TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA FUNDAȚIILOR PRIN
SUBZIDIRE(SUBTURNARE)

2017

Zaharia Petrică 1
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

1. DOMENIU DE APLICARE:
Prezenta procedură conţine specificaţiile tehnice pentru realizarea lucrărilor
de subzidiri la obiectivul ‘Locuință familială – Parter+Etaj ’ situat în jud. Cluj, loc. Turda,
str. Muncii. La executarea lucrărilor se vor respecta standardele şi normativele în vigoare.
Cauza care au produs avaria/degradarea/deteriorarea a fost mansardarea
imobilului, operație ce a adus încărcări suplimentare la nivelul tălpii fundației inițiale;
Tipul avariei fisuri la nivelul fundațiilor și pereților datorate mansardării
imobilului, operație ce a adus încărcări suplimentare la nivelul tălpii fundației inițiale.

Zaharia Petrică 2
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Subturnarea este un proces complicat și scump. Costurile realizării unei

subturnări pot ajunge la sume apropiate de valoarea imobilului existent sau a unui imobil
nou. Prin urmare, alegerea soluției finale s-a bazat pe aspecte tehnice și economice
furnizate de inginerul proiectant.

2. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ:
- C-169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente la realizarea
fundaţiilor construcţiilor civile şi industrial;
- C-29-85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice (caietele I... VI);
- NP 112-2013 Normativ privind proiectarea fundaţii directe si de suprafata la
construcţii;
- SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor;

Zaharia Petrică 3
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

- STAS 3950-81 Geotehnica. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură;

- STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ;
- STAS 2745-69 Teren de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor;
- STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul;
- STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării
directe;
- STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor;
- C 239-92 Îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al
presiunii pământului, prelucrări de susţinere şi al stabilităţii taluzurilor şi versanţilor la
acţiuni seismice;
- NE 012-01 Normative pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat şi beton
precomprimat.
- NE 012-99 Normative pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat şi beton
precomprimat;
- IPC nr. 7069/1 Catalog de schele, boburi şi elemente metalice de inventor pentru
realizarea eşafodajelor şi susţinerea cofrajelor – proiect IPC/1972;
- C 56-85 Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente;
- STAS 7004-89 Placaj din lemn de fag pentru lucrări de exterior;
- NE 012-99 Normative pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat şi beton
precomprimat;
- STAS 438/1,2,3,4-98 Produse de oţel pentru armarea betonului;
- ST 009-96 Specificaţie privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru armature;
- SR 1500/96 Cimenturi composite;
- SR 1500-96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V;
- SR 388/95 Ciment Portland;
- SREN 3011-96 Metode de încercare a cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătirea
probelor de ciment;
- P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-
culturale, agrozootehnice şi industriale;
- STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat
şi beton precomprimat;
- STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane;
- STAS 5511-89 Încercări pe betoane. Determinarea aderentei beton armatură;
- STAS 1275-88 Determinarea rezistentelor mecanice la betoane;
- C149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente
de beton şi beton armat;

Zaharia Petrică 4
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

- C 170-87 Instrucţiuni tehnice de protecţia elementelor din beton armat şi beton

precomprimat supraterane situate în medii agresive naturale şi industrial;
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii;
- C 26-85 Încercări nedistructive ale betonului;
- C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii;
- STAS 790-84 Apă pentru betoane şi mortare;
- STAS 6652/1-82 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii generale;
- C 54-81 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor;
- STAS 1799-81 Construcţii de beton armat şi beton precomprimat. Tipul şi frecvenţa
încărcărilor pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor;
- STAS 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment;
- STAS 1667-76 Agregate naturale grele, pentru betoane şi mortare;
- STAS 35189-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă.

