1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Arhitectura vernaculară I ntroducere in A rhitectura C ontemporana
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta
Lorenzo Ghiberti
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Arhitectura vernaculară I ntroducere in A rhitectura C ontemporana
“It isn’t coolDATE; DEZVOLTARE;

to not know ATMOSFERA…
what you are speaking about.”
Arhitectura vernaculară IAC
Performance recent într-un oraș francez www.uauim.ro/departamentee/cursuri

Întrebându-ne ce i-a determinat pe arhitecți să proiecteze într-un anume fel și
nu altul și ce au căutat să rezolve;
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA…
Parcurgând o istorie a profesiunii, încercând să înțelegem motivațiile și
identificând actualitatea, persistența, noutatea unor probleme/teme.
obiective:
- repere/ghidaje (nu firul
Ariadnei) de orientare în
peisajul labirintic al
profesiunii și al școlii
(adică a ceea ce veți învăța
6 ani)
- metoda:
întrebându-ne ce i-a
determinat pe arhitecți să
proiecteze într-un anume
fel și nu altul și ce au căutat
să rezolve?
parcurgând o istorie a
profesiunii, încercând să
înțelegem motivațiile și
identificând actualitatea,
persistența, nouatea unor
probleme
- materiale didactice
curs; discuții; bibliografie
www.uauim.ro/catedra/
Labyrinth vor St. Lambertus, Mingolsheim
cursuri/iac
Echipa seminarii:
Radu Tudor PONTA
Irina BĂNCESCU
Daniela CALCIU
Anca CIOAREC
Irina POPESCU
Ioana ZACHARIAS-VULTUR
https://www.uauim.ro/
departamente/itcp/
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… discipline/IAC/
I
Arhitectura
ntroducere A
vernaculară
in rhitectura C ontemporana
ARHITECTURA ?
O știință/cunoaștere a multor discipline și a erudiției (scientia pluribus disciplinis & variis eruditionibus
ornata) se naște din practică (fabrica) și teorie/doctrină/discurs (ratiocinatio) –Vitruviu (sec. I î.Cr.)
Arta și știința de a construi bine – Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc (sec XIX)
Muzică împietrită…înghețată –romanticii germani (sec XIX)
Sec XX-XXI:
Activitatea antropogenetică prin care omul își construiește lumea și se construiește pe sine – Francoise
Choay à activitate umană permanentă de edificare, de modelare și remodelare a cadrului de viață (mediu
construit în interacțiune cu cel natural), în conformitate cu modul de viață specific al indivizilor și grupurilor
umane.
CONTEMPORANĂ ?
În acest curs, contemporan se va referi la perioada de la postmodernism înspre noi (adică ultimii 50 de ani. (A
se citi în NOTE DE CURS)
Dar cursul se va referi mai ales la contemporaneitatea anumitor probleme, unele de ultimă oră, altele vechi cât
arhitectura însăși.
IAC
Arhitectura vernaculară
… prezentul e fragil, e timpul pasajului continuu care se pierde în trecut și în care viitorul nu e, încă.
Trecutul, cel puțin, are alura timpului depozitat.
Gabiel Liiceanu, Șase dereglări contemporane,
http://www.contributors.ro/cultura/%c8%99ase-dereglari-contemporane/
“TIMPURILE” ARHITECTURII:
t.o – arhitectura vernaculară
t.1 – arhitectura erudită: traditia clasică
t.2 – marea schimbare: mișcarea modernă
t.3 – arhitectura contemporană

ARHITECTUL
Arhitectura vernaculară Meșterul și arhitectul
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Mesterul anonim

si „starhitectul“
ARHITECTUL
Arhitectura vernaculară Meșterul și arhitectul
Mesterii „colibei primitive; ilustratie la reeditarea De Mesteri-masoni trasand o ogiva Instrumentele specializate Alegoria arhitectului
arhitecura; 1521 gotica ale mesterilor/arhitectilor; „modern“ care paraseste
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… gravura Spania, 1600 grota Evului Mediu pentru
lumina Renasterii; gravura
1568
ARHITECTUL
Arhitectura vernaculară Arhitectul în sens modern

