Studiu Istoric Orlat Centru Plasament2

Reparații clădiri pavilioane școală (clase), pavilion club și clădire
administrativă, instalații, finisaje învelitoare fără modificări structurale

Comuna Orlat, str. Grănicerilor, nr. 113, jud. Sibiu

STUDIU ISTORICO ARHITECTURAL

Ansamblul fostului sediu al Comandamentului Graniceresc

Beneficiar : CENTRUL DE PLASAMENT ORLAT

Elaborator : S.C. POINT VERDE S.R.L.

Decembrie 2015
S.C. POINT VERDE S.R.L.
Sediu Piaţa Armelor 7 Sibiu 550194 Tel. /fax. +40 (0) 269 25 39 69
Proiect nr.11/2015, Reabilitare pavilioane, str. Granicerilor nr. 113, sat Orlat, jud. Sibiu

DATE DESPRE AMPLASAMENT SI CONSTRUCTIILE EXISTENTE

Imobilele ce fac obiectul prezentului studiu sunt situate în Orlat, pe Str.Granicerilor, nr.
113, în zona centrală istorică. Cele trei imobile funcţionează unitar, având o curte comună, iar
faţadele lor principale sunt integrate în frontul continuu al străzii Granicerilor. Imobilele fac parte
din vechiul regiment de graniceri, care cuprindea si o serie de imobile situate de‐o parte si de alta
a drumului ce duce catre Sacel si Sibiel.
Localitatea este una dintre cele mai vechi din Mărginimea Sibiului. După intrarea
Transilvaniei în sfera de dominaţie habsburgică, Orlatul devine, începând din 1764 ‐
1765 sediul Regimentului I Grăniceresc care păzea graniţa Transilvaniei cu Ţara Românească.
În 1765, Orlatul devine sediul Regimentului I de Graniţă, el era situat la graniţa sudică a
ţării şi ocupa cel mai întins ţinut în cadrul graniţei militare transilvănene.
Imobilele destinate reabilitării Si înlocuirii învelitoarei din tigla ceramică se află în zona centrală
comunei Orlat în apropiere de Piaţa centrală si de Biserica Catolică în frontul continuu al străzii
Grănicerilor.
Vecinătatea este caracterizată de clădiri cu preponderentă de destinatie rurală. Imobilele
studiate se află la numărul 113, care sunt si monumente istorice şi parte a zonei centrale protejate a
comunei Orlat.
Pe terenul actual se află o construcţie S+P+1 cu şarpanta de lemn, cu destinaţia de şcoală
gimnazială, o constructie S+P cu destinatia de administratie si o constructie S+P+1 cu destinatia de
club, alte anexe precum si o cladire noua cu functiuni de cazare copii.

Imobilele de pe strada Granicerilor, la nr. 113 sunt monument istoric cu cod L.M.I. SB‐II‐a‐B‐
12497 (RAN: 145211.04.01.; 145211.04.02.; 145211.04.03). Cele trei imobile („Ansamblul fostului
sediu al Comandamentului Graniceresc”) fac parte din zona centrala a satului Orlat, judetul Sibiu, si
au fost construite in anul 1763 si transformat in sec. XIX si XX.

1
IBAN RO91BTRLRONCRT0257077701 BANCA TRANSILVANIA Sibiu
RO38 TREZ 5765 069X XX01 8906 TREZORERIA SIBIU
Nr. Ordine Reg. Com. J32/506/02.06.2014
CIF 33235356

DATE ISTORICE

Regimentul I de Graniţă de la Orlat (în germană 1. Walachen Grenzinfanterieregiment) a
fost un corp de armată în cadrul Graniţei Militare din Transilvania (în germană Siebenbürgische
Militärgrenze), instituită în anul 1764 de autorităţile imperiale drept cordon la frontiera sudică a
Principatului Transilvania.
În cel de‐al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Terezia, Curtea de la Viena a
decis înfiinţarea regimentelor grănicereşti în Transilvania. Pentru ducerea la îndeplinire a misiunii
a fost însărcinat la data de 5 iulie 1761 generalul de cavalerie Adolf Nikolaus von Buccow, al cărui
proiect a fost aprobat de împărăteasă în 16 aprilie 1762.
După înfiinţarea Regimentului II de graniţă românesc cu sediul la Năsăud din anul 1764, s‐a
început constituirea Regimentul I grăniceresc român, operaţiune ce a durat până în anul 1766 şi a
fost condusă de generalul Ziskovic. Hotărârea de înfiinţare a fost luata în 24 februarie 1765,
hotărâre ce a stat la baza întocmirii unor conscripţii amănunţite ce prevedea stabilirea numărului
de locuitori ce puteau fi încorporaţi precum şi cuantumul despăgubirilor ce trebuiau să fie plătite
de către autorităţiile militare "proprietarilor" satelor.