3. NECESAR DE RESURSE:
3.1. Materiale
- balast;
- nisip și pietriș;
- pământ pentru umplutură;
- beton - clasa betonului pentru fiecare categorie de elemente în parte este cea
specificata în piesele desenate şi în caietul de sarcini ale proiectului. Calitatea
betoanelor puse în operă se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate
şi a rezultatelor aprecierii calităţii betonului consemnate într-un proeces-verbal
încheiat între antrepenor şi reprezentantul beneficiarului. Procesele-verbale de
lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii Beneficiarului şi
Executantului şi vor fi aduse la cunoştinţă Proiectantului. Calitatea betonului
se consideră corespunzătoare dacă:
- nu se constată defecte de turnare sau compactare
- rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă îndeplinesc
condiţiile din normative.
- cimenturi: Ciment Portland II A-S 32.5R. Cimentul la care se constată că nu
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru priză sau constantă de volum, este
interzis a se utiliza la prepararea betonului.
- agregate: pietriş 7...31mm; nisip 0...7mm
- adaosuri: apa pentru prepararea betoanelor nu trebuie să conţină ingrediente ca
produse chimice, resturi vegetale, argila, praf etc.; plastifianţi şi superplastifianți;
acceleratori de priză; aditivi anti-îngheţ (dacă e cazul).
- betonarea se va realiza cu beton clasa C16/20.
3.2. materiale auxiliare (definire, clasificări, caracteristici, utilizare)

Zaharia Petrică 5
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

3.3. scule, dispozitive și utilaje:

- excavator;
- compactor;
- mai compactor sau plăci vibratoare;
- polizor unghiular;
- vibrator beton;
- drujbă;
- rotopercutantă;
- picamer;
- lopată;
- hârleț;
- nivelă;
- clește;
- furtune;
- cofraje din lemn sau lemn și metal;
- scări.
3.4. forța de muncă/specializări:
- muncitori necalificați – 4;
- fierar – betonist – 3;
- dulgher – 2;
- lăcătuș – 1;
- sudor – 1;
- inginer – 1.

4. PROCEDURĂ DE EXECUŢIE:
4.1. TERASAMENTELE
4.1.1. Lucrări pregătitoare:
Înainte de execuţia lucrărilor de terasamente:
- se vor realiza lucrările de trasare prin fixarea, conform proiectului, a poziţiei
construcţiei pe amplasamentul proiectat de către proiectantul general;
- se va curăţa şi amenaja terenul de lucru şi platformele de lucru;
- se va stabili dacă există instalaţii îngropate aparţinând reţelelor edilitare publice
sau interioare;
- se va asigura prin rigole posibilitatea colectării apelor pluviale şi a celor din pânză
freatică pe tot timpul execuţiei betoanelor amplasate sub nivelul terenului existent;

Zaharia Petrică 6
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

- în cazul în care execuţia săpăturilor implica dezvelirea unor reţele de instalaţii

subterane sau în caz de prezenţă a obiectivelor arheologice, lucrările se sistează şi vor
continua doar după obţinerea avizelor necesare.
4.1.2 Execuţia:
a. Săpătura, natura terenului de fundare şi adâncimea săpăturii vor fi confirmate de
geotehnician. La executarea săpăturilor trebuie monitorizată în permanenţă situaţia
privind menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă,
astfel încât să nu fie afectată starea instalaţiilor şi a clădirilor învecinate. Sprijinirea
pereţilor se va stabili în funcţie de mai mulţi factori: adâncimea săpăturilor, natură,
omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, condiţii
meteorologice etc.

Săpăturile ce se execută mecanizat (excavatoare) nu trebuie să depăşească, în nici

un caz, profilul proiectat al săpăturii. Astfel, săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra
cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte utilaje sau manual. Pentru
terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior
cotei prevăzute de către proiectant, astfel: · pentru nisipuri fine: 0.20...0.30m · pentru
pământuri argiloase: 0.15...0.25m · pentru pământurile sensibile la umezire: 0.40...0.50m.

