Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Seria I - UNIBUC
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Bibliografie
Drept penal parte speciala, VOL 1 (infractiuni contra persoanei si infractiuni contra patrimoniului)
Drept penal special 2, curs tematic (pentru semestrul II)
Caiet de seminar (nah)
Operatiunea de incadrare juridica se face si cu ajutorul unor insitutii din partea generala (nu pot
face abstractie de elementele infractiunii, nu se poate face abstractie de concursul de infractiuni,
de formele infractiunii etc.)
Analiza infractiunilor, schema generala de analiza, se realizeaza pe baza unor elemente de analiza
care tin tot de dreptul penal partea generala (schema analizei este intotdeauna aceeasi)
1
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Subiectii infractiunii:
Subiectul activ: PF sau PJ care comite fapta in calitate de autor sau de participant. Importanta
subiectului activ este ca In multe cazuri acesta este circumstantial (numai o anumita persoana
poate comite o infractiune). De ex: functionar public, persoana majora. Ne intereseaza si
participatia, respectiv coautoratul, instigarea si complicitatea. De regula, infractiunile sunt
susceptibile de participatie, iar probleme vor fi in ceea ce priveste coautoratul unde daca avem
subiect circumstantial, toti participantii trebuie sa indeplineasca respectiva calitate.
Subiectul pasiv al infractiunii este persoana care sufera de pe urma infractiunii (partea vatamata).
Poate fi vorba fie de o PF, fie de o PJ. Importanta subiectului pasiv se reflecta in anumite
circumstantieri care pot duce fie la realizarea infractiunii ca atare, fie la incadrarea intr-o varianta
calificata, respectiv atenuata.
Situatia premisa este acea conditie preexistenta comiterii faptei si fara de care infractiunea nu
exista. Ea consta intr-o situatie, stare, care trebuie sa preexiste comiterii faptei. Spre ex nu pot
vorbi despre intreruperea cursului sarcinii daca nu am o sarcina. Este foarte importanta pentru ca
in lipsa acesteia nu exista o infractiune.
Latura obiectiva – are 3 componente
Elementul material
Actiunea (poate fi fie o singura modalitate de executare, dar pot exista si modalitati diferite de
actiune sau inactiune)
Inactiunea/omisiune (refuzul de a parasi domiciliul in cazul infractiunii de patrundere in domiciliu)
Infractiuni de rezultat sau infractiuni de pericol
Latura subiectiva se refera la atitudinea faptuitorului cu privier la fapta si la rezultat. Elementul
esential al laturii subiective este reprezentat de vinovatie.
Vinovatia are 3 forme: intentie, culpa, praeterintentie
Intentia are doua modalitati:
2
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Culpa
Simpla: nu prevede rezultatul
Cu prevedere: prevede rezultatul, dar nu il urmareste si nici nu il accepta
Intentia depasita: am intentie pe actiunea principala, dar rezultatul se produce din culpa (loviturile
cauzatoare de moarte)
Formele infractiunii
Variantele infractiunilor – exista infractiuni in varianta tip (fapta este incriminata intr-o singura
varianta, de ex omorul), dar si infractiuni in varianta tip si varianta asimilata. Exista si unele
infractiuni care au variante agravate, precum si infractiuni care au variante atenuate (se pleaca de
la varianta tip si se adauga un element circumstatial)
3
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
4
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
produc o2 necesar creierului). Dupa 5 minute apar niste traume ireversibile la nivel cerebral astfel
incat resuscitarea devine inutila pentru ca functia cerebrala nu isi mai revine niciodata. S-a pus
astfel problema momentului de la care moartea se poate declara.
Incetarea tuturor celor 3 functii vitale (la un moment dat s-a constatat in cateva cazuri de
coma prelungita, perioade in care nu s-a putut sesiza o revenire la functia cerebrala printr-
un EKG)
Moartea biologica
De ce este important momentul aparitiei vietii? Pana la nasterea unui copil viu nu exista obiect juridic,
obiect al protectiei penale. Cata vreme se actioneaza agresiv asupra fatului fie in timpul sarcinii (sarcina
avansata), fie chiar in timpul nasterii (dar pana la respiratie), nu se poate vorbi de infractiunea de omor si
nici de alta infractiune contra vietii. Cand este vorba de un fat in primele luni de viata, daca se actioneaza
intr-un anumit mod, se poate vorbi despre intreruperea cursului sarcinii, dar numai prin manevre avortive
clare. Agresiunea asupra unei parti de varsta mai mare sau in timpul sarcinii, in C.Pen. anterior nu putea fi
sanctionata (vid legislativ). Tocmai de aceea in NCP a fost introdusa o noua infractiune si anume
infractiunea de vatamare a fatului.
In privinta momentului mortii, aspecte practice: in momentul in care se actioneaza asupra unei persoane
care a decedat, nu mai discutam despre infractiune contra vietii. Putem vorbi despre o infractiune putativa.
Orice interventie ulterioara asupra cadavrului poate reprezenta o alta infractiune cum ar fi profanarea de
cadavre.
Stabilirea momentului mortii este importanta in momentul in care se actioneaza succesiv in mod violent
prin actiuni potential ucigase asupra unei persoane. In practica, se vorbeste despre aceasta situatie in cazul
accidentelor auto multiple unde se pune problema uciderii din culpa si unde trebuia stabilita foarte clar
cauza mortii si momentul acesteia pentru a stabili care dintre actiuni putea sa reprezinte infractiuni (un
acc pe autostrada, un prim auto loveste victima care la randul ei este lovita succesiv de alte 3 auto; primul
acc sa fi dus la un traumatism destul de sever si moarte instantanee, iar celelalte acc sa nu se mai inscrie
in lantul cauzal, deci o singura fapta; alta ipoteza: desi primul acc a provocat o leziune grava care oricum
ducea la deces, dar decesul s-ar fi produs intr-o perioada mai mare de timp, se poate pune problema si
altor infractiuni de ucidere din culpa din partea celorlalti soferi).
Obiectul material pentru infractiunile din aceasta categorie este considerat a fi corpul persoanei.
Subiectii infractiunii:
Subiectul activ nu este circumstantiat, orice persoana putand raspunde penal pentru infractiunile
contra vietii
Participatia penala este posibila in orice forma
Subiectul pasiv este tot necircumstantiat, trebuie sa fie vorba despre o persoana in viata
5
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
In ce priveste latura obiectiva, elementul material se poate realiza de regula atat prin actiune, cat si prin
inactiune. La majoritatea infractiunilor din acest capitol, elementul material este dat de uciderea persoanei
cu o singura exceptie: art. 191 unde elementul material este actiunea de determinare, respectiv actiunea
sau inactiunea de inlesnire a sinuciderii.
Urmarea imediata este in aproape toate cazurile decesul persoanei cu exceptia art. 191 unde urmarea
imediata poate consta fie in sinuciderea unei persoane, fie in incercarea de sinucidere.
Legatura de cauzalitate trebuie intotdeauna dovedita, din aceasta cauza existand intotdeauna o expertiza
medico-legala pe baza expertizei cadavrului care va trebuie sa stabileasca cauza mortii astfel incat organul
de urmarirea penala sa poata stabili legatura dintre actiune/inactiune si deces. Exista posibilitatea de a
intalni situatii in care sa intervina mai multe cauze (sa existe un lant cauzal), iar in aceste ipoteze va exista
infractiune atata vreme cat lantul cauzal fucntioneaza.
Latura subiectiva in acest capitol: legiuitorul a incriminat atat faptele comise cu intentie (primele patru
infractiuni), cat si faptele din culpa (art. 192 uciderea din culpa). In principiu, mobilul si scopul nu au
relevanta cu privire la existenta infractiunii. Poate avea relevanta scopul infractiunii in momentul in care
intalnim o forma calificata a infractiunii. Chiar si atunci cand fapta este comisa in scop „nobil”, aceasta
reprezinta infractiune.
Formele Infractiunilor: Regula generala este ca faptele se consuma in momentul in care are loc decesul.
Exceptia este art. 192
Tentativa se pedepsete la art 188, 189, este posibilă, dar nu se pedepsete la 191 si este posibila la 192
datorita probarii vinovatiei.
In privinta variantelor, legiuitorul a incriminat omorul intr-o varianta tip, o varianta calificata, uciderea la
cererea victimei are doar varianta tip, iar determinarea si inlesnirea sinuciderii si uciderea din culpa sunt
clasificate atat in varianta tip, cat si in cea calificata.
Fiind cele mai grave infractiuni din NCP, sanctiunea pentru aceste fapte este pedeapsa inchisorii in limite
diferite in functie de gradul de pericol al faptei (10-20 de ani pentru omor; pedeapsa maxima 15-25 de ani
alternativ cu detentiunea cu viata si interzicerea unor drepturi pentru omor calificat; uciderea din culpa se
pedepseste cu o sanctiune mai putin severa).
Toate aceste infractiuni se urmaresc din oficiu si sunt de competenta procurorului – infractiuni de ancheta
proprie, cu exceptia uciderii din culpa unde urmarirea penala se porneste de catre organele de cercetare
penala ale politiei sub supravegherea procurorului si sunt de competenta tribunalului cu exc uciderii din
culpa care este de competenta judecatoriei.
In toate aceste cazuri trebuie sa se dispuna realizarea unei expertize medico-legale pe baza autopsiei prin
care sa se stabileasca legatura de cauzalitate intre fapta si deces, deci practic se stabilesc cauzele mortii,
inclusiv in cazul determinarii sau inlesnirii sinuciderii cand aceasta a avut loc.
OMORUL
Art. 188 NCP: „(1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea
unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste.”
Intre incriminarea noua si cea veche, nu exista nicio diferenta (art. 174 VCP).
6
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Obiectul juridic: relatiile privind dreptul persoanei la viata, valoarea ocrotita este viata persoanei (cu
precizarile facute supra).
Obiectul material: este reprezentat de corpul persoanei
Subiectii infractiunii:
o sub activ nu este circumstantiat, participatia penala se poate realiza in toate formele ei (cu
anumite particularitati: instigarea presupune determinarea unei persoane sa comita fapta de
omor; aceasta determinare se poate realiza in cadrul omorului prin modalitati diverse, fie prin
convingere, prin rugaminti, prin amenintare, prin folosirea oricarei forme de autoritate asupra
autorului, printr-o recompensa etc.; uneori se poate utiliza una dintre aceste modalitati pentru a
se realiza determinarea, alteori se folosesc modalitati multiple, diferite fata de cele enuntate care
concura la determinarea persoanei; fapte care constau in omorul la comanda prin care anumite
persoane sunt recompensate pentru a ucide o anumita persoană).
In ceea ce priveste complicitatea, aceasta se realizeaza atunci cand se ofera sprijin sau ajutor la comiterea
acestei fapte. Si in acest caz poate fi vorba de un ajutor moral (participantul il sfatuieste sau incurajeaza
pe autor; se poate realiza si in ipoteza in care complicele participa fizic la realizarea faptei in sensul ca este
prezent si fie prin simpla lui prezenta, fie prin incurajari ii intareste autorului convingerea ca poate comite
infractiunea) sau de unul material (poate interveni atunci cand complicele ii pune la dispozitie autorului
arma crimei sau ofera informatii despre locul unde se afla victima). Participantul nu realizeaza actiuni
directe care sa vizeze persoana vatamata!!!
Coautoratul se realizeaza ori de cate ori participanii au o contributie directa si o vointa comuna in
realizarea faptei si executa acte materiale ce intra in elementul material al infractiunii chiar daca unele din
ele pot fi indirecte. In acest sens, exista mai multe decizii de practica judiciara in care s-a admis ca avem
de-a face cu coautorat chiar daca unul dintre participanti realizeaza actiuni care nu duc ele in sine la
decesul persoanei. De ex avem coautorat la omor in cazul in care Grigore o tine pe Maricica si Misu o
loveste (Grigore e autor al infractiunii de omor).
o Subiectul pasiv este necircumstantiat, este vorba de o persoana in viata si nu conteaza nici varsta,
nici starea de sanatate. In cazul copilului nou-nascut nu conteaza daca acesta era viabil, trebuie sa
fie viu.
Violentele exercitate asupra fatului in timpul nasterii sau a sarcinii NU pot fi incadrate la infractiunea de
omor.