ARHITECTUL
35-25 î.e.n. Vitruviu, De arhitecura libri decem (Cele
zece carti de architectura); reeditare ilustrata1521
Știința arhitectului e întovărășită de numeroase cunoștințe și de învățături variate ; după judecata ei se face
luarea în primire a tuturor lucrărilor executate de celelalte arte. Ea se naște din practică și din teorie. (I,1,1)
Practica e o experiență continuă și completă, obținută din prelucrarea cu mîinile a oricărui soi de materie, în
scopul de a-i da formă. (I,1,2)
La rîndul ei, teoria este ceea ce poate explica și demonstra lucrurile care se săvîrșesc, pe măsura îndemînării
și înțelegerii. (I,1,3)
Astfel, arhitecții care, fără învățătură, au lucrat numai cu mîinile lor, n-au izbutit să-și cîștige o autoritate pe
măsura trudei lor, iar cei ce s-au încrezut numai în calcule și scrieri par a fi urmărit o umbră, nu un lucru. (I,
1,4) Dar cei care le-au adîncit pe amîndouă, ca înzestrați cu toate armele, au atins mai repede și cu
autoritate ceea ce și-au propus. (I,1,5)
ARHITECTUL
1442-52 / 1485, Leon Battista
Alberti De re aedificatoria,
Introduce arhitectul în rândul umaniștilor, scotându-l din categoria meșteșugarilor à ACTUL DE NAȘTERE
AL ARHITECTULUI MODERN.
Arhitectul – devine o figură eroică, ca furnizor și păstrător al culturii, care poate oferi comunității urbane
(civitas) siguranță și protecție, creând astfel condițiile pentru progresul social și intelectual.
ARHITECTUL
35-25 î.e.n. Vitruviu, De arhitecura libri decem (Cele 1452, Leon Battista Alberti 1923- Le Corbusier, Vers
zece carti de architectura); reeditare ilustrata1521 De re aedificatoria, une architecture

1998, Rem Koolhaas,Bruce
Instrumentele specializate
Mau,Hans Werlemann, S M L XL
T.0
ARHITECTURA VERNACULARA
Arhitectura vernaculară denumește arhitectura “fără teorie”, fără autor/arhitect (cu autor
anonim), fără proiect desenat, făcută direct de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializată a
unor meșteri (conformă tradiției constructive și de viață a locurilor).
Arhitectura cultă/erudită este proiectată de un “specialist”, are un autor, care elaborează un

proiect, pe baza unei/unor teorii, a unei culturi specifice transmise prin diverse forme de
învățământ.
De citit din breviar primele trei capitole:

Introducere moralizatoare;
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Introducere în arhitectura contemporană și
T0 Arhitectura vernaculară
Arhitectura vernaculară Arhitectura vernaculară și arhitectura erudită
Arhitectura vernaculară denumește arhitectura fără arhitect, fără proiect desenat, făcută direct
de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializată a unor meșteri (conformă tradiției
constructive și de viață a locurilor).
Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna
transpunerea directa în forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor,
rezultate din modul de viata specific si din propriul sistem de valori.
In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea

individului in comunitatea sa si este direct influentat de valorile comune impartasite
de aceasta.
De aici rezulta atât armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, cât si marea
unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. Tot un efect direct al acestui mod de a
construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural.
Arhitectura erudită/cultă este proiectată de un “specialist” (cu o cultură specifică, transmisă

