TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze o caldarina ,efectuându-se calculul termic, fluido-dinamic și de rezistență.

Date initiale:

Caldarina funcționează la următorii parametrii de lucru:

Kg
Debitul de abur : D  1270
h
Presiunea nominala : P  7 bar

Temperatura aburului saturat : t  160 C

Temperatura apei de alimentare : ta  45 C

Randamentul caldarinei : η  0.78

Coeficientul de execes de aer : α  1.18

Combustibilul utilizat are urmatoarea compozitie procentuala:

Carbon [ % ] C  82.5
Hidrogen [ % ] H  14.5

Oxigen [ % ] O  0.4
Sulf combustibil [ % ] S  0.4

Azot [ % ] N  0.5

Apa [ % ] W  1.7
 I. CALCULUL CANTITĂȚII DE AER DE ARDERE ȘI DE GAZE DE ARDERE

Prin calculul termic de proiectare a unei caldarine navale se determina dimensiunile focarulu
a suprafetei vaporizatorului , astfel incit aceasta sa realizeze o anumita productie de abur cu parame
(presiune si temperatura ) precizati .

1.1. Puterea calorifica inferioara a combustibilului:

Qi  339 C  1030 H  109 ( O  S)  25.12 W [Kj/Kg cb]

Qi  42859.796 [Kj/Kg cb]

1.2. Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii:

1  C H S  O
V'a    1.867  5.6  0.7  [m3N/kg cb]
0.21  100 100 100 

V'a  11.201 N.m3/kg cb

1.3. Masa teoretica de aer uscat necesar arderii:

1  C H S O 
G'a    2.667  8    [kg/kg cb]
0.232  100 100 100 100 

G'a  14.484 kg/kg cb

1.4. Volumul teoretic de aer umrd:

x  0.07

V'aum  ( 1  0.00161 x)  V'a [m3N/kg cb]

unde : x =0.07 g / Kg aer uscat continut de umiditate.

V'aum  11.203 [m3N/kg cb]

1.5. Volumul real de aer uscat necesar arderii:

Va  α V'a [m3N/kg cb]

Va  13.218 [m3N/kg cb]

1.6. Volumul real de aer umed necesar arderii

Vaum  α V'aum [m3N/kg cb]

Vaum  13.219 [m3N/kg cb]

1.7. Volumul teoretic de gaze triatomice

C
V'CO2  1.867  1.54
100
0.375 S
V'SO2  1.867  0.003
100

V'RO2  V'CO2  V'SO2  1.543 [m3N/kg cb]

1.8. Volumul teoretic de gaze biatomice

N
V'N2  0.79 V'a  0.8 [m3 N/kg cb]
100

V'N2  8.853 m3 N/kgcb

1.9. Volumul teoretic de gaze arse uscate

V'gu  V'RO2  V'N2 [m3 N / kg cb]

V'gu  10.396 m3 N / kg cb

1.10.Volumul teoretic al vaporilor de apa din gazele de ardere

9 H  W
V'H2O  1.224  0.00161 x Va [m3 N / kg cb]
100
V'H2O  1.62 m3 N/kg cb

1.11.Volumul teoretic de gaze de ardere umede

V'ga  V'gu  V'H2O [m3 N / kg cb]

V'ga  12.016 m3 N / kg cb
1.12. Volumul real de gaze de ardere uscate

Vgu  V'gu  ( α  1)  V'a [m3 N / kg cb]

Vgu  12.412 m3 N / kg cb

1.13. Volumul real al gazelor de ardere

Vga  V'ga  ( α  1)  V'aum [m3 N / kg cb]

Vga  14.032 m3 N / kg cb

1.14. Masa reala a gazelor rezultate in urma arderii

Mga  1  1.306 x V'a [kg / kg cb]

Mga  2.024 kg / kg cb

1.15. Densitatea continutului de gaze umede

Mga
ρ  [kg / m3N ]
Vga

ρ  0.144 kg / m3N

1.16. Compozitia procentuala a gazelor de ardere anhidre

C
V'CO2  1.867 V'CO2  1.54 %
100
V'CO2
CO2   100
Vgu CO2  12.409 %

0.375 S
V'SO2  1.867
100 V'SO2  0.003 %

V'SO2
SO2   100
Vgu SO2  0.023 %

0.21 ( α  1)  V'a
O2   100 O2  3.411 %
Vgu
 V'N2  0.79 ( α  1)  V'a
N2   100 N2  84.157 %
Vgu