Latura obiectiva: elementul material este dat de uciderea unei persoane. Acesta se poate realiza atat prin
actiune, cat si prin inactiune.
o Actiune: putem vorbi despre o actiune directa sau de una indirecta. Prin actiune directa se intelege
exercitarea unor violente nemijlocit asupra corpului persoanei. Prin actiuni indirecte putem intelege
acele actiuni care nu vizeaza direct corpul persoanei (de ex punerea unei cantitati de otrava intr-un
pahar, montarea unui gard electric, faptuitorul utilizeaza alte energii pentru realizarea faptei)
o Inactiune: putem avea element material in cazul in care exista o obligatie morala sau legala de a
actiona si cu stiinta aceasta nu este indeplinita
7
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Urmarea imediata: decesul persoanei (momentul mortii). Legatura de cauzalitate trebuie dovedita, iar
uneori acest lucru nu este foarte usor, nici atunci cand exista o cauza unica si nici atunci cand se suprapun
diferite alte cauze care pot fi anterioare, concomitente sau ulterioare.
In privinta laturii subiective, infractiunea se comite cu intentie directa sau indirecta. Problema pe care o
ridica vinovatia in cazul infractiunii de omor este aceea de a distinge fie intre omor si loviri/vatamari
cauzatoare de moarte atunci cand decesul se produce, fie intre tentativa de omor si vatamare corporala
atunci cand nu se produce decesul, dar se pune in primejdie fapta victimei. Mai rar pot aparea si dificultati
intre a distinge intre omor si ucidere din culpa, cazurile fiind exceptionale.
Pentru a stabili forma de vinovatie trebuie sa reusim sa dovedim daca faptuitorul a prevazut sau nu fapta,
daca a urmarit sau macar a acceptat producerea rezultatului. De regula, autorul unui omor nu va
recunoaste niciodata fapta si va incerca sa prezinte deformat faptele inclusiv sub aspect subiectiv. In afara
de cazurile evidente de genul impuscare, este necesar sa apelam la niste elemente obiective: zona pe care
o vizeaza violentele (cap, mana, abdomen), obiectul vulnerant, intensitatea loviturii, numarul loviturilor
aplicate sau al violentelor exercitate.
Formele: consumarea are loc in momentul decesului, tentativa se pedepseste.
Sanctiuni: pedeapsa cu inchisoarea de la 10-20 de ani
Aspecte procesuale: urm pen se realizeaza de procuror; competenta apartine tribunalului; in toate cauzele
de omor este necesara o autopsie si o expertiza medico-legala.
8
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Starea de sanatate a victimei – victima trebuie sa sufere de o boala incurabila sau de o infirmitate
grava care sa ii produca o suferinta permanenta si greu de suportat.
Fomele infractiunii: infractiunea se consuma in momentul in care are loc decesul, iar tentativa nu se
pedespsete.
Sanctiune: fiind o varianta atenuata a omorului, pedeapsa este semnificativ redusa (inchisoare de la 1 la 5
ani). Dpdv procesual si aici avem procedura speciala in sensul ca fapta este urmarita din oficiu, dar UP se
face de catre procuror, iar judecata in prima instanta apartine tribunalului.
9
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Subiectii infractiunii:
Subiectul activ: nu este circumstantiat, participatia penala poate exista
Subiectul pasiv: trebuie delimitate lucrurile in functie de variantele infractiunii. In varianta tip
putem spune ca subiectul pasiv nu este circumstantiat, dar trebuie sa adaugam ca este vorba de
o persoana al carei discernamant este pastrat in integralitatea lui, nefiind nici alterat si nici abolit.
In prima varianta agravata (alin. 2), subiectul pasiv este circumstantiat si este vorba
de un minor cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani sau despre o persoana cu
discernamant diminuat. Putem spune ca subiectul pasiv in acest caz este o persoana
cu discernământ diminuat fie din cauza imaturitatii, fie din cauza unei maladii
mentale.
In a doua varianta agravata (alin. 3), subiectul pasiv este de asemenea circumstantiat
fiind vorba de minorul care nu a indeplinit inca 13 ani sau de o persoana iresponsabila.
Subiectul pasiv este, deci, persoana iresponsabila fie pe considerente de varsta, fie pe
considerente de stare psihica (maladie mentala sau alti factori)
Elementul material consta in determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Avem doua ipoteze pentru elementul
material:
o In legatura cu determinarea, elementul material se realizeaza prin actiune. Prin determinare se
intelege convingerea unei persoane de a se sinucide. Aceasta poate fi realizata atat prin indemnuri,
cat si prin promisiuni, rugaminti, dar si prin actiuni mai ferme, respectiv prin amenintari sau
violente.
o In aceasta ultima ipoteza este foarte important sa se pastreze diferenta intre convingere si
constrangere in sensul ca in cele din urma hotararea de a se sinucide trebuie sa ii apartina victimei.
Ea nu trebuie sa fie constransa la sinucidere, nu trebuie sa aiba o alternativa.
Inlesnirea sinuciderii – ajutor sau sprijin dat in vederea sinuciderii asemanator cu notiunea de complicitate
si cu explicatiile aferente. Orice actiune de sprijin sau de ajutor trebuie sa fie INDIRECTA. In aceasta
modalitate putem fi confruntati si cu o inactiune in sensul ca desi avea obligatia de a lua anumite masuri
de prudenta, autorul care cunoaste dorinta victimei de a se sinucide nu ia masurile de prudenta necesare.
In ambele variante (determinare si inlesnire), autorul nu trebuie sa aiba un impact direct asupra victimei.
Actiunile lui trebuie sa fie indirecte.
Urmarea imediata este dubla:
10
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Variante: in prima varianta agravata trebuie sa fie vorba de o persoana cu discernamant diminuat si este
de inteles ca aceasta ipoteza sa fie diferita fata de cea de la varianta tip. In varianta agravata de la alin. 3
exista si mai mulet motive pentru ca este vorba de persoane lipsite de discernamant (este o ipoteza
similara cu cea de la omorul comis prin energia fizica a victimei).
Alin. 4 – varianta atenuata care se distinge prin rezultatul infractiunii, nu are loc o sinucidere, ci doar o
incercare de sinucidere.
Sanctiunile difera in functie de variante.
Procedura: fapta se urmareste din oficiu, UP efectuata de procuror, se judeca la Tribunal.
11
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Acest capitol este corespondentul secţiunii a II-a din titlul 2 al VCP. Lipseşte din VCP infracţiunea de
vătămare corporală gravă.
12
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Dacă leziunile necesită mai mult de 90 de zile de îngrijiri (începând cu 91 de zile pe termen nedefinit), ne
aflăm în ipoteza vătămării corporale (art. 194).
Criteriu curativ-terapeutic – în general, în toate aceste infracțiuni vom întâlni certificate medico-legale cu
excepția variantei de la alin. 1 când este posibil ca victima să nu se prezinte din cauza lipsei de leziuni
aparente.
Trebuie stabilită definiția noțiunii de „îngrijire medicale” – tratamentul prescris de medic în raport cu
leziunea produsă în scopul vindecării acesteia. Numărul de zile de îngrijiri medicale nu coincide neapărat
nici cu zilele de spitalizare, nici cu zilele de concediu medical, nici cu zilele de incapacitate de muncă. Poate
exista o diferență între aceste elemente și numărul de zile de îngrijiri medicale adică numărul de zile de
tratament efectiv.
Natura leziunilor pe care le poate produce o asemenea faptă: în practică putem întâlni escoriaţii, plagă
(împunsă, tăiată, contuză, împuşcată; în funcţie de natura obiectului), hematomul (acumulare de sânge în
ţesuturi; în funcţie de zona în care este localizat pot duce la 10 zile de îngrijiri medicale), echimoza
(vânătaie cu acumulare de sânge provenit din vasele capilare, nu este o leziune de profunzime). În afară
de aceste leziuni de o gravitate mică spre medie, putem avea şi leziuni de o gravitate medie spre mare care
se pot concretiza în contuzii cerebrale, în diferite fracturi ale diferitelor oase, cazuri în care ne vom afla la
limita dintre loviri sau alte violenţe şi vătămare corporală pentru că este posibil în cazul unor fracturi să
depăşim limita de 90 de zile de îngrijiri medicale.
90 de zile de îngrijiri medicale: în VPC era o doză mare de relativitate cu privire la încadrarea în numărul
de zile de îngrijiri medicale care se transfera la încadrarea juridică a faptei, această din urmă depinzând de
medicul legist. Existau nişte praguri foarte mici care făceau imposibilă încadrarea corectă. Ideea a fost
înlăturarea arbitrariului.
Legătura de cauzalitate – raportul de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei. Pentru celelalte leziuni
unde există un anumit număr de îngrijiri medicale avem nevoie de o expertiză medicală care să facă
legătura dintre violenţele exercitate şi leziunile respective pentru că s-ar putea ca violenţele să ducă la un
anumit tip de leziune, iar leziunile din expertiză să nu corespundă cu faptele autorului.
Latura subiectivă – fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă.
Alin.2 – vom avea o intenţie depăşită din cauza marjei foarte mari din cauza căreia nu putem afirma cu
multă certitudine că autorul a acceptat rezultatul. Violenţele se comit cu intenţie, dar rezultatul, chiar dacă
depăşeşte intenţia autorului şi se produce din culpă, nu duce la comiterea infracţiunii.
Formele infracţiunii – tentativa nu se pedepseşte, deşi este posibilă. Fapta se consumă în momentul
epuizării rezultatului. Cu privire la numărul de zile de îngrijiri medicale, pentru o încadrare corectă, se
aşteaptă epuizarea consecinţelor pentru a putea vedea despre câte zile e vorba.
În momentul în care autorul loveşte de mai multe ori o persoană cu aceeaşi împrejurare, unitatea
infracţiunii se păstrează. Există şi formă continuată dacă există o mică rezoluţiune infracţională.
Se pedepseşte cu închisoarea alternativ cu amenda proporţional cu gravitatea faptei, iar acţiunea se
porneşte la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
13
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
14
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Prima, bazată pe intervenţia medicilor legişti care, deşi nu puteau să se pronunţe în materie,
treceau în certificat „fapta nu reprezintă sluţire deoarece dintele poate fi înlocuit”
Cealaltă opinie: există sluţire pentru că repararea nu este pe cale naturală, nu este o înlăturare a
prejudiciului, ci doar o mascare a acestuia. El subzistă, nu este vorba de o refacere naturală, el
rămâne permanent.
Alt element circumstanţial – avortul: preluat de la vechiul art. 182 cu aceeaşi idee. În doctrina recentă se
face diferenţa între avort şi naştere prematură. După ce vârsta fătului depăşeşte 6 luni, nu se mai poate
vorbi de avort, ci de naştere prematură. Pentru a reţine acest element circumstanţial , există condiţia de a
avea în primul rând, o femeie însărcinată. De asemenea, avem condiţia ca autorul să ştie că femeia este
însărcinată sau să aibă posibilitatea să-şi dea seama de acest lucru, altfel nu se ţine seama de acest element
circumstanţial.
Punerea în primejdie – apare în cazul în care leziunea este de o asemenea gravitate încât dacă nu se
intervine medical, intervine moartea victimei. E vorba de acele ipoteze în care există un pericol imediat şi
concret ca viasţa ăpersoanei să se piardă. Aceste ipoteze se referă la situaţia în care dacă nu s-ar interveni
medical, în mod cert persoana va deceda.
Trebuie făcută distincţia între aceste variante şi tentativa de omor. Avem distincţii atât în latura subiectivă
cât şi la împrejurările obiective în care s-a produs fapta.
Varianta agravată de la alin. 2 se caracterizează prin modalitatea intenţiei directe, adică autorul
intenţionează sau urmăreşte să producă o infirmitate, o sluţire sau leziuni grave.
15
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
vorba în acest caz de contribuţia victimei în sensul că autorul loveşte victima cu palma, dar victima fiind în
stare de ebrietate se dezechilibraeză mult mai uşor, iar cădere este necontrolată rezultând lovirea de un
corp dur şi apariţia decesului. Vom reţine lovituri cauzatoare de moarte chiar dacă intervine şi o altă cauză
(starea de ebrietate). Se poate întâmpla de asemenea ca pe lângă violenţa respectivă aplicată de autor să
apară nişte complicaţii ale leziunilor (autorul a lovit victima cu un cuţit în zona abdominală, dar
profunzimea plăgii nu era de aşa natură încât să ducă la deces. Din diferite împrejurări, rana s-a infectat,
victima a făcut o peritonită, a dus la septicemie şi în cele din urmă la deces. infracţiunea există în
continuare întrucât lanţul cauzal nu s-a rupt).