prin diverse forme de învățământ), care elaborează un proiect à este “de autor”.
Este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de
suscitare a respectului grupurilor rafinate, de elita, de a exprima individualitatea, de
dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata.
Între utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun atat sistemul de
valori al unei culturi de specialitate, cat si un personaj – arhitectul – care o reprezinta.
Cultura de specialitate: unii antropologi o numesc o subcultura, în sensul ca este mai
putin decat acel “ansamblu care înglobeaza toate manifestarile materiale si spirituale
ale unei societati”, adica sensul larg al notiunii de cultura.
Ambele au o TRADIȚIE:
Arhitectura vernaculară – transmisă oral și internalizată natural în comunitățile respective;
Arhitectura cultă/erudită – transmisă “specialiștilor/cunoscătorilor” prin cărți/text și prin
învâțâmânt.
TEORETIC, ambele vor același lucru: un spațiu construit cât mai bun.
PRACTIC, rezultatele nu îi răspund totdeauna.
„Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac în Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul se odihneste într-o
pace profunda. Muntii si norii se reflecta în apa, la fel si casele, fermele si capelele, care nu par iesite din
mîna omului, ci din acelasi atelier divin care a faurit si muntii si arborii, si norii si cerul. Dar ce este
aceasta? O nota falsa tulbura acordul. Printre casele taranilor, o vila lanseaza un strigat dezagreabil si
inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e nici
pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se face ca opera unui arhitect, bun sau prost, murdareste lacul?”
Adolf LOOS, Architecture (1918),
în Paroles dans le vide (+ Chroniques ...Autres chroniques, Malgré tout), Editions Champ Libre, Paris, 1979
Criza arhitecturii culte:

- relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea
contemporana risca sa îl distruga
-  relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si
societate), relatie care repune mereu in discutie
modul in care “eruditia arhitectului” le raspunde.
Criza arhitecturii vernaculare:

- disparitia acestui mod direct de edificare in
societatea modernă; specializarea;
- schimbarea modului de viata si a sistemului de
valori in societatile traditionale prin contactul cu
societatea moderna si contemporana;
- Nu tot ce produce vernacularul urban este
benefic pentru societate /comunitate
Pare ca e sortita muzeificarii … pare depășită …
Arhitectura vernaculară TRECUTUL …
Muzeificare
patrimonializare,
protectia patrimoniului
PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor

care aparțin colectivității și sunt
administrate de către organele statului;
bun public. ♦ Bunuri spirituale care
aparțin întregului popor (fiind transmise
de la strămoși); moștenire culturală;
prin extindere, bunuri spirituale, culturale
etc. care aparțin omenirii întregi.
Muzeul Satului, Bucuresti
Muzeul Satului, Bucuresti
T0 rămâne contemporan
Arhitectura vernaculară … ȘI VITALITATEA EI
Exista forme contemporane de vernacular…

Ele sunt studiate si de la care se asteapta
anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile
utilizatorilor si la mediul natural.
CE PUTEM INVATA DIN ELE?

forme ale vernacularului de azi:
Arhitectura vernaculară rural trait/viu
forme ale vernacularului contemporan:
Arhitectura vernaculară urban trait/viu/activ/în construcție
Barriadas din Lima/Peru; (multumiri lui Peter Chambers, care a participat alaturi de locuitori la constructia lor)
Arhitectura vernaculară trait/viu/activ/în construcție
Satul Buzescu: palatele tiganesti

de citit din Kastello, IglooMedia, 2008
Imagine din Cairo
studii Iosif Kiraly și arh. Mariana Celac
Triaj, 2008-2009
Arhitectura vernaculară … ȘI VITALITATEA EI
Exista forme contemporane de vernacular…

Ele sunt studiate si de la care se asteapta
anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile
utilizatorilor si la mediul natural.
CE PUTEM INVATA DIN ELE?

