Tehnică de Administraţie Economică;
- în perioada 1950-1980 – este cunoscută drept grup Școlar Economic;
- în prezent – Colegiul Economic „licova” - filiera tehnologică, profil
servicii, calificări: tehnician în turism, tehnician în activităţi economice,
organizator banqueting, tehnician în gastronomie.
În anul scolar 2013 - 2014 se asigură pregatirea elevilor în următoarele
forme de învăţământ și specializări:
Filiera/Profil/
Specializare
Domeniu
Forma de învăţământ - tehnician în activităţi
Tehnologică/ economice
licela cursuri de zi,
Servicii
seral - tehnician în turism

Forma de învăţământ Tehnologică/ Organizator banqueting

postliceal Servicii Tehnician în gastronomie

204
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Componenta strategicã
VIZIUNEA
Inserarea absolvenţilor colegiului în piaţa muncii este imperativă. ne
dorim să păstrăm tradiţia locală, să răspundem nevoilor comunităţii, dar și
cerinţelor individuale și de grup, să consolidam noi parteneriate cu comunitatea
locală și cu școli de același profil din ţară și din Uniunea Europeană, pentru
dezvoltarea dimensiunii europene a învăţământului profesional și tehnic din
România.

MISIUNEA
Întreaga activitate de formare educaţională și profesională desfășurată
în unitatea noastră școlară își propune:
- formarea unui absolvent autonom, responsabil, în măsură să decidă
asupra propriei cariere și vieţi, care să contribuie la definirea propriilor căi de
dezvoltare și împlinire intelectuală și profesională;
- valorizarea și conștientizarea propriilor experienţe în scopul orientării
optime pe piaţa muncii, dezvoltarea capacităţii de integrare activă și
constructivă în grupuri sociale diferite: loc de muncă, familie, mediu social,
societate, în general;
- dezvoltarea competenţelor sociale esenţiale pentru reușita școlară:
comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, spirit de echipă;
- cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-civice, toleranţă, dialog, a
respectului pentru om, natură, mediul înconjurător;
- asigurarea egalităţii de șanse pentru toţi elevii noștri.

Prioritãti
, si
, obiective la nivel regional
si
, local
PRIORITATEA 1:
ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII

Obiectiv:
Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului TVET, cuprinzând
calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local și asigurarea
accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă școlară.

Ţinte:
1. Includerea în oferta educaţionala a școlilor TVET a cel puţin 75%
din calificările de nivel 2, 3 și 3 avansat din domeniile identificate ca
prioritare la nivel judeţean, astfel încât să se înregistreze o creștere cu
5% a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2017.
2. Cuprinderea absolvenţilor de nivel 3 din învăţământul TVET în
proporţie de minim 50% în învăţământul postliceal și universitar.

205
Exemple De Bună Practică
 Context:
la nivelul judeţului se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare
și oferta educaţională a școlilor din învăţământul profesional și tehnic, ceea ce
determină un grad redus de inserţie socio-profesională a absolvenţilor. Accesul
la educaţie pentru populaţia de vârstă școlară este limitat, în principal, de:
Ø constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural și cei
proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic);
Ø dezinteres din partea absolvenţilor învăţământului obligatoriu
pentru continuarea studiilor.
Se impune astfel elaborarea unei politici de intervenţie directă pentru a
corela sistemul educaţional cu piaţa muncii.

Acţiuni pentru atingerea Responsa-

Rezultate aşteptate Termen
obiectivului: bilităţi
1. Corelarea anuala a planului de
Plan de școlarizare adaptat nevoilor ISJ
școlarizare pentru IPT cu studiile anual
pieţei muncii ClDPS
realizate și prognoza pieţei muncii.
2. Actualizarea anuală a PlAI pe PlAI revizuit
baza informaţiilor din PRAI, cu număr de clase realizat pentru anual ISJ, ClDPS
particularităţi specifice regiunii. domenii prioritare
Plan de scolarizare adaptat nevoilor
pieţei muncii
3. Proiectarea anuală a PAS în Colectivele
număr de clase realizat pentru
concordanţă cu recomandările din manageriale
domenii prioritare și pentru anual
PRAI și PlAI pentru toate școlile ale școlilor
domeniile în care au primit
IPT din judet. IPT
echipamente prin programele
PhARE
4. Dezvoltarea de noi calificări și Plan de școlarizare adaptat nevoilor ISJ
anual
competenţe . pieţei muncii ClDPS
5. Iniţierea unor colaborări între Consilii
Reţele școlare tematice la nivel
școlile IPT din mediul rural și 2017 Judeţene
regional și local
școlile IPT din mediul urban. ISJ

PRIORITATEA 2:
DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDEŢ

Obiectiv:
Îmbunătăţirea dotării școlilor IPT cu echipamente didactice/școlare, IT
și a infrastructurii educaţionale de bază.

Ţinta: Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de învăţare de către 80%

din școlile IPT din judeţ:
1. Dezvoltarea bazei materiale a școlilor TVET din judeţ: 90% din școlile
IPT să aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare și 50%
dintre acestea să aibă dotare conform standardelor;
2. Participarea la programele de reabilitare a 60% din școlile IPT.
206
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Context:
Calitatea clădirilor școlilor poate avea un impact semnificativ asupra
dorinţei elevilor de a merge la școală și asupra capacităţii lor de a accesa
tipul adecvat de formare. În acest sens, toate clădirile trebuie parţial sau total
reabilitate până în 2017 și dotate minimal. Școlile nu sunt accesibile pentru
elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practică
a elevilor sunt într-un proces de degradare fizica și morala și nu corespund
progresului tehnic și standardelor actuale de formare profesională.
Acţiuni pentru atingerea Responsa-
Rezultat măsurabil Termen
obiectivului: bilităţi
90% dintre școli au autorizaţie
1. Demararea acţiunilor sanitară de funcţionare și îndeplinesc
Cl, CJ,
de realizare a unor condiţii condiţiile de securitate și sănătate în
2014 Școli IPT
corespunzătoare de învăţare muncă (autorizaţie SSM, evaluarea
ISJ
în toate școlile IPT. riscurilor la locul de muncă, planul
de prevenire și protecţie)
2. Crearea în școlile IPT
80% dintre școli au infrastructură
a condiţiilor de acces și ISJ
corespunzătoare pentru elevii cu 2017
învăţare pentru elevii cu Școli TVET
dizabilităţi
dizabilităţi.
60% dintre școli IPT sunt în
3. Reabilitaterea, Cl, CJ,
programe de reabilitare: PhARE
consolidarea sau extinderea 2017 Școli IPT
TVET, programe guvernamentale sau
unităţilor de învăţământ. ISJ
prin finanţare de la Consiliul local
90% dintre școlile IPT au ateliere
și laboratoare dotate la nivel
4. Dotarea unităţilor de minim; 51% școli IPT au ateliere
Școli IPT
învăţământ cu echipamente și laboratoare dotate conform 2017
ISJ
didactice/școlare și IT. standardelor
număr de școli IPT dotate prin
programe de investiţii
5. Dezvoltarea bazei Cl, CJ,
materiale în școlile pilot cu o școală dotată corespunzător 2017 Școli IPT
profil ....... ISJ
PRIORITATEA 3:
CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR DEZVOLTATE DE ŞCOALĂ
Obiectiv:
Dezvoltarea parteneriatului public - privat pentru o mai bună adaptare a
ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii.
Ţinta:
1. Încheierea a cel puţin unui acord de parteneriat pentru fiecare școală
IPT, conform domeniilor de calificare școlarizate;
2. Autorizarea a 30% școli IPT ca furnizori de formare continuă, până în
2017.
207
Exemple De Bună Practică
 Context:
Parteneriatul social pentru formarea profesională poate fi eficientizat
prin: implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională iniţială și
continuă, transformarea școlilor IPT în furnizori de servicii pentru comunităţile
locale, dezvoltarea parteneriatelor de tip public - privat, implicarea reală a
partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de integrare profesională a
absolvenţilor IPT, autorizarea școlilor IPT ca furnizori de formare profesională
continuă.
Responsa-
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil Termen
bilităţi
Fiecare școală are cel puţin
1. Implicarea sporită a agenţilor economici ClDPS,
un acord de parteneriat cu
în dezvoltarea ofertelor de educaţie, Unităţile de
un agent economic.
relevante pentru nevoile de învăţare anual învăţământ,
Toate școlile au în CA
individuală și pentru nevoile agenţilor ISJ, agenţi
reprezentanţi ai agenţilor
economici. economici
economici.
număr de acorduri de
2. Încheierea de către școlile IPT a
parteneriat încheiate de Unităţile
acordurilor de parteneriat cu angajatorii
fiecare unitate școlară. școlare
pentru toate domeniile de calificare, în anual
80% elevi din IPT fac Comunitatea
vederea pregătirii practice și angajării
instruire practică la agenţi locală
absolvenţilor.
economici.
număr de agenţi economici ISJ
3. Dezvoltarea parteneriatului social pentru
de profil cu care școlile au 2017 ClDPS
ruralul montan.
relaţii de parteneriat. Unităţi IPT
4. Autorizarea școlilor IPT ca furnizori de
formare profesională continuă și dezvoltarea 10 școli autorizate ISJ
de programe de formare profesională 10 programe de formare 2017 Școli IPT
continuă de către școlile IPT autorizate.
număr de contracte de
5. Eficientizarea parteneriatelor prin
angajare a absolvenţilor. Școli IPT
implicarea partenerilor sociali în acţiunile
număr de burse școlare 2017 ISJ
privind integrarea pe piaţa muncii a
acordate de agenţii ClDPS
absolvenţilor IPT.
economici.
PRIORITATEA 4:
ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE CONTINUE A
CADRELOR DIDACTICE DIN IPT
Obiectiv:
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice
din IPT.
Ţinta:
1. Participarea tuturor cadrelor didactice la activități metodice;
2. Cuprinderea în procent de 100% a personalului didactic debutant din
IPT, în scheme de mentorat;
3. Participarea în procent de 30% a cadrelor didactice din IPT la cursuri
de formare profesională continuă.
208
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Context:
Regiunea se confruntă în continuare cu o mobilitate profesională scăzută
și fluctuaţie a personalului didactic din IPT;
În general, suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional și
tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline
decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii și lucrări publice,
fabricarea produselor din lemn, industrie textilă și pielărie, estetica și igiena
corpului omenesc, agricultură etc.). Aceste cadre didactice se regăsesc în
special, în mediul rural, la școlile cu clase de arte și meserii.