Organizarea regimentului
Regimentul I de Graniţă de la Orlat avea un efectiv de circa 3000 de oameni, împărţiţi în
trei batalioane, care îşi aveau sediile la Haţeg, Orlat şi Vaida‐Recea. În perioadele de campanie
unul dintre batalioane participa la lupte, altul era menţinut în rezervă iar al treilea rămânea
în ţară. Fiecare dintre batalioane erau formate la rândul lor din câte patru companii, două de "stat
major" şi două "de rând"(obişnuite). Deoarece "compania colonelului" şi‐a avut sediul la Tânţari,
unele surse documentare consideră această locaţie ca sediul iniţial al regimentulu şi numai ulterior
acesta a fost mutat la Orlat în anul 1770.
În cel de‐al treilea deceniu de domnie al împărătesei austriece Maria Terezia, Curtea de la
Viena a decis înfiinţarea regimentelor grănicereşti în Transilvania. Pentru ducerea la îndeplinire a
misiunii a fost însărcinat la data de 5 iulie 1761 generalul de cavalerie baronul Adolf Nikolaus von
Buccow, al cărui proiect a fost aprobat de împărăteasă în 16 aprilie 1762.
După înfiinţarea Regimentului II de graniţă românesc cu sediul la Năsăud din anii 1762‐1764, s‐a
început constituirea Regimentul I grăniceresc român, operaţiune ce a durat până în anul 1766 şi a fost
condusă de generalul Ziskovic. Hotărârea de înfiinţare a fost luată în 24 februarie 1765, hotărâre ce a
stat la baza întocmirii unor conscripţii amănunăţite ce prevedea stabilirea numărului de locuitori ce
puteau fi încorporaţi precum şi cuantumul despăgubirilor ce trebuiau să fie plătite de către
autorităţiile militare "proprietarilor" satelor.
2
CIF 33235356
Regimentul I grăniceri de la Orlat a fost înfiinţat pentru a păzi graniţa sudică a Transilvaniei şi
ocupa cel mai întins ţinut din cadrul Graniţei Militare din Transilvania. El se întindea de la Porţile de
Fier, peste părţi ale comitatului Hunedoara, ale comitatelor Alba de Sus şi Alba de Jos, prin scaunele
Orăştie, Sibiu, Miercurea, peste districtele Făgăraş şi Braşov. Reşedinţa regimentului a fost stabilită la
Orlat, lângă Sibiu, iar drept centru de greutate al acestuia era prevăzut districtul Făgăraşului. Cunoscut
şi sub numele de „Grenzinfanterieregiment Nr. 16”, regimentul a fost reorganizat în anul 1765, iar din
1949 a purtat şi denumirea de „1. Romanen Grenzinfanterieregiment”, pentru ca din 1851, în urma
desfiinţării Graniţei Militare din Transilvania, unitatea să schimbă în „Regimentul de Infanterie de Linie
nr.46”, cu Statul Major şi Comandamentul de Recrutare la Szeged (Seghedin), în Ungaria de astăzi.
Ultima sursă indică drept sediu al Regimentului I grăniceresc român, chiar oraşul Braşov. O
companie cuprindea pe grănicerii care locuiau într‐una sau mai multe localităţi, comandantul acesteia,
de regulă cu gradul de căpitan, locuind în localitatea de reşedinţă.
Compania era formată din patru plutoane, având următoarele efective:
‐ un căpitan sau căpitan‐locotenent;
‐ un locotenent major;
‐ un sublocotenen;
‐ un plutonier, căruia îi revenea sarcina de a instrui recruţii, de a repartiza trupa la diferite servicii şi a o
pregăti pentru marş;
‐ în cazul când în cadrul companiei era prevăzut şi un sergent, acesta se îngrijea de hrana şi
supravegherea bolnavilor, de asigurarea pazei steagului, iar în lipsa stegarului era purtătorul de drapel;
‐ un furier care întocmea şi păstra scriptele companiei, alegea locul de tabără şi asigura încatiruirea
trupelor, iar în timpul luptelor asigura paza bagajelor şi a materialelor de intendenţă;
‐ o călăuză;
‐ opt caporali;
‐ doi toboşari;
‐ un "muzicant" (trompet);
‐ 16 fruntaşi;
‐ 217 ostaşi de rând.

3
CIF 33235356

Numărul localităţilor militarizate pe teritoriul Regimentului 1 de la Orlat nu este acelaşi la toţi
autorii care s‐au ocupat cu această problemă. George Bariţiu indică 84, cifra fiind luată din Muster‐
Liste a regimentului din 1777 în care se menţionează că 24 dintre acestea erau militarizate în
întregime şi 60 numai parţial. J.H.Benigni indică 82 de localităţi dintre care numai 17 "gränz
militärisch", date preluate şi de I.Manciulea, precum şi de Virgil Șotropa. C.Göllner indică o dată 82, iar
altădată doar 76 cu unele erori de transcriere a numelui acestora. Într‐o altă lucrare de referinţă,
nrumărul localităţilor militarizate în întregime este de 22 iar a celor "amestecate" (parţial), de 60,
pentru ca o altă sursă să indice doar 79 de localităţi militarizate.