locuitorul are drepturi / o modestie a
Arhitectura vernaculară arhitectului în proiect în raport cu locuitorul
Tomislav Pavelić & Robert Loher / Zagreb
My Little House, My Little Freedom project
E dificil, aici sau aiurea, să faci arhitectură serios. Opere excepționale se mai fac încă, dar parcă din înălțimi astrale, ca
printr-un miracol scăpate nevătămate de realitate. Și cam cum arătăm noi? Speriați de moment și dezorientați de limitarea
propriilor posibilități, suntem frustrați, resentimentari, mizerabili, resemnați... dat fiind faptul că întâmplări exterioare ne țin
într-o stare de permanentă tensiune, pentru că insecuritatea nu e numai la granițe ci în propriile case, pentru că lumea nu
seamănă, la niciun nivel, cu cea din visele noastre.
De aici se nasc câteva întrebări:
1/ ce fel de arhitectură ar trebui să creem astăzi, adică ce ar trebui să căutăm când e vorba de spațiu? ;
2/ cine sunt "ceilalți", cei pentru care lucrăm arhitectura? ;
3/ cine sunt eu, "arhitectul cu diplomă"? ;
4/ cine trebuie să răspundă acestor întrebări?
Tomislav Pavelić & Robert Loher /
Zagreb
My Little House, My Little Freedom
project
E de prisos să repet, dar o fac: nu există, nici aici, nici aiurea, vreo "axiomă" comun acceptată pentru crearea și evaluarea
arhitecturii. Mai precis, nu există axiomă care să poată fi compromisă. Un cadru legal nu poate fi o garanție suficientă,
pentru că se schimbă prea des și chiar pierde sensul realității, ceea ce se întoarce împotriva celor de care ar trebui să aibă
grijă, mai ales când o face în urma unui mandat acordat.
Este perfect justificat, atunci, să ne întrebăm de modelul propriei munci arhitecturale. Aceasta e cu atât mai necesar cu cât,
absența unei reale interconectivități între asociațiile profesionale și comunitățile locale, face din scopul activității noastre o
afacere personală, adică relativă. De aici, terenul practicii de arhitectură devine alunecos dacă definim arhitectura o
activitate socială în spațiu.
...in a country with a little more than 4.000.000 inhabitants, more than 700.000 buildings had
been built illegally...
Or, since we share Juhani Pallasmaa's view

about the difference between the notions house
and home, that is, designer and dweller, we
decided not to make any design decisions that
we could not make.
In other words, given the fact that our client is
hypothetical and that we respect the priority of
his/her real (albeit unknown) needs, we as
designers cannot make decisions about issues
that are architecturally less important (or
unimportant), but that may be important to the
dweller, like, for example, what the bedroom
looks like.
TIP A
TIP B
UN EXEMPLU
TIP C
Arhitectura vernaculară Permanenta actualitate a vernacularului
TOTDEAUNA ARHITECTURA ERUDITĂ
A ÎNVĂȚAT CEVA DIN ARHITECTURA
VERNACULARĂ.
ARHITECTURA VERNACULARA CA
INSPIRATIE PENTRU ARHITECTURA
CULTA/ERUDITA:
- ca sursa a arhitecturii erudite

-  ca optiune individuala
- cautarile nationale “programatice” în
arhitectura sec. XIX-XX: arhitectura neo-
româneasca / cautarea “specificului national”,
regional si universal
-  regionalismul critic
-  cercetarea antropologica ca fundament al
proiectului
ca inspiratie pentru arhitectura culta
Arhitectura vernaculară “origine” a arhitecturii culte
Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Vitruvius De arhitectura, sec 1 i.e.n. –reeditata si ilustrata de Cesare Cesariano, 1521.
Arhitectura vernaculară optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest
Arhitectura vernaculară cautarile nationale programatice:
Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886
Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
1892 - Şcoala (privata) de arhitectură înfiinţată de

Societatea Arhitecţilor Români
1897 - Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a
Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti
1916-27; 1960-70 - Construcția actuală
15 iulie 1931 - reglementa dreptul purtării titlului

și exercitării profesiei de arhitect în România.
Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927
REGIONALISMUL CRITIC
un demers care incearca sa contracareze uniformizarea,
pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor
datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii,
folosind fortele contextuale care dau sens si semnificatie
unui loc.
Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane

Lefaivre. Reluat de Kenneth Frampton in "Towards a
Critical Regionalism: Six points for an architecture of
resistance." El pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur:
“Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi
timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita dar sa
fii si parte a unei civilizatii universale”.
Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte

arhitectura moderna pentru calitatile sale care
progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare
pe raspunsurile particulare la context. Accentul trebuie
pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice
mai degraba decat pe scenografie si pe simtul tactil, pe
materialitate, mai degraba decat numai pe vizual.
Se distinge de regionalism, care incearca in mod

programatic sa realizeze o coresondenta directa cu
arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in
mod constient la universal.
Arhitectura vernaculară “regionalism critic”
Dominus Winery,
arh. Herzog & de Meuron,
1996-1998
Arhitectura vernaculară “regionalism critic”:
Dominus Winery,
1996-1998
Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 /
SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE

PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 / SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE
Dominus Winery,
1996-1998


Dominus Winery,
1996-1998
Centrul cultural J-M Tjibaou,

arh. Renzo Piano,
1998

arh. Renzo Piano,
1998

arh. Renzo Piano,
1998
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/
Arhitectura vernaculară erudita si cea vernaculara
FORME “DIRIJATE” DE VERNACULAR:
- participarea
- “community architecture”
- flexibilitatea/adaptabilitatea in utilizare
- presiunea pentru decizii urbanistice
permanenta actualitate a vernacularului

forme ale arhitecturii vernaculare de azi:
Arhitectura vernaculară trasmiterea și revigorarea cunostintelor traditionale
… Am avut șansa de a putea să-mi dedic o bună parte a vieții profesionale militante unei aventuri: creației și
dezvoltării Ecomuzeului Alsaciei. Într-o continuă mișcare până în 2006, acest proiect permite conjugarea
unui puternic elan colectiv și al unei pasiuni personale.
Și nu am renunțat nici la gustul de a transmite istoria și cunoștiințele zise “tradiționale” și de a le lega de
problemele culturale și sociale actuale.
… Niciuna dintre convingerile mele legate de eficacitatea sectorului asociativ în țeserea unor legături între
oameni dincolo de antagonismele sociale, în detectarea unor nevoi noi, în capacitatea de a face, de a se
repune în discuție și de a gestiona nu a fost slăbită…
… Nimic din ce am făcut, nu am făcut singur și singur, nu aș fi făcut nimic.
http://www.marc-grodwohl.com/marc-grodwohl-se-présente/marc-grodwohl-se-présente
www.arhiterra.ro
Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa

catorva arhitecti membri ai Ordinului Arhitectilor
propunind un subiect de gandire sensibil si bine venit
pentru locuirea contemporana si actuala politica de
mediu: tehnici traditionale de construire, materiale
naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a
resurselor.
Functioneaza ca o umbrela pentru initiative, asocieri
sau indivizi cu pozitii inrudite.
Discutiile si prezentarile cu teme diferite organizate de-
a lungul anului au fost completate de ateliere practice
imprastiate prin diferite zone si medii. Ele au inceput
din intentia de a incerca si cunoaste tehnici de
construire din pamant, dar au adus in discutie multiple
implicatii printre care cea umana – relatia dintre
arhitectul scolit si mesterii mostenitori ai unor traditii
aproape disparute, cea a responsabilitatii fata de copiii
deschisi sa invete, a cooperarii intre numerosi oameni
de profesii si din medii diferite, etc. Puterea
experimentelor si a exemplelor initiate abia o intuim
astazi.
Recuperarea meșteșugurilor tradiționale
Școala de la Bunești
“Scoala propune tânarului orasean sa redescopere mediul rural în specificitatea lui artistica,
economica, pastorala, si sa întâlneasca natura, nu ca pe un bun de consum ci ca pe un mediu de
viata. Participantii la scoala de vara se vor organiza singuri în cadrul unei tabere de corturi,
creându-si conditiile de viata si cadrul de desfasurare al activitatii.”
www.comunicatedepresa.ro/
SCOALA_DE_LA_BUNESTI,_tabara_de_arhitectura_a_Fundatiei_Calea_Victoriei
Recuperarea specificului local rural:
Arhitectura vernaculară Grupul de lucru RURAL
Ordinul Arhitecţilor din România anunţă înfiinţarea Grupului de lucru "RURAL" şi lansează
invitaţia de a transmite la adresa anamariagoilav@oar-bucuresti.ro sugestii şi informaţii cu privire
la inițiative și posibile căi de urmat în activitatea grupului.
Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

- protejarea și promovarea specificului local;
- resuscitarea tehnicilor ancestrale cu materiale de construcție naturale, în spiritul protejării
mediului și al dezvoltării durabile;
- asistență în elaborarea documentațiilor și a procedurilor necesare, în baza cărora se avizează
proiectele elaborate în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
erudita si cea vernaculara – PARTICIPAREA
arh. Hassan Fathy (1900-1989)

Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980
Arhitectura vernaculară erudita si cea vernaculara – PARTICIPAREA
Rural Studio,
fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee
si D.K. Ruth,
atelier de proiectare si constructie condus de
Auburn University in scopul de a-i invata pe
studenti despre responsabilitatile sociale ale
profesiei in paralel cu / prin constructia de
case sanatoase, bine construite si inventive
pentru comunitatile sarace din vestul
Alabamei (“Black Belt”)
Rural Studio a construit peste 80 de case si

proiecte civice.
arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009
Practici urbane contemporane ca surse de
Arhitectura vernaculară inspirație pentru proiectul de viață în oraș
Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5
Generatorul de Spatiu Public, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect din cadrul programului Magic Blocks (www.e-zeppelin.ro/magic-blocks)
Arhitectura vernaculară inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect
Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth
DEMOCRATIZAREA DECIZIILOR
PENTRU ORAȘ
“Pe ruina serelor, noi vrem parcul tuturor’’

Mămici și copii au ieșit în stradă pentru a cere un
parc public in Prelungirea Ghencea. …
… Acesta a fost cel de-al cincilea protest al
locuitorilor din Prelungirea Ghencea dar cu
siguranţă nu va fi si ultimul. Cetăţenii vor continua
sa preseze autorităţile pentru realizarea parcului
precum si pentru modernizarea infrastructurii
stradale prin lărgirea străzii principale la 4 benzi de
circulaţie, cu trotuare pietonale, piste pentru
biciclete si pod peste Soseaua de Centură.
19. 09. 2015

Grupul de iniţiativă Prelungirea Ghencea
https://www.youtube.com/watch?v=iWsXq1Li_e4&feature=youtu.be
T0 rămâne contemporan
Orașul vă rămâne a doua școală,
ȘCOALA PERMANENTĂ
Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5

1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1-T0-Arhitectul - Arh Vernaculara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura vernaculară I ntroducere in A rhitectura C ontemporana

“It isn’t coolDATE; DEZVOLTARE;

Performance recent într-un oraș francez www.uauim.ro/departamentee/cursuri

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA…

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Mesterul anonim

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA…

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA…

Arhitectura cultă/erudită este proiectată de un “specialist”, are un autor, care elaborează un

De citit din breviar primele trei capitole:

In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea

Arhitectura erudită/cultă este proiectată de un “specialist” (cu o cultură specifică, transmisă

Criza arhitecturii culte:

Criza arhitecturii vernaculare:

Pare ca e sortita muzeificarii … pare depășită …

PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor

Muzeul Satului, Bucuresti

Muzeul Satului, Bucuresti

Exista forme contemporane de vernacular…

CE PUTEM INVATA DIN ELE?

Satul Buzescu: palatele tiganesti

Imagine din Cairo

Exista forme contemporane de vernacular…

CE PUTEM INVATA DIN ELE?

Or, since we share Juhani Pallasmaa's view

- ca sursa a arhitecturii erudite

Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886

Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

1892 - Şcoala (privata) de arhitectură înfiinţată de

15 iulie 1931 - reglementa dreptul purtării titlului

Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927

Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane

Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte

Se distinge de regionalism, care incearca in mod

Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi

Centrul cultural J-M Tjibaou,

Centrul cultural J-M Tjibaou,

Centrul cultural J-M Tjibaou,

permanenta actualitate a vernacularului

Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa

Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

arh. Hassan Fathy (1900-1989)

Rural Studio a construit peste 80 de case si

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

arh. Lacaton & Vassal: Scoala de Arhitectura din Nantes, 2009

Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth

“Pe ruina serelor, noi vrem parcul tuturor’’

19. 09. 2015

S-ar putea să vă placă și