Foarte multe speţe apar în cazurile în care victima suferă de diferite afecţiuni preexistente, iar leziunile pe
care le produce autorul sunt potenţate de această stare anterioară a victimei (victima suferă de anumite
leziuni cerebrale şi în urma violenţelor exerictate în zona craniană, pe fondul afecţiunilor preexistente,
apare decesul; victima suferă de nişte afecţiuni cardiace care se constată la autopsie şi ar fi dus inevitabil
la deces car ar fi putut surveni şi în cazul în care victima ar fi făcut un efort foarte mare. Atâta vreme cât
leziunea creată de autor duce la deces, combinat cu starea patologică iniţială, se păstrează legătura de
cauzalitate şi vom avea şi aici infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte).
Nu există o reţetă unica în aceste cazuri. Elementul de ajutor cel mai important este expertiza medico-
legală care va stabili ulterior legătura de cauzalitate.
Latura subiectivă este specifică şi diferenţiază această infracţiune de infracţiunile anterioare. Vorbim în
cazul nostru doar de intenţie depăşită sau praeterintenţie. Acţiunea se realizează cu intenţie (autorul
urmăreşte să exercite violenţe asupra victimei), dar rezultatul se produce din culpă (care poate îmbrăca
ambele modalităţi). Reţinem că şi în acest caz forma de vinovăţie poate fi stabilită pe baza unor elemente
obiective care au fost discutate supra.
Cele mai multe probleme se pun în ipoteza în care se acţionează asupra victimei cu obiecte care nu sunt
apte în sine să ducă la deces: multitudine de loviri care nu afectează zone vitale, nu duc la un număr de
zile de îngrijiri medicale semnificativ, nu se produc leziuni grave şi totuşi, de multe ori se ajunge la deces
ţinând cont de starea victimei (speţă în manual cu dispută casnică).
Ex: victima este lovită într-o altercaţie în zona capului. Victima tot lovea agresorul cu o cârjă; victima a
căzut şi a fost lovită în zona capului; s-a reţinut omorul cu circumstanţa atenuantă a provocării. Prof are
dubii pentru că în cazul acesta chiar dacă e vorba de o zonă vitală care a fost vizată, obiectul cu care a fost
lovit nu era apt să ducă la deces şi nu rezultă nici că intensitatea loviturilor ar fi dus la deces. Din acest
motiv, proful ar fi mers pe loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Trebuie aplicat principiul in dubio pro
reo.
Această formă de vinovăţie a intenţiei depăşite nu exclude scuza provocării (speţă, vezi manual).
Formele infracţiunii: având în vedere forma de vinovăţie, tentativa este imposibilă şi fapta se consumă în
momentul în care se produce rezultatul mai grav decât cel urmărit de către autor, respectiv decesul
victimei, chiar dacă acest rezultat survine la un moment îndepărtat în timp. Trebuie operată o distincţie
foarte clară între două momente: momentul săvârşirii faptei (coincide cu momnentul realizării elementului
material, adică al violenţelor) şi momentul consumării infracţiunii (echivealează cu producerea
rezultatului). În doctrină s-a exprimat şi punctul de vedere contrar cum că ar exista coincidenţă între cele
două momente, adică s-a afirmat că săv faptei ar trebui considerată momentul consumării. Greşit (decizie
Tribunal suprem).
Cea mai gravă faptă din această serie de infracţiuni, deci pedeapsa este cea mai mare.
16
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Procedură: fiind vorba de o faptă care are ca urmare moartea victimei, UP se efectuează de procuror, iar
judecata se efectuează la Tribunal.
17
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
în desfăşurarea unei activităţi desfăşurate în vreun fel. În ceea ce priveşte consecinţele, ele sunt valabile
şi aici.
18
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Subiectul activ este circumstanţiat şi poate fi ori unul dintre părinţi, ori orice persoană în grija căreia se
află minorul. La sub activ avem o modificare faţă de VCP, întrucât în vechea reglementare era vorba de
persoane cărora minorul le era încredinţat. În noua reglementare sfera persoanelor se lărgeşte, întrucât
ne referim la persoanele în îngrijirea cărora se găseşte minorul (de această dată includem şi rudele).
Subiectul pasiv este minorul, indiferent de vârstă (sub 18 ani) care se află în familie sau se află în grija altor
persoane. Putem vorbi despre o situaţie premisă în acest caz care constă fie în relaţia părinte-copil, fie în
raporturile formale sau informale care se nasc între copil şi persoanele în a căror grijă se află.
Elementul material se realizează prin măsuri sau tratamente de orice fel care pot să pună în pericol
dezvoltarea minorului. Poate fi vorba de acţiuni sau de inacţiuni: violenţe fizice sau psihice (acţiuni), orice
acţiune prin care minorul este obligat să desfăşiare anumite activităţi care sunt fie înjositoare, fie
umilitoare, fie duc la epuizarea acestuia. Prin inacţiune sunt şi anumite modalităţi concrete: neacordarea
îngrijilor medicale, neacordarea hrănii, condiţii mizere de viaţă etc. În general este vorba fie despre cazuri
de copii abuzaţi în familii sau în împrejurări normale, fie cele mai frecvente cazuri se referă la copii crescuţi
într-un mediu dificil cu greutăţi materiale neglijaţi. Paleta de realizare a elementului material este extrem
de largă.
Lovirea sau alte violenţe şi vătămarea corporală în ce raport se află cu relele tratamente aplicate
minorului? A fost nevoie de un recurs în itneresul legii prin care instanţa supremă a decis că vom avea
concurs de infracţiuni între loviri şi alte violenţe sau vătămare corporală sau lipsire de libertate pe de-o
parte şi vătămare corporală pe de altă parte. Dacă am violenţe fizice repetate care conduc şi la punerea în
primejdie a dezvoltării fizice sau psihice a minorului, atunci vom avea concurs. Putem avea separat violenţe
fizice şi alte măsuri sau tratamente care pot pune în pericol copilul (două speţe, vezi manual).
Urmarea imediată este punerea gravă în primejdie a dezvoltării minorului (psihică sau fizică)
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Latura subiectivă: fapta se consumă în momentul în care este pusă în primejdie dezvoltarea fizică,
intelectuală sau morală a minorului.
Sancţiuni: închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (interzicerea exercitării
drepturilor părinteşti sau a exercitării funcţiei despre care a fost vorba).
19
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
vorba de o „înfruntare în învălmăşeală, într-o dezordine foarte accentuată” astfel încât nu se poate decela
contribuţia fiecărui participant.
Varianta tip – consecinţele de la art. 193 care va absorbi lovirea sau alte violenţe.
Prima variantă agravată – condiţiile de la art. 194 (+consecinţele). Atunci când nu se poate stabili cine a
comis lovirile sau vătămarea corporală vom aplica tuturor aceeaşi pedeapsă. Dacă se poate stabili cine a
comis vătămarea corporală, acela care a dat lovitura respectivă va răspunde pentru art. 194, iar ceilalţi
participanţi la încăierare vor răspunde pe alin. (1). Aceeşi situaţie şi la alin. (3) unde se va reţine încăierare
dacă nu se poate stabili, dar dacă se poate stabili se va reţine omorul sau loviturile cauzatoare de moarte.
Dacă se stabileşte persoana care a comis fapta, acela va răspunde atât pentru omor, cât şi pentru
încăierare în varianta tip.
20
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Este vorba despre variante agravate ale infracţiunilor la care se face referire. Altfel spus, este o normă de
referire care se completează cu norma la care face trimitere, respectiv cu art. 188, 189, 193, 194, 195. Nu
se mai impune, deci o nouă analiză.
Elementul circumstanţiat este dat de legătura de familie care se creează, de faptul că între subiectul activ
al infracţiunii şi subiectul pasiv trebuie să existe legătura de membru de familie cf. art 177 NCP (ascendent,
descendent, fraţi, surori precum şi copiii acestora, persoanele devenite membru prin adopţie, soţul/soţia,
precum şi alte persoane care stabilesc legături asemănătoare celor dintre soţ şi soţie sau cele dintre
părinţi). Această modificare a avut ca intenţie să ia în calcul şi nişte relaţii care sunt dincolo de familia
constituită în mod legal (situaţiile concubinilor precum şi a copiilor crescuţi de concubini). Prin această
lărgire a sferei noţiunii de membru de familie se lărgeşte şi sfera faptelor care intră sub incidenţa acestor
infracţiuni.
În cazul alin. (2) plângerea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu ţinând cont de legătura de membru
de familie. Se va da astfel posibilitatea ca acţiunea penală să pornească din oficiu, dar în acest caz
împăcarea va împiedica începerea acţiunii.
Subiectul activ: un subiect circumstanţiat/propriu, respectiv nu poate fi decât mama copilului NN.
21
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
!!! NU INTERESEAZĂ DACĂ MAMA ERA SAU NU CĂSĂTORITĂ, NU ARE IMPORTANŢĂ DACĂ FIIND
CĂSĂTORITĂ COPILUL ERA REZULTAT DIN RELAŢIILE CONJUGALE SAU DIN RELAŢIILE EXTRACONJUGALE,
NU ARE RELEVANŢĂ DACĂ RESPECTIVUL COPIL PROVENEA DIN RAPORTURI SEXUALE CONSIMŢITE SAU NU
!!!
Calificarea subiectului activ la această infracţiune exclude coautoratul, dar exclude şi celelalte forme de
participaţie penală: instigarea sau complicitatea la această infracţiune vor deveni instigare şi complicitate
la omor şi nu la uciderea copilului de către mamă.
Subiectul pasiv este copilul NN. Este vorba de copilul care păstrează pe corp urmele unei naşteri recente
şi care are anumite particularităţi morfologice (greutate, lungime etc.). Sub incidenţa VCP, pruncuciderea
se referea numai la copil NN imediat după naştere, dar nu exista termenul de 24 de ore care a fost introdus
nou în NCP şi din această cauză au existat foarte multe discuţii în doctrină legate de calitatea de NN a
copilului. Acest termen de 24 de ore fixează şi situaţia premisă, adică situaţia copilului NN după naştere.
Pentru existenţa subiectului pasiv este nevoie de existenţa unui copil în viaţă, indiferent dacă acesta este
năsuct sănătos sau nu şi indiferent dacă este sau nu viabil (are sau nu are o speranţă de viaţă).
Situaţia premisă este existenţa unei naşteri recente care trebuie pusă în legătură cu calitatea subiectului
activ şi cu cea a subiectului pasiv. Acastă situaţie trebuie să ţină seama de acel termen de 24 de ore până
la care putem avea de-a face cu această infracţiune. Dincolo de acest termen vom vorbi despre o altă
infracţiune, respectiv omor şi nu se va mai putea reţine pruncuciderea sau vătămarea pruncului de către
mamă. Acest termen de 24 de ore reprezintă şi o condiţie a infracţiunii.
Elementul material al infracţiunii coincide cu cel de la omor, şi anume uciderea. Ca şi în cazul omorului,
elementul material se poate realiza atât prin acţiune cât şi prin inacţiune. Fiind vorba de uciderea copilului
NN vom avea de regulă ca modalitate concretă de realizare a elementului material acţiuni sau inacţiuni
specifice în sensul că dacă ne gândim la acţiuni, de regulă, acestea vor îmbrăca forma ştrangulării,
sugrumării, sufocării, lovirii, exercitării de violenţe şamd. Dacă ne referim la omisiune, cele mai frecvente
modalităţi se referă la abandonarea copilului într-un loc neprielnic, nealimentarea copilului NN,
neacordarea îngrijirilor medicale sau necesare imediat după naştere.
Poate fi vorba şi despre acţiuni/inacţiuni concrete infracţiunii de omor, dar specific vor fi cele de mai sus.
Termenul de 24 de ore reprezintă în acelaşi timp o condiţie a elementului material, în sensul că fapta
pentru a fi infracţiune trebuie să se realizeze în interiorul acestui termen. El este discutabil şi criticabil în
sensul că am putea să ne întrebăm de ce nu se va reţine fapta şi după depăşirea termeneului de 24 de ore.