Sediile companiilor regimentului
Sediul regimentului 1 a fost stabilit în localitatea Orlat.
În 1851, la data desfiinţării regimentului sediile garnizoanelor au fost:
‐ compania I‐a la Răcăştia;
‐ compania a II‐a la Haţeg;
‐ compania a III‐a la Râu Alb;
‐ compania a IV‐a la Cugir;
4
CIF 33235356
‐ compania a V‐a la Jina;
‐ compania a VI‐a la Veştem;
‐ compania a VII‐a la Racoviţa;
‐ compania a VIII‐a la Viştea de Jos;
‐ compania a IX‐a la Lisa;
‐ compania a X‐a la Mărgineni;
‐ compania a XI‐a la Ohaba;
‐ compania a XII‐a la Tânţari (azi Dumbrăviţa).

Ierarhia militară în cadrul regimentului
Comanda regimentului
În perioada 1765‐1770 comandantul regimentului avea gradul de locotenent‐colonel (Obristlieutenant
sau Oberstlieutenant ‐ Oberstleutnant), iar în perioada 1770‐1851, gradul de colonel (Obrist sau
Oberst).

Gradele de ofiţeri:
‐ maior (Major)
‐ căpitan (Hauptmann, plural Hauptleute)‐ în perioada 1765‐1849
‐ căpitan clasa I‐a (Hauptmann 1. Klasse) ‐ după 1849.
‐ căpitan clasa a II‐a (Hauptmann 2. Klasse) ‐ după 1849
‐ locţiitor de căpitan sau căpitan‐locotenent (Capitän‐Lieutenant sau Kapitän‐Leutnant)
‐ locotenent‐major (Oberlieutenant sau Oberleutnant)
‐ sublocotenent (Unterlieutenant sau Unterleutnant) ‐ în perioada 1765‐1849
‐ sublocotenent clasa I‐a (Unterlieutenant 1. Klasse) ‐ după 1849.
‐ sublocotenent clasa II‐a (Unterlieutenant 2. Klasse) ‐ după 1849

Grade speciale intermediare între subofiţeri şi ofiţeri:
‐ stegar (Fähnrich) ‐ până în anul 1838.
‐ sublocotenent de rang inferior (niederer Unterlieutenant) ‐ după 1838.

Funcţiile ofiţerilor:
‐ auditor/judecător (Auditor) ‐ căpitanii şi maiorii
‐ adjutant (Adjutant) ‐ pentru ofiţerii de rang inferior, mai rar stegarii
‐ contabil (Rechnungsführer) ‐ locotenenţii‐majori, ulterior şi căpitanii

5
CIF 33235356
Funcţiile speciale ale civililor:
‐ medic‐şef (Oberarzt) ‐ asimilat locotenent‐major
‐ medic (Arzt) ‐ asimilat locotenent‐major
‐ capelan sau preot militar (Feld‐Caplan sau Feldkaplan, ori Caplan‐Kaplan)

Ofiţerii români ai regimentului:
‐ colonelul David Urs baron de Mărgineni

‐ căpitanul Constantin Stezar
‐ căpitanul Dionisie Drăgoiu
‐ căpitanul Stanciu Şandru Vasile

Fondul scolastic
Anterior anului 1851, an ce marchează desfiinţarea regimentelor grănicereşti din cadrul
Graniţei Militare Transilvănene, fiecare comună grănicerească a fost chemată să se pronunţe în ce
priveşte folosirea pe viitor a "Fondului de montură". Majoritatea dintre acestea au optat pentru
transformarea lui într‐un "Fond Şcolastic" din care să se înfiinţeze şi să se susţină şcoli poporale în
toate localităţile locuite de foşti grăniceri. Este important de precizat că la data desfiinţării graniţei
militare valoarea Fondului de montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini şi 24 de
cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparaţie cu întreaga avere a comunităţii
Racoviţa care abia se ridica la suma de 5.116 florini şi 26 cruceri. Hotărârea foştilor grăniceri a fost
sacţionată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22‐24 aprilie
convocându‐se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima şedinţă a reprezentanţilor foştilor grăniceri.
6
CIF 33235356
Aceasta a fost condusă de către căpitanul pensionar racovicean Dionisie Drăgoiu, alegându‐se primul
său comitet de conducere dintre care au făcut parte şi Moise Panga şi notarul Ioan Măcelariu.
În data de 12 decembrie 1863 comitetul ales împreună cu preşedintele său, Stezar(Stejar)
Constantin, a primit confirmarea guvernului ţării şi a fost însărcinat cu elaborarea "Statutelor" şi
administrarea fondului. Neaprobate de către forurile superioare în redactarea iniţială, acestea au
trebuit modificate primind acceptul prin rescriptul împărătesc nr.5530 din 10 martie 1871. Definind
scopul "Fondului Școlastic", "Statutele" făceau părtaşi la el pe toţi grănicerii şi urmaşii lor legitimi,
administrarea sa urmând a se face de către "Reprezentanţa generală a foştilor grăniceri", printr‐un
comitet ales din rândurile ei, al cărui preşedinte să fie confirmat de către Ministerul cultelor şi
instrucţiunii publice din guvernul maghiar. "Reprezentanţa" urma să se întrunească o dată la trei ani la
Sibiu, în prezenţa unui comisar regesc, ea fiind formată din câte doi deputaţi de fiecare fostă
companie, în vârstă de cel puţin 24 de ani, persoanele alese având şi garanţiile morale
corespunzătoare.
Pentru administrarea locală a fiecărei şcoli susţinute din "Fond", se prevedea alegerea unei eforii
şcolare subordonată direct "Comitetului administrativ al fondului şcolastic"( CAFS ), prin care se
repartiza sumele cuvenite acesteia. Într‐un paragraf impus de către autorităţile politice superioare,
"Statutele" precizau că şcolile grănicereşti "vor sta sub supravegherea inspectorilor şcolari regeşti
comitatensi".
Adunarea reprezentanţei generale din 8 mai 1871 alege pe viaţă în fruntea Comitetului
administrativ pe baronul David Urs de Margina. Cunoscut în cercurile guvernamentale de la Viena şi
Budapesta pentru bravurile sale pe câmpurile de luptă, drept unul dintre cei mai buni ofiţeri ai
armatei austriece, fiind decorat ca atare, Urs întreprinde măsurile necesare în vederea preluării
"Fondului şcolastic" de la Ministerul cultelor şi inspecţiunii publice către comitetul nou ales.
Intervenţia sa reuşeste să atragă în administrarea fondului suma de 337.914 florini, echivalentul a
675.000 de coroane. Începând din acest moment "Fondul şcolastic", mai corect spus "interesele"
(dobânzile) s‐au împărţit în 13 părţi egale a câte 700 florini fiecare, sumă ce urma să se achite anual
fiecărei dintre cele foste 12 companii ale regimentului, plus "Aripei husarilor de la Dejani".
David Urs ‐ preşedinte CAFS în perioada 8 mai 1871 ‐ 10 septembrie 1897
Iniţial, de aceste sume au beneficiat şcolile înfiinţate în fostele localităţi sedii de companii, care în scurt
timp au devenit focare de cultură nu numai pentru populaţia şcolară a acestora cât şi pentru cea a
satelor înconjurătoare. De subliniat faptul că începând cu anul 1876, din cota cuvenită Companiei a
VII‐a a fost susţinută şi şcoala grănicerească din Scoreiu[28].
Valeriu Florianu ‐ preşedinte CAFS în perioada 1922‐1939. De îndată ce "Fondul şcolastic" şi‐a
început activitatea, CAFS a început organizarea şcolilor din subordinea sa. La baza organizării a stat
actul numit "Normativ privitor la organizarea învăţământului în şcolile centrale ale Reuniunii
grănicereşti din fostul regiment de graniţă român I " elaborat la data de 17 septembrie 1871 şi aprobat
7
CIF 33235356
de către Reprezentanţa generală din 27 septembrie 1871. Cornel Lupea indică pe renumitul pedagog
transilvănean Vasile Petri, fostul elev de la Năsăud al lui Moise Panga, ca fiind principalul autor al
"Normativului" deoarece în perioada 1871‐1875 acesta a îndeplinit funcţia de director suprem al
şcolilor grănicereşti, concomitent cu cea de secretar al CAFS. Difuzat ulterior tuturor eforiilor şcolare
însoţit de explicaţii date atât de către Vasile Petri cât şi de către David Urs, "Normativul" conţinând 37
de articole, reglementa toate problemele şcolilor grănicereşti, începând cu caracterul lor, drepturile şi
obligaţile elevilor precum şi ale docenţilor, structura şi durata învăţământului, atributele Comitetului
administrativ precum şi ale eforiilor şcolare etc. El a constituit o adevărată constituţie a şcolilor
grănicereşti rămânând în vigoare până în anul 1895 când şcolile au fost transformate în şcoli comunale
care, însă, erau susţinute din acelaşi fond.
Rezinstând tendinţelor de maghiarizare începute în 1879 şi 1907 şi culminate cu includerea lor
în anul 1917 în aşa zisa "zonă culturală maghiară", şcolile grănicereşti au fost preluate de statul
român în 1921. "Fondul şcolastic" ajuns la o valoare mai mult simbolică s‐a menţinut ca instituţie
juridică până în 1948 când a fost desfiinţat.

Ilustrata din anul 1926 – se pot observa cele trei cladiri in forma actuala

8
CIF 33235356

Ilustrata a ansamblului fostului sediu al Comandamentului Graniceresc

9
CIF 33235356

Vedere din Orlat – gardul masiv si poarta cu stalpi de zidarie, azi disparute

10
CIF 33235356
Cladirea administrativa si Clubul – in structura actuala

Vedere de pe strada Granicerilor cu biserica si vis‐a‐vis scoala

11
CIF 33235356

ANALIZA PLANURILOR ISTORICE ALE ORAŞULUI

Harta Iosefina 1769‐1773 – informatiile se rezuma la prezenta unor cladiri aliniate la strada

12
CIF 33235356

Harta PUG‐ului si RUL aprobate la nivelul localitatii prin HCL Orlat nr. 69/2005

În harta realizată în 2004 se poate distinge atât forma dretunghiulară a parcelei pe care se află
amplasate clădirile studiate în prezenta documentaţie, cât şi planimetria corpurilor de clădire. Se
poate observa, de asemenea, faptul că în zona curţii interioare comune de astăzi se aflau cladiri anexă,
clădirile funcţionând separat.
Conform UTR‐ului propus prin PUG‐ul Orlatului, Centrul de plasament face parte din UTR‐C
Zona centrala: Str. Victoriei, str. Granicerilor, str. Cimitirului, str. Saliste si str. Avram Iancu.

