STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA

Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU - BUCURESTI

SCOALA DOCTORALA- SITT

Tema : Recenzie suport bibliografic pentru teza doctorala

Coordonator : prof.dr.arh. Ioan Augustin

Suport selectat :
OLIVER MARCHART „ ART- SPACE- PUBLIC- SPHERE”

Draft by – arh.drd. NECIOV Ruxandra, SITT, an I, 2016-17

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

Motto : “…in lipsa unui antimediu, niciun mediu nu este vizibil “

Sursa : Adevarata enciclopedie a prezentului, Oliver Kuhn

Cuvinte cheie : spatiu, sfere publice, rol arta urbana, arta sociala

PARAGRAF 1
După cum știm, "arta în spațiul public" poate însemna cel puțin două lucruri : arta în
combinație cu arhitectura și amenajări/ evenimente urbane artistice; aceasta este concepția
tradițională - o concepție de spațiu ca spațiu urban și arhitectura, geografie fizica. Cu toate
acestea, pe de altă parte, "arta publică", în sensul unor forme mai recente de "artă în interes
public" (sau "intervenționism social", "comunitate de artă", etc.) – sens care, în Austria, a
fost dezvoltat într-o nișă sigură în canonul practicilor artistice disponibile și configurate.
Bienala de la Veneția este doar cheia de boltă de sancționare a practicilor artistice
intervenționiste sociale în istoria artei . 1

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 1

A include arta în ecosisteme urbane culturale are la bază experimentalul, si mai putin o
practica unitara si general valabila. Experimentul poate funcţiona si ca un program prin
crearea de platforme fizic- spaţiale și de hub-uri culturale, dar nu pentru perioada lungi de
timp. Graffiti a aparut in timpul celui de Al doilea razboi mondial, ca forma de revolta; ulterior
edilii au pus la dispozitia artistilor rebeli spatii adecvate si i-au invitat sa se experime...dar,
nimic ! revolta nu are nevoie de accept, de acord pentru ca atunci nu mai este rebela ! astfel
graffiti s-a exprimat , in continuare in spatii neadecvate, dar, vizibile. Cu timpul, urbea a
acceptat si aceasta forma de arta care poate imblanzi spatiul public cu imagini mai putin
rebele, poate acoperi calcane agresive, poate exprima si mesaje sociale de moment, poate
face „awerness”, este una dintre vocile orasului. Arta urbana poate deveni un marker social,
care sa propună descentralizarea culturii într-un oraș, redistribuirea culturii atat geografic
cat și structural. Arta urbana se angajeaza în reechilibrarea culturală a orașului, acţionând în
cartiere si invitând comunităţile și subculturile sa se implice. Prin arta urbana, spaţiile non-
culturale, reziduale pot deveni spatii culturale sau spatii estetice de peisaj urban artistic : de
la graffiti la arhitectura lejera, camere urbane sau mozaicuri, trasee culturale care sa
marcheze ornamentica fatadelor, simbolistica si heraldica acestora . Cartierul este din ce in
ce mai prezent in redistribuirea artei urbane, mai ales a celei cu rol social.

1
Citat, traducere din lb.engleza
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

PARAGRAF 2
Entuziasmul artistic general pentru problemele sociale tinde să eclipseze prin politica.
Activitatea politica inlocuieste activitatea pur artistica iar practicile artistice intervenționiste
au devenit arta politică intervenționistă. Politica, ori de câte ori intră în scenă este înțeleasă
exclusiv prin arta de asistență socială , în interes public. Administratie, inginerie și, eventual,
de manipulare tehnocratică a problemelor sociale. Arta publică devine o versiune privata a
bunăstării publice. Uluitor lucru despre acest aspect este nu numai aparitia fantasmelor
birocratice de administrare sau reforma administrației în artă, este – de fapt, îngustarea
conceptului de sfera publică , un concept, acum- retrograd. 2