Termenul nu a fost stabilit pe criterii juridice, ci pe criterii medico-legale. S-au reţinut astfel două criterii
importante:
- perioada în care putem vorbi despre un copil NN (dpdv medico-legal se poate vorbi despre copil
NN în interiorul unui termen de 24 de ore);
- tulburările care însoţesc şi care apar la naştere (conform observaţiilor medico-legale, acelaşi
termen de 24 de ore este valabil pentru că în această perioada există probabilitatea ca femeia să
prezinte anumite tulburări care nu sunt neapărat pricinuite de naştere. După 24 de ore, consimţ
femeii nu ar mai trebui să fie afectat).
22
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Legătura de cauzalitate trebuie stabilită cu foarte mare atenţie pentru că în unele cazuri, mai ales în situaţia
unor naşteri atipice şi mai ales în situaţia unor naşteri neasistate pot să intervină şi alte cauze care să ducă
la deces şi să întrerupe legătura de cauzalitate cu acţiunea/inacţiunea mamei. Au existat speţe în care
maladii congenitale preexistente (maladii cardiace sau neurologice) au dus la decesul copilului, iar acţiunile
sau inacţiunile mamei, chiar dacă s-ar fi încadrat în cele specifice, au rămas ineficiente şi nu au dus la deces,
acesta fiind cauzat de maladiile respective.
În ceea ce priveşte lautra subiectivă, fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă, dar latura subiectivă
se caracterizează în plus printr-o condiţie ataşată elementului subiectiv, respectiv ca mama să se afle într-
o stare de tulburare psihică. Această stare are legătură cu naşterea, dar sub imperiul NCP nu mai este
direct legată de naştere sau provocată în mod nemijlocit de procesul naşterii. În VCP, pe lângă tulburarea
psihică, legiuitorul folosea sintagma „pricinuită de naştere”, motiv pentru care nu existau decât două sau
trei patologii care erau incluse în această variantă de tulburare psihică. Sfera în care se putea reţine la
vremea respectivă pruncuciderea era destul redusă întrucât expertizele ML în aceste cazuri se făceau cu
întârziere şi nu se mai putea stabili cu certitudine genul tulburării psihice, chiar dacă existau semne
evidente.
Poate fi vorba şi de alte probleme de ordin medical care pot apărea în perioada imediat de după naştere.
Vor putea fi avute în vedere şi acele tulburări psihice cauzate printr-o combinare de factori fiziopatologici
combinaţi cu factori sociali.
Tulburarea psihică diminuează discernământul, dar nu îl aboleşte. Nu se va face confuzie, deci, între
diminuarea discernământului şi lipsa completă a acestuia.
Formele infracţiunii: se consumă în momentul în care are loc decesul copilului NN. Tentativa este posibilă
dar nu se pedepseşte aî dacă nu se ajunge la decesul NN, fapta nu va reprezenta în principiu infracţiune.
În cazul în care se încearcă acţiunea copilului şi există consecineţele alin. (2) se poate reţine o infracţiune
dintre cele prevăzute aici.
Alin. (2) – variantă atenuată; face referire la infracţiunile prevăzute la art. 193-195 şi această variantă se
realizează în exact aceleaşi condiţii de la varianta tip cu consecinţe diferite prevăzute la art. 193-195. Pe
latură subiectivă, fapta se poate comite cu praeterinteţie.
23
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Prin crearea acestui nou capitol legiuitorul a urmărit să ofere protecţie şi produsului de concepţie adică
fiinţei umane în curs de devenire, mai exact fătului.
Obiectul juridic: este complex, fiind reprezentat de sănătatea, integritatea corporală, viaţa şi libertatea
femeii însărcinate de a duce la bun sfârşit o sarcină în condiţiile alin. (2). Avem ca obiect juridic şi relaţiile
care prevăd protejarea produsului de concepţie: naşterea unor copii sănătoşi.
Obiectul material: este reprezentat fie de corpul femeii însărcinate în momentul în care se acţionează
împotriva voinţei ei, fie de produsul de concepţie.
Subiectul activ: poate fi orice persoană, inclusiv medicul de specialitate în măsura în care realizează
întreruperea cursului sarcinii într-una din variantele prevăzute de alin.(1): în afara instituţiilor medicale
sau dacă vârsta sarcinii a depăşit paispreze săptămâni. Nu este vorba de o faptă care să fie comisă doar de
medici, ci poate fi comisă şi de o persoană care nu are vreo legătură cu activitatea medicală. Se exclude
din sfera subiectului activ femeia însărcinată. Aceasta, conform alineatului 7 nu se pedepseşte (cauză de
nepedepsire). În acest caz infracţiunea subzistă, iar cei care participă la săvârşirea faptei vor fi sancţionaţi.
Voinţa legiuitorului a fost ca femeia însărcinată să nu mai reprezinte subiect activ al infracţiunii. Au existat
şi soluţii diferite în jurisp şi din această cauză, la elaborarea NCP, legiuitorul a exclus în mod expres femeia
din sfera subiectului activ al infracţiunii.
Latura obiectivă: elementul material constă în întreruperea cursului sarcinii care se poate realiza numai
printr-o acţiune, iar modalităţile concrete pot fi diferite. Avem două ipoteze:
- Întreruperea cursului sarcinii se realizează prin manopere medicale clasice (chiuretaj uterin,
intrvenţie chirurgicală)
- Fapta se poate realiza şi prin manevre empirice care sunt şi ele în modalităţile lor concrete extrem
de variate
Pentru existenţa infracţiunii manoperele avortive trebuie să se realizeze în condiţiile de la alin. (1). Acestea
reprezintă o condiţie a laturii obiective, adică fie să se fac în afara instituţiilor medicale, fie să se facă de o
persoană care nu are calitatea de medic de specialitate sau fapta să se realizeze după perioada de 14
24
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
săptămâni prevăzută de litera c) (această vârstă a sarcinii nu este aleasă întâmplător. Mai mult de 14 săpt
reprezintă un pericol asupra vieţii femeii. Intervin aici şi nişte probleme de etică medicală/biologică,
probleme cu privire la vârsta sarcinii şi configuraţia fătului la 14 săpt. Ceea ce contează este realizarea unui
avort în condiţii de siguranţă pentru femeie).
Pentru varianta de la alin. (2) condiţia este dată în momentul în care fapta se realizează fără
consimţământul femeii însărcinate.
Urmarea imediată: există o confuzie. Urmarea este stoparea cursului sarcinii, ea se opreşte în cursul
evoluţiei ei. Rezultatul este oprirea evoluţiei sarcinii, indiferent dacă are loc expulzia procesului de
concepţie.
Legătura de cauzalitate trebuie stabilită pentru că uneori poate fi vorba despre o altă cauză a avortului
care să nu aibă legătură cu eventuale manopere care ar putea fi putative. Dacă se realizează anumite
manopere apte să producă rezultatul, dar acesta nu se produce, ne vom afla pe terenul tentativei în
momentul în care ne aflăm la ipotezele de la (1) şi (2).
Formele infracţiunii: se consumă în momentul în care are loc rezultatul (oprirea cursului sarcinii cu sau
fărăr expulzie). Fapta este suceptibilă de tentativă în ceea ce priveşte alin. (1) şi (2).
O situaţie specială o reprezintă alineatul (3) unde avem forma agravată şi forma de vinovăţie este
praeterintenţia şi unde nu poate fi vorba de tentativă. Practic, este posibil să se realizeze rezultatul mai
grav, iar fapta în sine să rămână în forma tentative (se realizează acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii,
dar acesta nu se opreşte, copilul se naşte, iar mama fie suferă o vătămare corporală, fie decedează. Copilul
se naşte viu). Această posibilitate există mai ales în varianta când se produce moartea victimei când avem
o vârstă a sarcinii mai mare pentru că este posibil să se nască un copil viu inclusiv la vârsta de 5 luni
jumătate. În această situaţie, când se produce rezultatul mai grav, dar avortul rămâne „sub forma
tentativei”, vom vorbi de art. 36 alin. (3) adică se va aplica pedeapsa pentru fapta consumată.
Variantă agravată la alin. (3) unde distincţia se face ca urmare a rezultatului: am în acelaşi timp o vătămare
corporală sau moartea femeii însărcinate.
O problemă de natură teoretică o ridică varianta de la alin. (2): fapta poate fi raportată şi la art. 201 alin.
(1). Se poate întâmpla să se respecte condiţiile de la alin. (1), dar împotriva femeii, caz în care nu ne mai
raportăm la alin. (1), fapta se va comite împotriva F însărcinate şi ne vom raporta la varianta tip de la alin.
(2).
25
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Obiectul juridic principal se referă la protecţia produsului de concepţie ca fiinţă în devenire. În acelaşi timp
se acordă protecţie şi viitorului copil care se naşte şi care prezintă leziuni în urma vătămării corporale sau
care decedează la naştere.
Obiectul material este corpul fatului asupra caruia se actionează direct sau indirect.
Subiecţii infracţiunii:
Situaţia premisă:
- O primă situaţie este naştere: infracţiunea este comisă în cursul procesului de naştere – alin. (1),
(2), (4).
- Alin. (3) – timpul sarcinii, perioada întregii sarcini din momentul concepţiei până în momentul
declanşării momentului de naştere.
Latura obiectivă: această infracţiune în toate variantele ei are ca element material acţiunea sau inacţiunea
de vătămare a fătului. Elementul material este identic cu cel de la art. 193 şi 194.
În timpul naşterii putem avea ca acţiune lovirea directă a fătului, încercarea de obturare a căilor
respiratorii; poate fi vorba şi de inacţiuni precum nerealizarea actelor necesare conform normelor
medicale în timpul naşterii de către medici sau de către o asistentă.
Pe timpul sarcinii putem avea o acţiune indirectă asupra fătului prin acţiune asupra corpului mamei fie
prin lovirea acesteia, fie prin prescripţia unui tratament greşit, prin injectarea unei substanţe care să
afecteze fătul etc. Poate fi vorba în timpul sarcinii inclusiv de manopere imprudente.
Urmarea imediată a infracţiunii este de asemenea diferită în funcţie de variantele infracţiunii. O primă
urmare imediată este cea la care se referă varianta tip, alin. (1), respectiv împiedicarea instalării vieţii
extrauterine. Acest lucru are în vedere faptul că fătul se naşte mort, nu ajunge la stadiul de viaţă
extrauterin. O a doua categorie de urmări imediate apare la alin. (2) şi alin. (3) unde avem două ipoteze de
urmare imediată: fie vătămarea corporală a copilului, fie moartea copilului. În ambele ipoteze se exercită
anumite violenţe asupra fătului, acesta se naşte viu şi fie suferă una dintre consecinţele de la art. 194, fie
după ce s-a născut viu copilul decedează tot în urma violenţelor la care a fost supus. Este important să
reţinem că în aceste ipoteze copilul se naşte viu.
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită şi, în principiu, şi în acest caz se va face o expertiză medico-legală.
Formele infracţiunii: fapta se consumă în momentul în care se produce unul dintre rezultate, fie
împiedicarea instalării vieţii, fie vătămarea corporală, fie decesul copilului. Tentativa nu se pedepseşte.
În privinţa variantei de la alin. (3), legiuitorul a comis o eroare. Acest alineat este lipsit de consecinţa de la
alin. (1), respectiv împiedicarea vieţii extrauterine. Este vorba de situaţia din afacerea Veau când s-a
acţionat asupra fătului, acesta s-a născut mort şi nu am nicio altă infracţiune. Aceeaşi problemă se pune şi
în cazul accidentelor de circulaţie. Problema se pune în cazul unor sarcini avansate, respectiv peste 6 luni
26
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
(24 de săpt) – dacă am o acţiune intenţionată asupra mamei şi înainte de 24 de săptămâni are loc un avort,
vom aplica art. 194 NCP. Dacă este vorba de o acţiune din culpă, vom avea tot vătămare corporală din
culpă. Problema se pune în momentul în care nu mai putem vorbi de avort după cele 24 de săptămâni şi
suntem obligaţi să vorbim de o naştere prematură. În această împrejurare textul nu este acoperitor.
Alin. (6) – cauză de excludere a infracţiunii atunci când faptele sunt săvârşite de personalul medical în
cursul terapiei medicale respectând toate procedeele prevăzute de lege.