13
CIF 33235356
Harta 2015‐Google Earth

În orto‐fotoplanul din 2015 se pot distinge atât formele parcelei cât şi planimetria clădirilor în
forma în care se gasesc. Se observă, de asemenea, faptul că cele trei imobile nu au fost legate
funcţional şi spaţial.

14
CIF 33235356
Analiza planurilor din punct de vedere istoric
15
CIF 33235356
16
CIF 33235356

17
CIF 33235356

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Plan de incadrare in Orlat

Plan de situatie
18
CIF 33235356

VECINATATI
 la NE: Calea ferata;
 la SV: Drumul Judetean 106D
 la SE: Strada Granicerilor;
 la NE: Domeniul privat al comunei Orlat

Cladirea administratiei – imagine preluata de pe site‐ul Tribuna

19
CIF 33235356

Imagine cu corpul cladirii scolii

Imagine din strada Granicerilor cu corpul Scolii
20
CIF 33235356

Imagine aeriana de ansamblu a Centrului de plasament cu intreaga parcela
‐foto realizata de Ovidiu Sopa in 2012 pt site‐ul www.sibiu.ro

21
CIF 33235356

Corpul cladirii scolii – Vedere de la strada

Imagine a scolii vazuta din curtea interioara
22
CIF 33235356

Cladirea scolii – Fatada laterala

Placuta amplasata pe fatada principala a scolii

23
CIF 33235356

Administratia – vedere cu accesul din curte

Aministratia – Fatada principala de la strada
24
CIF 33235356

Accesul in incinta pe langa corpul administratiei

Cladirea clubului cu accesul din curte
25
CIF 33235356

Imaginea fatadei laterale stanga a clubului

Imaginea fatadei laterale dreapta a clubului
26
CIF 33235356

Imaginea clubului din lungul strazii Granicerilor, dinspre calea ferata

SITUAŢIA EXISTENTĂ SI SISTEMUL CONSTRUCTIV

Terenul se supune reglementărilor din PUG – prin temeiul reglementărilor documentației de
urbanism nr. 34011/2002 faza PUG aprobat prin hotărârea Consiliului Local Orlat 69/2005.
Cele trei corpuri de cladire aliniate la strada Granicerilor sunt construite in jurul anilor 1763 si
au deservit ansamblul fostului sediu al comandamentului graniceresc de la Orlat. Ele sunt clasate ca
monument instoric de arhitectura de categoria B si sunt propuse a se reabilita in scopul folosintei de
catre Centrul de plasament Orlat.
Terenul este ocupat în prezent de trei constructii cu un caracter definitiv având şarpanta din
structură de lemn, iar structura din zidărie de cărămidă cu planşeu din lemn pe regim de înălţime:
Subsol+Parter+Etaj, pe care ,,Centrul de plasament’’, în calitate de beneficiar al terenului, le foloseşte
în momentul de faţă ca şcoală gimnazială clasele I‐VIII si internat pentru copii orfani.
Imobilele destinate reabilitării se află în zona centrală comunei Orlat în apropiere de Piaţa
centrală și de Biserica Romano‐Catolică în frontul continuu al străzii Grănicerilor.
Pe terenul actual se află o construcţie S+P+E cu şarpanta de lemn, cu destinaţia de şcoală
gimnazială, o construcție subsol si parter cu destinația de administrație și o construcție S+P+E cu
destinația de club. Faţadele principale sunt impunătoare, compuse din simetrie, cu opt travei,
27
CIF 33235356
respectiv patru șî șase, fiind tencuite și zugrăvite. In accentul principal se află cele două intrări acestea
fiind marcate prin porți mari de fier. Configuraţia planimetrică este rigidă şi echilibrată, cu curte
interioară dreptunghiulară simetrică faţă de corpurile de clădiri.

SUPRAFAŢĂ TOTALĂ TEREN = 12121 mp
SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ pavilion Scoala: = 320.86 mp
SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ pavilion Administrație: 173.36 mp
SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ pavilion Club: 232.82 mp

Toate cele trei cladiri au forma dreptunghiulara in plan, fiind aliniate cu latura lunga la drumul
judetean. Intre cladirea administrativa si club exista o incinta imprejmuita cu zid, cu o poarta din lemn
catre strada.
Cele trei constructii au elemente constructive similare. Zidaria este portanta, din caramida
plina cu mortar de var/nisip/pamant, fundatiile sunt partial din caramida si partial din piatra de rau
sau piatra sparta de cariera.

Scoala
Constructia se dezvolta pe verticala pe trei niveluri S+P+E si se compune din fundatii continue
sub zidurile de caramida plina, realizate din lespezi de piatra si caramida. Sprastructura este din zidarie
portanta. Planseul de peste subsol este realizat din bolti cilndrice de caramida, cel de peste parter este
din beton armat (on interventie partiala din sec. XX) iar cel de peste etaj din lemn. Acoperisul este de
tip sarpanta dulghereasca din lemn de rasinoase pe scaune, avand invelitoarea realizata din tigle solzi.
Faţada principală a scolii este structurată pe trei travei, cu cele doua laterale cu cate doua
ferestre din doua canaturi, iar cea centrala cu trei ferestre identice, dispuse la fata exteriara a zidurilor.
Soclul este inalt de un metru si prezinta degradari majore la nivelul tencuielii, exfolieri datorita
umiditatii si pete de saruri pana la inaltimea de 1,20‐1,50m, sub ferestrele parterului. Fatada este
simetrica, bordata cu bosaje din tencuiala, in partea centrala are montata o placuta metalica pe care
scrie denumirea „Centru de plasament Orlat” si stema localitatii.
Acoperisul este in doua ape cu sarpanta de lemn si tigla ceramica, tesit la colturi sub inclinatia
de 45 grade. Se pot observa doua cosuri de fum simetrice si unul mai mic intre ele. La strada exista o
lucarna mica de aerisire iar inspre curtea iterioara sunt doua simetrice, cu acoperire in trei ape si
cornise din lemn profilat.
Dinspre strada se observa in partea dreapta un cos masiv langa cladire, ce apartine vechii
centrale termice, actualmente nefiolosita.
Ferestrele au tamplarii din lemn vopsite bordo, iar cercevelele sunt vopsite in alb.
28
CIF 33235356
Inspre curte, se poate observa o extensie a constructiei care gazduieste un spatiu tehnic.
Cornisa este lata, fara profile (sper deosebire de cea de la strada), iar accesul se face central printr‐o
scara de acces.
Fatadele laterale sunt simple, doar fatada stanga are doua ferestre intr‐o parte, atat la la parter
cat si etaj, iar bosajele de la colturi sunt intoarse doar dinspre fatada de la strada, nu si cea din curte.

Administratia
Cladirea se dezvolta pe doua niveluri, subsol si parter cu functiunea de birouri administrative.
Structura cladirii se compune din fundatii continue sub ziduri, realizate din lespezi de piatra / piatra de
rau si caramida, iar suprastructura din caramida portanta. Planseul peste subsol este realizat din bolti
cilindrice de caramida iar cel peste parter din lemn. Acoperisul este de tip sarpanta dulghereasca din
lemn de rasinoase cu tigla solzi, in sistem scaune si arbaletrieri de rigidizare. Sarpanta este in doua ape
tesite la colturile fatadelor laterale.
Fatada de la strada are cinci ferestre echidistante acoperite cu grilaje metalice, cu tamplaria
vopsita bordo si cercevelele albe. Bosajele sunt degradate mai ales la nivelul soclului, datorita
neracordarii corecte si degradarii jgheaburilor si burlanelor. La nivelul trotuarului se poate observa
golul de aerisire a subsolului care este sufocat de vegetatie parazitara. Sub cornisa profilata ce merge
perimetral constructiei, la strada, se gaseste o placuta metalica ce denumeste „Centrul de plasament
nr. 6, Orlat‐Consiliul Judetean Sibiu, Directia generala prntru protectia drepturilor copilului Sibiu”.
Tencuielile sunt intr‐o stare foarte proasta pana la nivelul ferestrelor, pe alocuri cazute si cu
pete de saruri si umezeala datorita infiltratiilor de ape meteorice, neizolarea fundatiilor si
neracordararii corecte a trotuarului perimetral.
Sarpanta este degradata la coama, dolii si mai ales la intalnirea cu scocurile de preluare a
apelor pluviale. Cele patru lucarne in pupitru sunt simetrice atat fata de acces cat si fata de coama si
au ca si scop aerisirea podului. Se mai pot observa doua cosuri de fum simetrice ca si pozitie, dar cel
din stanga de o capacitate mai mare.
Lateralele fatadei de la strada se continua cu zidul portii de acces, deasemenea intr‐o stare
foarte proasta.
Fatada dinspre curte, ofera accesul central in imobil si simetric fata de acesta se afla ferestrele
de la nivelul parterului, mai putin o fereastra in zona oficiului, care posibil sa fi fost zidita.