N2  O2  CO2  SO2  100 %

1.17.Compozitia procentuala a gazelor de ardere umede

V'CO2
CO2um   100 CO2um  10.977 %
Vga

V'SO2
SO2um   100 SO2um  0.02 %
Vga

0.21 ( α  1)  V'a
O2um   100 O2um  3.017 %
Vga

V'N2  0.79 ( α  1)  V'a

N2um   100 N2um  74.442 %
Vga

V'H2O  0.00161 ( α  1)  V'a

H2O   100 H2O  11.565 %
Vga

N2um  O2um  CO2um  SO2um  H2O  100.022 %

II. CALCULUL ENTALPIEI GAZELOR DE ARDERE

V'aum  11.203

iRO2  3502.5 [kJ/kg.K]

iN2  2166 [kJ/kg.K]

iH2O  2779.5 [kJ/m3N]

V'RO2  1.543
V'N2  8.853

V'H2O  1.62

iaum  181 [kJ/m3N]

iRO2 ,iN2 ,iH2O -entalpia specifica a gazelor triatomice , azotului si vaporilor de apa

I'ga  iRO2 V'RO2  iN2 V'N2  iH2O V'H2O  29082.022 [kJ/kg]

I'ga -entalpia gazelor de ardere rezultate din arderea teoretica (completa si fara exes de aer)

I'aum -entalpia excesului de aer

I'aum  iaum V'aum  2027.666 [kJ/kg]

Entalpia gazelor de ardere:

Iga  I'ga  ( α  1)  I'aum  29447.002 [kJ/kg]

III. CALCULUL RANDAMENTULUI SI CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

3.1. Variatia coeficientului de exces de aer in lungul canalelor de gaze.

Δα  0.025 α  1.18

αev  α  Δα αev  1.155

Iga1  I'ga  ( α  1)  I'aum  29447.002 [kJ/kg]

Iga2  I'ga   αev  1  I'aum  29396.31 [kJ/kg]

3.2. Randamentul cazanului

 = 100 - ( qev + qch + qex ) [%]

Iga1  I'ga   αev  1  I'aum

Igaev  2467 [kJ/kg] Iga0  239 [kJ/kg]

qev[%] - pierderea procentuala de caldura cu gazele de ardere evacuate
qch[%] - pierderea procentuala de caldura prin ardere incompleta
qex [%]- pierderea procentuala de caldura prin peretii cazanului in exterior

Igaev  Iga0
qev   100
Qi

qev  5.198 %

qch  0.7 %
qex  3.7 %

η  100   qev  qch  qex η  90.402 %

3.3. Caldura utila transmisa apei din cazan

tab.s  160 oC

ta.a  45 oC

i'  2734 Kj/Kg

ia.a  211 Kj/Kg

Qu  D
 i'  ia.a
3600

Qu  890.058 Kj / s

i' [ Kj / Kg ] -entalpia aburului saturat

ia.a [ Kj / Kg ] -entalpia apei de alimentare

D [Kg / s] -debitul de abur al cazanului

3.4. Consumul de combustibil

Qu
B  B  0.023 Kg / s
 η Q 
 i
 100 
Qu [ Kj / s ] -caldura utila transmisa apei din cazan

Qi [ Kj / Kg ] -puterea calorifica inferioara a combustibilului

 [%] -randamentul cazanului

IV. CALCULUL FOCARULUI

4.1. Temperatura teoretica a focarului .

Adopt : ca  1.325 to  20
Din diagrama I - t obtin : tt  1700 oC

I'a  to  ( 1  0.00161 x)   V'a ca to  [Kj / Kg]

I'a  to  296.868 Kj / Kg

100  qch
Iga  tt α  Qi  α I'a  to [Kj / Kg]
100

Iga  tt α  42910.082 Kj / Kg

Iga (tt , ) - entalpia gazelor de ardere corespunzatoare temperaturii teoretice tt si 

Qi [Kj / Kg] -puterea calorifica-inferioara a combustibilului

 - coeficient de exces de aer din focar

I'a (to , ) - entalpia gazelor de ardere corespunzatoare temperaturii teoretice tt si 

V'aum [m3N / Kg] - volumul teoretic de aer umed

4.2. Temperatura gazelor de ardere la iesirea din focar .

qex.f  0.4 qex

qex.f  1.48 - [%] pierderea procentuala de caldura prin pereti focarului

Din diagrama I - t rezulta : tf  1035 oC

 qex 
Iga'  tf α  Iga  tt α     Qi [ Kj /Kg ]
 100 
Iga'(tf,) - entalpia gazelor de ardere corespunzatoare temperaturii de iesire din focar ,tf

qex.f - pierderea procentuala de caldura prin pereti focarului .