Acţiuni pentru atingerea Responsa-

Rezultat măsurabil Termen
obiectivului bilităţi
1. Identificarea nevoilor de formare
Procent de participare la
profesională a resurselor umane din
activități metodice cel puțin 90% ISJ
școlile IPT și asigurarea accesului 2014
Procent de participare la cursuri Școli IPT
acestora la programe de formare
de formare – cel puțin 80%.
profesională continuă.
2. Eficientizarea centrului de resurse la număr de activități metodice și
ISJ
nivel judeţean cu filiale specializate pe de formare organizate de centrul 2017
Școli IPT
domenii. de resurse.
3. Programe de formare profesională ISJ
continuă a cadrelor didactice de număr de cadre didactice din Școli IPT
2017
specialitate pentru dezvoltarea ruralul montan formate. cu profil
competenţelor specifice. agromontan
4. Organizarea schemelor de mentorat Procent de cuprindere a cadrelor
în școli pentru cadre didactice didactice debutante in schemele
debutante. de mentorat – peste 90%.

PRIORITATEA 5:
DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE INFORMARE ŞI ORIENTARE PENTRU
CARIERĂ
Obiectiv:
Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională și pentru
carieră în fiecare școală IPT.
Ţinta:
Dezvoltarea practicilor de consiliere psihologică, profesională și pentru
carieră în fiecare școală IPT.
Context:
În judeţul Prahova există în continuare un număr insuficient de cabinete
de orientare și consiliere și un număr mic de ore de consiliere/elev (1 oră/elev).
Consilierea nu orientează și nu sprijină suficient IPT. Prin urmare, se impune
eficientizarea activităţii de consiliere prin creșterea numărului de consilieri,
a numărului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor și îmbunătăţirea
mecanismelor de atragere a elevilor către IPT și ocuparea unui loc de muncă.
209
Exemple De Bună Practică
 În condiţiile schimbării permanente a raportului cerere-ofertă există
necesitatea unei informări optime și coerente asupra tuturor aspectelor pe
care le implică alegera corectă a carierei. Procesul de consiliere trebuie să
asigure creșterea interesului elevilor pentru finalităţile vizate prin promovarea
fiecărui nivel.
Responsa-
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultat măsurabil Termen
bilităţi
1. Formarea competenţelor de orientare
număr de cadre didactice ISJ
și consiliere pentru cadrele didactice din 2014
formate CCD
IPT.
număr de posturi didactice
2. Creșterea numărului de posturi
pentru consilieri școlari la nivel 2017 ISJ
didactice pentru consilieri școlari.
de judeţ.
3. Asigurarea unui cabinet de consiliere ISJ
număr de cabinete de
profesională, cu dotare minimală, în 2017 Comunitatea
consiliere profesională.
fiecare unitate școlară IPT. locală
număr de scoli care derulează
acţiuni și programe de
4. Derularea unor acţiuni și programe de consiliere pentru carieră.
anual ISJ
orientare și consiliere profesională. număr absolvenţi IPT angajaţi
sau cuprinși într-o formă
superioară de învăţământ.

PRIORITATEA 6:
ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN SISTEMUL IPT

Obiectiv:
Implementarea Sistemului naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT.

Ţinta:
Asigurarea calităţii procesului de predare-învăţare pentru a satisface
așteptările și exigenţele beneficiarilor interni și externi (elevi, părinţi, profesori,
angajatori).

Context:
În ceea ce privește procesul de educaţie și formare profesională (EFP),
asigurarea calităţii devine parte integrantă din obiectivele de modernizare a
EFP prin Declaraţia de la Copenhaga, în 2002. S-a elaborat un Cadru Comun
de Asigurare a Calităţii, un model de referinţă menit să sprijine dezvoltarea și
procesul de reformă a aspectelor legate de asigurarea calităţii în EFP la nivel de
sistem și la nivelul furnizorilor, în statele membre.

210
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Acţiuni pentru atingerea Responsa-
Rezultat măsurabil Termen
obiectivului bilităţi
1. Întocmirea rapoartelor anuale de
număr de rapoarte Școlile IPT,
autoevaluare de către școlile IPT din anual
realizate. ISJ
judeţ.
Valorificarea punctelor
2. Actualizarea anuală și punerea tari și remedierea
CEAC din
în aplicare a planurilor de măsuri punctelor slabe.
anual școlile IPT,
privind îmbunătăţirea calităţii la Validarea prin inspecţie a
ISJ
nivelul fiecărei școli. concluziilor formulate în
urma autoevaluării.
3. Monitorizarea implementării
număr de rapoarte de
instrumentelor de asigurare a calităţii anual ISJ
monitorizare.
în școlile IPT.
4. Constituirea de reţele locale pentru număr de reţele.
ISJ
consilierea în domeniul asigurării număr de școli cuprinse anual
Școli IPT
calităţii. în reţelele constituite.
5. Autorizarea provizorie a noilor
numărul de școli Școlile IPT
calificări propuse de școlile IPT în după caz
autorizate. și ISJ
planurile de învăţământ.
6. Continuarea activităţilor număr de stagii de
de formare a managerilor și a formare desfășurate și permanent CCD, ISJ
coordonatorilor CEAC din școlile IPT. număr de formabili.

211
Exemple De Bună Practică
 Analiza PEST
Principalele aspecte relevante pentru IPT sunt următoarele:
- accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra
mediului rural;
POLITIC
- transparenţa, relevanţa și calitatea formării profesionale iniţiale;
- corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de școli cu
nevoile pieţei muncii.

- Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe

negative asupra interesului acestora faţă de școală, de la dezinteres și
absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de clasa a IX-a și a X-a) până
ECONOMIC
la posibilul abandon școlar;
- Coborârea plafonului de venituri pentru acordarea de manuale şcolare
gratuite pentru elevii învăţământului neobligatoriu.

- la nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei școlare,

cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ;
- zona în care este situată unitatea școlară poate fi favorabilă instruirii,
SOCIAL
familia și comunitatea locală în general putând sprijini eforturile școlii
pentru educarea copiilor.

- Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot

mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate
nivelele învăţământului preuniversitar;
TEHNOLOGIC - Programul Ministerului Educaţiei, Sistem Educaţional Informatizat
(SEI), prin care a avut loc dotarea tuturor liceelor cu câte o reţea de
calculatoare performante, precum și implementarea pachetului de
programe Asistent Educaţional pentru liceu – AEl.

212
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
MANAGEMENT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Preocuparea echipei manageriale pentru

• Ameliorarea relaţiei dintre echipa de management

îmbunătăţirea activităţiilor din unitatea şcolară;

• Utilizarea rapoartelor de analiză în vederea

- profesori - elevi - părinţi;

• Rezultate slabe la examenele

• Echipa dinamică şi deschisă pentru schimbare;
dezvoltării instituţionale;

• Implicarea consiliului elevilor şi în procesul

• Monitorizarea procedurilor;
naţionale;

• Disfuncţionalităţi în luxul
decizional privind desfăşurarea tuturor activităţilor,

•   Personalul de conducere se asigură că valorile și

precum şi în diverse proiecte şi programe din şcoală;
informaţional pe verticală şi pe
orizontală.
codurile de conduită ale organizaţiei sunt vizibile în

•   Personalul de conducere se asigură că tot

practică și este model al unei culturi a excelenţei; 

personalul didactic, auxiliar și nedidactic și factorii

interesaţi se implică în implementarea asigurării
calităţii.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Inluenţa negativă a mass-mediei în
ceea ce priveşte situaţia învăţământului
şi situaţia rezultatelor la examenele

• Posibilitatea de a aplica pentru participarea la • Mediul social din care provin elevii
naţionale;

• Instabilitatea legislativă în domeniul

vizite de studiu. liceelor tehnologice;

• Termene nerealiste în solicitarea unor

politicilor sociale;

sarcini trasate de foruri superioare.

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE
• Creşterea procentului de
• Aplicarea unui număr cât mai mare de proiecte
promovabilitate la examenul de
strategice cu inanţare europeană.
bacalaureat.

213
Exemple De Bună Practică
 CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• lipsa de interes a elevilor și a părinţilor pentru
• Identificarea stilurilor de învăţare specifice
cunoașterea competenţelor profesionale pe
elevilor școlii, astfel încît profesorii pot să-și
care trebuie să le dobândească pe perioada
adapteze demersul didactic la nevoile elevilor
• nu toate spaţiile de învăţare dispun de resurse
școlarizării;
(dovezi: dosarele diriginţilor, catalogul clasei,

• În urma aplicării testelor predictive s-au

proiectarea lecţiilor);
moderne și de echipamente corespunzătoare

• Pregătire iniţială slabă a elevilor –

pentru defășurarea activităţilor practice;
stabilit programe ferme pentru recuperarea
cunoștinţelor de bază la disciplinele de cultură
• Oferta școlii nu satisface nevoile tuturor
demonstrată de rezultatele testelor initiale;
• În urma parcurgerii programelor de
generală (dovezi: rapoarte catedre);
elevilor, opţiunile făcându-se în funcţie de
recuperare, cei mai mulţi dintre elevi obţin
decizia majorităţii elevilor clasei și în funcţie
rezultate mai bune la învăţătură.
de specializările cadrelor didactice din școală.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Schimbarea precipitată a nomenclatoarelor,
planurilor cadru şi programelor şcolare şi
• Colaborarea cu comunitatea locală în
inexistenţa unei viziuni de ansamblu la nivel

• Incoerenţa politicilor la nivel MEn;

de minister;
vederea realizării analizei de nevoi a acesteia şi
• Introducerea de modiicări în legislaţie în
implicit a dezvoltării curriculare.