Clubul
Constructia se dezvolta pe verticala pe trei niveluri S+P+E si se compune din fundatii continue
sub ziduri, realizate din lespezi de piatra / piatra de rau si caramida. Sprastructura este din zidarie
portanta. Planseul de peste subsol este realizat din bolti cilindrice de caramida, cel de peste parter
este din beton armat iar cel de peste etaj din lemn. Acoperisul este de tip sarpanta dulghereasca din
lemn de rasinoase avand invelitoarea realizata din tigle solzi, similara celorlalte doua cladiri.
29
CIF 33235356
Cladirea clubului detine spatii de ateliere diverse activitati si spatii actualmente nefolosite
(vecjhile dusuri), este o cladire masiva, simetrica in axul ei, si construita in acelasi stil cu administratia
si cu scoala.
Fatadele sunt simetrice din punct de vedere al raportului plin‐gol. Cea de la strada are la
nivelul parterului cinci ferestre si la etaj, fereastra centrala este zidita dupa anii 1950.
Accesul principal de asemenea se face prin curte de la nivelul cotei terenului amenajat.
Sarpanta este in doua ape, cu doua lucarne in pupitru doar in partea dinspre curte pentru
aerisirea si iluminarea podului. In varful coamei se regasesc doua cosuri de fum.
Fatadele laterale sunt decorate cu preluarea cornisei celor principale printr‐un brau profilat
acoperit cu tigla solzi. Fatada de la strada este decorata cu bosaje din tencuiala si are un soclu din
tencuiala, destul de degradat.
Inspre curte, exista doua ferestre, in stanga accesului, la nivelul parterului care sunt zidite, iar
celalalte doua au gratii metalice.
Acest imobil este vizibil cel mai degradat din punt de vedere al tencuielii, sarpantei si
tamplariilor.
Datorita umiditatii intretinute a solului care a urcat prin zidurile exterioare, tencuiala este
degradata pana la nivelul ferestrelor etajului, pe alocuri cazuta in dreptul ferestrelor parterului.
Deasemenea profilul conisei este distrus datorita intemperiilor nepreluate corect.
Cosurile de fum de aceeasi dimensiune si simetrice, sunt degradate si nu se mai folosesc in
scopul lor initial.
Ferestrele sunt similare celor de la corpurile administratiei si scolii, cu tamplarii din lemn si
grilaje metalice de protectie subimpartite.

Cele trei imobile formeaza o curte interioară comună, de formă dreptunghiulară, utilizată
pentru activităţile în aer liber ale copiilor.
În prezent, starea clădirilor este relativ proasta, nefiind observate degradări majore la nivel
structural, al finisajelor şi al anvelopantei. Degradările prezente sunt în mare parte la nivelul finisajelor,
respectiv tencuielile şi tâmplăriile la nivelul subsolului si parterului.Nu s‐au efectuat interventii recente
atat la nivel constructiv cat si al finisajelor.
Invelitorile sunt intr‐o stare avansata de degradare, datorita neintretinerii curente.
Este necesară o uscare a zidariei în special în zona soclului. Subsolurile sunt extrem de umede,
in cel al Clubului exista acumulare de apa.
Registrul inferior al fatadelor prezintă degradări masive, datorate în mare parte umidităţii.
Tencuiala are lipsuri, exfolieri, stratul suport este complet degradat.
30
CIF 33235356
Degradările sunt prezente şi la cornişe si bosaje, pe alocuri disparute definitiv. Motivele ar
putea fi atât lipsa unei întreţineri curente precum şi o execuţie defectuoasă anterioară a reparaţiilor,
dar si datorita degradarilor invelitorii, jgheaburilor si burlanelor.
Burlanele de scurgere a apei pluviale au suferit deformări mecanice.

În consecinţă, pavilioanele ar trebui supuse unui proces complet de reabilitare.

ACTIVITĂŢI PROPUSE:

Investiţia propune înlocuirea parţială a şarpantei şi înlocuirea în totalitate a ţiglei solzi a
imobilelor. Totodată se doreste reabilitarea tencuielior si finisajelor interioare si exterioare.
Pardoselile vor fi refăcute în totalitate.
Corpurile vor fi tratate separat iar activitatile propuse sunt in primul rand cele de restaurare a
finisajelor, ornamentelor de fatada, a invelitorii, inlocuirea tamplariilor ferestrelor, reconditionarea
usilor interioare, construirea unui trotuar perimetral, reparatii la lucarne, crearea unui dren
perimetral.
Deasemenea se propune repararea zidului ce uneste clubul de administratie, construit pe
limita de proprietatea de la strada si creaza un front construit continuu.
Astfel in corpul administratiei interventiile la nivelul parterului sunt propuse in felul urmator:
inlocuirea tamplariilor si glafurilor, reparatii a 20% din tencuieli, zugraveli in proportie de 100%. Se
propun restaurarea tavanelor, pardoselilor din parchet si restaurarea usilor interioare. La exteriorul
corpului se propun reabilitarea tencuielilor in proportie de 50%, a soclului de 1m inaltime in proportie
de 100% si jgheaburile si burlanele inlocuite. Sarpanta de asemenea va fi reparata intr‐o proportie
estimata la 30%. Subsolul se va asana si amenaja ca spatii anexe.
Corpul ce gazduieste scoala este propus ca la exterior sa se reconditioneze in proportie de 50%
la nivelul tencuielilor. La nivelul subsolului se va construi o pardoseala de caramida pe pat de nisip.
Tencuielile si zugravelile se vor reface in totalitate, iar tavanele reparate. Usile interioare se vor
revopsi, iar ca si compartimentari noi, se propune amenajarea unor grupuri sanitare la parter ‐
compartimentare cu pereti neportanti usori din gips carton. Sarpanta va fi reconditionata la nivelul
elementelor afectate de umezeala si se va elimina stratul de moloz si caramizi din podul existent, iar
streasina de lemn se va repara.
Corpul clubului va fi reconditionat integral la nivelul tencuielior si zugravelilor interioare si
exterioare. Pardoselile se vor reabilita iar treptele exterioare de acces se vor reconstrui. Avand in
vedere gradul de degradare atat la nivelul peretiilor dar si a subsolului, aceasta cladire va suferi cele
mai mari interventii.