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 2

Pentru a activa și a folosi la maximum spaţiile și amplasamentele din oraș ca mesaje de arta
interventionista ca sa ajunga la cât mai mulţi cetăţeni, se folosesc structuri pop-up care vor
constitui o nouă infrastructură, caracterizată prin efemeritate și adaptabilitate la topica
sociala a locului, dar si momentului. Se pot utiliza spaţiile naturale, acoperișurile, curţile,
peroanele de metrou , se pot inventa spatii.
Arta sociala integrata în peisajul orașului este o provocare la adresa distribuţiei structurate
a spaţiului în oraș, redistribuind arta sociala dar si politicile publice sociale adecvate
comunitatilor. Se cere arta urbana practicata la scara umana, alta decat cea vertical uriasa,
foarte obisnuita in orase , dar în detrimentul individualului și subiectivului. Strategia reducerii
la scară umană implică evenimentele de mici dimensiuni, repetate, grupate și conectate la
comunitati – astfel, vom avea experimente culturale.

PARAGRAF 3
De ceva timp, arta anglo-american promovează analiza conceptului Claude Lefort a
democrației liberale, sau Ernesto Laclaus " care se refera la conceptul de democrație radicală.
Discuția artei în spațiul public, s-ar părea, ca devine din ce în ce mai indisolubil legată de teorii
ale democrației, care nu doresc să fie fobbed off cu un Habermas sau o versiune de asistență
socială a sferei publice. Până în prezent, articulația cea mai validă a conceptelor de arta
publica în teoriile sferei publice ale lui Lefort, Laclau și Mouffe este în opinia mea, cea de tip
Rosalyn Deutsche. Intrebarea care se pune : ce rol are o sferă publică pentru practicile artei
politice și ce rol pot juca practicile artei politice pentru sfera publică?3

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 3

Exista spatii invizibile – spatii suspendate deasupra celor reale : spatii cu istorie, spatii cu
legende, spatiile demolate. Dar, in acelasi timp sunt si spatii pe care le suspendam in mod
cotidian pentru ca le neglijam, le ignoram, le acoperim cu semnificatii nepotrivite sau cu

2
Idem
3
Citat, traducere
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

improvizatii. In toate perioadele de dezvoltare, comunitatile au introdus modificări

importante si în peisajul cultural al spatiilor locuite, populația avand o influență uriasa
asupra spatiului în care locuiește și iși desfășoară activitatea; totodată și locul ( satul, catunul,
orasul, targul) influențează structurile geodemografice ale populației. Prin urmare, există o
influență reciprocă între un spatiu dat și populația care trăiește în cadrul lui. In cazul spatiilor
mici , zonele funcționale nu sunt clar conturate, astfel încât se întrepătrund unele cu altele
si creeaza zone mixte . Spatiile mici, de sine statatoare sau doar delimitate de cele mari,
formeaza microtopii cu obiceiuri, cutume , traditii bine conturate si pastrate- acesta fiind un
avantaj, diluarea petrecandu-se doar in spatiile dilatate; de exemplu orasul cu multi sateliti,
este tributar, mai curand, globalizarii si imprumutului de cultura. Un dezavantaj, totusi al
spatiilor mici fiind faptul ca acestea nu pot gazdui toate modurile de gandire si expresie
culturala specifice fiecarei generatii, decantandu-le in timp si pastrandu-le pe cele care se
remarca printr-o stransa legatura cu genius loci (spiritul locului). Astfel, locul ca spatiu,
obiceiul, mitul si/sau ritualul patrund mai adanc in constiinta comunitatii daca sunt
interconectate. Arta sociala poate aduce un tribut comunitatilor , si mai putin orasului – in
timp ce o politica publica focusata pe o comunitate trebuie sa tina seama de identitatea
acesteia si de gradul de acceptare, intelegere si/sau respingere.

PARAGRAF 4
Astfel, se pune intrebarea daca modul în care Conceptul de spațiu poate fi văzut ca fiind
politic în sine. Pentru a investiga Teoria spațiului trebuie remarcat faptul că aceasta este cu
siguranță politic si aduce cu sine concepte geografice dar si geomorfice; acest lucru ar
sugera mai degrabă că anumite neînțelegeri specifice disciplinei ar putea aluneca în timpul
procesului de traducere între "urban geografic "sau" studii urbane critice "și politică . Ar
putea sa fie jocul de limbaj specific urbanismului critic sau post-modernist. În ciuda tuturor
termenilor de inspirație reciprocă , terminologia nu poate fi tradusa cuvânt cu cuvânt .
Conceptul de spațiu politic nu poate fi complet transpus în mediul urban, social, geografic
doar ca spaţiu. Categoria de spatiu politic poate fi absorbita în totalitate într-o abordare a
științei sociale și sau de catre sociologia urbană?