27
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Subiectul activ nu este circumstanţiat, dar nu poate comite această infracţiune autorul stării de pericol (cel
care pune persoana într-o stare de pericol).
Această faptă nu este susceptibilă de participaţie pentru că fiecare are obligaţia să acorde ajutorul unei
persoane aflate în dificultate.
Situaţia premisă este dată de existenţa unei stări de pericol cu privire la viaţa, integritatea corporală sau
sănătatea unei persoane. Cel care lasă fără ajutor trebuie să se întâlnească cu o persoană aflată în stare
de pericol. Fără această stare preexistentă nu există infracţiunea.
Elementul material: este vorba despre o inacţiune care are două modalităţi – fie prin omisiunea de a dat
ajutorul necesar, fie prin omisiunea de a anunţa autorităţile, ambele de îndată (într-un timp util).
Urmarea imediată este o stare de pericol cu privire la viaţa, integritatea corporală sau sănătatea unei
persoană care se adaugă la unui pericol deja existent.
Spre deosebire de infracţiunea anterioară, cel care realizează pericolul poate comite în concurs şi
infracţiunea de împiedicare a ajutorului.
Vezi manual.
28
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Obiectul juridic al infracţiunii se referă la libertate fizică a persoanei, libertatea de mişcare, libertatea de
deplasare. Obiect material avem doar în măsura în care se acţionează asupra corpului persoanei.
Subiecţii infracţiunii: subiect activ necircumstanţiat, participaţia penală se poate realiza în toate formele.
Subiectul pasiv este circumstanţiat într-una din variantale agravate, respectiv atunci când este vorba de
un minor sub 18 ani.
Latura obiectivă: elementul material al infracţiunii constă în lipsirea de libertate a unei persoane, această
restrângere fiind realizabilă atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune, se poate realiza atât direct cât şi indirect.
!!!În legătură cu elementul material este important factorul timp- atât pentru constatarea infracțiunii în
sine, cât și pentru delimitarea ei de alte infracțiuni. În principiu, lipsirea de libertate este o infracțiune
continuă ( trebuie să dureze o anumită de timp); practic, această durată poate fi și extrem de scurtă (
câteva minute, secunde), în anumite ipoteze, dacă persoana este împiedicată să-și realizeze un drept, să
întreprindă o acțiune la care era îndreptățită. Exemplu: G o ține pe M timp de câteva secunde cât să rateze
un tren, o prezentare, un examen. Trebuie să se creeze in concreto o restrângere de libertate.
Relaţia între viol şi lipsirea de libertate: în principiu, dacă privarea de libertate este realizată exclusiv în
scopul violului, atunci violul absoarbe lipsirea de libertate. În schimb, dacă lipsirea de libertate se
prelungeşte fără a mai avea legătură cu violul, atunci vom avea un concurs de infracţiuni.
Exemplu: G o leagă pe M de calorifer, o violează și o lasă acolo- este lipsire de libertate+ viol. O altă ipoteză:
G ia hotărârea de a avea acte sexuale repetate- o aduce pe M, are loc un viol, iar preț de câteva ceasuri
rămâne acolo ( e împiedicată să plece) și au loc alte acte de viol- viol în formă continuată- va fi absorbită
infracțiunea de lipsire de libertate. Dacă vorbim despre un timp îndelungat ( zile, săptămâni), vom avea
concurs viol- lipsire de libertate.
Relația tâlhărie – lipsire de libertate: în principiu, tâlhăria absoarbe infracțiunea de libertate. Dacă lipsirea
de libertate se situează în afara actelor specifice tâlhăriei (poate începe anterior- M este sechestrată în
cameră 2 zile, iar la eliberare, prin violență, i se sustrage un bun- concurs tâlhărie+lipsire de libertate; sau
ulterior- după tâlhărie este dusă și ținută sechestrată pentru a nu reclama).
Relația omor – lipsire de libertate: dacă lipsirea de libertate intră în mecanismul de ucidere a persoanie,
lipsirea de libertate va fi absorbită de omor. Dacă lipsirea de libertate se prelungește : speța 1- G o leagă
pe M de copac, îi aplică o lovitură de cuțit în inimă, ea moare pe loc- va fi doar omor; speța 2- autorul
imobilizează victima după ce îi aplică violențe, apoi, o leagă de un copac și o lasă acolo, iar victima moare
după un timp- concurs omor+ lipsire de libertate ( pentru că victima nu are posibilitatea de a se salva).
29
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Latura subiectivă: fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă cu excepţia variantei de la alin. (3) lit.
c) când se pune în pericol sănătatea sau viaţa victimei. Dacă este pusă în pericol viaţa victimei este vorba
de praeterinteţie.
Formele infracţiunii: infracţiunea se consumă în momentul în care se creează lezarea libertăţii fizice a
persoanei. Tentativa la lipsirea de libertate cf. art. 5 se pedepseşte în privinţa alin. 1 şi 3. La varianta de la
litera c) avem intenţie depăşită. Este exclusă tentativa de la alin. (4) din același motiv- intenția depășită.
În principiu, nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 36 alin. (3)- nu este posibil ca rezultatul mai grav-
decesul, să se producă fără a avea lipsirea de libertate ( decesul trebuie să survină în urma condițiilor
privării de libertate; fapta este consumată din punct de vedere al lipsirii de libertate). În ceea ce privește
variantele, avem o variantă asimilată ( nou-introdusă): fapta comisă prin răpire împotriva unei persoane
ce se află în imposibilitatea de a se apăra/ de a-și exprima voința. Aceasta a fost introdusă deoarece în
practică exista un curent- răpirile copiilor din maternități- era un semi-vid legislativ ( în mod forțat, trebuia
să aplici analogia). Ea se poate aplica și altor persoane care, din cauza unei maladii sau ca urmare a
combinării vârstei cu maladia nu se pot apăra/ nu-și pot exprima voința.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei. Fapta se comite cu intenție directă/ indirectă, cu
excepția variantei alin. (3) lit. c)- praterintenție; la fel și în ipoteza de la alin. (4)- fapta a avut ca urmare
moartea victimei ( praeterintenție, altfel, ar fi o infracțiune de omor).
Ipoteza 1: alin. (1) lit. a) -trebuie să avem în vedere și art. 172 alin. (2)-arme:obiecte asimilate armelor. În
privința armelor ca atare este suficient ca persoana să poarte asupra sa o armă, dar în această ipoteză
trebuie să fie folosită arma.
Ipoteza 2: împotriva unui minor ( lit. b). Ipoteza 3: fapta pune în pericol sănătatea/viața victimei- se
realizează sub aspectul intenției depășite și trebuie să decurgă nemijlocit din maniera în care persoana
este privată de libertate ( nu în urma unor violențe exercitate asupra ei)- ex: M este sechestrată într-o
cameră lipsită de oxigen, nu i se oferă apă, mâncare etc. Trebuie ca decesul să survină în urma condițiilor
de privare de libertate ( ex. închide victima într-o cameră unde nu e oxigenare suficientă, după 3 zile moare
victima- avem decesul victimei; nu s-a urmărit uciderea victimei, rezultatul mai grav se produce din culpă,
nu a fost prevăzută moartea).
Dacă am violențe exercitate cu intenție pot avea un concurs loviri cauzatoare de moarte- lipsire de
libertate.
30
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Obiectul juridic e dat de relatiile sociale care privesc libertatea si demnitatea persoanelor vulnerabile,
relatii ce presupun interzicerea exploatarii.
Obiectul material poate sa aiba in masura in care se actioneaza prin cosntrangere fizica asupra persoanei
si voi avea corpul persoanei, dar e lipsita de obiect material in principiu
Subiectii
- In privinta functionarului public asimilat, este vorba despre cei care exercita o functie publica fiind
desemnati: notari, executori, experti, interpreti, lichidatorul judiciar. Notiunea trebuie interpetata
in sensul codului penal, dar si in baza unor decizii, unde se precizeaza ca notiunea de functionar
este autonoma si trebuie inteleasa in sensul codului penal, nu al altor acte normative. Spre
exemplu, notiunea de medic din legile speciale exclud varianta unui functionar public, dar el va
raspunde totusi ca functioar in sensul codului penal. Subiectul pasiv este o persoane care se afla
sub autoritatea traficantului.
Latura obiectiva, elementul material se realizeaza printr-o actiune in una dintre modalitatile prevazute
expres de text, respectiv recrutate, transportate, adopastirea si primirea unei persoane. Prin recrutarare
intelegem ademenirea unei persoane pentru a face o anumita actiune.
Modalitatile sunt diverse, prin contact direct, prin mijloace electronice. In cele mai multe cazuri varianta
recrutarii se intalneste cand se propune fie un job in strainatate sau in tara, pretext pt a le exploata ulterior.
Transportarea, fireste, presupune deplasarea unei persoane dintr-un loc in altul, cu orice mijloc de
transport. Transferarea reprezinta ca si transportarea, deplasarea persoanei dintr-un loc in altul, numai ca
spre deosebire de transportare, deplasarea are loc dintr-un loc unde persoana se afla deja sub autoritatea
unui traficant. In momentul in care traficantul muta victima dintr-o tara in alta sau locuinta in alta sau cand
vinde victima (cersetorie, prostitutie). Adapostirea inseamna oferirea unei locuinte temporare victimei, un
loc unde aceasta se adaposteste vremelnic, poate fi vorba de o locuinta in sensul propriu, dar si alt gen de
31
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
spatiu in care persoana e adapostia. Spre deosebire de vechiul text se inlocuieste o expresie care a fost
critica in doctrina: "gazduire", care nu reprezenta ceea ce urmarea legiuitorul sa acopere. Primirea unei
persoane presupune receptionarea fizica a persoanei respectiva, luarea ei in stapanire, victima intrand sub
autoritatea celui care o primeste. Se leaga cu ideea de transfer. Exista primire cand un traficant cumpara
persoana traficata de la un alt traficant. Asta inseamna ca se va ocupa de gazduirea si isi va exercita
controlul asupra persoanei. Tuturor acestor modalitati ale elem material le sunt atasate niste cerinte
esentiale fara de care nu se realizeaza latura obiectiva a elementului material. Acestea sunt lit a, b, c.
Elementul material trebuie sa fie legat de acestea. Nu e suficient sa transport o persoana daca nu am una
dintre a, b, c.
a) Constrangerea poate fi fizica, de retinut ca in aceasta varianta, traficul de persoane absoarbe fie
infr de amenintare, fie cea de lipsire de libertate sau chiar infr de loviri si alte violente. La fel, la
rapire, care presupune deplasarea persoanei fara voia ei, va fi absorbita de traficul de persoane.
La inducerea in eroare, ea inlocuieste o alta formula din legea speciala, care se referea la "frauda
sau inselaciune" si in practica, aceasta ipoteza a ridicat uneel probleme, mai ales cand s-a pus
problema inselaciunii pentru ca aveam de-a face cu o infr complexa, care absorbea, dar trebuia sa
am toate elementele, nu numai inducerea in eroare. O simpla minciuna nu reprezinta infr pana nu
produce o paguba. In vechiul text, fara sa fie o paguba, se retinea trafic de persoane. Teoretic nu
puteam sa retin infractiunea pt ca am aici o infr a laturii obiective. Legiuitorul a preferat aceasta
formulare de inducere in eroare. Se poate retine infr in mom in care o persoana e recrutata prin
simpla inducere in eroare.
b) Am mai discutat, nu insistam. In general e vorba despre vulnerabilitati fizice sau psihice care fac
mai usor demersurile autorului traficului de persoane.
c) E vorba de "cumpararea" victimei de la o persoana care are autoritatea asupra ei. Sigur ca intr-o
astfel de varianta se realizeaza conditia laturii obiective.
Latura subiectiva: infr se comite cu intentie directa, deorarece fapta trebuie sa se realizeze in scopul
exploatarii unei persoane. Notiunea de exploatare a unei persoane este explicata in partea generala la
182, unde sunt mai multe varianta care privesc exploatarea persoanei si e vorba de ipotezele in care fie e
supusa la o munca fortata fie e tinuta in sclavie, fie e obligata la transportarea prostitutie, fie e obligata sa
cerseasca, fie de prelevarea ilegala de organe. In toate aceste ipoteze care presupun exploatarea unei
persoane, in mod evident libertatea si demnitatea unei pers sunt pagubite. Este inevitabil ca el sa
urmareasca, este intentie directa.