31
CIF 33235356
CONCLUZII:

Masurile solicitate de catre beneficiar si propuse prin documentatia de proiectare impun protejarea
urmatoarelor elemente arhitecturale, care definesc etapele de constructie precum si caracterul
arhitecturii:
a. invelitorile se vor realiza exclusiv din tigle solzi ceramice
b. tamplariile ferestrelor, daca se inlocuiesc, se vor executa din lemn, folosind ca model de
frezare si impartire pe canate situatia existenta. La Administratie se vor reface sau refolosi
elementele decorative din lemn (frize profilate la traversa). Se va incerca refolosirea feroneriei
originale, in special a sistemelor de inchidere.
c. Tencuielile se vor reface folosind materiale speciale de renovari (tencuieli pe baza de var, var
trass sau similare) fara adaos de ciment de constructii.
d. Soclurile se vor trata obligatoriu cu tencuieli macroporoase de asanare.
e. Se impune refacerea bosajelor originale in tencuiala, pe latura dinspre strada a tuturor celor
trei imobile.
f. Sarpantele se vor repara local, in functie de starea de degradare a materialului lemnos, se
recomanda realizarea unei astereli si montajul unei folii hidroizolante pentru o durabilitate
crescuta
g. Se impune in mod obligatoriu realizarea unui sistem de dren a apelor de infiltratie, cu
colectare la reteaua de canalizare concomitent cu realizarea unei hidroizolatii verticale a
fundatiilor.
h. Paramentul sin subsol se va pastra aparent, se recomanda rostuire cu mortare de asanare si
tratament al caramizilor cu apa de var sau similar. Pardoselile trebuie partrate in regim
permeabil, din caramida pe pat de nisip, dupa evacuarea pamantului afectat de umiditate
prelungita si inlocuirea cu un strat de pietris spalat si uscat.
i. Se recomanda folosirea la pardoselile etajelor superioare a parchetului din lemn masiv.
j. Acolo unde se prevad grupuri sanitare se vor monta hidroizolatii suplimentare sub sape.
k. Spatialitatea interioara se va pastra, in special in cladirea clubului, unde se vor pune in valoare
elementele structurale de la etaj (scara, coloane zidarie)
l. Cosurile de fum se vor pastra si reabilita.
m. Poarta din lemn dintre Club si Administratie se va executa dupa modelul existent, din lemn
masiv, folosind structura metalica existenta.

32
CIF 33235356

DIVERSE:

Se recomandă ca execuţia lucrării să fie încredinţată unor antreprize profesioniste, capabile să
asigure nivelul de calitate cerut de legislaţia în vigoare cât şi de importanţa clădirii, din punctul de
vedere al procesului de protejare şi conservare a patrimoniului construit.
Se vor respecta cu stricteţe detaliile propuse prin proiect, se recomandă ca operaţiile propuse
să fie evaluate din punct de vedere al costurilor de execuţie la nivelul unor intervenţii pe monumente
istorice, cu un grad ridicat de calitate şi o manoperă mai delicată şi complexă.
Orice modificări ale proiectului original datorate dorinţei investitorului sau a unor
neconformităţi constatate pe şantier vor fi analizate în prezenta proiectantului conform prevederilor
legale în vigoare şi vor fi executate strict pe baza dispoziţiilor de şantier elaborate de către acesta.
Exploatarea construcţiei se va face în conformitate cu capitolul specific din Cartea Construcţiei
unde se vor preciza tipul şi frecventa verificărilor elementelor de construcţie cat şi modul de utilizare
şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor din dotare.

Bibliografie:

‐ https://ro.wikipedia.org/wiki/Regimentul_I_de_Grani%C8%9B%C4%83_de_la_Orlat
‐ https://ro.wikipedia.org/wiki/Orlat,_Sibiu
‐Ofiţerii români din Regimentul 1 grăniceresc român de la Orlat, Editura Etape Sibiu, Sibiu 2002
‐ http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/liviu‐rebreanu‐a‐dansat‐ciuleandra‐la‐orlat‐108639.html
‐https://www.facebook.com/Regimentul‐1‐gr%C4%83niceresc‐
Orlat169820729843764/info?tab=page_info
‐ http://www.armyacademy.ro/reviste/1_2002/art16.pdf

Decembrie 2015

Intocmit Sef de proiect
Arh. Oana Belascu Arh. Mihai Ţucă

33
CIF 33235356

Studiu Istoric Orlat Centru Plasament2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Istoric Orlat Centru Plasament2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și