Zaharia Petrică 7
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Trebuie urmărită apariţia şi dezvoltarea fisurilor paralele cu marginea săpăturii,

care pot indica începerea surpării malurilor şi atunci se vor lua măsurile necesare de
consolidare a acestora şi de prevenire a accidentelor. Cota de fundare şi natura terenului
de fundare constituie faza de control, care trebuie recepţionată şi consemnată de
Proiectant şi Geotehnician, cu specificarea măsurilor suplimentare eventual necesare.
4.1.3. Umplutură:
Umpluturile compactate se vor executa din pământuri aduse dintr-o groapă de
împrumut. Nu se vor executa din pământul rezultat în urma decapării stratului vegetal şi
a celui de umplutură; având caracteristici de maluri, prafuri, argile moi, cu conţinut de
materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Înainte de începerea umpluturilor se curăţa platforma de noroi şi se execută treceri
cu utilajele de compactare până ce se obţine gradul de compactare indicat. Împrăştierea
se va face mecanic sau manual în straturi având grosimea de 15-20cm, udate cu furtunul
în proporția cerută de laborator.
Compactarea se va face cu cilindrii compactori în spaţii largi, cu broaşte sau placi
vibratoare în spaţii înguste. La aşternere se va respecta umiditatea optimă de compactare
şi greutatea volumetrică uscată maximă stabilită prin metoda proctor, prevăzut de STAS
2914-84, astfel: pat teren natural 97% şi pat umplutură 95%. Verificarea umpluturilor se
va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale, cu respectarea
normativelor în vigoare. Umpluturile se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor
şi executarea sistemului de izolaţii şi a protecţiei acestuia.
4.1.4. Protecţia lucrărilor
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţilor atmosferice neprevăzute,
fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor la

Zaharia Petrică 8
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

executarea stratului de egalizare, iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul
de noroi şi grosimea să va fi compensată cu beton de egalizare.
4.2. COFRAJELE
4.2.1. Concepte de bază
Cofrajele utilizate vor trebui să satisfacă următoarele cerinţe:
- rezistentă şi rigiditate la încărcările care le revin din greutatea şi împingerea
betonului şi din circulaţie şi depozitari în timpul execuţiei;
- exactitate în privinţa redării corecte a geometriei elementelor din beton şi beton
armat, conform proiectului, în limita unor abateri acceptabile, în funcţie de caracteristicile
şi importanta elementelor respective;
- siguranţa din punct de vedere al respectării normelor de protecţia muncii;
- etanşeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
- simplitate pentru realizarea uşoară a operaţiunilor de transport, montare şi
demontare.
4.2.2. Operaţiuni pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor se vor efectua următoarele operaţiuni:
- verificarea poziţiei elementelor turnate anterior
- elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montat în poziţie.
Înainte de turnarea betonului se va face verificarea integrităţii, stabilităţii şi starea
de curăţare a cofrajelor.
Înainte de turnare se va verifica ungerea cofrajelor, pentru o mai bună decofrare.
4.2.3. Execuţia
Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni care trebuie executate şi
verificate:
- trasarea poziţiei cofrajelor
- transportul şi aşezarea cofrajelor la poziţie
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor
- verificarea şi eventual corectarea poziţiei panourilor
- închiderea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul
elementelor speciale (juguri, zăvoare etc)
- demontarea cofrajelor după turnarea şi întărirea betonului

4.2.4. Curăţirea şi protecţia lucrărilor

Cofrajele vor fi protejate împotriva lovirii sau degradărilor provocate de execuţia
altor lucrări de natură să influenţeze stabilitatea sau condiţiile de încărcare ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua în urma dispoziţiei scrise a şefului de lot, cu
acordul consultantului, pe baza respectării duratelor de întărire a betoanelor.

Zaharia Petrică 9
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

După decofrare se vor corecta elementele cofrajelor şi suprafeţele de resturi le de