Formele infractiunii: Se consuma in mom in care se realizeaza oricare dintre modalitatile elem material.
Daca se realizeaza mai multe varianta ale elem material, infr nu isi pierde unitatea, avem o singura infr,
chiar daca are loc recrutarea si transportarea victimei. Fapta poate sa ia forma continua sau forma
continuata. Tentativa se pedespseste. In ceea ce priveste varianta agravata, este caracterizata printr-un
subiect activ circumstantiat.
Sanctiunea. Pedepse destul de mari, o fapta grava. Consimtamantul persoanei nu costituie cauza
justificativa.
32
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Proceduri. Atat traficul de persoane, cat si de minori este de competenta DIICOT. Celelalte infractiuni din
capitol sunt de competenta DIICOT si ele, dar in masura in care faptele se realizeaza in conditiile existentei
unui grup infractional organizat.
In cadrul traficului de minori elem material al laturii obiective nu mai e circumstantiat. Latura subiectiva
intentie directa cu aceleasi explicatii. Tentativa se pedespeste, consumarea cand se realizeaza elem
material. Variante, ultimele 3, nu au existat in codul penal de origine, ci au fost introduse prin OUG
18/2016. La lit. a avem fapta savarstia in conditiile de la 210, la fel si lit b. Dupa parerea mea sunt absolut
nejustificate ultimele 3, si vor crea confuzii.
Litera c) > Fapta a pus in pericol viata minorului. O astfel de varianta agravata exista si in legea speciala si
a fost scoasa pt a favoriza concursul de infr cu tentativa la omor, cu vatamare corporala din culpa etc. in
aceste cazuri trebuie sa opereze concursul in mod normal. Mai mult, in concret, este aproape imposibil ca
o astfel de consecinta sa apara din elementul material pur si simplu, o varianta praeterintentionata. In
privinta celorlalte 2 ipoteze, acestea sunt pe de-o parte redundante partial pt ca acopera aceleasi ipoteze
si in plus sunt redundante in raportr cu 210 alin. 1 lit. a), unde se vorbeste despre victima care se afla sub
autoritatea traficantului.
Obiectul juridic. Dificultate de a distinge la alin. (1), fiind vorba de o persoana care practica liber consimtit
si este greu sa vorbesti despre o persoana vulnerabila, care nu trebuie incurajata determinata sau ajutata
la practicarea prostitutiei. Este evident cand persoana este constransa. In privinta obiectului material
putem aveam in aceasta situatie.
In privinta subiectului activ, nu avem unul circumstantiat, oricine poate fi subiect, existand posibilitatea
de a avea participatie penala, desi modalitatile de realizare ale infr sunt ele insele o "varianta" de
participitatie penala. In varianta agravata avem subiect pasiv circ, fiind un minor, sub 18 ani. In privinta
laturii obiective, elementul material se realizeaza printr-o actiune ce poate fi realizata in 3 modalitati
distincte, determinarea, inlesnirea sau obtinerea de foloase patrimoniale. Nu insistam.
Determinarea, avem de a face cu o instigare, dar cu ghilimelele de rigoare pt ca prostitutia nu mai e infr.
La fel si inlesnirea e o varianta a complicitatii, desi repet, nu avem de-a face cu o complicitate in adevaratul
33
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
sens al cuvantului. Obtinerea de foloase patrimoniale se refera la obtinerea unor beneficii din partea
proxenetului, taxa, procentul pe care il primeste din banii pe care persoana care se prostituieaza ii obtine.
Prostituita este o conditie a proxenetimsului, ! Cel putin 2 acte sexuale, sa fie persoane diferite. Cand e
vorba de constrangere pot sa am si un singur act, daca se dovedeste ca actul sexual s-a realizat in scopul
obtinerii de foloase materiale.
Latura subiectiva, cu intentie. De completat. ! Dupa publicarea manualului a aparut o hot prealabila unde
s-a pus problema in cazul in care am si variatnta de la alin 1 si de la alin 2 e infr continuata sau un concurs?
Raspuns: Instanta suprema a decis: In mom in care in aceeasi imprejurare se comite fapta fata de un major
si un minor voi avea o singura infr, dar nu continuata, ci simpla, care va face trimitere atat la alin 1 si cat si
alin 3. Daca sunt in imprejurari diferite, va fi concurs. Intre 211 alin 1 si 211 alin 3, eventual 211 alin 1 si 3
impreuna. De vazut in manual despre infr continuata.
214, 215, 216 sunt si ele preluate din legea speciala, le gasim in manual.
! 216^1 este iarasi o creatie fabuloasa a oug 18/2016, este o prostie sinistra. De ce? Cineva care ar fi citit
cat de cat ce s-a scris in dreptul penal si-ar fi dat seama imediat pt ca a existat si in codul penal anterior, la
infr de act sexual cu un minor era o agravanta care pedeaspea mai grav daca ii oferea bani sau alte foloase.
De ce? Pt ca in contenxtul respectiv se ajungea la aberanta sitautiae in care un act sexual cu un minor
intre 15-18 ani fara bani nu era infractiune si daca il plateai era infractiune. In felul acesta se face ca acum,
daca ma un act sexual cu un minor de 17 si 11 luni fara sa ii ofer bani si fara sa fie in situatiiile de la 220,
nu voi avea infractiune, dar daca minorul se prostitueaza va fi infractiune. Mai aberant este ca folosirea
prostitutiei infantile se refera la act sexual de orice natura. Adica pe langa elem materiale orice penetarare
act sexual anal, oral, actele de natura sexuala inseamna altceva, mult mai mult si se regasesc la infr de
corupere a minorilor. Coruperea e un act obscen, cand se ating partile, organele genitale ale unui minor,
se face anumite gesturi obscene, dar nu exista act sexual la corupere. Si unde ajungem? In situatia in care
daca srpe exemplu un minor de 14 ani se realizeaza un act obscen in fata lui nu e nicio problema.
34
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Acest capitol este corespondetul partial al cap. 3 din titlul 2 din VCP, capitol care se intitula infr privitoare
la viata sexuala. Era o denumere parsiva pt ca in vechiul cod in afara de libertatea si integritatea sexuala,
legiutorul voia sa proteje si alte relatii, o pretinsa moralitate a relatiilor sexuale. In VCP erau violul, actul
sexual cu un minor in varianta de origine a codului din 69 era raporturi sexuale cu o minora, art 199
seductia, o infr de ev mediu :)), care proteja virginitatea femeii inainte de casatorie. Cap 3 a fost cea mai
slaba parte din codul penal de la 69 si pana in 89 cand s-au facut modificari. Era halucinant tot capitolul.
In 94 a publicat o carte Cicoclei despre aceste lucruri. La art 200 era o infr care se numea relatiile sexuale
intre persoane de acelasi sex, practic se incrimina homosexualitatea. La art 201 perversiuni sexuale, intr-o
prima faza sacntiona actele sexuale altele decat raportul sexual, inclusiv astfel de acte comise fara niciun
fel de constrangere si pe care se afla si reprezentau scandal public si au ramas pana la noul cod penal. Art
202 era coruptia sexuala si art 203 incestul, care era relglementat tot la acest capitol, dar care se referea
la relatiile intre rude in linie directa, dar nu in varianta violenta pt ca era agravanta la viol. La art 203^1 mai
era o infractiune. Se observa ca sunt foarte multe modificari la acest capitol.
Obiectul juridic: retinem ca este dat de relatiile sociale privind libertatea si integritatea vietii sexuale, adica
libertatea persoanei de a decide cand, cu cine si in ce mod sa aiba relatii sexuale. Spre deosebire de
varianta de origine a codului penal, protectia privind libertatea vietii sexuale este acordata atat femeii, cat
si barbatului spre deosebire de vechiul text care se referea doar la raportul sexual si in contextul respectiv
subiectul putea fi doar barbatul. Sigur, observam ca in multe cazuri infr e complexa si vorbim de un obiect
juridic secundar, care consta in integritatea fizica sau chiar viata persoanei.
Obiectul material: în literatura de specialitate se vorbește despre coprul persoanei, dar avem rezerve pt
ca violul reprezinta o protectie a libertatii persoanei in acest sens precis, adica a libertatii sexuale. Este
hazardat, daca nu gresit, sa consideram ca libertatea sexuala poate fi cuprinsa in corpul persoanei. E vorba
de dimnesiunea psihica. E si trivial sa spunem ca avem obiect material. Exista unul secundar cand avem
agresiuni fizice. Violul se produce si prin constrnagere psihica.
Subiectii infractiunii: subiectul activ este necircumstantiat, poate fi orice persoana subiect activ si o
persoana de orice sex, adica poate fi si barbat si femeie, iarasi spre deosebire de varianta de origine. In
privinta subiectului activ, in doctrina, pe varianta veche, cand subiect activ putea fi doar barbatul si cand
elementul material era doar raportul sexual, se adauga o circumstantiere pe langa faptul ca era barbat,
acesta trebuia sa nu fie impotent. In aceeasi varianta de origine, din cauza specificului subiectului activ si
35
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
din cauza specificului elemtului material se spunea ca nu exista coautorat ca n-ar putea avea 2 raporturi
sexuale in acelasi timp. Nemaifiind vorba doar de raport sexual, pot avea loc in acelasi timp 2 fapte de viol,
2 elemente materiale, un raport sexual si un act oral. Pe vechiul cod se spunea ca nu ar exista coautorat,
dupa parearea mea chiar daca pot exista simultatn, eu cred ca fiecare care realizeaza trebuie sa raspunda
in calitate de autor. Vom reveni la varianta agravata de 2 sau mai multe persoane. Pluralitatea de subiect
activ duce la varianta agravata. In privinta subiectului pasiv nici aceasta nu e circumstantiat, sigur ca in
anumite conditii avem o circumstantiere a subiectilor in cazul unor variante agravate.
Latura obiectiva: elementul material, o referire la trecut pt ca aici lucrurile au evoluat. Initial, elem mat
era raportul sexual cu o femeie, intelegand prin raport sexual conjunctia intre organele genitale a
barbatului si a femeii. Tot ce nu era raport, intra la perversiuni, fie la relatii homosexuale, actele obscene,
dar violul era strict raportul sexual. Pt ca la un moment dat au intervenit modificarile respective, trebuia
facut in asa fel incat elementul material sa acopere si violentele homosexuale. "actul sexual de orice natura
intre persoane de acelasi sex sau de sex diferit", vechiul cod pana in 2009 a avut aceasta sintagma. Din
nefericire, s-a ajuns la o confuzie, nestiindu-se ce a vrut sa spuna legiuitorul. E o poveste mai veche, avem
istoria ei in manualul din 2013. A fost necesar si un RIL care sa explice "act sexual de orice natura", care
este un act ratat, care a adus mai multa confuzie. Nu se stie la momentul respectiv daca prin act sexual de
orice natura se intelege si cel anal si oral sua se intelege si orice alt act de natura sexuaal. In prezent nu
mai are nicio valoare RIL-ul. In contextul actul, in variatna tip, elem mat consta intr-o actiune in una dintre
urmatoarele modalitati: raportul sexual, actul sexual anal si oral. In variatna asimilata consta in orice alte
acte de penetrare vaginala sau anala. Foarte pe scurt despre modalitati.
Raport sexual = conjuctia intre organele sexuale ale celor 2 sexe, subiecti de sexe diferite, fapta se poate
realiza de catre un barbat sau de catre o femeie
Actul sexual oral = conjuctia intre un organ sexual si cavitatea orala a altei persoanei, subiectii pot sa fie
de acelasi sex sau de sex diferit, fata de prima varianta. Poate fi realizata in aceasta modalitate fie in ipoteza
in care autorul se foloseste de propriul sex , dar si cand se foloseste de organul sexual al celeilalte persoane.
Actul sexual anal = conjuctia intre organul sexual barbatesc si cavitatea anala a unei alte persoane de
acelasi sex sau de sex opus. Pot sa fie inclusiv de acelasi sex.
In varianta asimilata, elem mat e dat de orice alte acte de penetrare vaginala sau anala. Din aceasta
formulare rezulta inclusiv ca in varianta tip avem de a face inttotdeauna cu acte de penetrare. In varianta
asimilata e vorba despre alte acte decat cele din varianta tip si e vorba de altele decat variatna tip.