• Programele şcolare laborioase.

cursul anului şcolar;

• Cadre didactice formate în domeniul • Promovarea unei oferte educaţionale

RESURSE STRATEGICE ŢINTE STRATEGICE

elaborării curriculum-ului şcolar şi a diversificate și centrate pe nevoile și interesele

• Cunoaşterea la timp a modiicărilor

standardelor de pregătire profesională; educabililor și ale comunităţii, dar și pe
cerinţele pieţei muncii, pentru a facilita
legislative. inserţia socială a absolvenţilor.

RESURSE UMANE

• Creşterea ratei abandonului şcolar timpuriu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Un mare număr de elevi și familiile acestora
• Dificultăţi în implementerea unor programe
şi a absenteismului;
acordă calificativele bine și foarte bine pentru
gradul de implicare al cadrelor didactice în
de recuperare și pregătire suplimentară a
• 50% dintre elevii școlii apreciază cu foarte
procesul de predare;
elevilor din cauza programului de lucru foarte

• Procent scăzut de cadre didactice care

încărcat;
bine și excelent atitudinea și comportamentul
cadrelor didactice în clasă și faţă de elevi (sursa
utilizează softuri educaţionale în activitatea
- chestionare elevi).
didactică.

214
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 OPORTUNITĂŢI
• Existenţa programelor și cursurilor de
formare continuă a cadrelor didactice: în
cadrul CCD, prin DPPD (cursuri de formare,
• Colaborare bună cu membrii Consiliului
master);
• Prefigurarea posibilităţii de stimulare a
Reprezentativ al Părinţilor;
rezultatelor bune în activitatea de învăţare a
elevilor prin acordarea unor burse din fonduri
private.
RESURSE STRATEGICE
• Cadre didactice formate prin mai multe
stagii de formare şi implicarea în proiecte
naţionale şi internaţionale.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI
• Existenţa spaţiilor școlare dotate conform
• O foarte bună dotare cu echipamente IT,
normativelor în vigoare;
• Atragerea de fonduri extrabugetare prin
conectate la reţeaua de internet;
închirierea spaţiilor şi prin obţinerea unor
• Existenţa fondului propriu de carte şi
sponsorizări;
îmbunătăţirea în permanenţă a acestuia.
OPORTUNITĂŢI
• Utilizarea sistemului electronic de achiziţii
• Accesibilitatea elevilor la diferite categorii
publice;
• Parteneriate cu Ong-uri;
de resurse;
• Posibilitatea accesării unor proiecte cu
inanţarea europeană.
RESURSE STRATEGICE
• Fundamentarea proiectul de buget pe baza
analizei de nevoi a tuturor compartimentelor.
AMENINŢĂRI
• Interesul scăzut al familiior în legătură cu
• nivel de trai scazut al multor familii, în mod
situaţia școlară a elevilor;
• Insuficienta finanţare de la buget.
deosebit al celor din mediul rural;
ŢINTE STRATEGICE
• Dezvoltarea competenţelor resurselor
umane de a utiliza și valorifica noile tehnologii
de informare, formare și comunicare
prin parcurgerea cursurilor de formare și
perfecţionare profesională.
PUNCTE SLABE
• Mobilierul din unităţile școlare nu este
• Dotarea necorespunzătoare a spaţiilor
ergonomic;
destinate desfășurării orelor de educaţie fizică
• Slaba implicare a părinţilor în atragerea
și sport;
de sponsorizări pentru modernizarea bazei
materiale.
AMENINŢĂRI
• Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice
ce conduc la uzura morală a echipamentelor
• Insuficienţa fondurilor financiare alocate
existente;
școlii de către Consiliul local, pentru susţinerea
• Autonomie relativ redusă a unităţii de
bazei materiale;
învăţământ, în achiziţionarea materialelor
necesare.
ŢINTE STRATEGIGE
• Îmbunătăţirea bazei materiale în vederea
realizării unui proces instructiv – educativ de
calitate.
215
Exemple De Bună Practică
 PARTENERIATE/ DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• lipsa experienţei în elaborarea unor
• Colaborare eicientă cu Consiliul local, programe de parteneriat la nivel naţional și

• lipsa de implicare a părinţilor și elevilor în

agenţi economici, Ong-uri, AnCPDEFP, internaţional;
POSDRU, AJOFM etc.
dezvoltarea relaţiilor parteneriale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Implicarea agenţilor economici în
• lipsa de fonduri în vederea reconversiei
• Alocarea orelor de CDl prin planurile de
elaborarea CDl-urilor;
profesionale.
învăţământ ariei curriculare tehnologii.
RESURSE STRATEGIGE ŢINTE STRATEGICE
• Întărirea parteneriatului unitate școlară –
• Deschidere din partea comunităţii locale.
elevi – părinţi – comunitate.
Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de
bacalaureat
Ținta 2: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi
valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare
prin parcurgerea cursurilor de formare şi perfecţionare
profesională.
Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi
centrate pe nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii dar
şi pe cerinţele pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a
absolvenţilor.
Ținta 4: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi –
comunitate
Consultare, monitorizare şi evaluare PAS

1 Acţiuni în vederea elaborării PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru și a responsabilităţilor
2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin:
Ø chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor școlii, agenţilor
economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea
profesională;
Ø discuţii colective și individuale cu principalii „actori” implicaţi în
formarea profesională;
Ø interpretarea datelor statistice la nivel regional și local.
Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel
regional prin PRAI.

216
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 4. Stabilirea și prezentarea priorităţilor, obiectivelor și domeniilor care

• personalului școlii (în cadrul Consiliului profesoral și în cadrul

necesită dezvoltare:

• elevilor (în cadrul Consiliului elevilor);

ședinţelor de catedră);

• părinţilor (în cadrul întâlnirilor cu părinţii);

• partenerilor sociali cu care școala are relaţii de parteneriat.
5. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor și, pe baza
acestora, reformularea priorităţilor
6. Elaborarea planului operaţional

SURSE DE INFORMAŢII:

• documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor,

1. Documente de proiectare a activităţii școlii:

• documente care atestă parteneriatele școlii;

Consiliului reprezentativ al părinţilor;

• oferta de școlarizare.

• rapoarte ale catedrelor;

2. Documente de analiză a activităţii școlii:

• rapoarte ale Consiliului de Administraţie;

• rapoarte ale echipei manageriale;
• rapoarte ale celorlalte compartimente ale școlii: secretariat, administraţie,
contabilitate, bibliotecă.

• Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului

3. Documente de prezentare și promovare a școlii;

• Chestionare, discuţii, interviuri;

Profesional și Tehnic;

• Rapoarte scrise ale ISJ și MEn întocmite în urma inspecţiilor efectuate

în şcoală.
CONSULTAREA
Implementarea Planului de Acţiune al Școlii va fi realizată de către întregul
personal al școlii.
Procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat prin:
Ø Întâlniri și ședinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back,
actualizare;
Ø Includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului
de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;
Ø Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral și
al Consiliului de Administraţie, revizuire periodică.

217
Exemple De Bună Practică
 2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a
planului
Responsabilitatea monitorizării şi
Tipul activităţii
evaluării
Întocmirea seturilor de date care să sprijine
Directorii, CEAC
monitorizarea ţintelor
Diagnosticarea mediului intern. Identificarea
Directorii, Consiliul de administraţie
punctelor tari și slabe.
Întocmirea planurilor manageriale ca urmare a Directorii, Șefii de arii curriculare,
acţiunilor de monitorizare și evaluare. Șefi comisii metodice, Consilier școlar
Directorii, Șefii de arii curriculare
Monitorizarea procesului instructiv - educativ
Șefi comisii metodice, Consilier școlar
Comunicarea acţiunilor corective pornind de la
Consiliul de administraţie, CEAC
rezultatele obţinute
Analiza informaţiilor privind progresul realizat CEAC

Stabilirea metodologiei de evaluare și a indicatorilor

Directorii, Consilier școlar
de evaluare a impactului asupra comunităţii

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Directorii, CEAC

Actualizarea acţiunilor din PAS în urma evaluării. Directorii, CEAC

Componenta operationalã
,
Ținta 1: Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de
bacalaureat.
OBIECTIV:
Aplicarea principiilor predării centrate pe elev

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

Cel puţin 2 laboratoare

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor
modernizate
şcolare cu mijloace de învăţământ şi
Extinderea utilizării TIC la aria
echipamente, în corelaţie cu cerinţele
curriculară limbă şi comunicare
CAPACITATE standardelor de calitate în vederea
– cel puţin 10% din numărul de
INSTITU- optimizării competenţelor lingvistice
ore de la limbile moderne vor i
ŢIONALĂ (necesare examenului de bacalaureat)
predate cu ajutorul TIC
- Asigurarea fondului de carte, Creşterea cu 5% a fondului
manuale şi publicaţii în conformitate de carte al bibliotecii, pentru
cu curriculum iecărei discipline de disciplinele de la examenul de
învăţământ bacalaureat.
218
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Datele întâlnirilor de
Frecvenţa monitorizării Observaţii
analiză

semestrial februarie

început și sfârșit de an
anual
școlar

semestrial și anual septembrie - februarie

semestrial februarie

semestrial decembrie - februarie

anual iunie

anual
septembrie

anual iunie
anual septembrie

INDICATORI DE REALIZARE
- creşterea procentului de promovabilitate la bacalaureat, 5% anual;
- creşterea fondului de carte a bibliotecii, 5% anual;
- îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de informatică prin creşterea investiţiilor.
Termen Monitorizare Resurse
Responsabil
de realizare şi evaluare
permanent Director Consiliul de buget local
Administrator Administraţie Surse extrabugetare
patrimoniu
Comisii pe probleme

permanent bibliotecar Directori buget local

Contabil Surse extrabugetare
Responsabilii
catedrelor
219
Exemple De Bună Practică
 OBIECTIV:
Optimizarea monitorizării progresului şcolar în
vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor, prin
realizarea unor proceduri adecvate de înregistrare a
progresului şi de informare a părinţilor/elevilor.

Acţiuni pentru atingerea

DOMENIUL Rezultate aşteptate
obiectivului
- Revizuirea procedurilor şi
MANAGE- 2 proceduri îmbunătăţite
instrumentelor referitoare la
MENTUL Chestionare
evidenţa performanţelor elevilor şi
CALITĂŢII Fişa de înregistrare a progresului
monitorizarea progresului şcolar

OBIECTIV:
Promovarea evaluării centrate pe competenţe.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- Întocmirea subiectelor pentru
Instrumente de evaluare discutate
evaluările curente şi sumative în
şi adoptate în catedre, pe baza
concordanţă cu cerinţele standardelor
EFICACITATE procedurii elaborate
de pregătire
EDUCA-
TIONALA - Informarea elevilor cu privire la
planiicarea activităţilor de evaluare şi Portofolii ale elevilor
criteriile de performanţă stabilite

MANAGE-
- Revizuirea procedurii de elaborare a
MENTUL 1 procedură revizuită
subiectelor evaluărilor
CALITĂŢII

Ținta 2: Întărirea parteneriatului unitate şcolară – elevi – părinţi – comunitate

OBIECTIV:
Creşterea ratei de participare a elevilor la
activităţile instructiv-educative şi extraşcolare.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- organizarea elevilor într-o formă de Creşterea cu 15% a
educaţie extracurriculară, prin eicientizarea numărului de elevi implicaţi
EFICACITATE formelor şi modalităţilor de antrenare a lor în programe şi parteneriate
EDUCA- Scăderea cu 10% a
TIONALĂ - identiicarea elevilor cu risc de abandon
numărului de elevi care au
şcolar sau absenteism şi monitorizarea
absenţe ce indică riscul de
acestora
abandon şcolar
220
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
INDICATORI DE REALIZARE
- 2 proceduri: una privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi una privind informarea
părinţilor/elevilor

Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare

Documente ale procedurii

octombrie CEAC Director
iniţiale

INDICATORI DE REALIZARE
- o procedură de întocmire a subiectelor evaluărilor

Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare

conform Standarde de pregătire

Şei catedre Directori
planiicărilor Programe şcolare

Cadre Planiicarea evaluărilor

01.10 Şei catedre
didactice Criterii de performanţă

Statistici
septembrie CEAC Director Analize
Proceduri

INDICATORI DE REALIZARE
- creşterea cu 15% a numărului elevilor participanţi la activităţile extraşcolare;
- reducerea absenteismului cu 10%.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare
Plan managerial consilier educativ,
permanent Consilieri şi diriginţi Directorii calendarul activităţilor educative
Costuri proiecte
Comisia de notare
permanent ritmica şi frecvenţa Directorii Părinţi, cadre didactice
elevilor
221
Exemple De Bună Practică
 Ținta 3: Promovarea unei oferte educaţionale diversificate şi centrate pe
nevoile şi interesele educabililor, ale comunităţii, dar şi pe cerinţele
pieţei muncii pentru a facilita inserţia socială a absolvenţilor
OBIECTIV:
Îmbunătățirea ofertei educaţionale.

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- 2 parteneriate noi
încheiate
- Extinderea rețelei parteneriatelor cu agenţi
- creşterea cu 5% a
economici şi reprezentanţi ai comunităţii
numărului de absolvenţi
EFICACITATE
angajaţi în primul an de la
EDUCA-
absolvire
ŢIONALĂ
- creşterea cu 5% a
- Promovarea unității școlare și a rezultatelor numărului de elevi înscriși
elevilor în clasa a IX/anul I școala
profesională

Ținta 4: Dezvoltarea competenţelor resurselor umane de a utiliza şi

valorifica noile tehnologii de informare, formare şi comunicare prin
parcurgerea cursurilor de formare şi perfecţionare profesională.
OBIECTIV:
Valoriicarea experienţei dobândite de cadrele
didactice la cursurile de formare/perfecţionare.

DOMENIUL Acțiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

Cel puțin 3 cursuri de

- identiicarea nevoilor și consilierea cadrelor formare identiicate lunar
didactice în privința alegerii programelor de Cel puțin 10 cadre
formare adecvate didactice consiliate
semestrial
EFICACITATE Prezentarea în CP a
EDUCA- programelor absolvite de
ŢIONALA către cadrele didactice
- Organizarea unor activități de diseminare a
Realizarea a cel puțin o
rezultatelor formării cadrelor didactice
activitate demonstrativă/
cadru didactic în care
sunt utilizate rezultatele
programului de formare
222
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
INDICATORI DE REALIZARE
- creşterea cu 5% a numărului de elevi înscriși în clasa a IX/anul I școala profesională;
- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire;
- două contracte - cadru noi cu angajatorii.

Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare

Analize ale rezultatelor

anual Cadre didactice Director
parteneriatelor existente

Comisia de
anual promovare a ofertei Directori Fonduri extrabugetare
şcolare

INDICATORI DE REALIZARE
- participarea a cel puțin 20% din cadrele didactice la cursuri de formare conform nevoilor
identiicate.

Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare

Comisia de CCD
permanent Directori
perfecţionare Ong

Comisia de
semestrial Şei catedre perfecţionare Cadre didactice
directori

223
Exemple De Bună Practică
 6.15 PAS unitate de tip
tehnologic - vocaţional

PLAN DE ACŢIUNE
COMPONENTA DIAGNOZĂ
Denumirea şcolii: Colegiul Tehnic “Isaac newton”
Adresa: Str. Primăverii, nr. 100, sector 1
Localitatea: bucurești
Perioada de derulare a proiectului: 3-5 ani
Scurt istoric
Colegiul Tehnic “Isaac newton” are, conform atestatelor documentare,
o vechime de 100 de ani; se afla în vecinătatea parcului herăstrău, pe
bulevardul Primăverii, nr. 100, sectorul 1, bucurești. Această unitate școlară a
pregătit personal în domeniile mecanic și electronic, între anii 1922 – 1974
funcţionând ca Școală Profesională. În anul 1974 se înfiinţează liceul Mecanic
nr. 10 în paralel cu Școala Profesională pentru ca, după puţin timp, să devină
liceul Industrial nr. 10, între anii 1991 – 2000 s-a numit grup Școlar Industrial
“Isaac newton”. Din anul 2000 funcţionează sub denumirea de Colegiul Tehnic
“Isaac newton”.
În anul şcolar în curs, Colegiul Tehnic “Isaac newton” asigură pregătirea
în următoarele proiluri şi specializări:
LICEU ZI
Specializare/caliicare
Număr clase Filiera Proil
profesională
1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Electronică şi automatizări
1 clasa a IX-a tehnologică tehnic Mecanic
1 clasa a IX-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician mecanic pentru
2 clase a X-a tehnologică tehnic
întreţinere şi reparaţii
1 clasa a X-a tehnologică tehnic Tehnician în automatizări
1 clasa a X-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician automatizări
2 clase a XI-a tehnologică tehnic
Tenician instalaţii electrice
1 clasa a XI-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby
Tehnician automatizări
2 clase a XII-a tehnologică tehnic
Tehnician instalaţii electrice
1 clasa a XII-a vocaţională sportiv Instructor sportiv rugby

224
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 LICEU – RUTA PROGRESIVĂ (în lichidare)
Număr clase Filiera Proil Caliicare profesională
tehnician mecanic pentru
2 clase a XII-a tehnologică tehnic întreţinere şi reparaţii
tehnician în prelucrarea
lemnului
tehnician în prelucrarea
1 clasa a XII-a tehnologică tehnic
lemnului
tehnician transporturi
3 clase a XIII-a tehnologică tehnic tehnician mecanic pentru
întreţinere

POSTLICEALĂ: o clasă anul I – iliera tehnologică, proil tehnic,

tehnician electronist echipamente de automatizare.

Componenta strategicã
VIZIUNEA Deviza:
Are la bază valori ca: profesionalismul, integritatea, cooperarea, respectul, “Integrarea socială
responsabilitatea și autodisciplina. Aceste valori ghidează și vor ghida întreaga şi profesională
activitate din școala noastră, pentru a menţine un mediu educaţional care într-o societate a
cunoaşterii, deschisă
să asigure elevilor săi dobândirea unei pregătiri generale, cunoştinţe spaţiului european”.
aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, competenţe necesare
inserţiei sociale şi profesionale.

MISIUNEA
Colegiu Tehnic “Isaac newton” își asumă, cu o tradiţie de peste 100 de
ani, pregătirea specialiștilor în domeniile: mecanic, electronic și automatizări
din filiera tehnologică, profil tehnic, oferind absolvenţilor săi calificări de nivel
I, II, III și nivel III avansat (tehnician transporturi, tehnician mecanic întreţinere
și reparaţii, tehnician mecatronist, tehnician electronist echipamente de
automatizare). Ca urmare a așteptărilor comunităţii pe care o deservește, gama
de activităţi de instruire s-a diversificat în timp, astfel că, în prezent școala se
mândrește cu rezultatele elevilor săi sportivi (are în ofertă clase cu profil sportiv,
filiera vocaţională - instructori sportivi – rugby) și și-a propus obţinerea unor
rezultate bune la clasele pe filieră teoretică, matematică - informatică.
Posibilele posturi pentru care sunt caliicaţi la standarde de înaltă calitate
absolvenţii Colegiului Tehnic “Isaac newton” sunt: tehnician automatizări şi
instalaţii electrice (pentru absolvenţii de liceu), electromecanic, mecanic utilaje
şi instalaţii în industrie (caliicări nivel II) şi tehnician electronist, tehnician în
transporturi, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii (caliicări nivel III).
gama de activităţi de instruire s-a diversiicat în timp, astfel că în
prezent, şcoala pregăteşte prin ruta directă instructor sportiv - rugby, iar prin
ruta progresivă tehnicieni în prelucrarea lemnului. De asemenea, şcoala mai
pregăteşte tâmplari universali (caliicare nivel II) şi tehnicieni în prelucrarea
lemnului (caliicare nivel III).
225
Exemple De Bună Practică
 Întregul proces de instrucţie şi educaţie al colegiului nostru este centrat pe
un set de valori care deineşte proilul moral şi acţional al absolvenţilor noştri:  
Profesionalism - a i cel mai bun în domeniul său de activitate;
Integritate - a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona
onest în gând şi în faptă;
Cooperare - a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi;
Respect - a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de
proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană;
Responsabilitate - a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin
iecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni;
Autodisciplină - a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe,
impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot
ce ai mai bun în orice împrejurare. 

PRIORITĂŢI NAŢIONALE
Învăţământul profesional şi tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin
oferta educaţională şi calitatea formării profesionale a absolvenţilor, la
realizarea unei cât mai bune inserţii a acestora pe piaţa muncii, la dezvoltarea
durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale.
Ca ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să ţinem seama de
concluziile Consiliului European de la lisabona din 2000, reairmate la Consiliul
European de la Feira din 2001. Consiliul European de la barcelona din 2002 a
aprobat planul detaliat de lucru privind dezvoltarea sistemelor educaţionale
şi de formare profesională din Uniunea Europeana în intervalul 2001 - 2010.
la invitaţia adresată de Comisia Europeana statelor candidate, guvernul
României a decis implementarea, alături de statele membre, a planului
detaliat de lucru aprobat la barcelona. Această decizie a fost asumată public
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la cea de a 6-a Conferinţă a Miniştrilor
Europeni ai Educaţiei (bratislava, 2002). În ceea ce priveşte dezvoltarea formării
profesionale iniţiale şi continue, contextul european este deinit, în particular
prin Declaraţia Miniştrilor Educaţiei şi Formării Profesionale de la Copenhaga,
din noiembrie 2002. Statele semnatare au propus consolidarea cooperării
(în cadrul procesului cunoscut sub numele de procesul Copenhaga) la nivel
european în acest domeniu astfel încât să se realizeze următoarele obiective:
- dimensiunea europeană;
- transparenţă, informare;
- recunoaşterea competenţelor profesionale/caliicări;
- asigurarea calităţii conform legislaţiei în vigoare – ARACIP şi CnDIPT.
Contextul naţional al formării profesionale, iniţiale şi continue, este
deinit prin documentele programatice ce se referă la dezvoltarea economică
şi socială la nivel naţional, regional şi local, şi anume:
1. Programul de guvernare 2005-2008;
2. Planul naţional de Dezvoltare 2007-2013;
3. Programe operaţionale pentru realizarea Cadrului Strategic naţional
de Referinţă 2007-2013;
4. Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2006 al AnOFM;
226
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 5. Rapoarte de monitorizare privind situaţia pregătirii bulgariei şi a
României pentru aderarea la UE - 2005, 2006;
6. Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii bucureşti-Ilfov;
7. Strategiile de Dezvoltare economică şi socială ale municipiului
bucureşti şi judeţului Ilfov;
8. Studii de piaţa muncii realizate pentru Regiunea bucureşti - Ilfov de
către Eurostat;
9. Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 –
2004 cu reactualizare în 2002 – Planiicare prospectivă până în 2010;
10. Strategia MEn pentru perioada 2006-2008.
Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010
deineşte următoarele priorităţi strategice pentru politicile MEn (acoperă şi IPT):
1. realizarea echităţii în educaţie;
2. asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea
competenţelor cheie;
3. fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare
personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a
asigurării coeziunii economice şi sociale;
4. deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către
societate, către mediul social, economic şi cultural;
5. asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi
informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;
6. creşterea calităţii proceselor de predare - învăţare, precum şi a
serviciilor educaţionale.
(extras din PLAI, MUNICIPIUL BUCUREŞTI – Contextul Naţional -
Educaţia şi formarea profesională, în contextul aderării la UE)

Obiectivele si
, tintele
, la nivel regional
,si local
Din analiza Planului Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Profesional şi Tehnic (PRAI) pentru Regiunea bucuresti - Ilfov, document
de planiicare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, precum şi a Planului local de
Acţiune privind Învăţământul Profesional şi Tehnic (PlAI), pentru Municipiul
bucureşti se observă faptul că, pentru perioada 2008 - 2013, populaţia şcolară
pentru segmentul de pregătire profesional şi tehnic este în creştere. Pentru

• Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente speciice în

perioada 2007 - 2013 au fost propuse următoarele ţinte strategice:

• Dezvoltarea resurselor umane prin:

concordanţă cu standardele europene;

- perfecţionarea sistemului de formare continuă;

- îmbunătăţirea accesului cadrelor didactice la programele de formare
speciice noilor competenţe profesionale;
- pregătirea cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici
parteneri; 227
Exemple De Bună Practică
 ● Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele
pieţei muncii şi dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare

• Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi

profesională pe bază de acorduri;

• Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar;

combaterea excluziunii sociale;

• Creşterea calităţii sistemului de informare şi consiliere profesională.

Setul de valori care alcătuieşte cultura şcolii va i într-o strânsă corelaţie
cu obiectivele şi ţintele stabilite la nivel local şi regional; astfel în cadrul liceului
vor i cultivate următoarele principii:
1. Principiul priorităţii. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă sunt
asumate ca priorităţi de către şcoală;
2. Principiul abordării echilibrate. Măsurile de îmbunătăţire a punctelor
slabe trebuie să ţină cont de posibilităţile reale ale şcolii noastre.
3. Principiul cooperării. Pentru ca şcoala să se dezvolte şi pentru
implementarea măsurilor de îmbunatăţire se va avea în vedere implicarea
tuturor factorilor interesaţi – clienţi interni şi externi ai şcolii – şi buna
cooperare între aceştia.

Analiza PEST
- Cadrul legislativ actual susţine învăţământul profesional și tehnic;
POLITIC
- Existenţa organismelor care sprijină și coordonează IPT.
- Parteneriatul public - privat este oportun învăţământului profesional -
ECONOMIC tehnic;
- Inserţia pe piaţa muncii este coordonată prin existenţa PlAI şi PRAI.
- Interesul familiilor elevilor pentru speciicul învăţământului profesional
tehnic;
SOCIAL
- Oportunităţi de inserţie profesională şi socială.
- Dotarea unităţii școlare permite organizarea interactivă a procesului
TEHNOLOGIC instructiv - educativ și a practicii școlare;
- Există oportunităţi de îmbunătăţire a dotării IT în unitatea școlară.

228
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
Analiza SWOT
CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Munca în echipă (cadre didactice - agenţi economici parteneri)
pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea CDl-urilor;
- Ofertă educaţională bazată pe documentele de planiicare
strategică (PRAI, PlAI, PAS); - Utilizarea cu precădere a
- Existenţa şi respectarea documentelor de proiectare didactică în metodelor tradiţionale în
concordanţă cu programa şcolară; predare-învăţare-evaluare;
- Proiectarea activităţii didactice ţinând cont de rezultatele testelor - Frecvenţa
iniţiale; nesatisfăcătoare a unor
- Organizarea programului de activităţi extracurriculare după o planiicare elevi;
proprie, asigurând educarea elevilor şi formarea personalităţii lor; - Scăderea interesului
- Asigurarea programului de pregătire suplimentară pentru pentru studiu şi
examenul de bacalaureat; supericialitatea elevilor;
- Implicarea elevilor în calitate de grup ţintă în 3 proiecte strategice - Insuicienta valoriicare
POSDRU pentru efectuarea stagiilor de pregătire practică şi a rezultatelor evaluărilor
consiliere şi orientare vocaţională; în stabilirea priorităţilor
- Rezultate foarte bune în activitatea sportivă; privind viitoarele
- Criterii clare şi cunoscute de către elevi privind recunoaşterea şi activităţi;
recompensarea rezultatelor obţinute; - Rezultate slabe la
- Adecvarea permanentă a fondului bibliotecii; examenul de bacalaureat.
- Diversiicarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului
educaţional prin perspectiva descentralizării şi a concurenţei pe
piaţa educaţiei.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Aplicarea în evaluarea curentă a elevilor a instrumentelor de
evaluare utilizând platforma InSAM; - legislaţie în permanentă
- Consultanţă din partea Inspectoratului Şcolar al Municipiului schimbare.
bucureşti, Inspectoratului Şcolar al sectorului 1.
RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Disponibilitatea cadrelor didactice pentru - lipsa de continuitate a personalului didactic
participarea la programe de formare continuă repartizat în şcoală;
şi de reconversie profesională; - Valoriicarea insuicientă a potenţialului
- număr mare de cadre didactice cu abilităţi elevilor şi cadrelor didactice din cauza lipsei
de utilizare a calculatorului; de dotare modernă la unele cabinete;
- Experienţa şi eicienţa personalului - Indiferenţa unor cadre didactice faţă de
didactic auxiliar şi nedidactic din domeniul misiunea şcolii (rezistenţa faţă de schimbare a
administrativ; unor cadre didactice);
- Existenţa bazei de date privind elevii, cadrele - Activitate formală a responsabililor de
didactice, normarea, documentele şi situaţiile catedre în ceea ce priveşte asistenţele la oră a
responsabil inanciare; cadrelor didactice;
- Creşterea numărului profesorilor metodişti; - Participare slabă a cadrelor didactice la
- Creşterea numărului de elevi. simpozioane şi concursuri şcolare.
229
Exemple De Bună Practică
 OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Ofertele de formare continuă prin proiecte - Plecarea din învăţământ a cadrelor didactice în
strategice POSDRU. domenii de activitate mult mai bine remunerate.
RESURSE MATERIALE/FINANCIARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Realizarea de venituri extrabugetare prin prestări servicii;
- gestionare eicientă a resurselor alocate pentru investiţii;
- Servicii asigurate (cantină, camine, cabinet stomatologic, medicină
- lipsa unei săli de sport la
generală, cabinet asistenţă psihopedagogică);
standarde actuale, astfel
- Modernizarea echipamentelor în laboratoarele de izică, chimie-
încât orele de educaţie
biologie, cabinete tehnice;
izică să se desfăşoare
- Existenţa conexiunii la reţeaua internet a tuturor spaţiilor destinate
în condiţii bune şi în
activităţii instructiv - educative;
perioada de iarnă;
- Preocupare continuă pentru îmbunătăţirea dotării/reamenajării
- Inexistenţa unei săli de
spaţiilor administrative;
festivităţi.
- Existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare;
- Existenţa spaţiului destinat cabinetului de orientare şi consiliere;
- Existenţa spaţiului destinat bibliotecii şcolare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Existenţa posibilităţilor de inanţare extrabugetară în comunitate; - Insuicienta inanţare a
- Capacitatea de obţinere a fondurilor extrabugetare. şcolilor.
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Creşterea numărului parteneriatelor educa-
ţionale încheiate;
- Creşterea numărului proiectelor educaţionale
- Implicarea slabă a părinţilor elevilor și a
derulate;
comitetului reprezentativ al părinţilor în
- Colaborarea cu reprezentanţii administraţiei
problemele curente ale școlii;
şcolilor şi primăriei sectorului 1;
- lipsa unor parteneriate pentru desfășurarea
- Creşterea importanţei Consiliului Şcolar al ele-
sistematică a unor activităţi de voluntariat.
vilor în viaţa şcolii;
- Redimensionarea şcolii ca o comunitate auten-
tică, temporală, racordată la viaţa publică.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Oferta negativă a străzii și internetului;
- Ritmul lent al creșterii economice nu permite
eventualilor sponsori un sprijin mai substanţial
chiar în condiţiile în care ar fi dispuși să îl acorde;
- Programe educaţionale oferite prin - legislaţie lacunară privind determinarea agen-
intermediul mass-media; ţilor economici să susţină financiar desfășurarea
- Parteneriatul local, regional, naţional şi cursurilor de pregătire profesională a elevilor;
european. - lipsa de timp a părinţilor determină o slabă
preocupare pentru progresul scolar și pentru
nevoile de dezvoltare ale elevilor;
- Continuarea restructurării sectoarelor eco-
230 nomice.
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
 Colegiul Tehnic “Isaac newton” are stabilite următoarele priorităţi,
coroborate cu PLAI şi PRAI:
PRIORITATEA 1: Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a
şcolii din perspectiva parteneriatelor educaţionale;
PRIORITATEA 2: Creşterea calităţii programelor şi activităţilor desfaşurate
şi adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele
pieţei muncii;
PRIORITATEA 3: Îmbunătăţirea sistemului de informare şi consiliere
profesională pentru buna cunoaştere de către elevi şi părinţi a
posibilităţilor de inserţie pe piaţa muncii;
PRIORITATEA 4: Preocuparea susţinută pentru activităţi legate de
promovarea imaginii şcolii;
PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii resurselor umane în vederea îndeplinirii
scopurilor organizaţionale şi asigurarea calităţii instruirii şi educaţiei.
PAS propune următoarele ţinte strategice:
1. Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării
centrate pe elev şi centrarea evaluărilor pe competenţe;
2. Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin sporirea atractivităţii curriculare
şi extracurriculare, în vederea valoriicării potenţialului elevilor şi a formării lor
ca cetăţeni europeni pro-activi;
3. Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la
cerinţele pieţei muncii;
4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin participarea
la programe. Adaptarea nevoilor de formare ale personalului didactic pe
baza rezultatelor de la inspecţii, examene de titularizare şi grade didactice
şi identiicarea modalităţilor de susţinere a acestora pentru participarea la
programe de formare continuă/perfecţionare.
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
Se va realiza de către directorii unităţii şi Consiliul de Administraţie.
Procesul de monitorizare şi evaluare va i asigurat prin:
- întâlniri şi şedinţe de lucru;
- revizuire periodică şi corecţii;
- includerea de acţiuni speciice în şedinţele CA şi CP;
- prezentarea de rapoarte semestriale în CP şi CA.
Data
Responsabili Termene
Activitatea întâlnirilor
monitorizare şi evaluare intermediare
de analiză
Stabilirea datelor care să conducă Responsabilii Comisiilor după elaborarea
semestrial
la evidenţierea progresului realizat Metodice PAS
Monitorizarea periodică a acestor februarie
Membrii CA trimestrial
date şi implicit a progresului realizat aprilie
Analiza oicială a progresului Directori
semestrial mai
realizat în conformitate cu PAS Membrii CA
Stabilirea şi comunicarea acţiunilor Membrii CA
anual iunie
corective Directorii
Actualizarea PAS Echipa de elaborare a PAS permanent trimestrial

231
Exemple De Bună Practică
 Componenta operationalã
,
Ţinta 1: Îmbunatăţirea rezultatelor elevilor ţinând cont de: principiile predării
centrate pe elev, centrarea evaluărilor pe competenţe, monitorizarea
progresului şcolar în vederea îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.
OBIECTIV:
Aplicarea principiilor predării centrate pe elev.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- Îmbunătăţirea dotării spaţiilor

şcolare cu mijloace de învăţământ şi
- 5 calculatoare
echipamente, în corelaţie cu cerinţele
standardelor de calitate
EFICACITATE
- Asigurarea fondului de carte, manuale şi
EDUCA- - creşterea cu 10% a fondului
publicaţii în conformitate cu curriculum
ŢIONALĂ de carte al bibliotecii
iecărei discipline de învăţământ
- Îmbunătăţirea strategiilor didactice
- creşterea cu 5% a
în vederea creşterii promovabilităţii
promovabilităţii la examene
examenului de bacalaureat
OBIECTIV:
Monitorizarea progresului şcolar în vederea
îmbunătăţirii rezultatelor elevilor.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- 2 proceduri privind
EFICACITATE
- Urmarea procedurilor de înregistrare a înregistrarea progresului
EDUCA-
progresului elevilor şcolar al elevilor şi informarea
ŢIONALĂ
părinţilor/elevilor
OBIECTIV:
Creşterea rolului evaluării centrate pe competenţe.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

Revizuirea procedurilor de evidenţă a - o procedură de evidenţă a

performanţelor elevilor rezultatelor elevilor
MANAGE-
Criterii de performanţă
MENTUL - Informarea elevilor cu privire la
Instrumente de evaluare
CALITĂŢII planiicarea activităţilor de evaluare,
discutate şi adoptate în
criteriile de performanţă stabilite şi
catedre
instrumentele de evaluare
Portofolii ale elevilor
232
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
INDICATORI DE REALIZARE
- creşterea cu 5% a promovabilităţii la examenele naţionale;
- dotarea laboratoarelor de informatică cu cel puţin 5 calculatoare noi;
- creşterea cu 10% a fondului de carte al bibliotecii.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare
Director
Administrator Consiliul de buget local
anual
patrimoniu Administraţie Surse extrabugetare
Comisii pe probleme
bibliotecar
buget local
anual Responsabil inanciar Directori
Surse extrabugetare
Responsabilii catedrelor

Responsabili catedre Teste ale elevilor

anual Cadre didactice
directori Fişe de progres şcolar

INDICATORI DE REALIZARE
- 2 proceduri privind înregistrarea progresului şcolar al elevilor şi informarea părinţilor/elevilor

Termen Monitorizare Resurse

Responsabil
de realizare şi evaluare

conform Şei catedre

Cadre didactice Procedurile anterioare
procedurii Directori

INDICATORI DE REALIZARE
- o procedură de evidenţă a rezultatelor elevilor
Termen Monitorizare Resurse
Responsabil
de realizare si evaluare
Standarde de
conform
Şei catedre Directori pregătire
planiicărilor
Programe şcolare
Planiicarea
evaluărilor
01.10 Cadre didactice Şei catedre
Criterii de
performanţă
233
Exemple De Bună Practică
 Ţinta 2: Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor prin respectarea standardelor
calitative ale educaţiei formale şi non-formale, în vederea valorificării
potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni pro-activi.
OBIECTIV:
Creşterea ratei de participare a elevilor la
activităţile instructiv - educative şi extraşcolare.

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- Asigurarea unei comunicări eiciente - scăderea cu 10% a
între profesori, elevi şi părinţi, numărului de elevi cu absenţe
urmărindu-se constant scăderea ce depăşesc cu mult limita
EFICACITATE absenteismului admisă
EDUCA-
- Cuprinderea elevilor într-o formă - scăderea cu 10% a
ŢIONALĂ
de educaţie extracurriculară prin numărului de elevi cu absenţe
eicientizarea formelor şi modalităţilor de ce depăşesc cu mult limita
antrenare a lor admisă

Ţinta 3: Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii şi la

cerinţele pieţei muncii.
OBIECTIV:
Îmbunătăţirea ofertei educaţionale

DOMENIUL Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate

- 2 contracte-cadru noi cu
- Extinderea reţelei parteneriatelor cu angajatorii
EFICACITATE agenţi economici şi reprezentanţi ai - creşterea cu 5% a numărului
EDUCA- comunităţii de absolvenţi angajaţi în
ŢIONALĂ primul an după absolvire
- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale - creşterea cu 5% a numărului
de elevi la clasa a IX-a

234
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
INDICATORI DE REALIZARE
- scăderea cu 10% a numărului de absenţe

Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare
Consilier proiecte şi
conform Elevi, părinţi, cadre
Diriginţi programe educative
graicului stabilit didactice
CEAC
Plan managerial
consilier educativ,
permanent Consilieri şi diriginţi Directorii calendarul
activităţilor
educative

INDICATORI DE REALIZARE
- creşterea cu 5% a numărului de elevi la clasa a IX-a;
- creşterea cu 5% a numărului de absolvenţi angajaţi în primul an după absolvire;
- 2 contracte - cadru noi cu angajatorii.
Termen Monitorizare
Responsabil Resurse
de realizare şi evaluare

Analize ale
rezultatelor
permanent Cadre didactice Director
parteneriatelor
existente

Comisia de promovare a Fonduri

permanent Directori
ofertei şcolare extrabugetare

235
Exemple De Bună Practică
 Inspectori participanti
, la ateliere de lucru
1. beldianu Cristina, ISMb 27. Piele Adriana, ISMb
2. Ceausescu Doina, ISMb 28. Postescu gabriela, ISMb
3. Ciho Mihaela, ISMb 29. Stoica Victor, ISMb
4. Cozma Romeo Adrian, ISMb 30. Șerban Cătălina, ISMb
5. Dogaru gheorghe, ISMb 31. Ștefan Elena, ISMb
6. girtan Mihai, ISMb 32. Arcoși Adriana. ISJ Prahova
7. Iacoban Mihaela, ISMb 33. Comișel Vasilica. ISJ Prahova
8. Ionita Daniela Elena, ISMb 34. Dinu Viorel. ISJ Prahova
9. Iordache georgeta, ISMb 35. georgescu Carmen Rodica. ISJ Prahova
10. leventiu Iulian, ISMb 36. ghizilă Petre. ISJ Prahova
11. naghi Elisabeta Ana, ISMb 37. Ilie Mariana. ISJ Prahova
12. nutu nicolae, ISMb 38. lazăr Tiberiu. ISJ Prahova
13. Pacearca Stefan, ISMb 39. Marian-Ionescu Maria-Cristina. ISJ Prahova
14. Pisleaga Florina, ISMb 40. Maxim Ion. ISJ Prahova
15. Sofronea Adriana Daniela, ISMb 41. Țenescu liliana-Otilia. ISJ Prahova
16. Trăistaru Constantin, ISMb 42. Cojoianu lăcrimioara. ISJ Prahova
17. Toderiuc liliana, ISMb 43. Drăgan nicoleta. ISJ Prahova
18. Andrei Tania, ISMb 44. gheorghe Maria Mariana. ISJ Prahova
19. Anghel Clementina, ISMb 45. gociu Claudia. ISJ Prahova
20. banu Marian, ISMb 46. Morar Mihai. ISJ Prahova
21. bujan Maria, ISMb 47. Munteanu Robert. ISJ Prahova
22. Cîrstea laurențiu, ISMb 48. Popescu Traian. ISJ Prahova
23. Cîrstea Mihaela, ISMb 49. Radu Pantelimon. ISJ Prahova
24. lichiardopol gabriela, ISMb 50. Vulpe Petre. ISJ Prahova
25. Manea Maria, ISMb
26. Manea Mihai, ISMb

Directori participanti
, la ateliere de lucru
BUCUREŞTI
1. Acostachioaie Adrian Mihai, Şcoala cu clasele 15. Darmon Marilena, liceul Teoretic ”C.
I-VIII nr. 310 brâncoveanu”
2. Aichimoaie Adrian, liceul Teoretic "Al. Vlahuţă" 16. Dascălu Violeta, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 64
3. Alexandru gina, liceul Teoretic "M. Eliade" 17. Dilimot nita Vasilica, Şcoala cu clasele I-VIII
4. Anca Marilena Monica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 36
nr. 165 18. Dinu Doina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 126
5. Armeanu Ildiko, liceul Teoretic „A. Endre” 19. Dragomir Martha Carmen, liceul Teoretic ”C.
6. badea Teodora, Colegiul naţional „M. Eminescu” brâncoveanu”
7. barbu Anda, Colegiul naţional „I. Creangă” 20. Dulgheru Mihai, C.S.S. nr. 4
8. bejan Ibolya, liceul Teoretic „A. Endre” 21. Flesner Iulian, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 22
9. burcea Rodica, Colegiul „A.D. Xenopol” 22. Frujina Ion, liceul Teoretic „n. Stănescu”
10. Cihodariu Radu Corneliu, Şcoala cu clasele I-VIII 23. gaidos nicoleta, Colegiul Tehnic "Mircea Cel
nr. 195 bătân"
11. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic Media 24. gartan Silvia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 280
12, Crudu Carmen Vasilita, Şcoala cu clasele I-VIII 25. gavrila Valentina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 56
nr. 147 26. gheorghe nicolae, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 198
13. Cuzum Sorina, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 198 27. gheorghiu Ştefania, Colegiul naţional „gh.
14. Damian Tudora, Școala nr. 97 Şincai”
236
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
28. grigorescu luminiţa, liceul Teoretic „C.
Kiriţescu”
29. gruia Annemary, grădiniţa nr. 87
30. Iliescu Aurelia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 62
31. Iliescu Dana, Colegiul Economic "V. Madgearu"
32, Ionescu Roxana, Colegiul Economic "V. Madgearu"
33. Istodor Carmen, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 109
34. Manatu Tamara, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 136
35. Matei Ana Maria, grădiniţa nr. 208
36. Mihăilescu Julieta, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 50
37. Mihalcea Mihael, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 25
38. Mozer lucian, Şcoala Speciala nr. 7
39. Mureşan Tereza, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 85
40. neagu Mihai, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 157
41. niculescu Diana, Şcoala cu clasele I-VIII nr.190
42, nistor Ionela, Colegiul Tehnic Energetic
43. nita Valerica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 129
"Elena Farago"
44. Peltecu nicoleta, Şcoala cu clasele I-VIII nr.97
45. Penciu Robertino, liceul bilingv Decebal
46. Poama Elena zizi, grădiniţa nr. 24
47. Popa Marineta, Colegiul Economic Viilor
48. Postolache Ioan, Şcoala cu clasele I-VIII nr.92
49. Pușcaș Ionel, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 156
50. Radu Corina, grup Şcolar Industrial „M.
Vulcănescu”
51. Rinciog Claudia, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 30
52, Rusu Carmen, gr. Sc. „D. hurmuzescu”
53. Sin Aurelian, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 49
54. Soare Iuliana, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1
55. Spineanu Elena, grădiniţa nr. 64 “Floare de
Colţ”
56. Ştefan Rozica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 56
57. Ştefan Steliana, Clubul Copiilor nr. 1
58. Stoenescu nicoletta, gr. Şc. Electronică
Industrială
59. Stoica Adriana, Colegiul Tehnic „gh. Asachi”
60. Stoicescu Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 98
"Avram Iancu"
61. Tănase luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII nr.112
62, Tănase Mariana, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 192
63. Toader gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 41
64. Toma Carmen, liceul Teoretic "Al. Vlahuţă"
65. Vasiliu Doina, grup Şcolar Industrial „C.
nenitescu”
66. Wyneken Manuela, liceul Teoretic bilingv "Ita
Wegman"
67. zbăganu Aurelia, Colegiul național „gh. Șincai”
68. bălălău Carmen, Şcoala gimnazială nr. 31
69. belu Viorica, liceul Teoretic Ecoprof
70. boloca Cătalin, liceul ”Victor babeş”
71. botezatu neculai-Virgil, Şcoala gimnazială nr. 96
72, burdușel Daniela, Colegiul Tehnic “grivița”
73. burtan Denisa, grădinița nr. 264 "101
Dalmațieni"
74. burtea Doina, Şcoala gimnazială nr. 64
75. Ciobanu Mariana, Colegiul Tehnic "Media"
76. Cînpeanu Mariana, grădiniţa nr. 236
77. Codila Cornelia, Școala gimnazială nr. 93
78. Coman Elena, Școala gimnazială nr. 188
79. Constantinescu Ana, Colegiul Tehnic "Media"
80. Constantinescu Florentina, Colegiul național
“Aurel Vlaicu”
81. Crăcănete Simona, grădinița “Maryland”
82, Damban Tatiana, grădiniţa nr. 53
83. Demeter Florica, liceul “hristo botev”
84. Diaconescu Ion, Club Sportiv nr. 1, Pajura
85. Dinca Iuliana, grădinița nr. 192 "Pisicile
Aristocrate"
86. Dolha Sonia, Școala gimnazială nr. 188
87. grama Aurelia, Şcoala gimnazială nr. 23
88. grațianu Marcela, Colegiul naţional “Octav
Onicescu”
89. Jarcau Adriana, liceul de Coregraie “F. Capsali”
90. lazăr Viorica, Colegiul Tehnic “Edmond nicolau”
91. Măcelaru Mihaela Mariana, grădinița nr. 262
"Albă ca zăpada şi Piticii"
92, Mălaelea Tiberiu, Club Sportiv Școlar nr. 1,
Pajura
93. Mihaescu Viorica, Colegiul Tehnic de
Aeronautica "h. Coanda"
94. Miron Rodica Elena, Colegiul Romano-Catolic
"Sfântul Iosif"
95. neagoe Mărioara, Școala gimnazială nr. 190
96. netolitzchi Valerian, Club Şcolar Sportiv nr. 6
97. niţică Cătălin, Colegiul Tehnic “D. leonida”
98. Olărica Elena, Şcoala gimnazială nr. 144
99. Orcula hortensia, Școala de Muzică şi Arte
Plastice nr. 4
100. Pădurean Mărioara, grădiniţa nr. 245
101. Perşinaru Sorina, Școala Specială nr 2
102. Petroeanu liliana Elena, Școala gimnaziala
Speciala nr. 4
103. Pintrijel Cristian, Club Sportiv Şcolar nr. 5
104. Popescu Adela-Rodica, Clubul Copiilor
Sector 6
105. Preda luminita Elena, Școala gimnaziala nr. 79
106. Riba Ion, Colegiul Romano-Catolic "Sfântul
Iosif"
107. Ruba Daniela, Şcoala de Arte şi Meserii nr. 3
108. Rudnic Mona-Aliss, Colegiul Tehnic Material
Rulant 237
109. Sideriaș Marioara, Școala gimnazială nr. 12
“herăstrău”
110. Silvăşanu gabriel, Școala gimnazială nr 280
111. Sima Constanţa, Școala gimnazială nr.169
112, Sledz Carmen, Școala Specială nr. 8
113. Stanescu Ramona, Școala Specială nr. 2
114. Stoican Dorin, Şcoala gimnazială nr. 162
115. Stoican Paraschiva-Paula, Școala Specială nr. 10
116. Stroe Vasilica Felicia, Colegiul Agricol "V.
harnaj"
117. Şerban Mihaiela, Şcoala Specială nr. 6 ,,Sf.
nicolae''
118. Şova Aurelia, Şcoala Sanitară Postliceală “Carol
Davila”
119. Tamasi Florin, Școala gimnazială nr. 168
120. Trică-Mitici Eugenia, Colegiul Tehnic "Petru
Maior"
PRAHOVA
130. Apetrei Ana-Maria, Școala „Sf.Vineri” Ploiești
131. Apostol Virginia, grup Şcolar Valea
Călugărească
132, badea Vetuţa Violeta, Şcoala cu cls. I-VIII
Puchenii Mari
133. barbu gabriela, grădiniţa cu Program Prelungit
nr. 32 Ploieşti
134. bozieru Emil, Şcoala cu cls. I-VIII Păcureţi
135. buturoiu Doiniţa, gradinita nr. 1 baicoi
136. Chiroiu georgeta, grup Şcolar Măneciu
Ungureni
137. Chita Ion, Şcoala cu cls. I-VIII Pleaşa bucov
138. Codarcea Viorel, Şcoala cu cls. I-VIII brebu
139. Colea Elena, Şcoala cu cls. I-VIII Plopu
140. Despan gabriela, grup Şcolar Măneciu
Ungureni
141. Dragomir Petrica, Colegiul Economic
“V.Madgearu” Ploieşti
142, Furdui Ioan, Şcoala cu cls. I-VIII Măgureni
143. graur Marilena, Şcoala cu cls. I-VIII Cocorăştii
Colţ
144. grigore niculina, grădiniţa cu Program
Prelungit „Dumbrava Minunată” Ploieşti
145. Iancu gabriela Alice, Şcoala cu cls. I-VIII “Ioan
grigorescu” Ploieşti
146. Iancu Veronica, Şcoala cu cls. I-VIII “nicolae
Iorga” Ploieşti
147. Iovan Sorin Ştefan, Şcoala cu cls. I-VIII Ariceştii
zeletin
148. Marcu Anda, Școala gr. Moisil
238
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare
121. Tudor Cezar Iulian, Școala gimnazială nr. 99
122, Ţepuş Ştefania, grădiniţa “Alice”
123. Ţugui lenuţa, grădiniţa nr. 271
124. Vasiliu Maria, grădinița nr. 199 ”Strop de
Rouă”
125. Vidovici Aurelia, Școala gimnazială nr. 113
"gral. D. Praporgescu"
126. Vlaiculescu liliana, Școala gimnazială nr. 308
127. Vulcu Mimoza Maria, Școala gimnazială
nr. 178
128. Vultur Teoil, Colegiul național “Matei
basarab”
129. Vuțulicu Magdalena, lic. Teroretic bilingv
“Miguel De Cervantes”
149. Matei Stefan, liceul Teoretic Filipeştii de
Pădure
150. năsulea Angela, Clubul Copiilor Comarnic
151. Petre Victoria, grădiniţa cu Program Prelungit
nr. 40 Ploieşti
152, Petrişor Petre, Colegiul „Spiru haret” Ploieşti
153. Popescu Rodica, Colegiul național „Al.I. Cuza”
154. Rădulescu Rodica, Şcoala cu cls. I-VIII “george
Enescu” Sinaia
155. Rancu gheorghe, grup Şcolar Forestier
Câmpina
156. Roşca Mioara, grădiniţa cu Program Prelungit
„Crai nou” Ploieşti
157. Rusu Ana, Şcoala cu cls. I-VIII Izvoarele
158. Sârbu Stan, grup Şcolar Energetic Câmpina
159. Stanciu Cerasela Raluca, Şcoala cu cls. I-VIII
Cornu
160. Stoica Cecilia, Şcoala cu cls. I-VIII Podenii noi
161. Tudorache nicoleta, Şcoala cu cls. I-VIII “Regina
Elisabeta” Poiana Ţapului buşteni
162, Vică Constanţa, Palatul Copiilor Ploieşti
163. Alexe Maria, Şcoala gimnazială Predeal Sărari
164. Argeşanu Carmen, Colegiul naţional “n.
Stănescu” Ploieşti
165. bâtie lavinia, liceul Teoretic „Şerban Vodă”
Slănic
166. bâtu Vasile, liceul Tehnologic “Carol I” Valea
Doftanei
167. bobe Elena, grădinița „Castelul Fermecat”
breaza
168. brezeanu Elena, grădinița nr. 8 Câmpina
169. bucur Constantin, Colegiul “Mihail
Cantacuzino” Sinaia
170. bucur Daniel, Şcoala gimnazială “Cănuţă
Ionescu” Urlaţi
171. Ciocârdaru gabriela, grădinița nr. 4 boldeşti-
Scăeni
172, Cristea Elena, Şcoala gimnazială “nicolae
bălcescu” Ploieşti
173. Dediu Cornelia, Centrul Şcolar Special Ploieşti
174. Dobrea Mirela, Colegiul “Ion Kalinderu”
bușteni
175. Dumitru Maria, Şcoala gimnazială Aluniş
176. Frangulea Daniela, Şcoala gimnazială
Iordăcheanu
177. Iacob Dan, liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu”
Mizil
178. Iancu Viorica, Colegiul Tehnic “Constantin
Istrati” Câmpina
179. Isăilă Rodica, Şcoala gimnazială Vărbilău
180. lambă gheorghe, liceul Tehnologic Energetic
Câmpina
181. lupea Ion, Şcoala gimnazială „Sf. Vineri”
Ploieşti
182, Marian-Ionescu Ovidiu, Şcoala gimnazială “Sf.
Vasile” Ploieşti
183. Matei Ioana, grădinița Târgşorul Vechi
184. neacşu Camelia, liceul Tehnologic “1 Mai”
Ploieşti
185. nedelcu Dialisa, Şcoala gimnazială „Candiano
Popescu” Ploieşti
186. niţă Elena-Cristina, Şcoala gimnazială „Al.
Popescu” Telega
187. Obiloiu nicolae, Școala Specială Plopeni
188. Pelmuș Simion, Școala gimnazială Apostolache
189. Petre ghiorghe, Şcoala gimnazială Puchenii
Mari
190. Popa Teşileanu loredana, Şcoala gimnazială
Cocorăştii Mislii
191. Rânjea Cristina, Şcoala gimnazială Ştefeşti
192, Savu Eugenia-lelia, grădiniţa „Concordia”
Ariceştii Rahtivani
193. Sima Mirela, liceul Tehnologic „Sf. Apostol
Andrei” Ploieşti
194. Spălaţelu Simona, Şcoala gimnazială “Elena
Doamna” Ploieşti
195. Tomescu Ion, Şcoala gimnazială “Sf. Maria” Mizil
196. Tudorache Virgil, Şcoala gimnazială “ b.P.
haşdeu ” Câmpina
197. zincă Roxana-Magdalena, Şcoala gimnazială
gura Vitioarei

Echipa de management
1. Chebici Sultana 12. Ionescu Daniela
2. Angelescu nicolae 13. Ivan Adriana
3. bolojan georgiana 14. lambru Daniela
4. borovină gheorghe 15. Moraru Daniela
5. Ciobanu Ionel 16. Mușat Mihaela
6. Ciulac Elisabeta-bianca 17. Ologeanu Emanuel
7. Constantin Alice 18. Pacearcă Ștefan
8. georgescu Magdalena- 19. Pădurețu Fănica
Maria 20. Scorpan Anelore
9. graur Aurel-Silviu 21. Stoica Cezar
10. Iancu Tudor 22. Șubă gabriela
11. Ilie Adela 23. Toma horia-Victor

Formator ARACIP
1. Cazan Manuela
2. Comșa Christian
3. Dimitrovici Rodica
4. Dinu Serenella
5. necuță Emil
6. Popa Daniela
7. Tufeanu Dana
239
 CUPRINS
1. Introducere ....................................................................................................... 3
2. Ce Înseamnã PDI/PAS? .................................................................................... 7
3. Cercul calităţii .................................................................................................. 11
4. Care sunt grupurile de interes ale unui PDI/PAS? ...................................... 17
5. Structura PDI .................................................................................................... 21
5.1. Diagnoza .............................................................................................................................. 21
5.2. Componenta strategică ............................................................................................... 32
5.3. Componenta operațională ........................................................................................ 37
6. Exemple de bună practică .............................................................................. 41
6.1. PDI unitate preşcolară .................................................................................................. 43
6.2. PDI unitate preşcolară mixtă .................................................................................... 52
6.3. PDI unitate preşcolară .................................................................................................. 62
6.4. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 70
6.5. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 76
6.6. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 90
6.7. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 104
6.8. PDI unitate gimnazială ................................................................................................. 116
6.9. PDI liceu vocațional artistic ....................................................................................... 132
6.10. PDI liceu teoretic ........................................................................................................... 144
6.11. PDI liceu, iliera teoretică, proil real - umanist ............................................ 169
6.12. PDI școală specială ....................................................................................................... 188
6.13. PDI Palate și Cluburi .................................................................................................... 194
6.14. PAS Colegiu Economic ............................................................................................... 204
6.15. PAS unitate de tip tehnologic - vocaţional .................................................... 224

240
Calitate În Managementul Unităţii Şcolare