beton aderente.
4.3. BETONAREA:
4.3.1. Transport; Manipulare; Depozitare
Transportul betonului la punctele de punere în operă se va face cu autoagitatoare
sau basculante cu bena etanşă. Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de
transport, în dublu exemplar-unul rămâne în şantier, iar celălalt se întoarce la staţie de
betoane, în care vor fi notate următoarele:
- numărul bonului şi data întocmirii;
- betoniera la care s a preparat betonul;
- tipul de beton şi volumul;
- destinaţia betonului;
- ora placării în staţie;
- ora sosirii în şantier;
- ora începerii şi terminării descărcării.
Se vor lua toate măsurile pentru că în timpul transportului să nu se altereze calitatea
betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregări în cazul transportului cu basculante,
adăugări de apă în autoagitatoare în cazul transportului betonului cu acestea). Se va
asigura transportul betonului în bune condiţii în timpul executării lucrărilor pe timp
friguros sau călduros, luându-se măsurile corespunzătoare de protecţie în scopul
conservării caracteristicilor betonului proaspăt.
Controlul calităţii betonului proaspăt, a betonului întărit, interpretatoarelor se va
face conform normativului NE 012-99.
4.4. SUBZIDIREA CONTINUA
4.4.1. Generalități
Subzidirea se realizează prin săparea şi betonarea unor casete, pe tronsoane scurte
având o anumită ordine. Subzidirea este executată tronsonat, dar devine continua formând
o nouă fundaţie sub toată fundaţia existenta a construcţiei.

Zaharia Petrică 10
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Executarea subzidirii se face prin săpare din exteriorul clădirii. Se recomandă ca

subzidirea să nu se folosească la o adâncime mai mică de 60 cm, dar în cazul în care
adâncimea subzidirii depăşeşte 1m aceasta se va executa în tronsoane orizontale cu
înălţimea de maxim 1 m. La executarea tronsonului inferior, tronsoanele săpate vor fi
decalate faţă de cele superioare. Se recomandă ca în timpul executării săpăturii să se
asigure o sprijinire a construcţiei, mai ales în cazurile în care degradările suferite sunt
grave.
4.4.2. Executarea săpăturii de subzidire
Săpătura pentru realizarea subzidirii se execută în două etape:
Etapa 1. Se execută o săpătură generală până la o adâncime mai mică cu 10-20 cm
de nivelul tălpii fundaţiei. În cazul în care avem terenuri mai moi (argile plastic moi
curgătoare, nisipuri afânate, săturate, prafuri maloase, etc.) se recomandă că nivelul
primei etape de săpătura să fie mai sus decât talpa fundaţiei cu minim 20 cm. Săpătura va
fi susţinută cu o sprijinire simplă.

Etapa 2. De la nivelul săpăturii generale se trece la săparea tronsoanelor de

executare a subzidirii. Acestea nu vor avea o lăţime mai mare de 0.8-1m şi nu vor depăşii
adâncimea de la suprafaţa terenului la talpa fundaţiei. Poate fi adoptată şi altă ordine de
tronsonare cu respectarea următoarelor reguli:
- suprafaţa slăbită a tălpii fundaţiei nu vă depăşii 25% din suprafaţa totală;
- între două tronsoane de săpătura se recomandă să existe 2-3 tronsoane nesăpate;
- primele tronsoane săpate şi turnate vor fi în zona defectelor maxime ale fundaţiei;

Zaharia Petrică 11
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

- săpăturile încep de la margine şi se închid pe mijloc;

- în zonele de colţ şi intersecţii de fundaţii, săpătura şi turnarea betonului se va face
pe un tronson care va cuprinde toate aripile intersecţiei.

Zaharia Petrică 12
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

4.4.3. Executarea turnării betonului

Betonul de subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos faţă de nivelul tălpii fundaţiei.
Talpă subzidirii se va încastra 10-20 cm în terenul bun de fundare. După întărirea
betonului, în spaţiul rămas liber se bat pane de oţel sau lemn de esenţă tare (stejar) pe
aproximativ 2/3 din grosimea pereţilor. Pentru fiecare tronson se vor bate două pane.

Spaţiul liber rămas se umple prin matare cu mortar de ciment M100T (uscat) (se
recomanda folosirea cimenturilor expansive sau fără contracţii). Pentru a evita apariţia
unor fisuri în timpul subzidirii, pereţii din zidărie se vor sprijinii provizoriu.
Subzidirea se execută cu beton min C8/10. În medii agresive, reţetă de beton se
alege în funcţie de agresivitatea acestuia, clasa de expunere, etc. Înainte de executarea
turnării betonului, talpa fundaţiei existente se va curăţa foarte bine de pământ şi impurităţi
şi se va înlătura zidăria neaderenta. Între turnarea betonului în corpul subzidirii şi
executarea matării trebuie să existe o perioadă de minim 24 ore.