Iga'  tf α  41324.269 Kj /Kg

4.3. Cantitatea de caldura relizata prin racirea gazelor de la tt la tf (caldura schimbata
radiativ )
 qex.f 
Q1  B 15  Iga  tt α  Iga'  tf α   Q i [ Kj / s ]
 100 
unde B[ Kg /s ] - consumul de combustibil al cazanului .

Q1  327.858 Kj / s

4.4. Cantitatea de caldura realizata prin racirea gazelor de la tf la tev

tev  343
 qex  qex.f 
Q2  B 15  Iga  tf α  Iga'  tev αev   Q i
 100 
Q2  221.13 Kj / s

Se face verificarea : Q1+Q2 = Qu , deci

Q1  Q2  548.988 Kj / s

Qu  890.058 Kj / s

4.5. Grosimea stratului radiant al flacarii

Se considera focarul avind forma unui trunchi de con :
-raza mare Rm  0.45 m

-raza mica r  0.35 m

-generatoarea aprroximativa G  0.55 m
-inaltimea focarului H  0.45 m

-inaltimea arzatorului h  0.25 m

Prin urmare:
- Suprafata de radiatie a focarului :

Af  1.5 m2

- Volumul focarului :

Vf  0.7 m2

-Grosimea stratului de flacari :

Vf
S  3.6
Af

S  1.68 m

4.6. Coeficientul de atenuare a intensitatii radiatiei datorita particulelor de funingine

C  82.5 H  14.5

Tf  1033 oK

 Tf  C
Kf  0.03 ( 2  α)   1.6  0.5  [ l /bar m ]
 100  H
l
Kf  2.243
bar m

4.7. Coeficientul de atenuare a intensitatii radiatiei datorita gazelor triatomice .

rH2O  10.8 [%] - vapori de apa

rRO2  11.8 [%] - CO2 si SO2

p  1 [ bar ] - presiunea absoluta din focar

pRO2  p rRO2

pRO2  11.8 [ bar ] - presiunea partiala a gazelor de ardere triatomica

pH2O  p rH2O

pH2O  10.8 [ bar ] - presiunea partiala a vaporilor de apa .

  0.78  1.6 rH2O  Tf 
Kg    0.1   1  0.37    rRO2  rH2O [ l /bar m ]
  pRO2  pH2O 3  1000 
 

l
Kg  0.951
bar m

4.8. Factorul de emisie al partii neluminoase a flacarii .

  Kg Kf   p S
εfl1  1  e εfl1  0.995

4.9. Factorul de emisie al partii luminoase a flacarii .

 Kg  p S
εfl2  1  e εfl2  0.798

4.10. Factorul de emisie a flacarii .

ω  0.58 -fractiune din volumul focarului ocupata de portiunea luminoasa a flacarii

εf1  ω εfl1  ( 1  ω)  εfl2

εf1  0.912
4.11. Coeficientul de pozitie a maximului de temperatura din focar .
Pentru arderea combustibililor lichizi se adopta :
Pentru arderea combustibililor lichizi se adopta :

a  0.54 b  0.2
a,b - coeficienti ce depind de natura combustibililor ;
1
x   h a
H
x - amplasarea relativa a maximului de temperatura din focar in raport cu inaltimea focarului ;

x  0.009

M  a  b x M  0.538
4.12. Coeficientul de murdarire sau de acoperire cu masa refractara a focarului

ξ  0.55 pentru pacura

4.13. Coeficientul ce tine cont deschimmbul de caldura dintre focar si gazele de ardere

 = f(tf)

La tf = 900......1300 [oC] , = 0.6....1.0

tf  1035 β  0.7
4.14. Coeficientul de eficienta termica a focarului
ψ  ξ β

ψ  0.385
4.15. Factorul de emisie al focarului
εf1
εf 
εf1   1  εf1  ψ

εf  0.964

4.16. Cantitatea de caldura obtinuta prin racirea gazelor de la temperatura

teoretica la temperatura de evacure focar tf .

Tt  tt
8 3 3
Af  5.76 10  εf  Tf  Tt  M 10
Q1calc 
3 2
 1    Tt  1
 2   Tf 
M   
Q1calc  201.516 Kj / s

M [ W / m2 K ] - constanta de radiatie a corpului negru

Tf [K] - temperatura absoluta la iesirea din focar

Tt [K] - temperatura absoluta teoretica din focar

4.17. Eroare de calcul :

Q1  Q1calc  126.343

Q1  327.858

Q1  Q1calc
Δ   100
3
Q1
Δ0 [%]

V. CALCULUL VAPORIZATORULUI

5.1. Caldura schimbata prin cnvectie .

 qex  qex.f 
Q2  B  Iga'  tf α  Iga  tev αev   Q i
 100 
Q2  14.401 Kj / s

5.2. Suprafata de schimb de caldura .

Tev  tev  273  616 K Ta  ta  273  318 K

ΔT max  Tf ΔT max  1033

ΔT min  Tev ΔT min  616

ΔT max  ΔT min
ΔT m  ΔT m  806.615 K
 ΔT max 
ln  
 ΔT min 
5.3. Coeficientul de transfer termic convectie de la gazele de ardere la peretele tevii la
curgerea longitudinala .