Realitatea a demonstrat ca au existat fapte foarte grave impotriva libertatii si integritatii sexuale care nu
puteau fi incadrate la viol sau la alta infractiune sau chiar daca putteau, sanctiunea nu reprezenta
realitatea.
Alte acte de penetrare vaginala sau anala = penetrarea cu diferite segmente corporale (maini, degete, alte
obiecte).
Conditia atasata elem material pt toate modalitatile elem material, ca sa am infr de viol, ele trebuie sa se
realizeze fara consimntamantul victimei intr-una dintre variantele textului: fie prin constrangere, fie prin
imposibilitatea de a se apara sau de a-si manifesta vointa, fie prin profitarea de aceasta situatie.
Constrangere fizica sau morala (autorul loveste victima, o mobilizeaza, o agreseaza sau pur si simplu o
ameninta cu o arma sau verbal). Imposibilitatea victimei de a se apara se referea la o stare de
vulnerabilitate fizcia ce poate sa aiba mai multe surse (handicaapata, imobilizata intr-un loc, pozitie), iar
36
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
imposibilitatea de a-si manifesta vointa este o imposibilitate fizcia (o deficienta mentala patologica, o
intoxicatie cu alcool, stare hipnoza, somn profund). In vechiul cod, in afara de constrangere, era doar
profitarea de starea de neputinta. Pentru ca au existat discutii, desi in mod normal cand autorul pune el
insusi victima in starea respectiva exista o diferenta, ori o gaseste pe victima in aceasta imposibilitate, dar
se poate sa o provoace cu un somnifer etc. Sunt situatii diferite, dar in vechiul text nu era decat varianta
de punere in imposibilitate. Atat elementul material, cat si conditiile sunt alternative si orice dintre ele se
realizeaza, iar daca se realizeaza una sau mai multe faptae nu isi pierde unitatea. Daca are loc in acealsi
timp si un act sexual oral si un raport sexual avem o singura infractiune de viol, sau daca exercita si
constragneri fizicie si psihice avem o singura infr.
Urmarea imediata e lezarea liberatii si integritatii sexuale a victimei. Leg de cauzalitate rezulta in mod
direct
Latura subectiva: se comite cu intentie; atentie in ambele modalitati directa si indirecta. In general gasim
ideea conform careia se realizeaza doar cu intentie directa. Opinie gresita, desi majoritara. Se poate si
indirecta, altfel foarte multe fapte ar ramane nesanctionate. Trebuie sa ne raportam la urmarea imediata.
In mod evident, cand se realizeaza prin constrangere, unde am o impotrivire manifesta din partea victimei,
e clar ca e intentie directa, dar fapta se poate realiza si in contextul celorlalte 2 conditii, adica fie autorul
pune persoana in stare de a se apara fie profita de o astfel de stare. In aceste situatii, pt ca nu avem un
refuz explicit din partea victimei, ca ea nu se poate exprima, oricand autorul faptei ar putea sa sustina ca
din punctul lui de vedere a banuit ca exista consimtamant si ca nu a urmarit sa lezeze libertatea sexuala,
mai mult, un avocat bun ar admite ca putea sa accepte, dar nu a urmarit. S-ar putea invoca lipsa intentiei.
Cand e o persoana bolnava psihic autorul ar putea sa spuna ca a crezut ca ei ii face placere. Daca nu
admitem intentia indirecta sunt o groaza de fapte care ar ramane nesanctionate. Si daca avem
constrangere s-ar putea invoca un potential consimtamant din partea victimei. Viol in cupluri. Intr-o relatie
preexistenta. Exista viol si in cazul casatoriei. Autorul poata sa spuna ca e sotia mea, se poate invoca lipsa
intentiei indirecte.
Variantele: am vorbit deja de cea asimilata, care nu diferea de varianta tip decat prin elem material. La
alin 3 avem o variatna agaravata, care are mai multe ipoteze, lit a victima e ingrijirea, paza autorului. Exista
o interdependenta intre subiectul activ si pasiv, o oarecare circumstantiere. PE scurt, sunt chestiuni simple.
Ingrijirea se afla sub tutela, curatela, asistenta sociala, educarea la profesori, educatori, paza se refera la
orice persoana care asigura paza victimei, ex penitenciar, arest, iar tratament la medici, persoanal medical.
La lit b victima e ruda in linie directa, frate sau sora. Exista o diferenta fata de varianta din codul vechi,
unde victima era membru de familie. A dat nastere la multiple controverse, mai ales in raport cu infr de
incest. Se punea problema daca in acaesta variatna cadn am raport sexual, daca am sau nu cocnurs cu
incest sau violul absoarbe. RIL, cu absorbtie. Nu mai e valabil RILul pt ca in actuala configuratie, incecstul
e definit ca raport sexual liber consimtit. Practic in prezent sub imperiul noul cod, cand am viol realizat prin
raport sexual cu o ruda in linie directa sau cu un frate, sora, fapta e viol agravat, nu se mai pune problema
cu concursul. Ne referim la un "viol incestuos". Am renuntat la ideea de membru de familie si pentru a
37
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
rezolva aceasta problema, dar si o alta eroare, in sensul ca membru de familie inseamna inclusiv
sotul/sotia. Desi nu se specifica in mod direct, doctrina a convenit ca violul intre soti nu exista. Asa a ramas
multa vreme, pana cand, dupa 89, prin 2000, se introduce variatna agravata membru de familie. Dintr-o
data trecem dintr-o extrema in cealalata. De astazi e viol agravat. Fireste e o nastrusnicie a legiuitorului.
Astazi e in variatna tip. In codul anterior exista o prevedre prin care casatoria atuorului cu victima inlatura
raspunderea penala. G o bate, o violeaza si dupa amor ghebos si se casatoreau si G nu mai raspundea.
Partea nostima de abia venea. Cum o luai in casatorie, putea sa o abuzeze la infinit, nestingherit, cu acte
in regula.
Litera c), victima e un minor, una dintre modificarile cu oug 18/2016. Textul vechi se referea la minorul
care nu a implinit 16 ani, acum avem minorul pana la 18, dar e o inconsecventa fata de celelealte texte din
cod. Actul sexual a minorului, el poate de la 15 ani, legea recunoaste maturitatea sexuala de la 15 ani. Aici
putem sa protejam imaturitatea sexuala, nu varsta. Este exagerat, dar nu e chiar atat de grav.
Lit d), materiale pornografice, legea 196/2003, activitatea de pornografie si retinem ca materialele
pornografice se refera la toate acele creatii de orice fel, care sugereaza sau reflecta explicit o activitate
sexuală (foto, filme) prin care se simuleaza sau realizeaza o activitate sexuala.
Lit e), fapta care a avut ca urmare vatamarea corporala, art 194, fie peste 90 de zile sau infirmitate etc.,
voi avea variantă agravata a violului, dar in conditiile in care lezarea integritatii se produce din culpa,
praeterintentionata. Daca G o violeaza pe M si cu buna stiinta cu intentie directa vrea sa ii produca o
infirmitate, atunci voi avea concurs intre viol tip si vatamare corporala. Avem o pedeapsa mai mare decat
variatna agravata. Daca fapta are consecintele de la 193, aceastea vor fi absorbita in viol in varianta
agravata.
Lit f), 2 sau mai multe persoane impreuna. Aceasta ipoteza a pluralitatii care exista in vechiul cod la mult
mai multe infr a fost pastrata doar la viol pt ca legiuitorul a considerat ca particularitatii psihocrimonologice
a violului in grup, fapta e foarte grava si trebuie tras un semnal de atentie chiar in textul infractiunii, nu
lasat sa opereze circ agravanta. Ne aduce iarasi in taramul discutiei cu cuaturatul, ce se intampla cand
exista 2 acte sexuale diferite asupra unei persoane in acelasi timp. Dupa parerea mea, fiecare 2-3
persoane, fiecare comite autorat la viol in varianta agravata. Nu e autor/coautor, fiecare raspunde pt viol
pt ca libertatea sexuala e una speciala, care trebuie tratata cu toata seriozitatea si protectia trebuie sa fie
acordata persoanei vizavi de fiecare persoana in parte. Daca 5 o violeaza pe M, am 5 violuri. E o lezare de
fiecare fapta comisa, in raport cu fiecare autor. Chiar daca actele sexuale au loc in acealsi timp, succesiv si
fiecare acorda si sprijin, tot autorat, iar actele de complicitate se absorb in actele de autorat. Aceeasi
incadrare si daca e vorba de mai multe victime si mai multi autori, chiar daca faptele au loc in locuri diferite.
G si D se intalnescu cu M si V, autorii ii amentinta pe prieteni, care fug, apoi pe fete. Alin 4, urmare moartea
victimei, comisa cu intentie depasita, violente pt realizarea violului si intensitatea fiind prea mare, scapand
de sub controlul autorlui, care nu accespta rezultatul mai grav. Violentele nu sunt apte in sine sa produca
decesul, victima se loveste de un corp dur etc. Daca se constata ca autorul urmareste sau doar accepta
rezultatul mai grav, voi avea un omor calificat comis in scopul savarsirii sau ascunderii violului. Pt variantele
de la 1 si 2, actiunea se pune in miscare la plangerea prealabila, multe ramana in zona cifrei negre. Nu
exista o solutie mai buna, totusi. Sigur ca actiunea penala se pune in miscare din oficiu pt celelalte variante.
38
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Act de natura sexuala altul decat la viol = NU SUNT acte de penetrare, sunt tot felul de acte care au o
legatura directa sau indirectă cu organele sexuale si/sau cu activitatea acestora. Aici imaginatia
faptuitorului nu are limite. Alin 4, in ipoteza pt ca in general pot fi insotite de viol sau tentativa la viol, aici
se speficica ca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de viol, fapta va fi absorbita de
viol. Viol in forma continuata sau nu? In acest caz, absorbtia functioneaza doar daca e viol consumat.
Legiuitorul nu s-a referit la infr sau fapta de viol. In acelasi timp nu se poate sa existe si viol si agresiune
sexuala in cazul in care violul se consuma, e cumva normal ca violul sa absoarba infr care prin natura lor
care contin alte fapte gen omorul care are diferite violente anterior, sunt de natura infr celelalte fapte,
cam asa si aici.
Ce se va intampla daca voi avea o tentativa la viol si alte acte de natura sexuala? Tentativa la viol in concurs
cu agresiune sexuala.
Mergem la manual.
39
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
40
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Ca si variante:
Varianta agravata in alin. (2) care presupune mai multe ipoteze
Fapta savarsita de o persoana inarmata (definitia data in partea general a codului
combinata cu definitia de partea speciala a notiunii de „arme”)
Fapta savarsita in tmpul noptii
41
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
TITLUL II
INFRACȚIUNI CONTRA
PATRIMONIULUI
42
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
CAPITOLUL I. FURTUL
43
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Luarea unui bun mobil = scoaterea bunului din sfera posesiei detentorului și trecerea în posesia celeilalte
persoane. Avem, pe de-o parte deposedarea și pe de altă parte imposedarea. Ca să existe deposedare ar
trebui ca bunul să se afle fizic în posesia subiectului pasiv. Nu întotdeauna se realizează acest lucru pentru
că pierderea bunului nu exclude posesia astfel încât există furt chiar dacă bunul se află în sfera de stăpânire
a făptuitorului dar într-un mod vremelnic.
De exemplu, fapta femeii de serviciu care are acces într-o locuință și cu această ocazie sustrage bunuri de
acolo va însemna că există infracțiunea de furt. Vom avea furt chiar dacă bunul nu se află fizic la posesor,
ca de exemplu în cazul în care G îi dă o pereche de pantofi pentru a-i proba lui M, iar M fuge cu ei. Se va
reține furt și nu abuz de încredere. Se va reține furt chiar în ipoteza în care posesorul nu știe că se află în
posesia acelui bun.