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 4

Agora este , pana la urma , un spatiu politic, dar si social- aici s-a manifestat arta retoricii.
Chiar daca este o arta de spatiu inchis, retorica a avut mai mult succes in spatiile deschise.
Antropologia culturala, desi este un depozitar valoros, inca, nu contribuie prin argumente
suficiente la conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural ( mobil,
imobil, tangibil, intangibil) . Din aceasta perspectiva antropologia reprezintă o alternativă
viabilă care furnizeaza avantaje ambivalente, pentru promovarea tradițiilor și patrimoniului
cultural și natural. Antropologia prin tezaurul imens de informatie poate oricand contribui la
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

umanizarea spatiilor publice, la imblanzirea noilor spatii urbane – mai ales la conferirea de
identitate care sa anuleze vocatia unui urbanism depersonalizat, practicat in ultimii 50 de ani.
“Urbanismul derogatoriu” permis prin legislația actuală pune o presiune imensă asupra
orasului, amenințând identitatea sa. Doar revenirea la genius loci, imperios necesara, poate
reda unui spatiu identitatea- politizand sau depolitizand locul. Evenimentele istoriei, legate
de politicul vremii au nevoie de indicatori temporali dar si spatiali, astfel s-au nascut expresii
artistice pentru marcarea spatiilor . Fara aceste initiative , aceste spatii amenintau sa devina
spatii reziduale, “sa se retraga din istorie “ si sa stearga o buna parte din izvoarele care
hranesc sociologia urbana.

PARAGRAF 5
Un sistem ca structură , este întotdeauna traversata de o ambivalență constitutiva pe care
Laclau o reclama ca dislocare. Prin efectele dislocatorii la care fiecare structură este supusă,
el vede un fenomen temporal, întrucât el vede întotdeauna structura în sine ca fiind spațială.
Cel mai simplu mod de a înțelege acest lucru este, probabil, prin imaginarea structurii, de
exemplu, ca pe o anumita topografie. Însăși ideea unei structuri implică o anumită , o anume
topografie; un anumit aranjament relațional de elemente care devin "locuri", si prin
intermediul lor o reciprocă determinare relaționala - în caz contrar structura ar fi, pur și
simplu, destructurata sau destructurabila . O structură sau topografie este, în extremis -
cazul unui sistem închis, cu toate recombinările posibile de elemente și modificări derivabile
din interiorul sistemului însuși.

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 5

Abordarea interogativa asupra spatiului urban tine de antropologie, stiinte sociale, politici
publice, cultura, istorie. Astfel, studiile contemporane 4 pot include :
 criterii de integrare in complexitatea multiculturala a sistemului inchis sau /si
deschis al unei sfere publice urbane
 manifestarea accesului direct si ocuparea Agorei
 evenimentialul, marker sociologic care merge pana la acceptarea unui soc cultural
 caracterul eclectic al mediului de intersectie urbana – sferele concentrice inchise
intr-un sistem
 lipsa dialogului intre culturile care traiesc impreuna, da nastere unor noi microtopii
- de fapt, unor sisteme inchise atat fizice cat si virtuale, spatii urbane inchise pentru
alti cetateni care nu fac parte din comunitatea locului

4 sondaj si statistici Cf. 2007, ECC Agenda Culturala Europeana – diversitate culturala si dialog intercultural, Cultura fiind cheia relatiilor
internationale; cf. Startegia de la Lisabona, EU in 2020, Cultura - un catalizator puternic (The Lisbon Treaty Article 167, paragraph 4; formerly
EU Treaty Article 151)