Zaharia Petrică 13
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Transmiterea încărcărilor de la fundaţia veche la subzidire se va realiza cu pene

metalic și lemn de esenţă tare. Penele vor fi bătute pe 2/3 din lăţimea fundaţiei. După
executarea împănării se va trece la matarea rostului cu mortar uscat 1:3 (C: N) bine bătut
în rost. Acestea sunt executate la 24 de ore după întărirea betonului din subzidire şi
monolitizarea rostului cu mortar expansiv, fără contracţii (A/C=0.3). Această operaţie se
va executa la 7 zile de la turnarea betonului din subzidire. După întărirea betonului se
extrag penele şi se matează cu mortar de ciment M100T (uscat) lăcaşurile rezultate.
Turnarea mortarului fără contracţii/expansiv se face după următoarea tehnologie:
- se montează un cofraj de scândură în fata rostului la cca. 5 cm de fundaţie.
Înălţimea cofrajului depăşeşte cu 5cm talpa fundaţiei.
- se prepară mortarul expansiv şi se goleşte cu găleata/cancioc între cofraj şi
fundaţie, într-un singur loc, având grijă se se favorizeze circulaţia aerului.
- nivelul turnării vă depăşii cu 2-3 cm nivelul tălpii fundaţiei.
- prin turnarea betonului de la o cotă superioară, diferenţa de înălţime fiind
determinată prin calcul şi trebuind să asigure o presiune la suprafaţă de
contact.
Se recomandă ca după executarea subzidirii cofrajul să fie îndepărtat după o zi de
la turnare iar îndepărtarea betonului în surplus să se facă după două zile de la turnare.
Timpul între terminarea matării unui tronson şi executarea tronsonului alăturat de
săpătura nu trebuie să fie mai mic de 24 de ore. O importanţă deosebită în alegerea ordinii
de executare a subzidirii este starea subsolului şi a suprastructurii.
4.5. CONTROLUL CALITĂȚII
Controlul călitatii în ceea ce privește lucrările de săpături presupune verificarea
dimensiunilor, cotelor profilelor care trebuie să corespundă cu proiectul de execuție, iar
constatările se vor stipula în procesul verbal de lucrări ascunse, ce se anexează la cartea
construcției.
Zaharia Petrică 14
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Verificarea compactării se va face de către personal atestat aparținând unei

instituții, unui laborator atestat, autorizat pentru profilul geotehnic și teren de fundare.
Verificările compactării se fac în următoarele faze:
- înaintea începerii lucrărilor;
- pe parcursul execuției;
- în vederea recepției finale.
Verificările privind compactarea umpluturilor se face pe baza "Normativului
pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalațiilor aferente" C
56-85 și a Normativului C 29-85. În toate cazurile, pentru asigurarea calității lucrărilor,
toate operațiile trebuie realizare într-un timp cât mai scurt, inclusiv compactarea
pământului stabilizat pus în operă pentru ca umiditatea materialului să nu se modifice cu
mai mult de ±2% față de umiditatea prescrisă în proiect.
În ceea ce privește controlul calității pentru lucrările de cofraje, respectarea
condițiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de cofraj în parte se va face în conformitate
cu prevederile din „Normativul pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și
instalații aferente", indicativ C 56-85, capitolul 7 : Cintre, sprijiniri și cofraje. Se vor face
verificări:
- pe parcursul execuției;
- la punerea în operă.
Controlul calității betonului pus în lucru se apreciază după anexa VI.3 din NE 012-
10 și se consemnează într-un registru al betoanelor, care periodic se verifică prin control
de către responsabilul atestat al antreprenorului și al investitorului, încheiat printr-un
proces-verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea tehnică a construcției.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton și beton armat
monolit sunt: - la lungime ± 4 mm - la lățime ± 3 mm. Decofrarea elementelor se va face
conform regulilor cuprinse în anexa V.1 NE 012-10. Dimensiunile în plan și cotele de
nivel cuprinse în proiect referitoare la corpurile de clădire existente sunt rezultate din
releveu. Toate cotele se vor verifica pe teren înainte de execuție, iar pentru diferențe mai
mari de 3% se va anunța proiectantul. Pentru orice neconcordanță care duce la schimbarea
soluției de subzidire prezentată în proiect se va anunța proiectantul.
Dacă nu s-au îndeplinit condițiile de calitate se vor analiza împreună cu
proiectantul măsurile ce se impun. În normativul NE 012-10 anexele II, sunt prevăzute
toate verificările și modul de stipulare a observațiilor făcute asupra armăturilor montate
în cofraje, pregătite pentru betonare.
Sunt admise următoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87 până la
recepționarea lucrării: - defecte de suprafață (pori, segregări, denivelări): dacă au
adâncimea de maxim 1 cm și suprafața de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora este
limitată la 10% din suprafața feței elementului; Având în vedere dificultățile deosebite de
Zaharia Petrică 15
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

la turnarea betonului (datorită pozițiilor dificile și a dimensiunilor reduse de la turnare)

se va acorda o atenție deosebită acestei părți din lucrare. Astfel tot betonul care se toarnă
va fi vibrat. Înălțimea maximă de turnare este de 1 m. Se va acorda o atenție deosebită
consistenței betonului și aditivilor folosiți întrucât zonele în care trebuie să se toarne sunt
de dimensiuni foarte mici, există desime mare de armături, există zone dificil de vibrat,
există zone în care aerul nu poate iesi cu ușurință (de aceea se vor lăsa obligatoriu ferestre
de turnare).

5. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ȘI DE SECURITATE LA

INCENDIU:
Pe tot timpul executării lucrărilor se vor avea în vedere măsurile N.T.S.M. și P.S.I.
valabile la data executării lucrărilor, care se vor respecta cu strictețe. La elaborarea fișei
tehnologice s-a ținut seama de “Normele Republicane de Protecția Muncii”, ediția 1992
cu modificările:
- Ordinul nr.110/02.02.1993 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
- Ordinul nr.39/02.02.1993 al Ministerului Sănătății;
- Normele de prevenire și stingere a incendiilor aprobate prin Decretul nr.290/1995
și completate prin Normativul P118-95 (Aviz M.I. nr.24726/10.02.1996);
- Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de
M.L.P.A.T. cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993.
La execuția lucrărilor se vor respecta atât dispozițiile normelor de mai sus, cât și
orice alte norme P.S.I. și N.T.S.M. specifice activităților de șantier la data executării
lucrărilor.
În momentul începerii execuției, se vor cunoaște releveul exact al tuturor
instalațiilor hidro-termice și electrice aflate în funcțiune pe amplasament sau în imediata
vecinătate a acestuia și se vor lua măsuri de modificare a traseelor lor, pe toată durata
execuției construcției, la minim 10 m de limita săpăturii, împreună cu factorii de decizie
abilitați.
Pe toată durata execuției se vor lua măsurile necesare pentru evitarea oricăror
accidente de muncă folosind parapeții, panourile avertizoare și iluminatul de semnalizare
în conformitate cu prevederile Normelor Republicane de Protecția Muncii – ediția 1994.

Zaharia Petrică 16
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Măsuri de protecție la realizarea subzidirii:

Înainte şi în timpul executării lucrărilor de zidărie sub nivelul solului şi a celor de
fundaţii, este necesar să se controleze rezistenţa sprijinirilor pereţilor şanţurilor şi
săpăturilor. Dacă se constată defecţiuni, se va întrerupe lucrul până la remediere.
Este interzisă coborârea materialelor (pietre brute, cărămizi etc.) în groapa de
fundaţie sau în şanţ, prin aruncarea lor de sus.
Coborârea materialelor va fi făcută cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi
portative. Capătul inferior al jgheabului din groapă se montează cu cel mult 0,50 m
deasupra fundului gropii pentru ca materialele să nu se rostogolească prea departe.
Deplasarea roabelor încărcate cu materiale (pietre, cărămizi, beton, mortar) se va
face pe dulapi aşezaţi de-a lungul gropii de fundaţie, la o distanţă de cel puţin 0,70 m de
la marginea gropii.
Lucrările de subzidire pot fi executate numai pe baza unui proiect bine studiat şi
sub controlul permanent al personalului tehnic cu experienţă în asemenea lucrări.
Dacă în timpul executării lucrărilor de subzidărie se constată deformaţii ale
pereţilor, lucrările în zona respectivă vor fi întrerupte până la revederea proiectului de
consolidare.
De-a lungul marginilor gropilor pentru fundaţii şi şanţuri se va lăsa o fâşie liberă
pe o lăţime de minimum 0,50 m.
Se interzice coborârea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la
capătul celălalt. Aruncarea, coborârea materialelor, respectiv răsturnarea materialelor, se
vor face numai atunci când la locul de cădere sau în apropierea acestuia nu se găseşte
personal muncitor. Coborârea personalului muncitor se va face pe scări sau rampe de
acces.
Pe măsura executării fundaţiei, spaţiile libere între fundaţie şi pereţii săpăturii vor
fi umplute cu pământ, care se va compacta conform proiectului şi va avea parametrii
geotehnici prevăzuţi în proiect.

Zaharia Petrică 17
 TEHNOLOGII PENTRU LUCRĂRI DE REABILITARE A CONSTRUCŢIILOR

Demontarea şi montarea sprijinirilor din gropile de fundaţie, la terminarea lucrării,

se vor face de jos în sus, pe măsura astupării gropilor cu pământ şi numai sub
supravegherea continuă a maistrului de execuţie. Numărul de dulapi care se îndepărtează
simultan pe verticală nu va fi mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau
curgătoare, numai câte unul. Concomitent cu îndepărtarea dulapilor, se vor monta
corespunzător şi proptelele verticale şi orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe
măsură ce au fost fixate altele în loc.
Executarea zidului de protecţie a hidroizolaţiei se va face după turnarea fundaţiei,
executarea zidului ce trebuie izolat şi a hidroizolaţiei verticale. Săpăturile vor fi executate
taluzat. Dacă lucrarea impune o astfel de execuţie, se va întocmi o fişă tehnologică care
să cuprindă şi indicarea măsurilor privind împiedicarea surpării malurilor şi a zidului de
protecţie. Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrării.
Subzidirea fundaţiilor sau a pereţilor clădirilor existente trebuie executată după
proiecte sau fişe tehnologice şi sub supravegherea permanentă a conducătorului lucrării.
Pentru urmărirea comportării lucrărilor de subzidire, pe zidurile subzidate se vor
monta, înainte de începerea lucrărilor, martori (repere), spre a putea fi observate din timp
eventualele deplasări ale construcţiei. Martorii vor fi montaţi la crăpăturile zidurilor sub
care se face subzidirea precum şi pe zidurile apropiate.
În cazul în care în timpul execuţiei se constată deplasări ale construcţiei, se vor lua
măsuri urgente şi imediate pentru îndepărtarea personalului muncitor din zonă. Se
interzice continuarea lucrărilor de subzidire atunci când se constată deformări ale
terenului din zona respectivă. Continuarea lucrărilor de subzidire se va face numai după
ce terenul a fost consolidat.
În terenuri cu apă subterană, înainte de începerea lucrărilor de subzidire se vor lua
măsuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executării lucrărilor de subzidire, plus
perioada necesară întăririi mortarului.

6. BIBLIOGRAFIE:
Papae R. M., Editura Tehnică, 1985, “Detalii tehnologice pentru construcții”
http://www.centruconstructii.ro/index.php/topic/81-consolidare/
http://www.constructii-neamt.ro/sfaturi-constructie-case/consolidari-subturnare-
subzidire/
http://www.construieste.info/?p=242
https://www.structuri-constructii.ro/studiu-de-caz-consolidarea-extinderea-
supraetajarea-unei-cladiri-existente
http://documentslide.com/documents/caiet-de-sarcini-proiect-consolidarea-
fundatiilor.html

Zaharia Petrică 18