Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihaela Secrieru - Didactica Oralitatii PDF
Mihaela Secrieru - Didactica Oralitatii PDF
Didactica oralului
Alte articole de Revista Limba Română
Mihaela SECRIERU Nr. 7-9, anul XVII, 2007
Mihaela SECRIERU Pentru tipar
Ne ocupăm în acest articol de dimensiunile didactice ale oralităţii la orele de limba şi literatura română,
din perspectiva unor metode preponderent orale, a managementului comunicării didactice şi a evaluării
activităţii orale, atât la orele de limbă, cât şi la cele de literatură, management bazat pe fişe de observaţie
a activităţilor ambilor protagonişti, profesor şi elev, dar şi pe standarde profesionale şi curriculare[1].
Metoda interogativă
Structura funcţională a metodei Exemplificare*
1. Faza debutului este, aşa cum o arată numele, cea prin care se declanşează
actul învăţării şi este asigurată de „întrebarea strategică, fundamentală în
desfăşurarea întregii predări şi învăţări din lecţie”, de fapt „problema esenţială de
lămurit, alcătuind însuşi subiectul lecţiei” (Ioan Grigoraş, 2001, 113). Aşa cum
remarcă pedagogul amintit, această fază are dublu rol: „de a li se trezi [elevilor]
interesul şi apetitul epistemic în lecţie; [elevii] de a se mobiliza şi concentra cu
gândul, atenţia şi voinţa pentru urmărirea constituirii răspunsurilor treptate la ea, ca
în finalul lecţiei să poată recepta concluziile şi sinteza răspunsului întregit,
convertirea întrebării strategice într-un răspuns fundamental”.
2. Faza unor determinări de principiu ale întrebării strategice. Ea poate
cuprinde substituiri de sensuri şi terminologice, corelări de contribuţii în literatura
de specialitate, determinări privind motivaţiile şi semnificaţiile teoretice şi practice
ale soluţionării problemei fundamentale.
3. Faza întrebării strategice, subsidiare. Aceasta are rol de definire interogativă
a laturilor principale ale întrebării (problemei) fundamentale şi cu efecte
programatoare pentru fragmentele predării, în succesiunea lor logică.
4. Faza constituirii şi desfăşurării fragmentelor clarificatoare. Începerea
fiecărui fragment cu o întrebare corespunzătoare menţine încordată atenţia,
tensiunea psihologică pentru aspectele în discuţie ale problemei. De asemenea,
este recomandabilă încheierea fiecărei unităţi fragmentare cu sintetizarea unui
răspuns la întrebarea cu care a început respectivul fragment.
5. Faza de concluzii. Reprezintă formularea răspunsului sintetic global la
întrebarea strategică iniţială.
Total ______________________________
Sugestii: ______________________________
Bibliografie
1. Ioan Grigoraş, Metoda interogativă, în Buletinul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, nr. 6, Iaşi,
2001, p. 109-117.
2. Materiale produse în cadrul unor proiecte de cercetare internaţionale de către specialişti.
3. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Sedcom libris, Iaşi, 2007.
[1]
Vezi ediţiile lucrării noastre Didactica limbii române, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, Editura Ovi-
Art, Botoşani, 2004 şi Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007.