Pentru întregirea laturii obiective avem atașată o condiție esențială = luarea bunului să se facă fără
consimțământul posesorului sau detentorului. Aceasta este o condiție a laturii obiective, particularizând
elementul material (luarea) în sensul că prin lipsa consimțământului nu putem avea de a face decât cu 3
tipuri de luare:
Luare prin ascuns – G se află în amfiteatru, M iese din amfiteatru iar G îi ia portofelul
Luare prin viclenie
Luare prin abuz – G ia geanta lui M și îi ia portofelul (fără violență). Dacă M nu își manifestă în mod
vădit lipsa consimțământului, adică fie rămâne în pasivitate sau consimte (prin consimțământ nu se
mai realizează latura obiectivă) trebuie văzut dacă se mai îndeplinește latura obiectivă.
Elementul material se poate realiza prin acțiune, dar și prin inacțiune. Inacțiunea reprezintă momentul în
care autorul ar trebui să predea un bun și nu o face sau predă o cantitate mai mică (în ultimul caz trebuie
verificat dacă este înșelăciune sau furt). Se va reține furt și în ipoteza în care șoferul de taxi nu dă toate
bagajele din mașină clientului.
URMAREA IMEDIATĂ: schimbarea situației de fapt a bunului prin scoaterea lui de sub stăpânirrea părții
vătămate și punerea acesteia în imposibilitatea de a mai dispune de bun.
În principiu, această schimbare de stare a bunului echivalează cu o pagubă, adică cu un prejudiciu
echivalent cu valoarea bunului. Acest lucru nu se îndeplinește întotdeauna deoarece există cazuri în care
bunul rămâne la făptuitor pentru o perioadă foarte scurtă. Din această cauză, urmarea imediată nu est o
pagubă ci simpla schimbare a situației de fapt a bunului. De aceea nici lipsa pagubelor nu înlătură
existența infracțiunii.
LEGĂTURA DE CAUZALITATE: rezultă în mod direct.
LATURA SUBIECTIVĂ: Infracțiunea de furt se comite numai cu intenție directă.
44
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
45
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Escaladare = depășirea obstacolului dintre autor și bun și presupune în mod normal cățărarea pe un
obstacol. Nu trebuie să fie o modalitate firească și trebuie să-l ajute pe autor să ajungă la bun iar nu să
părăsească locul!
Litera e:
Acest element circumstanțial nu se reține în care pur și simplu se obturează un echipament de
supraveghere, ci se referă la acele fapte comise prin blocarea funcționării sau întreruperea funcționării
unui aparat. Nu a fost vizată ipoteza în care G distruge sistemul de supraveghere întrucât aici se adaugă și
infracțiunea de distrugere care nu se absoarbe.
Alin. (2) litera a:
Bunurile ce fac din patrimoniul cultural se găsesc în legea nr. 182/2000.
Alin. (2) litera b:
Alin. (2) litera c:
(…)
Alin. (3): se referă la ipoteze în care sunt implicate bunuri prin care se poate produce o pagubă colaterală.
*restul infractiunilor din carte*
46
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
Tâlhăria este o infracțiune complexa având consecințe asupra obiectului juridic si laturii obiective.
Obiectul juridic: fiind o infracțiune complexa, avem un obiect juridic principal (stăpânirea de fapt a
bunului), dar întâlnim si un obiect juridic secundar care se refera la relații privind libertatea fizica sau
psihica, integritatea corporala si sănătatea persoanei.
Obiectul material: avem același obiect material principal ca si la infracțiunea de furt, respectiv bunul mobil
cu precizările făcute la analiza infracțiunii respective. Exista si un obiect material secundar, corpul
persoanei in măsura in care sunt exercitate violente fizice asupra acestuia. Violentele fizica nu determina
existenta unui obiect material secundar. In doctrina se vorbește si despre diferite obiecte/lucruri/bunuri
care ar fi lezate prin violenta fizica (haine sau alte bunuri). Aceasta opinie este greșita întrucât obiectul
material trebuie sa reflecte întotdeauna valoarea lezata. In cazul nostru numai corpul persoanei poate fi
obiect material secundar.
- Subiectul activ: participația este posibila sub toate formele cu precizarea ca in cazul coautoratului
participantul trebuie sa realizeze in mod concret una din acțiunile care intra in componenta
elementului material principal, fie in cel secundar.
- Subiectul pasiv: ne circumstanțiat; întâlnim, însă, un specific pentru ca poate fi vorba despre o
pluralitate de subiecți pasivi (un subiect pasiv poate fi victima infracțiunii, dar pot fi si doua
persoane diferite: unul care suferă violentele si celălalt care suporta deposedarea)
- Principal: coincide cu cel al furtului, adică luarea bunului din posesia sau detenția altuia fără
consimțământul victimei. Specificul infracțiunii complexe de tâlhărie se reflecta si in privința
elementului material principal deoarece exista posibilitatea ca dincolo de ceea ce se întâmpla in
mod normal la furt, bunul sa fie in posesie si sa fie luat de făptuitor, in cazul nostru se poate realiza
elementul material principal si in ip in care sub pasiv abandonează ea însăși bunul in urma
violentelor sau subiectul pierde contactul cu bunul in urma violentelor. In cazul remiterii bunului
de către victima in cazul violentelor exercitate, trebuie sa facem dif intre tâlhărie si șantaj,
principalul element distinctiv fiind momentul in timp la care se realizează preluarea bunului (la
tâlhărie avem o concomitenta intre exercitarea violentelor si luarea bunului, in timp ce la șantaj
mai întâi se exercita violentele, iar ulterior se preia bunul)
- Secundar: consta in exercitarea de violente. Deși legiuitorul s-a străduit sa acopere orice ipoteza
posibila, el s-a referit si la amenințări, punerea victimei in stare de neputința/inconștienta de a se
apară. Toate aceste variante reprezintă direct sau indirect violente. Practic, vom avea de regula de
47
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
a face fie cu elementul material specific art. 193, fie cu elementul material specific de la
amenințare. Se poate realiza infracțiunea de tâlhărie si prin violente fizice atipice cum ar fi cele din
cazul lipsirii de libertate (imobilizarea victimei, blocarea într-un anumit loc/punct etc.). Punerea
victimei in stare de inconștienta se poate realiza prin folosirea unor substanțe (daca substanțe
narcotice => varianta calificata a furtului), iar punerea in neputința de a se apară se poate realiza
prin violente fizice atipice (posibil vecine cu cele de la lipsirea de libertate sau prin violente
„psihice”).
Este important de reținut faptul ca aceste doua elemente materiale trebuie sa se afle într-o relație de
strânsă interdependenta, de la mijloc la scop, in sensul ca violentele trebuie exercitarea fie in scopul luării
bunului, fie in scopul de a păstra bunul furat, de a înlătura urmele infracțiunii sau in scopul ca infractorul
sa își asigure scăparea. Daca nu se stabilește aceasta legătura (in mod excepțional), nu vom avea
infracțiunea de tâlhărie.
Ex: M si G sunt prieteni, se duc la un picnic, la un moment dat G baga mana in cos si ii fura telefonul.
Pot apărea dificultăți de încadrare si interpretare legate de latura obiectiva in mai multe ipoteze:
1) Cele doua elemente materiale se întrepătrund într-o oarecare măsura in sensul ca luarea bunului
este ea însăși violenta. Nu avem niște violente exercitate separat. Ex: smulgerea lănțișorului de la
gatul victimei, smulgerea telefonului din mana victimei. In general, in toate aceste ipoteze,
practica noua merge in mod constant pe ideea de tâlhărie, motivându-se ca acțiunea aceasta de
luare violenta reprezintă o amenințare la adresa persoanei si aceasta practic se vede paralizata in
posibilitatea de riposta tocmai din cauza acestei violente care se exercita indirect.
S-a afirmat in doctrina ca trebuie făcută distincția intre ipotezele in care victima resimte ca o
amenințare acest soc al violentei luării si ipoteza in care victima este surprinsa si nu are timp sa
reacționeze si nu poate afirma ca a existat o violenta psihica asupra ei, o amenințare.
Ex: povestea căciulii rusești
2) Ipoteza in care avem fie mai multe acțiuni specifice furtului, fie mai multe acțiuni specifice
exercitării de violente, fie o combinație intre aceste doua, adică mai multe fapte de sustragere si
mai multe victime. Le vom analiza pe rând:
a. Mai multe fapte specifice furtului fie in forma consumata, fie in forma de tentativa cu o
singura exercitare de violenta asupra unei singure persoane: daca actele specifice furtului
realizează conținutul unei singure acțiuni de furt, vom avea o singura acțiunea de tâlhărie.
Aceasta soluție are ca rațiune unicitatea furtului, iar nu unicitatea patrimoniului pentru ca
poate fi vorba de bunuri sustrase cu aceeași ocazie care aparțin diferitelor patrimonii.
b. Pluralitate de victime ale violentelor, dar o singura sustragere: avem o singura infracțiune
de tâlhărie, motivul fiind acela ca in cadrul infracțiunii complexe, unicitatea sau
pluralitatea de infracțiuni se apreciază in funcție de elementul material principal sau in
funcție de infracțiunea principala care intra in complexitate
c. Pluralitate de acte specifice furtului + pluralitate de victime ale violentelor. Vom avea
atâtea infracțiuni de tâlhărie cate deposedări am avut si cate victime ale violentelor legate
de deposedarea respectiva. Aceasta soluție se bazează pe pluralitatea infracțiunilor de furt
care la rândul ei este realizata prin deposedări diferite, multiple care autonomizează
infracțiunile de furt ce intra in complexitate.
48
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
In cazul infracțiuni ide tâlhărie, unitatea sau pluralitatea de infracțiuni se stabilește in funcție de
existenta/inexistenta mai multor infracțiuni de furt, iar aceasta pluralitate sa unitate se bazează pe
pluralitatea/unitatea de patrimoniu (vezi manual).
Urmarea imediată coincide cu cea de la furt: schimbarea stării de fapt a bunului; urmarea secundara este
fie o lezare a integrității fizice, fie o lezare a sănătății. Pentru a ne păstra in limitele tâlhăriei simple,
consecințele de la violentele fizice trebuie sa se limiteze la articolul 193 C.Pen. Daca se depășesc cele 90
de zile de îngrijiri medicale sau daca apare o infirmitate, vor apărea consecințele de la art. 194 si vom vorbi
despre o tâlhărie calificata.
Latura subiectivă: INTENTIE DIRECTA calificata printr-un dublu scop: furt si scopul legat de elementul
material secundar si legătura dintre acesta si elementul principal => scopul luării bunului sau de a păstra,
asigura scăparea.
Formele infracțiunii: se consuma exact in aceleași condiții ca furtul atunci când se realizează deposedarea
cu condiția sa se exercite si violente. Pentru tentativa ne vom raporta la condițiile de la furt cu condiția ca
violentele sa fie consumate.
Specific pentru tâlhăria calificata: armele se UTILIZEAZĂ faţă de furt. Trebuie luate in calcul si obiectele
asimilate armelor, adică acele obiecte care sunt folosite la atac spre deosebire de furt unde sunt excluse.
Daca este vorba de o arma de foc, trebuie analizata intenția autorului cu privire la exercitarea violentelor
pentru ca se poate întâmpla sa fie vorba de o tâlhărie in varianta simpla in concurs cu un omor calificat in
scopul săvârșirii altei infracțiuni (daca se determina infracțiunea de a ucide combinata cu luarea bunului).
Nu este suficienta simularea de calități oficiale, trebuie realizate elementele infracțiunii de tâlhărie,
inclusiv violenta.
Daca este vorba de un 229 in timpul nopții prin simulare de cal oficiale si vătămare corporala: 234 raportat
233 si avem o singura fapta.
ART. 235, 236, 237 (exclude tâlhăria urmata de moartea victimei) – vezi manual
49
DREPT PENAL – Partea Specială
CURS 2016 - 2017
! Situația premisa: data de existenta unui bun încredințat in baza unui titlu si cu un anumit scop. Este vorba
de un titlu care exprima un raport patrimonial netranslativ de proprietate (contract de mandat, depozit,
locațiune, transport, prestări servicii etc.). Este important sa reținem si ca exista o particularitate la
contractul de împrumut unde se poate realiza situația premisa numai in situația in care este vorba de un
împrumut de folosință si nu de un împrumut de consum (exemplu: împrumutul unei sume de bani; nu
avem abuz de încredere; nu se înapoiază suma de bani, ci un echivalent, deci litigiu civil; daca dau o suma
de bani cu alta destinație decât cea de consum, atunci vom putea vorbi de o infracțiune de abuz de
încredere).
Vezi manual.
50