 [ W m2 K ] - coeficientul de conductie termica a gazelor de ardere

2
λ  7.012 10 W / m2K

W [ m / s ] - viteza medie a gazelor de ardere , W = 10...18

D  1.200 m - diametrul mantalei

Se adopta :
m
W  10
s
de  1.619 S  0.575

U  2.688

4 S
dech  dech  0.856 m
U

d [ m ] - diametrul echivalent

Ct , Cd , Ce - coeficienti de corectie ce depind de temperatura fluidului , de canalului de gaze , de

lungimea relativa

Ce = f (l / dech) - din monograme , l fiind lungimea tevii

Tf  Tev
Tm   824.5 K
2
Se adopta : Ct  1 Cd  1 Ce  1.28

Pr  0.632
2
ν  83.753 10 m2 / s - viscozitatea cinematica a fluidului

 dech  Ct  Cd  Ce
αc  0.023 λ  W   Pr λ  701.2
 ν  dech

αc  155.775 W / m2K

5.4. Coeficientul de transfer termic prin radiatie de la gazele de ardere la pereti tevii .

Cg  0.95 ε  0.952 αn  265

αr  Cg  ε αn  239.666 [ W / m2K ]

Cg - coeficient de convectie

 - gradul de negreala a gazelor de ardere ( factorul de emisie a gazelor de ardere )

n [ W / m2K ] - se adopta din monograme

5.5. Coeficientul de transfer termic de la gazele de ardere la peretele metalic .

c [ W / m2K ] - coeficient de transfer prin convectie de la gaze la tevi

r [ W / m2K ] - coeficient de transfer prin radiatie de la gaze la tevi

 - coeficient de utilizare a calduri

ω  0.58

α1  ω  αc  αr

α1  229.356 W / m2K

5.6. Coeficientul global de transfer termic .

1 [ W / m2K] - coeficientul de transfer termic de la gazele de ardere la pereti tevilor .

 [ W / m2K] - coeficientul de transfer termic de la peretii tevilor la fluidul rece .

α1  229.356 α2  1
1
K 
1 1

α1 α2

K  0.996 [ W / m2 K]

5.7.La suprafetele de schimb de caldura realizate din tevi prin interiorul carora circula
apa-abur , 1 /2 << 1/1

Adopt : K  0.996 W / m2 K

1000Q2
A 
K ΔT m

A  17.931 m2
5.8. Numarul de tevi .
Luam :

de  0.03 m - diametrul tevii

l  2 m - lungimea tevii

A'  π de l

A'  0.188 m2

A
N 
A'

N  95.129 nr. tevii

Se adopta : N  ceil ( N)  96 nr. tevii

VI. CALCULUL FLUIDODINAMIC

6.1. Caderea de presiune dotorita rezistentei de frecare .

di  0.02 m - diametrul interior al tevii

wm  10 m /s - viteza medie

ρm  4.062 Kg / m3 - densitatea medie a fluidului

2
v  83.753 10

W dech
Re   10.216
v
0.316
λf   0.177 coeficientul de frecare
4
Re
2
l wm
Δpf  λf    ρm
di 2

Δpf  3589.818 N / m2
6.2. Caderea de presiune datorita rezistentei locale (la intrarea si iesirea din tevi)

ζ loc  1

ρ  0.144

2
W ρ
Δpf  ζ loc  7.212
2

6.3. Caderea de presiune datorita acceleratiei fluidului .

Δpacc  0

6.4. Caderea de presiune datorita diferentei de nivel .

H  0.61 m - inaltimea portiuni considerate

ρm  4.062 Kg / m3 - densitatea medie a fluidului

g  9.81 - acceleratia gravitationala

Δpst  H ρm g

Δpst  24.307 N / m2

VII. CALCULUL GAZODINAMIC .

7.1. Caderea de presiune datorita rezistentei de frecare .

dech  0.856 m - diametrul echivalent al canalului de curgere

Tf  Tev
T   824.5 oK - temperatura de evacuare a aburului saturat .
2

Tp  T  60  884.5 oK - temperatura medie a peretilor spati de gaze pe portiunea

considerata .

ρ  0.144 Kg / m3
wmed  10 m /s2

2 2
wmed
 ρ  
e 2
Δh  λ 
dech 2  T 
 p  1
 T 

Δh  15506.38 N / m2