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

 validarea microtopiilor - atomizarea comunitatilor, refacerea culturilor inchise,

revenirea la sistemul inchis in sine
 se evita umplerea golurilor dintre culturi5 desi spatiul urban este prin esenta sa, un
sistem deschis, interactiv si comun
 sistemele inchise promoveaza balansul de tip apropiere si indepartare fata de
formatul estetic si artistic al vietii sociale
Simbolistica locurilor, trecuta in constiinta comunitatilor ar duce , teoretic la micsorarea
distantei dintre generatii, dintre spatiu si cutuma, si pot produce un schimb de experienta
prin reinterpretarea si reproducerea marilor simboluri în interiorul spaţiului cultural
respectiv, dar şi prin modul in care sunt reglate propriile mecanisme autoreproductive sau
autocontemplative, prin „metabolismul”creşterii şi transformării ei, prin felul în care
permite deschideri spre reverberaţii din exterior. Asta ar insemna deschiderea sistemului
si spargerea sferelor publice. Se concretizează cu acest prilej o dinamică specifică intre
închidere şi deschidere, acceptarea generatiilor 6 cu care suntem contemporani, acceptarea
si metabolizarea obiceiurilor lor ( de ex. cultura de Mall) care sa genereze o relaţie
pulsatorie intre general şi particular, intre continuu şi discontinuu, intre asumare şi negare
pentru sporirea culturală. Cultura trebuie vazuta si din punct de vedere i sociologic –
sistemele de valori, simbolurile traduse ca modele comportamentale , traditii ale unei
comunitati sau ale unei tari : cultura nationala, cultura de tip western, cultura asiatica ,
cultura Cucuteni etc. … Sspatiile social-culturale au menirea sa actualizeze marile
arhetipuri precum şi unele mărci expresive, adica detin acea capacitate de a transgresa în
mod optim limitele unei culturi spre intelegerea influentelor unor stimuli valorici străini.
Competenţa culturală, după unii autori7, presupune mai multe componente: contextul
schimbului cultural, trebuinţe şi oportunităţi valorice interiorizate, motivaţii, cunoştinţe,
acţiuni promovate de protagonişti cu rezultate dovedite. O cultura, inţeleasă din punct de
vedere topologic, apare ca un şir de traduceri şi transformări – interculturalitatea este
aceeasi „sintaxă”a culturii, dar dimensionata proportional pe măsura omului dintotdeauna
şi de pretutindeni. Mediul nu incurajeaza mereu globalizarea dar nici fragmentarea
culturii – astfel de procese ar avea o consecinta negativa in fragmentarea audientei cat si a
productiei de cultura – varietatea formelor de expresie ale culturii cu semnificatii sociale
refuza sa mai gaseasca verigi de legatura. Sistemele deschise au demonstrat ca schimburile

5 “ aliantele sunt provocarea viitorului” cf. Peter Drucker

6 Pentru înţelegerea mutuală, este necesară o negociere a sistemului de referinţe comune între protagonistii acestui schimb. Elementele comune se pot
converti in catalizatori ai procesului de integrare si se va forma o competenţă interculturală, chiar daca va avea alura unei globalizari
7 Koester, 1993

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

culturale pot fi implicite sau explicite, inconştiente sau deliberate pentru ca fenomenul
transmisiei culturale este deosebit de complex.

PARAGRAF 6
Pentru a rezuma, în cazul în care spațiul este întotdeauna subminat de timp, teoretic, nu
există nici o posibilitate de a lega sau a pune capăt a unui sistem de semnificații . Aceasta
posibilitate ar exista numai în cazul în care legătura dintre elemente a fost in mod esențial
articulata anterior. Desigur, nu este cazul, pentru ca o conexiune trebuie să fie articulata în
mod continuu in timp si elementele continute trebuie să fie în mod constant omogenizate
prin practici de spațializare, iar acest lucru cere lucrări secventiale de repetiție . Astfel de
articulare este un proces continuu , pentru ca tocmai articulația care leagă diferite elemente
ne poate deschide acel spațiu.

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 6

Mostenirea spatiilor - Baladele urbane sunt haina tematica a orasului : putem explica acest
fenomen ca fiind Orasul din spatele ... Orasului ; identitatea pierduta a locurilor istorice si
reticenta locuitorilor in fata unei identitati nou creata de urbea contemporana. Intalnirea
spatiilor produce o intersectie de simboluri de valori si de comportamente sociale- chiar si
activitati de “leisure time” pot fi interpretate ca activitati culturale.
Nu putem interoga o generatie despre propriile obiceiuri, dorinte, nazuinte daca nu intrebam
si la ce referinte s-au raportat; probabil vom observa o mostenire transformata , de ex. o
cultura urbana ca atitudine la nivel personal sau la nivel comunitar in expresia culturii de
Mall, ocupand un spatiu eclectic si … acultural, in sine. 8
Un demers important este si studiul locurilor de confluenta intalnirea spatiilor : spatiul
liber , spatiul ecleziastic, spatiul laic.
Targurile, cetatile ca tip de organizare spatiala au precedat orasele. Fiecare loc a fost tributar
unei influente culturale care si-a pus amprenta si i-a asigurat o identitate anume – spatiile
sunt martorii intentiilor, gusturilor, starii materiale ale unei epoci…
Scenografia unui oras este imaginea omului care l-a locuit sau il locuieste, arata ce si cum
muncea, ce tehnici utiliza, nivelul de educatie, cutume sociale, practici religioase sau laice,
sferele politice de influenta care se practicau. Oricare spatiu prin continutul elementelor sale
componente ne arata cand comunitatea a dorit un micro spatiu, ne arata cine a provocat
microtopiile , ne arata cum traiau comunitatile in acelasi context spatial :

8 din perspectiva spatiului, putem afirma ca arhitectura vernaculara a

iesit, in mod fortat, din atemporal – nici nu mai inspira ! se vede clar decalajul
dintre vechi si modern prin expresia volumetrica a constructiilor moderne din satele noastre.

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

 ulitele, potecile, strazile, circulatiile, de fapt relatiile dintre spatii (organice sau
ierarhice) arata si relatiile dintre oameni – membri ai comunitatilor
 aliniere la estetica : verticalitate, orizontalitate, accente
 cerintele specifice ale comunitatii – genius loci - spiritul locului pastrat
 complexitate si diversitate : statistici de predictabilitate privind tendinta demografica,
potentialul de dezvoltare si stabilitatea zonei
 echilibrarea spatiilor aglomerate cu cele vacante, parasite, ignorate si strategiile de
echitate sociala,
 dinamica socio-culturala - oameni-natura-resurse-spatiul ocupat ca intr-un
ecosistem;

PUNCT DE VEDERE
Flexibilitatea unui oras nu inseamna, doar spatiul care se poate deschide prin expansiunea
in exteriorul sau - in realitate, flexibilitatea unui oras este data de posibilitatea acestuia de
a gazdui moduri diferite de a trai, folosinte variate, satisfacerea unor nevoi diverse9 utilizand
chiar, la nevoie si sfere inchise cu discontinuitatea elementelor, daca spatiul in sine, sau
comunitatea o cer. Sa acceptam ca un oras, un spatiu urban este si prizonierul sit-ului
ocupat- discutand aici despre antecedente decupate din evenimentialul socio-politic si
suspendate in istorie, despre morfologia ambientului, despre comunitatea care il ocupa la un
moment dat (si care lasa urme prin elemente cu continuitate) 10 . Cultura spatiului trebuie
reiterata cand , elementele continute de acesta nu au avut continuitate, astfel, se poate
afirma ca un spatiu devenit rezidual prin discontinuitatea elementelor, care l-au compus la
un momentat dat , ar trebui sa-si recompuna o cultura si o morfologie proprie cu elemente
noi sau preluate din vecinatate11 dar, actualizate, adaptate si ulterior continuate.

9
Studii. C.Craciun, conf.dr.arh.
10
V. mai sus Cultura Cucuteni, cultura tip Western
11
Este o metoda preferata pentru integrarea in spatiul mai larg, in cel ambiental, incl. interconectivitatea elementelor cu
vecinatatile, astfel, elementele vor avea un continuum iar spatiul este recuperat pentru un timp indelungat, fireste ca exista si
posibilitatea redeschiderii spatiului ca sistem.
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere