«Revista Romån` de Arbitraj»

● Tel.: 021/209.45.45 ● Fax: 021/205.57.30 ● Web: www.rs.ro; www.revistadearbitraj.ro ● E-mail: info@rs.ro

Testa]i GRATUIT, «Revista Romån` de Arbitraj»!

R Stimate jurist,

E G`si]i \n paginile urm`toare ale acestui document PDF, GRATUIT pentru dvs., primul num`r al

N „Revistei Romåne de Arbitraj“ (ianuarie – martie 2007).

Dac` dup` ce o citi]i decide]i c` „Revista Romån` de Arbitraj“ v` este util` [i dori]i s` deveni]i abo-

T nat al acesteia, tot ce ave]i de f`cut este s` completa]i formularul de abonament pe care \l g`si]i \n pagina
urm`toare. Pre]ul abonamentului pe 1 an este de 196,2 lei. Abonamentul dvs. va \ncepe cu num`rul 4 al
„Revistei Romåne de Arbitraj“ (octombrie – decembrie 2007). Acest num`r \l ve]i primi prin po[t`, \n

R format tip`rit, \mpreun` cu factura, dup` confirmarea pl`]ii \n contul RENTROP & STRATON. Ulterior,
primi]i trimestrial prin po[t`, numerele urm`toare din abonamentul dvs.

O V` rug`m s` studia]i cu aten]ie „Revista Romån` de Arbitraj“, s` descoperi]i cåte informa]ii utile
cuprinde [i cåt de mult cå[tiga]i folosind-o. Deveni]i un redutabil profesionist utilizånd informa]iile din

P paginile sale. Editat` de RENTROP & STRATON – Grup de editur` [i consultan]` \n afaceri \n colaborare
cu Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei,
„Revista Romån` de Arbitraj“:

✔ V` ofer` informa]ia necesar` construirii unei strategii 100% cå[tig`toare. Economisi]i timp, [tiind cu
precizie cånd [i cum s` ac]iona]i \n interesul firmei. Lucra]i cu maxim` eficien]`, destins [i \ncrez`tor
& \n propriile for]e. Beneficiul dvs.? Mai mult timp pentru familie [i prieteni, munc` lipsit` de stre-
sul situa]iilor „f`r` ie[ire“, satisfac]ie, bani.

✔ V` ajut` s` gestiona]i rapid [i eficient situa]iile de criz`. Apela]i la arbitraj [i evita]i situa]iile care ar
putea afecta imaginea firmei sau s-ar putea solda cu pierderi substan]iale de bani. Fidelitatea dvs. fa]`

S de interesele firmei va atrage aten]ia superiorilor dvs. [i nu numai. Pute]i ob]ine u[or m`rirea sub-
stan]ial` a salariului [i consolidarea pozi]iei dvs. \n firm`. Exact ce v` dorea]i! Confirmarea
valorii dvs.!
T ✔ V` d` acces la o colec]ie extrem de valoroas` de secrete bine ascunse \n spatele u[ilor \nchise ale

R cur]ilor de arbitraj: spe]e rezolvate [i comentate de autorii revistei, speciali[ti cu o bogat` experien]`
\n domeniu – adev`rate strategii ce v` pot scoate din impas la nevoie!

A Din „Revista Romån` de Arbitraj“ afla]i exact ce presupune arbitrajul comercial. |nv`]a]i s` utiliza]i
la maximum toate pårghiile [i instrumentele specifice acestui tip de justi]ie \n favoarea dvs.!

T Citi]i „Revista Romån` de Arbitraj“ ca s` v` convinge]i c` reprezint` un ajutor imens \n activitatea

dvs. profesional`.

O Cu stim`,

N George Straton
Editor, Director general
 Formular de Abonament pentru «REVISTA ROMÅN~ DE ARBITRAJ»
Transmite]i-l prin fax la nr.: (021)205.57.30 sau suna]i la tel.: (021)209.45.45
❏ DA, doresc s` \nchei un num`r de ..... abonamente la „Revista Romån` de Arbitraj“ pentru numai 196,2 lei /abo. anual –
4 numere trimestriale – (TVA inclus). Abonamentul va \ncepe cu nr. 4 al revistei (octombrie – decembrie 2007) pe care \l voi
primi prin po[t` la adresa indicat` mai jos, odat` cu factura fiscal`, dup` confirmarea pl`]ii \n contul Rentrop & Straton.

|n]eleg c` numerele urm`toare din abonament le voi primi prin po[t`, la adresa indicat` mai jos, \n max. 5 zile lucr`toare de la
data ie[irii acestora din tipar.
DA, doresc un num`r de:
❏ .... ex. din nr. 1 (ianuarie – martie 2007) – varianta tip`rit`
❏ .... ex. din nr. 2 (aprilie – iunie 2007)
❏ .... ex. din nr. 3 (iulie – septembrie 2007)
al „Revistei Romåne de Arbitraj“, la pre]ul de 54,5 lei (TVA inclus)/ex./nr.
❏ Am achitat suma de ........................... lei \n contul RENTROP & STRATON:
❏ B.C.R – Suc. Izvor: RO27RNCB0081010411080001 / ❏ Trezoreria Sector 5: RO03TREZ7055069XXX002226
Date necesare pentru facturare [i livrare:
Firm` ............................................................................ Dom. de activitate
Cod unic de \nregistrare ......................................... Banc` ......................................... Cont .............................................................
Telefon ..................................... Fax .................................... E-mail ..................................................................................................
Localitate .................................................. Str. ...................................................... Nr. .......... Bl. ....... Sc. ........ Ap. .....................
Cod po[tal .................................................... Sector / Jude] ..............................................................................................................
Date persoan` de contact: Nume .............................................................. Prenume ........................................................................
Telefon ..................................... Fax .................................................................. E-mail ...................................................................
Func]ie .................................. Semn`tura [i [tampila dvs. ................................ Data comenzii dvs. ..............................................

Semnånd acest cupon sunt de acord ca datele mele s` fie prelucrate [i s` intre \n baza de date a Grupului de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri – RENTROP & STRATON,
care le va utiliza pentru a-mi trimite coresponden]` [i pentru a realiza statistici \n conformitate cu Legea nr. 677/2001. Dac` nu voi mai dori ca datele mele s` figureze \n baza dvs.
de date, v` voi expedia o solicitare scris` pe adresa S.C. RENTROP & STRATON S.R.L., Ghi[eul extern 3, O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.
Formatul „Revistei Romåne de Arbitraj“ este A4. V` rug`m s` v` asigura]i c` dimensiunile c`su]ei dvs. po[tale corespund acestui format. Editura RENTROP & STRA-
TON \[i asum` responsabilitatea livr`rii revistei pån` \n momentul pred`rii c`tre Po[ta Romån`. Expedierea se face prin po[t` simpl`.

Serviciul Clien]i: tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; www.revistadearbitraj.ro; e-mail: revistadearbitraj@rs.ro

✄
© Copyright 2007, RENTROP & STRATON, Bdul Na]iunile Unite nr. 4, sector 5, Bucure[ti R.C.J. 40/8371/1995 C.U.I. R7782311; www.rs.ro
CAB1PS0S3007STG - Cod de ofert`: 482207

|n cazul \n care a]i decis s` nu v` abona]i v` rug`m s` ne acorda]i 2 minute \n plus pentru a r`spunde la acest mic ches-
tionar. Drept mul]umire primi]i CADOU, GRATUIT pe via]`, un abonament la Newsletterul E-@ctual – un ziar elec-
tronic ce v` ancoreaz` \n realitatea cotidian`, v` racordeaz` la nou.
Numele firmei ____________________________________________________________________________________
Persoana de contact ______________________________ Func]ia ____________________________________________
Adresa dvs. de e-mail este __________________________________________________________________________
Care sunt motivele pentru care a]i decis s` nu v` abona]i la „Revista Romån` de Arbitraj“?
❏ Con]inutul:
■ con]ine gre[eli
Exemplifica]i __________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
■ este incomplet`, nu con]ine informa]iile care m` intereseaz`
Exemplifica]i __________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
■ altele
Exemplifica]i __________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________

V` mul]umim pentru timpul acordat complet`rii acestui chestionar!

V` rug`m s`-l expedia]i prin fax, la nr. 021/205 57 30.
Anul 1/Nr. 1 CURTEA DE A RBITRA J COMERCIAL
ianuarie - martie 2007 INTERNA}IONAL
C.C.I.R.

REVISTA ROMÅN~
DE ARBITRAJ

R&S RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri
 REVISTA ROMÅN~ DE ARBITRAJ

Fondatori Victor Babiuc, Ion B`canu, Adrian Severin

Consiliul {tiin]ific Stanciu D. C`rpenaru, Viorel Mihai Ciobanu, Ion Deleanu, Grigore
Florescu, Liviu Pop, Viorel Ro[, Ioan Sab`u-Pop, Drago[ Alexandru
Sitaru, Marin Voicu

Colaboratori principali {erban Beligr`deanu, Otilia Calmuschi, Ruxandra Chiru, Mihaela

Cozmanciuc, Sergiu Deleanu, Crengu]a Ioana Leaua, Dumitru
Ivanciu, Silviu Jecu, Lucian Mihai, Ion I. Nestor, Dan Andrei Popescu,
Titus Prescure, Ana Savin, Ioan Schiau, Victor T`n`sescu, Maria
Veriotti, C`lin Andrei Zamfirescu

Redactor-[ef Radu-Bogdan Bobei

Secretar de redac]ie Bazil Oglind`

Materialele pentru publicare, precum [i coresponden]a vor fi trimise pe adresa:

Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.
Bdul Octavian Goga nr. 2, sector 2, Bucure[ti
Tel.: +4021 319.01.13; Fax: +4021 319.01.26
E-mail: arbitration@ccir.ro
Transmiterea materialelor c`tre redac]ia „Revistei Romåne de Arbitraj“ nu impune obligativitatea public`rii
acestora. Materialele nepublicate nu se restituie.

Publica]ie trimestrial` editat` de:

RENTROP & STRATON
ISSN: 1842-6859
Manager Centru de Profit Cristina Angheloiu (cristinaa@rs.ro)
Asistent Manager Produs Marina Istvan (marinai@rs.ro)
Tehnoredactare Dana Seg`rceanu
Corectur` Elvira Panaitescu

Pre]: abonament pe anul 2007 (4 numere) 196,2 Ron/abo.*

Pentru detalii [i comenzi accesa]i site-urile: www.revistadearbitraj.ro [i/sau www.rs.ro
sau suna]i la tel. 021/209.45.45. Serviciul Clien]i va prelua cu pl`cere solicit`rile dvs.!
Serviciul Clien]i tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; e-mail: revistadearbitraj@rs.ro
© RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis`
sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n
scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice
care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.
Pute]i consulta [i celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro
* Pre] \n vigoare pån` la 15 aprilie 2007.

R&S RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucure[ti

Tel./Fax: (021) 317.25.88

Pre[edinte-Director General George Straton (gstraton@rs.ro)

Director Executiv Cipriana T`nase (ciprianat@rs.ro)
Director Editorial Florin Cåmpeanu (florinc@rs.ro)
Director Crea]ie-Produc]ie Cristina Straton (cristinastraton@rs.ro)
Director Economic Mariana Ne]oiu (marianan@rs.ro)
Director Comercial Valentin T`nase (vali@rs.ro)
 Cuprins

I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

Starea actual` a arbitrajului comercial \n Romånia – prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat din Slovenia –

prof. univ. dr. Krešo Puharič . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil [i arbitrajul comercial

interna]ional – dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Raporturile juridice \n arbitrajul comercial – conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale –

asist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` –

lector univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~

Cesiune de crean]`
Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Excluderea competen]ei jurisdic]iei statale
Recunoa[terea datoriei. Lipsa \ncheierii tranzac]iei cu privire la suma datorat` [i neachitat` . . . . . . . . . . . 41

Compensare
Caracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei. Inadmisibilitatea cumulului dobånzii legale cu suma
de bani reprezentånd reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Daune-interese
Evaluare anticipat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Culp` comun`. Consecin]e pe planul r`spunderii. Prejudiciu cert. Ac]iune \n desp`gubire.

Ac]iune \n regres. Diferen]iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Legea aplicabil`
Uzan]e interna]ionale. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Penalit`]i
Clauz` penal`. Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante. Inten]ie comun` . . . . . . . . . . . . . . 51

Inadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Contract de arend`
Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Contract de comision
Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201
Cod procedur` civil`. Prescrip]ie extinctiv`. Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958.
Caducitate. Recunoa[terea reclama]iei de calitate. Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent.
R`spundere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 I

 Cuprins

Contract de depozit
Obliga]ia de restituire a lucrului depozitat. Refuzul deponentului de a prelua marfa depozitat`.
Justificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Contract de leasing
Cesiune. Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale.
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Producerea evenimentului asigurat. Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare.

Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei
de plat` a indemniza]iei de asigurare. Cuantumul indemniza]iei de asigurare. Criterii de stabilire . . . . . . . 66

Contract de loca]iune
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei, precum [i a contravalorii utilit`]ilor . . . . . . . . . . . 72

Clauz` compromisorie. Caracter valabil [i operant. Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a

obliga]iilor contractuale. Consecin]e. Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Contract de management
Revocare intempestiv` [i nelegitim`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Contract de prest`ri servicii

Ne\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntårziere a obliga]iilor contractuale. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Clauz` penal`. Interpretare literal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Ne\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Contract de prest`ri servicii de publicitate

Pretins` viciere de consim]`månt. Nedovedirea dolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Contract de prest`ri servicii de transport
|ndeplinirea cu \ntårziere a obliga]iilor contractuale. Major`ri de \ntårziere. |ndeplinirea
defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare. Obliga]ia de plat` a TVA. Exceptare.
Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Contract de vånzare-cump`rare
Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate.
Caducitatea arbitrajului. Neformularea notific`rii. Conciliere direct`. Inaplicabilitatea art. 7201
Cod procedur` civil` \n fa]a instan]ei arbitrale. Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre
cump`r`tor. Neexecutare par]ial` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

R`spundere solidar`. Penalit`]i. Neprecizarea cuantumului sumelor datorate

cu titlul de penalit`]i. Contract de comision. Inexisten]a conven]iei „Star del credere“ . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. VARIA

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Lista camerelor de comer] [i industrie care organizeaz` [i administreaz` arbitrajul comercial

prin organisme proprii de arbitraj – Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

II Revista Romån` de Arbitraj

 Content

I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES

Current status of commercial arbitration in Romania – Ph.D. Professor Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . 1

Commercial arbitration and public order in private international law from Slovenia –
Ph.D. Professor Krešo Puharič . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Introductive remarks on the right to fair trial and the international commercial arbitration –
Ph.D. Victor T`n`sescu, Ph.D. candidate Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Legal relations in commercial arbitration – Ph.D. Senior Lecturer Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . . . 20

Alternative modern methods of adjudication for commercial litigation –

Assistant Professor, Ph.D. candidate Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Legitimation of state action and public authority to enter an arbitral settlement –

Lecturer, Ph.D. candidate Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. ARBITRAL JURISPRUDENCE

Assignment of debt
Valid and effective arbitration clause. Consequences. Exclusion of state jurisdiction.
Acknowledgment of debt. Lack of transaction regarding the owed outstanding amount . . . . . . . . . . . . . 41

Compensation
Certain, liquidated and due receivables. The inadmissibility of cumulating the legal interest rate
with the outstanding debt adjusted for inflation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Damages
Early assessment. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

Mutual guilt. Liability consequences. Prejudice certain.

Action for compensation. Action in subrogation. Differentiation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Applicable law
International usages. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Penalties
Penalty clause. Enforcement terms as agreed by the contracting parties. Common intention . . . . . . . . . 51

Inadmissibility of cumulation of penalties and cumulative damages. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Farming lease contract

Reciprocity and interdependence of liabilities. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Commission contract
Valid and effective arbitration clause. Consequences. Inapplicability of the procedure set up under
Article 7201 of the Civil Procedure Code. Extinctive prescription. Inapplicability of the provisions
of Government Order no. 167/1958. Lapse. Acknowledgement of the complaint regarding quality.
Issuance of a new order by Principal. Liability . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr.1/Ianuarie–Martie 2007 III

 Content

Deposit contract
Obligation to return deposited chattel. Depositor,s refusal to take over deposited chattel. Justification . . 63

Leasing contract
Cession. Cessionary,s obligation to observe contract provisions.
Culpable failure to comply with the essential payment obligation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Insured event has taken place. Obligation of the leasing company to pay the indemnity insurance.
Absence of any liability exoneration cause on behalf of the leasing company for failure to execute
payment obligation of indemnity insurance. Amount of indemnity insurance. Criteria of establishment . . 66

Lease contract
Culpable failure to comply with the payment obligation of lease and of utilities value . . . . . . . . . . . . . . 72

Arbitration clause. Valid and effective nature. Lessor,s culpable failure to comply
with contract claims. Consequences. Return of parties to prior status . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Management contract
Untimely and illegitimate revocation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Services Agreement
Failure to comply or delayed compliance with contract claims. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Penalty clause. Literal interpretation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Culpable failure to comply with the payment obligation of services provided. Consequences . . . . . . . . . 81

Advertising services Agreement

Alleged defect in consent. Failure to prove deceit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Transport services Agreement

Delayed compliance with contract claims. Penalties for delay. Faulty compliance with the payment
obligation by compensation. VAT payment obligation. Exception.
Failure to comply with legal requirements . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Sale agreement
Valid and effective arbitration clause. Inadmissibility of unconstitutional exception.
Expiration of arbitration. Failure to notify. Direct settlement. Inapplicability of Art. 7201
of the Civil Procedure Code before arbitration court. Payment obligation of commodity
delivered by the buyer. Partial tortious interference with contract claim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Joint and several liability. Penalties. Non-statement of the amount of debts standing for penalities.
Commission contract. Absence of „Star del credere“ agreement . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. MISCELLANEOUS

Commercial arbitration and public order in private international law . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

List of Chambers of Commerce and Industry which organize and manage commercial arbitration
by own arbitration bodies – Arbitration Courts and Arbitration Commissions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

IV Revista Romån` de Arbitraj

 Sommaire

I. ÉTUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES

L’état actuel de l’arbitrage commercial en Roumanie – prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . 1

L’arbitrage commercial et l’ordre public dans le droit international privé de la Slovénie –

prof. univ. dr. Krešo Puharič . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Les considérations introductives relatives au droit à un procès équitable et l’arbitrage international –

dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Les rapports juridiques dans l’arbitrage commercial – conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . 20

Méthodes modernes alternatifs de solution des litiges commerciaux –

assist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Légitimation de la vocation de l’état et des autorités publiques de conclure

une convention arbitrale – lecteur univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

II. JURISPRUDENCE ARBITRALE

Cession de créance
Clause compromissoire valable et opérante. Conséquences. Exclusion de la compétence de la
jurisdiction étatique. Reconnaissance de la dette. Manque de conclusion de la transaction
relative au montant dû et non payé . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Compensation
Caractère cert, liquide et exigible de la créance. Irrecevabilité du cumul de l’intérêt légal
avec le montant représentant la mise à jour du montant dû en fonction du taux d’inflation . . . . . . . . . . 42

Dommages-intérêts
Evaluation anticipée. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Faute commune. Conséquences sur la responsabilité. Dommage cert.

Action en dédommagement. Action récursoire. Distinction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Loi applicable
Coutumes internationaux. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Pénalités
Clause pénale. Conditions d’application convenues par les parties contractantes. Intention commune . . 51

Irrecevabilité du cumul des pénalités avec les dommages comminatoires. Conséquences . . . . . . . . . . . . . 53

Contrat de bail
Réciprocité et interdépendance des obligations. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Contrat de commission
Clause compromissoire valable et opérante. Conséquences. Inapplicabilité de la procédure visée
à l’art. 7201 du Code de procédure civile. Prescription extinctive. Inapplicabilité des dispositions
du Décret no. 167/1958. Caducité. Reconnaissance du grief de qualité.
Emission d’un nouvel ordre par le commetant. Responsabilité . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr.1/Ianuarie–Martie 2007 V
 Sommaire

Contrat de dépôt
L’obligation de restitution du bien déposé. Le refus du déposant de prendre la marchandise déposée.
Justification . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Contrat de leasing
Cession. L’obligation du cessionnaire de respecter les dispositions contractuelles.
Non accomplissement coupable de l’obligation essentielle de payement. Conséquences . . . . . . . . . . . . . 64

Apparition de l’événement assuré. L’obligation de la société de leasing de payer l’indemnité

d’assurance. Le manque de toute cause qui exonère de la responsabilité la société de leasing
pour le non accomplissement de l’obligation de payement de l’indemnité d’assurance.
Le montant de l’indemnité d’assurance. Critères de détermination . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Contrat de location
Non accomplissement de l’obligation de payement du loyer, ainsi que de la contre-valeur des utilités . . . 72

Clause compromissoire. Caractère valable et opérant. Non accomplissement coupable par le

locateur des obligations contractuelles. Conséquences. Remise des parties dans la situation antérieure . . 73

Contrat de management
Révocation intempestive et illégitime. Conséquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Contrat de prestation services

Non accomplissement ou accomplissement en retard des obligations contractuelles. Conséquences . . . . 78

Clause pénale. Interprétation littérale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Non accomplissement coupable de l’obligation de payement des services offerts. Conséquences . . . . . . . 81

Contrat de prestation de services de publicité

Vice prétendu du consentement. Manque de preuve du dol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Contrat de prestation de services de transport

Accomplissement en retard des obligations contractuelles. Majorations de retard. Accomplissement
défectueuse de l’obligation de payement par compensation. Obligation de payement de la TVA.
Exception. Non accomplissement des conditions prévues par la loi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Contrat de vente-achat
Clause compromissoire valable et opérante. Irrecevabilité de l’exception d’inconstitutionnalité.
Caducité de l’arbitrage. Manque de formulation de la signification. Conciliation directe.
Inapplicabilité de l’art. 7201 du Code de procédure civile devant la jurisdiction arbitrale.
Obligation de payement des marchandises livrées par l’acheteur. Non exécution partielle . . . . . . . . . . . . 86

Responsabilité solidaire. Pénalités. Manque d’indication des montants dûs à titre de pénalités.
Contrat de commission. Inexistence de la convention „Star del credere“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

III. VARIA

L’arbitrage commercial et l’ordre public dans le droit international privé . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Liste des chambres de commerce et d’industrie organisant et gérant l’arbitrage commercial à

travers les propres organismes d’arbitrage – Cours d’arbitrage ou commissions d’arbitrage . . . . . . . . . . . 93

VI Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

Starea actual`
a arbitrajului comercial
\n România
prof. univ. dr. Victor Babiuc
Pre[edinte
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
de pe lång`
Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

1. Na[terea Romåniei moderne, dup` Mica
Unire de la 1859, a fost \nso]it` [i de revigorarea arbi-
trajului comercial. Astfel, arbitrajul comercial dobån-
de[te o nou` reglementare legal` \n 1865, odat` cu
adoptarea Codului de procedur` civil` din acel an, cod
inspirat \n principal din Codul de procedur` civil` al
cantonului Geneva (din 1819) [i din cel francez (din
1806), [i \n cadrul c`ruia Cartea a IV-a (Despre arbitri)
era dedicat` arbitrajului ad-hoc. Desigur, reglementarea
legal` din 18651 era destinat` mai degrab` arbitrajului
civil [i era departe de exigen]ele actuale ale arbitrajului
comercial, era rigid`, complicat` [i incomplet`, arbitra-
jul era dominat de justi]ia statal`, iar sentin]a arbitral`
era supus` unor multiple c`i de atac (descurajante pen-
tru p`r]i). De subliniat \ns` c` la baza competen]ei tri-
bunalului arbitral se afla conven]ia de arbitraj, dar
numai sub forma compromisului.
Cartea a IV-a a Codului de procedur` civil` a fost
completat` la 1900, reglementåndu-se de aceast` dat`
conven]ia de arbitraj [i sub cea de-a doua form`, a
clauzei compromisorii, f`r` \ns` a se modifica [i alte
texte pentru a le corela cu clauza compromisorie, ceea ce
a dat na[tere ulterior la controverse atåt \n practica
judec`toreasc`, cåt [i \n doctrin`2.
Pån` \n 1993, prin Legea nr. 59/19933, Cartea a
IV-a (Despre arbitri) din Codul de procedur` civil` a
mai suferit o modificare expres` \n 1948, prin intro-
ducerea art. 366, potrivit c`ruia recursurile \mpotriva
hot`rårilor arbitrale definitive se judecau de c`tre
Tribunalul Suprem.
Nu mai pu]in, textele C`r]ii a IV-a au suferit modi-
fic`ri implicite prin conven]iile interna]ionale privind
arbitrajul la care Romånia a aderat [i le-a ratificat \n
timp: Protocolul relativ la clauzele de arbitraj, Geneva,
19244, Conven]ia pentru executarea sentin]elor arbi-
trale str`ine, Geneva, 19275, Conven]ia privind
recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale str`ine,
New York, 19586, Conven]ia european` privind arbitra-
jul comercial interna]ional, Geneva, 19617 [i Conven]ia
pentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii
\ntre state [i persoane ale altor state, Washington,
19658.

1
Arbitrajul nu era \ns` necunoscut anterior sistemelor de drept din Principatele Romåne. Astfel, de exemplu, el se bucura de regle-
mentare atåt \n Codul lui Alexandru Donici (1814) [i \n Codul lui Calimah (1817), aplicate \n Moldova, cåt [i \n Codul Caragea (1818),
aplicat \n Valahia (acesta din urma consacrånd arbitrajului nu mai pu]in de 21 articole ce s-au aplicat aproape 50 de ani).
2
A se vedea, de exemplu, Cas. III, decizia din 25 septembrie 1906, cu nota lui D. Alexandresco, \n „Dreptul“ nr. 75/1906, Cas. III, decizia
nr. 1158/1932 cu nota lui I. Mateescu, \n Pandectele romåne, 1932, partea a II-a, p. 10, sau, pentru evocarea ei, I. B`canu, Rena[terea arbi-
trajului ad-hoc, \n revista „Dreptul“ nr. 9/1991, p. 22.
3
Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 177/1993.
4
Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 65/1925.
5
Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 71/1931.
6
Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 19/1961, ratificat` prin Decretul nr. 186/1961.
7
Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 12/1963, ratificat` prin Decretul nr. 218/1963.
8
Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 56/1975, ratificat` prin Decretul nr. 62/1975.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 1

 Studii, articole, comentarii

De[i Codul de procedur` civil` – pån` la modificarea
din 1993 – nu s-a referit la arbitrajul institu]ionalizat,
trebuie remarcat c` astfel de arbitraje au existat,
\ncepånd din 1929, pe lång` fiecare burs` de valori sau
de m`rfuri9, sub denumirea de camere de arbitraj. Aceste
camere de arbitraj practicau o justi]ie privat`, exclusiv
pentru litigii rezultate din opera]iuni de burs`. Ele au
func]ionat din 1929 pån` \n 1952 (bursele au fost des-
fiin]ate \n 194910, dar cele de valori au continuat s`
func]ioneze, cu o activitate foarte restråns`, pån` \n
195211).
Dup` mai mult de opt decenii de via]`, odat` cu
instaurarea regimului comunist, Cartea a IV-a din
Codul de procedur` civil` a \ncetat s` mai fie aplicat`,
chiar dac` nu a fost abrogat`. Ca form` a justi]iei pri-
vate, arbitrajul era incompatibil cu ideologia comunist`,
care nu recuno[tea nimic privat. Dar din 1953,
monopolul de stat asupra comer]ului exterior, specific
]`rilor foste socialiste, a dus [i la organizarea unui arbi-
traj comercial interna]ional pentru litigii rezultate din
activitatea de comer] exterior, pe lång` Camera de
Comer] a Romåniei12.
Aceast` comisie avea competen]` obligatorie pentru
litigii n`scute din opera]iuni de comer] exterior cu par-
teneri din ]`rile socialiste – cånd påråte erau \ntreprin-
deri de comer] exterior romåne –, precum [i o compe-
ten]` voluntar` pentru litigii cu parteneri din ]`ri capi-
taliste sau chiar \ntre parteneri din ]`ri socialiste care au
convenit competen]a Comisiei de arbitraj de la Bu-
cure[ti13.
De remarcat, \ns`, c` \n ceea ce prive[te regulile de
procedur` \n reglementarea din 1953 – ca [i \n cea din
1976 –, acestea erau \n general cele clasice, ce se g`seau
\n regulile de procedur` ale oric`rui arbitraj institu]io-
nalizat din ]`ri cu economie de pia]` liber`.
O excep]ie notabil` ar fi dispozi]ia privind \nvestirea
cu formul` executorie a sentin]elor arbitrale, \n vederea
execut`rii silite, de c`tre Prezidiul Camerei de Comer] a
Romåniei. Totodat`, pentru realizarea unei proceduri
arbitrale unice [i pentru facilitarea execut`rii sentin]elor
arbitrale \ntre ]`rile socialiste, s-a \ncheiat Conven]ia
privind solu]ionarea pe cale arbitral` a litigiilor de drept
civil decurgånd din raporturile economice [i tehnico-
[tiin]ifice, Moscova, 197214.
Aceast` Conven]ie nu a dus la modificarea regulilor
de procedur` ale Comisiei de arbitraj decåt \n mod ne-
semnificativ, \ntrucåt speciali[tii romåni au avut un rol
decisiv \n adoptarea unor solu]ii care, de altfel, se \nca-
drau \n standardele procedurale interna]ionale.
Timp de aproape patruzeci de ani, Comisia de arbi-
traj de la Bucure[ti a fost singura form` de justi]ie
nestatal`, care a aplicat legisla]ia comercial`, men]inånd
viu spiritul dreptului comercial [i al arbitrajului volun-
tar. Pe aceast` cale, arbitrajul comercial – chiar dac`
numai pentru litigii de comer] exterior – a ]inut pasul
cu evolu]ia pe plan interna]ional a arbitrajului [i a per-
mis elaborarea unor lucr`ri de valoare \n domeniul
dreptului comer]ului interna]ional, \n general [i a arbi-
trajului comercial, \n particular15. La aceast` evolu]ie
pozitiv` au contribuit [i conven]iile interna]ionale la
care Romånia a devenit parte, conven]ii care, pe de o
parte, au recunoscut existen]a unor instan]e perma-
nente de arbitraj \n fostele ]`ri socialiste, deci inclusiv \n
Romånia16, iar pe de alt` parte, au modificat implicit
concep]ia privind arbitrajul comercial interna]ional [i
regulile de procedur` aplicabile.

9
Legea burselor a fost publicat` \n Monitorul Oficial nr. 178/1929.
10
Prin Decretul nr. 61/1949, publicat \n Monitorul Oficial nr. 41/1949.
11
Ele au fost desfiin]ate prin Decretul nr. 46/1952.
12
|n temeiul Decretului nr. 495/1953, care a aprobat [i Regulamentul privind organizarea [i func]ionarea Comisiei de arbitraj de pe lång`
Camera de Comer] a Republicii Populare Romåne. Denumirea Camerei de Comer] s-a modificat ulterior \n Camera de Comer] [i Industrie
a Republicii Socialiste Romånia (Decretul nr. 623/1973), apoi \n Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei (Decretul-Lege nr. 139/1990).
13
Aceast` competen]` facultativ` rezult` din Condi]iile generale adoptate \n cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER).
14
Ratificat` prin Decretul nr. 565/1973 [i denun]at` prin Legea nr. 202/1997, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 350/1997.
15
Ne referim, exemplificativ, la lucr`rile lui I. Ruc`reanu, T. R. Popescu, I. Nestor, O. C`p`]ån`, I. B`canu, Br. {tef`nescu, V. Babiuc.
Atragem aten]ia asupra Raportului privind arbitrajul comercial elaborat de regretatul Ion Nestor, ca raportor special ONU (UNCITRAL
A/CN 9/64 din 10 aprilie 1972), care a constituit [i una din sursele Regulamentului UNCITRAL din 1976.
16
A se vedea Conven]ia privind recunoa[terea [i executarea unor sentin]e arbitrale str`ine, New York, 1958 [i Conven]ia european`
privind arbitrajul comercial interna]ional, Geneva, 1961.

2 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

Arbitraj comercial
– justi]ie privat` –

2. Arbitrajul comercial, astfel cum este reglementat
de Cartea a IV-a (Despre arbitraj) din Codul de proce-
dur` civil`, dup` modificarea din 199317, este o form`
de justi]ie privat`. Litigiile sunt solu]ionate de persoane
particulare (arbitri), \nvestite de p`r]i cu puterea de a
solu]iona litigiul prin conven]ia de arbitraj \ncheiat` \n
acest scop [i de a pronun]a o sentin]` definitiv` [i obli-
gatorie (art. 363 alin. ultim [i art. 367 Cod procedur`
civil`). Mai mult, sentin]a arbitral` poate fi \nvestit` cu
formul` executorie de c`tre instan]a judec`toreasc`
competent` [i devine titlu executoriu, ce poate fi execu-
tat` silit ca o hot`råre judec`toreasc`.
2.1. Conven]ia arbitral`
Arbitrajul comercial are caracter voluntar. El se ba-
zeaz` pe op]iunea p`r]ilor concretizat` \n conven]ia ar-
bitral` pe care au \ncheiat-o, fie sub form` de clauz`
compromisorie, fie sub form` de compromis.
Conven]ia arbitral` se \nf`]i[eaz` ca un contract
bilateral, consensual [i comutativ; ea este un act de dis-
pozi]ie, deoarece, pe de o parte, p`r]ile renun]` la garan-
]iile specifice justi]iei de stat [i, pe de alt` parte, se obli-
g` s` execute o sentin]` arbitral`, care poate implica pla-
ta unei sume de bani sau transferul propriet`]ii asupra
unui bun.
Cåt prive[te condi]iile de validitate ale conven]iei ar-
bitrale, ea trebuie s` \ndeplineasc` condi]iile generale ale
unui contract: consim]`månt, capacitate, obiect, cauz`
(art. 948 Cod civil).
Consim]`måntul [i cauza nu prezint` \n principiu
particularit`]i. Au capacitatea de a \ncheia conven]ia de
arbitraj persoanele care au liberul exerci]iu al drepturilor
lor (art. 340 Cod procedur` civil`), ceea ce \nseamn`
orice comerciant – persoan` fizic` sau persoan` juridic`
(capacitatea p`r]ilor este cårmuit` de legea lor na]io-
nal`).
Cerin]a de a avea capacitate deplin` de exerci]iu a
drepturilor este impus` de faptul c` \ncheierea unei con-
ven]ii de arbitraj este un act de dispozi]ie. De aceea,
dac` o asemenea conven]ie se \ncheie printr-un \m-
puternicit, acesta are nevoie de procur` special`.
Mandatul de a \ncheia o tranzac]ie \l cuprinde [i pe cel
de a \ncheia o conven]ie de arbitraj (art. 1537 Cod
civil).
Dac` \n unele ]`ri, persoanele juridice de drept pu-
blic, inclusiv statele, nu pot \ncheia conven]ii de arbi-
traj, \n dreptul romån ele pot \ncheia astfel de conven]ii
\n litigiile comerciale interna]ionale (a se vedea [i
art. II.1, din Conven]ia de la Geneva).
Cåt prive[te obiectul conven]iei, adic` litigiul ce va fi
solu]ionat, el trebuie s` fie posibil de solu]ionat pe cale
arbitral` (altfel obiectul nu este licit). |n principiu, orice
litigiu comercial patrimonial este susceptibil de
solu]ionare pe cale arbitral`.
Sunt \ns` [i excep]ii, cum ar fi falimentul, titlurile de
protec]ie \n domeniul dreptului de proprietate intelec-
tual` (exceptånd drepturile patrimoniale ce decurg din
titlu) sau anumite rela]ii dintre parteneri la o societate
comercial`, cum ar fi contestarea deciziilor adun`rii

17
Anterior acestei modific`ri, dup` revolu]ia din 1989, arbitrajul comercial a fost adus \n actualitate prin Decretul-Lege nr. 139/1990
privind camerele de comer] [i industrie din Romånia, care, pe de o parte, d` un nou suport legislativ Cur]ii de Arbitraj Comercial
Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, iar pe de alt` parte, confer` noilor camere – na]ional` [i jude]ene –
dreptul de a organiza, la cerere, arbitraje ad-hoc, iar prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regii
autonome [i societ`]i comerciale, s-a deschis noilor societ`]i comerciale [i regiilor autonome posibilitatea de a recurge la arbitraj pentru
solu]ionarea litigiilor. Pe de alt` parte, trebuie remarcat c` noua reglementare a C`r]ii a IV-a a avut variate [i importante surse de inspira]ie,
cum ar fi: tradi]ia noastr` legislativ`, consacrat` de Codul de procedur` civil` din 1940, promulgat, dar nepus \n aplicare; experien]a acu-
mulat` timp de patru decenii de c`tre Comisia de arbitraj de pe lång` Camera de Comer] a Romåniei; Raportul privind arbitrajul comer-
cial interna]ional elaborat \n 1972 de I. Nestor \n cadrul UNCITRAL, dar [i reglement`rile privind arbitrajul din diferite ]`ri, cu regle-
ment`ri moderne, cum ar fi Codurile de procedur` civil` francez, italian, olandez, legea englez` privind arbitrajul, dispozi]iile privind arbi-
trajul interna]ional din cap. 12 din Legea federal` elve]ian` cu privire la dreptul interna]ional privat, Legea model UNCITRAL din 1985
sau Regulile de procedur` arbitral` UNCITRAL din 1976 [i regulamente ale unor institu]ii permanente de arbitraj, cum ar fi cele de la Paris,
Stockholm, Zürich, Geneva, New York [i altele.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 3

 Studii, articole, comentarii
generale a asocia]ilor sau excluderea asocia]iilor, care
sunt de competen]a exclusiv` a instan]elor judec`tore[ti.
Forma conven]iei arbitrale trebuie s` fie cea scris`,
sub sanc]iunea nulit`]ii (art. 343 Cod procedur` civil`),
form` care nu \nseamn` numai \nscris unic, ci [i schimb
de coresponden]` (scrisori, telegrame, telexuri, faxuri).
Mai mult, ea poate rezulta [i din declara]ii verbale date
\n fa]a tribunalului arbitral [i consemnate \n \ncheierea
de [edin]`, sau prin acceptarea tacit` a competen]ei,
prin depunerea ac]iunii, respectiv a \ntåmpin`rii, de-
semnarea arbitrului, formularea de propuneri pentru
probe [i depunerea de concluzii, oral sau scris, f`r` a se
ridica vreo obiec]iune privind competen]a.
Cuprinsul conven]iei arbitrale depinde de natura ar-
bitrajului ales de p`r]i, fiind mai complex pentru un
arbitraj ad-hoc, unde trebuie ar`ta]i arbitrii sau modul
\n care vor fi desemna]i, regulile de procedur` arbitral`
sau modul \n care vor fi stabilite, \n timp ce la un arbi-
traj institu]ionalizat, referirea la regulamentul acesteia
este suficient` pentru c` respectivul regulament d` solu-
]ii la toate aceste probleme.
2.2. Efectele conven]iei arbitrale
Aceste efecte sunt de natur` contractual` [i de natur`
procesual`. Efectul de natur` contractual` prive[te for]a
obligatorie a conven]iei, care are putere de lege \ntre
p`r]i, ca orice contract (art. 969 Cod civil).
Ca urmare, conven]ia oblig` p`r]ile, de exemplu, s`
supun` litigiul arbitrilor spre solu]ionare, s` desemneze
arbitrii, sub sanc]iunea, \n caz de neconformare, a
numirii lor de c`tre autoritatea de nominare, s` execute
de bun`voie sentin]a pronun]at` de arbitri. Ca orice
contract, conven]ia produce efecte [i asupra succeso-
rilor. Din punct de vedere procedural, principalul efect
al conven]iei arbitrale const` \n excluderea competen]ei
instan]elor judec`tore[ti pentru litigiul \n cauz` (art.
343 Cod procedur` civil`) [i, \n mod corelativ, \n insti-
tuirea competen]ei arbitrilor de a solu]iona litigiul. Evi-
dent, excluderea competen]ei instan]elor judec`tore[ti
nu \nl`tur` \n mod absolut posibilitatea interven]iei
acestora, pentru c` instan]a judec`toreasc` normal com-
petent` \n lipsa conven]iei arbitrale poate fi implicat`
pentru \nl`turarea piedicilor ce s-ar putea ivi \n organi-
zarea [i desf`[urarea arbitrajului (art. 342 alin. (1) Cod
procedur` civil`), pentru \ncuviin]area de m`suri asigu-
ratorii [i vremelnice (art. 3588 Cod procedur` civil`),
pentru luarea de m`suri de constrångere \mpotriva mar-
torilor [i exper]ilor (art. 35811 Cod procedur` civil`) sau
pentru executarea silit` a hot`rårilor arbitrale.
4 Revista Romån` de Arbitraj
|n cazul \n care exist` conven]ie arbitral` [i totu[i a
fost sesizat` instan]a judec`toreasc`, se ridic` problema
momentului pån` la care poate fi ridicat` excep]ia de
necompeten]` [i a caracterului acestei excep]ii. Nefiind
\n prezen]a unei excep]ii cu caracter absolut, ci a uneia
cu caracter relativ, bazat` pe acordul de voin]` al
p`r]ilor, care pot renun]a oricånd la \n]elegerea inter-
venit` pentru a se \ntoarce la judec`torul lor firesc,
excep]ia de necompeten]` poate fi ridicat` la prima zi de
\nf`]i[are a p`r]ilor (in limine litis). Dac` nu a fost ridi-
cat` pån` atunci, este de presupus c` p`r]ile au renun]at
la ea [i orice invocare ulterioar` este f`r` efect.
|n aceast` privin]`, art. 343 Cod procedur` civil`
dispune c`, dac` una din p`r]i invoc` excep]ia de arbi-
traj, instan]a judec`toreasc` \[i verific` competen]a [i
re]ine litigiul spre solu]ionare dac`:
a) påråtul [i-a formulat ap`r`rile \n fond, f`r` nici o
rezerv` \ntemeiat` pe conven]ia arbitral`;
b) conven]ia arbitral` este lovit` de nulitate ori este
inoperant`;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze
v`dit imputabile påråtului \n arbitraj.
|n celelalte cazuri, instan]a judec`toreasc`, la cererea
oric`rei p`r]i, se va declara necompetent`. |n acela[i
sens, sunt [i dispozi]iile art. 180 din Legea nr. 105/1992
cu privire la reglementarea raporturilor de drept inter-
na]ional privat.
Dac` problema competen]ei este ridicat` \n fa]a tri-
bunalului arbitral, acesta este ]inut s` se pronun]e
asupra propriei competen]e (Kompetenz-Kompetenz) [i
hot`r`[te printr-o \ncheiere care poate fi desfiin]at`
numai pe calea ac]iunii \n anulare introduse \mpotriva
sentin]ei arbitrale (art. 3433 alin. (2) Cod procedur`
civil`).
Este de remarcat c`, dac` lex fori decide asupra posi-
bilit`]ii de ridicare a excep]iei de necompeten]`, [i con-
secin]ele ei pe plan procesual, eventualele cauze de neva-
liditate ale conven]iei de arbitraj, cad sub inciden]a lui
lex contractus.
|n cazul unui conflict de competen]`, fie pozitiv, fie
negativ, \ntre o instan]` judec`toreasc` [i un tribunal
arbitral (ad-hoc sau institu]ionalizat), acesta se rezolv`
de c`tre instan]a judec`toreasc` ierarhic superioar`
instan]ei \naintea c`reia s-a ivit conflictul (art. 3434
alin. ultim Cod procedur` civil`).
|n cazul unei conven]ii de arbitraj \ncheiate de un
stat cu un subiect de drept comercial str`in, pe lång`
efectele ar`tate, conven]ia arbitral` – \n lips` de sti-
pula]ie contrar` – produce efecte [i cu privire la imuni-
tatea statului (renun]area la imunitatea de jurisdic]ie [i
 Studii, articole, comentarii
obligativitatea sentin]ei arbitrale), la regula epuiz`rii
resurselor interne (care devine inaplicabil`) sau la pro-
tec]ia diplomatic` (pe care subiectul de drept comercial
nu o mai poate solicita).
|n ceea ce prive[te legea aplicabil` conven]iei de arbi-
traj, ca pentru orice contract, p`r]ile sunt libere \n
temeiul principiului lex voluntatis, s` stabileasc` legea
care le cårmuie[te conven]ia (art. 73 din Legea
nr. 105/1992). Legea astfel stabilit` se aplic` condi]iilor
de fond ale conven]iei, mai pu]in capacitatea p`r]ilor
care va fi cårmuit` de legea personal` (lex patriae pentru
persoane fizice [i legea na]ional` pentru persoane
juridice).
Dac` p`r]ile nu au stabilit lex contractus, aceasta
urmeaz` a fi determinat` cu ajutorul normelor conflic-
tuale subsidiare, dar obligatorii. |n aceast` privin]`, se
distinge \ntre clauza compromisorie [i compromis, pen-
tru prima aplicåndu-se legea aplicabil` contractului \n
care a fost inserat`, bazat pe rela]ia contract principal –
contract accesoriu (art. 70 din Legea nr. 105/1992), iar
pentru compromis, legea statului de sediu al tribunalu-
lui arbitral, acesta (sediul) fiind considerat punctul de
leg`tur` cel mai semnificativ.
2.3. Principiul autonomiei
clauzei compromisorii
Conven]ia de arbitraj este autonom` fa]` de contrac-
tul la care se refer`. Dac` compromisul nu comport`
discu]ii din acest punct de vedere, clauza compro-
misorie necesit` cåteva sublinieri.
Astfel, principiul autonomiei clauzei compromisorii,
fa]` de contractul \n care este inclus`, este consacrat de
art. 3431 din Codul procedur` civil` romån. Aceasta
\nseamn` c` validitatea clauzei compromisorii nu de-
pinde de validitatea contractului ce o con]ine, ea supra-
vie]uind \ncet`rii contractului din indiferent ce cauze,
inclusiv \n caz de nulitate a acestuia (exceptånd, evident,
cazul \n care nulitatea ar fi consecin]a unor cauze
comune, cum ar fi viciile de consim]`månt la \ncheierea
contractului).
18
E. Loquin, Différences et convergences dans le regime de la transmission et l’extinction de la clause compromissoire devant les jurisdictions
françaises, \n Gazette du Palais, iunie 2002, p. 11.
19
Idem, p. 13.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
2.4. Conven]ia arbitral`
Juridic independent` de contractul principal, se
transmite odat` cu acesta din urm` ori prin cesiune de
crean]` sau de datorie, cu condi]ia, evident, ca trans-
miterea contractului, dreptului ori obliga]iei s` fie
valid`.
Principiul eficacit`]ii clauzei compromisorii justific`
transmiterea conven]iei arbitrale, cu consecin]a intr`rii
\n sfera de aplicare a clauzei arbitrale a unor litigii care
opun p`r]i nesemnatare ale clauzei (cu toate c` contrac-
tul transmis este acela[i). De altfel, conven]ia arbitral`
nu s-a \ncheiat \n considerarea persoanelor contractante
– ceea ce ar fi constituit un obstacol la transmiterea
c`tre un ter] – ci ca o modalitate de valorificare a drep-
turilor subiective la care d` na[tere contractul. Dar acor-
dul pentru transmiterea drepturilor subiective rezultate
dintr-un contract \nseamn` acord [i pentru transmiterea
conven]iei arbitrale, accesorie a respectivelor drepturi
subiective. Aceast` transmitere nu se \ntemeiaz` pe
voin]a p`r]ilor (expres` sau prezumat`), ci este automa-
t`, clauza compromisorie fiind considerat` indisociabil`
de contractul ini]ial care a fost cedat, ea impunåndu-se
oric`rei p`r]i care dobånde[te drepturile unuia dintre
contractan]ii ini]iali.
A[a cum s-a spus, „conven]ia arbitral` este accesorie
dreptului la ac]iune, el \nsu[i accesoriu al dreptului sub-
stan]ial...
Ea (conven]ia arbitral`, n.n.,V.B.) exist` atåt timp
cåt dreptul la ac]iune exist`“18. |n cazul cesion`rii unei
rela]ii contractuale, conven]ia de arbitraj, \n calitate de
conven]ie accesorie, de natur` procesual`, este transmis`
p`r]ii care a cesionat, afar` de \n]elegerea contrar`.
Altfel spus, „dreptul la ac]iune, accesoriu dreptului
transmis, este de asemenea transmis astfel cum era la
momentul transmiterii, adic` afectat de conven]ia arbi-
tral`. Aceast` transmitere este independent` de voin]a
beneficiarului ac]iunii transmise... Dreptul la ac]iune
nu poate fi eliberat de modalitatea constituit` prin
clauza compromisorie decåt printr-un nou act de voin]`
al contractan]ilor, c`rora clauza le poate fi opus`“19.
5
 Studii, articole, comentarii
Aceasta \nseamn` c` transmiterea clauzei compromisorii
se face automat, f`r` vreo manifestare de voin]` expres`
sau tacit` din partea p`r]ilor care au convenit cedarea de
contract, de drepturi sau de obliga]ii.
Situa]ia este diferit` \n caz de transmitere a obliga-
]iilor prin nova]ie, cånd, odat` cu vechea obliga]ie, se
stinge [i clauza compromisorie legat` de dreptul novat.
Stingerea dreptului substan]ial, prin efectul extinctiv al
nova]iei, stinge [i dreptul la ac]iune, care \l \nso]ea,
inclusiv conven]ia arbitral` care afecta dreptul la
ac]iune.
Noul drept subiectiv este \nso]it de un nou drept la
ac]iune [i el ar putea fi afectat de o clauz` compro-
misorie numai dac` p`r]ile \[i manifest` voin]a \n acest
scop.
2.5. Despre arbitru
Arbitru poate fi orice persoan` fizic` care, potrivit
legii sale na]ionale, are capacitatea deplin` de exerci]iu a
drepturilor (art. 344 [i art. 347 Cod procedur` civil`).
Legea nu pune condi]ii speciale pentru numirea arbi-
trilor, dar nimic nu se opune ca p`r]ile s` prevad`, \n
conven]ia arbitral`, anumite exigen]e de calificare sau
de experien]`.
P`r]ile stabilesc dac` litigiul se solu]ioneaz` de unul
sau mai mul]i arbitri. De regul`, se recurge la trei arbi-
tri, fiecare parte desemnånd cåte unul, iar cei doi aleg
un supraarbitru. |n litigiile interna]ionale, tribunalul
arbitral se compune obligatoriu dintr-un num`r impar
de arbitri. Partea str`in` poate numi arbitri de cet`]enie
str`in`. Mai mult, se poate conveni ca arbitrul unic sau
supraarbitrul s` fie cet`]ean al unui al treilea stat.
Dac` p`r]ile sau una dintre p`r]i nu-[i desemneaz`
arbitrul sau cei doi arbitri nu se \n]eleg asupra supraar-
bitrului, intr` \n joc autoritatea de nominare (appointed
authority), care poate fi pre[edintele unei Cur]i de arbi-
traj, pre[edintele unei instan]e judec`tore[ti, pre[edin-
tele Camerei de Comer] [i Industrie na]ionale sau locale
etc.
Tribunalul arbitral se consider` constituit la data
ultimei accept`ri a \ns`rcin`rii de arbitru (supraarbitru)
sau, dup` caz, de arbitru unic (art. 3532 Cod procedur`
civil`).
2.6. Procedura arbitral`
Este stabilit` de p`r]i la conven]ia arbitral`. |n cazul
unui arbitraj ad-hoc, posibilitatea p`r]ilor de a conveni
este limitat` de cerin]a respect`rii ordinii publice, a
6 Revista Romån` de Arbitraj
bunelor moravuri [i a dispozi]iilor imperative ale legii
(\n \ntreaga procedur` arbitral`, trebuie s` se asigure
p`r]ilor, sub sanc]iunea nulit`]ii sentin]ei arbitrale, ega-
litate de tratament, respectarea dreptului la ap`rare [i a
principiului contradictorialit`]ii, dispune art. 358 Cod
procedur` civil`).
|n cazul unui arbitraj institu]ionalizat, prin
acceptarea competen]ei acestuia, se achieseaz` \n princi-
piu [i la regulile sale de procedur`, cu posibilit`]i de de-
rogare, dar limitate. Dac` p`r]ile nu au stabilit reguli de
procedur`, revine arbitrilor sarcina s` le stabileasc`
(art. V din Conven]ia de la New York, 1958 [i art. IV
(1) din Conven]ia de la Geneva, 1961).
Cap. IV [i V ale C`r]ii a IV-a din Codul de proce-
dur` civil` reglementeaz` regulile de procedur` arbitral`
de drept comun (con]inutul ac]iunii [i al \ntåmpin`rii,
modul de comunicare al \nscrisurilor, citarea, dreptul
p`r]ilor de a participa la dezbateri personal sau prin
reprezentant, administrarea probelor, m`suri asigura-
torii, repartizarea cheltuielilor, con]inutul [i forma
hot`rårii arbitrale etc.).
Dezbaterea litigiului se va face \n limba convenit`,
iar dac` nu s-a convenit prin conven]ia arbitral` [i nici
ulterior nu s-a realizat o \n]elegere, se va folosi limba
contractului sau o limb` de circula]ie interna]ional`,
stabilit` de tribunalul arbitral.
Neprezentarea p`r]ilor legal citate nu \mpiedic` dez-
baterea litigiului, afar` de cazul \n care partea lips` cere,
pentru motive temeinice, amånarea. Amånarea se poate
acorda o singur` dat`. Dac` ambele p`r]i, legal citate,
lipsesc, tribunalul arbitral poate solu]iona litigiul, \n
afar` de cazul \n care apreciaz` c` prezen]a lor la dezba-
teri este necesar`. P`r]ile stabilesc [i locul arbitrajului,
iar dac` nu au f`cut-o ele, revine tribunalului arbitral
misiunea de a-l stabili.
Tribunalul arbitral pronun]` sentin]a, dac` p`r]ile
nu au stabilit altfel, \n termen de cinci luni de la consti-
tuirea sa. Expirarea termenului ar`tat nu constituie un
motiv de caducitate a arbitrajului, afar` de cazul \n care
una din p`r]i a notificat celeilalte p`r]i [i tribunalului
arbitral, pån` la primul termen de arbitrare, c` \n]elege
s` invoce caducitatea (art. 3533 Cod procedur` civil`).
Termenul se suspend` pe timpul judec`rii unei cereri de
recuzare sau a altei cereri incidente adresate instan]ei
judec`tore[ti. P`r]ile pot consim]i prelungirea termenu-
lui, dup` cum [i tribunalul arbitral poate dispune, pen-
tru motive temeinice, prelungirea lui cu dou` luni.
|n litigiile interna]ionale, termenele de mai sus se
dubleaz`.
 Studii, articole, comentarii

2.7. Despre sentin]a arbitral`
Sentin]a arbitral` finalizeaz` procedura arbitral`. Ea
se pronun]` \n temeiul contractului din care s-a n`scut
litigiul [i a dreptului aplicabil – dac` este un arbitraj \n
drept – ]inånd seama, cånd este cazul, [i de uzan]ele
comerciale. Ea se poate pronun]a \n echitate, dac`
p`r]ile au convenit \n acest sens.
Dac` tribunalul arbitral este compus din trei arbitri,
hot`rårea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a
avut o alt` p`rere \[i va redacta [i semna opinia separat`.
Sentin]a se redacteaz` \n scris [i se comunic` p`r]ilor \n
termen de o lun` de la data pronun]`rii. Sentin]a arbi-
tral` are efectele unei hot`råri judec`tore[ti definitive
(art. 361 [i art. 363 Cod procedur` civil`).
|n termen de 20 zile de la comunicarea sentin]ei, tri-
bunalul arbitral trimite dosarul cauzei la instan]a de
judecat` care, \n lipsa conven]iei de arbitraj, ar fi fost
competent` s` solu]ioneze litigiul, \mpreun` cu dovezile
de comunicare a sentin]ei. |n cazul unui arbitraj insti-
tu]ionalizat, dosarul arbitral se p`streaz` la respectiva
institu]ie.
2.8. Desfiin]area sentin]ei arbitrale
Aceasta se poate ob]ine pe calea unei ac]iuni \n anu-
lare, pentru unul din cele nou` motive ar`tate de
art. 364 Cod procedur` civil`:
a) litigiul nu este susceptibil de solu]ionare pe cale
arbitral`;
b) tribunalul arbitral a solu]ionat litigiul f`r` s` existe
o conven]ie arbitral` sau \n temeiul unei conven]ii nule
ori inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit conform
conven]iei arbitrale;
d) partea a lipsit la termenul la care s-a dezb`tut
litigiul, iar procedura de citare nu a fost legal \ndepli-
nit`;
e) hot`rårea a fost pronun]at` dup` expirarea ter-
menului convenit;
f ) tribunalul arbitral s-a pronun]at asupra unor
lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronun]at asupra
unui lucru cerut ori a dat mai mult decåt s-a cerut;
g) hot`rårea nu cuprinde motivele, nu arat` data [i
locul pronun]`rii, nu este semnat` de arbitri;
h) dispozitivul hot`rårii cuprinde dispozi]ii care nu
pot fi aduse la \ndeplinire;
i) hot`rårea arbitral` \ncalc` ordinea public`, bunele
moravuri ori dispozi]ii imperative ale legii.
P`r]ile nu pot renun]a anticipat, prin conven]ia arbi-
tral` la dreptul de a introduce ac]iune \n anulare; pot
\ns` renun]a la acest drept dup` pronun]area hot`rårii.
Ac]iunea \n anulare poate fi introdus` \n termen de o
lun` de la data comunic`rii sentin]ei arbitrale [i este de
competen]a instan]ei judec`tore[ti imediat superioare
celei ce ar fi fost competent` dac` nu s-ar fi \ncheiat
conven]ia arbitral` (art. 365 Cod procedur` civil`).
Hot`rårea instan]ei judec`tore[ti asupra ac]iunii \n anu-
lare poate fi atacat` numai cu recurs.
Ac]iunea \n anulare are o natur` juridic` controver-
sat`, opiniile mergånd de la calificarea ei drept recurs,
cale de atac extraordinar`, ac]iune principal` de control
judec`toresc, cale de atac special`20, pån` la a o consi-
dera o form` de control judec`toresc ce se realizeaz` pe
cale de ac]iune21, iar hot`rårea pronun]at` asupra acestei
ac]iuni, este susceptibil` numai de recurs. F`r` a relua
argumentele aduse uneia sau alteia dintre calific`ri, pre-
ciz`m c` \mp`rt`[im ultima opinie enun]at` [i rea-
mintim cåteva dintre argumentele care o sprijin`:
evolu]ia \n timp a reglement`rii, care arat` inten]ia
legiuitorului de a sustrage hot`rårile arbitrale de la exer-
ci]iul c`ilor de atac [i de a le supune numai controlului
judec`toresc pe cale de ac]iune; faptul c` hot`rårea arbi-
tral` nu este hot`råre judec`toreasc`, ci doar asimilat`
hot`rårii judec`tore[ti (pentru c` are o natur` juridic`
mixt`, de act jurisdic]ional cu o indispensabil` compo-
nent` contractual`), cu consecin]a c` nu este supus`
regulii voies de núlité n’ont lieu contre les jugements; fap-
tul c` \ntre motivele ac]iunii \n anulare se afl` [i unele
motive ale c`ilor de atac din dreptul comun nu are alt`

20
A se vedea, pentru punctele de vedere exprimate \n materie, G. Boroi, D. R`descu, Codul de procedur` civil` comentat [i adnotat,
Editura All, Bucure[ti, 1994, p. 615, G. Beleiu, E. Osipenco, M. Cozmanciuc, Desfiin]area hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“
nr. 9/1995, p. 15, S. Zilberstein, I. B`canu, Desfiin]area hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“ nr. 10/1996, p. 31-33, V. Ro[, Arbitrajul
comercial interna]ional, Regia autonom` Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 450-452, I. Le[, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck,
Bucure[ti, 2001, p. 702, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servo-Sat, Arad, 2001, p. 404, V. M. Ciobanu, Despre natu-
ra juridic` a ac]iunii \n anulare a hot`rårii arbitrale, \n „Dreptul“ nr. 1/2002, p. 76-83 [i practica judec`toreasc` acolo citat` [i comentat`;
Decizia Cur]ii Supreme de Justi]ie – Sec]ii unite, nr. V/25 iunie 2001, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 675/2001.
21
Vezi supra. V. M. Ciobanu, op. [i loc. cit.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 7

 Studii, articole, comentarii

semnifica]ie decåt aceea de a defini limitele \n care se
exercit` controlul judec`toresc; calificarea dat` de
legiuitor – de ac]iune \n anulare – nu poate fi schimbat`
de caracterul definitiv al sentin]ei arbitrale, de \mpreju-
rarea c` poate fi pus` \n executare pe cale silit`, de
efectele similare recursului, de instan]a competent` s`
judece ac]iunea (instan]a superioar` celei competente
dac` intervenea conven]ia arbitral`), de faptul c` nu se
poate renun]a la ac]iunea \n anulare decåt dup` pro-
nun]area sentin]ei arbitrale sau de faptul c`, dup`
admiterea ac]iunii \n anulare, instan]a judec`toreasc`
procedeaz` ca instan]a de recurs.
Tot astfel, \mprejurarea c` hot`rårea pronun]at` asu-
pra ac]iunii \n anulare este supus` numai recursului
arat` cu atåt mai puternic cuvånt c` suntem \n prezen]a
unei judec`]i \n prim` instan]`, cu \nl`turarea apelului;
faptul c` \n legisla]ia altor ]`ri (Fran]a, Belgia) sau \n
Legea model UNCITRAL, ac]iunea \n anulare este
reglementat` sub titlul „c`i de atac“, nu are vreo sem-
nifica]ie asupra naturii juridice a ac]iunii \n anulare,
pentru c` legiuitorul romån a procedat diferit, plasånd
ac]iunea \n anulare sub titlul „Desfiin]area hot`rårii
arbitrale“, asiguråndu-i o reglementare complet` (cazuri
de introducere, termenul, instan]a competent`, modul
de judecat` etc.), aspect ce exclude calificarea ac]iunii [i
a regulilor de judecat` prin analogie cu c`ile de atac22.
De altfel, legiuitorul romån nici nu s-a inspirat din
Legea model UNCITRAL pentru reglementarea
ac]iunii \n anulare, ci din Codul de procedur` romån
din 1940, cod care, de[i a fost promulgat, nu a fost pus
\n aplicare.
A[a cum s-a subliniat23, Cartea a IV-a „Despre arbi-
traj“ a Codului de procedur` civil`, constituie dreptul
comun al oric`rei forme de arbitraj privat: arbitraj
ad-hoc [i arbitraj institu]ionalizat; arbitraj civil [i arbitraj
comercial; arbitraj intern [i arbitraj interna]ional; arbi-
traj \n drept [i arbitraj \n echitate.

22
Idem. Pentru un punct de vedere diferit, a se vedea [i Decizia nr. V/2001 a Cur]ii Supreme de Justi]ie.
23
I. B`canu, Arbitrajul ad-hoc [i arbitrajul institu]ionalizat \n legisla]ia romån` actual`, \n revista „Dreptul“ nr. 8/1995, p. 5.

8 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii
COMMERCIAL ARBITRATION AND PUBLIC
ORDER IN PRIVATE
INTERNATIONAL LAW IN SLOVENIA*
Krešo Puharič1
1. Introductory Remarks
The ultimate test of an international dispute
resolution mechanism is the enforceability of the result
that it produces. That is true whether the result is a
national court judgement or an arbitral award. The
legal rules governing the enforceability of foreign
judgments and foreign arbitral awards differ. The for-
mer are governed largely by national legislation or, in
limited circumstances, regional treaty arrangements
such as the Brussels and Lugano Conventions. The
latter are governed primarily by the New York Con-
vention, or other multilateral treaties, and secondarily
by supportive national arbitration statutes. These vary
from state to state, often depending on local traditions
and concerns (exempli gratia, restrictions on interest,
protections for local natural resources).2
A difficulty may arise also when the control under
the public policy of the lex loci arbitri produces
different results from that under the public policy of the
state, or of one of the state, or of one of the states,
which will presumably be requested to recognize the
award. One would be inclined to give priority to the
public policy of the lex loci arbitri. However, for reasons
of convenience, in special situations the opposite choice
may have to be made.
Difficulties will arise in establishing which state will
be requested to recognize the award, in view of the plu-
rality of states which might be requested (for example
the state in which the loser at that time has its centre of
1
Professor of International Trade Law at the Faculty of Economics
of the University of Ljubljana, President of the Permanent Court of
Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of
Slovenia since 1991.
2
See more: Gary B. Born: International Arbitration and Forum
Selection Agreements, Kluwer Law International, The Hague 1999, p. 94.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
1. Considera]ii introductive
Testul ultim al unui mecanism de rezolvare a
disputelor interna]ionale const` \n aplicabilitatea rezul-
tatului pe care acesta \l d`. Afirma]ia este adev`rat`, atåt
\n cazul unei hot`råri a unei instan]e statale, cåt [i al
unei hot`råri arbitrale. Principiile de drept care guver-
neaz` aplicabilitatea deciziilor unor instan]e str`ine [i a
hot`rårilor arbitrale str`ine difer`. Primele sunt \n bun`
m`sur` guvernate de legisla]ia na]ional` sau, \ntr-un
num`r restråns de cazuri, de \n]elegeri regionale, cum ar
fi Conven]iile de la Bruxelles [i, respectiv, Lugano. Cele
din urm` sunt guvernate, \n primul rånd, de Conven]ia
de la New York sau de alte tratate multilaterale [i, \n al
doilea rånd, de reglement`ri na]ionale complementare
\n materie de arbitraj. Acestea difer` de la stat la stat,
adesea depinzånd de tradi]iile [i interesele locale (de
exemplu, limit`ri ale unor drepturi, protec]ia resurselor
naturale locale).2
De asemenea, o dificultate poate ap`rea atunci cånd
controlul, \n condi]iile politicii publice de lex loci arbitri
conduce la rezultate diferite de cele ob]inute conform
politicii publice a unui stat sau a unuia dintre statele
c`rora este de presupus c` i se va cere s` recunoasc` o
hot`råre arbitral`. Am putea fi tenta]i s` acord`m priori-
tate politicii publice de lex loci arbitri. Cu toate acestea,
din ra]iuni de comoditate, \n situa]ii speciale este posibil
s` fim nevoi]i s` opt`m pentru cealalt` solu]ie.
Vor ap`rea dificult`]i \n a stabili c`ruia anume din-
tre state i se va cere s` recunoasc` hot`rårea arbitral`,
1
Profesor de drept al comer]ului interna]ional la Facultatea de
{tiin]e Economice a Universit`]ii din Ljubljana, Pre[edintele Cur]ii
Permanente de Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Sloveniei din 1991.
2
A se vedea: Gary B. Born: International Arbitration and Forum
Selection Agreements, Kluwer Law International, Haga 1999, p. 94.
9
 Studii, articole, comentarii
business and the other state where it has substantial
assets).
Because the interrelationship between public policy
and arbitral proceedings it seems that it can be con-
cluded that a control must be conducted both from the
substantive and the procedural point of view, bearing in
mind that the arbitral proceedings do not have a lex
fori.3
A special reference to public policy as a
reservation is to be found only in two clauses of the
Rules of the Permanent Court of Arbitration attached
to the Chamber of Commerce and Industry of
Slovenia, integral updated text in force as of April 28,
2000:
– Art. 39 (1) „The tribunal may decline to record a
settlement in the form of an arbitral award when it con-
siders the settlement to be in contravention to the public
order of the Republic of Slovenia“ (underlined K.P.)
– and Art. 2 (2) „In the case of a settlement, an arbi-
trator shall pay attention to the fact that this settlement
reflects the true will of the parties and is not in contraven-
tion with the mandatory rules of law or morality, Code
of Ethics for Arbitrators“.
2. The Private International Law and Procedural
Act of the Republic of Slovenia
The Private International Law and Procedural Act of
the Republic of Slovenia of 1999 (hereinafter: PILPA)
was adopted primarily for two reasons. Pursuant to
Article 4 of the Enabling Statute for the Imple-
mentation of the Basic Constitutional Act on the Au-
tonomy and Independence of Slovenia (1991), the fe-
deral laws of the former Socialist Federal Republic of
Yugoslavia (SFRY) applied mutandis on the date of
entry into force of the said Enabling Statute, provided
they did not contravene the legal order of the Republic
of Slovenia and unless provided otherwise. The compe-
tences of the bodies and institutions of the former
SFRY granted under those laws were thereby conferred
upon the respective bodies and institutions of the
Republic of Slovenia.
3
See more: Krešo Puharič: Private International Law in Slovenia,
Yearbook of Private International Law, Volume 5 (2003), Kluwer Law
International & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.
10
avåndu-se \n vedere pluralitatea statelor c`rora li s-ar
putea cere acest lucru (de ex., statul \n care partea
\mpotriva c`reia este pronun]at` o hot`råre arbitral` \[i
are centrul de activitate [i cel`lalt stat, unde se afl` cele
mai importante active ale acesteia).
Datorit` interrela]ion`rii dintre interesul public [i
procedurile de arbitraj s-ar p`rea c` putem conchide c`
se impune exercitarea unui control atåt din punct de
vedere substan]ial, cåt [i din punctul de vedere al pro-
cedurii, avånd \n vedere faptul c` procedurile de arbitraj
nu au o lex fori.3
O trimitere special` la interesul public ca o m`sur`
de rezerv` a acestui drept poate fi g`sit` doar \n dou`
articole ale Regulilor Cur]ii Permanente de Arbitraj de
pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Sloveniei,
text actualizat integral, \n vigoare de la 28 aprilie 2000:
– Art. 39 (1) „Tribunalul poate refuza \nregistrarea
unei solu]ii date sub forma unei hot`råri arbitrale atunci
cånd consider` c` solu]ia contravine interesului public al
Republicii Slovenia“ (subl. K.P.)
– [i Art. 2 (2) „|n cazul pronun]`rii unei solu]ii, arbi-
trul va avea \n aten]ie faptul ca solu]ia s` reflecte voin]a
real` a p`r]ilor [i s` nu contravin` regulilor obligatorii
ale dreptului [i moralit`]ii, Codului Etic al Arbitrilor“.
2. Codul dreptului interna]ional privat [i de drept
procesual al Republicii Slovenia
Codul dreptului interna]ional privat [i de drept pro-
cesual (denumit \n cele ce urmeaz` CDIPP) al
Republicii Slovenia din 1999 a fost ini]ial adoptat din
dou` motive. Conform articolului 4 din Regulamentul
de Implementare a Actului Constitu]ional Fundamen-
tal privind Autonomia [i Independen]a Sloveniei
(1991), legile federale ale fostei Republici Socialiste Fe-
derative Iugoslave (RSFI) au fost aplicate mutandis la
data intr`rii \n vigoare a Regulamentului sus-
men]ionat, cu condi]ia ca ele s` nu contravin` ordinii
juridice a Republicii Slovenia [i sub rezerva unor pre-
vederi contrarii. Competen]ele organelor [i institu]iilor
fostei RSFI acordate conform acelor legi au fost \n felul
acesta conferite respectivelor organe [i institu]ii ale
Republicii Slovenia.
3
A se vedea: Krešo Puharič: Private International Law in
Slovenia, Yearbook of Private International Law, Vol. 5 (2003), Kluwer
Law International & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
Compared with the PIL Act of the former SFRY, the
Slovene PILPA contains a large4 number of new and
revised articles. In some cases, however, not only the
numeration, but also the contents of the articles are
practically identical.
Slovene Civil Procedure Act governs the procedural
rules pursuant to which „the courts shall hear and
decide on disputes arising out of personal and family
relations, and disputes arising out some of the said dis-
putes is vested in a specialized court or different body
under special statute“, the status consolidate text of the
Civil Procedure Act is as of 31.12.2001, (CPA).
In this connection, Article 3 of the CPA read as fol-
lows: „The court shall not permit the parties to perform
any dispositive act which is not in conformity with:
1. Peremptory norms; or
2. Moral principles.“
2.1. Structure and Contents of the PILPA
Chapter I: Basic Provisions (Articles 1 – 12)
Chapter II: Applicable Law (Articles 13 – 47)
Chapter III: Jurisdiction and Procedure
(Articles 48 – 93)
Chapter IV: Recognition and Enforcement of Foreign
Decisions (Articles 94 –111)
Chapter V: Special Provisions (Articles 112 – 117)
Chapter VI: Final Provisions (Articles 118 – 119).
3. Priority of International Conventions
and Treaties
The provisions of the PILPA do not apply to matters
regulated by another act or international treaty (Article
4). Accordingly, international conventions and treaties,
both multilateral and bilateral, are also a commonly
recognized source of Slovene private international law.
The treaty provisions prevail whenever conflicts arise
between Slovene municipal law and treaties signed or
ratified by Slovenia.
Slovenia is party to an increasing number of impor-
tant multilateral treaties relating to private international
law, such as the new York Convention on the
Recognition and Enforcement of Foreign Arbitral
Awards (1958), the United Nations Convention on
Contracts for the International Sale of Goods (1980),
4
P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy and
International Arbitration, ICCA, New York Conference 1986.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
|n compara]ie cu Legea fostei RSFI privind Dreptul
Interna]ional Privat, CDIPP sloven con]ine un mare4
num`r de articole noi [i revizuite. |n unele cazuri,
totu[i, nu numai numerotarea, ci [i con]inutul unor
articole sunt practic identice.
Codul de procedur` civil` sloven (CPC), \n redac-
tarea formulat` la data de 31.12.2001, stabile[te regulile
conform c`rora „instan]ele vor audia [i decide \n cazul
litigiilor n`scute din rela]ii personale [i familiale, iar
pentru unele din litigiile rezultånd din cele sus-
men]ionate competen]a va reveni unei instan]e speciali-
zate sau unui alt organ, guvernat de o lege special`“.
|n leg`tur` cu aceasta, articolul 3 CPC are urm`to-
rul con]inut: „Instan]a nu va permite p`r]ilor s` proce-
deze la niciun act de dispozi]ie care nu este conform cu:
1. Normele obligatorii; sau cu
2. Principiile morale.“
2.1. Structura [i con]inutul CDIPP
Capitolul I: Prevederi fundamentale
(Articolele 1 – 12)
Capitolul II: Legea aplicabil` (Articolele 13 – 47)
Capitolul III: Jurisdic]ie [i procedur`
(Articolele 48 – 93)
Capitolul IV: Recunoa[terea [i executarea silit` a
hot`rårilor pronun]ate de instan]e
str`ine (Articolele 94 – 111)
Capitolul V: Prevederi speciale (Articolele 112 – 117)
Capitolul VI: Prevederi finale (Articolele 118 – 119).
3. Prioritatea conven]iilor [i tratatelor interna]ionale
Prevederile CDIPP nu se aplic` \n cazul aspectelor
reglementate printr-o alt` lege sau tratat interna]ional (arti-
colul 4). |n consecin]`, conven]iile [i tratatele interna]io-
nale, atåt cele multilaterale, cåt [i bilaterale, sunt recunos-
cute ca reprezentånd o surs` comun` a dreptului in-
terna]ional privat sloven. Prevederile unui tratat prevaleaz`
ori de cåte ori apar conflicte \ntre legisla]ia na]ional`
sloven` [i tratatele semnate sau ratificate de Slovenia.
Slovenia este parte \ntr-un num`r tot mai mare de
tratate multilaterale importante privind dreptul inter-
na]ional privat, cum ar fi: Conven]ia de la New York
pentru recunoa[terea [i executarea silit` a hot`rårilor
arbitrale str`ine (1958), Conven]ia Na]iunilor Unite
4
P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy and
International Arbitration ICCA, Conferin]a de la New York din 1986.
11
 Studii, articole, comentarii
the Paris Industrial Property Convention (1967), the
Patent Cooperation Treaty (1970), the Universal
Copyright Convention (1952), the Bern Convention
for the Protection of Library and Artistic Works (1886),
the Hague Convention on the Service Abroad of
Judicial and Extra Judicial Documents in Civil or
Commercial Matters (1965), and others. Slovenia is
also a Member State of the Hague Conference on
Private International Law. In addition, Slovenia has
signed numerous bilateral treaties on private interna-
tional law, including bilateral treaties on judicial assis-
tance in civil, commercial and/or criminal matters.
4. Special Rules on the Applicable Law
In keeping with Slovene legal tradition, citizenship is
the basic connecting factor in the PILPA. Accordingly,
the legal capacity of citizens of the Republic of Slovenia
in foreign countries should be determined by Slovene
law. As a rule, citizenship is used for determining the
legal capacity of natural persons, and any restrictions of
the same (Article 13(1) PILPA). However, as a means of
safeguarding the security of legal transactions, a natural
person who is legally incapable under his national law,
but possesses legal capacity under the law of the place
where he carries out his business or legal activity, shall
be regarded as possessing legal capacity in respect of
such activities, except in family and inheritance matters
(Article 13(2) PILPA).
Property relations are generally governed by the lex
rei sitae. In this sense, paragraph 1 of Article 18 reads:
„Matters relating to property and other rights in rem
shall be governed by the law of the place where the proper-
ty is situated.“
Goods in transit are governed by the law of the place
of destination, whereas means of transportation are sub-
ject to the law of the country of their owner, unless
otherwise provided by laws of Slovenia.
A contract is governed by the law chosen by the par-
ties, unless the PILPA provides otherwise (Article 19
PILPA). Recognition of the principle of party autonomy
is crucial because it ensures that the will of the parties
prevails over other connecting factors. The choice of law
should be expressly declared by the parties; if this is not
the case, an implied choice of law must be clear from the
contractual provisions or other circumstances. This new
provision of the PILPA is modelled on Article 3 of the
Rome Convention of 1980 and other national codifica-
tions of private international law.
12
privind contractele de vånzare interna]ional` a
m`rfurilor (1980), Conven]ia de la Paris privind pro-
prietatea industrial` (1967), Tratatul de cooperare \n
domeniul patentelor (1970), Conven]ia Universal`
privind drepturile de autor (1952), Conven]ia de la
Berna pentru protec]ia operelor scrise [i a operelor artis-
tice (1886), Conven]ia de la Haga privind transmiterea
\n str`in`tate a documentelor judiciare [i extrajudiciare
\n materie civil` [i comercial` (1965) [i altele. De aseme-
nea, Slovenia este stat membru al Conferin]ei de la Haga
privind dreptul interna]ional privat. |n plus, Slovenia a
semnat numeroase tratate bilaterale privind dreptul in-
terna]ional privat, inclusiv tratate bilaterale privind asis-
ten]a juridic` \n materie civil`, comercial` [i/sau penal`.
4. Reguli speciale privind legea aplicabil`
|n conformitate cu tradi]ia juridic` sloven`, cet`]e-
nia reprezint` punctul fundamental de leg`tur` \n ca-
drul CDIPP. |n consecin]`, capacitatea juridic` a ce-
t`]enilor sloveni va fi determinat` de instan]ele str`ine
conform dreptului sloven. De regul`, cet`]enia este uti-
lizat` ca punct de leg`tur` \n demersul de stabilire a
capacit`]ii juridice a persoanelor fizice, precum [i a
\ngr`dirilor acesteia (articolul 13 (1) CDIPP). Cu toate
acestea, ca mijloc de protejare a siguran]ei tranzac]iilor
juridice, o persoan` fizic` ce nu are, conform legii sale
na]ionale, capacitate juridic`, dar posed` capacitate
juridic` conform legii ]`rii \n care \[i desf`[oar` activi-
tatea de afaceri sau juridic`, va fi considerat` ca avånd
capacitatea juridic` \n leg`tur` cu asemenea activit`]i,
cu excep]ia chestiunilor legate de familie [i de mo[teniri
(articolul 13 (2) CDIPP).
Rela]iile de proprietate sunt \n general guvernate de
lex rei sitae. |n acest sens, paragraful 1 din articolul 18
are urm`torul con]inut:
„Problemele legate de drepturi de proprietate [i alte
drepturi in rem vor fi guvernate de legea ]`rii \n care este
situat` proprietatea respectiv`.“
M`rfurile aflate \n tranzit se supun legii ]`rii de des-
tina]ie, \n timp ce mijloacele de transport se supun legii
]`rii proprietarului acestora, sub rezerva unor prevederi
contrare ale legisla]iei slovene.
Un contract este guvernat de legea aleas` de p`r]i, cu
excep]ia cazului \n care CDIPP prevede altfel (articolul 19
CDIPP). Recunoa[terea principiului autonomiei de voin]`
a p`r]ilor este crucial`, deoarece acesta asigur` ca voin]a
p`r]ilor s` prevaleze asupra altor puncte de leg`tur`.
Alegerea legii aplicabile contractului trebuie s` fie
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
Other factors come into play in the absence of a
choice of law by the parties. As a rule, the law most
closely connected with the contract shall apply. Unless
special circumstances designate another applicable law,
the law most closely connected with contract shall be
considered to be the law of the habitual residence or
head office of the party carrying out the characteristic
performance of the contract (Article 20 PILPA). Based
on Article 4 of the Rome Convention, Article 20 of the
PILPA differs from the corresponding provision of the
PIL Act of the former SFRY, which contained a detailed
list of connecting factors for various types of contracts.
Furthermore, in keeping with Articles 5 and 6 of the
Rome Convention, the Slovene PILPA contains special
rules to protect the weaker party in consumer and
employee contracts. Such provisions were not con-
tained in the PIL Act of the former SFRY. As regards
contracts concerning immovable property, the law of
the country where the immovable is located applies in
all cases, thus excluding party autonomy.
The most significant innovation of the PILPA is the
general escape clause in Article 2 (1), which reads: „The
law designated as applicable by the provisions of this Act
shall not apply in exceptional cases, where, having regard
for all circumstances of the case, it is evident that the con-
nection with that law is not of greatest importance and
that the case is more closely connected with some other
law.“
Paragraph 2 of Article 2 provides that the exception
clause shall not apply when the applicable law chosen
by the parties successfully resolves the potential conflict
between the principle of autonomy and the closest con-
nection. If a foreign conflicts rule refers back to the law
of the Republic of Slovenia, Slovene substantive law
shall apply.
However, a new paragraph (para. 3) provides that
renvoi shall be completely excluded when the parties are
permitted to choose the applicable law. Such solution is
entirely reasonable, as it would be wrong to admit ren-
voi in situations where it contradicts the principle of
party autonomy. Dealing with ascertaining the contents
of a foreign applicable law, Article 12 of the PILPA pro-
vides that courts and other competent authorities shall
establish, by themselves and ex officio, the contents of a
foreign applicable law in accordance with the iura novit
curia principle. To this effect, they may request infor-
mation on the foreign law from the Ministry of Justice
or obtain its contents in another appropriate manner.
Information concerning the contents of the foreign law
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
declarat` expres de p`r]i; \n lipsa unei alegeri exprese,
legea aplicabil` contractului trebuie s` rezulte din
cuprinsul acestuia sau din alte circumstan]e. Aceast`
nou` dispozi]ie a CDIPP este inspirat` din articolul 3 al
Conven]iei de la Roma din 1980 [i din alte codific`ri
na]ionale privind dreptul interna]ional privat.
|n lipsa unei manifest`ri de voin]` expres` sau tacit`,
sunt avute \n vedere alte puncte de leg`tur`. |n general,
va fi aplicat` legea aflat` \n cea mai stråns` leg`tur` cu
respectivul contract. Cu excep]ia cazului \n care circum-
stan]e speciale desemneaz` o alt` lege aplicabil`, legea
aflat` \n cea mai stråns` leg`tur` cu respectivul contract
va fi considerat` legea re[edin]ei obi[nuite sau asediului
central al p`r]ii care asigur` executarea specific` a unui
contract (articolul 20 CDIPP). |n temeiul articolului 4 al
Conven]iei de la Roma, articolul 20 CDIPP difer` de
prevederea corespunz`toare a Legii privind DIP a fostei
RSFI, care con]inea o list` detaliat` a punctelor de
leg`tur` pentru diferite tipuri de contracte.
|n plus, \n conformitate cu articolele 5 [i 6 ale Con-
ven]iei de la Roma, CDIPP sloven cuprinde reguli spe-
ciale \n scopul protej`rii p`r]ii mai slabe din contractele
\ncheiate de consumatori, precum [i din contractele de
munc`. Asemenea prevederi nu erau con]inute \n Legea
privind DIP a fostei RSFI. |n ceea ce prive[te contractele
avånd ca obiect propriet`]ile imobiliare, \n toate cazurile
se aplic` legea ]`rii pe teritoriul c`reia sunt situate respec-
tivele propriet`]i imobiliare, \n felul acesta excluzåndu-se
autonomia de voin]` a uneia dintre p`r]i. Cea mai impor-
tant` inova]ie a CDIPP o reprezint` clauza general` de si-
guran]` cuprins` \n articolul 2 (1), conform c`reia:
„Legea desemnat` ca fiind aplicabil` conform preve-
derilor prezentei legi nu se va aplica \n cazurile
excep]ionale, \n care, avåndu-se \n vedere toate circum-
stan]ele cazului, este evident faptul c` leg`tura cu respec-
tiva lege nu este de importan]` major` [i c` respectivul caz
se afl` \ntr-o mai stråns` leg`tur` cu o alt` lege.“
Paragraful 2 al articolului 2 stipuleaz` c` respectiva
clauz` de exceptare nu se va aplica atunci cånd legea apli-
cabil` aleas` de c`tre p`r]i rezolv` cu succes poten]ialul
conflict dintre principiul autonomiei [i cel al leg`turii celei
mai strånse. Dac` o hot`råre str`in` cu privire la un litigiu
face din nou trimitere la legea Republicii Slovenia, atunci
va fi aplicat` legea substan]ial` sloven`.
Cu toate acestea, un nou paragraf (paragraful
al 3-lea) prevede c` retrimiterea va fi absolut exclus`
atunci cånd p`r]ilor li se permite s` opteze pentru legea
aplicabil`. O asemenea solu]ie este absolut rezonabil`,
13
 Studii, articole, comentarii
may be submitted to the court by the parties to the pro-
ceedings.
5. Recognition and Enforcement
of Foreign Decisions
Chapter IV of the PILPA (Articles 94 to 111) con-
tains rules on the recognition and enforcement of
foreign court decisions and foreign arbitral awards.
5.1. Foreign Court Decision
Article 94 of the PILPA reads as follows:
„Foreign court decision shall be considered equivalent to
decisions rendered by the courts of the Republic of Slovenia
and shall have the same legal effect in the Republic of
Slovenia only if they have been recognized by a Slovene
court. A settlement reached before a court shall also be con-
sidered to be a foreign court decision as described in para-
graph 1 above. A decision by another body that is consi-
dered equivalent to a court decision or court settlement in
the country where it was rendered shall be treated as a
foreign court decision if the subject matter falls under the
scope of Article 1 of this Act.“
In this connection Article 106 of PILPA reads: „The
recognition and execution of a foreign arbitration decision
shall be declined if it is established by the court; that under
the law of the Republic of Slovenia the contested matter
may not be ruled on in an arbitration; that the effects of
recognition or execution of the decision would be contrary
to the public order of the Republic of Slovenia that mutu-
ality does not exist, etc“, (underlined K.P.);
The procedure for recognition of a foreign court or
arbitration decision shall be initiated upon a
proposal. Any person satisfying the requirement of legal
standing shall be entitled to a request for the recogni-
tion of a foreign court decision in matters which con-
cern personal condition (status). The decision to
recognize a foreign or arbitration decision shall be
passed by an individual judge at a circuit court. Local
jurisdiction for recognizing a foreign court or arbitra-
tion decision shall be within the jurisdiction of the
court on whose territory the execution is to be effected.
If no special decision has been issued on recognising a
foreign court or arbitration decision, then any court
may rule on recognition of such decision as a prelimi-
nary issue, with the effect limited only to that particu-
lar procedure, (see more: Article 108 of the PILPA).
Between the public policy of the place of arbitration
and that of the state, which will subsequently be
14
deoarece ar fi gre[it s` fie admis` retrimiterea \n situa]ii
ce ar contrazice principiul autonomiei de voin]` a
p`r]ilor. |n ceea ce prive[te verificarea con]inutului unei
legi str`ine aplicabile, articolul 12 din CDIPP stipuleaz`
c` instan]ele [i alte autorit`]i competente vor stabili, ele
\nsele [i ex officio, con]inutul unei legi str`ine aplicabile
\n conformitate cu principiul iura novit curia. |n acest
scop, ele pot solicita informa]ii privind legea str`in` de
la Ministerul Justi]iei sau pot ob]ine con]inutul respec-
tivei legi \n orice alt mod corespunz`tor. Informa]iile
referitoare la con]inutul legii str`ine pot fi prezentate
instan]ei de c`tre p`r]ile implicate \n procedur`.
5. Recunoa[terea [i executarea silit`
a deciziilor str`ine
Capitolul IV din CDIPP (art. 94 – art. 111) con]ine
regulile de recunoa[tere [i executare silit` a deciziilor
instan]elor str`ine [i a hot`rårilor arbitrale str`ine.
5.1. Decizia unei instan]e str`ine
Articolul 94 din CDIPP are urm`torul con]inut:
„Deciziile unei instan]e str`ine vor fi considerate
echivalente cu deciziile pronun]ate de instan]ele Republicii
Slovenia [i vor produce acela[i efect juridic \n Republica
Slovenia numai dac` au fost recunoscute de o instan]`
sloven`. O solu]ie pronun]at` de o instan]` va fi de aseme-
nea considerat` ca fiind o decizie a unei instan]e str`ine
conform descrierii din paragraful 1 de mai sus. O decizie
adoptat` de un alt organ, care este considerat` echivalent`
cu o decizie sau solu]ie a unei instan]e din ]ara \n care a
fost pronun]at` va fi tratat` ca o decizie a unei instan]e
str`ine dac` subiectul acesteia intr` sub inciden]a arti-
colului 1 din prezenta lege.“
|n leg`tur` cu aceasta, articolul 106 din CDIPP are
urm`torul con]inut: „Recunoa[terea [i executarea silit` a
unei hot`råri arbitrale str`ine va fi refuzat` dac` instan]a
constat` c`, \n conformitate cu sistemul de drept al
Republicii Slovenia, chestiunea ce face obiectul contesta]iei
nu poate fi solu]ionat` pe cale arbitral`; sau c` efectele
recunoa[terii sau execut`rii silite a respectivei hot`råri
ar contraveni interesului public al Republicii Slovenia;
sau c` nu exist` reciprocitate etc.“ (n.n. K.P.).
Procedura de recunoa[tere a deciziei unei instan]e
str`ine sau a unei hot`råri arbitrale str`ine va fi ini]iat`
pe baza unei propuneri \n acest sens. Orice persoan`
care \ntrune[te condi]iile legale va avea dreptul de a
solicita recunoa[terea deciziei unei instan]e str`ine \n
chestiuni care privesc statutul personal. Decizia prin
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
requested to recognize the award, the former will ge-
nerally deserve more attention since the place of arbi-
tration results in an immediate connection, which is
always to be taken into account. Of course, even the
second comparison is important since, in case of con-
flict with it, the award will generally not be recognized.
6. Violation of public order
The grounds for setting aside are stated in
Art. 477 CCP. According to this provision setting aside
of an arbitral award may be claimed in ten cases an
especially, if the arbitral award is contrary to the public
order of the Republic of Slovenia; (subpar. 9).
An award may be set aside if the award violates the
public order of the Republic of Slovenia. It is generally
accepted that in this case the setting aside is allowed
only if those cogent regulations which could be classi-
fied under the classical concept of public order (as con-
stitutional and other public order issues) were violated.
This by no means includes all mandatory regulations
but rather represents a narrow circle of fundamental
legal rules.
In this connection the Kayo – Radenska, (Kayo,
Austria & v. Radenska, Slovenia, (ex SFRY) case are
particularly well known. The Supreme Court of the
Republic of Slovenia in KAJO-Radenska case set aside
the arbitral award (rendered on 7 July 1988 by FTAC
in Belgrade, Yugoslavia) by its decision of 3 July 1991
No. II Ips 14/92. The ruling of the Supreme Court
viewed the prohibition of monopoly market position as
a part of public order and declared it to be a constitu-
tional issue (underlined K. P.).
* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportului
prezentat de autor la Conferin]a interna]ional` organizat` de
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei la data de 9 iunie 2006 [i este pu-
blicat cu acordul autorului.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
care se recunoa[te hot`rårea unei instan]e judec`tore[ti
str`ine sau hot`rårea unei instan]e arbitrale str`ine va fi
pronun]at` de un complet unic al instan]ei competente.
Jurisdic]ia local` pentru recunoa[terea hot`rårii unei
instan]e str`ine sau a unei hot`råri arbitrale str`ine va
apar]ine instan]ei pe raza c`reia urmeaz` s` aib` loc
punerea \n executare a respectivei hot`råri. Dac` nu a
fost emis` nici o decizie special` cu privire la recu-
noa[terea hot`rårii unei instan]e str`ine sau a unei ho-
t`råri arbitrale str`ine, atunci orice instan]` poate deli-
bera \n mod preliminar asupra recunoa[terii unei
asemenea hot`råri, cu un efect limitat exclusiv la respec-
tiva procedur` (a se vedea: articolul 108 din CDIPP).
|ntre interesul public al locului arbitrajului [i cel al
statului c`ruia i se va solicita ulterior s` recunoasc` o
hot`råre arbitral`, \n general, cel dintåi merit` mai mult`
aten]ie, deoarece locul arbitrajului conduce la o conexiune
imediat` care trebuie avut` \n vedere \ntotdeauna. F`r`
indoial` c`, [i al doilea termen al compara]iei este impor-
tant \ntrucåt, \n cazul unui eventual conflict cu acesta, \n
general, hot`rårea arbitral` nu va fi recunoscut`.
6. |nc`lcarea ordinii publice
Temeiurile pentru refuzul recunoa[terii [i execut`rii
silite a unei hot`råri arbitrale str`ine sunt expuse \n
art. 477 CPC. Conform prevederilor acestuia, un astfel de
refuz poate fi solicitat \n zece cazuri [i, \n mod special, \n
cazul \n care hot`rårea arbitral` contravine interesului
public al Republicii Slovenia; (subparagraful al 9-lea).
Recunoa[terea [i executarea silit` a unei hot`råri arbi-
trale pot fi refuzate dac` respectiva hot`råre contravine
interesului public al Republicii Slovenia. |n general se
accept` c`, \n acest caz, refuzul este permis numai dac` au
fost \nc`lcate acele reglement`ri solide care ar putea fi con-
siderate ca definitorii pentru conceptul clasic de interes
public (aspecte constitu]ionale [i alte aspecte legate de
interesul public). Acesta nu include sub nici o form` toate
reglement`rile obligatorii, ci mai curånd reprezint` un
cerc \ngust de principii juridice fundamentale.
|n leg`tur` cu aceasta, este \n mod special cunoscut
cazul Kayo – Radenska (Kayo, Austria vs. Radenska,
Slovenia (ex RSFI). |n cazul KAJO-Radenska, Curtea
Suprem` a Republicii Slovenia a refuzat recunoa[terea
hot`rårii arbitrale (pronun]ate la 7 iulie 1988 de FTAC
la Belgrad, Iugoslavia) prin Decizia sa nr. II Ips 14/92
din 3 iulie 1991. |n motivarea sa, Curtea Suprem` a in-
terpretat interzicerea pozi]iei de monopol pe pia]` ca
parte a interesului public [i a declarat c` aceasta repre-
zint` o problem` de natur` constitu]ional` (n.n. K. P.).
15
 Studii, articole, comentarii

Considera]ii introductive cu privire

la dreptul la un proces echitabil
[i arbitrajul comercial interna]ional*
dr. Victor T`n`sescu
arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei
drd. Crengu]a Ioana Leaua
arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

1. Introducere interna]ional` prive[te \ns`[i posibilitatea solu]ion`rii

Art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor
Omului, dispune: „1. Orice persoan` are dreptul la jude-
carea \n mod echitabil, \n mod public [i \ntr-un termen
rezonabil a cauzei sale, de c`tre o instan]` independent` [i
impar]ial`, instituit` de lege, care va hot`r\ fie asupra
\nc`lc`rii drepturilor [i obliga]iilor sale cu caracter civil,
fie asupra temeiniciei oric`rei acuza]ii \n materie penal`
\ndreptate \mpotriva sa“.
Problema de principiu pe care ne propunem s` o
analiz`m \n cuprinsul prezentului articol este dac` obli-
ga]ia de respectare a prevederilor art. 6 din Conven]ia
European` a Drepturilor Omului privind dreptul la un
proces echitabil revine numai instan]elor judec`tore[ti
statale sau/[i tribunalelor arbitrale, \n arbitrajul comer-
cial interna]ional.
|n clarificarea acestei chestiuni, se ridic` dou` pro-
bleme principale, pe care ne propunem s` le analiz`m
\n prezentul articol:
– o prim` problem` prive[te \ns`[i posibilitatea
solu]ion`rii litigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu-
]ionarea prin arbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elor
statale este sau nu contrar` art. 6 din Conven]ia Euro-
pean` a Drepturilor Omului;
– o a doua problem` este dac` art. 6 din Conven]ia
European` a Drepturilor Omului se aplic` \n mod
direct procedurii arbitrale.
2. Cu privire la \ntrebarea dac` competen]a
instan]elor arbitrale este contrar` art. 6 din
Conven]ia European` a Drepturilor Omului
O prim` problem` care s-a pus \n practica
litigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu]ionarea prin
arbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elor statale este sau
nu contrar` art. 6 din Conven]ia European` a Drep-
turilor Omului.
Se observ` c` art. 6 din Conven]ia European` a
Drepturilor Omului face vorbire despre dreptul la jude-
carea cauzei sale de c`tre o instan]` prev`zut` de lege.
Or instan]ele arbitrale nu sunt prev`zute de lege \n
majoritatea situa]iilor, fiind mai rare \mprejur`rile \n
care legisla]iile na]ionale stabilesc existen]a unor arbi-
traje obligatorii. Chiar dac` anumite instan]e arbitrale
sunt prev`zute de lege sau posibilitatea organiz`rii lor
este prev`zut` de lege, atåt timp cåt organizarea [i func-
]ionarea lor, precum [i cazurile \n care au competen]`
sunt totu[i stabilite de chiar aceste instan]e arbitrale [i
de p`r]ile care semneaz` conven]iile arbitrale, iar nu de
lege, nu se poate considera c` acele instan]e arbitrale ar
fi „instan]e prev`zute de lege“ \n sensul art. 6 din Con-
ven]ia European` a Drepturilor Omului.
De aceea, s-a ridicat la un moment dat \ntrebarea
dac` \ns`[i existen]a unor instan]e arbitrale nu
reprezint` o \nc`lcare a prevederilor art. 6 din Conven-
]ia European` a Drepturilor Omului.
Solu]ionånd aceast` problem` de drept \n cazul
Axelsson and others vs. Sweden, Comisia European` a
Drepturilor Omului a decis c` existen]a conven]iilor
arbitrale nu este contrar` art. 6, deoarece are la baz`
consim]`måntul p`r]ilor [i este consecin]a natural` a
dreptului lor de a-[i reglementa rela]iile dintre ele, prin
acordul lor, \n forma pe care o consider` potrivit`.

16 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

3. Cu privire la \ntrebarea dac` art. 6 din
Conven]ia European` a Drepturilor Omului se
aplic` \n mod direct procedurii arbitrale.
O a doua problem` intens discutat` la nivel interna-
]ional este dac` art. 6 din Conven]ia European` a Drep-
turilor Omului se aplic` \n mod direct procedurii arbi-
trale. Asupra acestui aspect s-au pronun]at atåt instan-
]ele statale, cåt [i Curtea European` a Drepturilor
Omului, problema fiind de asemenea dezb`tut` \n lite-
ratura de specialitate din diverse ]`ri.
3.1. Punctul de vedere al diverselor instan]e statale
Solu]iile din jurispruden]a instan]elor din diverse
state, \n solu]ionarea fie a cererilor de recunoa[tere [i
executare a unor hot`råri arbitrale str`ine, fie \n
ac]iunile avånd ca obiect anularea hot`rårilor arbitrale,
au avut nuan]e diferite:
Potrivit unor instan]e, Conven]ia European` a
Drepturilor Omului nu se aplic` direct \n privin]a arbi-
trajului comercial, deoarece prive[te numai statele [i
instan]ele statale, iar nu [i organiza]iile non profit, care
nu sunt instan]e, \n sensul acestei conven]ii. |n acest
sens cit`m motivarea Cur]ii de Apel Paris, pronun]at` \n
cazul Cubic Defence Systems vs. Chambre de Commerce
Internationale la 15 septembrie 1998, decizia din
20 februarie 2001, pronun]at` de Curtea de Casa]ie
din Fran]a, \n aceea[i cauz`.
Alte instan]e au considerat c` tribunalul arbitral tre-
buie s` respecte regulile fundamentale ale unui proces
echitabil. Cit`m \n acest sens decizia din 11 iunie 2001,
a Cur]ii Supreme Elve]iene1 [i decizia din 9 noiembrie
2000 a Cur]ii Supreme Elve]iene2.
3.2. Punctul de vedere al doctrinei
|n literatura de specialitate au fost de asemenea for-
mulate opinii diverse asupra aplicabilit`]ii directe a
art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului.
Exist` lucr`ri \n care se afirm` expres c` cerin]ele
art. 6 al Conven]iei Europene a Drepturilor Omului se
aplic` [i \n materie de arbitraj3.
Mai mult, s-a subliniat [i faptul c` nu doar arbitrii,
ci [i alte persoane care au un rol \n desf`[urarea proce-
durii arbitrale, cum este autoritatea de nominare sau cea
care are competen]a de solu]ionare a cererilor de ab]i-
nere sau recuzare – fie ea instan]a judec`toreasc`, o
anumit` persoan` sau chiar institu]ia arbitral`, prin or-
ganele ei, \n func]ie de regulamentul [i legisla]ia pro-
cedural` aplicabil` – sunt ]inute a respecta drepturile
p`r]ilor la un proces echitabil. Astfel, s-a afirmat4 expli-
cit faptul c` „Toate persoanele implicate \n conducerea
unei proceduri arbitrale au datoria de a se asigura c` cu-
nosc principiile drepturilor omului“...
|n alte lucr`ri, este precizat un punct de vedere mai
nuan]at, potrivit c`ruia nu toate cerin]ele
art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului
se pot aplica \n materie de arbitraj, ci numai unele5.
Autorul citat arat`, referindu-se [i la practica Cur]ii
Europene a Drepturilor Omului, c` p`r]ile pot renun]a
la dreptul de a se adresa unei instan]e stabilite de lege
prin \ns`[i semnarea conven]iei arbitrale, precum [i la
dreptul ca procesul s` aib` loc \n mod public, renun-
]area la aceste drepturi fiind implicit` prin semnarea
conven]iei arbitrale, astfel c` cel pu]in aceste dou`
cerin]e ale art. 6 nu sunt obligatoriu a fi respectate de
tribunalele arbitrale.
3.3. Jurispruden]a Comisiei [i Cur]ii Europene
a Drepturilor Omului
Comisia [i Curtea European` a Drepturilor Omului,
\n deciziile lor, s-au pronun]at \n mai multe rånduri
asupra aplic`rii art. 6 din Conven]ia European` a
Drepturilor Omului cu privire la procedura arbitral`.
Astfel, a fost f`cut` o distinc]ie \ntre arbitrajul obligato-
riu conform unor legisla]ii statale (spre exemplu \n
materia dreptului muncii, \n Germania, sau \n materia
dreptului societar, \n Suedia) [i arbitrajul voluntar, per-
mis p`r]ilor de legisla]ia statelor respective, dar \n pri-
vin]a c`rora p`r]ile au libertatea de a alege:
|n privin]a arbitrajului obligatoriu potrivit legii sta-
tului \n care acesta se desf`[oar`, Comisia European` a
Drepturilor Omului a decis faptul c` este obligatorie

1
Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA, 2001, p. 566.
2
Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA Bulletin 2001, p. 95.
3
Peter Schlosser, \n Friedrich Stein, Martin Jonas, „Kommentar zur Zivilprozeflordnung“ sec. 1042, nota. 6.
4
Sir Michael J. Mustill and Stuart Boyd, „Commercial Arbitration 2001 – Companion Volume to the Second Edition“, Butterworths,
London, 2001, p. 79.
5
Christoph Liebscher, „The Healty Award“ Challange in International Commercial Arbitration“ p. 112 [i urm.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 17

 Studii, articole, comentarii

respectarea art. 6 din Conven]ia European` a Dreptu- 4. Concluzii

rilor Omului6.
|n privin]a arbitrajului voluntar, \ns`, Comisia [i
Curtea European` a Drepturilor Omului au apreciat c`
prin semnarea clauzei arbitrale p`r]ile au renun]at \n
mod voluntar la exercitarea unei p`r]i a drepturilor pre-
v`zute de art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor
Omului, anume la dreptul la solu]ionarea litigiului de
c`tre o instan]` prev`zut` de lege, alegånd una conven-
]ional`, precum [i la dreptul la solu]ionarea public` a
litigiului. Men]ion`m, \n acest sens, cazul R vs.
Switzerland, cazul Pastore vs. Italy [i cazul Osmo Suova-
niemi and others vs. Finland.
Nu se consider` \ns` c` p`r]ile au renun]at implicit,
prin semnarea conven]iei arbitrale, la dreptul ca proce-
sul s` se desf`[oare \n mod echitabil [i \ntr-un termen
rezonabil, de o instan]` independent` [i impar]ial`.
Totu[i, \n anumite condi]ii, a fost acceptat ca p`r]ile s`
renun]e la dreptul de a invoca lipsa de impar]ialitate a
unui arbitru, cu condi]ia ca aceasta s` fi fost f`cut` \n
cuno[tin]a motivului ce genereaz` aceast` lips`, ca
renun]area s` se fi f`cut \ntr-o manier` neechivoc` [i ca
legea aplicabil` procedurii de solu]ionare a litigiului s`
permit` o astfel de renun]are. |n acest sens este, spre
exemplu, motivarea \n cazul Osmo Suovaniemi and
others vs. Finland.
R`måne, a[adar, la latitudinea legisla]iei procedurale
na]ionale s` stabileasc` elementele care sunt de ordine
public` din ansamblul drepturilor procesuale men]iona-
te \n cadrul art. 6 din Conven]ia European` a Drep-
turilor Omului.
Totu[i, Comisia a precizat c` responsabilitatea
statelor nu este exclus` complet nici \n cazul arbitraju-
lui voluntar, \ns` se manifest` \n controlul pe care \l
exercit` asupra hot`rårii arbitrale \n procedura de
recunoa[tere [i executare a hot`rårilor arbitrale, precum
[i \n cea de anulare a hot`rårilor arbitrale, \n care
instan]ele statale sunt chemate s` asigure garantarea ca-
racterului echitabil [i corectitudinii procedurilor arbi-
trale, precum [i faptul c` acestea s-au desf`[urat cu
respectarea drepturilor fundamentale, \n mod special
dreptul de a fi ascultat. O astfel de abordare se reg`se[te
\n cazul Heinz Schiebler vs. Germany [i cazul Jakob Boss
Sohne vs. Germany.
Concluzia care se poate trage din practica Cur]ii
Europene a Drepturilor Omului este aceea c`, de[i
art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omu-
lui nu este aplicabil \n mod direct \n procedura arbitra-
jului comercial interna]ional, totu[i, prin mecanismul
legisla]iei privitoare la recunoa[terea [i executarea
hot`rårilor arbitrale, precum [i privitoare la anularea
hot`rårilor arbitrale, instan]ele statale verific`, \n
limitele legisla]iei lor interne, dac` tribunalul arbitral a
respectat anumite prevederi care se reg`sesc [i \n cuprin-
sul art. 6, de asigurare a unui proces echitabil.
Observ`m c`, atåt prevederile Conven]iei de la New
York (1958) cåt [i dispozi]iile diverselor legisla]ii na]io-
nale cu privire la recunoa[terea hot`rårilor arbitrale
str`ine, precum [i cu privire la anularea hot`rårilor arbi-
trale fac men]iune despre cerin]a ca hot`rårea arbitral`
s` respecte ordinea public`.
Or, astfel cum a fost re]inut \n literatura juridic` de
specialitate, ordinea public` de drept interna]ional pri-
vat \nglobeaz`, al`turi de ordinea public` de drept mate-
rial, [i ordinea public` de drept procedural. Este
sanc]ionat` nu doar \nc`lcarea de c`tre tribunalele arbi-
trale a normelor de ordine public` de drept material, ci
[i \nc`lcarea normelor de drept procesual. Ordinea pu-
blic` are a[adar [i o dimensiune procedural`7. Acest
punct de vedere este exprimat [i de autorii romåni care
au subliniat c` „pot fi socotite \nc`lc`ri ale ordinii publice
de drept interna]ional privat romån [i \nc`lcarea principi-
ilor fundamentale ale procesului „contradictorialitatea,
egalitatea de drept, dreptul de ap`rare“ 8.
Urmeaz` prin urmare ca, prin raport la legisla]ia sta-
tului a c`rui lege procedural` este aplicabil` \n litigiul
arbitral respectiv, tribunalul arbitral s` stabileasc` dac`
[i \n ce m`sur` prevederile art. 6 din Conven]ia Euro-
pean` a Drepturilor Omului fac parte din normele pro-
cedurale de ordine public` [i s` le aplice ca atare.
Spre exemplu, \n dreptul romån, principiul respec-
t`rii egalit`]ii p`r]ilor \n asigurarea unui proces
echitabil, face parte din ordinea de drept public proce-
dural intern`, fiind considerat [i parte din ordinea pu-
blic` de drept interna]ional privat, urmare a prevederii

6
A se vedea, \n acest sens, cazul Bramelid and Malmstrom vs. Sweden.
7
Jean François Paudret, Sebastian Besson, „Droit comparé de l’arbitrage international“ – LGDJ, 2002, cap. „Exequatur des sentences
étrangères“, p. 887, paragraful 910, p. 888, paragraful 911, p. 908 paragraful 936 [i p. 910 paragraful 936.
8
V. M. Ciobanu, „Executarea sentin]elor arbitrale str`ine \n Romånia“ – comunicare la simpozionul aniversar a 50 de ani a Cur]ii de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei [i a Municipiului Bucure[ti, 2003.

18 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

lui \n tratate interna]ionale. Art. 6 din Conven]ia Euro-
pean` a Drepturilor Omului este aplicabil \n Romånia
[i face parte integrant` din ordinea public` intern` \n
baza art. 20 din Constitu]ia Romåniei, care dispune“
(1) Dispozi]iile constitu]ionale privind drepturile [i li-
bert`]ile cet`]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n con-
cordan]` cu Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
cu pactele [i cu celelalte tratate la care Romånia este parte.
(2) Dac` exist` neconcordan]e \ntre pactele [i tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
Romånia este parte, [i legile interne, au prioritate regle-
ment`rile interna]ionale“. Limitele de exercitare a drep-
turilor procedurale prev`zute \n art. 6 din Conven]ia
European` a Drepturilor Omului, \n m`sura \n care
p`r]ile pot renun]a la acestea, se reg`sesc \ns` \n Codul
de procedur` civil`, a c`rui Carte a IV-a se refer` la pro-
cedura arbitrajului.
A[a fiind, pentru arbitrajele interna]ionale \n care se
aplic` legea procedural` romån`, modalitatea concret`
de ac]iune a p`r]ii care consider` c`, \n activitatea sa, tri-
bunalul arbitral a \nc`lcat normele procedurale de
ordine public`, este de formulare a unei ac]iuni \n anu-
lare, [i numai \n m`sura \n care instan]ele statale nu
respect`, la råndul lor, principiile unui proces echitabil,
[i ulterior pronun]`rii unei hot`råri irevocabile cu privi-
re la ac]iunea \n anulare, exist` deschis` calea unei ac]i-
uni \n fa]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului.
In egal` m`sur`, consider`m posibil` formularea
unei ac]iuni \n fa]a Cur]ii Europene a Drepturilor
Omului [i \n situa]ia nerespect`rii principiilor unui
proces echitabil de c`tre instan]ele romåne \nvestite cu
o cerere de recunoa[tere [i executare \n Romånia a unei
hot`råri arbitrale pronun]ate \n str`in`tate, \n fa]a c`-
rora se invoc` \nc`lcarea normelor procedurale romåne
de ordine public` interna]ional`.

* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportului prezentat de autori la Conferin]a interna]ional` organizat` de Curtea de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei la data de 9 iunie 2006.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 19

 Studii, articole, comentarii

Raporturile juridice \n
arbitrajul comercial
conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop
arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei

1. Preliminarii reg`sesc [i \n materia constituirii [i organiz`rii arbitraju-

Arbitrajul comercial este o institu]ie mixt`, de drept
procesual [i de drept material, ea r`månånd sub aspec-
tul raportului juridic o institu]ie de drept procesual.
Transformarea „dreptului de judecat`“ din domeniul
competen]elor autorit`]ilor publice, puterea judec`to-
reasc` \n domeniul justi]iei private creeaz` noi raporturi
juridice [i de ast` dat` acestea sunt de drept privat. |ns`
solu]iile care se pronun]` sunt recunoscute de
autorit`]ile publice cu puterea egal` a unei hot`råri
judec`tore[ti, scopul fiind acela de a fi pus` \n executare
cu concursul autorit`]ilor statului care au competen]` \n
aceast` materie.
Elementul central al arbitrajului, care d` o distinc]ie
acestuia, o constituie conven]ia arbitral`, pe care
urmeaz` s` o analiz`m din aceast` perspectiv`.
Conven]ia arbitral` constituie elementul central al
arbitrajului privat. Competen]a material` a instan]elor
judec`tore[ti fiind de ordine public`, are o singur`
excep]ie, anume trecerea litigiului respectiv de la justi]ia
statal` realizat` de puterea judec`toreasc`, \n compe-
ten]a justi]iei private, organizat` legal sub forma arbi-
trajului privat – institu]ionalizat sau ad-hoc.
Ca element central – conven]ia arbitral` este aceea
care antreneaz` excep]ia de competen]` material`, prin
traducerea litigiului de la puterea judec`toreasc` \n
favoarea arbitrajului, fiind o alternativ` jurisdic]ional`.
Arbitrul are aceast` putere invocat` din lege [i din
conven]ia p`r]ilor, \ntemeiat` pe consim]`måntul liber
exprimat ca efect al libert`]ii contractuale de care am
men]ionat.
La baza sistemului Codului nostru civil st` teoria
contractualist` a dreptului, principiul autonomiei de
voin]` [i cel al libert`]ii contractuale, principii care se
lui privat, inclusiv \n activitatea desf`[urat` de arbitrii
pe toat` durata procedurii.
|mp`rt`[ind punctul de vedere c` arbitrajul este o
activitate jurisdic]ional` bazat` pe teoria contractualist`,
definim conven]ia arbitral` ca fiind acordul de voin]` al
p`r]ilor – deopotriv` persoane fizice sau persoane juridice
care au calitatea de subiecte de drept – \ncheiat cu privire
la solu]ionarea diferendului dintre ele pe cale arbitral`1.
Mai nuan]at, s-a exprimat opinia \n literatura juridic`
c` arbitrajul are o natur` mixt`: el este conven]ional
prin origine [i jurisdic]ional prin func]ie2.
|n literatura juridic`, problematica contractului de
arbitraj nu a fost dezb`tut` decåt sporadic; cei mai mul]i
autori se limiteaz` atunci cånd abordeaz` acest act
juridic, analizåndu-l \n accep]iunea de conven]ie arbi-
tral`, care se reg`se[te \n practica arbitral` sub dou`
forme: clauza compromisorie [i compromisul arbitral.
Este de re]inut c` \n dreptul material – Codul civil [i,
de altfel, restul legisla]iei romåne – nu este men]ionat
expres din care perspectiv` s-ar putea afirma c` este un
contract nenumit \n dreptul material. Deci Codul civil
nu se ocup` expres de conven]ia arbitral` [i cu atåt mai
mult nu o define[te3.
|n schimb, \n art. 340 [i urm. C. proc. civ. g`sim de-
numirea de conven]ie arbitral`. Potrivit art. 340 din
Cod: „Persoanele care au capacitate deplin` de exerci]iu a
drepturilor pot conveni“, art. 3401: „Arbitrajul poate fi
\ncredin]at prin conven]ie arbitral`...“, art. 341
alin. (1): „Arbitrajul se organizeaz` [i se desf`[oar` potri-
vit conven]iei arbitrale...“, art. 343 alin. (1): „conven]ia
arbitral` se \ncheie \n scris...“ [i a[a mai departe.
Conven]ia de arbitraj, de lege lata, este reglementat`
de Codul de procedur` civil`, adic` de dreptul proce-
sual, [i nu de cel material unde firesc ar trebui s`-[i

1
A se vedea I. Le[, Drept procesual civil, Editura Lumina Lex, 2003, p. 489, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, – vol. II, Editura
Servosat, 2001, p. 336.
2
A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servosat, 2001, p. 336.
3
A se vedea V. Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Editura Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 82.

20 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii
g`seasc` locul, de unde s-ar putea considera c` are o
natur` preponderent procesual`. Ca natur` juridic`, con-
ven]ia de arbitraj poate fi civil` sau comercial`, derivånd
din natura litigiului dedus judec`]ii, dar \[i p`streaz`
accentul s`u procesual.
Chiar dac` deocamdat` \[i g`se[te sediul materiei \n
Codul de procedur` civil`, condi]iile de valabilitate ale
acesteia sunt cele din Codul civil, ca pentru orice act
juridic (contract), ceea ce ne \ndeamn` s` credem c` are
o natur` dual`, dac` nu chiar hibrid`: civil` [i procesu-
al` sau comercial` [i procesual`, dup` caz.
De lege ferenda, inconvenientul pare s` poat` fi l`mu-
rit, prin cuprinderea conven]iei de arbitraj, \n proiectul
noului Cod civil, adoptat deja de Senatul Romåniei \n
[edin]a din 13.09.2004. Proiectul a fost trimis \n con-
formitate cu art. 75 din Constitu]ia Romåniei, republi-
cat`, spre dezbatere [i adoptare la Camera Deputa]ilor
care este Camer` decizional`, \n regimul constitu]ional
actual.
|n Proiect, la Capitolul XV, sub denumirea „Conven-
]ia de arbitraj“, \i sunt consacrate articolele 1770-1776,
proiectul p`strånd aceea[i inconsecven]` \n clarificarea
no]iunilor de „contract“ [i de „conven]ie“.
|n art. 1770 C. civ. din proiect este ar`tat` no]iunea:
„Conven]ia de arbitraj este contractul prin care p`r]ile
convin s` supun` un litigiu existent sau eventual hot`rårii
unuia sau mai multor arbitri, numi]i potrivit legii“.
Inconsecven]a de simetrie a legiuitorului romån,
devenit` o tradi]ie, pare s` se transmit`, \ntrucåt la
sfår[it uit` \nceputul. |n chiar definirea no]iunii din
proiectatul art. 1770 se face trimitere la o lege de pro-
cedur`, iar \n art. 1776 leguitorul chiar se ocup` de pro-
cedura arbitral`, ceea ce nu ar fi cazul \ntr-un cod civil
– lege de drept material.
Conven]ia arbitral` nu se confund` cu contractul de
arbitru care se refer` la natura [i efectele raporturilor
juridice privitoare la drepturile [i obliga]iile p`r]ile – ale
arbitrilor [i ale institu]iei de arbitrare – \n cadrul litigi-
ilor arbitrale4.
Sub forma unei reglement`ri limitate de contract,
conven]ia de arbitraj \[i g`se[te, \n Codul civil, o vag`
reglementare al`turat` contractului de mandat [i celui
de tranzac]ie, respectiv \n art. 1537 din C. civ., care
prevede: „Facultatea de a face o tranzac]ie cuprinde pe
aceea de a face un compromis“; dac` re]inem remarca din
4
A se vedea T. Prescure, R. Cri[an, Despre natura raporturilor juridice dintre arbitru [i parte \n litigiile arbitrale, articol publicat \n Revista
de drept comercial nr. 10/2003, p. 37.
5
Idem.
6
A se vedea C.S.J., S. com., Decizia nr. 1948/1999, publicat` \n Buletinul Jurispruden]ei pe anul 1999, p. 351.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
literatura juridic`, c` semnifica]ia cuvåntului „compro-
mis“ folosit de text este acela de conven]ie arbitral`5.
Este locul unde se poate face afirma]ia c` \mprejurarea
nu este deloc singular`, pentru c` [i tranzac]ia este regle-
mentat` material (art. 1704 C. civ.) [i procesual
(art. 271 C. proc. civ.).
2. Specificul conven]iei arbitrale, pe care l-am anti-
cipat la punctul precedent, const` \n aceea c`, dup` cum
rezult` din art. 341 alin. (1) [i 343 alin. (2) din C. proc.
civ., pot exista dou` forme ale conven]iei arbitrale, ceea
ce \i [i d` o configura]ie juridic` aparte: a) Clauza com-
promisorie [i b) compromisul arbitral.
2.1. Clauza compromisorie, apare \nscris` \n con-
tractul principal, a[a cum prevede art. 343 alin. (2),
teza I din C. proc. civ., [i este o form` a contractului de
arbitraj, cea mai des \ntålnit` \n practic`, atåt \n arbi-
trajul de stat organizat pån` \n anul 1985, cåt [i dup`
aceea, cånd activitatea arbitral` a fost reintrodus`.
Astfel, s-a decis c` dac` p`r]ile au convenit \n anul
1991 ca eventualele litigii contractuale s` fie solu]ionate
de Arbitrajul de stat, chiar dac` acesta a fost desfiin]at \n
anul 1985, respectiva op]iune este valabil` ulterior dac`
din modul de redactare se interpreteaz` c` rezult` voin]a
p`r]ilor, \n mod expres, de a \nl`tura competen]a
instan]elor judec`tore[ti6 \n favoarea arbitrajului.
Clauza compromisorie const` \n aceea c` p`r]ile, cu
prilejul \ncheierii unui contract comercial sau civil, \n
capitolul referitor la „litigii“ sau \n alt fel, insereaz` \n
mod expres men]iunea sub form` de clauz` distinct`, ca
\n cazul \n care se vor ivi probleme litigioase \n leg`tur`
cu interpretarea [i executarea contractului, ele convin
anticipat ca acel litigiu s` fie solu]ionat pe calea arbitra-
jului, ar`tånd institu]ia arbitral` (\n cazul arbitrajului
institu]ionalizat), numele arbitrilor sau modalitatea de
numire a acestora.
|n privin]a raportului care exist` \ntre conven]ia
arbitral` \ncheiat` sub forma clauzei compromisorii [i
contractul \n care aceasta este inserat`, s-ar putea crede
la prima vedere c` ar fi de la principal la accesoriu,
potrivit principiului accesorium sequitur principale [i, \n
consecin]`, de soarta contractului principal (ex. un con-
tract de antrepriz`) ar depinde contractul accesoriu
(clauza compromisorie), deci condi]iile de validitate ale
21
 Studii, articole, comentarii
primului s-ar putea r`sfrånge [i fa]` de cel de al doilea.
Legiuitorul a dorit altfel, fiindc` alin. (2) al
art. 3431 C. proc. civ. statueaz` c` eficacitatea juridic` a
clauzei compromisorii este independent` de valabilitatea
contractului \n care a fost \nscris`. Deci, valabilitatea
clauzei compromisorii nu depinde de valabilitatea con-
tractului \n care a fost inserat`, fiind important` aceast`
prevedere, pentru c` fiind independent`, ea stabile[te
competen]a [i procedura de urmat, sau trimite la aceas-
ta, dup` care este analizat contractul care face obiectul
litigiului. De exemplu, dac` s-ar cere anularea contrac-
tului de baz`, acel motiv de nulitate nu prive[te \n prin-
cipiu conven]ia arbitral`.
A[a fiind, clauza compromisorie nu va fi afectat` de
alte motive sau \mprejur`ri ce se r`sfrång asupra con-
tractului, cum ar fi imposibilitatea execut`rii acestuia
datorit` interven]iei for]ei majore. Clauza compromiso-
rie poate s` fie nul` sau inoperant` independent de con-
tract, \mprejur`rile respective privesc numai acel con-
tract, clauzele invocate sunt separate \ntre ele, cum sunt
[i cele dou` contracte [i efectele la fel diferite. Este
esen]ial de re]inut c` ele vor fi analizate separat, de
exemplu, decesul arbitrului desemnat de p`r]i face ino-
perant arbitrajul, dar cel`lalt contract r`måne func-
]ional.
Independen]a clauzei compromisorii este \ns` rela-
tiv`, pentru c` pot fi situa]ii de fapt ce pot afecta ambele
contracte, exemplific`m lipsa consim]`måntului p`r]ilor.
Independen]a clauzei compromisorii se justific`
logic \n sensul c` dac` ar fi influen]at` \n vreun fel de
neajunsurile contractului \n care este inserat`, ea nu ar
putea s` \[i ating` scopul propus, adic` ar \mpiedica
solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor, avånd de analizat [i
pronun]at o solu]ie cu privire la contractul \n care a fost
introdus`.
|n doctrin` [i \n practica arbitral` s-a remarcat c` \n
con]inutul clauzei compromisorii se g`se[te materia-
lizat` voin]a p`r]ilor privind stabilirea competen]ei ca
litigiul dintre ele s` fie supus arbitrajului. Este proroga-
rea de competen]` material` \n favoarea arbitrajului.
Dac` are loc f`r` desemnarea arbitrilor s-a re]inut \n li-
teratura de specialitate c` „cerin]ele ce privesc compro-
misul nu i se aplic`“, reie[ind de aici c` dac` nu
\ntocmesc ulterior, cånd litigiul este pendinte, un com-
promis, aceasta face ca respectiva clauz` compromisorie
s` devin` ineficace7.
7
A se vedea M.N. Costin, I. Deleanu, Dreptul comer]ului interna]ional, vol. I, partea general`, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 1994,
p. 179, M.I. S`l`gean, Arbitrajul comercial, Editura All Beck, Bucure[ti, 2001, p. 49.
8
|n acest sens, a se vedea Hot`rårea nr. 10/30.07.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 2/2004 de Tribunalul arbitral de pe lång` Camera
de Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[, nepublicat`.
22
Opinia este \ntru totul valabil` \n cazul arbitrajului
ad-hoc, unde indicarea numelui arbitrului este impor-
tant`. Desemnarea arbitrilor apreciem c` nu este obli-
gatorie, \n cazul indic`rii unui arbitraj institu]ionalizat
(de exemplu Curtea de Arbitraj Interna]ional Bucure[ti,
Tribunalul Arbitral de pe lång` C.C.I.A. a jud. Mure[),
deoarece se consider` c`, odat` ales un asemenea orga-
nism arbitral, p`r]ile cunosc [i ader` la Regulamentul de
organizare al acelui arbitraj institu]ionalizat unde li se
ofer` spre alegere lista arbitrilor. |n Regulamentele res-
pective este prev`zut c` dac` partea påråt`, dup` intro-
ducerea cererii de arbitrare [i desemnarea arbitrului pro-
pus de reclamant, nu se prezint` \ntr-un termen acordat
\n acest sens, arbitrul se desemneaz` din oficiu de c`tre
institu]ia arbitral`. A[a c` nu \mp`rt`[im \n totalitate
opinia exprimat` \n sensul c` o clauz` compromisorie
devine automat inoperant`, deoarece scopul deslu[it al
inser`rii acesteia este clar – acela ca litigiul s` fie solu-
]ionat dup` procedura arbitral`. Ea a fost prev`zut` de
p`r]i cu scopul de a-[i produce un efect [i nu de a fi lip-
sit` de orice efect.
|n jurispruden]` s-a exprimat [i punctul de vedere c`
dac` nu sunt prev`zute numele arbitrilor [i/sau modali-
tatea de numire a lor, clauza compromisorie este imper-
fect` [i, deci, lovit` de nulitate. Este discutabil` [i prea
sever` o atare sanc]iune.
Clauza compromisorie este caracterizat` ca o con-
ven]ie deschis`, mai larg`, mai „aerisit`“, datorit` faptului
c` este \ncheiat` \nainte de na[terea litigiului, cuprinde
elemente generice [i mai pu]ine privind elementele arbi-
trajului [i va putea fi adoptat`, chiar completat`, \nainte
sau deodat` cu declan[area litigiului, fie de p`r]i, prin
adi]ionarea acesteia, fie chiar [i de organul arbitral.
Codul impune \nscrierea \n clauza compromisorie a
numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor, dar
nu instituie nici o sanc]iune dac` nominalizarea nu este
f`cut`, ca \n cazul compromisului (art. 3432 din
C. proc. civ.), motivele de nulitate fiind de strict` inter-
pretare. Se impune a se avea \n vedere regimul nulit`]ilor
procedurale prev`zute de art. 105 din Cod.
|ntr-o spe]` s-a re]inut c`, de vreme ce conven]ia
arbitral` prevede c` litigiile dintre p`r]i privind un con-
tract de executare de lucr`ri va fi solu]ionat de c`tre
Camera de Comer] a jude]ului Mure[, inten]ia p`r]ilor
a fost de a nominaliza Tribunalul arbitral de pe lång`
acea camer` de comer]8 ce rezult` din contextul clauzei.
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii

Revenind la autonomia recunoscut` relativ clauzei
compromisorii \n raport de contractul unde aceasta este
cuprins`, este de re]inut c` nulitatea, rezolu]iunea sau
rezilierea contractului principal nu atrage dup` sine
aceea[i ineficacitate [i asupra clauzei compromisorii,
arbitrii desemna]i urmeaz` s`-[i verifice competen]a [i
s` urmeze procedura.
La interferen]a autonomiei clauzei compromisorii,
\n cazul litigiilor arbitrale cu elemente de extraneitate,
\n special de drept comercial interna]ional, legea aplica-
bil` procedurii de arbitraj (aleas` de p`r]i sau determi-
nat` potrivit normelor conflictuale ale forului) poate s`
fie diferit` de legea aplicabil` contractului care prive[te
fondul litigiului. Nimic nu \mpiedic` interpretarea [i
aplicarea diferen]iat` a normelor de drept \n discu]ie,
fiind un ilustru exemplu al independen]ei dintre cele
dou` contracte.
|ntr-o spe]`9 s-a pus problema aplic`rii legii
germane fondului litigiului izvoråt din ne\n]elegerile
rezultate dintr-un contract de comision, punåndu-se
totodat` problema legii aplicabile procedurii arbitrale.
Aplicåndu-se legea forului, s-a avut \n vedere Codul
romån de procedur` civil` [i Regulamentul tribunalului
arbitral care a solu]ionat cauza, independent de faptul
c` litigiul pe fond a fost solu]ionat potrivit legii ger-
mane10.
Un alt aspect care contureaz` autonomia relativ`
dintre cele dou` conven]ii este acela c`, \n situa]ia \n
care contractul principal trebuind s` fie \ncheiat prin
\nscris sub form` autentic`, ca o condi]ie pentru validi-
tate, dar a fost \ncheiat prin act sub semn`tur` privat`,
\n privin]a validit`]ii, clauza compromisorie este deplin
valabil`.
Pentru c` natura arbitrajului este deopotriv`
contractual` [i jurisdic]ional`, duce la o alt` \mbinare a
regimului nulit`]ilor absolute [i relative, atenuånd
tr`s`tura clasic` existent` \ntre normele imperative [i
dispozitive.
De aceea, a fost rolul doctrinei [i jurispruden]ei, de a
ordona de la caz la caz, modalit`]i de interpretare, c`u-
tånd voin]a intim` a p`r]ilor [i scopul pe care l-au ur-
m`rit.
Codul, prev`zånd forma scris`, s-a pus problema
dac` lipsa acesteia atrage nulitatea, \n raport de preve-
derile imperative ale art. 343 alin. (2) din C. proc. civ.
S-a re]inut c` dac` arbitrajul sesizat este cel organizat
de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe
lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei,
forma scris` a conven]iei arbitrale nu este obligatorie,
fa]` de dispozi]iile art. 13 din Regulile de procedur` arbi-
tral`11.
|ntr-o solu]ie contrar`, s-a re]inut c` solu]ionarea pe
cale arbitral` este precedat` de conven]ia arbitral`
\ncheiat` \n scris, sub sanc]iunea nulit`]ii. |ncheierea
conven]iei arbitrale [i cerin]a conven]iei arbitrale de a se
face \n form` scris` este prev`zut` pentru c` exclude,
pentru litigiul care face obiectul ei, competen]a
instan]elor judec`tore[ti12.
Privitor la con]inutul clauzei compromisorii, acesta
se poate interpreta ca deficitar, atunci cånd se insereaz`
\n contract drept clauz` compromisorie urm`toarea for-
mul`: „litigiile dintre p`r]i, neaplanate pe cale amiabil`,
se supun spre solu]ionare instan]elor judec`tore[ti compe-
tente din Romånia sau arbitrajului“.
|n motivarea hot`rårii arbitrale se sus]ine c` pretinsa
clauz` nu face decåt s` exprime principiul general apli-
cabil, chiar f`r` o enun]are expres` \n contract, potrivit
c`ruia un atare litigiu poate fi solu]ionat fie de
instan]ele judec`tore[ti, fie de arbitraj [i nu se desprinde
c` p`r]ile au \n]eles s` dea prin conven]ia lor prioritate
arbitrajului. |n lipsa clauzei compromisorii, tribunalul
arbitral [i-a constatat necompeten]a [i a dispus
\nchiderea procedurii arbitrale13.
Solu]ia contrar` rezult` dintr-o alt` spe]` a unei alte
instan]e arbitrale, cu prilejul solu]ion`rii unui litigiu
comercial generat de neexecutarea obliga]iilor rezultånd
dintr-un contract antrepriz` \n construc]ii. S-a inserat
cu titlu de clauz` compromisorie urm`torul text: „|n caz
de ne\n]elegeri privind \ndeplinirea obliga]iilor con-
tractuale, p`r]ile vor \ncerca solu]ionarea pe cale de medi-
ere, iar \n caz contrar va fi competent tribunalul sau arbi-
trajul Camerei de Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[“.
Dup` sesizarea arbitrajului, a fost invocat` excep]ia
de necompeten]` ce a fost respins`. Succint, \n moti-

9
|n acest scop, Hot`rårea nr. 7/25.06.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 1/2004, Tribunalul arbitral de pe lång` C.C.I.A Mure[, nepu-
blicat`.
10
|n acest sens, M. T`bårc`, Codul de procedur` civil` [i comentat [i adnotat, Editura Rosetti, 2002, p. 410-411.
11
A se vedea Regulile de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie
a Romåniei elaborate \n conformitate cu art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind Camerele de Comer] [i Industrie din Romånia.
12
|n acest sens, C.S.J., S. comercial`, Decizia nr. 35 din 18 ian. 1996, publicat` \n Culegere de decizii, Editura All Beck, 2004, p. 997.
13
|n acest sens, Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea din 30 iunie 2003
pronun]at` \n Dosarul nr. 74/2003, publicat` \n Revista de drept comercial nr. 12/2003, p. 244–245.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 23

 Studii, articole, comentarii
vare, s-a re]inut c` sunt aplicabile regulile competen]ei
alternative, reclamantul fiind \ndrept`]it s` aleag` \ntre
instan]a de judecat` (tribunal) [i institu]ia arbitral` no-
minalizat` de p`r]i. |n consecin]`, dac` a ales s` sesizeze,
a[a cum au convenit \n prealabil, mai \ntåi instan]a arbi-
tral`, aceasta devine competent` s` solu]ioneze litigiul.
Clauza compromisorie, ca o conven]ie distinct`, se in-
terpreteaz` ca avånd acest efect14.
2.2. Compromisul arbitral \[i g`se[te reglementarea
de principiu \n art. 3432 din C. proc. civ. Potrivit textu-
lui „prin compromis arbitral p`r]ile convin ca un litigiu
\ntre ele s` fie solu]ionat pe calea arbitrajului, ar`tåndu-se
sub sanc]iunea nulit`]ii, obiectul litigiului [i numele arbi-
trilor sau modalitatea de numire a lor“.
|n doctrin`, compromisul este definit ca fiind o con-
ven]ie prin care p`r]ile stabilesc ca litigiul ivit \ntre ele
s` fie scos de sub jurisdic]ia ordinar` [i dat spre
solu]ionare unui arbitraj, stabilind condi]iile de
desf`[urare ale arbitrajului astfel desemnat15. Defini]ia
sugereaz` c` este vorba despre un litigiu deja pendinte.
Din acest punct de vedere, compromisul se aseam`n`
foarte mult cu o tranzac]ie, p`r]ile convenind asupra
procedurii de rezolvare a litigiului dintre ele [i asupra
faptului c` acesta urmeaz` s` fie solu]ionat \n cadrul
justi]iei private. Desigur, deosebirea dintre compromis
[i tranzac]ie r`måne esen]ial`, deoarece p`r]ile nu
tran[eaz` raportul de drept material, concesiunile reci-
proce pe care [i le fac privesc doar aspecte de compe-
ten]` [i procedur`.
Conven]ia arbitral` sub forma compromisului nu
mai este inserat` \n \nscrisul care cuprinde [i contractul
principal (civil sau comercial) [i nu mai este cazul s` se
fac` raportul dintre ele, iar problema autonomiei celor
dou` conven]ii nu se mai poate supune vreunei discu]ii,
ea fiind absolut`.
Compromisul arbitral intervine ulterior [i se refer` la
un litigiu existent deja sau cel pu]in pe cale s` se pro-
14
|n acest sens, a se vedea |ncheierea din 10.12.2004 pronun]at` \n dosarul arbitral nr. 12/2004, nepublicat`.
15
M. N. Costin, C. M. Costin, Dreptul comer]ului interna]ional, Editura Argonaut 1999, p. 183-184; T. Prescure, Curs de contracte civile,
Editura Rosetti, 2003, p. 461.
24
duc`, ceea ce poate s` presupun` c` un atare compromis
poate s` intervin` chiar [i \n ipoteza \n care un contract
asupra raportului juridic de drept material nici nu a fost
\ncheiat. Important este ca acel compromis s` aib` ca
obiect un litigiu dintre cele susceptibile de a fi solu]io-
nate pe cale arbitral` potrivit art. 340 C. proc. civ.
Pentru valabilitatea compromisului arbitral sunt
necesar s` fie \ntrunite urm`toarele condi]ii consacrate
\n doctrin`:
– contractul de arbitraj s` se refere \n mod direct la
un litigiu patrimonial care deja exist`;
– \nvoiala p`r]ilor de solu]ionare a litigiului pe calea
arbitrajului s` fie expres`, din compromisul lor s` rezul-
te f`r` echivoc c` au dat puterea de a arbitra acelor arbi-
tri pe care i-au desemnat;
– arbitrii s` fie nominaliza]i prin compromis sau s` fie
stabilit` modalitatea concret` prin care ace[tia pot fi de-
semna]i. S-a statuat c` \n lipsa desemn`rii arbitrilor,
compromisul devine nul. Ei vor putea fi desemna]i \ns`
ulterior, dac` p`r]ile st`ruie la solu]ionare pe aceast` cale;
– compromisul s` fie redactat \n scris, astfel \ncåt s`
fie stabilite toate elementele referitoare la locul, moda-
litatea de solu]ionare, durata arbitrajului.
Compromisul arbitral are acela[i obiect [i ca atare
dezleag` acela[i raport juridic ca [i clauza compro-
misorie, deosebirea esen]ial` dintre ele deriv` din faptul
c` sunt \ntocmite \n momente diferite: clauza arbitral`
compromisorie este con]inut` \n \nsu[i contractul care
anticipeaz` un eventual litigiu sau este adi]ionat` la con-
tractul principal (de exemplu, un contract de antre-
priz`); \nvestirea arbitrajului este doar o posibilitate
aleatorie (un litigiu viitor, determinabil), pe cånd com-
promisul coincide tocmai cu na[terea diferendului care
a devenit o certitudine, conflictul judiciar este pendinte.
Asem`n`rile sunt mai multe, ambele forme pro-
punåndu-[i, \n principal, \nlocuirea justi]iei statale \n
favoarea arbitrajului privat, c`ruia i se confer`, prin
voin]a p`r]ilor, putere de jurisdic]ie.
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
Metode moderne alternative de solu]ionare
a litigiilor comerciale*
asistent univ. drd. Cristina Florescu
Asemenea altor sisteme judiciare din lume, \n spe-
cial a celor din ]`rile Europei Centrale [i de Est, [i siste-
mul judiciar din Romånia este supus de cå]iva ani pro-
cesului reformator [i de modernizare cu privire la armo-
nizarea legisla]iei Romåniei cu cea comunitar`, \n
perspectiva ader`rii Romåniei la Uniunea European`.
Promovarea alternativelor de solu]ionare pe cale ami-
abil` a diferendelor \n dreptul civil [i comercial, ca [i
asigurarea unui cadru corespunz`tor dezvolt`rii [i per-
fec]ion`rii acestora \n fiecare dintre statele Uniunii Eu-
ropene, cåt [i a celor aspirante, a devenit \n ultimii ani
o politic` prioritar` a institu]iilor Uniunii Europene.
S-a observat astfel interesul crescånd al statelor
pentru orientarea comercian]ilor spre folosirea tot mai
frecvent` a metodelor alternativelor de solu]ionare a di-
ferendelor, justificate de cre[terea \n principal a volumu-
lui litigiilor \n general, dar mai ales \n dreptul comer-
cial, concomitent cu sc`derea capacit`]ii instan]elor de
drept comun de solu]ionare operativ` a acestora pe cale
judiciar`, justi]ia aflåndu-se \n criz` de volum, celeritate
[i de eficacitate.
|n acela[i context, obiectul central al reformei
legislative [i institu]ionale, \n Romånia, ca [i \n celelalte
state europene, \l constituie atåt modernizarea sistemu-
lui judec`toresc, cåt [i constituirea unor organisme ex-
trajudiciare care s` preia spre solu]ionare unele dife-
rende, prin anumite proceduri speciale, folosind mijloa-
cele alternative de rezolvare a lor.
Cunoscut [i folosit pe larg \n dreptul [i practica
]`rilor anglo-saxone, conceptul „Alternative Dispute
Resolution – ADR“ cuprinde totalitatea formelor extra-
judiciare de solu]ionare a diferendelor prin intermediul
unei ter]e p`r]i. Cu acest con]inut, el [i-a g`sit expresia
\n lucr`rile [i practica UE [i tinde spre o accep]iune ge-
neral`. Astfel, Consiliul Europei, prin dezbaterile [i
reuniunile organizate \n cadrul s`u, cåt [i a documen-
telor adoptate, a acordat o aten]ie deosebit` problema-
ticii ADR-urilor, solicitånd statelor s` o promoveze \n
diferite domenii de activitate.
*
Referatul a fost prezentat la Sesiunea [tiin]ific` din 18 noiembrie 2005, organizat` de ASE Bucure[ti \n cadrul {colii Doctorale, profilul
{tiin]e juridice.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Consiliul Europei, printr-o serie de recomand`ri
adoptate \n perioada 1997-2002, a cerut statelor mem-
bre, cåt [i celor ce vor adera la UE s` opereze \n legis-
la]ia lor o serie de m`suri cu caracter preventiv care s`
reduc` num`rul cauzelor civile [i comerciale din acti-
vitatea instan]elor, \ncurajåndu-se [i facilitåndu-se
folosirea metodelor alternative de solu]ionare a litigiilor,
\n principal a medierii [i concilierii, atåt \n materie
civil`, cåt mai ales comercial`, promovånd astfel o
politic` prioritar` de stimulare [i organizare a acestor
metode moderne alternative.
Documentul intitulat „Green Paper“ sau „Carta
Verde“ referitor la metodele alternative de rezolvare a
diferendelor \n dreptul civil [i comercial este elaborat \n
2002 de Comisia European`. Aceast` Cart` con]ine 36
de pagini, fiind consacrat` unui studiu general asupra
ADR-urilor \n materie civil` [i comercial`, inclusiv \n
dreptul muncii [i al protec]iei consumatorului. Studiul
se \ncheie cu 21 de \ntreb`ri adresate publicului larg,
autorit`]ilor statelor membre, organiza]iilor neguverna-
mentale, institu]iilor de cercetare, universit`]ilor [i prac-
ticienilor dreptului, pentru o cooperare larg orientat`
spre cunoa[terea aprecierii publice fa]` de ini]iativele
institu]iilor europene, a reglement`rilor na]ionale ale
ADR-urilor [i a practicii statelor membre \n aplicarea
lor, urm`rindu-se \n final definirea principiilor comune
ale ADR-urilor \n domenii de activitate relevante.
Scopul \nsu[i al „Cartei Verzi“, declarat chiar \n
preambulul s`u, este acela de a stimula [i a \ncuraja
recurgerea la aceste institu]ii, \n special la mediere, pre-
cum [i acela al familiariz`rii publice asupra facilit`]ilor
folosirii ADR-urilor [i pentru a se face mai vizibile
ini]iativele statelor membre \n acest domeniu. Drept
urmare, la 19 aprilie 2000, „Carta Verde“ a fost dat`
publicit`]ii la Bruxelles prin intermediul site-ului insti-
tutului. Reac]iile publice materializate \n comentarii,
sugestii, informa]ii \n raport de reglement`rile [i practi-
ca statelor membre ale UE au fost valorificate de c`tre
institu]iile europene \n vederea definitiv`rii [i fix`rii re-
25
 Studii, articole, comentarii
gulilor UE cu privire la ADR-uri. Astfel, \n vederea re-
aliz`rii unui cadru juridic menit s` asigure un acces \m-
bun`t`]it al cet`]enilor europeni la justi]ie, acest docu-
ment relev` o preocupare major` [i de mare actualitate
prin utilizarea procedurilor extrajudiciare alternative.
|n principiu, succesiunea procedural` \n solu]ionarea
unui conflict ce se ive[te \ntre p`r]ile unui raport juridic
comercial presupune, \n mod logic, negocieri directe
\ntre p`r]i, apoi implicarea unei a treia p`r]i \n calitate
de conciliator sau mediator [i numai \n final, dac` nici
aceast` metod` nu conduce la un rezultat satisf`c`tor
pentru p`r]ile implicate \n conflict, solu]ionarea acestu-
ia pe calea arbitrajului sau a procesului obi[nuit \n fa]a
instan]elor de drept comun. Din experien]a practicie-
nilor, aceste modalit`]i de solu]ionare alternative au
condus de multe ori la rezolvarea conflictelor f`r` a mai
fi necesar` apelarea la proceduri jurisdic]ionale, fie ele \n
fa]a instan]elor de drept comun sau \n fa]a unor
instan]e arbitrale. |n ceea ce prive[te no]iunea de ADR,
preciz`m c` \n practica interna]ional` european`, aceas-
ta exclude arbitrajul, deoarece acesta a devenit deja o
practic` tradi]ional` de solu]ionare a litigiilor, folosit`
cu mult anterior. |n sensul legisla]iilor din sistemul de
common law – englez`, american` etc. – no]iunea de
ADR include \ns` [i arbitrajul, al`turi de celelalte
metode moderne de solu]ionare a conflictelor, al`turi de
negociere, conciliere, mediere etc.
|n continuare, trebuie men]ionat faptul c` toate
aceste metode alternative de solu]ionare a conflictelor
au drept scop reglementarea rela]iilor dintre p`r]i, astfel
\ncåt dup` epuizarea acestor metode, p`r]ile s` poat`
continua colaborarea, eventual chiar pe baza aceluia[i
contract. Numai \n cazul \n care p`r]ile e[ueaz` \n
solu]ionarea conflictului, acestea pot solicita regle-
mentarea litigiului lor pe calea arbitrajului sau a litigiu-
lui desf`[urat \n fa]a instan]elor de drept comun. Ca o
dificultate relevat` de practic`, ADR-urile [i, \n special,
medierea presupun investirea unor costuri [i timp supli-
mentar pentru solu]ionarea diferendului pe aceste c`i,
acestea fiind practic pierdute [i imposibil de valorificat
\n cazul \n care se ajunge totu[i la rezolvarea litigiului pe
cale de arbitraj sau instan]e judec`tore[ti. Pentru acest
motiv, \ntr-o serie de cazuri, p`r]ile interesate au evitat,
pån` \n prezent, aplicarea acestor ADR-uri. Men]ion`m
c` \n unele state, precum ar fi Slovenia, procedura
medierii este organizat` \n ultima perioad` ca obligato-
rie prin lege [i se aplic` de o sec]ie specializat` a
instan]elor judec`tore[ti. {i, ceea ce este mai important,
s-a acceptat ca aceast` procedur` s` fie gratuit`.
26
Cu toate dificult`]ile inerente unui \nceput, ADR-
urile furnizeaz` o oportunitate pentru rezolvarea dife-
rendelor prin folosirea unui proces adecvat corespunz`-
tor problemei particulare a respectivului conflict. Astfel,
ADR-urile presupun totodat` selectarea [i desemnarea
unei proceduri corespunz`toare adecvate p`r]ilor aflate
\n disput` [i problemelor lor. Domeniul ADR-urilor
acoper` un cåmp larg de mecanisme [i proceduri
desemnate \n principal s` asiste p`r]ile \n rezolvarea dis-
putei lor \ntr-o manier` creativ` [i eficient`. Aceste
mecanisme [i proceduri nu inten]ioneaz` s` \nlocuiasc`
instan]ele de judecat` [i arbitrajul, ci mai degrab` s`
permit` evitarea interven]iei acestora, incluzånd astfel o
gam` larg` de proceduri specifice, de la negociere,
conciliere, mediere [i chiar unele forme noi, cum ar fi
adjudecarea etc.
Se disting dou` mari categorii de ADR-uri: cele con-
ven]ionale – care se desf`[oar` \n cadrul unor institu]ii,
organisme, asocia]ii extrajudiciare, independente sau
chiar de c`tre persoane private, evident desemnate prin
acordul p`r]ilor – [i cele \n cadrul procedurilor judicia-
re – care sunt conduse, controlate ori dispuse \n unele
cazuri chiar de c`tre instan]ele de drept comun.
Este de subliniat c` aceste ADR-uri sunt proceduri
voluntare [i reprezint` drepturi fundamentale ale ori-
c`rei persoane (de a apela la ele [i de a le utiliza) pentru
a solu]iona cåt mai convenabil propriile interese. |n
principiu, aceste proceduri nu sunt obligatorii \n litigi-
ile comerciale, \ns` \n cazul concilierii directe aceasta a
fost introdus` ca procedur` obligatorie \nainte de solu-
]ionarea instan]elor judec`tore[ti sau dac` p`r]ile decid
prin voin]a lor comun` s` apeleze la aceste ADR-uri.
Astfel aceste metode nu sunt obligatorii, deoarece p`r-
]ile nu pot fi obligate s` recurg` la ele \mpotriva voin]ei
lor. Aceste metode pot fi obligatorii \ns` \n cazul unor
proceduri de aplicare a lor, cånd p`r]ile decid de comun
acord s` apeleze la aceste ADR-uri sau cånd legea
prevede posibilitatea ori chiar obligativitatea lor.
Dup` cum am ar`tat, o prim` metod` de solu]ionare
a conflictelor \n materie comercial` ce poate fi utilizat`
este concilierea, procedur` \n cadrul c`reia p`r]ile, f`r`
interven]ia obligatorie a unui al treilea, \ncearc` s` iden-
tifice probleme ap`rute pe parcursul derul`rii rela]iei
contractuale, s` g`seasc` solu]ii pentru acestea, \n ve-
derea continu`rii rela]iei stabilite. Concilierea efectiv` se
bazeaz` \n primul rånd pe eviden]ierea intereselor
comune [i asigurarea unei distribu]ii cåt mai corecte a
acestora \ntre p`r]i.
Concilierea presupune abilitatea p`r]ilor de a comu-
nica [i de a lua decizii \n vederea ajungerii la puncte de
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
cooperare [i luarea unor decizii amiabile comune care s`
conduc` la solu]ionarea conflictului [i, deci, la dep`[irea
fazei \n care interesele p`r]ilor sunt divergente. |n gene-
ral, \n cadrul concilierii p`r]ile sunt asistate de c`tre spe-
ciali[ti, consultan]i propriu-zi[i sau de c`tre avoca]i, care
sunt \n cele mai multe cazuri cei care stabilesc de comun
acord regulile concilierii [i, mai mult, au un rol impor-
tant \n atingerea obiectivului concilierii, anume acela de
a relansa rela]iile \ntre p`r]i.
Concilierea prealabil` nu este \ns` o cerin]` de admi-
sibilitate a cererii \n cadrul procedurilor arbitrale orga-
nizate \n Romånia, atåt cele institu]ionalizate, cåt [i \n
cazul arbitrajului ad-hoc, dar aceasta nu \nseamn` c`
p`r]ile nu utilizeaz` de regul` aceast` procedur` de
solu]ionare a conflictelor \nainte de introducerea unei
cereri de arbitrare. Astfel, concilierea poate avea loc atåt
ca o consecin]` a prevederilor clauzelor contractuale, cåt
[i ca urmare a dorin]ei exprimate de p`r]i \n acest sens.
Concilierea nu are reguli de desf`[urare, acestea fiind
stabilite de c`tre p`r]i, iar consecin]ele acesteia sunt c`
rezultatele ei nu pot fi executate silit de c`tre instan]ele
de drept comun, ci numai de bun`voie. Iat` a[adar un
impediment major al folosirii acestor metode de
rezolvare a unei situa]ii conflictuale datorit` imposi-
bilit`]ii execut`rii silite a rezultatului stabilit \n urma
\n]elegerii p`r]ilor. Acest dezavantaj poate fi \ns` \nl`tu-
rat prin instituirea unei proceduri, recunoscut` de toate
statele europene, prin intermediul c`reia un astfel de
acord tranzac]ional poate fi confirmat de un judec`tor
sau un instrument autentic al unei jurisdic]ii ori al unei
autorit`]i publice.
Ideea unor mijloace facultative de solu]ionare a liti-
giilor, alternative procesului \n instan]`, nu este str`in`
nici reglement`rilor actuale din dreptul nostru, cum ar
fi prevederile referitoare la conciliere. Concilierea se
poate desf`[ura [i \n condi]iile Regulilor de conciliere
facultativ`, puse la dispozi]ia celor interesa]i de Camera
de Comer] [i Industrie a Romåniei [i care au fost apro-
bate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 3
din 10 septembrie 1999. O aplica]ie a ideii de conciliere
direct` \ntre p`r]i \n cazul litigiilor \n materie comer-
cial` este cuprins` \n Ordonan]a de urgen]` a Guver-
nului nr. 138/2000 pentru modificarea [i completarea
Codului de procedur` civil` (art. 7201 alin. (1) C. pr.
civ.). Concilierea prealabil` poate fi \ns` totodat` [i o
component` a procedurii arbitrale \n cazul arbitrajului
privat voluntar guvernat de normele din Codul de pro-
cedur` civil`, \ntrucåt art. 341 alin. (2) C. pr. civ. face
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
referire la procedura unei eventuale concilieri prealabile.
O alt` metod` alternativ` de solu]ionare a con-
flictelor este medierea care presupune, spre deosebire de
conciliere, interven]ia obligatorie a unui ter], media-
torul, care va ajuta p`r]ile s` ajung` la o solu]ionare a
situa]iei conflictuale existente prin implicarea sa direct`
\n solu]ionarea diferendului. De regul`, institu]iile care
organizeaz` arbitraje pun la dispozi]ia celor interesa]i [i
un regulament referitor la mediere. Medierea, \n prin-
cipiu, se desf`[oar` pe acelea[i coordonate ca [i con-
cilierea, cu excep]ia faptului c` regulile sunt stabilite fie
de c`tre mediatorul numit, fie de c`tre institu]ia care
organizeaz` medierea.
Ac]ionånd \n spiritul obliga]iilor ce revin Romåniei
\n procesul ader`rii sale la UE, Camera de Comer] [i
Industrie a Romåniei [i a Municipiului Bucure[ti a
aprobat \nfiin]area \n ianuarie 2002 la Bucure[ti a Cen-
trului de Mediere a Diferendelor Comerciale, iar Adu-
narea General` a membrilor s`i a aprobat Regulamentul
privind organizarea [i func]ionarea Centrului de Me-
diere, pe baza c`ruia acesta [i-a \nceput activitatea la
data de 2 aprilie 2003, aprobånd \n plenul s`u „Regulile
procedurii de mediere“.
Principala misiune a Centrului de mediere este de a
pune la dispozi]ia \ntreprinz`torilor [i comercian]ilor
romåni [i str`ini medierea sau concilierea, ca mijloace
alternative c`ilor obi[nuite de rezolvare a diferendelor
lor comerciale. |n practic` s-a sim]it nevoia aplic`rii
unei noi modalit`]i de rezolvare pe cale amiabil` a
conflictelor ivite \n rela]iile de afaceri, dat fiind faptul
c`, fiind caracterizat` printr-un plus de suple]e [i
garantånd men]inerea bunelor rela]ii \ntre p`r]ile
implicate dup` solu]ionarea conflictului, medierea
poate constitui un r`spuns mai adecvat genului de litigii
n`scute \n sånul mediului de afaceri, de natur` s`
asigure solu]ii rapide, flexibile, eficiente, chiar creative.
|n cazul medierii, accentul nu cade pe aspectele juri-
dice ale litigiului, ci se urm`re[te ca p`r]ile, prin discu]ii
[i negocieri \n prezen]a mediatorului care poate prezen-
ta propriile sugestii [i alternative existente de solu]io-
nare amiabil` ale litigiului, s` ajung` la o solu]ie de
compromis acceptat` de fiecare parte [i, bine\n]eles, \n
deplin acord cu legile care intereseaz` ordinea
public` [i bunele moravuri.
|n compara]ie cu alte proceduri, medierea are avan-
tajul de a oferi rezultate care s` fie mai convenabile pen-
tru ambele p`r]i aflate \n conflict, care s` le satisfac`
interesele [i care s` fie, totodat`, [i mai durabile. |n
acela[i timp, aceste rezultate pot fi ob]inute cu cheltuieli
27
 Studii, articole, comentarii
mai mici, economie de timp [i de stres, comparativ cu
ceea ce \nso]e[te \n mod obi[nuit procedurile \n justi]ie
[i chiar cele arbitrale.
Comitetul de Mini[tri al Consiliului Europei, recu-
noscånd valoarea [i avantajele folosirii medierii, a reco-
mandat statelor s` faciliteze implementarea acesteia \n
domenii diverse, accelerånd toate m`surile necesare \n
vederea adopt`rii Ghidului principiilor referitoare la
mediere [i \n materie civil`, \ncorporate \n textul reco-
mand`rii. |n acest context, [i ca urmare a acestor reco-
mand`ri, s-a adoptat Legea nr. 192 din 16 mai 2006
privind medierea [i organizarea profesiei de mediator,
care urm`re[te s` ofere o reglementare viabil` a medi-
erii, ca modalitate alternativ` de solu]ionare a conflic-
telor, \nscriindu-se \n ansamblul de m`suri menite s`
contribuie la cre[terea calit`]ii actului de justi]ie prin
degrevarea instan]elor de numeroase cauze. |n privin]a
organiz`rii medierii, recomand`rile europene precizeaz`
c` „statele sunt libere s` organizeze medierea \n materie
civil` pe calea pe care o consider` cea mai apropiat`, atåt
\n sectorul public, cåt [i \n sectorul privat. Medierea
poate avea loc \n cadrul [i \n afara tribunalelor. Chiar
dac` p`r]ile folosesc medierea, accesul lor la tribunal tre-
buie s` r`mån` ne\ngr`dit, aceasta constituind o ultim`
garan]ie pentru protec]ia drepturilor lor“.
|n cadrul acestei legi a medierii, se propune consti-
tuirea unor mecanisme de control eficiente asupra
calit`]ii serviciilor de mediator prestate, dar [i asupra
form`rii [i organiz`rii mediatorilor. Astfel se prev`d
reglement`ri care asigur` \ncrederea referitoare la confi-
den]ialitate, suspendarea termenelor de prescrip]ie,
recunoa[terea acordurilor tranzac]ionale, p`strånd su-
ple]ea [i flexibilitatea procesului de mediere, cåt [i auto-
nomia p`r]ilor. Se stabilesc cu prioritate obiectul [i cåm-
pul de aplicare, se define[te institu]ia medierii, se prev`d
reguli minimale privind procedura, calitatea activit`]ii
de mediere, dar [i executarea acordurilor tranzac]ionale,
admisibilitatea probelor \n cadrul procedurii de me-
diere.
Referitor la domeniile \n care poate fi folosit` medi-
erea, se impune precizarea c` aceasta este accesibil` \n
mai multe domenii decåt este posibil arbitrajul, ne-
existånd o suprapunere \ntre no]iunea de litigiu arbitra-
bil [i aceea de diferend mediabil. Arbitrajul intervine \n
sfera litigiilor care sunt susceptibile de solu]ionare pe
calea justi]iei, pe cånd medierea cuprinde o sfer` mai
larg` de aplicabilitate. Astfel, de exemplu, \n faza nego-
cierilor pre-contractuale, p`r]ile pot solicita un media-
tor, \n scopul de a elimina impasurile survenite \n acest
28
moment [i pentru a evita periclitarea \ncheierii unui
contract important pentru toate p`r]ile implicate.
|n aceast` faz`, interven]ia arbitrajului sau a instan]elor
judec`tore[ti nu e posibil`, ori \n cazul medierii nimic
nu \mpiedic` p`r]ile ca, anterior perfect`rii oric`ror ra-
porturi juridice, s` numeasc` un specialist ca mediator,
\n care p`r]ile implicate au \ncredere, care va propune
cele mai potrivite clauze [i, \n acela[i timp, reciproc
avantajoase pentru p`r]ile implicate.
Medierea nu \nlocuie[te o hot`råre judec`toreasc`,
astfel c` domeniile \n care poate fi utilizat` medierea
sunt mult mai extinse, incluzånd [i dreptul public \n
care institu]ia arbitrajului nu este aplicabil`. Avånd \n
vedere c` raporturile juridice dintre p`r]i sunt bazate pe
rela]iile interumane care stau de regul` la baza diferen-
dului ce pot genera probleme complexe [i variate, se
urm`re[te ca medierea s` fie posibil` [i \n materia rapor-
turilor juridice penale, administrative, iar \n domeniul
privat \n materia protec]iei consumatorului, cel al legis-
la]iei antimonopol, al contractelor de adeziune, \n cea a
dreptului muncii, a familiei, a raporturilor de vecin`tate
[i coproprietate, a litigiilor multipartite privind proiecte
complexe, a dreptului propriet`]ii intelectuale [i a litigi-
ilor ce implic` informa]ii strict confiden]iale, precum [i
\n materia dreptului corporatist [i societar, bancar [i din
domeniul comer]ului electronic, a raporturilor dintre
membrii asocia]iilor profesionale etc.
Se impune asigurarea unui grad minimal de
compatibilitate a regulilor procedurii referitoare la me-
diere la nivelul statelor UE, inclusiv referitor la
efectul medierii asupra termenelor de prescrip]ie,
precum [i asupra caracterului confiden]ial al medierii ce
va fi protejat \n orice procedur` judiciar` ulterioar`.
Aceast` particularitate referitoare [i la confiden]ialitatea
ter]elor persoane implicate (conciliatori, mediatori) ce
au participat la solu]ionarea litigiului pe calea
ADR-urilor conduce la imposibilitatea particip`rii lor
\n cadrul procedurilor judiciare sau arbitrale ulterioare
atåt ca judec`tori, cåt [i ca speciali[ti, reprezentan]i,
avoca]i, martori etc. Astfel, \n faza ulterioar`, p`r]ile nu
mai pot desemna \n calitatea de arbitri, reprezentan]i
sau asisten]i pe una dintre persoanele ce au avut cali-
tatea de specialist \n care au \ncredere [i cunosc situa]ia.
Astfel, pot fi afectate interesele viitoare ale p`r]ilor,
privåndu-le exact de calit`]ile [i profesionalismul celor
care ar putea s` le rezolve diferendul. Este unul din
motivele pentru care, \n multe cazuri, p`r]ile prefer` s`
se adreseze direct instan]elor arbitrale, f`r` a mai apela
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii
la fazele premerg`toare, atåt timp cåt exist` acest risc [i
[ansele de solu]ionare amiabil` prin aceste metode alter-
native sunt reduse.
Numeroasele referiri la mediere, departe de a \i sur-
prinde esen]a, demonstreaz` necesitatea configur`rii
coerente a acestei institu]ii \n legisla]ia noastr`, prin
conturarea principiilor fundamentale ce stau la baza
desf`[ur`rii \ntregii proceduri, precum [i a statutului
profesiei. Pornindu-se de la regulile desprinse din
instrumentele interna]ionale men]ionate, se are \n ve-
dere extinderea cadrului legislativ existent, [i prin pro-
iectul de lege sus-amintit, astfel \ncåt medierea s` devin`
o institu]ie practic` [i func]ional`, aplicabil` unei sfere
cåt mai largi de conflicte, \n condi]ii asem`n`toare cu
cele din alte state din cadrul UE.
|n cele ce urmeaz`, vom face cåteva comentarii,
reliefånd unele asem`n`ri [i deosebiri \ntre conciliere
[i mediere, cele dou` metode alternative mai importante
[i mai des \ntålnite \n practica solu]ion`rii litigiilor
comerciale.
Activitatea ADR-urilor presupune degrevarea
instan]elor de judecat` de anumite litigii, \ncheierea de
acorduri \ntre p`r]i, stabilitate, publicitate, trans-
paren]`. Medierea poate interveni chiar [i \n cursul unui
litigiu pendinte \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbi-
trale, dac` aceste instan]e au hot`råt, conform
art. 242 alin. (1) pct. (1) C. pr. civ., asupra suspend`rii
judec`]ii (arbitr`rii), la cererea p`r]ilor, \n vederea solu-
]ion`rii amiabile a litigiului prin mediere. Avånd \n
vedere c` \n cadrul litigiilor comerciale Codul de proce-
dur` civil` prevede obligativitatea solu]ion`rii diferen-
dului prin conciliere direct` anterior sesiz`rii instan]`,
este deci mai pu]in probabil ca aceasta s` fie cerut` de
c`tre p`r]i dup` introducerea cererii de chemare \n jude-
cat`.
Asemenea medierii, [i \n cazul concilierii, p`r]ile pot
conveni aplicarea unei anumite proceduri. Sigur c`
exist` situa]ii de negociere, conciliere sau mediere \n
care au fost aplicate regulile p`r]ilor convenite reciproc
sau prin intermediul unei ter]e persoane calificate [i
alese de p`r]i s` le solu]ioneze amiabil diferendul. Aceste
ac]iuni au avut loc conform \n]elegerii p`r]ilor [i s-au
solu]ionat sau nu prin utilizarea acestor metode.
Se \ntåmpl` s` se rezolve conflictul pentru o vreme \n
mod amiabil [i p`r]ile s`-[i respecte prevederile
conven]iei agreate. Dar dup` un timp pot interveni noi
probleme \n derularea parteneriatului comun [i sunt
nevoite s` apeleze din nou la o ter]` persoan` care s` le
intermedieze \n]elegerea. De cele mai multe ori, \n
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
aceast` situa]ie p`r]ile apeleaz` direct la instan]ele
competente (de drept comun sau arbitrale) pentru
rezolvarea final` a litigiului.
Avånd \n vedere c` concilierea [i medierea sunt un
serviciu privat [i c` oricine poate solu]iona dispute prin
intermediul lor, rezult` ca acestea nu depind \n mod
obligatoriu de proceduri legale speciale, \n sensul unei
rela]ii cu autorit`]ile, fiind similare negocierii. Diferen]a
sub acest aspect, men]ionat` deja \n cadrul prezentei, se
refer` numai la obligativitatea aplic`rii concilierii
directe \ntre p`r]i \n cazul litigiilor comerciale \nainte de
chemarea \n judecat` \n fa]a instan]elor de drept
comune (art. 7201 C. pr. civ.). Nu credem c` s-ar putea
vorbi de un interes public \n reglementarea ADR-urilor,
atåta vreme cåt acesta nu va fi finan]at de stat, aceste
activit`]i fiind, \n opinia noastr`, similare celor
desf`[urate de avoca]i, medici, evaluatori, contabili etc.,
ace[tia lucrånd de regul` \n baza unor contracte de
prest`ri servicii sau de consultan]`.
O anumit` deosebire \ntre conciliere [i mediere
apare \n privin]a formalit`]ilor de declan[are a acestor
proceduri, conform unor reglement`ri deja existente.
Astfel, \n cazul concilierii, pe baza Regulilor de con-
ciliere UNCITRAL, o parte transmite celeilalte p`r]i o
invita]ie la conciliere \n scris care poate fi f`cut`
eventual \n forma unei conven]ii speciale de conciliere
\n acest sens. Aceast` conven]ie are, de regul`, valoarea
unei clauze de conciliere, prev`zut` \n cadrul con-
tractului dintre p`r]i, prin care s-a prestabilit rezolvarea
obligatorie, ini]ial prin conciliere pe cale amiabil` a
oric`rui diferend ivit \ntre p`r]i referitor la inter-
pretarea, \ncheierea, executarea sau desfiin]area contrac-
tului, cu aplicabilitatea Regulilor de conciliere UNCI-
TRAL.
|n cazul medierii, dac` se apeleaz` la Reglement`rile
Centrului de Mediere de pe lång` CCIR, declan[area
procedurii de mediere se face la cererea p`r]ilor, formu-
lat` \n scris [i adresat` direct Centrului de Mediere.
Dac` o astfel de conven]ie nu exist`, ambele p`r]i tre-
buie s` semneze o cerere de mediere adresat` pre[edin-
telui Centrului de Mediere ce are valoarea unei con-
ven]ii de mediere. |n cazul implic`rii Centrului de
Mediere \n concilierea direct` prev`zut` de art. 7201 C.
pr. civ., convocarea \n scris adresat` p`r]ii adverse va
con]ine pe lång` cerin]ele legale [i propunerea ca aceast`
conciliere direct` s` aib` loc prin intermediul unuia sau
mai multor conciliatori desemna]i de Centrul de
Mediere.
29
 Studii, articole, comentarii
Desigur \ns` c` ambele proceduri sunt flexibile [i
susceptibile de noi propuneri de \mbun`t`]ire, \n
func]ie de nevoile [i priorit`]ile fiec`rui diferend.
Dup` cum am mai ar`tat, atåt \n procedura de con-
ciliere, cåt [i \n cea a medierii intervin ter]e persoane
care sunt alese, de regul`, \n special pe criteriul neu-
tralit`]ii [i al profesionalismului, existånd totu[i unele
diferen]e \ntre conciliator [i mediator.
Astfel, un conciliator este un simplu \ndrum`tor sau
asistent, de obicei un specialist \n drept comercial care
func]ioneaz` ca un intermediar sau catalizator. Chiar
regulile Centrului de Mediere referitoare la conciliere
prev`d urm`toarele: „Conciliatorul se va ab]ine a face
recomand`ri p`r]ilor cu privire la rezolvarea ne\n]ele-
gerii, alimitåndu-se la rolul de a asista p`r]ile \n \ncer-
carea de a rezolva diferendul pe cale amiabil`“. Con-
ciliatorul este cel care poate ajuta p`r]ile s`-[i \n]eleag`
reciproc pozi]iile [i s` stimuleze gåndirea creativ` a
p`r]ilor, facilitånd astfel ajungerea mai rapid` la g`sirea
unei solu]ii de cå[tig reciproc (win-win solution).
Concilierea se bazeaz` pe g`sirea unui diagnostic
corect [i \n \mbun`t`]irea rela]iilor parteneriale, jucånd
un rol complementar medierii, mai ales \n faza de
pre-negocieri, \n care ter]a parte lucreaz` spre a facilita
negocierea diferendului spre problemele principale prin
folosirea ra]ionamentelor, persuasiunii, control [i infor-
mare corect`, clarificarea ne\n]elegerilor, separarea
problemelor emo]ionale de cele cu adev`rat importante
[i crearea unui cadru de lucru bazat pe \ncredere [i
respect reciproce. Este foarte important de precizat c`
atåt conciliatorul, cåt [i mediatorul, nu reprezint`
interesele nici unei p`r]i, ci le ghideaz` \n discu]iile pre-
liminare care ajut` la definirea problemelor efective ce
trebuie solu]ionate pentru a se ajunge la o \n]elegere.
Rolul mediatorului este \ns` mult mai complex.
Acesta se implic` mai mult \n ac]iunea de solu]ionare a
diferendului, prin discutarea problemelor ivite, astfel
\ncåt pe baza explica]iilor date de p`r]i s` ofere [i
sugestii proprii ce pot conduce la rezolvarea diferendu-
lui. Evident, mediatorul nu poate impune p`r]ilor o
anumit` solu]ie, dar poate oferi acestora diverse
variante, posibilele concesii de realizat [i explic` pozi]iile
actuale [i consecin]ele atåt legale, cåt [i de afaceri. Acest
rol \l confirm` [i art. 18 din Regulile procedurii de
mediere care prevede urm`toarele: „Mediatorul, dup`
ascultarea p`r]ilor [i studierea cazului, le poate face
recomand`ri cu privire la o solu]ie echitabil` a diferen-
30
dului, ]inånd seama de prevederile conflictului dintre
p`r]i [i de normele de drept aplicabile, precum [i,
atunci cånd este cazul, de uzan]ele comerciale“. Prin
urmare, rolul mediatorului este mult mai complex [i
mai important comparativ cu cel al conciliatorului,
incluzånd de-finirea [i reformularea diferendului prin
prisma fiec`rei p`r]i, stimularea concesiilor [i chiar
„manipularea“ p`r]ilor \n \ncercarea de legitimare a
cerin]elor fiec`rei p`r]i, prin clarificarea versiunii
fiec`rei p`r]i asupra faptelor, priorit`]ilor, pozi]iilor,
explorarea solu]iilor alternative [i a c`ut`rii unor solu]ii
reciproc avantajoase, chiar pe baza unor sugestii proprii.
Consider`m, de principiu, c` un bun negociator,
conciliator sau mai ales mediator, care s` poat` da
m`sura profesionalismului s`u [i s` poat` respecta
normele legale \n aplicarea ADR-urilor, nu poate fi
decåt o persoan` format` prin studii superioare, de
preferat de specialitate juridic`, cu experien]` \ndelun-
gat` [i bogat` \n domeniu, de]in`tor al unui grad de
maturitate [i a unei puteri de a cå[tiga \ncrederea
p`r]ilor aflate \n disput`. ADR-urile fiind deocamdat`
asociate cu diverse tipuri de consultan]`, aceste metode
alternative sunt practicate deja \n cadrul profesiei de
avocat, conform legii si statutului acesteia.
Este evident nevoie de profesioni[ti care s` poat`
aplica mai ales dreptul afacerilor pentru a redacta un act
valabil [i din punct de vedere juridic, unul pe baza
c`ruia ulterior instan]a de judecat` s` poat` da o
hot`råre de expedient dac` p`r]ile o solicit`. De aseme-
nea, pentru a asigura aceast` conven]ie de for]a unui
titlu executoriu, se recomand` supunerea acesteia \ncu-
viin]`rii sau autentific`rii notarului public sau altei
autorit`]i care ar fi fost competent` potrivit legii s`
solu]ioneze litigiul.
Solu]ionarea pe cale amiabil`, prin mediere sau
conciliere, a litigiilor comerciale se urm`re[te a fi mai
rapid`, mai pu]in costisitoare, creativ`, operativ`, ca-
racterizat` prin consensualism.
Profesionalismul speciali[tilor cu \nalt` calificare [i
experien]` \n domeniul juridic [i al afacerilor, confi-
den]ialitate [i impar]ialitate [i mai ales asigurarea
men]inerii [i continu`rii rela]iilor parteneriale dintre
p`r]i, cu consecin]a evit`rii unor procese \ndelungate [i
costisitoare \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbitrale
reprezint` avantaje importante pentru utilizarea tot mai
larg` \n viitor a acestor metode alternative de solu]io-
nare a litigiilor comerciale.
Revista Romån` de Arbitraj
 Studii, articole, comentarii

Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor

publice de a \ncheia o conven]ie arbitral`
lector univ. drd. Daniel Mihai {andru

I. Preciz`ri prealabile jului. La Sesiunea de la Amsterdam (1957), IDI a adop-

Statul [i autorit`]ile publice (persoane juridice de
drept public) sunt entit`]i juridice distincte de comer-
cian]i, care sunt principalii participan]i \n rela]iile co-
merciale (interne [i interna]ionale). Solu]iile legislative
sunt diverse, unele legisla]ii prev`d expres posibilitatea
ca statul s` \ncheie (sau nu) conven]ii arbitrale, altele
prev`d solu]ii intermediare, condi]ionånd „capacitatea“
statului de acordul guvernului; voca]ia statului de a
\ncheia conven]ii arbitrale este o chestiune de putere [i
mai pu]in de capacitate, \n practic` ar`tåndu-se c` „in-
terdic]ia pentru state [i autorit`]i publice de a recurge la
arbitraj... nu ridic` o problem` de capacitate \n sensul
art. 3 alin. (3) din Codul civil1“.
Din punct de vedere terminologic, „calific`ri diferite
pot fi alese pentru a justifica restric]iile pentru stat [i
persoanele juridice de drept public de a \ncheia un com-
promis: interdic]iile, incapacitatea sau limitarea unei
puteri de a \ncheia o conven]ie de arbitraj“2. Din punc-
tul de vedere al dreptului public suntem \n prezen]a
limit`rii de putere, iar din punctul de vedere al dreptu-
lui privat se pune problema capacit`]ii (civile).
II. Aspecte actuale [i perspective \n plan
interna]ional
II. 1. Institutul de Drept Interna]ional (IDI)3 are o
activitate continu` \n promovarea [i dezvoltarea arbitra-
tat Rezolu]ia asupra arbitrajului \n dreptul interna]ional
privat, iar la Sesiunea de la Atena (1979) a fost adoptat`
o Rezolu]ie a legii contractului \n privin]a acordurilor
dintre un stat [i o persoan` privat` str`in` potrivit c`reia
\n „situa]ia unui contract \ntre un stat [i o persoan` pri-
vat` str`in`, principiile generale ale dreptului
interna]ional privat permit p`r]ilor s` desemneze legea
contractului [i, dac` aceasta ar fi voin]a lor, s` sustrag`
contractul aplic`rii exhaustive unui drept intern deter-
minat“ (Preambul). Domeniul acestei Rezolu]ii este
extins fa]` de cel al Conven]iei pentru reglementarea
diferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane ale
altor state4, \ntrucåt nu se refer` doar la litigii privind
investi]iile str`ine.
|n 1989, la Santiago de Compostela5, Institutul de
Drept Interna]ional a adoptat o Rezolu]ie intitulat`
„Arbitrajul \ntre state, \ntreprinderi de stat sau entit`]i
etatice [i \ntreprinderi str`ine“. Se recunoa[te c` subiec-
tul acestei rezolu]ii nu este numai teoretic, dar [i de
importan]` practic`, f`cåndu-se aplicarea principiilor
generale ale dreptului comer]ului interna]ional, dar [i a
unor reguli speciale \n materia arbitrajului dintre state,
\ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderi
str`ine etc. Rezolu]ia are \n vedere doar puterile [i dato-
riile arbitrilor \n arbitrajele \n care este implicat un stat
ori \ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderi
str`ine.

1
Art. 3 din Codul civil francez ce prevede c` „Legile referitoare la starea [i capacitatea persoanelor se aplic` francezilor, chiar dac` lo-
cuiesc \n str`in`tate“ a fost preluat \n art. 2 din Codul civil romån, fiind abrogat, dar reluat \n art. 11 din Legea nr. 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992.
2
A se vedea Curtea de Casa]ie francez`, 14 aprilie 1964, Dalloz, 1964, p. 637; Cass. civ., 1ère, 2 mai 1966, D. 1966, p. 575, citate de
Matthieu de Boisséson, Le droit français de l’arbitrage interne et international, Ed. GLN, Paris, 1990, p. 498.
3
Potrivit Statutului adoptat la Gand \n 1873, Institutul de Drept Interna]ional (IDI), este o asocia]ie exclusiv [tiin]ific` [i f`r` caracter
oficial. |n scopul favoriz`rii progresului dreptului interna]ional, IDI formuleaz` principii generale de o manier` apt` a r`spunde con[tiin]ei
juridice a lumii civilizate, \[i d` concursul \n vederea unei codific`ri graduale [i progresive a dreptului interna]ional, examineaz` dificult`]ile
care apar \n interpretarea ori aplicarea dreptului [i emite, la nevoie, avize juridice motivate \n caz de dubiu sau de controvers` etc.. Pe larg,
inclusiv cu privire la textele referitoare la arbitraj, a se vedea www.idi-iil.org.
4
Romånia este parte prin Decretul nr. 62 din 30 mai 1975 privind ratificarea Conven]iei pentru reglementarea diferendelor relative la
investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state, \ncheiat` la Washington la 18 martie 1965, publicat \n Buletinul Oficial nr. 56 din 7 iunie 1975.
5
Sesiunea care a avut loc la Santiago de Compostela (Comisia a 28-a) i-a avut drept raportori pe Eduardo Jimenez de Arechaga [i Artur
von Mehren.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 31

 Studii, articole, comentarii

|n primul articol se subliniaz` c` arbitrii sunt ]inu]i
\n privin]a competen]ei lor [i a puterilor acestora de
conven]ia de arbitraj. Un arbitru nu poate s` exercite
puterile peste competen]ele care i-au fost conferite, nici
s` se ab]in` de la a face tot ce este necesar pentru a-[i
exercita competen]ele sale \n mod integral; arbitrul tre-
buie s`-[i exercite func]ia cu impar]ialitate [i indepen-
den]`.
|n nici un caz, arbitrul nu poate nesocoti ordinea
public` interna]ional` asupra c`reia exist` un larg con-
sens \n comunitatea interna]ional` (art. 2).
Dac` prin conven]ia de arbitraj nu se prevede altfel,
principiile generale aplicabile sunt:
a) conven]ia de arbitraj este autonom` \n raport cu
rela]ia juridic` la care se refer`;
b) tribunalul \[i determin` existen]a [i \ntinderea
competen]ei sale [i a puterilor sale;
c) refuzul unei p`r]i de a participa la arbitraj, sub
motivul nedesemn`rii unui arbitru cu \nc`lcarea con-
ven]iei de arbitraj, fie prin retragerea arbitrului, fie prin
recurgerea la alte metode obstruc]ioniste, nu suspend`
procedura [i nu constituie un obstacol \n pronun]area
unei sentin]e valabile;
d) \n situa]ia \n care devine extrem de dificil ca arbi-
trajul s` aib` loc \n locul convenit, tribunalul arbitral
poate, dup` consultarea p`r]ilor, s` transfere arbitrajul
\n alt loc;
e) nicio m`sur` de obstruc]ionare a unui arbitru
(inclusiv refuzul de a-[i \ndeplini misiunea) nu poate
duce la o \ntårziere nerezonabil` a procedurii6.
|n situa]ia \n care validitatea conven]iei arbitrale este
contestat`, tribunalul solu]ioneaz` problema cu apli-
carea uneia sau mai multor surse de drept: legea aleas`
de p`r]i, legea declarat` aplicabil` conform sistemului
dreptului interna]ional privat desemnat` de p`r]i, prin-
cipiile generale ale dreptului interna]ional public sau
privat, principiile generale ale arbitrajului interna]ional
sau legea care era aplicabil` de c`tre jurisdic]iile de la
locul unde tribunalul \[i are sediul.
|n alegerea sa, tribunalul va fi ghidat de principiul in
favorem validitatis (art. 4).
Un stat, o \ntreprindere de stat, o entitate etatic` nu pot
invoca incapacitatea de \ncheia o conven]ie de arbitraj
pentru a refuza de a participa la un arbitraj la care au
consim]it (art. 5)7. |n arbitrajele dintre un stat, o \ntre-
prindere de stat sau o entitate etatic` [i o \ntreprindere
str`in`, competen]a tribunalului nu poate fi negat` pentru
motive deduse din suveranitatea de stat.
P`r]ile au deplin` autonomie pentru a determina
regulile [i principiile de procedur` [i de drept material
care trebuie aplicate de c`tre arbitri. Acordul unei \ntre-
prinderi de stat la un arbitraj nu implic` prin el \nsu[i
c` statul a consim]it s` fie parte la arbitraj (art. 7)8.
II. 2. Imunitatea statelor este o chestiune care a fost
\n discu]ia organiza]iilor interna]ionale [i a statelor.
Astfel, Consiliul Europei a adoptat Conven]ia Euro-
pean` asupra Imunit`]ii Statelor \n 1972, Conven]ie care
a intrat \n vigoare la 11 iunie 19769. Adunarea General`
a Na]iunilor Unite a inclus, \n 1977, \n cadrul Comisiei
de Drept Interna]ional, problematica imunit`]ii
statelor, rezultatul fiind Conven]ia asupra imunit`]ii de
jurisdic]ie [i a propriet`]ii statelor10.
|n Conven]ia Na]iunilor Unite este definit` no]iu-
nea de „tranzac]ii comerciale“ care \nseamn` (i) orice
contract sau tranzac]ie pentru vånzarea de bunuri ori

6
„Dac` ceilal]i arbitri consider` c` \ntårzierea a devenit nerezonabil`, partea sau autoritatea care desemneaz` arbitrul responsabil de
\ntårziere ar trebui s` ac]ioneze pentru \nlocuirea acestuia. Dac` aceast` parte sau autoritate nu ar ac]iona \ntr-un termen rezonabil, cealalt`
parte ar fi autorizat` s` ia m`surile necesare pentru ca \nlocuirea arbitrului s` fie ordonat` de o autoritate competent`. |n caz de \nlocuire,
procedura de arbitraj nu trebuie re\nceput` dac` majoritatea tribunalului decide c` \nchiderea dezbaterilor este adecvat` [i c` exist` motive
serioase de a nu re\ncepe procedura. Arbitrajul se continu` chiar dac` arbitrul recuzat a fost \nlocuit, numai \n cazul \n care p`r]ile au o
opinie contrar` sau cånd regulile aplicabile prev`d altceva.“
7
Aceste dispozi]ii au fost preluate \n Legea federal` asupra dreptului interna]ional privat de c`tre Elve]ia (1989).
8
S-a subliniat \n practica [i doctrina francez` c` leg`tura dintre societ`]ile de stat [i stat trebuie analizat` cu grij` [i nu poate fi asimilat`
mecanic cu rela]iile organice dintre societ`]ile unui grup. A se vedea Cass. 21 iulie 1987, JDI, 1988, p. 108, citat de Matthieu de Boisséson,
op.cit., p. 529. Pe larg, a se vedea Ph. Fouchard, E. Gaillard, B. Goldman, op.cit., p. 307 [i urm. cu un comentariu privind spe]ele „Platoul
Piramidelor“ [i „Westland“, Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 242-244.
9
Opt state sunt membre ale Conven]iei (Austria, Belgia, Cipru, Germania, Luxemburg, Olanda, Elve]ia [i Marea Britanie). Conven]ia
a stat la baza legisla]iei na]ionale din statele membre. A se vedea Jonne Foakes, Elizabeth Wihnshurst, State Immunity: The United Nations
Convention and its Effect, Chathan House, May 2005, p. 5. Documentul este disponibil la http://www.chathamhouse.org.uk/
pdf/research/il/BPstateimmunity.pdf (inclusiv Conven]ia Na]iunilor Unite).
10
Prin Rezolu]ia nr. 55/150 din 12 decembrie 2000 s-a constituit un Comitet ad-hoc \n acest scop. Prin Rezolu]ia nr. 58/28 din 2004 a
fost adoptat` Conven]ia care este deschis` pentru semn`turi pån` la 17 ianuarie 2007.
Pe larg a se vedea http://www.un.org/law/jurisdictionalimmunities/index.html.

32 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

furnizarea de servicii; (ii) orice contract de \mprumut
sau alt` tranzac]ie de natur` financiar`, incluzånd orice
obliga]ie de garan]ie [i indemniza]ie cu privire la orice
\mprumut sau tranzac]ie; (iii) orice alt contract sau
tranzac]ie comercial`, industrial`, comercial` sau de
natur` profesional`, dar care nu include contractul de
angajare de persoane (art. 2 alin. (1)).
Statele nu pot s` invoce imunitatea dac` [i-au expri-
mat consim]`måntul cu privire la solu]ionarea litigiilor
de c`tre o instan]` (jurisdic]ional` sau arbitral`) \n si-
tua]ia \n care au \ncheiat o conven]ie interna]ional`, au
semnat un contract sau au f`cut o declara]ie \n fa]a
instan]ei prin procedurile prev`zute de lege (art. 7). Un
stat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie dac` (i) el
\nsu[i a \nceput acest litigiu sau (ii) intervine \ntr-un
litigiu (art. 8).
Art. 17 se refer` la efectul unei conven]ii arbitrale.
Dac` un stat a introdus \ntr-o \n]elegere, \n scris, cu o
persoan` str`in`, o conven]ie arbitral` pentru solu]iona-
rea diferendelor referitoare la tranzac]iile comerciale,
acel stat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie \n fa]a
unei cur]i a unui alt stat, curtea fiind competent` \n
ceea ce prive[te:
a) validitatea, interpretarea [i aplicarea conven]iei
arbitrale;
b) procedura arbitral`; sau
c) confirmarea sau anularea hot`rårii, dac` prin con-
ven]ia arbitral` nu prevede altfel.
Imunitatea statelor este un concept care prive[te atåt
imunitatea de jurisdic]ie, cåt [i imunitatea de executare.11
Totu[i, punctul de r`scruce \n interpretarea actelor asupra
c`rora poate fi \ncheiat` o conven]ie arbitral` porne[te de
la distinc]ia dintre acte jure gestionis [i acte de jure imperii.
Argumentul referitor la suveranitate (invocat \n ter-
meni de imunitate de jurisdic]ie) care s-ar opune vali-
dit`]ii clauzei compromisorii \ncheiate de stat este spe-
cios12. Statul poate s` renun]e la imunitatea de juris-
dic]ie cu atåt mai mult cu cåt aceasta \l protejeaz` \n
raporturile cu alte state, [i nu \n situa]ia \n care \ncheie
acte de comer]13 efectul clauzei compromisorii
subscrise de c`tre p`r]i (dintre care una este un stat)
conduce la concluzia c` sentin]a poate fi executat`.14
Imunitatea de executare se poate opune realiz`rii
sentin]ei arbitrale, unele legisla]ii avånd reglement`ri
exprese pentru executarea unor astfel de sentin]e
(Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite).
Foreign Sovereign Immunities Act (FSIA, 1976) este
reglementarea SUA \n materie.15 Potrivit actului sus-
men]ionat, prin „activitate comercial`“ se \n]elege orice
activitate comercial` sau tranzac]ie comercial` particu-
lar`. Caracterul comercial al activit`]ii trebuie determi-
nat prin referire la natura actului \ncheiat ori a tran-
zac]iei, \n sensul scopului pentru care a fost \ncheiat.
Sec]iunea 1605 (a) (1) din FSIA, care prevede c`
statul nu se poate prevala de excep]ia imunit`]ii dac` a
renun]at la ea, explicit sau implicit, de[i se poate retrac-
ta renun]area dac` aceast` situa]ie a fost prev`zut` \n
conven]ia arbitral`, a fost aplicat` de c`tre District Court
for the District of Columbia \n cazul Libyan American Oil
Contractului (LIAMCO) vs Socialist People’s Libyan Arab
Jamahirya.16 Litigiul a fost ini]iat \n urma na]ionaliz`rii
de c`tre Libia a anumitor drepturi concesionate [i echi-

11
Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, Droit et pratique de l’arbitrage commercial international, traduit par Eric Robine, LGDJ,
Paris, 1994, p. 344 [i urm. Partea privat` care contracteaz` cu un stat nu poate invoca imunitatea statului [i, \n consecin]`, incapacitatea
acestuia de a \ncheia o conven]ie arbitral`. A se vedea Gatoil c/ Nice, Rev. arb. 1993, p. 281, citat` \n Jean-François Poudret, Sébastien
Besson, Droit comparé de l’arbitrage international, LGDJ, Paris, 2002, p. 192.
12
Claude Reymond, Souveranité de l’État et participation à l’arbitrage, Rev. arb., 1985, p. 517, citat de Matthieu de Boisséson, op. cit.,
p. 681. „Suveranitatea este fundamentul \ncheierii clauzei compromisorii, [i nu un obstacol.“
13
Philippe Fouchard, Emmanuel Gaillard, Berthold Goldman, Traité de l’arbitrage commercial international, Ed. Litec, Paris, 1996,
p. 404 [i urm. Este citat` Ordonan]a Tribunalului de Mare Instan]` din Paris (8 iulie 1970, S.E.E.E vs. Yugoslavia) \n care s-a ar`tat c` „sub-
scriind unei clauze compromisorii, statul iugoslav a acceptat, prin aceasta, s` renun]e la imunitatea \n privin]a arbitrilor [i a sentin]ei, inclu-
siv \n ceea ce prive[te procedura de executare pentru un efect deplin al compromisului“. De asemenea, \n spe]a SOABI vs. Senegal
(Cass Ière, 11 iunie 1991) s-a ar`tat c` „Angajamentul luat de un stat care a semnat o conven]ie arbitral` – \n termenii art. 24 din
Regulamentul Camerei de Comer] Interna]ionale – implic` renun]area acelui stat la imunitatea de jurisdic]ie“. A se vedea C. A. Paris, I ère –
12 decembrie 2001, Creighton limited c. Ministre des Finances de l’État du Qatar et autres \n Alexis Mourre, Les Cahiers de l’Arbitrage, Gazette
du Palais, Édition Juillet, 2002, p. 335.
14
P. Bourel, Arbitrage international et immunités des États étrangèrs, Rev. arb., 1982., p. 118, citat de Jean Robert, L’arbitrage. Droit
interne. Droit international privé, Dalloz, Paris, 1993, p. 254.
15
Se adaug` c` ideea „renun]`rii“ la imunitate este de esen]` european`. Lee M. Caplan, State Immunity, Human Rights, And Jus Cogens:
A Critique Of The Normative Hierarchy Theory, The American Journal of International Law, vol. 97, 2003, p. 774.
16
McGowan, Arbitration Clauses as Waivers of Immunity from Jurisdiction and Execution Under the Foreign Sovereign Immunities Act of
1976, \n New York Law School Journal of International and Comparative Law, vol. 5, 1984, p. 409; 417 [i urm.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 33

 Studii, articole, comentarii

pamente petroliere ale LIAMCO. Contractul de conce-
siune \ntre p`r]i prevedea solu]ionarea prin arbitraj fie
unde p`r]ile convin, fie la un loc determinat ulterior
prin alegerea acestora. |n prim` faz`, alegerea s-a f`cut
\n favoarea Elve]iei, \ns` instan]ele din aceast` ]ar` [i-au
declinat competen]a, iar litigiul a fost solu]ionat \n
SUA; LIAMCO a ar`tat c` prezen]a Libiei \n proces
\nseamn` c` a consim]it la arbitraj. Semnarea conven]iei
arbitrale constituie o renun]are la imunitatea statului.
|n Marea Britanie, dispozi]iile (State Immunity Act,
1978) prev`d \n mod expres c` dac` statul a acceptat \n
scris o conven]ie arbitral`, acest stat nu beneficiaz` de
imunitate de jurisdic]ie \n procesul care se desf`[oar` \n
fa]a tribunalelor din Regatul Unit [i care se refer` la
arbitraj. |n Canada, legea prevede c` actele de comer]
nu beneficiaz` de imunitate, f`r` a se face referire la
imunitatea sau renun]area la imunitate de c`tre stat.
|n Suedia, dac` un stat a acceptat conven]ia arbitra-
l` nu poate ridica excep]ia imunit`]ii.17 Practica suedez`
stabile[te c` renun]area la imunitate nu poate fi retrac-
tat` unilateral de c`tre stat.
II. 3. Reglementarea diferendelor privind investi]iile
Conven]iile bilaterale sau multilaterale \n materia
investi]iilor sunt excep]ii de la regula arbitrajului clasic.
Centrul interna]ional pentru reglementarea diferendelor
referitoare la investi]ii este o solu]ie care a ap`rut la
jum`tatea secolului al XX-lea \n contextul economic
specific unor decalaje economice [i juridice \ntre state.
Conven]ia pentru reglementarea diferendelor relative la
investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state subliniaz` c`
statele contractante \n vederea cooper`rii interna]ionale,
pentru dezvoltarea economic` [i stimularea investi]iilor
private interna]ionale recurg la CIRDI \n privin]a
solu]ion`rii litigiilor de aceast` natur`. Aceast` instan]`
arbitral` are competen]` general` \n aceast` materie,
\ns` „nici un stat contractant, prin simplul fapt al rati-
fic`rii, accept`rii sau aprob`rii prezentei conven]ii, nu
va fi considerat, f`r` consim]`måntul s`u, c`-[i va fi
asumat vreo obliga]ie de a recurge la conciliere sau arbi-
traj, \n vreun caz particular“.
Reglement`rile na]ionale prev`d arbitrajul CIRDI ca
modalitate de solu]ionare a litigiilor dintre state [i in-
vestitori, aceasta fiind o garan]ie a investi]iilor str`ine.18
Distinc]ia \ntre conven]ia arbitral` \ncheiat` de un
stat \ntr-un raport comercial (interna]ional) [i conven]ia
arbitral` \n raporturi juridice privind investi]iile a fost
realizat` pornindu-se de la premisa \n cel de-al doilea
caz c` suntem \n prezen]a unui raport de drept public.19
Potrivit art. 54 din CIRDI, „fiecare parte trebuie s`
asigure executarea sentin]ei potrivit termenilor ei, \n afar`
de cazul \n care executarea este suspendat` \n virtutea dis-
pozi]iilor prezentei conven]ii“.
III. Legitimarea voca]iei statului [i autorit`]ilor
publice de a \ncheia conven]ii arbitrale
III.1. Reglement`rile na]ionale \n materie
Articolul 1537 C. civ. subliniaz` c` facultatea de a
face tranzac]ie cuprinde pe aceea de a face un compro-
mis, iar potrivit art. 1706 „tranzac]ie pot face numai acei
ce pot dispune de obiectul cuprins \n ea. Acei \ns` ce nu pot
dispune de obiectul cuprins \n tranzactie, nu pot transige
decåt \n formele stabilite de legi speciale“.
S-a ar`tat c` nu exist` un text de lege care s` inter-
zic`, \n mod expres, statului s` \ncheie conven]ii arbi-
trale. |n aceste condi]ii, se pune \ntrebarea dac` poate fi
instituit` – prin RPA – interdic]ia ca statul [i autori-
t`]ile publice s` \ncheie conven]ii arbitrale.20 Interdic]ia

17
Kaj Hobér, Some Comments On the Arbitration Agreement and On State Immunity, p. 6, publicat la adresa http://www.sccinstitute.
com/_upload/shared_files/artikelarkiv/k_hober_artikel_eng.pdf.
18
Regimul investi]iilor str`ine a cunoscut o serie de modific`ri. Legea nr. 35 din 3 aprilie 1991 privind regimul investi]iilor str`ine, repu-
blicat` \n M.Of., Partea I, nr. 185 din 2 august 1993, a fost abrogat` de O.U.G. nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul investi]iilor str`ine
\n Romånia, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997. Acest din urm` act normativ a fost abrogat de Legea nr. 241 din
14 decembrie 1998 pentru aprobarea O.U.G. nr. 92/1997 privind stimularea investi]iilor directe, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 483 din
16 decembrie 1998. O.U.G. nr. 92 din 30 decembrie 1997 a fost modificat` de 11 ori, ultima modificare fiind efectuat` prin Legea nr. 312
din 10 decembrie 2005 privind dobåndirea dreptului de proprietate privat` asupra terenului de c`tre cet`]enii str`ini [i apatrizi, precum [i de
c`tre persoanele juridice str`ine, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.
19
Jean-Pierre Regli, Contrats d’État et arbitrage entre États et personnes privées, Ed. Gisler AG, Altdorf UR, 1983, p. 42-43.
20
Viorel Ro[, op. cit., p. 137: „Interdic]iile [i incapacit`]ile constituie excep]ii“, iar excep]iile trebuie prev`zute \n mod expres \n textul legii;
Monica Iona[ S`l`gean, Arbitrajul comercial, Ed. All, Bucure[ti, 2001, p. 38-39; Titus Prescure, Radu Cri[an, Curs de arbitraj comercial, Ed.
Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 37-38; Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern [i interna]ional, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 50 [i urm.

34 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

este valabil` doar pentru Curtea care a edictat-o,
normele acesteia neputånd \nc`lca regulile Codului de
procedur` civil` (\n special ale C`r]ii a IV-a, „Despre
arbitraj“). De asemenea, prin regulile de procedur` arbi-
tral` nu poate fi modificat statutul juridic al institu]iilor
publice.
„Asupra unui obiect nu pot transige decåt acei care
au [i deplina dispozi]iune a acelui obiect; [i guvernul,
nefiind proprietarul averii na]ionale, nu poate prin
urmare nici transige asupra averii publice [i nu poate
a[adar avea facultatea de a transige asupra bunurilor
na]ionale decåt atunci cånd va ob]ine aceast` facultate
printr-o lege special`.“21 Textul citat este paradigmatic
pentru gåndirea tradi]ional` a legitim`rii voca]iei
autorit`]ilor publice (dar [i a statului) de a \ncheia o
clauz` compromisorie.
Reglement`rile interna]ionale (ratificate de Romånia
potrivit procedurilor constitu]ionale) [i interne referi-
toare la posibilitatea statelor [i a autorit`]ilor publice de
a \ncheia conven]ii arbitrale sunt Conven]ia european`
de arbitraj comercial interna]ional [i Regulile de
Procedur` Arbitral` (RPA).
Conven]ia european` de arbitraj comercial in-
terna]ional (Geneva, 21 aprilie 1961)22 reglementeaz` \n
art. II „Capacitatea persoanelor juridice de drept public
de a se supune arbitrajului“. Paragraful 1 prevede c` „\n
cazurile prev`zute de art. I, paragraful 1 al prezentei
Conven]ii23, persoanele juridice calificate, prin legea
care le este aplicabil`, drept «persoane juridice de drept
public», au facultatea de a \ncheia \n mod valabil con-
ven]ii de arbitraj“.
Regulile de Procedur` Arbitral` (RPA) ale Cur]ii de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei24 prev`d, \n art. 14, c`
„\n condi]iile legii sau ale conven]iilor interna]ionale la
care Romånia este parte, statul [i autorit`]ile publice au
facultatea de a \ncheia conven]ii arbitrale \n litigiile
comerciale“.
Expresia „\n condi]iile legii“ a fost interpretat` ca
referindu-se [i la alte acte normative, nu doar strict la o
„lege“. |ntr-o spe]`, instan]a arbitral` a considerat c`
este suficient` o hot`råre de guvern pentru a conferi
unei autorit`]i publice capacitatea de a \ncheia o con-
ven]ie arbitral`.25
III. 2. Statul [i autorit`]ile publice participan]i
la rela]iile comerciale
Practica arbitral` [i judiciar` pare s` fac` o distinc]ie
\ntre autorit`]i publice [i autorit`]i publice care „ac]io-
neaz` \n calitate de comerciant“26. |n timp ce pentru
anumite autorit`]i publice (A) ac]iunile arbitrale sunt

21
A se vedea Cas. I, 139, 14 Apr. 1871, B, p. 69 \n C. Hamangiu, Codul civil adnotat, vol. IV, Ed. Libr`riei Universale Alcalay, Bucure[ti,
1926, p. 159; la aceea[i pagin` este citat` [i o spe]` \n care Direc]iei generale a po[telor nu i se recunoa[te capacitatea \ncheierii unei con-
ven]ii arbitrale (C. A. Bucure[ti, s. IV, 91/1912, Curierul Judiciar, nr. 63/1912); cu o motivare asem`n`toare, la care se adaug` argumente
referitoare la manifestarea def`im`toare la adresa justi]iei statale, neglijarea interesului public, renun]area la anumite garan]ii pe care numai
justi]ia statului le poate avea, a se vedea: CE, 17 martie 1893, „Chemins de fer du Nord“ [i concluziile formulate de Romieu, citat de
Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 391. Solu]ia tradi]ional` face apel la o maxim` „Non omnis quod licet honestum est“.
22
Ratificat` de Romånia prin Decretul nr. 281 din 30 mai 1963, publicat \n Buletinul Oficial nr. 12 din 25 iunie 1963. „|n momentul
semn`rii sau ratific`rii prezentei Conven]ii ori ader`rii la ea, orice stat va putea declara c` limiteaz` aceast` facultate, \n condi]iile precizate
\n declara]ia sa“ (Art. II, par. 2). Romånia nu a f`cut vreo declara]ie \n acest sens.
23
Art. I reglementeaz` „Domeniul de aplicare a Conven]iei“, ar`tånd c` aceast` Conven]ie se aplic`:
„a) conven]iilor de arbitraj \ncheiate, pentru reglementarea litigiilor n`scute sau care se vor na[te din opera]ii de comer] interna]ional,
\ntre persoanele fizice sau juridice avånd, \n momentul \ncheierii Conven]iei, re[edin]a lor obi[nuit` sau sediul \n State
Contractante diferite;
b) procedurilor [i sentin]elor arbitrale \ntemeiate pe conven]iile ar`tate la paragraful 1 lit. a) din acest articol“.
24
Emise \n temeiul art. 5 lit. j), art. 11 [i art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romånia, au
fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004. A se vedea Victor Babiuc, Octavian C`p`]ån`, Situa]ia
actual` a arbitrajului comercial interna]ional \n Romånia, RDC, nr. 6/1993, p. 8-9; Victor Babiuc, Octavian C`p`]ån`, Capacitatea de a
\ncheia o conven]ie arbitral` \n dreptul romån, RDC, nr. 6/1996, p. 7-8.
25
Or din examinarea H.G. nr. 6/1999 nu rezult` c` s-ar fi conferit Ministerului Agriculturii capacitatea juridic` de a se adresa arbitraju-
lui privat. H.G. nr. 6/1999 este abrogat`. |n prezent, statutul Ministerului Agriculturii este reglementat prin H.G. nr. 155/2005. Ultima
modificare a acestui act normativ a fost efectuat` de H.G. nr. 414/29.03.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 312/06.04.2006.
26
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 175 din
18 iunie 2001, publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul judec`toresc asupra hot`rårii arbitrale, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2005,
p. 55-56.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 35

 Studii, articole, comentarii

respinse pentru lipsa calit`]ii procesuale – un minister27, a) cele prev`zute la art. 12 din Ordonan]a de urgen-
o unitate militar`28, un municipiu29, o autoritate local`30, ]` a Guvernului nr. 51/1998, republicat`;
o comun`31 – pentru altele – \n fapt, pentru AVAS (B) b) aplicarea strategiei Guvernului privind finalizarea
[i ADS (C) solu]iile sunt interpretabile. Este motivat` procesului de privatizare a societ`]ilor comerciale la care
aceast` practic`? statul de]ine ac]iuni/p`r]i sociale, aflate \n portofoliul
A. „Ministerul (Agriculturii, \n spe]`) este organ al s`u;
Administra]iei Publice Centrale de specialitate, deci un c) administrarea participa]iilor statului, \n calitate de
organ al statului“ care „nu poate \ncheia [i nu se poate ac]ionar/asociat, la societ`]ile comerciale aflate \n porto-
substitui \ntr-o conven]ie arbitral` privind un litigiu foliul s`u;
intern decåt \n situa]ia \n care legea sa organic` \i con- d) vånzarea ac]iunilor/p`r]ilor sociale de]inute de
fer` o atare capacitate juridic`.“32 stat la societ`]ile comerciale aflate \n portofoliul s`u,
|n interpretarea art. 14 s-a constatat c` entit`]ile pu- prin metodele prev`zute \n Ordonan]a de urgen]` a
blice vizate de acest text pot \ncheia conven]ii arbitrale Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ`]ilor
dac` sunt abilitate printr-o dispozi]ie a unei conven]ii comerciale, aprobat` prin Legea nr. 44/1998, cu modi-
interna]ionale sau a legii na]ionale, cu alte cuvinte dac` fic`rile [i complet`rile ulterioare, [i \n Legea
prin asemenea acte normative li se confer` capacitatea nr. 137/2002, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare;
juridic` de a se adresa arbitrajului privat pentru solu- e) monitorizarea modului \n care sunt respectate cla-
]ionarea unor litigii, prin efectul unei conven]ii arbi- uzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonan-
trale.33 O astfel de abilitare este prev`zut`, de exemplu, de ]ei Guvernului nr. 25/2002 privind unele m`suri de ur-
Conven]ia european` de arbitraj comercial din 1961. m`rire a execut`rii obliga]iilor asumate prin contractele
de privatizare a societ`]ilor comerciale, aprobat` cu
B. Situa]ia Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 506/2002, cu
Statului34 este special`, \ntrucåt atåt instan]a arbitral` modific`rile [i complet`rile ulterioare.
cåt [i instan]ele judec`tore[ti au decis c` aceast` autori- Din enumerarea atribu]iilor, s-au putut decela unele
tate public` are capacitatea de a \ncheia conven]ii arbi- asem`n`ri cu obiectul de activitate ale unei societ`]i
trale. comerciale; \ns`, trebuie avute \n vedere obliga]iile
Potrivit art. 5 din O.G. nr. 23/2004, aprobat` cu legale, de putere, proprii unei autorit`]i publice ori
modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 360/2004 pri- \mbinarea caracterului comercial (care transpare numai
vind stabilirea unor m`suri de reorganizare a Autorit`]ii din actele \ncheiate, nu din atribu]iile institu]iei) cu cel
pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea de drept public.
prin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare [i Admi- Dac` AVAS are o natur` juridic` sui generis36 aceasta
nistrarea Participa]iilor Statului35, A.V.A.S. \ndepline[te nu \nseamn` c` este [i comerciant. |ntr-o decizie a
urm`toarele atribu]ii: instan]ei supreme se face referire la capacitatea de a
27
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 174 din 11 noiem-
brie 1999, RDC, nr. 7-8/2000, p. 268.
28
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea nr. 175 din 11 noiem-
brie 1999 (dosar nr. 62/1999), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64.
29
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, |ncheierea nr. 179 din
14 iulie 2000 (dosar nr. 214/2000), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64.
30
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie
2006, RDC, nr. 3/2006, p. 167-168. Este vorba despre un contract de executare de lucr`ri (modernizarea unui drum comunal) \ncheiat de
un consiliu local cu o societate comercial` de construc]ii.
31
C. Apel Foc[ani, II, 164, 15 noiembrie 1884, \n C. Hamangiu, op. cit., p. 18.
32
CAB, Sent. nr. 175/2001 citat` supra.
33
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie 2006, RDC, nr. 3/2006, p. 168.
34
Reglementarea este urm`toarea: Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 296/2000 privind \nfiin]area Autorit`]ii pentru Privatizare [i
Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` si completat`; Ordonan]` de urgen]` a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor
m`suri de reorganizare a Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare
[i Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` prin Legea nr. 360/2004, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 838/10.09.2004.
35
Publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004.
36
I. B`canu, op. cit., p. 56. Autorul adaug` acestei institu]ii un dublu caracter – public [i comercial –, caracter atribuit [i Agen]iei
Domeniilor Statului.

36 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

\ncheia acte de comer] f`r` \ns` a-i fi fost modificat
statutul juridic.37
Excep]ia de necompeten]` ridicat` \n fa]a arbitraju-
lui a fost respins`38 cu motivarea c`:
„APAPS (fost FPS, actual AVAS) este o institu]ie de
interes public cu personalitate juridic` prin care se rea-
lizeaz` procesul de privatizare a societ`]ilor comerciale.
|n acest scop, \ncheie contracte, conven]ii etc., ac]io-
nånd \n calitate de comerciant, \n numele statului, fiin-
du-i aplicabile normele cuprinse \n legile speciale ce
guverneaz` procesul de privatizare [i, \n completarea
acestor norme, Codul comercial, precum [i normele de
procedur` civil`. |ntrucåt litigiul dedus judec`]ii este de
natur` comercial`, APAPS fiind ac]ionat \n judecat` \n
calitate de comerciant nu poate invoca nulitatea clauzei
compromisorii.
Fa]` de cele re]inute, normele prev`zute de art. 14
din Regulile de procedur` arbitral` nu \i sunt aplica-
bile.“
Desigur, fa]` de aceast` motivare avem unele obiec]ii.
|ncheierea de acte de comer] (obiective, art. 3 din Codul
comercial) conduce – \n anumite condi]ii – la dobåndirea
calit`]ii de comerciant de c`tre o persoan` fizic`, [i nu de o
persoan` juridic` – cu atåt mai pu]in de o institu]ie pu-
blic`. |n al doilea rånd, \n enumerarea comercian]ilor,39 [i
anume, „persoanele fizice [i asocia]iile familiale, care
efectueaz` \n mod obi[nuit acte de comer], societ`]ile comer-
ciale, companiile na]ionale [i societ`]ile na]ionale, regiile
autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial
[i organiza]iile cooperatiste“, nu sunt amintite persoanele
juridice de drept public, autorit`]ile publice sau statul.
Statul [i autorit`]ile publice nu sunt [i nici nu devin
comercian]i prin faptul c` \ncheie acte de comer].40
„Statul, jude]ul [i comuna nu pot avea calitatea de co-
mercian]i“, dar pot \ncheia acte de comer].
|n privin]a competen]ei solu]ion`rii litigiilor, trebuie
avute \n vedere dou` dispozi]ii din Codul comercial,
respectiv art. 56 [i art. 89341, care consacr` unitatea de
legisla]ie \n solu]ionarea unui litigiu \n care o parte este
comerciant sau dac` actul \n cauz` este de comer]. Din
aceste dispozi]ii putem considera c`, \n condi]iile legii,
chiar [i statului [i autorit`]ilor publice le sunt aplicabile
reglement`rile comerciale (de exemplu, \n materia pro-
belor, neacordarea termenului de gra]ie etc.), dar apli-
carea acestor reguli de procedur`, de asemenea, nu con-
duce \n vreun fel la dobåndirea calit`]ii de comerciant.
Din punct de vedere procesual, autorit`]ile publice
care pot \ncheia acte de comer] pot fi asimilate „admi-
nistra]iilor comerciale“, la care se refer` art. 8 din Codul
de procedur` civil`. Potrivit art. 8 alin. (1) din Codul de
procedur` civil`, „cererile \ndreptate \mpotriva statului,
direc]iilor generale, regiilor publice, caselor autonome [i
administra]iilor comerciale se pot face la instan]ele din
capitala ]`rii sau la cele din re[edin]a jude]ului unde \[i
are domiciliul reclamantul“, legea instituind o compe-
ten]` alternativ`.
C. Agen]ia Domeniilor Statului. Aceast` institu]ie
public` a fost parte \ntr-un litigiu arbitral, iar instan]ele
judec`tore[ti i-au refuzat capacitatea de a \ncheia o con-
ven]ie arbitral`.42
Instan]a suprem`43 face unele confuzii f`r` a rezolva
o problem` de drept important`: \n primul rånd calific`
drept arend` contractul \ncheiat de p`r]i [i consider` c`

37
CSJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 802 din 29 mai 2001, Pandectele romåne, nr. 1/2003, p. 72 [i I. B`canu, op. cit., p. 56. |n decizia
instan]ei se arat` c` APAPS [i societ`]ile de investi]ii financiare (care au fost transformate radical) „au pe de o parte dreptul de a \ncheia acte
juridice comerciale, avånd \n acela[i timp de \ndeplinit diverse prerogative conferite fie pe cale legal`, fie pe cale administrativ`. Statutul
juridic al acestora a fost instituit [i consolidat tocmai pentru a r`spunde anumitor cerin]e specifice procesului de privatizare \n care prero-
gativele statului de administrator al unor valori patrimoniale tind s` \[i reduc` treptat din pondere pentru a permite instituirea unor rapor-
turi juridice guvernate exlusiv de dreptul civil [i cel comercial“. Raporturile juridice pot fi de drept civil sau comercial, dar caracterul de
autoritate/institu]ie public` nu poate fi schimbat sau negat prin aceasta.
38
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei, Sentin]a nr. 175 din 18 iunie 2001,
publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 55-56. Solu]ia a fost men]inut` de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti, Sec]ia a VI-a
Comercial`, Decizia nr. 619 R din 12 noiembrie 2001.
39
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comer]ului, republicat` \n Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998, modificat` [i comple-
tat`.
40
A se vedea, pe larg, Viorel Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Ed. Monitorul Oficial, 2000, p. 137.
41
Art. 56 prevede c` „dac` un act este comercial numai pentru una din p`r]i, to]i contractan]ii sunt supu[i, \ncåt prive[te acest act, legii co-
merciale, afar` de dispozi]iile privitoare la persoana chiar a comercian]ilor [i de cazurile \n care legea ar dispune altfel“, iar potrivit art. 893, „chiar
cånd actul este comercial numai pentru una din p`r]i, ac]iunile ce deriv` dintr-\nsul sunt de competen]a jurisdic]iei comerciale“.
42
Pe larg, a se vedea Victor Babiuc, Ion B`canu, Capacitatea autorit`]ilor [i institu]iilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` \n drep-
tului romån. Comentariul unei solu]ii judec`tore[ti gre[ite, \n RDC, nr. 12/2005, p. 34-48.
43
A se vedea |CCJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 2.658 din 19 aprilie 2005, \n ibidem.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 37

 Studii, articole, comentarii

o institu]ie public` nu poate fi parte \ntr-un astfel de terului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor;
contract, de[i legea permite aceasta \n termeni clari f ) cump`rarea sau schimbul de terenuri cu destina]ie
(art. 24); obiectul contractului – afirm` instan]a – sunt agricol`, \n vederea concesion`rii sau arend`rii acestora,
terenuri proprietate public` [i, \n consecin]`, ADS nu pentru realizarea de exploata]ii agricole optime; schim-
poate dispune de acestea \ntrucåt nu este proprietar: \n bul de terenuri cu destina]ie agricol` se admite numai \n
cauz`, \ns`, nu se punea problema revendic`rii sau cadrul aceluia[i jude];
\nstr`in`rii acestor terenuri, ci doar constatarea ne/vala- g) aplicarea prevederilor legale referitoare la renta
bilit`]ii rezilierii unilaterale a contractului de arend`. viager` agricol` din titlul XI al Legii nr. 247/2005 pri-
Potrivit art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind priva- vind reforma \n domeniile propriet`]ii [i justi]iei, pre-
tizarea societ`]ilor comerciale ce de]in \n administrare cum [i unele m`suri adiacente, cu modific`rile [i com-
terenuri proprietate public` [i privat` a statului cu desti- plet`rile ulterioare;
na]ie agricol` [i \nfiin]area Agen]iei Domeniilor h) comasarea terenurilor cu destina]ie agricol`, \n
Statului44, se \nfiin]eaz` Agen]ia Domeniilor Statului, numele statului, \n vederea concesion`rii sau arend`rii
institu]ie de interes public cu personalitate juridic`, cu acestora, pentru realizarea de exploata]ii agricole optime
caracter financiar [i comercial, finan]at` din surse de tip ferme familiale. Concesionarea [i arendarea c`tre
extrabugetare, \n subordinea Ministerului Agriculturii, ferme familiale se va face prin metodele prev`zute de
Alimenta]iei [i P`durilor, avånd ca atribu]ii: lege [i aprobate de Consiliul de administra]ie al Agen]iei
a) exercitarea \n numele statului a prerogativelor Domeniilor Statului.
dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina]ie Potrivit art. 3, privatizarea societ`]ilor comerciale pre-
agricol` apar]inånd domeniului privat al statului; v`zute la art. 1 [i 2 se face de c`tre Agen]ia Domeniilor
b) gestionarea [i exploatarea eficient` a patrimoniului Statului, \n numele statului, prin vånzarea de ac]iuni, vån-
de stat, al c`rui proprietar mandatat este, precum [i pri- zarea de active [i prin privatizarea managementului c`tre
vatizarea societ`]ilor comerciale prev`zute la art. 1 [i 2; persoane fizice [i juridice, romåne sau str`ine.45
c) administrarea terenurilor cu destina]ie agricol` Dobåndesc aceste institu]ii capacitatea de a \ncheia o
apar]inånd domeniului public [i privat al statului, aflate conven]ie arbitral`, \n mod automat, din momentul \n
\n exploatarea societ`]ilor na]ionale, a institutelor [i sta- care dobåndesc calitatea de persoan` juridic` de drept
]iunilor de cercetare [i produc]ie agricol` [i a unit`]ilor public? R`spunsul nu este u[or de dat, dar avånd \n
de \nv`]`månt agricol [i silvic; vedere legisla]ia existent` consider`m c` nu, \ntrucåt
d) concesionarea sau arendarea terenurilor cu desti- atribu]iile legale sunt strict delimitate. |ncheierea anu-
na]ie agricol` apar]inånd domeniului public sau privat mitor acte de comer] nu poate conduce la o interpretare
al statului, aflate \n exploatarea societ`]ilor na]ionale, a extensiv` \n sensul dobåndirii dreptului de a \ncheia o
institutelor [i sta]iunilor de cercetare [i produc]ie agri- conven]ie arbitral`. Conven]ia arbitral` este o facultate,
col` [i a unit`]ilor de \nv`]`månt agricol [i silvic; [i nu un drept sau o obliga]ie a unei persoane juridice
e) concesionarea sau \nchirierea bunurilor, activit`- de drept public.
]ilor [i serviciilor publice aflate \n subordinea Minis- III. 3. Arbitrabilitatea obiectiv`.46 |n anumite legi47
44
Legea a suferit mai multe modific`ri, prin O.U.G. nr. 1/2002; O.U.G. nr. 11/2002; O.U.G. nr. 101/2002; O.U.G. nr. 134/2002; O.U.G.
nr. 139/2002; Legea nr. 215/2002; Legea nr. 549/2002; Legea nr. 32/2003; Legea nr. 249/2003; O.G. nr. 39/2004; O.U.G. nr. 4/2006. Art. 4 este
redat astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 199/2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 451/24.05.2006, aprobat` cu modific`ri prin O.U.G.
nr. 4/09.02.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 137/14.02.2006.
45
Legea face referire \n art. 1 [i 2 la privatizarea urm`toarelor forme de societ`]i sau terenuri: privatizarea societ`]ilor comerciale agricole care de]in
\n exploatare terenuri cu destina]ie agricol`, constituite \n conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regii
autonome [i societ`]i comerciale (art. 1 lit. a); societ`]ile comerciale rezultate \n urma diviz`rii sau fuziunii societ`]ilor comerciale care de]in \n exploatare
terenuri cu destina]ie agricol`, precum [i societ`]ile na]ionale care func]ioneaz` sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor
(art. 2 alin. (1); administrarea societ`]ilor comerciale [i regimul concesion`rii sau arend`rii terenurilor proprietate public` [i privat` a statului, aflate \n
exploatarea acestora (art. 1 lit. c).
46
Arbitrabilitatea obiectiv` se refer` la anumite materii, spre deosebire de arbitrabilitatea subiectiv` care prive[te persoanele. Ph. Fouchard, Em.
Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330 [i urm.; I. B`canu, Litigii arbitrabile, \n Dreptul nr. 2/2000, p. 21-22.
47
Au fost abrogate expres dispozi]iile privind regimul concesiunilor publice (Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor) [i regimul contractelor
de parteneriat public-privat (Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 16/2001 privind contractele de parteneriat public-privat). Ambele reglement`ri au
fost abrogate expres prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418 din 15 mai
2006, privind atribuirea contractelor de achizi]ie public`, a contractelor de concesiune de lucr`ri publice [i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat` cu
modific`ri prin Legea nr. 337 din 17 iulie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006.

38 Revista Romån` de Arbitraj

 Studii, articole, comentarii

este prev`zut` expres posibilitatea ca persoane de drept
public s` \ncheie conven]ii arbitrale:
– regimul concesiunilor publice
„Pentru solu]ionarea eventualelor litigii izvoråte din
executarea contractului de concesiune, p`r]ile pot sti-
pula \n contract clauza compromisorie, putånd atribui
competen]a solu]ion`rii litigiilor instan]elor arbitrale
romåne sau interna]ionale.“ |n acest sens stipula art. 30
alin. (2) al Legii nr. 219/1998 privind regimul conce-
siunilor, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.
528/2004.
– regimul arend`rii
Art. 24 din Legea nr. 16/1994, modificat`, prevede
c` „Litigiile sunt de competen]a instan]elor
judec`tore[ti sau pot fi solu]ionate, cu acordul p`r]ilor,
[i prin arbitraj“. P`r]ile unui contract de arend` pot fi
autorit`]i sau institu]ii publice ori chiar statul.48
– contractele de parteneriat public-privat
Potrivit Ordona]ei nr. 16/2001 privind contractele de
parteneriat public-privat, „Pentru solu]ionarea even-
tualelor litigii izvoråte din executarea contractului,
p`r]ile pot stipula \n acesta clauza compromisorie,
putånd atribui competen]a solu]ion`rii litigiilor
instan]elor arbitrale romåne sau interna]ionale“ (art. 13
alin. (4)).
– privatizarea societ`]ilor de stat;
Potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele m`suri
pentru accelerarea privatiz`rii, modificat` [i completat`,
„instan]ele judec`tore[ti sau arbitrale nu se pot pro-
nun]a asupra oportunit`]ii \ncheierii tranzac]iei“ –
vånz`rii de ac]iuni –, „ci doar asupra legalit`]ii acesteia“
(art. 5 alin. (1)), iar alin. (3) arat` urm`toarele:
„Nu pot participa la procesul de privatizare persoane
fizice sau juridice, romåne ori str`ine, care au avut con-
tracte de vånzare-cump`rare de ac]iuni \ncheiate cu ori-
care institu]ie public` implicat` [i care au fost rezolvite
din cauze imputabile acestora printr-o hot`råre
judec`toreasc` sau arbitral` definitiv` [i irevocabil` sau
ca efect al condi]iilor de rezolu]iune stipulate \n con-
tractele de vånzare-cump`rare de ac]iuni, precum [i cei
care \nregistreaz` datorii bugetare restante.“
IV. Drept comparat
Voca]ia de a \ncheia conven]ii arbitrale de c`tre state
[i autorit`]i publice este reglementat` diferit, de la stat
la stat, \n func]ie de tradi]ia juridic` [i de motiv`rile
economice [i politice proprii.
|n Fran]a, \n 1972, au fost abrogate art. 83 [i 1004
C. proc. civ., articole care se refereau la interdic]ia
statului de a apela la arbitraj, au r`mas \n vigoare
art. 2060 Cod civil potrivit c`ruia „nu poate fi \ncheiat
un compromis asupra chestiunilor referitoare la starea [i
capacitatea persoanelor sau asupra contesta]iilor care
intereseaz` colectivit`]ile [i institu]iile publice49
[i, \n general, \n toate materiile care intereseaz` ordinea
public`“.
Totu[i, o excep]ie cu caracter general a fost edictat`.50
Potrivit Legii nr. 75-596 din 9 iulie 1975 se arat` c`
unele categorii de institu]ii publice cu caracter comer-
cial [i industrial51 pot fi autorizate, prin decret, s` rea-
lizeze un compromis.52 {i, chiar [i \n aceste cazuri, exist`
o excep]ie important`: departamentele [i comunele pot
\ncheia conven]ii arbitrale \n comer]ul interna]ional.53
O situa]ie asem`n`toare se reg`se[te [i \n legisla]ia
belgian`.54

48
Pentru o solu]ie considerat` ilegal`, a se vedea: V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC nr. 12/2005, p. 43 [i urm.
49
Au fost incluse \n categoria colectivit`]ilor, departamentele [i comunele, iar \n categoria institu]iilor, spitalele [i universit`]ile. A se vedea
Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 30, Ph. Fouchard, Em. Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330.
50
Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 392 prezint` o lung` list` de excep]ii, \ncepånd cu posibilitatea ca statul, departamentul [i comu-
na s` recurg` la arbitraj „pentru lichidarea cheltuielilor referitoare la lucr`ri publice [i servicii furnizate“ [i terminånd cu anumite
materii/tipuri de contracte (energia hidraulic`, material de r`zboi). De asemenea, a se vedea Jean Robert, op. cit., p. 26.
51
De exemplu, Agen]ia francez` \n domeniul energiei. A se vedea Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 395, Jean Robert, op. cit., p. 26-27.
52
Consiliul de Stat a r`mas ferm \n acest sens \n jurispruden]a sa anterioar` (\n spe]a Société nationale de vente en surplus, 1957, a fost
declarat ilegal un decret prin care se recuno[tea unei autorit`]i publice dreptul de a realiza un compromis). A se vedea Mestre, Les
Ètablissements publics industriels et commerciaux et le recours à l’arbitrage, Rev. arb, 1976, p. 3, citat de Matthieu de Boisséson, op. cit.,
p. 138. Din punct de vedere practic, prin faptul c` statul sau autorit`]ile publice pot \ncheia numai un compromis – [i nu o clauz` com-
promisorie – se restrånge capacitatea acestor entit`]i de a solu]ia litigiul prin arbitraj. Facultatea legal` de a \ncheia un compromis este deter-
minat` de ra]iuni care ]in de oportunitatea alegerii arbitrajului, ca modalitate de solu]ionare a litigiului, alegere care poate fi cenzurat`
ierarhic-administrativ.
53
A se vedea Matthieu de Boisséson, op. cit., p. 681-682, p. 713 [i urm.
54
Pe larg, Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 192.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 39

 Studii, articole, comentarii

Ordinea public` este avut` \n vedere numai \n con-
siderarea obiectului litigiului, pentru a interzice sau nu
\ncheierea clauzei compromisorii.55
|n Marea Britanie, Germania (cu acordul ministrului
de finan]e), Olanda, Elve]ia56, Olanda57 posibilitatea \n-
cheierii de conven]ii arbitrale nu este restric]ionat` prin
lege, iar \n Arabia Saudit` este interzis` \ncheierea de
conven]ii arbitrale de c`tre stat. 58 |n fine, \n Statele
Unite, guvernul (statul) nu poate \ncheia o conven]ie
arbitral`, dar \ntreprinderile publice au aceast` posibili-
tate. |n Italia, Austria, Portugalia59, persoanele juridice
de drept public trebuie autorizate expres s` \ncheie o
conven]ie arbitral`. |n Spania este recunoscut`
posibilitatea \ncheierii unei conven]ii arbitrale de
c`tre stat sau o autoritate public` numai dac` litigiul
este de drept comercial interna]ional.60
niindu-se c` interdic]ia nu se aplic`, de exemplu, con-
tractelor \ncheiate conform uzan]elor comer]ului ma-
ritim.
|n privin]a competen]ei statului de a semna o con-
ven]ie arbitral` trebuie observat` legisla]ia proprie
(\ntrucåt o lege str`in` nu poate con]ine reguli \n
aceast` materie). De asemenea, trebuie prev`zute auto-
rit`]ile care au capacitatea de a \ncheia \n numele statu-
lui o conven]ie arbitral`. |n virtutea principiilor li-
bert`]ii contractuale [i bunei-credin]e, o conven]ie arbi-
tral` care nu \ncalc` ordinea public` \n dreptul inter-
na]ional nu poate fi anulat` pentru simpul motiv c` una
dintre p`r]i este un stat.
VI. Concluzii

V. Legea aplicabil` \n dreptul Dac` \n raporturile juridice comerciale interna-

interna]ional privat
Dac` legea str`in` admite validitatea clauzei com-
promisorii, nulitatea acesteia nu este de ordin public \n
dreptul interna]ional privat.61 Solu]ia a fost reluat` \n
mai multe rånduri (spe]a San Carlo, Cass. Civ., 14 avr.
1964, spe]a Galakis, Cass. Civ., 2 mai 1966), subli-
]ionale, statului [i autorit`]ilor publice le sunt permise
\ncheierea unor conven]ii arbitrale, sub rezerva ordinii
publice [i a conven]iilor interna]ionale, \n dreptul in-
tern romån nu exist` solu]ie legal` expres`, motiv pen-
tru care \n practic` se dezvolt` o solu]ie asem`n`toare cu
cea francez`, dar f`r` fundamentarea legal` corespun-
z`toare.

55
A se vedea C.A. Colmar, 29 nov. 1968, \n JCP 1970. II. 16246, cu o not` de Oppetit et Level.
56
Art. 177 alin. (2) din LDIP. Potrivit art. 177 alin. (1), „toate cauzele de natur` patrimonial` pot face obiectul unui arbitraj“. |n
alin. (2) se prevede „dac` o parte la o conven]ie de arbitraj este un stat, o \ntreprindere dominat` sau o organiza]ie controlat` de acesta, partea
\n cauz` poate invoca propriul drept de a contesta arbitrabilitatea litigiului sau a capacit`]ii de a fi parte la un arbitraj“.
57
Cu excep]ia litigiilor \n materie imobiliar` [i a litigiilor de o anumit` valoare – caz \n care este necesar acordul Ministerului de
Finan]elor. A se vedea Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 191.
58
A se vedea Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, op. cit., p. 61-62; Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit.,
p. 191.
59
Legea portughez` din 26 august 1986, art. 1-4: „Statul [i alte persoane juridice de drept public pot \ncheia conven]ii de arbitraj \n cazul \n
care legea le autorizeaz` sau cånd au ca obiect litigii privitoare la raporturile de drept interna]ional privat“. A se vedea Jean-Baptiste Racine,
L’arbitrage commercial international et l’ordre public, LGDJ, Paris, 1999, p. 215, apud, V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC,
nr. 12/2005, p. 39.
60
A se vedea Jean-François Poudret, Sébastien Besson, op. cit., p. 191.
61
A se vedea Spe]a MYRTON STEAMSHIP (10 aprilie 1957) citat` de Jean-Pierre Regli, op. cit., p. 41.

40 Revista Romån` de Arbitraj

 Jurispruden]`

Cesiune de crean]`
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` – Consecin]e – Excluderea
competen]ei jurisdic]iei statale
Cesiune de crean]` – Recunoa[terea datoriei – Lipsa \ncheierii tranzac]iei
cu privire la suma datorat` [i neachitat`

Stipularea \n contractul de cesiune de crean]` a unei
clauze compromisorii valabile [i operante exclude compe-
ten]a instan]elor statale.
Lipsa unei tranzac]ii judiciare sau extrajudiciare legal
\ncheiate \ntre debitorul cedat [i cesionar \ndrept`]e[te pe
acesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligarea
debitorului cedat la plata sumei datorate.
Hot`rårea nr. 214/2004 – Dosar nr. 15/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Printr-o cerere formulat` \n fa]a unui tribunal jude-
]ean, sec]ia comercial` [i de contencios administrativ, o
societate comercial` din Bucure[ti, \n calitate de credi-
toare, a cerut emiterea \mpotriva debitoarelor, dou`
societ`]i comerciale romåne[ti, a unei soma]ii de plat`,
cu respectarea procedurii prev`zute de O.G. nr. 5/
19.07.2001, pentru plata unei diferen]e de pre] dintr-un
contract de cesiune de crean]` \ncheiat de o societate
olandez` cu reclamanta \n anul 2001.
Motivele ac]iunii
Tribunalul jude]ean – sec]ia comercial` [i de
contencios administrativ – [i-a declinat prin ordonan]`
competen]a de solu]ionare a cauzei, \n favoarea Cur]ii
de Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie
a Romåniei, cu motivarea c` \n contractul de cesiune de
crean]`, \ncheiat \ntre firma olandez` [i societ`]ile de-
bitoare, exist` o conven]ie arbitral` ce exclude compe-
ten]a instan]elor judec`tore[ti. Recursul declarat de cre-
ditoarea peti]ionar` \mpotriva sentin]ei din iulie 2003 a
fost anulat de Curtea de Apel teritorial`, ca netimbrat.
Hot`rårea r`månånd definitiv`, tribunalul jude]ean –
sec]ia comercial` [i de contencios administrativ – a
\naintat dosarul Cur]ii de Arbitraj Comercial Inter-
na]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Romåniei [i a Municipiului Bucure[ti.
|n fa]a Cur]ii de Arbitraj, creditoarea [i-a precizat
cererea \n sensul oblig`rii påråtelor, \n solidar, la plata
sumei r`mase neachitate dup` pl`]ile par]iale efectuate
[i cheltuieli de arbitrare.
Ap`rarea påråtelor
Påråtele au efectuat pl`]ile, par]ial, \n propor]ie de
80%, recunoscånd c` mai au o diferen]` de achitat, dar
au solicitat reclamantei ca, \n considerarea achit`rii su-
mei, s` fie de acord cu stingerea litigiului dintre p`r]i,
urmånd ca reglementarea diferen]ei neachitate s` aib`
loc \n cadrul unor negocieri ulterioare.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|n fond, se re]ine c` \n baza unui contract \ncheiat
\n anul 2001, påråtele debitoare s-au obligat s` pl`teasc`
firmei olandeze, \n calitate de creditor, \n 4 tran[e
(termene: noiembrie 2001, mai 2002, septembrie 2002
[i decembrie 2002) suma datorat`. Prin contractul de
cesiune de crean]` din anul 2001, firma str`in` a cesio-
nat crean]ele sale, \ntre care [i pe cele fa]` de debitoare,
c`tre reclamant` \n calitate de cesionar; \n octombrie
2002, firma olandez` a \ncheiat cu påråtele debitoare un
act adi]ional la contractul de cesiune, prin care termenul
de plat` pentru ultima rat` scadent` a fost prelungit cu
4 luni r`månånd neachitat` o diferen]` \n propor]ie de
20% pentru care reclamanta [i-a men]inut cererea pen-
tru obligarea påråtelor, \n solidar, la plata sumei res-
tante.
Tribunalul Arbitral, avånd \n vedere [i faptul c`
påråtele nu au justificat \n nici un fel \ntårzierea pl`]ii
sumei respective, din ultima tran[`, de[i au beneficiat de
o prelungire de 4 luni a termenului de plat` ini]ial, iar
de la expirarea noului termen [i pån` la pronun]area
sentin]ei a trecut mai mult de 1 an, a admis ac]iunea [i
a obligat pe påråte, \n solidar, s` achite reclamantei
suma datorat` [i neachitat`, plata urmånd a se face \n
echivalent lei la cursul de schimb B.N.R. de la data
pl`]ii.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 41

 Jurispruden]`
Compensare
Caracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei – Inadmisibilitatea cumulului dobânzii legale cu suma
de bani reprezentând reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie
|ntrucåt numai datoria påråtei pentru plata contrava-
lorii m`rfii este cert`, lichid` [i exigibil`, cealalt` datorie
– a reclamantei fa]` de påråt` fiind contestat` – urmeaz`
a se considera c` obliga]ia de plat` a sumei pretinse de
reclamant nu s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, pårå-
ta va fi obligat` la plata contravalorii m`rfii livrate nea-
chitate, precum [i la plata dobånzilor legale. Potrivit dis-
pozi]iilor art. 1088 Cod civil, daunele-interese pentru
neexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o sum` oarecare
nu pot cuprinde decåt dobånda legal`. |n consecin]`, este
inadmisibil cumulul dobånzii legale cu plata sumei de
bani reprezentånd reactualizarea sumei datorate \n raport
de indicele de infla]ie.
Hot`rårea nr. 184//2005 – Dosar nr. 49/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Curtea de
Arbitraj, reclamanta, o societate comercial` cu r`spun-
dere limitat` din Bucure[ti, a solicitat ca påråta, o socie-
tate cu r`spundere limitat` din Bra[ov, s` fie obligat` s`
pl`teasc` contravaloarea m`rfii livrate [i neachitate, do-
bånzi calculate pån` \n luna septembrie 2004, o sum`
de bani reprezentånd actualizarea ratei infla]iei pån` \n
luna septembrie 2004, precum [i costul expertizei con-
tabile.
Motivele ac]iunii
|n motivarea ac]iunii, reclamanta sus]ine c` prin
acordul comercial \ncheiat \n aprilie 2003, unitatea sa
s-a obligat s` livreze påråtei diferite produse pe baz` de
comenzi cu o valoare minim` de 20.000.000 lei pentru
fiecare factur`. La råndul s`u, påråta era obligat` s`
pl`teasc` pre]ul stabilit \n termen de 35 zile de la data
recep]iei m`rfii.
De[i reclamanta [i-a \ndeplinit obliga]iile de livrare a
produselor comandate de påråt`, aceasta nu a achitat
nici una din facturile emise pentru \ncasarea contrava-
42
lorii; mai mult, påråta a \ntocmit un set de facturi a
c`ror sum` de bani prev`zut` de acestea a fost compen-
sat` cu valoarea sumei de bani \nscris` \n facturile emise
de reclamant` – ajungånd la concluzia c` nu datoreaz`
reclamantei nici o sum`, ci, dimpotriv`, aceasta urmea-
z` s`-i mai pl`teasc` diferen]a.
Ap`rarea pârâtei
Prin \ntåmpinare, påråta solicit` respingerea ac]iunii
reclamantei ca ne\ntemeiat` [i admiterea cererii recon-
ven]ionale avånd ca obiect plata unor sume de bani
reprezentånd datorii neachitate [i dobånzi legale; \n mo-
tivarea cererii reconven]ionale, påråta-reclamant` invo-
c` prevederile anexei 1 la contract. Sus]ine c`, potrivit
prevederilor anexelor contractuale, reclamanta datora
aportul pentru deschiderea fiec`rei noi unit`]i constånd
din taxe de publicitate (serviciu de marketing standard)
[i 1% prim` pentru \ntregul volum de marf` achizi-
]ionat`.
Fa]` de cererea reconven]ional`, reclamanta a
formulat \ntåmpinare solicitånd s` fie respins` ca ne\n-
temeiat`. Cu privire la preten]iile din cererea reconven-
]ional`, reclamanta-påråt` arat` c` la data la care s-a \n-
cheiat acordul comercial privind plata aportului func-
]ionau 4 unit`]i; or aportul de deschidere privea exclu-
siv unit`]i nou-deschise [i inaugurate ca atare, iar nu
unit`]ile existente la data \ncheierii contractului-cadru.
Derularea necorespunz`toare a contractului prin
emiterea de comenzi mult sub nivelul plafonului conve-
nit \n comand` nu justific` nici \ncasarea taxei de pu-
blicitate [i nici prima de 1% pentru volumul de marf`,
ci, cel mult, \n propor]ie de 13% nivelul de realizare a
contractului.
|n timpul dezbaterilor, ambele p`r]i au recunoscut c`
acordul comercial nu a fost executat \n condi]iile con-
venite, \ns` fiecare consider` c` vina neexecut`rii revine
celeilalte p`r]i: påråtei, care nu a asigurat comenzi la
nivelul fiec`rei comenzi, respectiv, reclamantei care la
un moment dat, \n mod unilateral, a sistat livr`rile.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|n fond, se re]ine c` \ntre p`r]ile \n litigiu, – recla-
manta, \n calitate de furnizor [i påråta, \n calitate de be-
neficiar – s-a \ncheiat un acord comercial, completat cu
„Condi]iile speciale anuale“ care f`ceau parte integrant`
din acord; ulterior, p`r]ile au mai \ncheiat dou` acte
intitulate „Discu]ie anual` comparativ`“ [i „Planificare
Marketing“ pe care le-au considerat \ncheiate \n com-
pletarea acordului comercial.
Obiectul acordului comercial \l constituia „livrarea
continu` c`tre påråt`, pe baz` de comenzi a produselor
comercializate/produse de furnizor, \n vederea asigur`rii
posibilit`]ii ca påråta s` aib` \n permanen]` la dispozi]ie
produse destinate revånz`rii \n cadrul unit`]ilor sale“.
Achitarea facturilor furnizorului de c`tre påråt` urma s`
se fac` prin ordin de plat` sau prin compensare cu su-
mele datorate de furnizor c`tre påråt` (art. 7.2). Terme-
nul de plat` era de 35 de zile conform „Condi]iilor spe-
ciale anuale“.
|n executarea acordului comercial, reclamanta a
livrat la unit`]ile påråtei diferite cantit`]i de produse.
Pentru \ncasarea contravalorii acestora a emis un num`r
de 16 facturi. La råndul s`u, påråta a emis facturi, pen-
tru aportul reclamantei la deschiderea de noi unit`]i.
|ntrucåt påråta nu a achitat contravaloarea m`rfii
livrate de reclamant`, iar aceasta din urm` a contestat
facturile emise de påråt` pentru aportul la deschiderea
de unit`]i noi, presta]ii de marketing [i prim` de 1%,
reclamanta a introdus o ac]iune, iar påråta a formulat
cerere reconven]ional` pentru suma r`mas` neachitat`
de c`tre reclamant`, dup` compensarea sumei facturate
de påråt` cu suma reprezentånd contravaloarea m`rfii
(la sumele respective, ambele p`r]i au solicitat dobånzi,
precum [i reactualiz`ri).
Analizånd cele dou` cereri (cererea principal` [i ce-
rerea reconven]ional`), pe baza prevederilor contrac-
tuale [i a actelor depuse de p`r]i, Tribunalul arbitral a
re]inut urm`toarele:
1. – |n ceea ce prive[te cererea principal`, Tribunalul
Arbitral constat` c` påråta nu a contestat suma repre-
zentånd contravaloarea m`rfii livrate de reclamant`, dar
a considerat-o achitat` prin compensarea ei cu suma re-
prezentånd preten]iile sale, respectiv aportul de des-
chidere a unor unit`]i noi, tariful pentru presta]iile de
marketing standard (publicitate) [i prima de 1% la va-
loarea m`rfii achizi]ionate.
|ntrucåt stingerea unei datorii prin compensa]ie pre-
supune ca ambele datorii s` fie deopotriv` certe, lichide
[i exigibile [i \ntrucåt, \n spe]`, numai datoria påråtei
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
pentru plata contravalorii m`rfii \ndeplinea aceste
condi]ii, cealalt` datorie – a reclamantei fa]` de påråt` –
fiind contestat` de reclamant`, urmeaz` a se considera
c` obliga]ia de plat` a sumei pretinse de reclamant nu
s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, påråta va fi obli-
gat` la plat`.
Reclamanta a solicitat [i dobånzi legale. Påråta nu a
contestat calculul f`cut de reclamant` [i, \n aceast` si-
tua]ie, [i cap`tul de cerere pentru dobånzi legale ur-
meaz` a fi admis.
Referitor la cap`tul de cerere pentru suma reprezen-
tånd reactualizarea pre]ului \n raport de cota indicelui
de infla]ie, Tribunalul Arbitral consider` c` reclamanta
nu este \ndrept`]it` s` pretind` atåt dobånd` legal`, cåt
[i reactualizarea pre]ului, avånd \n vedere dispozi]iile
art. 1088 Cod civil, potrivit c`rora daunele-interese
pentru neexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o su-
m` oarecare nu pot cuprinde decåt dobånda legal`.
Se are \n vedere, totodat`, c` dobånda legal` este mai
mare, \n timp ce reactualizarea este o sum` mai redus`,
deci daunele-interese suportate prin ne\ndeplinirea
obliga]iei de plat` a pre]ului sunt integral acoperite prin
acordarea dobånzilor legale (acestea dep`[ind cuantu-
mul reactualiz`rii).
Prin ac]iunea ini]ial`, reclamanta a mai cerut [i costul
expertizei contabile. De altfel, expertiza contabil` a fost
efectuat` la cererea unit`]ii sale, pentru calcularea [i recal-
cularea dobånzilor legale [i a ratei indicelui de infla]ie.
|n consecin]`, ac]iunea reclamantei urmeaz` s` fie
admis` \n parte, pentru suma reprezentånd contrava-
loarea m`rfii livrate [i dobånzi legale.
2. – |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`,
Tribunalul Arbitral re]ine c` \n „Condi]iile speciale“ s-a
prev`zut c` \n cazul deschiderii unei noi unit`]i, furni-
zorul va accepta de la påråt` o factur` \n valoare de
1.000 euro pentru fiecare unitate inaugurat`; s-a mai
prev`zut c` pentru activit`]i de marketing, furnizorul va
pl`ti 150 euro cu titlu de „buget marketing articol/
apari]ie pe magazin“. |n fine, prin Declara]ia anual`,
furnizorul s-a obligat s` pl`teasc` påråtei un bonus
lunar (prim`) de 1% „pentru \ntregul volum de marf`
achizi]ionat` pe perioada pe care se acord` prima“.
Avånd \n vedere c` aportul de 1.000 euro a fost
prev`zut exclusiv pentru deschiderea unor unit`]i noi
(inaugurate ca atare) [i c` påråta nu a dovedit c` pentru
comercializarea produselor reclamanta a deschis unit`]i
noi, \n afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acordul co-
mercial, Tribunalul Arbitral consider` c` påråta a fac-
turat furnizoarei reclamante, \n mod nejustificat, apor-
tul de 1.000 euro pentru cele 4 unit`]i existente la data
43
 Jurispruden]`
\ncheierii acordului.
De[i pe parcursul execut`rii acordului a ap`rut, \n
afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acord [i o alt` uni-
tate, nu exist` nici o dovad` c` aceasta a fost deschis`
dup` \ncheierea acordului ca unitate nou`, deschis`
\n scopul comercializ`rii produselor reclamantei.
Referitor la tariful de 150 euro pentru activit`]i de
marketing (publicitate), Tribunalul Arbitral constat` c`
\n „Condi]iile speciale anuale“ s-a prev`zut c` pentru
activitatea de marketing desf`[urat` de påråta \n scopul
sus]inerii [i derul`rii \n condi]ii optime a activit`]ii,
furnizorul va pl`ti 150 euro pentru fiecare articol, pe
apari]ie [i pe magazin. Cum påråt` a dovedit c` \ntr-o
publica]ie de specialitate a ap`rut [i produsul reclaman-
tei, \nseamn` c`, raportat la o singur` apari]ie [i la nu-
m`rul de unit`]i, furnizoarea datoreaz` suma.
Sus]inerea c` reclamanta ar datora doar 13% din
sumele la care s-a obligat prin Condi]iile speciale, nu
poate fi re]inut`, \ntrucåt problema nerealiz`rii
obliga]iilor privind executarea livr`rilor – atingerea
cifrei de afaceri (20.000 euro) [i a valorii minime a unei
Daune-interese
Evaluare anticipat` – Consecin]e
Potrivit art. 1073 Cod civil, „creditorul are dreptul de a
dobåndi \ndeplinirea exact` a obliga]iei“, iar dac` acest
lucru nu este cu putin]`, el are „dreptul la dezd`unare“. |n
cuprinsul contractului, p`r]ile pot stabili, \nainte de pro-
ducerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interese
datorate de debitor ca urmare a neexecut`rii, execut`rii cu
\ntårziere sau execut`rii necorespunz`toare a obliga]iei sale.
Hot`rårea nr. 216/2005 – Dosar nr. 80/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale romåne cu
r`spundere limitat`. Societatea reclamant`, constatånd
c` påråta a nesocotit culpabil prevederile contractului, a
reziliat unilateral contractul, solicitånd daune-interese [i
dobånda aferent`.
Motivele cererii
Reclamanta a convenit s` coopereze cu påråta \n sen-
44
comenzi (20.000.000 lei) este distinct` de aceea dedus`
Cur]ii de Arbitraj. Obiectul ac]iunii \l constituie plata
contravalorii m`rfii livrate, iar obiectul cererii recon-
ven]ionale, plata unor sume ce reprezint` aport, tax` de
publicitate [i prime.
De altfel, \n ac]iunea introductiv`, reclamanta
[i-a rezervat dreptul de a cere daune-interese compen-
satorii pentru prejudiciul cauzat de nerealizarea cifrei de
afaceri din culpa påråtei care a emis comenzi de valori sub
valoarea minim` de 200.000.000 lei. Numai \n cadrul
unei asemenea cereri pentru daune-interese s-ar pune
problema culpei [i r`spunderii pentru culp` \n executarea
obliga]iilor legate de livrarea m`rfurilor [i valoarea
comenzilor. |n ceea ce prive[te prima de 1% la valoarea
m`rfurilor achizi]ionate, se constat` c` reclamanta s-a
obligat la plata acestei prime prin actul intitulat „Discu]ie
anual` comparativ`“ pe care l-a semnat f`r` obiec]iuni.
Ca atare, cererea se admite \n parte pentru suma
reprezentånd taxe de publicitate, prima de 1% la va-
loarea achizi]iilor efective, cu dobånzi legale aferente
capitalului pentru care preten]iile au fost admise.
sul ca produsele sale s` fie prezentate eficient [i
continuu \n spa]iile comerciale \nchiriate de aceasta din
urm`. |n acest scop, s-a \ncheiat \n anul 2003 un con-
tract de asociere.
Reclamanta a pus la dispozi]ia påråtei o serie de ma-
teriale publicitare inscrip]ionate cu marca produsului,
iar påråta s-a obligat ca \n spa]iul comercial pe care \l
de]ine s` expun` aceste materiale, garantånd c` nu va
expune materiale de acela[i gen apar]inånd altor firme
care comercializeaz` acela[i produs.
Påråta s-a mai obligat s` ob]in` toate aprob`rile
necesare instal`rii materialelor publicitare [i s` men]in`
starea de cur`]enie [i iluminare corespunz`toare. |n ca-
zul ne\ndeplinirii culpabile a oric`reia dintre obliga]iile
contractuale ale påråtei, reclamanta [i-a rezervat dreptul
s` rezilieze unilateral contractul [i s` restituie materialele
\n termen de 7 zile. Påråta a \nc`lcat obliga]ia contrac-
tual` de exclusivitate pentru produsele reclamantei,
expunånd \n anul 2004 acela[i gen de produse ce apar-
]ineau altor firme. Totodat`, a \nl`turat toate materia-
lele publicitare ce proveneau de la reclamant`.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Ap`rarea pârâtei
Påråta a invocat inexisten]a raporturilor contrac-
tuale, \ntrucåt persoana care a semnat contractul nu era
salariatul s`u, de[i a aplicat sigiliul [i a semnat \n numele
societ`]ii. A mai ar`tat c` a fost nevoit` s` demonteze
copertina la soma]ia prim`riei [i s` restituie spa]iul
comercial proprietarului, fapt ce a condus la imposibi-
litatea desf`[ur`rii activit`]ii.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Analizånd sus]inerile p`r]ilor [i probele aflate la dosarul
cauzei, Tribunalul Arbitral a admis cererea formulat` de
reclamant`. Tribunalul Arbitral a re]inut c`, potrivit con-
tractului \ncheiat, reclamanta [i-a rezervat dreptul de a-l
rezilia unilateral printr-o notificare \n cazul ne\ndeplinirii
culpabile de c`tre påråt` a oric`reia dintre obliga]iile con-
tractuale, cu plata sumei de 4.000 USD cu titlu de daune-
interese a c`ror exigibilitate a fost stabilit` la momentul
primirii notific`rii. S-a constatat c` \n luna februarie
2005, ulterior emiterii notific`rii, reclamanta a comunicat
rezilierea unilateral` a contractului pentru \nc`lcarea drep-
tului de exclusivitate ca urmare a expunerii de c`tre påråt`
a unor materiale apar]inånd altei firme concurente [i,
totodat`, i-a cerut plata daunelor-interese \n sum` de
4.000 USD prev`zute la art. 3.3 alin. (3) din contract.
|n ceea ce prive[te existen]a raporturilor contractuale,
se re]ine, \n mod indubitabil, c` atåt contractul, cåt [i
anexa nr. 1, poart` semn`tura [i sigiliul societ`]ii påråte [i,
\n mod necontestat, au fost puse \n executare de ambele
Daune-interese
Culp` comun` – Consecin]e pe planul r`spunderii
Prejudiciu cert – Ac]iune \n desp`gubiri – Ac]iune \n regres – Diferen]iere
Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia,
voin]a p`r]ilor de a se asocia („affectio societatis“) consti-
tuie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune.
Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specific`
unei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [i
pierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare a
respectivului contract, cu toate obliga]iile particulare aces-
tuia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii
[i pierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi
condi]ionat` de o desocotire referitoare la beneficii.
P`r]ile contractante vor participa la rezultatul
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
p`r]i chiar dac` nu au fost semnate personal de c`tre
administratorul societ`]ii, ci de un salariat care, de]inånd
sigiliul societ`]ii, se prezum` c` era \mputernicit s` sem-
neze cele dou` documente.
Acestea produc efecte \n temeiul prevederilor art. 35
din Decretul nr. 31/1954, potrivit c`rora actele juridice
f`cute de organele persoanei juridice, \n limitele puterilor
conferite, sunt actele persoanei juridice \ns`[i.
Potrivit art. 2.16 din contract, obliga]ia de a ob]ine
autoriza]ia legal` pentru montarea \n exteriorul magazi-
nului a copertinei primite de la reclamant` revenea
påråtei. Emiterea de c`tre Prim`rie (fila 77 din dosarul
arbitral) a soma]iei de desfiin]are, pus` \n executare, este
consecin]a conduitei culpabile a påråtei.
Soma]ia primit` nu poate exonera de r`spundere pe
påråt`. Reclamanta nu cere prin ac]iune restituirea mate-
rialelor publicitare pe care le-a predat påråtei conform
anexei nr. 1 a contractului, prin aceasta confirmånd c`
acestea i-au fost restituite de påråt` dup` ce au fost
demontate. Expirarea termenului de \nchiriere a spa]iilor
comerciale [i predarea acestora proprietarului nu au nici o
relevan]`, deoarece contractul de cooperare a fost \ncheiat
cu reclamanta anterior acestui moment. |n consecin]`,
påråta nu era liber` s` asigure expunerea materialului
apar]inånd altei firme.
Astfel se re]ine c` påråta a \nc`lcat, \n mod culpabil,
prevederile contractului \ncheiat cu reclamanta, c` aceasta
a atras de drept rezilierea lui, cu \ncepere de la 14 februa-
rie 2005, precum [i obliga]ia påråtei de a pl`ti reclaman-
tei suma de 4.000 USD, prin echivalent \n lei, cu titlu de
daune-interese.
opera]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de
50% fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens.
Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`råri arbitrale
\n curs de executare.
Lipsa calit`]ii de debitor solidar a p`r]ilor litigante fa]`
de partenerul extern, pe de o parte fa]` de creditorul
intern, pe de alt` parte, \ndrept`]e[te Tribunalul Arbitral
s` califice ac]iunea introdus` ca o ac]iune \n desp`gubire,
nu ca o ac]iune \n regres.
Hot`rårea nr. 237/2005 – Dosar nr. 10/2005
45
 Jurispruden]`
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni,
ambele cu sediul \n Bucure[ti.
Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul de
depozitare a m`rfii [i 50% din dobånda acestei sume, pe
care a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]e
arbitrale.
Motivele cererii
|n baza unui contract de comision, reclamanta, \n
calitate de comitent, se oblig` s` desfac` pe pia]a romå-
neasc` anumite cantit`]i de produse importate.
Totodat`, p`r]ile s-au obligat s` colaboreze \n vederea
realiz`rii scopului contractului, respectiv importul \n
Romånia al m`rfii cump`rate de pe pia]a extern`, recla-
manta asumåndu-[i obliga]ii preponderent \n privin]a
raportului juridic cu furnizorul str`in, \n timp ce påråtei
\i reveneau obliga]ii \n cadrul raporturilor juridice in-
terne.
De asemenea, p`r]ile s-au angajat s` g`seasc`
cump`r`tori care s` pl`teasc`, \n avans, pre]ul total al
cantit`]ilor cump`rate.
P`r]ile au mai prev`zut ca la finalul opera]iunilor s`
efectueze o decontare a tuturor costurilor [i cheltuielilor
aferente opera]iunilor. Costurile [i cheltuielile \nsemnau
[i cele privind „depozitarea, condi]ionarea [i p`strarea
m`rfii, urmånd s` participe la rezultatul opera]iunii, fie
acesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fie-
care. |n vederea realiz`rii acestor obliga]ii, reclamanta a
\ncheiat un contract de vånzare-cump`rare cu furni-
zorul extern [i un contract numit de comision \n ve-
derea stoc`rii [i depozit`rii produselor.
Obiectul contractului de comision nu a fost realizat
din culpa påråtei care, \n calitate de comisionar la
import, nu [i-a \ndeplinit obliga]iile ce-i reveneau \n
raporturile juridice din ]ar`. |n aceste condi]ii, comi-
tentul a fost \n imposibilitate de a-[i executa propriile-i
obliga]ii, \nregistrånd dou` categorii de pierderi, [i
anume: a fost ac]ionat de partenerul extern la un arbi-
traj interna]ional din str`in`tate [i obligat la plata de
desp`gubiri \mpreun` cu dobånda pentru nerespectarea
obliga]iei provenite din contractul de vånzare-cump`-
rare.
Hot`rårea a fost recunoscut` [i s-a \ncuviin]at exe-
cutarea sa pe teritoriul Romåniei; a fost chemat \n jude-
cat` [i de c`tre depozitar la un arbitraj organizat de
Camera teritorial` de la sediul acestuia, fiind obligat la
suportarea pre]ului de depozitare al m`rfii.
46
Ap`rarea pârâtei
Argumentele påråtei, \n ap`rare, privesc:
1) calificarea juridic` a contractului numit de comi-
sion. |n aceast` privin]`, påråta arat` c` denumirea de
contract de comision este improprie \n raport de
con]inutul obliga]iilor asumate de p`r]i. Astfel, pe de o
parte, påråta s-a obligat s` desf`[oare opera]iuni \n
numele [i pe seama reclamantei, deci obliga]ii specifice
mandatarului, iar pe de alt` parte, din con]inutul con-
tractului rezult` c` inten]ia comun` a p`r]ilor a fost ace-
ea de a \ncheia un contract de asociere \n participa]iune,
prev`zut de art. 251-256 Cod comercial, nicidecum un
contract de comision. Reclamanta urma s` ac]ioneze \n
calitate de asociat titular, obliga]iile ei fiind prev`zute \n
art. 4.1. [i art. 4.3. din contractul principal, iar påråta –
asociatul participant, conform art. 4.2. [i art. 4.3. din
contractul principal, urma s` efectueze, \n calitate de
mandatar al reclamantei, activit`]ile prev`zute \n con-
tract. Potrivit art. 5 din contract, la sfår[itul opera]iunii,
reclamanta [i påråta urmau s` efectueze o decontare
comun`, p`r]ile urmånd s` participe la rezultatul
opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur`
egal` de 50% fiecare;
2) prejudiciul invocat nu este efectiv, \n consecin]`,
cererea arbitral` formulat` de reclamant` este lipsit` de
interes, \n sensul c` reclamanta nu a f`cut dovada c`
hot`rårile arbitrale men]ionate \n ac]iune au fost puse \n
executare [i c` s-ar fi produs un prejudiciu \n patrimo-
niul s`u. Aceste hot`råri reprezint` pentru reclamant`
eventualitatea unei pagube, momentul la care prejudi-
ciul devine cert, efectiv, fiind cel al pl`]ii, termenul de
prescrip]ie pentru ac]iunea \n regres fiind data pl`]ii
efective;
– hot`rårile arbitrale invocate nu sunt opozabile
påråtei, fiind rezultatul unei defectuoase ap`r`ri, pre-
cum [i al unei recunoa[teri la plat`.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral re]ine c` opera]iunea contractu-
al` intitulat` „de comision“ consfin]e[te c`, la finalul
acesteia, p`r]ile vor efectua o decontare comun`,
„decontare care va include toate costurile [i cheltuielile
aferente opera]iunii conform termenilor prezentului
contract [i ale contractului de import \ncheiat de c`tre
mandant“. Costurile [i cheltuielile vor include, printre
altele, [i costurile [i cheltuielile aferente depozit`rii,
condi]ion`rii [i p`str`rii m`rfurilor. |n penultimul ali-
neat teza 2 al art. 5 din contract, p`r]ile au convenit c`
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
vor participa la rezultatul opera]iunii, fie acesta profit
sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fiecare.
Din probele administrate \n cauz`, respectiv
hot`rårea arbitral` prin care reclamanta a fost obligat` s`
pl`teasc` c`tre påråt` desp`gubiri pentru neexecutarea
obliga]iilor izvoråte din contractul extern [i din celelalte
contracte \ncheiate, \mpreun` cu dobånda aferent`,
rezult` c` respectivele desp`gubiri reprezint` pierderi ale
opera]iunii convenite de p`r]i \n cadrul contractului
denumit de „comision“ [i trebuie s` fie suportate de
ambele p`r]i din contract. Totodat`, pierderile opera-
]iunii rezult` [i din sentin]a prin care reclamanta a fost
obligat` la plata sumei de bani cu titlu de pre] al depozi-
t`rii m`rfurilor. Aceste pierderi s-au produs ca urmare a
faptului c` produsul nu a putut fi våndut pe pia]a
intern` de c`tre påråt`, motiv pentru care reclamanta –
pentru a diminua efectele pagubelor – a fost nevoit`
s`-l revånd` pe pia]a extern`.
De altfel, independent de existen]a vreunei culpe a
p`r]ilor sau a uneia dintre ele \n nereu[ita opera]iunii la
care s-au angajat \mpreun`, clauza prev`zut` \n art. 5
din contractul de comision privind suportarea pierde-
rilor \n propor]ie egal` de 50% fiecare se aplic`.
Ap`r`rile påråtei se refer`, \n principal, la prematuri-
tatea ac]iunii, pe ideea c` fiind vorba despre un contract
de asociere \n participa]iune trebuia ca reclamanta s`
dea socoteal` cu privire la beneficiile [i pierderile rezul-
tate din opera]iune. Or, \n lipsa acestei desocotiri, nu se
poate promova o ac]iune \n desp`gubiri.
Tribunalul Arbitral consider` c` excep]ia de prema-
turitate a ac]iunii invocat` de påråt` este ne\ntemeiat`.
|n primul rånd, contractul \ncheiat \ntre p`r]i nu poate
fi calificat „asociere \n participa]iune“, reglementat` de
dispozi]iile art. 251-256 C. comercial, deoarece nu
\ndepline[te condi]iile principale ale acestuia, respectiv
aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei [i inten]ia,
voin]a p`r]ilor de a se asocia pentru a constitui o aso-
cia]iune („affectio societatis“). Faptul c` p`r]ile au inse-
rat \n contract o clauz` care exist` \n cadrul unei asocieri
\n participa]iune (participarea la beneficii [i pierderi) nu
poate s` determine calificarea contractului numai prin
aceast` clauz`, ca fiind contract de asociere \n partici-
pa]iune, cu toate obliga]iile particulare acesteia, inclusiv
cea de a se da socoteal` cu privire la beneficii [i pierderi
sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat` de o
desocotire referitoare la beneficii.
Analizånd clauzele contractului, Curtea consider` c`
acesta are o configura]ie proprie, care nu poate fi
\ncadrat` \n totalitate \n vreunul dintre „contractele
numite“, chiar dac` p`r]ile l-au numit „contract de
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
comision“. Interpretånd clauzele contractului, se poate
ajunge la concluzia c` p`r]ile s-au \n]eles s` colaboreze
pentru realizarea opera]iunii de import de pe pia]a
extern` [i de vånzare a acestuia \n Romånia, evident, \n
condi]ii profitabile, opera]iune care, \ns`, nu s-a fina-
lizat din motive atåt obiective, cåt [i subiective, \nre-
gistråndu-se pierderi. De altfel, chiar \n acest cadru con-
tractual, reclamanta a propus påråtei o desocotire \n
leg`tur` cu pierderile suferite \ntocmind un proiect de
protocol.
Totodat`, potrivit clauzei din contractul intitulat „de
comision“ (art. 5) p`r]ile vor participa la rezultatul
opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur`
egal`, 50% fiecare.
Dar Tribunalul Arbitral a fost \nvestit cu solu]ionarea
cererii referitoare doar la pierderile rezultate din
opera]iune, pierderi dovedite de reclamant` [i la care
trebuie s` participe ambele p`r]i potrivit clauzei con-
tractuale.
Din acest punct de vedere, nu se poate considera c`
ac]iunea este prematur introdus`, atåt timp cåt nu s-a
cerut constatarea existen]ei vreunui profit rezultat din
opera]iune. De altfel, påråta avea cuno[tin]` despre exis-
ten]a pierderilor opera]iunii, dovad` fiind proiectul de
protocol la contractul de comision, propus de c`tre
reclamant` [i r`spunsul påråtei.
Coresponden]a purtat` \ntre p`r]i a avut \n vedere
pierderile rezultate din opera]iune [i nicidecum exis-
ten]a vreunui profit. |n al doilea rånd, ac]iunea nu
poate fi considerat` prematur introdus` [i nici lipsit` de
interes, cum a sus]inut påråta, deoarece prejudiciul
pretins prin ac]iune este cert [i rezult` din hot`rårile
arbitrale pronun]ate, certitudinea lui existånd atåt \n
cazul cånd acesta s-a produs (exist` \n prezent), cåt [i \n
situa]ia producerii lui \n viitor, evident, \n m`sura \n
care este cert. Or certitudinea lui exist`, mai cu seam`
c` hot`rårile arbitrale sunt \n curs de executare. |n acest
sens, cu privire la executarea hot`rårii arbitrare invocate
\n spe]`, \ntre reclamant` [i creditoare exist` o \n]elegere
de e[alonare a pl`]ii, inclusiv dovada \nceperii execut`rii
silite a uneia din hot`råri chiar dac` executarea a fost
suspendat` provizoriu (existånd ac]iune \n anularea
hot`rårii Cur]ii de Arbitraj).
Pe de alt` parte, prezenta ac]iune nu poate fi ca-
lificat` ca o ac]iune \n regres \n privin]a prejudiciului.
Cele dou` p`r]i nu sunt debitori solidari fa]` de
partenerul extern [i fa]` de creditorul intern pentru c`
atåt contractul de vånzare-cump`rare, cåt [i contractele
de depozit au fost \ncheiate doar de reclamant`, påråta
intervenind doar \n contractul de comision, contract
47
 Jurispruden]`
care, evident, are leg`turi cu cele dou` categorii de con-
tracte (de vånzare-cump`rare [i de depozitare).
Nefiind o ac]iune \n regres, ci \n desp`gubiri, nu se
poate sus]ine c` reclamanta trebuia s` pl`teasc` integral
sumele datorate potrivit hot`rårilor arbitrale [i numai
apoi s` se \ndrepte \mpotriva påråtei, \n baza contractu-
lui de comision.
Nu este \ntemeiat` nici ap`rarea potrivit c`reia, pårå-
ta, fiind ter] fa]` de hot`rårile arbitrale pronun]ate,
acestea nu-i sunt opozabile. Obligarea påråtei la plata
unui procent de 50% din sumele pe care reclamanta tre-
buie s` le pl`teasc` \n baza hot`rårilor arbitrale are ca
temei art. 5 din contractul de comision \ntre p`r]i.
Legea aplicabil`
Uzan]e interna]ionale – Lex voluntatis-Lex contractus
„Principiile referitoare la contractele de comer] inter-
na]ional“, edictate de Institutul Interna]ional pentru
unificarea dreptului privat, UNIDROIT, Roma 1994 – a
c`ror aplicabilitate a fost stabilit` de p`r]i \n temeiul prin-
cipiului lex voluntatis constituie lex contractus.
Hot`rårea nr. 261/2005 – Dosar nr. 324/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Curtea de Arbitraj a fost sesizat` cu o cerere de arbi-
traj formulat` de c`tre o societate comercial` pe ac]iuni
\n contradictoriu cu o societate cu r`spundere limitat`,
ambele din Bucure[ti.
Reclamanta a solicitat, \n temeiul unui contract de
cooperare industrial`, obligarea påråtei la restituirea uti-
lajelor pe care le de]ine dintr-un import temporar, a
stocului de materii prime, a produselor rezultate din
eviden]ele contabile, precum [i la plata garan]iei vamale
aferente importului temporar. |n cazul \n care restituirea
\n natur` nu mai este posibil`, \ntrucåt bunurile
nu mai exist` \n materialitatea lor, reclamanta a solicitat
s` i se pl`teasc` contravaloarea acestora.
Ap`rarea pârâtei
Påråta nu a contestat primirea utilajelor, a obiectelor
de inventar [i nici obliga]ia sa de a le restitui, dup` cum
48
Hot`rårile arbitrale respective sunt o dovad` a
pierderilor rezultate din opera]iunea la care s-au obligat
p`r]ile din litigiu, pierderi ce vor fi suportate de ambele
p`r]i contractante potrivit contractului de comision
\ncheiat.
Nefiind o ac]iune \n regres, ci o ac]iune \n desp`-
gubiri (daune), påråta trebuie s` suporte \n m`sur`
egal`, adic` 50% din pierderile opera]iunii, respectiv,
50% din sumele la care a fost obligat` reclamanta prin
hot`rårile arbitrale pronun]ate.
|n concluzie, fa]` de considerentele ar`tate mai sus,
v`zånd [i dispozi]iile art. 969, 1073 [i urm. Cod civil,
Tribunalul Arbitral urmeaz` a admite prezenta ac]iune.
nu a contestat nici primirea materiilor prime [i a mate-
rialelor. |ntrucåt reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriile
obliga]ii, påråta a contestat, \n totalitate, preten]ia de a
i se restitui bunurile mai sus-men]ionate sau, \n lipsa
acestora, preten]ia de achitare a contravalorii acestora.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Analizånd prevederile contractului, sus]inerile p`r-
]ilor [i probele aflate la dosar, Tribunalul Arbitral a re-
]inut cele ce urmeaz`:
|ntre reclamant` [i påråt` s-a \ncheiat un „contract
de cooperare industrial`“ bilingv, avånd ca obiect fabri-
carea de c`tre påråt` de produse [i accesorii de industrie
alimentar`. Pentru demararea activit`]ii, reclamanta se
obliga s` pun` la dispozi]ia societ`]ii påråte o sum` ce
urma a fi convenit`, pentru acoperirea cheltuielilor de
amenajare a localului de produc]ie, precum [i a cheltu-
ielilor de func]ionare. Contractul s-a \ncheiat pe o pe-
rioad` de 5 ani, \ncepånd cu data punerii \n func]iune a
unit`]ii de fabrica]ie specificat`. Produc]ia se realiza cu
sprijinul societ`]ii reclamante care transmitea toate ele-
mentele necesare pentru buna desf`[urare a produc]iei.
|n executarea „contractului de cooperare industri-
al`“ reclamanta:
a) a expediat påråtei, \n regim de import temporar,
utilaje (mijloace fixe) [i obiecte de inventar, conform
facturii pro forma [i constat`rilor consemnate \n rapor-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
tul de expertiz` contabil`. |n raport se men]iona c` aces-
te bunuri existau la påråt` conform eviden]elor sale,
\ns` avånd regimul de import temporar, conducerea so-
ciet`]ii a apreciat c` le poate restitui numai cu
suportarea de c`tre reclamant` a cheltuielilor de mani-
pulare [i a taxelor vamale;
b) a pl`tit conform facturii pentru acest import tem-
porar o garan]ie vamal`;
c) a livrat påråtei, \n vederea prelucr`rii, materii
prime [i materiale consumabile care au fost consumate
par]ial \n produc]ie, r`månånd \n stoc la påråt` o canti-
tate, astfel cum rezulta din expertiza contabil`.
|n examinarea preten]iilor, ap`r`rilor [i sus]inerilor
p`r]ilor, se are \n vedere voin]a exprimat` \n contract
potrivit c`reia, \n lipsa unor prevederi exprese, urmeaz`
s` fie luate \n considerare „principiile generale de drept“
recunoscute ca aplicabile dreptului comercial interna-
]ional, excluzånd orice alt` lege na]ional`.
|n virtutea principiului autonomiei de voin]` a
p`r]ilor [i principiului potrivit c`ruia contractul este
supus legii alese sau dreptului ales prin consens de p`r]i,
se re]ine validitatea acestei clauze [i, \n lipsa unor preve-
deri contractuale, principiile la care se refer` p`r]ile \n
clauza citat` sunt cele care [i-au g`sit codificarea – cea
mai larg recunoscut` \n comer]ul interna]ional [i \n arbi-
trajul comercial interna]ional – intitulat` „Principiile re-
feritoare la contractele de comer] interna]ional“, realizat`
de Institutul interna]ional pentru unificarea dreptului
privat – UNIDROIT, Roma 1994. |n preambulul aces-
tor „Principii“ se prevede aplicabilitatea lor atunci cånd
p`r]ile au convenit ca un anumit contract s` fie guvernat
de „Principiile generale de drept“, de „lex mercatoria“ sau
alte formule similare. A[a fiind, aceste „Principii“ vor
constitui „lex contractus“ \n litigiul de fa]`.
I) Examinånd \n acest cadru normativ rela]iile litigi-
oase dintre p`r]i, se re]ine \n leg`tur` cu preten]ia avånd
ca obiect restituirea sau, dup` caz, plata valorii stocului
de materii prime [i materiale consumabile r`mas la på-
råt`, c` reclamanta cuantific` valoarea acestui stoc la o
anumit` sum`, expertul la o alt` sum`, iar påråta o con-
test` \n totalitate, pentru considerentul c` reclamanta
nu a ]inut o eviden]` contabil` a intr`rilor [i ie[irilor de
produse.
|n raportul de expertiz` contabil` se re]ine c` „docu-
mentele de recep]ie a obiectelor de inventar nu poart`
nici o semn`tur`, iar eviden]a acestora este prezentat`
extracontabil“. De asemenea, se mai arat` c` „nu s-au
\ntocmit note de intrare-recep]ie pentru materiile prime
[i materialele preluate din vam`, iar conducerea påråtei
consider` c` eviden]a acestora se ]ine extracontractual“.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Potrivit ap`r`rilor påråtei, reprezentantul societ`]ii
reclamante, coordona direct procesul de produc]ie,
de]inånd [i cheia de depozit. A[a fiind, intr`rile [i
ie[irile produselor ar fi trebuit operate de c`tre recla-
mant`. Aceasta nu a ]inut eviden]a. Listele de stocuri au
fost f`cute f`r` o eviden]` clar`, tabelele anexate la
dosarul cauzei nu sunt semnate [i nici asumate de
påråt`. Transformarea unei materii prime \n produse
finite implic`, \n mod necesar, pierderi care nu se
reg`sesc nic`ieri. Unele materii prime aveau termen de
expirare foarte scurt, termen care fiind dep`[it [i mate-
rialele depreciate, s-a procedat la distrugerea lor prin
incinerare. Ne]inåndu-se eviden]e contabile, raportul de
expertiz` este neconcludent, astfel c` nu poate fi luat \n
considerare.
Tribunalul arbitral re]ine \ns` c` ap`rarea [i sus]ine-
rile påråtei sunt lipsite de suport. Nu exist` nici o
prevedere contractual` din care s` rezulte c` reclamanta
avea obliga]ia de a ]ine eviden]a contabil` a intr`rilor [i
ie[irilor de produse la påråt`. Este general admis ca
fiecare dintre partenerii contractuali s`-[i ]in` propria sa
eviden]` contabil`. Obliga]ia contractual` pe care [i-a
asumat-o reclamanta este de a sprijini produc]ia ce
urma a fi realizat` de påråt`. Prin urmare, reclamanta
punea la dispozi]ia societ`]ii påråte know-how-ul s`u \n
produc]ie. |n concordan]` cu aceast` prevedere, este [i
r`spunsul la interogatoriul pe care \l d` reclamanta \n
sensul c` produc]ia „se afla sub directa sa observa]ie,
produsele trebuiau f`cute \n modul/calitatea/cantitatea
\n care erau comandate“ (r`spuns nr. 1). Punerea la dis-
pozi]ie a know-how-ului nu \nseamn` nicidecum
]inerea contabilit`]ii påråtei de c`tre societatea recla-
mant` care \[i avea sediul principal \n alt` ]ar`.
De altfel, intr`rile de materii prime [i materiale con-
sumabile s-au stabilit prin expertiz` pe baz` de docu-
mente (facturi etc.) necontestate de påråt`. Numai
ie[irile (consumurile) au fost stabilite pe baz` de \nre-
gistr`ri extracontabile. |n lipsa unei eviden]e contabile,
expertul conchide c` nu putea stabili stocul decåt ca
rezultat al opera]iei matematice dintre materiile prime,
materiale intrate [i cele consumate conform documen-
ta]iei primite, \n care nu s-a f`cut nici o men]iune
despre pierderile rezultate \n procesul de produc]ie [i
nici despre pierderile rezultate prin depreciere. |n con-
secin]`, nu se poate admite ca påråta s` invoce \n
ap`rare \nc`lcarea din culp` a propriei sale obliga]ii de a
]ine contabilitatea intr`rilor [i ie[irilor de produse.
Påråta mai invoc`, \n contestarea stocului,
„procesul-verbal de constatare [i distrugere“ \n care o
comisie format` din salaria]i ai s`i consemneaz` ur-
49
 Jurispruden]`
m`toarele: „Avånd \n vedere c` toate produsele din
anex` au expirat [i au f`cut viermi [i fluturi, noi, cei de
mai sus, am procedat la distrugerea lor prin ardere.
Men]ion`m c`, din cauza invaziei cu insecte, påråta a
avut pierderi deoarece am fost nevoi]i s` oprim pro-
duc]ia timp de o s`pt`mån` pentru a face dezinsec]ie“.
Reclamanta contest` acest proces-verbal ar`tånd,
printre altele, c` el a fost exhibat pentru prima oar` abia
cu ocazia \ntocmirii r`spunsului expertului contabil la
obiec]iunile påråtei, fapt consemnat [i de acesta, f`r` a
fi fost niciodat` invocat \n coresponden]a [i discu]iile
divergente dintre p`r]i.
Tribunalul arbitral mai constat` c` \n contract
nu exist` prevederi referitoare la procedura reclama]iilor
privind calitatea [i/sau lipsurilecantitative [i nici preve-
deri privind constatarea deprecierii m`rfurilor.
|n aceast` situa]ie, \n virtutea clauzei contractuale
prev`zute \n cap. 4 art. 2, devin aplicabile „Principiile“
de la Roma printre care [i principiul potrivit c`ruia
p`r]ile sunt legate prin orice uzan]` care, \n comer]ul
interna]ional, este larg recunoscut` [i constant observat`
de p`r]i (art. 1.8 alin. (2)). Aplicabilitatea uzan]elor co-
merciale este prev`zut` [i de RPA-CAB (art. 57
alin. (1)). Potrivit uzan]elor, o asemenea opera]ie impli-
c` p`strarea m`rfii [i \n[tiin]area partenerului despre
deprecierea [i necesitatea distrugerii ei, pentru ca, \n
consens, s` se stabileasc` modalitatea de constatare [i
rezolvare a situa]iei, iar \n lipsa unui acord, opera]ia s`
se fac` \ntr-o modalitate opozabil` partenerului, cum ar
fi participarea unei persoane neutre la efectuarea ei.
A[a fiind, Tribunalul Arbitral consider` c` sus-
men]ionatul proces-verbal, \n condi]iile \n care a fost
\ntocmit [i invocat, nu este opozabil reclamantei,
re]inånd c` valoarea stocului de materii prime [i mate-
riale consumabile r`mas la påråt` este cea stabilit` prin
expertiza contabil`. |ntrucåt aceste materii prime [i
materiale nu mai exist`, astfel c` restituirea lor \n natur`
nu mai este posibil`, påråta urmeaz` a fi obligat` la plata
sumei re]inute de expert.
II) |n leg`tur` cu preten]ia privind obligarea påråtei la
plata garan]iei vamale, achitat` de reclamant`, Tribunalul
arbitral re]ine c` \n contractul dintre p`r]i nu s-a prev`zut
nimic \n leg`tur` cu suportarea acestei sume.
Tribunalul arbitral, re]inånd c` reclamanta a acceptat
plata, f`r` nici o rezerv` cu privire la repercutarea ei asu-
pra påråtei, respinge aceast` preten]ie ca ne\ntemeiat`.
|n combaterea preten]iilor reclamantei, påråta
invoc` excep]ia de neexecutare a contractului de c`tre
reclamant` prin faptul c` a refuzat \n mod culpabil s` \[i
execute obliga]ia de plat` a facturilor restante ce au r`-
50
mas nepl`tite pentru perioada contractual` august 2003
– ianuarie 2004, factura reprezentånd contravaloarea
cheltuielilor de func]ionare pe lunile august, noiembrie,
decembrie 2003 [i ianuarie 2004, a cheltuielilor de
instalare, precum [i contravaloarea cheltuielilor de func-
]ionare pe lunile februarie [i martie 2004. De asemenea,
au r`mas nepl`tite dou` facturi, ambele reprezentånd
contravaloarea unor produse livrate de påråt` societ`]ii
reclamante. Påråta mai arat` c`, ulterior datei de
25.03.2004, p`r]ile nu au mai derulat raporturi con-
tractuale, devenind scadent` atåt obliga]ia de restituire a
utilajelor, cåt [i a stocurilor de materii prime [i materia-
le. Or facturile restante la plat` au \n vedere perioada
august – decembrie 2003 [i ianuarie – martie 2004,
perioad` \n care contractul nu \ncetase [i se afla \n plin`
desf`[urare, producånd toate efectele prev`zute de c`tre
p`r]i. A[a fiind, obliga]ia de plat` a facturilor aferente
cheltuielilor de func]ionare a devenit scadent` anterior
obliga]iei de restituire a utilajelor [i obiectelor de inven-
tar [i a stocului de materii prime [i materiale. |n con-
cluzie – sus]ine påråta –, excep]ia de neexecutare a con-
tractului este \ntemeiat` [i refuzul s`u de restituire este
justificat, astfel c` ac]iunea arbitral` urmeaz` a fi
respins` ca ne\ntemeiat`. |n plus, \n spe]` sunt \ntrunite
cerin]ele pentru invocarea dreptului de reten]ie al socie-
t`]ii påråte asupra bunurilor proprietatea societ`]ii re-
clamante pån` la data pl`]ii facturilor restante. Recla-
manta sus]ine c` \ntrucåt, \n fapt, contractul a \ncetat,
excep]ia neexecut`rii contractului nu mai poate opera.
Examinånd ap`r`rile [i sus]inerile p`r]ilor cu privire
la excep]ia neexecut`rii contractului, Tribunalul Arbitral
re]ine c` ambele p`r]i consider` c`, din cauza disensiu-
nilor ivite \ntre ele, raporturile contractuale au \ncetat
\n fapt, \n opinia reclamantei, \nc` din august 2003,
cånd negocierile privind eventuala preluare a societ`]ii
påråte de c`tre reclamant` au e[uat, iar, \n opinia
påråtei, „ulterior datei de 25.03.2004“.
|ncetarea contractului fiind necontestat`, aceast`
excep]ie devine inoperant`. P`r]ile nu mai sunt \n faza
de executare a contractului cånd, \n virtutea principiu-
lui execut`rii reciproce [i simultane a contractului sina-
lagmatic (\n afar` de stipula]ie contrar`), obliga]ia uneia
dintre p`r]i este subordonat` execut`rii obliga]iei co-
relative a celeilalte p`r]i, astfel c` oricare dintre ele are
dreptul s` refuze executarea obliga]iei sale pån` \n mo-
mentul \n care cealalt` parte \[i execut` propria obli-
ga]ie. |n prezent, p`r]ile se afl` \n faza ulterioar`
\ncet`rii contractului, faz` \n care intervine desocotirea
\ntre ele [i, eventual, intervin m`suri reparatorii.
Påråta a formulat o serie de ap`r`ri tinzånd la res-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
pingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, dar [i contra-
preten]ii constånd \n obligarea reclamantei la plata a trei
facturi [i \n compensarea judiciar` cu sumele cuvenite
reclamantei.
Reclamanta a refuzat plata acestor facturi cu mo-
tivarea c`, din moment ce raporturile contractuale au
\ncetat \nc` din august 2003, nu mai avea obliga]ia s`
pl`teasc` cheltuieli de func]ionare facturate de påråt`
pentru lunile august 2003 – martie 2004.
Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile påråtei fa]` de
reclamant`, fiind contestate, nu pot fi examinate [i luate
\n considerare \n cadrul litigiului de fa]`, \ntrucåt pårå-
ta nu a f`cut cerere reconven]ional`, a[a cum prevede
art. 43 din RPA-CAB.
Pentru acela[i motiv, Tribunalul arbitral nu va exa-
mina [i nu va lua \n considerare condi]ionarea de c`tre
påråt` a restituirii utilajelor [i obiectelor de inventar de
plata de c`tre reclamant` a cheltuielilor de returnare
aferente.
|ntrucåt, \n cadrul acestui litigiu, påråta nu are cali-
tatea de creditor al reclamantei, ea nu poate exercita un
drept de reten]ie asupra utilajelor [i obiectelor de inven-
tar care urmeaz` a fi restituite reclamantei.
Påråta arat` c` reclamanta nu i-a pl`tit dou`
facturi.
Reclamanta arat` c` nu a pl`tit cele dou` facturi
„deoarece exista o \nc`rcare evident` a pre]urilor (de 2
Penalit`]i
Clauz` penal` – Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante – Inten]ie comun`
Lipsa unei men]iuni exprese cu privire la aplicarea
prevederilor clauzei penale ulterior semn`rii conven]iei de
\ncetare a raporturilor contractuale nu constituie un
impediment al acord`rii unor sume de bani cu titlu de
penalit`]i. Principiul interpret`rii contractului, \n spe]`, a
clauzei penale, potrivit inten]iei comune a p`r]ilor, este
stabilit de dispozi]iile art. 977 C. civ.
Hot`rårea nr. 219/2004 – Dosar nr. 12/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Camera de Co-
mer] [i Industrie a Romåniei, o firm` din USA a chemat \n
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
pån` la 4 ori pre]ul ini]ial)“. |n cadrul litigiului, recla-
manta a fost \ns` de acord ca valoarea celor dou` facturi
s` fie dedus` din sumele ce i se cuvin.
Tribunalul Arbitral, luånd \n considerare acest acord,
urmeaz` a deduce suma reclamat` din sumele cuvenite
reclamantei. Se are \n vedere c` påråta a invocat plata
celor dou` facturi, pe cale de ap`rare de fond tinzånd la
reducerea preten]iilor reclamantei, astfel c` nu era nece-
sar` o cerere reconven]ional`.
Pentru considerentele expuse, ac]iunea urmeaz` a fi
admis` \n parte, [i anume, \n sensul c` påråta va fi obli-
gat` s` restituie reclamantei, \n termen de cel mult trei
luni de la data comunic`rii prezentei hot`råri, utilajele
[i obiectele de inventar, identificate [i prin anexa 3 la
raportul de expertiz`.
|n cazul \n care utilajele [i obiectele de inventar nu
vor fi restituite \n totalitate \n termenul mai sus
prev`zut, påråta va fi obligat` s` pl`teasc` reclamantei
contravaloarea lor, iar \n caz de restituire par]ial`, s`
pl`teasc` valoarea utilajelor [i obiectelor de inventar
care nu vor fi restituite.
Preten]ia privind plata garan]iei vamale se respinge
ca ne\ntemeiat`.
Preten]ia referitoare la restituirea sau, dup` caz, la
plata materiilor prime [i materiale consumabile, se
admite \n parte, påråta fiind obligat` s` pl`teasc` recla-
mantei suma re]inut` prin raportul de expertiz`.
judecat` o societate comercial` din Romånia, \n vederea
oblig`rii acesteia la plata contravalorii presta]iilor, a pe-
nalit`]ilor stabilite prin contract, calculate de la data la care
plata a devenit scadent` [i pån` la data depunerii cererii de
arbitrare, precum [i la plata cheltuielilor de judecat`.
Motivele ac]iunii
|n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta a invo-
cat prevederile din contractul de prest`ri servicii \n baza
c`ruia a prestat pentru påråt` o serie de servicii de re-
condi]ionare a unor utilaje. Potrivit procedurii de lucru
stabilite, cele dou` p`r]i contractante semnau procese-
verbale lunare privind lucr`rile de repara]ii efectuate, iar
51
 Jurispruden]`
reclamanta emitea facturile c`tre påråt` \n vederea
pl`]ii. Påråta a primit [i a acceptat plata facturilor ce for-
meaz` obiectul litigiului, dar nu le-a achitat. |ncepånd
cu anul 2003, societatea påråt` a fost privatizat`. Noul
ac]ionar a hot`råt \ncetarea rela]iei contractuale cu
reclamanta. |n aceste condi]ii, p`r]ile au convenit s` cla-
rifice toate raporturile dintre ele pe cale amiabil`, sem-
nånd un acord bilateral. Potrivit acestui acord, p`r]ile
au stabilit ca, \n afar` contravalorii presta]iilor restante,
nici una din ele s` nu aib` \mpotriva celeilalte nici un
fel de preten]ii. Situa]ia facturilor restante a fost cuprin-
s` \n anexa la acord. Reclamanta a ar`tat c`, dup` sem-
narea acordului, påråta a efectuat 3 pl`]i, la diferite
intervale, din cele 6 care au fost stabilite, dup` care, f`r`
nici o explica]ie, a \ncetat s` mai execute acordul.
|n dovedirea preten]iilor sale, reclamanta a depus la
dosar, \n copie, documentele la care s-a referit \n moti-
varea ac]iunii.
Ap`rarea påråtei
Påråta a recunoscut prin \ntåmpinare c` datoreaz`
contravaloarea presta]iilor din cele trei facturi neachi-
tate, dar a invocat existen]a unor motive apreciate ca
obiective care au \mpiedicat efectuarea pl`]ilor.
|n ceea ce prive[te plata penalit`]ilor, påråta a apreci-
at c` nu le datoreaz` decåt \ncepånd cu luna septembrie
2003, dat` la care debitul a devenit scadent prin sem-
narea conven]iei de \ncetare a contractului. Deoarece
facturile nu aveau data emiterii, element esen]ial pentru
calculul datei scaden]ei, p`r]ile de comun acord au sta-
bilit data scaden]ei debitului. Påråta a depus la dosar un
calcul al penalit`]ilor percepute de la finele lunii august
2004, pentru 139 de zile de \ntårziere, recunoscånd c`
datoreaz` [i penalit`]i de \ntårziere anterioare.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Examinarea probelor administrate de p`r]i, Tribu-
nalul Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`:
Reclamanta [i påråta au \ncheiat \n anul 1997, un
contract de prest`ri servicii pentru recondi]ionarea unor
utilaje, modificat prin anexa din iunie 2000 [i prelungit
pån` la finele anului 2004 printr-un act adi]ional. |n
temeiul acestui contract, reclamanta a prestat påråtei
servicii [i a emis facturi pentru plata acestora pe care
\ns` påråta nu le-a achitat.
La finele lunii august 2003, p`r]ile s-au \ntålnit pen-
tru a \nceta raporturile comerciale dintre ele [i pentru a
solu]iona pe cale amiabil` plata facturilor neachitate de
52
c`tre påråt`. |n acest sens, p`r]ile au \ncheiat la finele
lunii august 2003 o conven]ie de \ncetare a contractului
de prest`ri servicii. |n baza acestei conven]ii, påråta a
recunoscut obliga]ia de plat` \n urm`toarele condi]ii:
– debitul se va achita \n [ase tran[e, respectiv primele
trei tran[e \n 2003, iar ultimele trei tran[e \n 2004,
plata efectuåndu-se \n ultima zi a lunii;
– neplata unei tran[e la termenul prev`zut atrage
dup` sine scaden]a tuturor ratelor nepl`tite, recla-
manta fiind \n drept s` cear` executarea \ntregii
sume datorate devenit` scadent`;
– p`r]ile mai stabilesc c` nu mai au nici o preten]ie
una \mpotriva celeilalte, decurgånd din contract,
cu excep]ia obliga]iilor prev`zute \n conven]ia de
\ncetare a contractului de prest`ri servicii.
Ulterior semn`rii conven]iei de \ncetare, påråta a
pl`tit numai trei tran[e [i a dep`[it termenele prev`zute
pentru plata celorlalte trei.
Fa]` de termenii foarte preci[i ai conven]iei de
\ncetare [i, \n raport de prevederile art. 969 [i 1073 Cod
civil, Tribunalul Arbitral a re]inut cererea reclamantei ca
\ntemeiat` pentru plata contravalorii presta]iilor.
|n ceea ce prive[te cererea de obligare la plata penali-
t`]ilor de \ntårziere fundamentat` pe art. VII pct. 1 din
contract, potrivit c`ruia p`r]ile datoreaz` pentru
ne\ndeplinirea obliga]iilor, condi]iilor [i termenelor
prev`zute sau pentru \ntårzierea pl`]ilor privind pres-
ta]iile efectuate penalit`]i de 0,02% pe fiecare zi de
\ntårziere, calculate la valoarea obliga]iilor neexecutate,
Tribunalul Arbitral, \n examinarea pozi]iei p`r]ilor, a
avut \n vedere cele ce urmeaz`:
– prevederile conven]iei de \ncetare \n baza c`reia
p`r]ile au recunoscut un anumit nivel al datoriei princi-
pale [i au stabilit modalitatea de plat` a acesteia;
– sanc]iunea privind dec`derea din termenele de
plat`, potrivit c`reia datoria principal` devenea imediat
scadent` pentru \ntreaga sum` nepl`tit`, cåt [i faptul c`
la finele lunii august nu mai exista nici o alt` preten]ie
\ntre p`r]i, decurgånd din contract, cu excep]ia datoriei
principale. |n consecin]`, voin]a p`r]ilor exprimat` \n
conven]ia de \ncetare a fost ca påråta s` nu pl`teasc` alte
sume decåt datoria principal`, inclusiv penalit`]i de
\ntårziere. Cu toate c` potrivit sus]inerii reclamantei,
penalit`]ile se calculau de la data scaden]ei fiec`rei fac-
turi, scaden]` care potrivit clauzei penale din contract se
\mplinea la 30 de zile de la data facturii [i pån` la finele
lunii august 2003, pe de o parte, iar conven]ia de
\ncetare nu precizeaz` in terminis c` prevederile art. VII
1 din contract (clauza penal`) se vor aplica [i dup` finele
lunii august 2003 pån` la achitarea integral` a debitu-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
lui, pe de alt` parte, tribunalul a constatat, pe baza po-
zi]iei p`r]ilor exprimate pe parcursul litigiului, c` in-
ten]ia comun` a p`r]ilor contractante a fost s` se aplice
prevederile clauzei penale [i dup` semnarea conven]iei
de \ncetare, \n caz de plat` cu \ntårziere a sumelor dato-
rate conform acestei conven]ii.
|n consecin]`, \n temeiul prevederilor art. 977 Cod
civil, potrivit c`rora interpretarea contractelor se face
dup` inten]ia comun` a p`r]ilor contractante, iar nu
dup` sensul literal al termenilor, \n temeiul art. 1066 [i
1069 Cod civil privitoare la clauza penal`, tribunalul a
obligat påråta la plata penalit`]ilor de \ntårziere calcu-
Penalit`]i
Inadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii – Consecin]e
Potrivit art. 1075 C. civil, orice obliga]ie de a face sau
de a nu face se schimb` \n dezd`un`ri, \n caz de neexecu-
tare din partea debitorului. Dac` p`r]ile au stabilit anti-
cipat dimensiunea acestei dezd`un`ri, nu exist` nici un
impediment \n admiterea cap`tului de cerere referitor la
plata penalit`]ilor.
A cumula plata penalit`]ilor cu plata unei sume de
bani cu titlu de daune cominatorii este inadmisibil, \ntru-
cåt ar \nsemna s` opereze o modificare a contractului, \n
sensul ad`ug`rii unui al doilea mijloc de constrångere pen-
tru executarea obliga]iei, pe de o parte, s` se aduc` \n
discu]ie \ntinderea prejudiciului pe care p`r]ile deja l-au
evaluat la \ncheierea contractului, pe de alt` parte.
Hot`rårea nr. 208/2005 – Dosar nr. 450/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Reclamanta, o persoan` de drept public, a chemat \n
judecat` o societate cu r`spundere limitat`, ambele persoane
juridice romåne, pentru a fi obligat` la plata de penalit`]i
pentru nerealizarea angajamentului investi]ional [i la efectu-
area volumului de investi]ii, cu pl`]i de daune cominatorii,
de 1.000.000 lei/zi pån` la efectuarea investi]iilor.
Motivele cererii
Prin contractul de vånzare-cump`rare \ncheiat \n
anul 1997, reclamanta a våndut påråtei ac]iuni din va-
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
late de la 29.08.2003 [i pån` la data formul`rii cererii
de arbitrare. |n ceea ce prive[te calculul penalit`]ilor, tri-
bunalul constat` necontestat de c`tre reclamant` calcu-
lul efectuat de påråt`.
|n esen]`, påråta recunoa[te \ns` aplicabilitatea
clauzei penale \nscris` \n art. VII pct. 1 din contract, dar
numai \n condi]iile \n care a fost precizat` prin con-
ven]ia de \ncetare a contractului de prest`ri servicii.
Penalit`]ile solicitate de la data introducerii cererii de
arbitrare, \n procente f`r` a fi cuantificate, nu s-au ana-
lizat \n cadrul dezbaterilor datorit` neefectu`rii pl`]ii de
c`tre reclamant` a taxei de arbitraj aferente.
loarea capitalului social subscris la o societate comer-
cial` pe ac]iuni din Dobrogea. Påråta se obliga, pe lång`
plata pre]ului ac]iunilor, s` efectueze, \n vederea eficien-
tiz`rii societ`]ii, investi]ii de cåteva sute de miliarde
\ntr-o perioad` de 4 ani.
Påråta a efectuat \n perioada 1998-2001 investi]ii \n
propor]ie de 18% din valoarea contractat`. P`r]ile au
prev`zut \n contract posibilitatea acord`rii unor sume
de bani cu titlu de daune (penalit`]i de 30% pe an la va-
loarea sumei neinvestite). Reclamanta, v`zånd c` påråta
nu [i-a \ndeplinit obliga]iile asumate, a solicitat ca pårå-
ta s` fie obligat` la plata daunelor.
Ap`rarea pârâtei
|n ap`rare, påråta invoc` apari]ia unor cauze impre-
vizibile [i de ne\nl`turat – embargoul asupra Iugoslaviei
– care au afectat grav transportul pe Dun`re [i care i-au
influen]at activitatea economic`. |n aceste condi]ii,
investi]iile stabilite cu ocazia \ncheierii contractului nu
mai ap`reau ca ra]ionale [i, drept urmare, s-a ini]iat
rediscutarea [i ree[alonarea programului investi]ional,
care s-a agreat tacit numai de c`tre reclamant`.
Påråta, la råndul s`u, cheam` \n judecat` pe recla-
mant` printr-o cerere reconven]ional` prin care solicit`
obligarea reclamantei la \ncheierea unui act adi]ional
privind adaptarea contractului la noile condi]ii impuse
de embargo care s` permit` ra]ionalizarea [i recuperarea
sumelor investite.
53
 Jurispruden]`
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Analizånd probele aflate la dosar [i sus]inerile
p`r]ilor, Tribunalul Arbitral re]ine c` \ntre p`r]i a inter-
venit contractul de vånzare-cump`rare de ac]iuni prin
care reclamanta a våndut påråtei ac]iuni reprezentånd
40% din capitalul social al unei societ`]i dobrogene.
Prin acest contract, printre altele, påråta s-a obligat s`
fac`, investi]ii \ntr-o perioad` de 4 ani \n vederea efici-
entiz`rii societ`]ii, conform e[alon`rii din anexa 1 la
contract. De[i recunoa[te neefectuarea investi]iilor \n
propor]ie de 80%, påråta nu este de acord cu plata pe-
nalit`]ilor de 30% din valoarea sumei neinvestite, cerute
prin ac]iunea principal`, pe motiv c`, ulterior \ncheierii
contractului, au intervenit \mprejur`ri imprevizibile [i
de ne\nl`turat (embargoul asupra fostei Iugoslavii, noua
strategie privind economia Romåniei etc.) care au afec-
tat echilibrul contractual, ceea ce impune o alt`
e[alonare a investi]iilor respective.
Ap`rarea formulat` de påråt` ridic` dou` \ntreb`ri,
una de principiu, privind admisibilitatea teoriei impre-
viziunii \n dreptul comercial romån, mai ales dac` p`r-
]ile nu au convenit nimic \n aceast` privin]` [i, a doua,
\n cazul \n care se r`spunde afirmativ la prima ches-
tiune, dac` sunt \ntrunite condi]iile pentru ca teoria
impreviziunii s`-[i g`seasc` aplica]ie \n spe]`.
|n leg`tur` cu prima chestiune, este de re]inut c` teo-
ria impreviziunii \ndrept`]e[te p`r]ile la un contract de
lung` durat` s`-i cear` readaptarea (reamenajarea) dac`
circumstan]ele ini]iale, \n considerarea c`rora s-a \nche-
iat contractul \ntr-o anume configura]ie, i-au perturbat
atåt de grav echilibrul \ncåt una din p`r]i, de[i ar putea
s`-[i execute obliga]iile asumate, executarea ar deveni
excesiv de oneroas`.
Dreptul romånesc, spre deosebire de alte sisteme de
drept, nu a consacrat legislativ o asemenea posibilitate.
Doctrina [i practica judiciar` (inclusiv arbitral`), mai
ales \n ultimi 15 ani, dimpotriv`, sunt favorabile
aplic`rii acestei solu]ii de reechilibrare a contractului,
inclusiv \n situa]ia \n care p`r]ile contractante nu au
convenit \n acest sens, ca \n spe]` (art. 13 alin. (4) din
contract, invocat de påråt`, nu consacr` posibilitatea
reamenaj`rii contractului \n caz de schimbare grav` a
circumstan]elor, ci doar posibilitatea de principiu de a
modifica contractul, ceea ce era oricum posibil, prin
acordul p`r]ilor, indiferent de existen]a sau nu a unei
asemenea clauze).
|n consecin]`, se re]ine c` teoria impreviziunii \[i
poate g`si aplica]ie, de principiu, dac` sunt \ntrunite,
\n spe]`, condi]iile de aplicare.
54
|n ceea ce prive[te cea de a doua chestiune – dac`
sunt \ntrunite condi]iile pentru aplicarea teoriei impre-
viziunii – sunt de re]inut urm`toarele:
Abstrac]ie f`cånd de faptul c` din contract – [i nici
din alte dovezi adiacente – nu rezult` c` p`r]ile la
\ncheierea contractului au avut \n vedere o anume
evolu]ie a industriei na]ionale [i o anume conjunctur`
privind materia prim`, dar trebuie ]inut seama c` p`r]ile
din spe]` au \ncheiat un contract de vånzare-cump`rare
de ac]iuni, opera]iune cu evident scop speculativ. Nu se
[tie – [i nici p`r]ile nu au ar`tat [i dovedit – ce a urm`rit
reclamanta prin vånzarea ac]iunilor (exceptånd ideea
privatiz`rii) [i nici påråta prin cump`rare. Transmiterea
dreptului de proprietate asupra ac]iunilor a operat la
momentul pl`]ii sumei calificate pre]. Deci, la prima
vedere, obiectul contractului – marfa (ac]iunile) [i pre-
]ul – a fost predat [i, din acest punct de vedere, nici nu
ar trebui s` mai poat` fi pus` \n discu]ie impreviziunea.
Desigur, [i ca o obliga]ie accesorie, påråta s-a obligat
s` fac` investi]ii timp de patru ani, \n valoarea [i
e[alonarea ar`tate de anexa la contract. Este o obliga]ie
ce urma a fi executat` fa]` de un ter] (societate comer-
cial` dobrogean`), \n vederea dezvolt`rii activit`]ii
respectivei societ`]i, privatizate prin contractul din
spe]`. Dar obliga]ia de a efectua o investi]ie are o anume
autonomie, dar aceast` autonomie \i permite s` pun` \n
discu]ie teoria impreviziunii? Mai \ntåi, reamintim c` la
\ncheierea contractului nu s-a dovedit c` p`r]ile ar fi
avut \n vedere situa]ia industriei romåne[ti la acel
moment sau ulterior. Dar mergånd pe ra]ionamentul
påråtei, sunt de observat [i unele neconcordan]e calen-
daristice. Astfel, investi]ia trebuia f`cut` de påråt` pån`
\n 2001, iar strategia privind industria acelui domeniu
este din 2002. Cum putea s` influen]eze respectiva
strategie (din 2002) efectuarea unor investi]ii \ntr-o
perioad` anterioar` anului 2001? Iar cåt prive[te
partenerii str`ini, påråta nu a dovedit c` a avut rela]ii
contractuale cu ace[tia [i c` acestea s-ar fi diminuat din
cauza unor evenimente imprevizibile [i grave. Pe de alt`
parte, la licita]ie, påråta a ar`tat c`-[i va dezvolta rela]iile
comerciale spre Europa Central`, dar [i spre Est, de
unde concluzia c` spre aceast` zon` geografic` privea
påråta la \ncheierea contractului. Echilibrul contractual
s-a stabilit \ntre valoarea presta]iei reclamantei
(ac]iunile) [i valoarea presta]iei påråtei (pre]ul ac]iunilor
plus valoarea investi]iei, valoare care \n fond reprezint`
o parte din pre]ul afacerii). Din acest punct de vedere,
indiferent cum a evoluat conjunctura \n orice ramur` a
industriei – [i s-a ar`tat c` nu a evoluat \n sensul ar`tat
de påråt`, f`r` a ]ine seama [i de evolu]ia din Est – echi-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
librul contractual nu s-a degradat, pentru c` valoarea
presta]iei reclamantei ce poate fi pus` \n discu]ie nu
poate fi decåt cea de la data execut`rii ei [i c` nu s-a
diminuat (nici nu s-a afirmat m`car aceasta), \n timp ce
påråta, care trebuia s` echilibreze presta]ia reclamantei,
a pl`tit suma declarat` pre] f`r` a fi f`cut [i investi]ia,
care \n realitate reprezint` o parte din pre] (folosit \n
alt` parte, la dorin]a expres` a reclamantei vånz`toare, la
unitatea privatizat`).
Fa]` de cele de mai sus, nu se poate vorbi despre o
stricare a echilibrului contractual, care s` pun` \n discu-
]ie teoria impreviziunii, astfel c` aceast` ap`rare a pårå-
tei urmeaz` s` fie \nl`turat`.
Sus]inerea påråtei c` nu datoreaz` penalit`]i, cåt`
vreme reclamanta nu este beneficiara acestora, nu poate
fi re]inut`, \ntrucåt \n]elegerea contractual` este \n acest
sens [i nu este nici un obstacol juridic ca påråta, care nu
[i-a onorat obliga]ia de a investi la societatea ter]`, a[a
cum s-a \n]eles cu reclamanta, s` pl`teasc` reclamantei
penalit`]ile pe care de asemenea le-a convenit cu recla-
manta (art. 4 alin. penultim din contract), indiferent
care va fi destina]ia final` a acestor penalit`]i, deci chiar
dac` acestea vor fi virate \n final beneficiarului inves-
ti]iei). Drept urmare, påråta va fi obligat` la plata
penalit`]ilor aferente sumei neinvestite.
Påråta sus]ine \ns` c` a pl`tit reclamantei penalit`]i.
Cu ordinul de plat`, påråta a f`cut dovada c` a pl`tit
aceast` sum` cu titlu de „investi]ii“, sum` pe care socie-
tatea ter]` confirm` c` a \ncasat-o. Reclamanta nu
recunoa[te \ns` aceast` plat` cu titlu de investi]ii, deoa-
rece påråta nu a \ndeplinit obliga]iile prev`zute de
art. 7.6.2 din contract (anexa 2 la contract). |ntr-adev`r,
conform art. 7.6.2 din contract, pentru ca plata s` fie
valabil`, ea trebuia \nso]it` de dovada \ndeplinirii celor
11 condi]ii impuse de anexa 2 la contract (copia bi-
lan]ului contabil [i anexele prev`zute de Ministerul
Finan]elor, descrierea investi]iei f`cute, copia docu-
mentelor cerute de Registrul Comer]ului pentru \nre-
gistrarea major`rii capitalului etc.), acte pe care påråta
nu le-a depus odat` cu efectuarea pl`]ii.
Din aceast` cauz`, imputa]ia pl`]ii f`cute de påråta
debitoare prin ordinul de plat` (conform art. 1110 Cod
civil) nu a fost luat` \n seam` de reclamant` [i, probabil
din cauza acestui refuz al reclamantei de a considera
suma respectiv` investi]ie, påråta a schimbat destina]ia
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
ei – a[a cum rezult` din \ntåmpinare – considerånd-o
pl`tit` \n contul penalit`]ilor pe care le datoreaz` pen-
tru neefectuarea investi]iilor la care s-a obligat. Noua
destina]ie dat` de påråta debitoare acestei sume nu a
mai constituit motiv pentru a fi refuzat` de c`tre recla-
mant` creditoare. Ca atare, se re]ine c` plata a fost bine
f`cut`, cu titlu de penalit`]i, avånd drept consecin]`
obligarea påråtei numai la plata diferen]ei, reprezentånd
penalit`]i neachitate.
Cåt prive[te obligarea påråtei la efectuarea investi-
]iilor restante, precum [i la plata de daune cominatorii
\n cuantum de 1 milion/zi de \ntårziere, este de re]inut,
mai \ntåi, c` obliga]ia påråtei de a efectua investi]ia \n
discu]ie rezult` din contract – care este legea p`r]ilor
conform art. 969 Cod civil –, iar a obliga din nou pårå-
ta s` efectueze investi]iile, respectiv de a-[i executa
aceast` obliga]ie contractual`, nu ar aduce nici un plus
la leg`tura contractual` dintre p`r]i. De altfel, neexecu-
tarea unei obliga]ii de a face se transform` \n dezd`u-
n`ri, conform art. 1075 Cod civil, iar p`r]ile au [i con-
venit dimensiunea acestei dezd`un`ri (previzibile la \n-
cheierea contractului) prin penalitatea de 30% pe an pe
care au convenit-o ([i la plata c`reia påråta a fost obli-
gat`).
A ad`uga o sum` de bani cu titlu de daune comina-
torii de 1 milion/zi \ntårziere la penalitatea convenit` \n
caz de neexecutare ar \nsemna s` modific`m contractul,
\n sensul ad`ug`rii unui al doilea mijloc de constrångere
pentru executarea obliga]iei de a investi (clauza penal`
este [i un mijloc de constrångere) [i s` punem \n dis-
cu]ie, printr-o posibil` majorare, \ntinderea prejudiciu-
lui pe care p`r]ile deja le-a evaluat la \ncheierea contrac-
tului [i l-au considerat suficient (prin stabilirea acelei
penalit`]i de 30%). |n consecin]`, urmeaz` ca aceast`
preten]ie s` fie respins`.
|n ceea ce prive[te ac]iunea reconven]ional` – pentru
obligarea reclamantei la completarea (adaptarea) con-
tractului cu un act adi]ional \n conformitate cu noile
\mprejur`ri care au modificat echilibrul contractual –
este de re]inut c`, a[a cum s-a ar`tat mai sus, nu sunt
\ntrunite condi]iile care s` atrag` reamenajarea contrac-
tului \n conformitate cu teoria impreviziunii. Ca atare,
ac]iunea reconven]ional` formulat` \n acest sens se res-
pinge ca ne\ntemeiat`.
55
 Jurispruden]`
Contract de arend`
Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor – Consecin]e
Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia,
voin]a p`r]ilor de a se asocia („affectio societatis“) consti-
tuie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune.
Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specific`
unei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [i
pierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare a res-
pectivului contract, cu toate obliga]iile particulare acestu-
ia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii [i
pierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat`
de o desocotire referitoare la beneficii.
P`r]ile contractante vor participa la rezultatul opera-
]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de 50%
fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens.
Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`råri arbitrale
\n curs de executare.
Lipsa calit`]ii de debitori solidari a p`r]ilor litigante
\ndrept`]e[te Tribunalul Arbitral s` califice ac]iunea intro-
dus` ca o ac]iune \n desp`gubiri, nu ca o ac]iune \n regres.
Hot`rårea nr. 237/2005 – Dosar nr. 10/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni,
ambele cu sediul \n Bucure[ti.
Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul de
depozitare a m`rfii [i 50% din dobånda acestei sume pe
care a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]e
arbitrale.
Motivele cererii
Reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract de a-
rend` avånd ca obiect exploatarea unui teren cu des-
tina]ie agricol`. Terenul a fost predat \n luna septem-
brie, cu o dep`[ire substan]ial` a termenului de 30 de
zile calculat de la data \ncheierii contractului.
Din cauza \ntårzierii pred`rii terenului, reclamanta a
fost pus` \n imposibilitate de a utiliza s`mån]a certifi-
cat` [i de a face asigurarea culturilor. |n anul agricol
2002-2003, reclamanta a avut calamitate 100% la toate
culturile \ns`mån]ate, calamitate declarat` prin Ho-
56
t`rårea Guvernului Romåniei. Ulterior pred`rii terenu-
lui, suprafa]a a fost diminuat` prin retroced`ri. Facturile
emise de påråt` au avut \n vedere o suprafa]` mai mare
decåt cea de]inut` \n concret de reclamant`. Recla-
manta a notificat påråtei atåt calamitarea culturilor, cåt
[i neconcordan]a suprafe]elor facturate pentru a realiza
o \n]elegere. |ncercarea de conciliere a r`mas f`r` re-
zultat. Deoarece påråta nu s-a adresat Cur]ii de Arbitraj
pentru solu]ionarea litigiului privind plata arendei,
reclamanta a formulat prezenta ac]iune \n constatare \n
conformitate cu dispozi]iile art. 111 C. proc. civ.
Ap`rarea pârâtei
Påråta consider` gre[it fundamentat` cererea de arbi-
traj prin raportare la dispozi]iile art. 111 C. proc. civ.,
\ntrucåt ac]iunea \n constatare are caracter subsidiar [i
vizeaz` constatarea existen]ei sau inexisten]ei unui
drept, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt ori a unui
fapt juridic, cum solicit` reclamanta. Cu privire la fon-
dul cauzei, påråta arat` c` terenul nu a fost predat la
termen din cauza unor motive obiective. Mai arat` c`
reclamanta nu poate invoca drept for]` major` calami-
tarea culturilor, deoarece avea obliga]ia s` asigure cul-
turile, conform art. 4.2.4 din contract, iar desp`gubirile
s` fie cesionate påråtei. Invocarea H.G. nu poate fi re]i-
nut`, deoarece reclamanta nu a asigurat culturile \n
cauz`.
|n sfår[it, påråta mai arat` c` facturile au fost emise
cu luarea \n considerare a clauzelor contractului [i a
actelor de predare-primire a terenului.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral, analizånd probele [i sus]inerile
p`r]ilor \n litigiu re]ine ca \ntemeiat`, \n parte, cererea
de arbitrare [i, \n consecin]`, constat` inexisten]a drep-
tul de crean]` al påråtei la plata de penalit`]i, respinge
cererea de a constata inexisten]a dreptului de crean]` al
påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iilor reclamantei
la plata arendei [i a penalit`]ilor aferente \n baza urm`-
toarelor considerente.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Obiectul contractului prive[te transmiterea dreptu-
lui [i a obliga]iei de exploatare a unui teren agricol cu
urm`toarele categorii de folosin]`: teren arabil, p`[uni [i
vii. |n contract s-a prev`zut predarea terenului \n ter-
men de 30 de zile de la data semn`rii contractului.
Printr-un act adi]ional \ncheiat ulterior, s-a convenit
reducerea suprafe]ei de teren arabil.
P`r]ile au convenit ca arenda[ul (reclamanta) s`
pl`teasc` arendatorului (påråta) arenda \n lei. Pentru
plata cu \ntårziere a arendei, arendatorul este \ndrept`]it
s` perceap` arenda[ului penalit`]i \n conformitate cu
prevederile legisla]iei \n vigoare (art. 6.4 din contract).
Neplata arendei \n termen de 30 de zile, calculate
\ncepånd cu prima zi lucr`-toare ce urmeaz` datei sca-
den]ei stabilite la art. 6.3 sau orice alte nerespect`ri ale
legii sau ale clauzelor prezentului contract de c`tre aren-
da[ dau dreptul arendatorului s` rezilieze contractul de
arend`, din culpa exclusiv` a arenda[ului, unilateral,
oricånd, f`r` nici o alt` formalitate prealabil` ori punere
\n \ntårziere a acestuia [i s` execute integral garan]ia de
bun` execu]ie (art. 6.5 din contract).
Reclamanta aduce la cuno[tin]` påråtei c` din cauza
\ntårzierii \n predarea terenului, reclamanta nu a mai
putut realiza preg`tirea terenului pentru \ns`mån]`ri \n
toamna anului 2002, motiv pentru care culturile au
intrat \n iarn` slab dezvoltate [i, din cauza vitregiilor
iernii [i apoi a secetei, culturile au fost calamitate \n
propor]ie de 100% (374 ha – orzoaic` [i 731 ha gråu).
Reclamanta mai arat` c` nu poate onora factura datorit`
nerealiz`rii produc]iei la culturile pe terenul arendat.
Totodat`, reclamanta apreciaz` penalit`]ile ca nejus-
tificate, fiind de p`rere c` trebuie procedat la revizuirea
acestor sume \n func]ie de urm`toarele elemente:
– debitele solicitate nu corespund sumelor facturate;
– sumele facturate includ [i suprafe]ele de teren care
nu se mai aflau \n arenda reclamantei la data factur`rii;
– calamit`]ile totale survenite la culturile de pe
terenul arendat exonereaz`, \n parte, reclamanta de la
plata sumelor facturate.
|n concluzie, \n temeiul art. 9.2 din contract, recla-
manta solicit` påråtei renegocierea arendei care a fost
facturat` de acesta. Drep urmare, påråta invit` la sediul
s`u pe reclamant` \n vederea efectu`rii unui punctaj.
|ncercarea de efectuare a unui procentaj [i conciliere au
r`mas f`r` rezultat.
1) Cu privire la admisibilitatea ac]iunii \n constatare
Potrivit art. 111 C. proc. civ., partea care are interes
poate s` fac` cerere pentru constatarea existen]ei sau
inexisten]ei unui drept. Cererea nu poate fi primit` dac`
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
partea poate cere realizarea dreptului.
Prin cererea sa, reclamanta solicit` constatarea inexis-
ten]ei dreptului de crean]` al påråtei privind arenda, res-
pectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei de a pl`ti aren-
da, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt (for]a ma-
jor`). |mprejurarea pe care o invoc` reclamanta \n sus-
]inerea cererii sale (calamitatea culturilor) a fost consta-
tat` prin actele organelor competente (procesele-verbale
[i hot`rårile guvernului). Reclamanta solicit` ca, \n baza
acestor acte, s` se constate inexisten]a dreptului de a
solicita plata arendei [i, \n consecin]`, a obliga]iei pri-
vind plata arendei.
Reclamanta a formulat ac]iunea \n constatare \m-
potriva påråtei, deoarece nu avea posibilitatea exercit`rii
ac]iunii \n realizare. Cu toate c` påråta cuno[tea c` re-
clamanta a refuzat plata facturilor, precum [i motivele
refuzului, påråta nu a intentat ac]iune \mpotriva recla-
mantei pentru plata arendei. |n consecin]`, reclamanta
a fost lipsit` de posibilitatea de a formula ap`r`rile nece-
sare pentru respingerea preten]iilor påråtei. |n sfår[it,
reclamanta avea interes \n formularea cererii \n con-
statare. Pasivitatea påråtei privind introducerea unei
ac]iuni \mpotriva reclamantei a avut drept rezultat emi-
terea \n continuare de c`tre påråt` a unor facturi pentru
plata arendei [i a penalit`]ilor de \ntårziere. |n plus,
fiind considerat` debitoare fa]` de påråt`, reclamanta
nu a mai putut participa la licita]ii, programe de sub-
ven]ionare \n domeniul agricol.
Fa]` de cele ar`tate, ap`rarea påråtei privind inad-
misibilitatea ac]iunii \n constatare se respinge.
2) Cererile reclamantei
a) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` al
påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la
plata sumelor reprezentånd arenda, imputate de påråt`
\n baza contractului de arendare, \ntrucåt au intervenit
cazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de
100% culturile \ns`mån]ate pe suprafe]ele arendate.
Art. 9.1 din contractul de arendare prevede: „Nici
una dintre p`r]ile contractante nu r`spunde pentru
neexecutarea la termen sau/[i de executarea \n mod
necorespunz`tor – total sau par]ial – a oric`rei obliga]ii
care \i revine \n baza prezentului contract „dac` neexe-
cutarea sau executarea necorespunz`toare a obliga]iei
respective a fost cauzat` de for]` major`, a[a cum este
definitiv` de lege“.
Prin procesele-verbale de constatare [i evaluare a
pagubelor \ncheiate \n condi]iile Legii nr. 381/2002 [i
Normele metodologice de aplicare, s-a re]inut calami-
tatea culturilor \ns`mån]ate de reclamant` pe terenurile
57
 Jurispruden]`
arendate \n propor]ie de 100%. Hot`råri ale Gu-
vernului au declarat calamitate total` pentru jude]ul \n
care se aflau amplasate terenurile, pentru culturile agri-
cole din iarna 2002-2003. Calamit`]ile care au afectat
culturile \ndeplinesc condi]iile for]ei majore [i, \n con-
secin]`, exonereaz` de r`spundere reclamanta privind
plata arendei.
Plata arendei nu poate fi disociat` de ob]inerea pro-
duselor agricole de pe terenurile arendate. A[a se explic`
termenele [i procentele privind plata arendei prev`zute
\n contract. |n plus, potrivit art. 1462 Cod civil, aren-
darea trebuie s` permit` culegerea fructelor arend`rii.
|n opinia påråtei, calamit`]ile care au afectat cul-
turile nu pot fi considerate o situa]ie de for]` major`,
care s` exonereze de r`spundere, deoarece, potrivit
art. 4.2 lit. h) din contract, reclamanta era obligat` s`
asigure culturile \n favoarea påråtei. Dar efectul exone-
rator al for]ei majore nu este, \n nici un fel, condi]ionat
de existen]a asigur`rii. Chiar dac` s-ar admite c` asigu-
rarea culturilor constituia o obliga]ie a reclamantei, o
atare obliga]ie nu a putut fi adus` la \ndeplinire din vina
påråtei care nu [i-a executat obliga]ia de predare a
terenurilor la termenul contractual.
Pe de alt` parte, elementele care au caracterizat
calamit`]ile \n discu]ie (temperaturile excesiv de sc`zute
[i seceta excesiv` complex`) nu sunt cuprinse \n factorii
de risc asigura]i de societ`]ile de asigurare. Contractul
de asigurare \ncheiat de reclamant` pentru culturile
\ns`mån]ate a avut ca obiect riscurile standard de asigu-
rare care nu cuprind elementele care au caracterizat
calamit`]ile men]ionate, motiv pentru care reclamanta
nu a primit nici o desp`gubire. Pe cale de consecin]`,
nici påråta, \n calitate de cesionar`, nu ar fi primit nici
o desp`gubire.
Reclamanta putea primi desp`gubiri pentru culturile
asigurate numai \n temeiul Legii nr. 381/2002. Potrivit
acestei reglement`ri, desp`gubirile se limiteaz` la chel-
tuielile efectuate pån` la data producerii fenomenelor
(cheltuielile cu s`mån]a, \ngr`[`mintele chimice,
lucr`rile, iriga]iile, cheltuielile tehnologice etc.).
|n lumina celor ar`tate, se re]ine inexisten]a dreptu-
lui de crean]` al påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga-
]iei reclamantei la plata sumelor reprezentånd arenda
58
pentru anul agricol 2002-2003, imputate de påråt` \n
baza contractului de arendare, \ntrucåt au intervenit
cazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de
100% culturile \ns`mån]ate pe suprafe]ele arendate.
b) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` al
påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la
plata arendei imputat` de påråt` \n baza contractului de
arendare, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntårziere
aferente.
Reclamanta consider` c` nu datoreaz` aceast` aren-
d`, deoarece \n perioada avut` \n vedere terenul arendat
nu a putut fi \ns`mån]at [i nu a existat nici o recolt` care
s` justifice plata vreunei arende.
Considerentele invocate de reclamant` nu pot fi re-
]inute. Cåt` vreme contractul de arendare era \n vi-
goare, p`r]ile erau ]inute de executarea obliga]iilor asu-
mate, inclusiv obliga]ia privind plata arendei. Faptul c`
unele aspecte litigioase dintre p`r]i au r`mas nesolu]io-
nate nu \ndrept`]ea reclamanta s` nu mai cultive tere-
nurile \n toamna anului 2003 [i, prin aceasta, s` refuze
plata arendei aferente acestei perioade.
|ntrucåt contractul de arend` a fost reziliat \n 2004,
påråta era \ndrept`]it` la \ncasarea redeven]ei pån` la
reziliere. |n consecin]`, se respinge cererea reclamantei
de a se constata inexisten]a dreptului de crean]` al på-
råtei, respectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata
arendei.
c) S` se constate, pe cale de consecin]`, inexisten]a
dreptului de crean]` al påråtei la plata penalit`]ilor.
Aceast` preten]ie a reclamantei se refer` la penali-
t`]ile de \ntårziere, la plata arendei pentru anul agricol
2002-2003.
Or cu privire la arenda pentru anul agricol 2002-
2003 s-a constatat (lit. a) inexisten]a dreptului de cre-
an]` al påråtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei recla-
mantei la plata arendei. Inexisten]a dreptului [i, corela-
tiv, a obliga]iei privind plata arendei atrage dup` sine
inexisten]a dreptului påråtei [i, corelativ, inexisten]a
obliga]iei reclamantei privind penalit`]ile de \ntårziere
aferente.
Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul arbitral constat`
inexisten]a dreptului de crean]` al påråtei la plata pena-
lit`]ilor.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`

Contract de comision
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` – Consecin]e –
Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201 Cod procedur` civil` – Prescrip]ie extinctiv` –
Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958 –
Caducitate – Recunoa[terea reclama]iei de calitate –
Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent – R`spundere

Sesizarea Tribunalului Arbitral cu o cerere principal`
sau cu o cerere reconven]ional` prin eludarea dispozi]iilor
art. 7201 Cod procedur` civil` nu constituie un motiv pen-
tru invocarea prematurit`]ii cererii, \ntrucåt procedura
prev`zut` de art. 7201 Cod procedur` civil` este obli-
gatorie numai pentru procesele [i cererile \n materie comer-
cial` ce se judec` de instan]ele statale, pe de o parte, iar
p`r]ile conven]iei arbitrale nu au prev`zut expres parcur-
gerea respectivei proceduri, pe de alt` parte.
Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la
termenele de prescrip]ie \n raporturile dintre „organiza]iile
socialiste“ au devenit caduce, fiind lipsite de obiect, odat`
cu dispari]ia acestor persoane juridice. Ca urmare, r`måne
aplicabil termenul general de prescrip]ie de 3 ani, prev`zut
de art. 3 teza 1 din Decretul nr. 167/1958, \n m`sura \n
care dispozi]iile legale interne sau conven]iile interna]io-
nale nu prev`d un alt termen. Termenul general de pre-
scrip]ie de 3 ani se aplic` atåt ac]iunilor de restituire a
unei pl`]i nedatorate, cåt [i ac]iunilor \ntemeiate pe \mbo-
g`]irea f`r` just` cauz` formulate \n temeiul dispozi]iilor
art. 4 lit. a) din actul normativ mai sus-men]ionat.
Solu]ionarea reclama]iei de calitate formulate de par-
tenerul extern prin emiterea unei noi comenzi de comiten-
tul-produc`tor echivaleaz` cu recunoa[terea de c`tre acesta
din urm` a unei prime livr`ri necorespunz`toare calitativ.
Pentru prejudiciul produs comisionarului prin neexecutarea
obliga]iilor contractuale, comitentul r`spunde \n temeiul
dispozi]iilor art. 969, art. 1082, art. 1084 Cod civil.
Hot`rårea 290/2005 – Dosar nr. 131/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
O societate comercial` pe ac]iuni din Br`ila a for-
mulat o ac]iune arbitral` \n contradictoriu cu o socie-
tate comercial` cu r`spundere limitat` din Bucure[ti.
Reclamanta a cerut, \n baza unui contract de comi-
sion pentru export, obligarea påråtei la plata pre]ului
m`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntårziere \n plata aces-
tui pre].
Påråta, \n temeiul aceluia[i contract, a formulat ce-
rere reconven]ional` solicitånd, la råndul s`u, obligarea
reclamantei la plata de daune-interese ca urmare a
nerespect`rii obliga]iilor contractuale asumate, precum
[i dispunerea desfiin]`rii contractului de comision,
respectiv a actului adi]ional nr. 2 la contract.
Ap`rarea la cererea reconven]ional`
Reclamanta din cererea de arbitraj [i påråta din ce-
rerea reconven]ional` a invocat \n ap`rare excep]ia de
prematuritate a cererii reconven]ioale, constånd \n fap-
tul c` reclamanta nu a \ndeplinit procedura de con-
ciliere prev`zut` de art. 7201 Cod civil. Totodat` a invo-
cat [i excep]iaprescrip]iei extinctive a dreptului de a
ac]iona \n arbitraj, ar`tånd c` potrivit prevederilor art. 5
din Decretul nr. 167/1958, dreptul la ac]iunea \n re-
cuperarea unor pretinse daune referitoare la viciile
ascunse ale unui lucru transmis se prescrie \n 6 luni, ter-
men ce a fost dep`[it \n spe]`.
Tribunalul arbitral, analizånd excep]iile formulate, le
respinge ca ne\ntemeiate, dup` cum urmeaz`:
Referitor la prima excep]ie, privind prematuritatea
cererii reconven]ionale, se constat` c` \n domeniul arbi-
trajului se aplic` dispozi]iile art. 341 alin. (2) C. proc.
civil` potrivit c`rora procedura unei eventuale concilieri
prealabile se stabile[te prin conven]ia arbitral`. |n acest
sens, prin clauza compromisorie \nscris` \n art. 6.6 din
contractul de comision s-a prev`zut c` orice disput`
izvorånd din acest contract „va fi rezolvat` pe cale ami-
abil`“, iar dac` p`r]ile nu ajung la un acord, se va
recurge la arbitraj.
Tribunalul Arbitral consider` c` cele dou` dispozi]ii
legale – art. 341 alin. (2), pe de o parte, [i art. 7201 C.

Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007 59

 Jurispruden]`
proc. civ., pe de alt` parte – au caracter de dispozi]ii spe-
ciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului arbi-
tral [i, ca atare, sunt de strict` interpretare. A[a fiind,
chiar dac` au unele tr`s`turi comune [i urm`resc aceea[i
finalitate, ele se aplic` strict \n contenciosul pentru care
au fost edictate, prima \n litigiul arbitral, iar secunda \n
procesul comercial judiciar, f`r` ca, \n lipsa unei
\n]elegeri a p`r]ilor sau a unei dispozi]iile legale, s` se
aplice una \n locul celeilalte. |mprejurarea c` o dispo-
zi]ie special` – cum este art. 7201 C. pr. civil` – are ca-
racter imperativ nu justific` ipso facto aplicabilitatea ei
dincolo de contenciosul pentru care a fost edictat`. Or,
\ncercarea de rezolvare pe cale amiabil`, prev`zut` de
conven]ia arbitral`, s-a efectuat prin coresponden]a
\ntre p`r]i.
Referitor la cea de-a doua excep]ie, chiar dac` se
reclam` aplicarea dispozi]iilor art. 5 din Decretul
nr. 167/1958, acestei ac]iuni nu-i sunt aplicabile dispo-
zi]iile Decretului 167/1958 art. 4 lit. a), deoarece
termenul de prescrip]ie de 6 luni se aplic` \n raporturile
dintre organiza]iile socialiste, dup` cum ar`t` textul din
lege \n mod explicit, adic` \n considerarea anumitor
persoane juridice, precum [i raporturilor economice
caracteristice unei economii planificate [i centralizate,
nicidecum \n cadrul unei economii de pia]`, astfel cum
este caracterizat` economia romåneasc` prin art. 135
din Constitu]ie. Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958
referitoare la termenele de prescrip]ie \n raporturile din-
tre „organiza]iile socialiste“ au devenit caduce, fiind lip-
site de obiect, o dat` cu dispari]ia acestor persoane
juridice. Ca urmare, r`måne aplicabil termenul general
de prescrip]ie de 3 ani, prev`zut de art. 3 teza 1 din
Decretul nr. 167/1958, \n m`sura \n care dispozi]iile
legale interne sau conven]iile interna]ionale nu prev`d
un alt termen, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Iar \n
raport de acest termen de prescrip]ie (de 3 ani), cererea
reconven]ional` este formulat` \nl`untrul termenului
de 3 ani.
3. Acela[i motiv justific` [i respingerea excep]iei tar-
divit`]ii denun]`rii viciilor ascunse. |n raporturile din-
tre p`r]i nu se aplic` termenele prev`zute de art. 70 Cod
comercial, ci, \n virtutea autonomiei de voin]` a p`r-
]ilor, termenele [i condi]iile prev`zute \n contractul de
comision referitoare la reclama]iile calitative/cantitative.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|n ceea ce prive[te fondul litigiului, Tribunalul
Arbitral constat` \ntemeiate, \n parte, preten]iile celor
dou` p`r]i dup` cum urmeaz`:
60
Comitentul-reclamant [i comisionarul-påråt au
\ncheiat un contract de comision pentru export avånd
ca obiect exportul de m`rfuri [i alte opera]ii comerciale,
pe baza ofertelor comerciale elaborate de comitent. |n
termen de 5 zile de la semnarea contractului extern sau
primirea comenzii ferme confirmate, comisionarul se
oblig` s` transmit` comitentului un act adi]ional la con-
tract \n care vor fi stipulate condi]iile tehnico-comer-
ciale (pre], condi]ii de plat`, termene de livrare, condi]ii
tehnice, garan]ii, comision etc.) \n conformitate cu con-
tractul sau comanda extern`. Comisionarul avea,
printre altele, urm`toarele obliga]ii:
– s` \ndeplineasc` toate formele necesare \ncas`rii de
la extern a contravalorii contractelor de export,
urm`rind \ncasarea acesteia \n termenul stabilit prin
contractul extern, dar nu mai tårziu de 45 de zile de la
ob]inerea DVE pentru marfa livrat`, excep]ie f`cånd
cazurile de reclama]ii nesolu]ionate. Pl`]ile c`tre comi-
tent se vor realiza \n moneda contractului extern \n baza
documentelor ce vor fi stabilite de comun acord \ntre
comitent [i comisionar, \n 5 zile de la \ncasarea de la
extern, dar nu mai tårziu de 45 de zile de la ob]inerea
DVE, dac` prin actele adi]ionale nu se convine altfel;
– s` transmit` comitentului reclama]iile de calitate
[i/sau de cantitate \n cel mai scurt timp de la primirea
acestora [i s` urm`reasc` rezolvarea lor conform con-
tractului extern, asiståndu-l \n acela[i timp pe comitent
la solu]ionarea reclama]iilor respective.
Comisionarul are dreptul s` primeasc` comisionul
cuvenit \n cuantumul [i potrivit modalit`]ii de decon-
tare prev`zute pentru fiecare contract \n parte, \n baza
facturilor fiscale corespunz`toare, emise pe numele
comitentului. La råndul s`u, comitentul se oblig`,
printre altele, s` livreze m`rfurile contractate la extern la
termenele de livrare [i \n condi]iile de calitate prev`zute
\n contractele externe, s` r`spund` \n timp util recla-
ma]iilor externe a c`ror solu]ionare este de competen]a
sa, dar nu mai tårziu de 5 zile de la primirea acestora, s`
rezolve aceste reclama]ii suportånd toate cheltuielile
necesare pentru solu]ionarea lor, \n cazul \n care se con-
stat` temeinicia acestora [i sunt probate cu documente
justificative.
Prin grija comisionarului, reclama]iile externe canti-
tative [i/sau calitative se transmiteau comitentului \n
maximum 7 zile de la apari]ia acestora [i se descriau
am`nun]it \ntr-o not` de constatare.
|n contractul \ncheiat a fost stipulat` o clauz` de pre-
lungire a duratei acestuia prin tacita reconduc]iune,
dac` nici una dintre p`r]i nu \l va denun]a cu cel pu]in
30 de zile \nainte de \nceperea anului urm`tor. Cum o
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
atare denun]are n-a intervenit, contractul de comision
era \nc` \n vigoare.
|n baza acestui contract de comision, s-a \ncheiat
Actul adi]ional nr. 1 avånd ca obiect execu]ia [i livrarea
de c`tre comitent a unui produs finit, fiind prev`zut`
„Condi]ia de livrare: Ex Works sediul comitent“, con-
form INCOTERMS 2000. Comisionul cuvenit comi-
sionarului este diferen]a dintre valoarea produsului finit
[i pre]ul din contractul extern. Termen de livrare era sta-
bilit, cu condi]ia pl`]ii de c`tre comisionar a unui avans,
\n termen de 5 zile de la primirea facturii de la comi-
tent. Diferen]a de pre], cuvenit` dup` cånt`rire, se va
pl`ti la livrare, prin ordin de plat`, de banca comisiona-
rului. Condi]iile tehnice [i de calitate vor fi conforme cu
desenele de execu]ie. Documenta]ia de calitate va fi
\ntocmit` \n limba englez` [i va cuprinde obligatoriu
certificatul de material cu precizarea compozi]iei chimi-
ce [i a caracteristicilor fizico-mecanice la produsul finit.
|n executarea contractului de comision [i a Actului
adi]ional nr. 1, comisionarul a achitat avansul [i dife-
ren]a de pre]. La råndul s`u, comitentul a livrat pro-
dusul, conform documentelor primare de \nso]ire a
m`rfii.
Primind marfa, cump`r`torul extern reclam` calita-
tea necorespunz`toare a produsului [i refuz` acceptarea
lor, cu plata de daune-interese. Ulterior, insist` s` se re-
zolve reclama]ia, subliniind c`, dup` verific`rile f`cute
\mpreun` cu clientul s`u, s-a constatat c` produsele sunt
neremediabile [i absolut inutilizabile, situa]ie \n care a
trebuit s` procure marfa de la alt furnizor, cu plata unui
supracost pentru urgen]`.
Comisionarul, \n conformitate cu prevederile din
contractul de comision, a transmis aceste reclama]ii
comitentului, comunicåndu-i totodat` c` a \ntreprins
toate demersurile \n vederea accept`rii de c`tre cump`-
r`torul extern a m`rfii, \ns` f`r` rezultat, aceasta fiind
un rebut.
De[i din schimbul de coresponden]`, existent la
dosar, apare c` p`r]ile n-au c`zut de acord cu privire la
preten]iile pecuniare, totu[i ele au continuat negocierile
cu privire la solu]ionarea reclama]iei referitoare la cali-
tatea m`rfii livrate. |n executarea Actului adi]ional nr. 1
s-a discutat, emiterea unei noi comenzi care urma s`
fac` obiectul unui nou act adi]ional. |n acest sens, comi-
tentul, primind comanda aceluia[i cump`r`tor extern,
transmite societ`]ii comisionarului Actul adi]ional nr. 2
pe care aceasta \l semneaz` cu obiec]iunile referitoare la
pre] [i condi]ia de livrare, termen de livrare [i condi]ii
de plat`. Se finalizeaz` cu returnarea m`rfii comisio-
narului.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
P`r]ile au pozi]ii divergente \n leg`tur` cu r`spun-
derea ce le revine pentru situa]ia de fapt creat`.
|n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 1, comitentul sus-
]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a executa [i
de a livra \n bune condi]ii produsele contractate, invo-
cånd \n acest sens Protocolul prin care comisionarul ar
fi acceptat marfa ca fiind executat` conform indica]iilor
[i documenta]iei acesteia. Comisionarul-påråt contest`
\ns` un atare \n]eles al Protocolului, sus]inånd c` repre-
zentantul s`u, prin procesul-verbal, „[i-a asumat r`s-
punderea recep]iei cantitative, dar nu [i-a exprimat \n
nici un caz \n scris punctul de vedere cu privire la cali-
tatea execu]iei produsului“.
|n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 2, comitentul sus-
]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a produce
[i de a prezenta spre recep]ie [i livrare marfa contractat`.
Mai mult, a livrat jum`tate din marf`, f`r` ca påråta
comisionar` s` fi efectuat \n prealabil plata. |n ceea ce
prive[te preten]iile la plata de daune-interese, comiten-
tul solicit` respingerea lor, \ntrucåt comisionarul nu a
f`cut dovada c` ar fi suferit vreun prejudiciu. Comisio-
narul combate sus]inerile comitentului, ar`tånd c` [i-a
\ndeplinit \n totalitate obliga]iile asumate \n timp ce
comitentul nu [i-a \ndeplinit cea mai mare parte a
obliga]iilor asumate prin contract [i prin cele dou` acte
adi]ionale, iar atunci cånd a \ndeplinit-o a f`cut-o
\ntr-un mod defectuos, \nc`lcånd \ndeosebi art. 3.5 din
contract cu privire la termenele de livrare [i condi]iile de
calitate [i art. 3.6 cu privire la termenele de solu]ionare
a reclama]iilor externe.
Cu privire la cererea reconven]ional` formulat` de
reclamanta-comisionar` \n contradictoriu cu påråta-
comitent, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceste produse
au fost expediate cu \ntårziere, au fost necorespunz`-
toare calitativ [i c` reclama]ia de calitate a cump`r`toru-
lui extern nu a fost tratat` conform art. 3.6 din con-
tract, culpa exclusiv` pentru \nc`lcarea obliga]iilor asu-
mate revenind furnizorului comitent.
Sus]inerile acestei societ`]i privind corespunderea
calitativ` a m`rfii se \nl`tur` ca fiind infirmate de pro-
bele dosarului.
Protocolul nu atest` recep]ia calitativ` a m`rfii \ntru-
cåt, potrivit contractului, aceasta se f`cea de cump`r`-
torul extern, care avea dreptul s` fac` reclama]ie. Este
adev`rat c` partenerul extern nu a efectuat o constatare
printr-un organ neutru [i care, astfel, s` fie opozabil`
furnizorului, \ns` i-a ]inut acestuia marfa la dispozi]ie
pentru o constatare \n contradictoriu, atåt \n depozitele
sale, cåt [i la returnarea ei \n Romånia. Comitentul n-a
r`spuns acestei propuneri, iar \n final a recunoscut
61
 Jurispruden]`
necorespunderea calitativ` a m`rfii, acceptånd rezolva-
rea reclama]iei prin emiterea de noi comenzi din care s`
acopere pierderea.
Comisionarul contest` \ns` interpretarea dat` de co-
mitent, sus]inånd c` a fost de acord cu modalitatea de
solu]ionare a reclama]iei prin emiterea unei noi comenzi,
dar c` neavånd nici o culp`, n-a fost niciodat` de acord
cu suportarea a jum`tate din pagub`.
Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`rarea societ`]ii comi-
tente avånd \n vedere c` [i \n situa]ia \n care s-ar fi rea-
lizat o \n]elegere, \n interpretarea dat` de comitent,
aceast` \n]elegere a devenit caduc` prin ne\ndeplinirea,
\n conformitate cu prevederile contractuale, a condi]iei
livr`rii celor 4 piese, adic` a m`rfii prev`zute \n Actul
adi]ional nr. 2.
Pentru considerentele ar`tate, urmeaz` a se admite ca
\ntemeiat cap`tul de cerere privind restituirea pre]ului
pl`tit de comisionar societ`]ii comitente care, fiind de-
]inut f`r` cauz` de aceast` din urm` societate, reprezint`
o \mbog`]ire f`r` just temei.
Urmeaz` a se respinge ca nedovedit cap`tul de cerere
privind plata de daune-interese.
Tribunalul Arbitral re]ine, mai \ntåi, c`, din culpa lor
comun`, p`r]ile nu au convenit explicit modul de solu-
]ionare a observa]iilor f`cute de comisionar, la semnarea
Actului adi]ional nr. 2 vizånd cap. 2 (pre] [i condi]ia de
livrare), cap. 3 (termen de livrare) [i cap. 5 (condi]ia de
plat`), caren]` care a generat \n cursul litigiului diver-
gen]ele dintre p`r]i, cu deosebire la cap. 5, comitentul
sus]inånd c` plata trebuia s` se fac` \nainte de livrarea
m`rfii, comisionarul sus]inånd contrariul. Se constat`
\ns` c` respectivul comitent a livrat prima partid` de
marf`, f`r` s` o condi]ioneze de plata prealabil` a
pre]ului.
|n al doilea rånd, Tribunalul Arbitral re]ine culpa
societ`]ii comitente atåt \n livrarea cu \ntårziere [i
par]ial` a m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional
nr. 2, cåt [i \n producerea celei de-a doua jum`t`]i din
cantitatea contractat`. Societatea-comitent nu a ]inut
cont de refuzul cump`r`torului extern de a primi marfa
\ntårziat` [i nici de faptul c` recep]ia primului lot nu
s-a mai efectuat, intervenind disputa dintre p`r]i.
|n fine, Tribunalul Arbitral re]ine [i culpa comisio-
narului \n \nc`lcarea obliga]iei de preluare a primei par-
tide de marf` [i de neplat` a pre]ului aferent, \n con-
di]iile \n care, prin scrisorile sale, cerea numai finalizarea
62
cåt mai urgent` a execut`rii m`rfii, precum [i infor-
ma]ii cu privire la stadiul execut`rii acesteia. De aseme-
nea, se re]ine c`, \n mod culpabil, comisionarul n-a
\n[tiin]at cump`r`torul extern asupra livr`rii primei
partide de marf` pentru a pre\ntåmpina astfel refuzul
acestuia de preluare, \n integralitate, a m`rfii.
|n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral, \n ac]iunea
principal`, admite, \n parte, preten]ia privind plata pre-
]ului m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional nr. 2 la
contractul de comision [i oblig` påråta comisionar` la
plata pre]ului m`rfii din prima partid` de m`rfuri li-
vrate.
|n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, se va res-
pinge ca ne\ntemeiat` cererea privind desfiin]area con-
tractului de comision, a Actului adi]ional nr. 2, precum
[i ca nedovedit` preten]ia acord`rii unei sume de bani
cu titlu de daune-interese. Cu privire la cererea privind
desfiin]area contractului de comision [i a Actelor
adi]ionale nr. 1 [i nr. 2, Tribunalul Arbitral are \n vedere
c` aceste acte adi]ionale, de[i intitulate ca atare, au va-
loare de contracte autonome, \ntrucåt \ntrunesc toate
elementele esen]iale prev`zute de art. 948 Cod civil.
Desfiin]area unei astfel de act adi]ional, care este un
contract complementar/accesoriu, nu atrage desfiin]area
automat` a contractului principal, dar desfiin]area aces-
tui contract atrage desfiin]area automat` a actului
adi]ional. Pe de alt` parte, cele dou` acte adi]ionale sunt
independente unul fa]` de altul, astfel c` pot avea trata-
mente juridice diferite.
|n lumina acestor preciz`ri, Tribunalul Arbitral,
avånd \n vedere, c` reclamanta-comitent nu [i-a execu-
tat obliga]ia de livrare prev`zut` \n Actul adi]ional nr. 1,
\n timp ce comisionarul a pl`tit pre]ul m`rfii, urmeaz`
ca, \n temeiul art. 1020-1021 Cod civil, s` desfiin]eze
cu efect retroactiv acest act adi]ional, din culpa exclusiv`
a societ`]ii comitente, repunånd p`r]ile \n situa]ie ante-
rioar` \ncheierii lui, ceea ce \nseamn`, \n spe]`, resti-
tuirea pre]ului pl`tit [i, corelativ, a m`rfii livrate.
|n ceea ce prive[te desfiin]area contractului de comi-
sion [i a Actului adi]ional nr. 2 cerut` de comisionar
prin cererea reconven]ional`, Tribunalul Arbitral, are \n
vedere c` s-a re]inut culpa acestuia \n executarea propri-
ilor obliga]ii contractuale, fapt care, potrivit art. 1020-
1021 Cod civil, nu \l mai \ndrept`]e[te s` cear` desfi-
in]area contractului. |n consecin]`, cererea comisio-
narului se respinge.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Contract de depozit
Obliga]ia de restituire a lucrului depozitat – Refuzul deponentului
de a prelua marfa depozitat` – Justificare
Depozitarul este obligat s` restituie \nsu[i lucrul depo-
zitat, \n natur`. Restituirea \n natur` se face \n starea \n
care se afl` lucrul \n momentul restituirii. Dispozi]iile
art.1599 C. civil stabilesc o prezum]ie de culp` \n sarcina
depozitarului, \n sensul c` acesta din urm` trebuie s`
\ngrijeasc` de paza lucrului depozitat \n aceea[i m`sur` \n
care \ngrije[te de paza propriului lucru. Refuzul deponen-
tului de a prelua marfa pe motiv c` i-au fost produse
stric`ciuni \n perioada depozit`rii este justificat dac` se
dovede[te c` respectivele stric`ciuni provin din culpa sa.
Hot`rårea nr. 204/2005 – Dosar nr. 102/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul prive[te o societate pe ac]iuni [i o societate
cu r`spundere limitat` din sudul Romåniei.
Reclamanta a solicitat, \n temeiul prevederilor unor
procese-verbale de custodie, obligarea påråtei la resti-
tuirea produselor depozitate, precum [i la plata con-
travalorii acestora, reactualizat` cu indicele de infla]ie.
Motivele ac]iunii
Reclamanta a sus]inut c` a l`sat \n custodia påråtei
anumite cantit`]i de produse, achitate integral, dar
aceasta a refuzat eliberarea m`rfii.
Ap`rarea pârâtei
|n ap`rare, påråta a ar`tat c` a preluat \n custodie, cu
ocazia recep]iei, potrivit proceselor-verbale \ncheiate cu
reclamanta, anumite cantit`]i de produse (piatr`) cu
defecte de calitate, care i-au blocat spa]iile de depo-
zitare. |ntrucåt reclamanta a refuzat s` ridice produsele
[i nu le-a achitat integral, påråta a fost nevoit` s` se
adreseze instan]elor judec`tore[ti cu cereri de chemare
\n judecat` care au fost admise.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral a respins preten]iile reclamantei,
\ntrucåt din analiza probelor [i sus]inerilor p`r]ilor a
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
re]inut urm`toarele:
Preten]iile reclamantei izvor`sc din patru contracte
de depozit (custodie) \ncheiate de p`r]i \n anul 2002,
avånd ca obiect cantit`]i de piatr` spart` reprezentånd
marf` våndut` de påråt` reclamantei.
Contractele de depozit au luat fiin]` prin predarea
m`rfii, f`r` ca tradi]iunea s` fie necesar`, consim]`mån-
tul p`r]ilor fiind suficient \n acest caz, \ntrucåt bunurile
l`sate \n depozit se aflau \n måna depozitarului sub alt
titlu, situa]ie reglementat` de art. 1593 Cod civil. |n
spe]`, piatra spart`, obiect al contractului de depozit,
era produs` de c`tre påråt`, care urma s` o predea recla-
mantei \n executarea contractului de vånzare-
cump`rare. Din ra]iuni pe care numai p`r]ile le cunosc,
marfa nu a fost preluat` [i s-a recurs la \ncheierea con-
tractului de depozit. Påråta a primit a[adar spre p`strare
marfa men]ionat` \n cele patru contracte succesive,
adic` piatra spart` al c`rei proprietar devenise reclaman-
ta potrivit contractului de vånzare-cump`rare \ncheiat.
Potrivit celor convenite prin contractul de vånzare-
cump`rare (art. 17), reclamanta trebuia s` fac` recep]ia
calitativ` [i cantitativ` la sediul carierei, iar potrivit
art. 18 din contract, putea formula reclama]ii privind
cantitatea sau calitatea \n termen de 5 zile de la primirea
m`rfii [i s` convoace, totodat`, pe vånz`tor \n vederea
constat`rii deficien]elor. Din actele de la dosar, a rezul-
tat c` s-a f`cut o anumit` verificare a calit`]ii m`rfii, dar
nu s-a dovedit c` reclamanta cump`r`toare ar fi proce-
dat conform celor convenite prin contract sub aspectul
recep]iei calitative [i al formul`rii unor eventuale recla-
ma]ii. Dimpotriv`, reclamanta a preluat marfa \n cali-
tate de cump`r`toare f`r` obiec]iuni, iar \n calitate de
proprietar`-deponent`, a predat-o påråtei vånz`toare,
care a dobåndit calitatea de depozitar. |ntrucåt marfa a
fost corespunz`toare calitativ [i nu au existat temeiuri
pentru a se face vreo reclama]ie de calitate sau cantitate,
p`r]ile au procedat la stabilirea noilor leg`turi contrac-
tuale specifice contractului de depozit. |n atare situa]ie,
sus]inerile reclamantei privind calitatea m`rfii au fost
apreciate ca tardive [i ne\ntemeiate.
S-a avut \n vedere totodat` c`, de[i påråta r`spunde \n
calitate de depozitar \n condi]iile art. 1599 [i urm. Cod
civil pentru degradarea m`rfii \n timpul [i din cauza
63
 Jurispruden]`
depozitului, nu s-a f`cut vreo dovad` \n acest sens.
Desigur c` reclamanta, \n calitate de deponent` [i de
proprietar` a pietrei sparte, era, \n principiu, \ndrept`-
]it` s` pretind` „eliberarea m`rfii“ (\n terminologia uti-
lizat` de reclamant`), a[a cum se exprim` cåt se poate de
clar art. 1616 Cod civil.
S-a constatat c` påråta nu a refuzat s` predea recla-
mantei marfa. Mai mult, pentru a fi mai conving`toare,
påråta a invitat primarul spre a constata situa]ia din de-
pozitele sale. Constatarea s-a f`cut de viceprimar, re]i-
nåndu-se, pe de o parte, c` depozitul era ocupat \n pro-
por]ie de 90% cu piatra din sortimentul contractat cu
reclamanta, din aceast` cauz` påråta avånd dificult`]i \n
procesul de produc]ie. Toate aceste elemente au confir-
mat c` påråta nu s-a opus „eliber`rii“ m`rfii c`tre recla-
Contract de leasing
Cesiune – Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale –
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat` – Consecin]e
Nerespectarea de c`tre cesionarul contractului de leasing
a obliga]iei de plat` la termenele convenite a ratelor de
leasing \ndrept`]e[te pe locatorul-proprietar s` declare
rezilierea unilateral` a respectivului contract \n conformi-
tate cu prevederile pactului comisoriu expres.
Predarea silit` a bunului – obiect al contractului de
leasing – se realizeaz` sub rezerva efectu`rii prealabile a
inspec]iei st`rii tehnice de c`tre unit`]ile din re]eaua ser-
vice agreat` de dealer, dac` s-a stipulat expres acest lucru.
Hot`rårea nr. 161/2004 – Dosar nr. 338/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Reclamanta, persoan` fizic` romån`, a solicitat ca på-
råta, persoan` juridic` romån`, s` fie obligat`, prin hot`-
råre arbitral`, s`-i pl`teasc` contravaloarea uzurii mai ma-
re decåt uzura normal` a unui autoturism ce a f`cut
obiectul contractului de cesiune a unui contract de lea-
sing, precum [i a contravalorii constat`rilor tehnice.
Påråta, prin \ntåmpinare, cåt [i prin concluzii orale,
respectiv, scrise, a cerut respingerea ac]iunii ca netemei-
nic` [i nelegal`.
Ap`rarea pârâtei
Påråta contest` preten]iile reclamantei, invocånd o
64
mant`, ci, dimpotriv`, a invitat-o \n mod repetat s` ia
m`suri pentru eliberarea spa]iilor de depozitare, dar c`
reclamanta nu a dat curs invita]iei. |n aceast` situa]ie,
preten]iile reclamantei la „eliberarea“ m`rfii apar ca
ne\ntemeiate. Nu mai pu]in, reclamanta oricånd poate
cere „eliberarea“ m`rfii, \n temeiul art. 1616 Cod civil,
dar cu respectarea condi]iilor contractuale de efectuare
a pred`rii (\n special a art. 13 [i 15 din contract, iar \n
cazul \n care ar exista disfunc]ionalit`]i cu transportul
pe cale ferat`, urmeaz` a fi rezolvate de p`r]i \n comun,
\n concordan]` cu principiul bunei-credin]e [i al cola-
bor`rii necesare \n rela]iile contractuale \n vederea rea-
liz`rii scopului pentru care contractul a fost \ncheiat).
Pe cale de consecin]`, Tribunalul Arbitral a respins
preten]iile reclamantei.
serie de ap`r`ri:
– la data cånd a preluat autoturismul, acesta nu era
nou, fiind preluat de la cedent;
– la data acestei prelu`ri, reclamanta nu a efectuat o
expertiz` tehnic` prin care s` se stabileasc` starea
tehnic` func]ional` [i uzura autoturismului;
– dup` preluarea de c`tre påråt` a autoturismului, au
ap`rut o serie de „defec]iuni tehnice majore [i repetate“.
|n acest sens, depune la dosar factura aferent` achizi]io-
n`rii de anvelope, påråta cerånd reclamantei \nlocuirea
autoturismului cu un alt autoturism;
– autoturismul nu a mai putut fi utilizat, \ntrucåt a
expirat valabilitatea documentelor de punere \n circu-
la]ie pe drumurile publice, iar reclamanta nu a dat
urmare cererii påråtei de a proceda la prelungire, fapt
care i-a produs mari prejudicii.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul
arbitral re]ine cele ce urmeaz`.
Prin contractul de cesiune a contractului de leasing
\ncheiat \ntre societatea comercial`, \n calitate de
cedent, [i cesionarul-påråt, acceptantul fiind reclaman-
ta, a fost preluat contractul de leasing. Prin aceste con-
tracte, reclamanta, \n calitate de locator/proprietar,
pune la dispozi]ia påråtei, \n calitate de locatar/utiliza-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
tor, \n sistem leasing, \n condi]iile legii [i \n conformi-
tate cu prevederile contractuale, un autoturism. Plata
ratelor de leasing urma a se face conform scaden]arului
anex` la contracte. |n executarea contractului de leasing,
påråta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de a pl`ti, la
termenele convenite, ratele de leasing.
Potrivit contractului de leasing, \n cazul nepl`]ii ratei
\ntr-o perioad` de 15 zile de la data scadent`, locatarul va
fi declarat \n incapacitate de plat`, f`r` un aviz prealabil sau
notificare [i va fi obligat s` returneze imediat locatorului, \n
starea tehnic` func]ional`, estetic` avut` la data prelu`rii,
stare specificat` \n manualul de utilizare [i \n ghidul de
\ntre]inere [i garan]ie. |n temeiul acestei prevederi, con-
tractul de leasing a fost reziliat unilateral.
Prin \ncheierea instan]ei competente a Sectorului 5
Bucure[ti, s-a \ncuviin]at executarea silit` direct` prin
predarea autoturismului, obiect al leasingului, de c`tre
påråt` c`tre reclamant`.
Predarea-preluarea acestui autoturism s-a f`cut prin
procesul-verbal \ncheiat de p`r]i, \n care s-a consemnat:
„num`r de km. rula]i; autoturismul nu are serviceplan
[i con]ine: janta de la roata rezerv` lovit` [i reparat`,
cauciucul de rezerv` gålmat, plas` bagaje, cric + cheie
ro]i, antifurt, cårlige tractare, cheie fix`, [urubelni]e
duble, triunghi reflectorizant, trus` medical`, 3 scru-
miere + 2 brichete, manual utilizare, oglind` stånga [i
u[a stång` fa]` + badou ornament zgåriate, scut motor
spart legat cu sårm`, roata fa]` drept cauciuc zgåriat.
Referitor la motor, eventualele nereguli urmeaz` a fi
constatate de service“. Reclamanta men]ioneaz` c` pre-
luarea autoturismului s-a f`cut de c`tre consilierul ju-
ridic al societ`]ii, \n strad`, \ntr-un cartier bucure[tean.
Verificarea st`rii tehnice a autoturismului s-a f`cut la
un service autorizat care a constatat c` sunt necesare
remedierile ar`tate \n factura fiscal`. Costul remedierii
[i al verific`rii au fost cerute de reclamant` prin ac]iunea
arbitral` de fa]` prin invocarea prevederilor contractului
de leasing.
Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`r`rile påråtei ca fiind
nerelevante, \ntrucåt preluarea f`r` obiec]ii de c`tre på-
råt` a autoturismului echivaleaz` cu acceptarea f`r` re-
zerve a st`rii tehnice a acestuia. Cheltuielile pe care pre-
tinde a le fi f`cut sunt cheltuieli de \ntre]inere [i repa-
ra]ii ale autoturismului care, potrivit contractului de
leasing, sunt \n sarcina locatarului. Prima sesizare a pre-
tinselor defec]iuni este f`cut` \n momentul \n care sta-
rea conflictual` dintre p`r]i era incipient` din cauza ne-
pl`]ii ratelor de leasing conform scaden]arului. |n con-
tradic]ie cu aceste sus]ineri, påråta a f`cut o ofert` fer-
m` de cump`rare a autoturismului la care reclamanta a
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
r`spuns condi]ionånd acceptarea de plata anumitor
sume, condi]ie c`reia påråta nu i-a dat urmare. Prelun-
girea documentelor de circula]ie nu se justific`, de
vreme ce contractul de leasing fusese reziliat.
Potrivit påråtei, reclamanta avea obliga]ia s` invite pe re-
prezentantul acesteia s` participe la efectuarea expertizei
tehnice de c`tre un service de specialitate agreat [i s` \ncheie
un proces-verbal prin care s` se constate dac` piesele, sub-
ansamblele etc. lipsesc, dac` sunt defecte sau prezint` o uzu-
r` mai mare decåt uzura admis`, aspecte ce ar putea duce la
imposibilitatea exploat`rii normale a autoturismului.
Tribunalul Arbitral, avånd \n vedere c`, \n spe]`, a
intervenit o reziliere unilateral` a contractului ca urmare
a nepl`]ii \n termen a ratelor de leasing, re]ine c` sunt
aplicabile prevederile din contract, potrivit c`ruia, la
ridicarea autoturismului se va face o verificare a st`rii
tehnice a acestuia numai de c`tre unit`]ile din re]eaua
service agreat` de dealer. O verificare a st`rii aparente a
autoturismului s-a f`cut de c`tre p`r]i prin procesul-
verbal. |n concordan]` cu prevederile contractului [i
chiar cu men]iunea f`cut` \n finalul acestui proces-
verbal, reverificarea st`rii tehnice, inclusiv a motorului,
s-a f`cut prin service-ul autorizat care a constatat \nlo-
cuirile [i remedierile necesare.
A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` au fost \nde-
plinite condi]iile contractuale referitoare la verificarea
tehnic` a autoturismului la ridicarea acestuia [i c` aceas-
t` verificare este opozabil` påråtei.
Påråta contest` unele pozi]ii din deviz pe motiv c` nu
s-a stabilit gradul de uzur` peste uzura normal`, nu s-a
eviden]iat necesitatea \nlocuirii unor piese, autoturismul
era echipat cu 4 cauciucuri noi pentru sezonul rece, exist`
neconcordan]e \ntre devizul \ntocmit de service-ul agreat
de dealer [i cel \ntocmit de un service local.
Tribunalul Arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri, \ntrucåt,
a[a cum s-a ar`tat, verificarea tehnic` f`cut` este opo-
zabil` påråtei. Constatarea potrivit c`reia anumite piese
trebuiau \nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c`
respectivele piese dep`[iser` uzura normal` [i c`
\nlocuirea sau remedierea erau necesare pentru a rea-
duce autovehiculul „\n starea func]ional` [i estetic` avu-
t` la data prelu`rii“, a[a cum prevede contractul. Unele
neconcordan]e dintre devizele \ntocmite de service sunt
inerente, \ntrucåt implic` [i un grad de apreciere care
poate fi diferit` datorit` faptului c` la efectuarea
repara]iilor [i remedierilor se pot elimina unele pozi]ii
sau pot s` apar` necesare [i altele.
Unele lipsuri formale ale documentelor, invocate de
påråt`, ca [i afirma]iile potrivit c`reia acele documente
ar fi fost confec]ionate ulterior promov`rii ac]iunii, nu
65
 Jurispruden]`
sunt de natur` s` infirme valoarea lor probant` fa]` de
concordan]a celor 3 constat`ri privitoare la existen]a
defec]iunilor [i lipsurilor, precum [i fa]` de faptul c`
afirma]iile påråtei nu se sprijin` pe contraprobe.
Cum suma calculat` de service-ul local [i efectiv
pl`tit` de reclamant` este mai mic` decåt aceea calculat`
de service-ul agreat de dealer, ea va fi luat` \n considerare
de c`tre Tribunalul Arbitral.
Contract de leasing
Producerea evenimentului asigurat – Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare –
Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei
de plat` a indemniza]iei de asigurare – Cuantumul indemniza]iei de asigurare – Criterii de stabilire
Interven]ia evenimentului asigurat, \n spe]`,
furtul autovehiculului – obiect al contractului de leasing
financiar – \ndrept`]e[te pe utilizator s` solicite, potrivit
prevederilor respectivului contract, plata unei sume de bani
reprezentånd diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare
datorat` de asi-gur`tor societ`]ii de leasing [i suma
reprezentånd ratele de leasing restante calculate diminuate
la dobånda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`.
Aceast` sum` de bani urmeaz` s` fie pl`tit` de societatea
de leasing chiar dac` aceasta nu a reu[it s` ob]in` indem-
niza]ia de asigurare de la asigur`tor ca urmare a inciden]ei
sanc]iunii dec`derii din acest drept. Dec`derea societ`]ii de
leasing din dreptul la desp`gubire nu este imputabil` uti-
lizatorului, \ntrucåt acesta din urm` nu este parte con-
tractant` \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre socie-
tatea de leasing – \n calitate de asigurat – [i societatea de
asigur`ri \n calitate de asigur`tor.
Cuantumul indemniza]iei de asigurare se stabile[te
avånd \n vedere valoarea de circula]ie a autoturismului.
Valoarea de circula]ie a autoturismului ce se afl` \ntr-o
stare bun`, dispunånd de dou` dot`ri op]ionale suplimen-
tare, se stabile[te prin raportare la pre]urile minime [i ma-
xime orientative ce vizeaz` un autoturism cu dot`ri stan-
dard, f`r` \mbun`t`]iri, cuprinse \ntr-un catalog inter-
na]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autove-
hiculelor second-hand.
Hot`rårea nr. 26/2005 – Dosar nr. 385/2004
P`r]ile \n litigiu
Litigiul arbitral prive[te o societate comercial` pe
66
Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral, \n
temeiul prevederilor contractului de leasing, la care s-a
f`cut referire [i care, potrivit art. 969 din Codul civil, au
putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`zånd [i dis-
pozi]iile art. 970 [i 1073 Cod civil, admite, \n parte,
ac]iunea [i oblig` påråta s` pl`teasc` reclamantei, cu
titlu de daune-interese costul repara]iilor autoturismu-
lui [i, respectiv, costul verific`rii tehnice.
ac]iuni cu sediul \n Constan]a, \n calitate de reclamant`-
påråt`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere
limitat` cu sediul \n jude]ul Ilfov, \n calitate de påråt`-
reclamant`, avånd ca obiect social activit`]i de leasing.
Obiectul litigiului
Reclamanta-påråt` a solicitat Cur]ii de Arbitraj
Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer]
[i Industrie a Romåniei obligarea påråtei-reclamante la
plata indemniza]iei de asigurare, a dobånzii pentru pe-
rioada aprilie-octombrie 2004, [i, \n continuare, pån` la
data pl`]ii efective a debitului conform ratei dobånzii de
referin]` comunicate de BNR, cu cheltuieli de arbitrare.
|n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta-påråt` a
ar`tat c` \n octombrie 2001 a \ncheiat cu påråta-recla-
mant` un contract de leasing financiar avånd ca obiect
cedarea dreptului de folosin]` asupra unui autovehicul,
autovehicul ce a fost furat \n februarie 2004. Furtul a
fost reclamat \n aceea[i zi poli]iei, societ`]ii påråte-
reclamante [i societ`]ii de asigur`ri.
Påråta-reclamant` [i-a asumat prin contractul de
leasing financiar obliga]ia de a \ncheia un pachet de
asigurare care s` acopere riscul daunelor produse de
accidente, furt etc., astfel cum prevede pct. 8.2: „Utili-
zatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheie
o asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea de
asigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurare
acoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc.,
\n conformitate cu condi]iile generale de asigurare, pre-
cum [i riscul de neplat` total` sau par]ial`“.
Reclamanta-påråt` a mai ar`tat c` pct. 8.4 din acela[i
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
contract prevede cu titlu de certitudine faptul c` „\n
cazul furtului, societatea de leasing va primi de la socie-
tatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu
pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de
pia]` a obiectului \n leasing“, desp`gubire care va fi uti-
lizat` \n scopul men]ionat la pct. 6.4, adic` va fi
\mp`r]it` \ntre reclamant` [i påråt`.
Singura obliga]ie a utilizatorului \n leg`tur` cu asi-
gurarea, a sus]inut reclamanta-påråt`, \n afar` de plata
primelor de asigurare, era de a \n[tiin]a pe påråta-recla-
mant` despre orice tulbur`ri ale posesiei ori despre orice
fel de ac]iuni din partea unor ter]i \n termen de 48 de
ore de la data la care a luat cuno[tin]` despre tulbur`ri
sau despre ac]iuni, obliga]ie care a fost \ndeplinit` prin
aducerea la cuno[tin]a societ`]ii påråte-reclamante a
furtului ma[inii \n termen de 24 de ore de la producere,
iar aceasta a \ndrumat-o pe reclamanta-påråt` c`tre so-
cietatea de asigurare la care s-a declarat furtul. Sub acest
aspect, reclamanta-påråt` a mai precizat c` societatea
påråt`-reclamant` a \ncheiat cu societatea de asigur`ri [i
o conven]ie numit` „Condi]ii particulare de asigurare
privind poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale pen-
tru vehiculele cu motor“, \ns` acest contract nu i-a fost
comunicat \nainte de producerea furtului, astfel \ncåt,
\n conformitate cu art. 973 C. civ., „Conven]iile n-au
efect decåt \ntre p`r]ile contractante“, obliga]iile asu-
mate de societatea de leasing nu incumb` [i reclaman-
tei, nefiindu-i opozabile.
|n motivarea ac]iunii, reclamanta-påråt` a mai ar`tat
c` \n contractul \ncheiat cu påråta-reclamant` pct. 6.4
prevedea c` „utilizatorul va pl`ti c`tre societatea de lea-
sing primele datorate asigur`rii casco efectuate prin
societatea de asigur`ri specificat` \n ofert` plus cheltu-
ielile [i orice alte comisioane ce decurg din asigurarea
casco [i reasigurarea creditului“. Aceast` obliga]ie fiind
respectat` prin achitarea la timp a tuturor primelor de
asigurare, astfel cum a sus]inut reclamanta-påråt`, s-a
solicitat påråtei-reclamante acordarea unei sume de bani
din indemniza]ia asigurare ce i se cuvenea, respectiv
diferen]a dintre indemniza]ie [i ratele de leasing restante
calculate, diminuate la dobånda EURIBOR [i valoarea
rezidual` prev`zut`, solicitare refuzat` \ns` categoric de
påråta-reclamant`, situa]ie \n care urmeaz` a fi ]inut` [i
de plata dobånzilor aferente sumei datorate \ncepånd
cu data scaden]ei obliga]iei de plat` a acestei sume c`tre
reclamanta-påråt`, respectiv aprilie 2004, data la care
trebuia ca societatea de leasing s` primeasc` de la asi-
gur`tor indemniza]ia de asigurare. |n drept, s-au invo-
cat \n sus]inerea cererii arbitrale dispozi]iile art. 942 –
art. 985 C. civ. [i art. 358 – 370 C. pr. civ.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Ap`rarea pârâtei-reclamante
Påråta-reclamant` a solicitat, prin \ntåmpinare, res-
pingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, iar prin cererea
reconven]ional` a solicitat ca prin hot`rårea ce se va pro-
nun]a s` se dispun` obligarea reclamantei-påråte la plata
ratelor de leasing restante, ratei reziduale [i accizelor
\nchidere leasing, precum [i la plata cheltuielilor de
arbitrare.
|n ceea ce prive[te respingerea cererii principale s-a
ar`tat c`, \n baza ofertei de leasing financiar din octom-
brie 2001 acceptat` de c`tre reclamanta-påråt` prin
semnare, respectiv, [tampilare [i prin care au fost sta-
bilite [i condi]iile de asigurare oferite de c`tre asigur`tor,
s-a \ncheiat contractul de leasing financiar mai sus
amintit, contract guvernat de dispozi]iile O.G.
nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ile
de leasing, republicat`.
Potrivit acestui contract, a sus]inut påråta-recla-
mant`, s-a \ncheiat \n februarie 2002 cu asigur`torul
amintit „Poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale“
pentru o perioad` de 3 ani de zile, o copie a acesteia [i
a condi]iilor de asigurare fiind puse la dispozi]ia recla-
mantei-påråte la data pred`rii autoturismului.
|n februarie 2004, autoturismul fiind furat, \n baza
mandatului primit de la påråta-reclamant`, reclamanta-
påråt` s-a adresat societ`]ii de asigurare pentru plata
indemniza]iei de asigurare. Plata a fost refuzat` de c`tre
asigur`tor pe motivul dec`derii påråtei-reclamante din
dreptul la desp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`tre
reclamanta-påråt` a obliga]iei de predare a certificatului
de \nmatriculare a autoturismului \n original [i a
pred`rii cu \ntårziere a celei de-a doua chei a autoturis-
mului, precum [i a cheii master.
|n aceste condi]ii, a ar`tat påråta-reclamant`,
ac]iunea reclamantei-påråte urmeaz` a fi respins` ca
ne\ntemeiat` \n baza art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i a
pct. 8.1 teza final` din contractul de leasing financiar.
Potrivit acestor din urm` dispozi]ii contractuale, „uti-
lizatorul va suporta orice cheltuieli (daune) care nu sunt
acoperite de c`tre asigurarea de r`spundere civil` auto
sau de asigurarea casco. Prin contract, utilizatorul
declar` c` ia cuno[tin]` [i accept` condi]iile de asigu-
rare“. Or, cum prin semnarea [i [tampilarea ofertei de
leasing financiar din octombrie 2001, reclamanta-
påråt` a acceptat condi]iile de asigurare oferite de c`tre
asigur`tor, \nseamn` implicit c` s-a obligat s` respecte
aceste condi]ii, asumåndu-[i [i riscul de a suporta chel-
tuielile [i daunele care nu sunt acoperite de asigurare.
De altfel, \n privin]a condi]iilor de asigurare, a mai
67
 Jurispruden]`
sus]inut påråta-reclamant`, trebuie subliniat c` toate so-
ciet`]ile de asigurare practic` cu privire la asigur`rile de
autoturisme clauze de exonerare similare, iar cele pri-
vind obliga]ia pred`rii cheilor [i a certificatului de \n-
matriculare, \n original, sub sanc]iunea dec`derii din
dreptul la desp`gubire, sunt \ntålnite la to]i asigur`torii
de pe pia]`. Faptul c` påråta-reclamant` se g`se[te \n
imposibilitate de a primi indemniza]ia de asigurare se
datoreaz` culpei exclusive a reclamantei-påråte. Nefolo-
sirea de c`tre utilizator a autoturismului ca un bun pro-
prietar, \n sensul c` (i) nu a luat m`suri suplimentare de
protec]ie a autoturismului (spre ex., dotarea autotu-
rismului cu sistem de alarm`), (ii) a l`sat certificatul de
\nmatriculare, \n original, \n interiorul autoturismului,
(iii) a predat cheile solicitate de c`tre asigur`tor cu o
\ntårziere destul de mare, nu face decåt s` confirme
culpa reclamantei-påråte.
|n privin]a calculului efectuat de c`tre reclamanta-
påråt`, påråta-reclamant` a sus]inut c` nu este corect,
\ntrucåt potrivit pct. 8.4 din contract, „\n cazul furtului
sau al daunei totale, societatea de leasing va primi de la
societatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an,
cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea
de pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n con-
formitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea
pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din
care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta
de leasing [i primele de asigurare restante pån` la
sfår[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopul
men]ionat la punctul 6.4“. Pe cale de consecin]`, din
aceasta se vor deduce ratele de leasing restante, diminu-
ate la dobånda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`-
zut`. Or, dac` se porne[te de la pre]ul men]ionat \n
acest catalog, pre]ul autoturismului nu este cel sus]inut
de dealer, ci se stabile[te \n func]ie de tipul ma[inii [i de
vechime.
|n aceste condi]ii, suma care ar fi putut fi achitat`
reclamantei-påråte \n cazul \n care asigur`torul ar fi
desp`gubit pe påråta-reclamant` ar fi fost mai mic`.
|n drept, \n sus]inerea respingerii ac]iunii arbitrale,
s-au invocat dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G.
nr. 51/1997, republicat`, precum [i prevederile mai sus
invocate ale contractului de leasing.
|n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, s-a ar`tat
c` reclamanta-påråt`, \n calitate de utilizator, avea dato-
ria s`-[i asume pentru \ntreaga perioad` a contractului,
potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i \n lipsa unor
stipula]ii contrare, totalitatea obliga]iilor care decurgeau
din folosirea bunului, direct sau prin prepu[ii s`i, inclu-
68
siv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului uti-
lizat, din cauze fortuite, precum [i continuarea pl`]ilor
cu titlu de rat` de leasing pån` la achitarea integral` a
valorii contractului de leasing. O astfel de obliga]ie se
reg`se[te [i \n art. 8 din contract ce prevede la
pct. 8.1, teza final` c` „utilizatorul va suporta orice chel-
tuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigurarea
de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco. Prin
contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i accept`
condi]iile de asigurare“.
Cum potrivit dispozi]iilor pct. 8.2 din acela[i con-
tract, reclamanta-påråt` a fost de acord ca societatea de
leasing s` \ncheie o asigurare casco cu societatea de asi-
gur`ri (pachet de asigur`ri) \n conformitate cu
condi]iile generale de asigurare, pentru acoperirea da-
unelor produse de accidente, furt etc., iar prin oferta de
leasing financiar din octombrie 2001, semnat` [i accep-
tat` de aceasta, reclamanta-påråt` a agreat condi]iile de
asigurare oferite de c`tre asigurator, \nseamn` c` recla-
manta-påråt` nu numai c` a acceptat toate condi]iile
asigur`rii, dar s-a obligat s` respecte aceste condi]ii,
asumåndu-[i [i riscul de a suporta cheltuielile [i daunele
care nu sunt acoperite de asigurare.
Astfel, conform contractului, pierderea bunului dat
\n leasing prin furt constituie motiv de reziliere a con-
tractului conform art. 6.3, pct. 6.3.5., iar \n aceast`
situa]ie reclamanta-påråt` este obligat` s` desp`gubeas-
c` societatea de leasing pentru orice prejudicii care re-
zult` din reziliere, respectiv ratele de leasing restante,
valoarea rezidual` prev`zut`, precum [i desp`gubiri
adi]ionale dac` este cazul, astfel cum prevede art. 6.4.
Or, de[i art. 8.4 din contract prevede faptul c` „\n cazul
furtului, societatea de leasing va primi de la societatea
de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul
de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a
obiectului \n leasing \n acel moment...“, acest lucru nu
s-a \ntåmplat \n realitate, din cauza ne\ndeplinirii de
c`tre reclamanta-påråt` a condi]iilor prev`zute prin
contractul de asigurare, ne\ndeplinire concretizat` \n
nefolosirea autoturismului ca un bun proprietar, fapt ce
a atras dec`derea påråtei-reclamante din dreptul la
desp`gubire. {i cum din culpa reclamantei-påråte asi-
gur`torul nu a desp`gubit societatea de leasing, rezult`
c` aceasta este \ndrept`]it`, potrivit O.G. nr. 51/1997 [i
prevederilor art. 6.4 dincontractul \ncheiat, s` solicite
reclamantei-påråte acoperirea prejudiciului suferit,
respectiv ratele de leasing restante, valoarea rezidual` [i
accizele de \nchidere a leasingului.
|n drept, \n sus]inerea cererii reconven]ionale au fost
invocate dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G. nr. 51/1997,
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
republicat`, precum [i prevederile contractului de
leasing.
Competen]a Tribunalul Arbitral de a solu]iona pre-
zentul litigiu rezult` din clauza compromisorie inclus`
de p`r]i \n art. 11 din contractul de leasing financiar din
octombrie 2001, conform c`reia „Toate litigiile care
rezult` din acest contract sau \n leg`tur` cu \nc`lcarea,
\ncetarea sau nulitatea contractului care nu se pot solu-
]iona pe cale amiabil` vor fi solu]ionate de c`tre Curtea
de arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Romåniei“. V`zånd [i dispozi]iile art. 340 [i urm. C. pr.
civ., precum [i art. 2 [i urm. din Regulile de procedur`
arbitral`, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o conven]ie de
arbitraj valabil`. De altfel, nici una dintre p`r]i nu a pus
\n discu]ie valabilitatea acestei clauze [i nici nu a contes-
tat competen]a Cur]ii. Tribunalul arbitral a fost consti-
tuit \n conformitate cu capitolul III din RPA-CAB.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|n fapt, din analiza actelor [i lucr`rilor dosarului,
Tribunalul Arbitral re]ine c` \n baza ofertei de leasing
financiar din octombrie 2001, acceptat` de c`tre recla-
manta-påråt` prin semnare [i [tampilare, s-a \ncheiat \n
octombrie 2001 contractul de leasing financiar avånd ca
obiect cedarea dreptului de folosin]` asupra unui
autovehicul, contract guvernat de dispozi]iile O.G.
nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ile
de leasing, republicat`, cu modific`rile ulterioare.
Autoturismul a fost predat utilizatorului, reclaman-
ta-påråt`, \n februarie 2002 \mpreun` cu num`rul de
\nmatriculare [i talonul aferent, \n baza procesului-
verbal de predare-primire din februarie 2002, fiind asi-
gurat de c`tre påråta-reclamant`, cu poli]a de incendiu,
furt [i avarii accidentale emis` de c`tre societatea de
asigur`ri pentru o perioad` de valabilitate de 3 ani de
zile \n schimbul unei prime de asigurare anuale.
|n februarie 2004, autoturismul a fost furat,
furtul fiind \n aceea[i zi reclamat de c`tre reclamanta-
påråt` la poli]ie [i la asigur`tor.
Deoarece, \n caz de furt, \n contractul de leasing
financiar se prevede c` reclamanta-påråt` are dreptul s`
primeasc` o parte din desp`gubirea ce trebuia primit`
de la societatea de asigurare, respectiv diferen]a dintre
indemniza]ia de asigurare [i ratele de leasing restante
calculate, diminuate cu dobånda EURIBOR [i valoarea
rezidual` prev`zut` (art. 6.4), reclamanta-påråt` a f`cut
demersuri \n acest scop pe lång` påråta-reclamant`,
solicitånd plata sumei ce i se cuvenea.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Aceste demersuri nu s-au soldat \ns` cu nici un rezul-
tat concret. Prin adresa din noiembrie 2004, societatea
de asigur`ri a \n[tiin]at påråta-reclamant` c`, \ntrucåt la
data cånd s-a reclamat furtul nu a fost predat certifica-
tul de \nmatriculare a autoturismului, \n original,
deoarece, la data furtului, acesta se afla \n interiorul
ma[inii, iar cea de-a doua cheie a autoturismului, pre-
cum [i cheia master au fost predate abia \n februarie
2004, \n conformitate cu dispozi]iile art. 4 ale condi-
]iilor particulare de asigurare, societatea de leasing, \n
calitate de asigurat, este dec`zut` din dreptul la
desp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`tre utilizator
a obliga]iilor asumate.
|n vederea solu]ion`rii amiabile a diferendului ap`-
rut \ntre cele dou` p`r]i, reclamanta-påråt` a invitat la
conciliere påråta-reclamant` \n iunie 2004, \ns` aceasta
din urm` nu a dat curs invita]iei, \ncheindu-se, \n
temeiul art. 7201 C. pr. civ., un proces-verbal prin care
s-a constatat acest fapt.
|n drept, cererea arbitral` formulat` de reclamanta-
påråt` este \n parte \ntemeiat`, urmånd s` fie admis` de
Tribunalul Arbitral pentru motivele [i \n limitele
urm`toare.
|ntr-adev`r, potrivit art. 8.4 din contractul de leasing
financiar din octombrie 2001, „\n cazul furtului sau al
daunei totale, societatea de leasing va primi de la socie-
tatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu
pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de
pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n confor-
mitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea
pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din
care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta
de leasing [i primele de asigurare restante pån` la
sfår[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopul
men]ionat la punctul 6.4. |n cazul \n care compensa]ia
dep`[e[te cheltuielile specificate la punctul 6.4, dife-
ren]a va fi pl`tit` utilizatorului.“ Or, conform art. 6.4
din contract, teza a doua, „|n eventualitatea unei \nce-
t`ri \nainte de termen a contractului, societatea de lea-
sing va avea dreptul la \ncasarea unei sume echivalente
cu ratele de leasing restante calculate, diminuate la
dobånda EURIBOR [i cu valoarea rezidual` prev`zut`.
Societatea de leasing \[i rezerv` \n mod expres dreptul
de a pretinde desp`gubiri adi]ionale, \n special pentru
cheltuieli neprev`zute, cum ar fi fran[ize de asigurare,
cheltuieli de vånzare, penalit`]i, taxe de depunere sau
alte cheltuieli de vånzare“.
Ca atare, \n caz de furt, reclamanta-påråt` avea drep-
tul la diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare datorat`
69
 Jurispruden]`
de asigur`tor påråtei-reclamante [i suma reprezentånd
ratele de leasing restante calculate, diminuate la dobån-
da EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`.
Cåt prive[te \ns` cuantumul indemniza]iei de asigu-
rare cuvenite påråtei-reclamante, \n caz de furt, potrivit
art. 8.4 din contractul citat anterior, societatea de asi-
gurare datora o „desp`gubire egal`, \n primul an, cu
pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de
pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n con-
formitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea
pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din
care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta
de leasing [i primele de asigurare restante pån` la
sfår[itul anului.“ Dup` p`rerea reclamantei-påråte, va-
loarea de circula]ie a autoturismului din momentul fur-
tului, \n func]ie de care trebuie determinat` in-
demniza]ia de asigurare, este aceea stabilit` de dealer, \n
timp ce pentru påråta-reclamant` pre]ul autoturismului
din momentului furtului ar fi fost acela calculat pe baza
catalogului interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de
pia]` ale autovehiculelor second-hand. Prin raportul de
expertiz` tehnic` extrajudiciar` – \ntocmit la solicitarea
reclamantei-påråte – s-a stabilit un pre] de circula]ie al
autoturismul din momentul furtului la o valoare
apropiat` de cea indicat` de c`tre dealer.
Sub acest aspect, valoarea de circula]ie a auto-
turismului dispunånd de dot`ri op]ionale suplimentare
(geamuri electrice spate, radiocasetofon tapi]erie stof` [i
vopsea metalizat`) [i avånd, \n momentul furtului, o
vechime de 24 luni [i doar 30.000 km parcur[i, fiind
\ntr-o stare foarte bun`, se apreciaz` prin raportare la
pre]urile minime [i maxime orientative care vizeaz` un
autoturism cu dot`ri standard – f`r` \mbun`t`]iri –
cuprinse \n catalogul interna]ional. |n aceste condi]ii, se
re]ine valoarea indicat` de dealerul oficial al påråtei-
reclamante ce a asigurat service-ul autoturismului pån`
la data furtului [i care cuno[tea cel mai bine starea [i va-
loarea real` a acestuia.
Prin urmare, din pre]ul de circula]ie al autoturismu-
lui, din momentul furtului, urmeaz` a fi sc`zut` suma
ce reprezint` procentul de 10% neacoperit prin oferta
de leasing, ratele leasing restante, valoarea rezidual`,
accizele aferente \nchiderii leasingului ce au fost omise
de reclamanta-påråt` \n calculul desp`gubirilor,
rezultånd o sum` ce trebuia s` revin` reclamantei-påråte
cu titlu de desp`gubire.
Aceast` sum` urmeaz` s` fie pl`tit` de påråta-recla-
mant` potrivit obliga]iilor contractuale asumate, chiar
dac` nu a reu[it s` ob]in` indemniza]ia de asigurare de la
asigur`tor pentru considerentul c` ar fi fost dec`zut` din
70
dreptul la desp`gubire, consecin]` a nerespect`rii de
c`tre utilizator a obliga]iilor asumate prin contractul de
asigurare. Or, dec`derea påråtei-reclamante din dreptul
de desp`gubire nu este imputabil` utilizatorului, deoa-
rece, pe de o parte, acesta nu este parte contractant` \n
contractul de asigurare \ncheiat \n februarie 2002 \ntre
societatea de leasing, \n calitate de asigurat, [i societatea
de asigur`ri, in calitate de asigur`tor, neavånd a[adar ca-
litatea de asigurat, iar pe de alt` parte, conform art. 8.2
din contractul de leasing financiar, mai sus citat, „uti-
lizatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheie
o asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea de
asigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurare
acoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc. \n
conformitate cu condi]iile generale de asigurare, precum
[i riscul de neplat` total` sau par]ial`. Societatea de
easing este \ndrept`]it` s` includ` [i s` factureze costul
primelor de asigurare \n rata de leasing“.
Este \ns` de observat c`, \n spe]`, påråta-reclamant`
nu a f`cut dovada c` utilizatorul a luat cuno[tin]` de
„condi]iile generale de asigurare“ la care se refer` art. 8.2
din contractul de leasing, cu atåt mai mult cu cåt aces-
ta a fost \ncheiat cu mult \nainte de semnarea poli]ei de
asigurare, respectiv la 22.10.2001 fa]` de 15.02.2002,
iar predarea autoturismului s-a f`cut la data de
14.02.2002, deci, cu o zi \nainte de semnarea poli]ei de
asigurare de c`tre påråta-reclamant`. De altfel, chiar
dac` \n fapt acestea ar fi fost cunoscute la data semn`rii
contractului de leasing sau ulterior, \n cursul execut`rii
contractului, art. 18 din condi]iile generale de asigurare
nu con]in nici o prevedere de genul obliga]iilor impu-
tate de asigur`tor påråtei-reclamante [i/sau prepu[ilor
s`i care, \n caz de nerespectare, ar atrage dec`derea din
dreptul la desp`gubire. |ntr-adev`r, conform art. 18.3
din condi]iile generale, asiguratul este obligat s` comu-
nice societ`]ii de asigurare producerea evenimentului
asigurat \n termen de trei zile de la luarea la cuno[tin]`
despre acesta, ceea ce \n spe]` s-a realizat de c`tre uti-
lizator chiar \n ziua furtului, cum recunoa[te, de altfel,
atåt påråta-reclamant`, cåt [i asigur`torul, prin adresa
de refuz de plat` a desp`gubirilor.
Este adev`rat c` obliga]iile imputate reclamantei-på-
råte din cauza nerespect`rii c`rora asiguratul ar fi fost de-
c`zut din dreptul la desp`gubire, ca urmare a producerii
cazului asigurat, se reg`sesc [i fac parte de drept din con-
tractul de asigurare, dar acestea nu sunt incluse \n
condi]iile generale de asigurare la care se refer`
art. 8.2 din contractul de leasing, ci numai \n condi]iile
particulare de asigurare privind poli]a de incendiu, furt
[i avarii accidentale pentru vehicule cu motor. Potrivit
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
acestora din urm`, „prin derogare par]ial` de la art. 18.3
din condi]iile generale de asigurare, asiguratul trebuie s`
reclame producerea furtului la organele de poli]ie [i la
societate \n aceea[i zi \n care a constatat producerea aces-
tuia“, caz \n care „trebuie predat setul de chei din dotarea
de fabrica]ie, cartea de identitate [i certificatul de \nma-
triculare al autovehiculului (\n original)“, sub sanc]iunea
dec`derii asiguratului din dreptul la desp`gubire.
Or, \ntrucåt, potrivit art. 8.2. din contractul de lea-
sing, numai condi]iile generale de asigurare trebuiau
respectate de c`tre utilizator, \n m`sura \n care ar fi fost
efectiv cunoscute de c`tre acesta, \nseamn`, per à con-
trario, c`, pentru opozabilitatea condi]iilor particulare
de asigurare, derogatorii \n limitele ar`tate de la
condi]iile generale de asigurare, trebuia \ncheiat un act
adi]ional la contractul de leasing – \n temeiul art. 17
„orice modificare sau completare la prezentul contract
se va face de c`tre p`r]i de comun acord, \n scris“ – sau,
cel pu]in, trebuiau comunicate acestuia ori, \n sfår[it,
aduse la cuno[tin]a lui cu ocazia reclam`rii furtului,
ceea ce \n spe]` nu s-a realizat.
Prin urmare, avånd \n vedere considera]iile ar`tate [i
lipsa de culp` a reclamantei-påråte \n \ndeplinirea obli-
ga]iilor asumate, inclusiv \n cele legate de reclamarea
furtului, eventuala dec`dere a påråtei-reclamante din
dreptul la desp`gubire pentru furtul autoturismului care
a f`cut obiectul prezentului contract de leasing,
neputånd fi imputat` utilizatorului, astfel \ncåt, indife-
rent de acest aspect [i indiferent dac` påråta-reclamant`
mai are sau nu dreptul la desp`gubire, påråta-recla-
mant` este [i r`-måne ]inut` de obliga]iile asumate prin
contract, \n sensul desp`gubirii utilizatorului cu suma
reprezentånd diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare
ce trebuia datorat` de asigur`tor [i ratele de leasing
restante calculate, diminuate cu dobånda EURIBOR,
plus valoarea rezidual` r`mas` [i accizele pentru
\nchiderea de leasing cuvenite asiguratului.
Pe cale de consecin]`, påråta-reclamant` va fi obli-
gat`, \n temeiul art. 1088 C. civ. [i art. 43 C. com, la
plata dobånzii legale aferente valorii desp`gubirii, cu
\ncepere de la data de 14.04.2004 [i pån` la data pl`]ii
efective a debitului, calculat` conform ratei dobånzii de
referin]` comunicate de BNR. Dobånda legal` per-
ceput` \n continuare pån` la plata efectiv` a debitului,
neputånd fi obiectiv determinat` la data pronun]`rii
prezentei sentin]e, se va determina \n momentul exe-
cut`rii, de bun`voie sau silite, dup` caz.
Avånd \n vedere cererea reclamantei-påråtei de obli-
gare la plata cheltuielilor de judecat`, reprezentånd taxa
arbitral` aferent` preten]iilor b`ne[ti din cererea de che-
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
mare \n judecat`, Tribunalul Arbitral o admite, \n teme-
iul art. 48 alin. (9) din Regulile de procedur` arbitral`,
a[a cum a fost formulat`.
|n fine, \n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`,
Tribunalul arbitral o respinge ca ne\ntemeiat`, deoarece
eventuala dec`dere a påråtei-reclamante din dreptul la
desp`gubire pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor ce \i reve-
neau, potrivit contractului de asigurare, \n spe]`, a
prevederilor art. 4 din condi]iile particulare de asigurare,
nu poate fi imputat`, pentru motivele ar`tate, reclaman-
tei-påråte, ci, dimpotriv`, se datoreaz` exclusiv culpei
påråtei-reclamante, care, pe de o parte, nu le-a adus la
cuno[tin]a utilizatorului, nefiindu-i, a[adar, opozabile,
iar, pe de alt` parte, nu a \ntreprins nimic \n vederea
ob]inerii pl`]ii desp`gubirii de asigurare. De altfel, pårå-
ta-reclamant` nu numai c` nu s-a deranjat deloc s`
reclame furtul la societatea de asigurare, de[i era singura
care avea calitatea de asigurat, aceast` obliga]ie fiind
\ndeplinit`, pe seama sa, de utilizator, dar, \n mod ciu-
dat, s-a mul]umit cu motiva]ia furnizat` de asigur`tor
privind refuzul de a pl`ti desp`gubirea cuvenit` pentru
producerea cazului asigurat, f`r` a analiza dac`, \n fapt,
date fiind \mprejur`rile cauzei [i lipsa de culp` a recla-
mantei-påråte, pretinsa dec`dere este sau nu justificat`.
Or, potrivit art. 970 C. civ., orice conven]ie trebuie
executat` cu bun`-credin]`, nefiind permis nici uneia
dintre p`r]i de a ac]iona \ntr-o manier` unilateral` sau
neloial` de natur` s` pericliteze sau anihileze drepturile
ori interesele legitime ale celeilalte p`r]i, cum este [i
cazul ap`r`rii drepturilor ce se cuvin reclamantei-påråte,
potrivit contractului de leasing, \n caz de producere a
riscului asigurat prin contractul de asigurare casco.
Sus]inerea påråtei-reclamante, \n sensul c` reclaman-
ta-påråt`, \n calitate de utilizator, avea ca obliga]ie,
potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997, republicat`, cu
modific`rile ulterioare, s` \[i asume pentru \ntreaga
perioad` a contractului, \n lipsa unor stipula]ii contrare,
totalitatea angajamentelor care decurg din folosirea
bunului direct sau prin prepu[ii s`i, inclusiv riscul
pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din
cauze fortuite, [i continuarea pl`]ilor cu titlu de rat` de
leasing pån` la achitarea integral` a valorii contractului
de leasing este nefondat` [i, deci, nu poate fi re]inut`.
|ntr-adev`r, potrivit art. 8 din contractul de leasing,
riscul daunelor cauzate de accidente, furt etc., au fost
preluate, \n baza contractului de asigurare casco din fe-
bruarie 2002, de c`tre societatea de asigur`ri, \n calitate
de asigur`tor, \n schimbul primelor de asigurare incluse
\n ratele de leasing [i suportate de utilizator, \n numele
71
 Jurispruden]`
[i pe seama asiguratului, astfel \ncåt, \n spe]`, dispozi]i-
ile art. 10 din O.G. nr. 51/1997 au devenit inoperante,
nemaiputånd fi puse \n sarcina reclamantei-påråte.
Tot astfel, nu poate fi primit` nici sus]inerea påråtei-
reclamante, \n sensul c` „utilizatorul va suporta orice
cheltuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigu-
rarea de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco.
Prin contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i
accept` condi]iile de asigurare“, astfel cum stipuleaz`
dispozi]iile art. 8.1 teza final`.
O solu]ie contrar` ar \nsemna c` aceasta s-a obligat
s` respecte aceste condi]ii, asumåndu-[i [i riscul de a
suporta cheltuielile [i daunele care nu sunt acoperite de
asigurare. Or, avånd \n vedere c`, pe o parte, condi]iile
de asigurare nu au fost incluse ca anex` la acest contract
[i nici comunicate ulterior, iar, pe de alt` parte, con-
tractul de asigurare s-a \ncheiat mult mai tårziu, abia la
15. 02. 2002, rezult` c` prin „condi]iile de asigurare“ la
care se refer` art. 8.1 din contract nu s-au avut [i nici nu
putea, de altfel, s` se aib` \n vedere decåt prevederile
art. 8 – Asigurarea [i suportarea riscului – referitoare la
obligativitatea \ncheierii unei asigur`ri de r`spundere
civil` [i a unei asigur`ri casco pentru acoperirea tuturor
riscurilor produse de accidente, furt etc., \n conformi-
tate cu „condi]iile generale de asigurare“ (art. 8 pct. 1 [i
Contract de loca]iune
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei,
precum [i a contravalorii utilit`]ilor
Caracterul reciproc [i interdependent al obliga]iilor
specifice contractului de loca]iune permite locatarului
invocarea excep]iei neexecut`rii de c`tre locator a propri-
ilor obliga]ii numai \n ipoteza \n care din probatoriul
administrat \n cauz` rezult` o astfel de neexecutare.
Hot`rårea nr. 220/2004 – Dosar nr. 336/2003
P`r]ile [i obiectul litigiului
Reclamanta, o societate comercial`, a sesizat Curtea
de Arbitraj cu o cerere arbitral` prin care solicit` ca
påråta s` fie obligat` la plata chiriei restante, a con-
travalorii utilit`]ilor (ap`, canal etc.), a dobånzilor legale
datorate, pe de o parte, precum [i s` se constate \nce-
tarea prin reziliere a contractului de loca]iune a c`rui
nerespectare a generat litigiul, pe de alt` parte.
72
2) impuse de asigur`tor. Este evident c` aceste asigur`ri
si condi]iile lor nu puteau fi \ncheiate [i cunoscute decåt
dup` predarea autoturismului si semnarea poli]elor de
asigurare, ceea ce nu era cazul la data semn`rii contrac-
tului de leasing (22.10.2001).
|n consecin]`, avånd \n vedere dispozi]iile art. 969 [i
urm. C. civ., coroborate cu prevederile art. 8.4 [i art. 6.4
ale contractului de leasing financiar din 10.2001 care cons-
fin]esc dreptul reclamantei-påråte la diferen]a dintre in-
demniza]ia de asigurare datorat` de asigur`tor [i sumele
cuvenite påråtei-reclamante potrivit clauzelor contractuale
[i, ]inånd seama de dispozi]iile art. 1088 C. civ.,
art. 43 C. com., coroborate cu prevederile O.G. nr. 2/2000
privind nivelul dobånzii legale pentru obliga]ii b`ne[ti,
precum [i de prevederile art. 274 – art. 275 C. pr. civ.,
Tribunalul Arbitral admite \nparte cererea de arbitrare,
obligånd påråta-reclamant` la plata de desp`gubiri c`tre
reclamanta-påråt` [i a dobånzii legale aferente, cu \ncepere
de la data 14.04.2004 [i pån` la data pl`]ii efective a de-
bitului, calculat` conform ratei dobånzii de referin]`
comunicat` de BNR. Totodat`, Tribunalul Arbitral res-
pinge ca ne\ntemeiat` cererea reconven]ional` formulat`
de påråta-reclamant`.
Ap`rarea pârâtei
Påråta, prin \ntåmpinare, recunoa[te ca datorat`
numai plata chiriei restante, dar nu [i a sumelor privind
contravaloarea utilit`]ilor [i dobånzilor. |n justificarea
pozi]iei sale, påråta invoc` nerespectarea de c`tre recla-
mant` a propriilor sale obliga]ii contractuale.
De[i potrivit contractului, reclamanta avea obliga]ia
de a asigura alimentarea cu ap`, pån` cel tårziu \n luna
a 8-a, a spa]iului ce forma obiectul loca]iunii, acest fapt
s-a realizat abia \n cursul lunii a 11-a. De asemenea,
obliga]ia asigur`rii aliment`rii cu gaz a spa]iului, care
trebuia executat` pån` cel tårziu \n luna a 9-a, nu s-a
mai realizat nici pån` la sfår[itul loca]iunii.
Aceasta a generat, pe de o parte, \mpiedicarea desf`-
[ur`rii activit`]ii ce constituie obiectul societ`]ii, iar pe
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
de alt` parte, costuri suplimentare estimate la 20 mili-
oane lei. |n atare situa]ie, s-a solicitat reclamantei recal-
cularea nivelului chiriei, \ns` f`r` rezultat, ceea ce a
determinat-o pe påråt` s` \nceteze plata facturilor emise
de reclamant`. Påråta mai arat` c` a f`cut investi]ii \n
spa]iul \nchiriat, precum [i lucr`ri de finisare [i preg`tire
a acestui spa]iu (executarea instala]iei electrice,
montarea de u[i de aluminiu termoizolant etc.).
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral a admis cererea reclamantei, a
dispus rezilierea contractului [i obligarea påråtei la plata
chiriei restante, a contravalorii utilit`]ilor (ap`, canal
etc.). Analizånd probele [i sus]inerile p`r]ilor, Tribu-
nalul Arbitral re]ine c`:
|ntre reclamant`, \n calitate de locator, [i påråt`, \n
calitate de locatar, s-a \ncheiat contractul de loca]iune,
avånd ca obiect \nchirierea pe o perioad` de 3 ani a unui
spa]iu format din dou` hale, pentru care locatarul urma
s` pl`teasc` la finele fiec`rei luni o chirie de 210 USD,
inclusiv TVA, la cursul de schimb al zilei LEU/USD.
Locatorul avea obliga]ia s` predea spa]iul la termenul
convenit, asiguråndu-i alimentarea cu ap` [i gaz metan.
Tribunalul Arbitral a constatat \ndeplinirea de c`tre
reclamant` a obliga]iilor asumate prin contract, cu
excep]ia instal`rii gazului metan, obliga]ie pe care nu a
executat-o din cauze ce nu-i pot fi imputabile. |n aceste
condi]ii, locatarul a fost de acord s` i se asigure o alt`
surs` de c`ldur`, scop \n care locatorul a cump`rat o
aeroterm` de mare putere care a fost pus` la dispozi]ia
locatarului. Påråta [i-a \ndeplinit obliga]iile de plat` a
chiriei anticipat pe 3 luni, pentru ca ulterior, neonorånd
facturile emise de reclamant`, nu a mai achitat nici o
sum` \n contul chiriei.
Contract de loca]iune
Clauz` compromisorie – Caracter valabil [i operant – Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a
obliga]iilor contractuale – Consecin]e – Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar`
Imperfec]iunile de redactare, inclusiv cu privire la de-
numirea CAB, nu exclud competen]a instan]ei arbitrale
dac` p`r]ile au exprimat, \n mod ne\ndoielnic, inten]ia ca
orice disput` dintre ele s` fie deferit` arbitrajului.
Nerespectarea prevederilor art. 7201 C. pr. civil` nu
confer` ac]iunii arbitrale un caracter prematur, atåta timp
cåt \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anterior for-
mul`rii cererii de arbitrare atest` \ncerc`rile de solu]ionare
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
|n dovedirea preten]iilor [i sus]inerilor lor, p`r]ile au
depus la dosar [i o multitudine de facturi [i de chitan]e privind
plata unor bunuri, lucr`ri [i utilit`]i de c`tre alte societ`]i.
Tribunalul Arbitral nu a luat \n considerare aceste \n-
scrisuri, consideråndu-le ca nefiind pertinente, ele
privind raporturi str`ine raportului de loca]iune care
face obiectul acestui litigiu.
I. Cu privire la raporturile de loca]iune, Tribunalul
Arbitral a re]inut recunoa[terea de c`tre påråt` a faptu-
lui c` a utilizat spa]iul, c` datora chiria, dar nu a recu-
noscut plata utilit`]ilor, invocånd, pe de o parte, excep-
]ia de neexecutare de c`tre reclamant` a propriilor obli-
ga]ii, iar pe de alt` parte, o serie de contrapreten]ii. Fa]`
de primul aspect, invocat \n ap`rare, Tribunalul Arbitral
a constatat c` påråta nu a f`cut dovada afirma]iilor sale
cu privire la \ntårzierea aliment`rii cu ap` [i nici dovada
c` ar fi obiectat cu privire la \nlocuirea aliment`rii cu
gaze prin alimentare cu energie electric`. |n consecin]`,
excep]ia de ne\ndeplinire de c`tre reclamant` a propri-
ilor obliga]ii se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`. Sub cel de
al doilea aspect, Tribunalul Arbitral nu a examinat con-
trapreten]iile invocate de påråt`, \ntrucåt acestea nu au
formulat obiectul unei cereri reconven]ionale. Fa]` de
situa]ia expus` [i stabilit` pe baza probelor dosarului,
Tribunalul Arbitral a constatat, conform prevederilor
contractului de loca]iune care, potrivit art. 969 Cod
civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, ca
ne\ntemeiate preten]iile reclamantei [i a obligat påråta
la plata chiriei restante [i a utilit`]ilor (ap`, canal etc.).
F`cåndu-se aplicabil art. 43 din Codul comercial, pårå-
ta a mai fost obligat` la plata dobånzilor legale care, sub
aspectul calculului, nu au fost contestate de påråt`.
Tribunalul Arbitral, totodat`, a constatat c`, prin
acordul p`r]ilor, contractul de loca]iune a fost reziliat la
finele lunii mai 2003.
a litigiului pe cale amiabil`.
Ne\ndeplinirea culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor
asumate \ndrept`]e[te pe locatar s` solicite rezilierea con-
tractului de loca]iune, cu fireasca consecin]` a repunerii
p`r]ilor \n situa]ia anterioar`.
Hot`rårea nr. 198/2004 – Dosar nr. 64/2004
73
 Jurispruden]`
P`r]ile [i obiectul litigiului
Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbi-
traj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Co-
mer] [i Industrie a Romåniei, reclamanta, o societate
comercial` romån`, a solicitat acestei institu]ii per-
manente de arbitraj comercial s` solu]ioneze \n temeiul
dispozi]iilor legale aplicabile [i a conven]iei arbitrale
dintre p`r]i diferendul ivit \n cadrul raporturilor sale
contractuale de loca]iune cu påråta, de asemenea, o so-
cietate comercial` romån`. Litigiul prive[te rezilierea
contractului [i obligarea påråtei la restituirea pl`]ii con-
travalorii serviciilor de cazare, pl`tite \n avans de socie-
tatea reclamant` [i TVA aferent, precum [i la plata chel-
tuielilor de arbitare.
Motivele ac]iunii
|n motivarea cererii sale, reclamanta a ar`tat c` \n
luna aprilie 2001 a \ncheiat cu påråta un contract \n
baza c`ruia a \nchiriat de la aceasta un num`r de camere
de hotel, respectiv vouchere de cazare \n schimbul pl`]ii
unei chirii.
Termenul pentru care a fost \ncheiat contractul a fost
de 5 ani, urmånd a fi prelungit automat, \n acelea[i
condi]ii privind plata chiriei.
Reclamanta a mai ar`tat c` pe \ntreaga perioad` de
derulare a contractului [i-a respectat integral obliga]iile
asumate privind plata chiriei convenite, \mprejurare
care de altfel nu este contestat` nici de c`tre påråt`.
|n ceea ce o prive[te pe påråt`, aceasta a refuzat, \n
mod nejustificat, s` mai cazeze clien]ii societ`]ii recla-
mante \ncepånd cu luna mai 2003. Astfel, o solicitare de
rezervare \n cadrul numerelor de camere contractat,
primit` prin fax de la reclamant` pentru un num`r de 30
de persoane, a fost refuzat` motivat de faptul c` a ac-
ceptat deja o alt` comand` pentru care rezervase came-
rele \n discu]ie [i pentru care se achitase deja contrava-
loarea caz`rii. Ulterior acestui incident, påråta a anun]at
c`, \ncepånd cu ianuarie 2004, \[i majoreaz` tarifele la
serviciile de cazare pe care le presteaz`, \n special \n ceea
ce prive[te pre]ul camerelor, motivat de faptul c` hotelul
a fost modernizat [i adus la standardul de 3 stele. Recla-
manta a refuzat s` accepte o astfel de majorare, \ntrucåt
prin actul adi]ional la contract \ncheiat \n anul 2002 a
fost de acord cu majorarea tarifului pentru micul dejun.
|n drept, reclamanta a precizat c` \[i \ntemeiaz` ac]i-
unea pe dispozi]iile art. 969, 970 [i art. 1020-1021 din
Codul civil [i pe dispozi]iile Regulilor de procedur`
arbitral` aplicabile.
74
Ap`rarea pârâtei
Prin \ntåmpinarea depus` la dosar, påråta, printre
alte ap`r`ri formulate, a invocat caracterul inoperant al
clauzei compromisorii \nscrise \n contract [i a contestat
validitatea acesteia, motivånd c` reclamanta nu a \ncer-
cat solu]ionarea litigiului prin conciliere direct`, pe de o
parte, iar clauza din contract nu coincide cu modelul re-
comandat de Camera de Comer] [i Industrie a Romå-
niei de a fi utilizat \n contractele comerciale, pe de alt`
parte.
Referitor la chestiunile legate de fondul litigiului,
påråta a precizat c` \n situa]ia \n care Tribunalul va trece
peste excep]iile invocate – cea de necompeten]` [i cea de
prematuritate – solicit` respingerea ac]iunii reclamantei
ca ne\ntemeiat`. Påråta a precizat c` s-a str`duit s`
respecte obliga]iile asumate prin contract, incidentul
prezentat de reclamant` privind refuzul caz`rii unui
grup nu poate constitui un motiv de reziliere \ntrucåt,
\n derularea prest`rilor de servicii hoteliere, unele infir-
m`ri la cazare sunt inerente. Cåt prive[te cel de-al doilea
motiv de reziliere invocat, respectiv solicitarea transmis`
reclamantei \n vederea major`rii tarifelor de cazare,
påråta a precizat c`, urmare a refuzului reclamantei de a
accepta tarifele majorate, au fost \n cele din urm`
p`strate tarifele negociate ini]ial \n cadrul contractului.
|n fine, påråta a precizat c` \n situa]ia \n care recla-
manta insist` \n rezilierea contractului, solicit` con-
comitent ridicarea echipamentelor [i utilajelor de aer
condi]ionat ce au f`cut obiectul a trei contracte de
leasing \ncheiate \ntre påråt` [i societatea specializat`.
|n vederea execut`rii contractului de leasing s-a \ncheiat
un act adi]ional, semnat de p`r]ile din litigiul de fa]`,
cåt [i de societatea specializat`. Prin respectivul act
adi]ional se stabilea ca sumele pe care reclamanta, \n ca-
litate de chiria[, avea obliga]ia s` le achite \n avans,
reprezint` contravaloarea ratelor de leasing pe care
påråta trebuia s` le ramburseze c`tre societatea specia-
lizat` \n baza celor trei contracte de leasing.
Påråta insist` totu[i \n men]inerea contractului
ar`tånd c` ne\n]elegerile ap`rute din vina sa pe par-
cursul derul`rii raporturilor contractuale nu au fost
generate de reaua sa credin]`, \ntrucåt atunci cånd a fost
posibil au fost remediate o parte din erorile pe care le-a
produs, cum ar fi cele referitoare la facturarea unei cote
majorate de TVA.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Analizånd cererea reclamantei, \n raport de con]inu-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
tul documentelor prezentate ca [i fa]` de ap`r`rile for-
mulate de c`tre påråt`, Tribunalul Arbitral re]ine c`
situa]ia de fapt, astfel cum a fost ea prezentat` de c`tre
reclamant`, este pe deplin dovedit` [i sus]inut` de pro-
bele administrate.
Tribunalul Arbitral a pus, mai \ntåi, \n discu]ia p`r-
]ilor aceast` excep]ie de necompeten]` invocat` de på-
råt` [i a re]inut c`, \n ciuda imperfec]iunilor clauzei
compromisorii \nscrise \n contract, p`r]ile au \n]eles, \n
mod ne\ndoielnic, de a supune spre solu]ionare orice
disput` dintre ele arbitrajului, chiar dac` au indicat
incomplet denumirea Cur]ii de Arbitraj Interna]ional
de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei.
|n cuprinsul \ntåmpin`rii, påråta a invocat cu titlu
prealabil [i \mprejurarea c` reclamanta nu a \ncercat,
\nainte de a se adresa Cur]ii de Arbitraj, solu]ionarea
litigiului de fa]` pe calea concilierii directe, conform
art. 7201 C. pr. civ., formulånd astfel o excep]ie de pre-
maturitate a ac]iunii reclamantei. Totodat`, Tribunalul
Arbitral re]ine ca ne\ntemeiat` [i excep]ia privind pre-
maturitatea ac]iunii arbitrale, pentru considerentul nea-
plic`rii prevederilor art. 7201 C. pr. civ. \n materie arbi-
tral`.
Pe de alt` parte, Tribunalul Arbitral apreciaz` c`, \n
fapt, \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anterior
momentului introducerii cererii arbitrale [i prin care
s-au invocat nerespect`ri ale contractului, s-au solicitat
[i/sau propus remedii \n vederea men]inerii raporturilor
contractuale, nu reprezint` altceva decåt \ncerc`ri de
solu]ionare pe cale amiabil`, astfel \ncåt [i din acest
punct de vedere con]inutul clauzei compromisorii a fost
respectat.
|n ceea ce prive[te fondul litigiului, rezult` ne\ndo-
ielnic c` reclamanta [i-a respectat obliga]iile asumate
prin contract, achitånd påråtei, \n avans, contravaloarea
serviciilor de cazare cu respectarea \ntocmai a graficului
de pl`]i prev`zut \n Anexa 1 la contract [i conformån-
du-se prevederilor din cap. 3 [i 4 ale acestuia, de[i pe
parcursul celor 3 ani de la data \ncheierii contractului [i
pån` la \nregistrarea ac]iuni arbitrale a beneficiat de ser-
vicii de cazare \n propor]ie de numai 15% din valoarea
total` a contractului.
Tribunalul Arbitral re]ine refuzul påråtei de a nu
primi [i caza \n hotelul s`u pe clien]ii reclamantei ca
nefiind rezultatul unui caz fortuit [i nici a unei \mpre-
jur`ri mai presus de voin]a sa, påråta \nc`lcåndu-[i ast-
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
fel obliga]iile contractuale asumate. |n ceea ce prive[te
majorarea unilateral` de c`tre påråt` a tarifelor practi-
cate pentru serviciile prestate, Tribunalul Arbitral apre-
ciaz` c` sus]inerile påråtei, \n sensul c` acestea nu au
reprezentat decåt erori de calcul al TVA-ului, nu au fost
probate cu actele [i \nscrisurile depuse la dosar. De alt-
fel, din cuprinsul \ntåmpin`rii påråtei rezult`, cel pu]in
indirect, c` aceasta nu contest` validitatea sus]inerilor
reclamantei, apreciind \ns` c` neexecutarea obliga]iilor
asumate [i re]inute \n sarcina sa nu sunt de o asemenea
gravitate \ncåt s` conduc` la rezilierea contractului.
Astfel, pe baza \ntregului material probator adminis-
trat, Tribunalul Arbitral constat` culpabilitatea påråtei
\n neexecutarea contractului. F`cånd abstrac]ie de cele
ar`tate, reclamanta, \n calitatea sa de creditor, avea legal
posibilitatea, potrivit art. 1021 C. civil, s` opteze pen-
tru rezilierea contractului, chiar \n ipoteza \n care exe-
cutarea obliga]iilor de c`tre påråt` ar mai fi posibil`. |n
leg`tur` cu acest ultim aspect trebuie avut` \n vedere,
atåta timp cåt nu se mai justifica men]inerea de c`tre
påråt` a tarifelor agreate la momentul \ncheierii con-
tractului, solu]ie care se dovede[te a fi ineficient`, cel
pu]in din punct de vedere comercial, \n urma lucr`rilor
de modernizare a lucr`rilor.
Astfel, apreciind c` cererea reclamantei \ndepline[te
toate condi]iile cerute de lege pentru admisibilitatea
rezilierii, Tribunalul Arbitral o admite ca atare [i \n con-
formitate cu prevederile art. 1021 C. civil.
Totodat`, ca urmare a rezilierii contractului, Tribu-
nalul Arbitral dispune [i obligarea påråtei la restituirea
c`tre reclamant` a sumei de diferen]` de avans neuti-
lizat`, ce include TVA, reprezentånd contravaloarea ser-
viciilor de cazare pl`tite \n avans, la contravaloarea \n lei
conform cursului de schimb leu/dolar al B`ncii
Na]ionale a Romåniei de la data pl`]ii, \ntrucåt aceast`
sum` nu a fost valorificat` \n interesul reclamantei [i nu
s-a concretizat \n servicii de cazare, astfel cum s-a pre-
v`zut \n contract.
|n ceea ce prive[te men]iunile din \ntåmpinarea på-
råtei cu privire la restituirea unor echipamente de aer
condi]ionat, Tribunalul Arbitral constat` c` \n cauza de
fa]` påråta nu a formulat nici o cerere expres` de resti-
tuire a lor, sub forma unei cereri reconven]ionale, astfel
c` aceast` chestiune nu poate fi luat` \n discu]ie [i nici
solu]ionat` \n cadrul procesual de fa]`, urmånd a face
eventual obiectul unei ac]iuni separate.
75
 Jurispruden]`
Contract de management
Revocare intempestiv` [i nelegitim` – Consecin]e
Revocarea intempestiv` [i nelegitim` a contractului de
management confer` reclamantului dreptul de a solicita
plata unei sume de bani reprezentånd diferen]ele salariale
neachitate, pe de o parte, remunera]ia suplimentar` calcu-
lat` \n func]ie de productivitatea realizat`, pe de alt`
parte.
Hot`rårea nr. 17/2005 – Dosar nr. 1/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
O persoan` fizic`, cet`]ean italian, rezident \n Italia,
a chemat \n judecat` o societatea comercial` romån`
solicitånd ca påråta s` fie obligat`, prin hot`råre arbi-
tral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cu titlu de diferen]`
de salariu neachitat` pe un an de zile conform contrac-
tului de management convenit \ntre p`r]i, remunera]ia
suplimentar` stabilit`, conform aceluia[i contract de
0,16 euro/bucat` de produs, precum [i daune-interese
reprezentånd cå[tigul nerealizat pentru perioada \n care
påråta nu a achitat nici salariul de baz` ce i se cuvenea.
Ap`rarea pârâtei
Påråta a solicitat respingerea cererii arbitrale ca nete-
meinic` [i nelegal`, \ntrucåt reclamanta a \nc`lcat obli-
ga]iile contractului de management [i prin felul cum a
\n]eles s` conduc` societatea a adus-o \n stare de fali-
ment, a adus importante prejudicii [i a \nc`lcat obliga-
]ia de loialitate [i confiden]ialitate.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Examinånd actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul
Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`:
|ntre p`r]i s-a \ncheiat un contract de management
avånd ca obiect organizarea, conducerea [i gestionarea
de c`tre reclamant, \n calitate de manager, a societ`]ii
comerciale påråte. Contractul s-a \ncheiat pe o durat`
de 1 an, managerul urmånd s` beneficieze de unele
drepturi: s` primeasc` pentru activitatea depus` un
salariu anual [i, separat, o sum` ulterioar` calculat` \n
func]ie de productivitatea realizat`.
76
Modul \n care acest contract a fost executat este
prezentat diferit de p`r]i, ele imputåndu-[i reciproc
\ncetarea contractului de management \nainte de ter-
men [i consecin]ele acestei \ncet`ri. Reclamantul sus]ine
c` directorul economic [i financiar al unei societ`]i
comerciale italiene ce avea [i calitatea de asociat majori-
tar al societ`]ii comerciale påråt` i-a pus \n vedere \n
mod imperativ [i abuziv s` \nceteze imediat exercitarea
atribu]iilor de manager a acestei societ`]i, interzicån-
du-i chiar accesul \n incinta ei.
La råndul s`u, påråta sus]ine c` reclamantul a
\nc`lcat prevederile contractului de management, \n
sensul c` nu s-a mai prezentat la locul de munc`.
Ulterior acestui fapt, p`r]ile, de comun acord, printr-o
conven]ie verbal` au \n]eles s` rezilieze contractul de
management, urmånd s` fie confirmat de reclamant \n
form` scris` la revenirea din Italia, act care \ns` nu s-a
mai \ncheiat din neglijen]a reclamantului. S-a ar`tat c`
sumele pretinse sunt total necuvenite, \ntrucåt recla-
mantul nu a respectat clauzele contractuale de manage-
ment prin felul \n care a \n]eles s` gestioneze societatea,
aducånd-o \n stare de faliment [i, implicit, a generat un
important prejudiciu societ`]ii påråte; reclamantul, \n-
c`lcånd obliga]ia de loialitate [i confiden]ialitate pre-
v`zut` \n contract, a promovat, \n dauna påråtei, in-
teresele unei societ`]i concurente al c`rei ac]ionar era;
reclamantul a fost integral remunerat pentru perioada
efectiv lucrat`, iar suma pretins` drept remunera]ie
suplimentar` nu i se cuvine, \ntrucåt plata era condi]io-
nat` de productivitatea realizat`, condi]ie pe care nu a
ne\ndeplinit-o.
Examinånd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probelor
administrate, Tribunalul arbitral re]ine c`, potrivit con-
tractului de management, \ncetarea acestuia \nainte de
termen prin acordul p`r]ilor, reprezentånd o modificare
a sa, trebuia f`cut` \n form` scris`. Tot astfel, revocarea
managerului pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor contrac-
tuale necesita un preaviz scris de cel pu]in 30 de zile,
preaviz \n care, desigur, trebuia s` se arate motivele
revoc`rii. Nu s-au \ncheiat asemenea \nscrisuri. Nici
una dintre p`r]i n-a reac]ionat \n scris, a[a cum era
firesc, la m`sura pe care pretinde c` a luat-o partenerul
s`u, nici reclamantul la m`sura revoc`rii sale telefonice
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
[i nici påråta la p`r`sirea locului de munc` de c`tre re-
clamant. |n aceast` situa]ie, \mprejur`rile [i modalitatea
de \ncetare a contractului de management urmeaz` a fi
reconstituit` pe baza probelor existente la dosar [i exa-
minate \n continuare.
Din atestarea Oficiului Registrului Comer]ului de la
sediul påråtei rezult` c`, din capitalul social al societ`]ii,
societatea concurent` italian` de]ine 198 p`r]i sociale,
cu o cot` de participare la beneficii [i pierderi de 99%.
Fondul de comer] al societ`]ii påråte const` \ntr-un
atelier de produc]ie.
Din „situa]ia unit`]ilor de produs“ exportate \n 2002
de c`tre påråt` [i din cele 35 de facturi depuse la dosar
de c`tre reclamant rezult` c` produsele påråtei,
prev`zute \n aceste facturi, erau cump`rate exclusiv de
societatea concurent`, asociat al societ`]ii påråte.
Oferta de solu]ionare a diferendului pe cale amiabil`
nu este f`cut` de c`tre societatea påråt`, ci de reprezen-
tatul societ`]ii concurente, „\n calitate de asociat unic al
societ`]ii påråte“.
Din aceste probe, apare c` societatea påråt` este mai
degrab` un atelier de produc]ie al societ`]ii concurente
[i sub controlul direct al acesteia. A[a se explic` faptul
c`, \n loc ca \ncetarea contractului s` fie decis` de p`r]ile
contractante sau, \n m`sura permis`, de una dintre ele,
a fost decis` de societatea concurent`, iar societatea
påråt` s-a conformat \nsu[indu-[i aceast` m`sur`.
Afirma]iile påråtei, \n sensul c` reclamantul ar
fi p`r`sit locul de munc` [i c`, ulterior, ar fi intervenit
acordul p`r]ilor cu privire la rezilierea contractului de
management nu sunt sus]inute de nici o prob` a dosa-
rului [i sunt contrazise de propria sa ap`rare care este
construit` pe ideea \nc`lc`rii de c`tre reclamant a obli-
ga]iilor contractuale, ceea ce ar justifica revocarea sa.
A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` respectivul
contract de management a \ncetat prin revocarea recla-
mantului din func]ia de manager,revocare decis` de so-
cietatea concurent` asociat majoritar [i \nsu[it` de socie-
tatea påråt`, iar nu prin acordul p`r]ilor.
|n continuare, Tribunalul Arbitral urmeaz` a examina
sus]inerile påråtei cu privire la justificarea m`surii de re-
vocare a reclamantului. Sub acest aspect se re]ine c` so-
cietatea påråt` recunoa[te c` „activitatea reclamantului
nu a f`cut obiectul vreunui control din partea reprezen-
tan]ilor firmei majoritare deoarece s-a avut \ncredere \n
acesta“ (r`spuns nr. 4 la interogatoriu), ceea ce \nseamn`
c` activitatea managerului era supus` controlului, dar c`
acest control nu s-a efectuat. Pe perioada \n care se putea
exercita acest control nu exist` nici o dovad` \n dosar
care s` \nvedereze reaua gestiune a societ`]ii påråte de
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
c`tre manager. Påråta invoc` o scrisoare pe care a
primit-o de la societatea concurent` [i prin care aceasta
\i pretinde desp`gubiri, f`r` \ns` a aduce nici o dovad` \n
justificarea preten]iei. |n condi]iile \n care asociatul unic
a luat m`sura revoc`rii, este evident c` aceast` scrisoare,
emis` dup` revocare, urm`rea s` justifice respectiva m`-
sur` prin imputarea, de asemenea f`r` temei, a unei
pretinse pagube \n sarcina reclamantului.
Påråta a mai depus la dosar o atestare a Oficiului
Registrului Comer]ului teritorial \n care se men]ioneaz`
c` reclamantul de]ine 128 de ac]iuni la o alt` societate
comercial` cu profil similar, cu o cot` de participare la
beneficii [i pierderi de 16,66%. Or de]inerea unor
ac]iuni la o societate cu profil comercial similar nu
\nseamn` ipso facto concuren]` neloial`. Era necesar s`
se fac` dovada c` reclamantul a ac]ionat \n dauna socie-
t`]ii administrate de el [i \n profitul societ`]ii al c`rei
ac]ionar era, sau, a[a cum prevede contractul, c` ar fi
desf`[urat activit`]i \n beneficiul unor societ`]i con-
curente sau al altor societ`]i, dovad` care nu s-a f`cut.
Faptul c`, \ntr-o anumit` perioad`, societatea comer-
cial` similar` a realizat profit, iar påråta a \nregistrat
pierderi nu are \n sine nici o semnifica]ie dac` nu se sta-
bile[te o leg`tur` de cauzalitate \ntre cele dou` rezultate,
imputabil` reclamantului. Påråta a mai depus la dosar,
\n copie, balan]ele analitice pe dou` luni pentru a dove-
di reaua administrare a societ`]ii de c`tre reclamant. Or
\n raportul de expertiz` contabil` se consemneaz` c`
pierderea fiscal` \nregistrat` de påråt` este ulterioar` [i
corespunde perioadei urm`toare \ncet`rii contractului
de management. Nu s-a f`cut nici o dovad` din care s`
rezulte c` pierderile \nregistrate s-au datorat relei admi-
nistr`ri a societ`]ii de c`tre reclamant.
Påråta n-a f`cut nici dovada celorlalte afirma]ii ale
sale cu privire la \nc`lcarea obliga]iilor de manager de
c`tre reclamant. |n temeiul probelor la care s-a f`cut re-
ferire [i pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbi-
tral re]ine c` revocarea managerului s-a f`cut \n mod
intempestiv [i nelegitim, fapt pentru care påråta urmea-
z` a r`spunde conform contractului.
Sub acest aspect, Tribunalul Arbitral re]ine c`, potri-
vit contractului (art. 5) [i celor ar`tate \n „convocarea de
conciliere“, managerul avea dreptul la un salariu anual
brut din care s-a pl`tit minimum 70%, r`månånd de
plat` diferen]a de 30%. Ap`rarea påråtei, \n sensul c`
nu datoreaz` diferen]a de salariu, \ntrucåt reclamantul a
p`r`sit locul de munc`, se \nl`tur`, a[a cum s-a ar`tat
mai sus. |n consecin]`, \n temeiul contractului potrivit
c`ruia societatea påråt` are obliga]ia s` pl`teasc` ma-
nagerului toate drepturile cuvenite potrivit clauzelor
77
 Jurispruden]`
sale, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceast` societate
datoreaz` reclamantului o diferen]` de salariu cuvenit`
pe perioada unui an de zile.
|n ceea ce prive[te cap`tul de cerere privind plata
sumei cu titlu de remunera]ie suplimentar`, Tribunalul
Arbitral re]ine c`, potrivit contractului, managerul are
dreptul s` primeasc`, pe lång` salariu, „o sum` ulteri-
oar`, calculat` \n func]ie de productivitatea realizat`,
adic` o sum` de 0,16 euro pe fiecare articol produs de
societate \n perioada de referin]`, excluzånd articolele
pentru a c`ror produc]ie s-au utilizat materii prime re-
ziduale r`mase“. A[a cum s-a ar`tat, påråta contest`
dreptul reclamantului la aceast` remunera]ie, \ntrucåt
acordarea ei era condi]ionat` de productivitatea reali-
zat`. Or „nu a existat nici un fel de productivitate“ (r`s-
punsul 9 la interogatoriu), rezultatul gestiunii
soldåndu-se cu pierderi.
Tribunalul Arbitral re]ine \ns` c`, potrivit contractu-
lui [i celor ar`tate \n \ncercarea de reconciliere, „produc-
tivitatea realizat`“ a fost raportat` la unitatea de produs
„fiecare articol/bucat` produs/`“, iar nu la al]i indicatori
sau la rezultatele financiare. |n consecin]`, ap`rarea på-
råtei se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`.
Prin raportul de expertiz` contabil` dispus de Tri-
bunalul Arbitral s-a stabilit c`, \n perioada de referin]`
Contract de prest`ri servicii
Ne\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntârziere a obliga]iilor contractuale – Consecin]e
Ne\ndeplinirea, \ndeplinirea cu \ntårziere de c`tre
prestator a obliga]iilor asumate prin contract \ndrept`]esc
pe beneficiarul presta]iei la repara]ii pecuniare atåt sub
forma daunelor-interese, cåt [i sub forma penalit`]ilor.
Hot`rårea nr. 203/2005 – Dosar nr. 511/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul implic` o persoan` juridic` de drept public [i
o societate comercial` cu r`spundere limitat` [i se refer`
la neexecutarea de c`tre prestator a obliga]iilor asumate
prin \ncheierea unui contract de prest`rii servicii.
Reclamanta a solicitat constatarea rezilierii contractului
de prest`ri servicii, obligarea påråtei la plata penalit`]ilor
pentru neexecutarea lucr`rilor, precum [i obligarea aces-
teia la plata unor sume de bani cu titlu de daune morale.
78
(data ultimului export), s-au realizat produse pentru
care se cuvine suma la care reclamantul [i-a precizat pre-
ten]ia [i pe care Tribunalul arbitral urmeaz` a o admite
ca fiind \ntemeiat`.
Referitor la cap`tul de cerere avånd ca obiect suma
de bani cu titlu de daune interese (cå[tigul nerealizat
pentru o perioad` de dou` luni), Tribunalul Arbitral
re]ine c` prin admiterea cap`tului de cerere privind pla-
ta sumei cu titlu de diferen]` de salariu, drepturile sala-
riale sunt acoperite inclusiv [i pentru alte dou` luni, iar
reclamantul nu a \nvederat c` ar fi \ndrept`]it s`
primeasc` \nc` o dat` aceast` sum` cu titlu de desp`gu-
biri \n completare.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \n
temeiul prevederilor contractului de management [i
art. 969 [i 970 Cod civil, potrivit c`rora conven]iile
legal f`cute au putere de lege \ntre p`r]ile contractante,
ele trebuind s` fie executate cu bun`-credin]`, admite,
\n parte, ac]iunea arbitral` [i oblig` påråta s` pl`teasc`
reclamantului suma reprezentånd rest salariu nepl`tit
pe perioada de un an [i remunera]ia suplimentar` \n
func]ie de productivitatea realizat` \n acea perioad`.
Se respinge ca ne\ntemeiat cap`tul de cerere privind
plata sumei cu titlu de daune-interese.
Motivele ac]iunii
Urmare a unei licita]ii deschise \n luna noiembrie
2003, reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract de
prest`rii servicii constånd \n executarea lucr`rilor de rea-
menajare func]ional` a dou` hale \n termen de 60 de zile
de la \ncheierea contractului, termen prelungit ulterior
prin acte adi]ionale pån` \n luna mai 2004. |ntrucåt pårå-
ta nu a finalizat lucr`rile contractate, reclamanta a solici-
tat, potrivit prevederilor contractuale, daune-interese, pre-
cum [i plata unor sume de bani cu titlu de daune morale.
Påråta, de[i a fost citat` legal, nu s-a prezentat \n
instan]` [i nu a formulat ap`r`ri.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral a admis, \n parte, cererea recla-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
mantei. |n consecin]`, a dispus rezilierea contractului,
obligarea påråtei la plata contravalorii bunurilor [i ma-
terialelor lips` \n teren, la plata contravalorii lucr`rilor
neexecutate, precum [i la plata penalit`]ilor pentru
neexecutarea lucr`rilor.
1. – |n ceea ce prive[te constatarea rezilierii contrac-
tului, s-a avut \n vedere faptul c` p`r]ile au stipulat ur-
m`torul pact comisoriu: „neexecutarea obliga]iilor asu-
mate de c`tre una dintre p`r]i d` dreptul p`r]ii lezate de
a cere rezilierea contractului [i de a pretinde plata de
daune-interese“. |ntrucåt prin clauza \nscris` \n contract
nu s-a prev`zut c` rezilierea produce efecte de plin
drept, reclamantul, \n conformitate cu dispozi]iile
art. 1020 [i 1021 din Codul civil, a solicitat ca rezilierea
s` fie constatat` de Curtea de Arbitraj (\n baza clauzei
compromisorii din contract, care confer` instan]ei arbi-
trale competen]a de a solu]iona litigiul). |n acest caz,
rezilierea urmeaz` a fi constatat` numai prin hot`rårea
instan]ei, pe baza probelor referitoare la neexecutarea
par]ial` a contractului [i, respectiv, la imposibilitatea
termin`rii lucr`rilor ca efect al neexecut`rii obliga]iilor
contractuale de c`tre påråt` la termenele stabilite.
Din documenta]ia aflat` la dosar, a rezultat c` pårå-
ta nu a executat integral atåt lucr`rile de reamenajare
func]ional` a celor dou` hale, cåt [i lucr`rile supli-
mentare stabilite prin actul adi]ional la contract.
Totodat`, s-a mai constatat c` debitoarea påråt` nu a
respectat atåt termenul ini]ial de 60 de zile, calculat de
la \ncheierea contractului [i stabilit pentru executarea
lucr`rilor, cåt [i termenele succesive de prelungire a
datei la care era stabilit` predarea respectivelor hale.
Påråta a recunoscut situa]ia prezentat` de reclamant`.
|n consecin]`, Tribunalul Arbitral a reziliat con-
tractul de prest`ri servicii, completat cu actele adi]ionale
nr. 1, 2 [i 3 [i, \ntrucåt rezilierea produce efecte pentru
viitor – pentru ceea ce a r`mas neexecutat – dispune ca
rezilierea contractului [i a actelor adi]ionale s` produc`
efecte cu data pronun]`rii respectivei sentin]e.
2. – |n ceea ce prive[te obliga]ia de „a face“ avånd ca
obiect restituirea unor sume de bani aferente contrava-
lorii bunurilor [i materialelor lips`, se constat` c` \n
aceast` sum` reclamanta include: valoarea a 3 u[i meta-
lice antifoc, a unei mochete pentru lucr`rile de reame-
najare – compartimentare; valoarea componentelor sis-
temului de securizare; valoarea cazanului de furnizare a
agentului termic lips` \n teren; valoarea lucr`rilor neexe-
cutate la instala]ia de climatizare. Lipsa bunurilor [i a
neexecut`rii lucr`rilor a fost dovedit` de reclamant cu
procesul-verbal de recep]ie par]ial`, procesul-verbal [i
anexa la procesul-verbal de predare-primire.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Påråta a recunoscut suma privind valoarea lucr`rilor
de securizare. A recunoscut, de asemenea, c` cele 3 u[i [i
mocheta nu au fost montate. |n privin]a cazanului de
furnizare a agentului termic [i a instala]iilor pentru agen-
tul termic, påråta nu a comb`tut situa]ia din procesul-
verbal \ncheiat \n 2004 cu privire la aceste obiective.
|n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral a re]inut c`
påråta este obligat` s` restituie suma de bani primit` de
la reclamant \n temeiul dispozi]iilor art. 1092 C. civil.
3. |n ceea ce prive[te penalit`]ile calculate la valoarea
lucr`rilor contractate [i neexecutate, valoarea lucr`rilor
suplimentare neexecutate, Tribunalul Arbitral constat`
c` acestea sunt pretinse \n temeiul clauzei penale intro-
duse \n contract (art. 22.1). Verificånd calculul pena-
lit`]ilor din tabelele anexate la cererea de arbitraj, Tribu-
nalul Arbitral constat` c` acesta a fost corect \ntocmit,
cu aplicarea penalit`]ii de 0,15% pe zi de \ntårziere la
valoarea lucr`rilor r`mase de efectuat [i pentru o
perioad` o \ntårziere de 155 de zile de la termenul la
care obiectivul [i lucr`rile suplimentare trebuiau fina-
lizate. Dat fiind faptul c` påråta nu a dovedit c` \ntår-
zierea se datoreaz` unor cauze exoneratoare de r`spun-
dere, Tribunalul Arbitral a admis preten]iile privind pla-
ta penalit`]ilor de \ntårziere.
4. Referitor la preten]ia privind acordarea unor sume de
bani cu titlu de daune morale, se constat` c` reclamantul
[i-a motivat cererea invocånd lezarea grav` a imaginii sale [i
prejudiciul adus prin nepunerea \n func]iune a celor dou`
hale. Analizånd acest cap`t de cerere, Tribunalul Arbitral
re]ine c` r`spunderea executantului pentru ne\ndeplinirea
obliga]iilor asumate este reglementat` \n contract \n art. 22
(intitulat „Penalit`]i, daune-interese“), \n sensul c` execu-
tantul datoreaz` penalit`]i de 0,15% pe zi de \ntårziere din
valoarea lucr`rilor r`mase de efectuat“ (art. 22.1); aceea[i
penalitate este prev`zut` [i pentru ne\ndeplinirea de c`tre
beneficiar a obliga]iilor sale (art. 22.2). Ca atare, p`r]ile au
limitat r`spunderea lor pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor
asumate la penalit`]ile din clauza penal`, cu excluderea
oric`ror alte categorii de desp`gubiri, materiale sau morale.
De altfel, \n materie comercial`, daunele morale se
acord` pentru prejudiciile suferite de creditorul obliga-
]iei ne\ndeplinite ca urmare a pierderii credibilit`]ii [i
prestigiului \n rela]iile cu ter]ii – parteneri comerciali.
Cu alte cuvinte, repararea prejudiciului moral pre-
supune stabilirea echivalentului material pe baza ele-
mentelor de natur` s` duc` la o just` evaluare a con-
secin]elor asupra continuit`]ii [i amploarea afacerilor
viitoare cu ter]ii, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Fa]` de
cele constatate, Tribunalul Arbitral constat` reziliat con-
tractul \ncepånd cu iunie 2005.
79
 Jurispruden]`
|n consecin]`, oblig` pe påråt` s` restituie suma re-
prezentånd contravaloarea materialelor – bunurilor
lips` pe teren, precum [i a lucr`rilor neexecutate; oblig`
pe påråt` s` pl`teasc` penalit`]i pentru neexecutarea
Contract de prest`ri servicii
Clauz` penal` – Interpretare literal`
Individualizarea obiectului pl`]ii asupra c`ruia se per-
cep penalit`]i exclude posibilitatea extinderii aplic`rii cla-
uzei penale asupra altor obliga]ii de plat` executate cu \n-
tårziere.
Limitarea cuantumului penalit`]ilor datorate prin ra-
portare la nivelul cuantumului crean]ei este posibil` prin
manifestarea de voin]` exprimat` expres de c`tre p`r]i po-
trivit principiului libert`]ii contractuale.
Hot`rårea nr. 163/2004 – Dosar nr. 17/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Ne\n]elegerile s-au ivit \n leg`tur` cu executarea unui
contract de prest`rii servicii \ncheiat \ntre dou` socie-
t`]ii comerciale din Romånia. Obiectul litigiului arbi-
tral \l constituia neplata pre]ului unor prest`ri de ser-
vicii, precum [i a penalit`]ilor aferente, respectiv a dife-
ren]elor de curs valutar. Reclamanta, \n calitate de exe-
cutant, a solicitat obligarea påråtului, \n calitate de be-
neficiar, la executarea obliga]iilor de plat` a lucr`rilor
efectuate.
Motivele ac]iunii
|n sus]inerea preten]iilor sale, reclamanta arat` c`,
potrivit contractului, plata lucr`rilor avea loc \n trei
etape: un avans la semnarea contractului; o tran[` se
achita \n urm`toarele 10 zile de la semnare, iar diferen]a
urma s` se achite corespunz`tor finaliz`rii fiec`rui sta-
diu fizic de execu]ie pe baza unor situa]ii de plat` \ntoc-
mite conform devizului ofert`, \n termen de trei zile de
la data factur`rii. Påråta, beneficiara presta]iei, a achitat
par]ial contravaloarea lucr`rilor, fapt pentru care execu-
tantul a solicitat obligarea efectu`rii pl`]ilor restante.
Påråta, de[i a avut cuno[tin]` de termenul de solu]io-
nare [i i-au fost comunicate toate piesele dosarului, nu
a depus \ntåmpinare [i nu s-a prezentat la [edin]ele de
dezbatere a litigiului.
80
lucr`rilor, contravaloarea bunurilor prev`zute \n con-
tract [i penalit`]i pentru neexecutarea lucr`rilor supli-
mentare prev`zute \n actul adi]ional, cu cheltuieli de
judecat`.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral, analizånd \nscrisurile anexate la
cererea de arbitrare, a re]inut justificat` preten]ia recla-
mantei de a fi obligat` påråta la plata presta]iilor executate.
|n ceea ce prive[te penalit`]ile solicitate, Tribunalul
Arbitral constat` urm`toarele:
– p`r]ile au convenit \n contract penalit`]i de \ntår-
ziere numai pentru \ntårzierea la plat` a situa]iilor
de plat` \ntocmite pe baza devizului de ofert`;
– preten]ia reclamantei privind penalit`]ile de \ntår-
ziere pentru neefectuarea la termen a pl`]ii avansu-
lui este lipsit` de temei legal, contractul necon]i-
nånd o clauz` care s` precizeze astfel de penalit`]i.
Tribunalul Arbitral constat` c` potrivit art. 6 din
contract, s-a stipulat c`, neachitarea contravalorii fac-
turilor emise pentru situa]iile de plat`, \n termen de 3
zile de la data emiterii facturii, se va penaliza cu 0,15%
din valoarea facturii pentru fiecare zi de \ntårziere peste
acest termen, conform Legii nr. 76/1992, cu modific`-
rile ulterioare. La data \ncheierii contractului, anul
2002, Legea nr. 76/1992 era de mult abrogat` (prin
O.U.G. nr. 10/1997), fapt pe care p`r]ile – societ`]i co-
merciale – nu puteau s`-l ignore \n virtutea principiului
potrivit c`ruia nimeni nu este considerat a nu cunoa[te
legea (nemo censetur ignorare legem). Dac`, totu[i,
p`r]ile s-au referit la Legea nr. 76/1992, \nseamn` c`, \n
cadrul libert`]ii contractuale, voin]a lor concordant` a
fost de a se prelua \n contract regimul penalit`]ilor pre-
v`zut de aceast` lege, al limit`rii cuantumului pena-
lit`]ilor la suma asupra c`reia sunt calculate, a[a cum
prevedea art. 7 alin. (2). De observat c` aceast` limitare
este prev`zut` [i de art. 4 alin. (3) din Legea
nr. 469/2002, privind unele m`suri pentru \nt`rirea dis-
ciplinei contractuale, publicat` \n M.Of. din 19 iulie
2002, care \ns` nu se aplic` \n spe]`, fiind ulterioar`
\ncheierii contractului dintre p`r]i.
Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul Arbitral re]ine, \n
baza contractului ce, potrivit art. 969 Cod civil, are pu-
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
tere de lege \ntre p`r]ile contractante, precum [i a
art. 1066 [i 1073 din acela[i Cod, c` ac]iunea este, \n
parte, undamentat` pentru diferen]a de pre] reprezen-
Contract de prest`ri servicii
Ne\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate – Consecin]e
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a servici-
ilor de amenajare furnizate de prestator \ndrept`]e[te pe
acesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligarea
beneficiarului la plata unei sume de bani reprezentånd
contravaloarea respectivelor servicii, precum [i la plata
penalit`]ilor de \ntårziere.
Hot`rårea nr. 196/2005 – Dosar nr. 86/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Reclamanta, o societate comercial` cu r`spundere
limitat` din Bucure[ti, a solicitat instan]ei arbitrale obli-
garea påråtei, o societate comercial` din Bucure[ti, la
plata unei sume de bani reprezentånd contravaloarea
serviciilor de amenajare stand expozi]ional, neachitat`,
precum [i la plata penalit`]ilor de \ntårziere calculate
pån` la data achit`rii debitului principal.
Motivele ac]iunii
Reclamanta a ar`tat c` a \ncheiat cu påråta un con-
tract avånd ca obiect amenajarea unui stand \n cadrul
unei expozi]ii. |n baza prevederilor contractului, contra-
valoarea lucr`rilor efectuate urma s` fie achitat` de pårå-
ta beneficiar` cu 15 zile \nainte de \nceperea amenaj`rii.
|n acest scop, reclamanta a emis o factur` fiscal` aferen-
t` obliga]iei de plat`, a contravalorii presta]iilor, \nsu[it`
f`r` obiec]iuni de c`tre påråt` prin semn`tura reprezen-
tantului legal al acesteia.
|n baza acestei facturi, påråta a achitat, par]ial, suma
de bani datorat`, refuzånd s` pl`teasc` diferen]a, f`r` a
invoca vreun motiv pertinent. |n aceste condi]ii, din
totalul facturat a r`mas neachitat` o sum` de bani din
care s-a sc`zut contravaloarea presta]iei, pentru monta-
rea unei chiuvete care nu s-a putut realiza din culpa ex-
clusiv` a påråtei.
}inånd seama de prevederile contractuale, påråta
aflat` \n culp` pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor,
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
tånd contravaloarea lucr`rile executate, a penalit`]ilor
de \ntårziere pentru \ntårzierea la plat` a situa]iilor de
plat`.
datoreaz` penalit`]i de \ntårziere de 0,5% calculate
\ncepånd cu a 6-a zi de la data emiterii facturii.
Ap`rarea pârâtei
Påråta, prin \ntåmpinare, a invocat excep]ia de ne-
executare a contractului [i a solicitat respingerea ac]iunii
ca ne\ntemeiat` pentru urm`toarele motive: potrivit
contractului nr. 53/15.11.2004 reclamanta nu [i-a exe-
cutat, \n mod culpabil, propriile obliga]ii constånd \n
montarea unei chiuvete [i a unui frigider, elemente
esen]iale fa]` de produsele pe care påråta urma s` le
prezinte \n standul expozi]ional.
Astfel, din cauza neexecut`rii obliga]iilor de c`tre
reclamant`, påråta a fost nevoit` s` \ncheie un alt con-
tract cu alt` societate comercial` specializat` pentru ca
standul s` fie opera]ional pe perioada expozi]iei.
Totodat`, påråta recunoa[te c` a acceptat factura de
plat` \ntocmit` de reclamant` \nainte de executarea lu-
cr`rilor. Ulterior, a refuzat s` pl`teasc` \n \ntregime su-
ma datorat` \n momentul \n care a luat cuno[tin]` de
faptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriile obliga-
]ii, solicitånd efectuarea unei expertize pentru stabilirea
prejudiciului, expertiz` la care a renun]at ulterior.
|n dovedirea motivelor ar`tate \n \ntåmpinare, pårå-
ta a depus la dosar contractul \ncheiat cu societatea ter]`
specializat`, \nso]it de o adres`, privind derularea con-
tractului anterior \ncheiat cu reclamanta, precum [i
anexa la acest contract.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul Arbitral
re]ine urm`toarele: |ntre p`r]ile \n litigiu s-a \ncheiat un
contract pentru amenajarea \n beneficiul påråtei a unui
stand expozi]ional de c`tre reclamant`.
Contravaloarea presta]iilor a fost \nsu[it` f`r` obiec-
]iuni de c`tre påråt`, \ns` aceasta a refuzat achitarea
integral`, \ntrucåt nici reclamanta nu [i-a executat pro-
81
 Jurispruden]`
priile obliga]ii care-i reveneau potrivit contractului.
Fa]` de probele administrate \n cauz`, Tribunalul Ar-
bitral a constatat c` ac]iunea formulat` de reclamant`
este \ntemeiat` [i a admis-o, ]inånd seama de urm`-
toarele motive:
Potrivit contractului, reclamanta a executat \n bene-
ficiul påråtei lucr`ri de amenajare a unui spa]iu expo-
zi]ional, fapt recunoscut de påråt` prin achitarea par-
]ial` a sumelor datorate. Probele care dovedesc executa-
rea obliga]iilor \n totalitate de c`tre reclamant` sunt:
fotografiile depuse la dosar care atest` efectuarea ame-
naj`rii standului expozi]ional, inclusiv inscrip]ionarea
acestuia cu denumirea påråtei; confirmarea executantu-
lui de inscrip]ii (autocolante) privind realizarea auto-
colantelor cu denumirea påråtei.
Ap`r`rile påråtei ar`tate \n \ntåmpinare privind
ne\ndeplinirea obliga]iilor de c`tre reclamant` care ar fi
constat \n montarea unei chiuvete [i a unui frigider sunt
ne\ntemeiate fa]` de \n[tiin]area complexului expozi-
Contract de prest`ri servicii de publicitate
Pretins` viciere de consim]`mânt – Nedovedirea dolului
Potrivit art. 960 alin. (1) C. civil, dolul constituie o
cauz` de nulitate a contractului numai dac` mijloacele
viclene \ntrebuin]ate de una dintre p`r]i sunt atåt de evi-
dente \ncåt f`r` aceste ma[ina]iuni cealalt` parte nu ar fi
contractat. Dolul nu se presupune, ci se probeaz`,
prevalånd premisa bunei-credin]e.
Hot`rårea nr. 295/2005 – Dosar nr. 244/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului
Litigiul prive[te dou` societ`]i cu r`spundere limi-
tat`, cu sediul \n Bucure[ti.
Reclamanta solicit` Cur]ii de Arbitraj, \n baza unui
contract de prest`ri servicii de publicitate \ncheiat cu
påråta, s` pronun]e anularea contractului \ncheiat pen-
tru viciu de consim]`månt, respectiv, pentru vicierea
consim]`måntului prin dol.
Motivele cererii
Contractul avea ca obiect publicarea unor machete
82
]ional \n care se men]iona faptul c` påråta nu a solicitat
[i nu a achitat racordul de ap` \n stand, ceea ce a f`cut
imposibil` executarea de c`tre reclamant` a obliga]iilor
pretinse de påråt`. De altfel, pe durata execut`rii con-
tractului påråta nu a emis nici o preten]ie legat` de
remedieri sau complet`ri, nemotivånd \n nici un fel
achitarea par]ial` a sumei datorate.
|n concluzie, v`zånd [i dispozi]iile art. 969 Cod civil,
Tribunalul Arbitral constat` c` preten]iile reclamantei
privind obligarea påråtei la plata pre]ului neachitat
(c/val. serviciilor de amenajare stand expozi]ional) sunt
\ntemeiate, urmånd s` le admit`.
Totodat`, avånd \n vedere art. 5 alin. (1) din contract [i
art. 1066 Cod civil, Tribunalul arbitral oblig` påråta la
plata c`tre reclamant` a penalit`]ilor de \ntårziere potrivit
calculului depus la dosar. Tribunalul arbitral consider` c`
nu pot fi acordate penalit`]i \n continuare pån` la stingerea
debitului, deoarece acestea nu au fost cuantificate \n ac]i-
une [i, \n consecin]`, nu s-a achitat taxa arbitral`.
publicitare \n spa]iul unei reviste, \n anex` fiind men]io-
nate tipurile de servicii [i discountul solicitat.
Prima comand` din anul 2004 prevedea prestarea
unor servicii de insert pagin` dubl` [i copert` 1+6 pa-
gini. |ntrucåt coperta 1+6 pagini a con]inut publicitate
mascat` a unei vedete ale c`rei fotografii ap`reau \n
spa]iul expozi]ional destinat reclamantei, iar produsele
reclamantei nu mai erau vizibile, reclamanta a emis a
doua comand` \n anul 2005 pentru pagin` dubl` – pe
durat` de doi ani. Deoarece contractul-cadru nu stipu-
la pozi]ionarea unei pagini duble, påråta a asigurat-o pe
reclamant` de apari]ia paginii duble \n primele pagini
ale revistei sau \n ultimele pagini, beneficiind [i de un
bonus. Nemul]umit` de calitatea serviciilor, reclamanta
a acceptat facturarea acestora doar pentru o lun`. Cu
toate acestea, påråta a continuat publicarea \n acelea[i
condi]ii de calitate, refuzånd rezilierea contractului.
Ap`rarea pârâtei
Påråta \n ap`rare a ar`tat c` [i-a \ndeplinit obliga]iile
asumate din contract cu bun`-credin]`, f`r` s` o induc`
\n eroare pe reclamant` prin nici o modalitate.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul Arbitral, analizånd probele [i sus]inerile
p`r]ilor, respinge cererea reclamantei pe baza urm`toa-
relor considerente:
Reclamanta a \ncheiat cu påråta un contract de
prest`ri servicii. Prin acest contract, påråta, \n calitate de
prestator, s-a obligat s` realizeze servicii de promovare a
imaginii, prin publicarea unor machete publicitare,
potrivit comenzilor transmise [i confirmate de recla-
mant`. |n calitate de beneficiar, reclamanta [i-a asumat
obliga]ia de a transmite machetele publicitare ce urmau
s` fie publicate \n revist`, la termenele stabilite \n
comenzi [i de a achita la scaden]` contravaloarea ser-
viciilor. Perioadele de execu]ie au fost stabilite prin co-
menzi anex` la contract, prin care s-au stabilit apari]ii
pentru perioada iunie 2004 – decembrie 2004 [i apoi
printr-o alt` comand`, pentru intervalul martie 2005 –
aprilie 2007. Conform conven]iei p`r]ilor, macheta ce
urma s` fie publicat` era cea \nmånat` prestatorului de
c`tre beneficiar, iar \n situa]ia \n care acesta din urma nu
furniza o alt` machet` publicitar`, prestatorul era obli-
gat s` repete publicarea ultimei machete \nmånate.
Reclamanta a cerut, a[a cum s-a ar`tat, anularea con-
tractului, invocånd dolul ca viciu de consim]`månt.
Potrivit art. 953 din Codul civil, consim]`måntul la
\ncheierea unui act juridic nu este valabil cånd este dat
prin eroare, smuls prin violen]` sau surprins prin dol.
Dolul este definit, prin art. 960 din Codul civil, ca fiind
Contract de prest`ri servicii de transport
|ndeplinirea cu \ntârziere a obliga]iilor contractuale – Major`ri de \ntârziere –
|ndeplinirea defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare – Obliga]ia de plat` a TVA –
Exceptare – Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege
|ndeplinirea cu \ntårziere de c`tre beneficiar a obliga]iilor
de plat` aferente serviciilor de transport \ndrept`]e[te pe
prestator s` solicite plata unei sume de bani cu titlu de
major`ri de \ntårziere.
Nedovedirea de c`tre beneficiar a condi]iilor legale ce ar
justifica exceptarea de la plata TVA, pe de o parte, nefurni-
zarea unor documente justificative, pe de alt` parte, justific`
solu]ia instan]ei arbitrale de a respinge ap`rarea påråtei
privind excluderea taxei pe valoarea ad`ugat` din calculul
major`rilor de \ntårziere.
Hot`rårea nr. 221/2004 – Dosar nr. 355/2003
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
o cauz` de nulitate a conven]iei cånd mijloacele viclene,
\ntrebuin]ate de una din p`r]i, sunt atåt de evidente
\ncåt, f`r` aceste ma[ina]ii, cealalt` parte nu ar fi con-
tractat. Conven]ia f`cut` prin eroare, violen]` sau dol
nu este nul` de drept, ci justific` numai ac]iunea \n
nulitate (art. 961 din Codul civil).
Rezult` din dispozi]iile legale enun]ate c` dolul este
un viciu de consim]`månt constånd \n inducerea \n
eroare a unei persoane prin \ntrebuin]area de mijloace
viclene, \n scopul de a o determina astfel s` \ncheie un
act juridic.
Dolul presupune dou` elemente constitutive, [i
anume: elementul inten]ional, constånd \n voin]a de a
induce o persoan` \n eroare [i elementul material, con-
stånd \n \ntrebuin]area de mijloace viclene (vicle[uguri,
minciuni, ma[ina]ii, acte combinate de [iretenie) pentru
realizarea inten]iei de inducere \n eroare. Dolul nu se
presupune, ci trebuie s` fie dovedit.
Reclamanta nu a dovedit c`, anterior \ncheierii con-
tractului, consim]`måntul s`u ar fi fost viciat prin
mijloace viclene \ntrebuin]ate de påråt` cu inten]ia de a
o induce \n eroare. Dimpotriv`, actele depuse la dosar
confirm` c` p`r]ile [i-au exprimat, \n cuno[tin]` de
cauz`, acordul de voin]`. Ne\n]elegerile ap`rute \ntre
p`r]i sunt ulterioare \ncheierii contractului [i nu s-a
dovedit a fi rezultatul unor manopere viclene. Dac` ar fi
fost dovedite, eventualele manopere viclene s`vår[ite
ulterior \ncheierii contractului nu pot constitui dol, ci,
\n anumite circumstan]e, o fraud`.
P`r]ile [i obiectul litigiului
Reclamanta, o societate de transport, solicit` ca pårå-
ta, beneficiara presta]iei de transport, s` fie obligat`,
prin hot`råre arbitral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cu
titlu de major`ri de \ntårziere pentru plata cu \ntårziere
a tarifelor de transport.
Motivele ac]iunii
|n motivarea cererii, reclamanta arat` c` påråta nu [i-a
respectat obliga]iile de plat` la scaden]` a sumelor \nscrise
83
 Jurispruden]`
\n facturile de regularizare a pl`]ilor centralizate emise
pentru unele transporturi, fapt pentru care \i datoreaz`
major`ri de \ntårziere conform borderoului de calcul.
Ap`rarea pârâtei
Påråta cere respingerea ac]iunii, invocånd \n ap`rare
urm`toarele argumente.
|n primul rånd, sus]ine påråta, \ntårzierea \n decon-
tare nu se datoreaz` culpei sale, ci procedurii de com-
pensare instituite prin H.G. nr. 685/1999 [i Regula-
mentul de compensare aprobat prin aceast` hot`råre,
procedur` care necesit` o perioad` de timp mai mare
pentru g`sirea lan]ului de compensare [i care impune
ob]inerea avizului IMI. Odat` adoptat` aceast` proce-
dur`, plata nu se mai poate face prin alt` modalitate. |n
aceste condi]ii, data pl`]ii ar trebui s` fie considerat`
data acordului dintre p`r]i de a recurge la compensare,
iar nu data avizului IMI, \n func]ie de care reclamanta a
calculat major`rile.
|n al doilea rånd, påråta sus]ine c` debitul este eronat
calculat, \ntrucåt major`rile s-au aplicat la valoarea fac-
turilor, inclusiv taxa pe valoarea ad`ugat`. Or, potrivit
actelor normative aplicabile, transportul de m`rfuri
importate sau exportate, inclusiv accesoriile acestuia,
este scutit de TVA, cu drept de deducere pe baza docu-
menta]iei de transport interna]ional pe calea ferat`.
|n al treilea rånd, påråta sus]ine c` prin procesul-ver-
bal de conciliere, reclamanta ar fi fost de acord cu
e[alonarea la plat` a sumelor datorate de påråt` cu titlu
de tarife de transport pån` la data la care acestea au fost
achitate, respectiv \ncasate, prin ordin de plat`.
Solu]ia Tribunalului Arbitral
|ntre reclamant`, \n calitate de transportator, [i
påråt`, \n calitate de client, s-a \ncheiat un contract
avånd ca obiect „plata centralizat` a tarifelor de trans-
port [i tarifelor accesorii luate de client asupra sa [i acor-
darea de reduceri tarifare la expedi]iile de m`rfuri de
import-export [i tranzit“. S-a stabilit ca decontarea tari-
felor de transport [i a tarifelor accesorii s` se efectueze
decadal, \n baza decontului [i a facturii \ntocmite de
c`tre transportator. Clientul a recunoscut toate docu-
mentele de transport \n care a fost \nscris codul de iden-
tificare convenit cu transportatorul. Clientul s-a obligat
s` pl`teasc` transportatorului, \n avans, contravaloarea
tarifelor de transport [i accesorii, la care se adaug` [i
TVA conform legii. Valoarea avansului atåt pentru tari-
ful de import-export, cåt [i pentru traficul de tranzit a
84
fost stabilit` de c`tre transportator. La data stabilit` a
fiec`rei luni, transportatorul a \ntocmit decontul care
cuprindea toate documentele de transport sosite [i cal-
culate pån` la acel moment, a stabilit suma de plat`
final`, ]inånd seama de sumele pl`tite anterior \n contul
avansului [i a \ntocmit factura de regularizare, solicitånd
de la client plata diferen]elor. De asemenea, s-a stabilit
ca factura de regularizare s` se trimit` clientului prin
fax, iar apoi prin po[t` \n original, termenul de scaden]`
la plat` fiind de 3 zile lucr`toare, socotite din ziua
urm`toare primirii facturii. Valoarea major`rii de \ntår-
ziere a pl`]ii, stabilit` la 8,5% pe an, s-a aplicat pentru
fiecare zi de \ntårziere, sumelor neachitate la termenele
scadente sau \n condi]iile contractului.
Contractul a fost modificat prin addendumuri.
Examinånd ap`r`rile påråtei, Tribunalul Arbitral re]i-
ne c` suma, pretins` prin ac]iunea de fa]`, reprezint` ma-
jor`ri calculate la facturile achitate prin ordine de com-
pensare, fapt necontestat de p`r]i [i consemnat \n pro-
cesul-verbal de punctaj. Mai re]ine c`, potrivit contrac-
tului, plata avansurilor [i a facturilor de regularizare se
efectueaz` de c`tre client \n contul transportatorului
prin ordin de plat`, data efectu`rii pl`]ii consideråndu-se
data la care ordinul de plat` este vizat de banca clientu-
lui. Pe lång` aceast` modalitate de plat`, plata se mai
poate face prin compensare, dar, a[a cum prevede con-
tractul, numai cu o aprobare prealabil` a transportatoru-
lui [i numai pentru achitarea facturilor de regularizare.
|n continuare, contractul prevede c`, \n cazul pl`]ilor
efectuate prin compensare, data efectu`rii pl`]ii este data
finaliz`rii protocolului de compensare, respectiv data
ordinului de compensare (pentru compens`rile efectuate
prin IMI). Instrumentul prin care se confirm` efectuarea
pl`]ilor prin compensare \l va reprezenta o copie a pro-
tocolului de compensare, respectiv a ordinului de com-
pensare \naintat de c`tre client serviciului de pl`]i cen-
tralizate al transportatorului. Plata prin compensare,
prev`zut` \n contract, este reglementat` de O.U.G.
nr. 77/1999 privind unele m`suri pentru prevenirea
incapacit`]ii de plat`, publicat` \n M.Of. nr. 256 din 4
iunie 1999, aprobat` cu modific`ri prin Legea
nr. 211/2001, publicat` \n M.Of. nr. 213 din 26 aprilie
2001, cu modific`rile ulterioare, precum [i H.G.
nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind monitorizarea datoriilor nerambursabile la sca-
den]` ale contribuabililor, persoane juridice, [i a
Regulamentului de compensare a acestor datorii, publi-
cat` \n M.Of. nr. 416 din 30 august 1999, \mpreun` cu
acest Regulament.
Prin aceste acte normative s-a organizat o procedur`
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
de compensare a datoriilor nepl`tite la termenele sca-
dente de c`tre contribuabili – persoane juridice – [i s-a
interzis, cu \ncepere de la 1 octombrie 1999, utilizarea
altor elemente de compensare \n afara celor prev`zute \n
Regulamentul de compensare.
Potrivit art. 11 din acest Regulament, ordinul de
compensare emis de serviciul de compensare din cadrul
IMI reprezint` documentul justificativ de \nregistrare \n
contabilitate a stingerii crean]elor [i datoriilor care au
f`cut obiectul compens`rii.
|n concordan]` cu aceast` dispozi]ie legal`, p`r]ile au
stipulat prin contract c` data efectu`rii pl`]ilor prin
compensare este data ordinului de compensare al IMI,
reclamanta calculånd major`rile \n raport cu aceast`
dat`.
Din prevederile contractuale [i legale la care s-a f`cut
referire, rezult` c` pl`]ile trebuiau efectuate de påråt`, la
scaden]`, prin ordin de plat` vizat de banc`. Cu acordul
p`r]ilor, plata facturilor de regularizare se putea face [i
prin compensare. A[a fiind, dac` påråta considera c`
plata prin compensare prezint` inconveniente, putea s`
nu recurg` la aceast` modalitate [i s` achite facturile
prin ordin de plat`. Odat` ce a convenit plata prin com-
pensare, påråta trebuia s` se conformeze prevederilor
contractuale [i legale prin care se reglementeaz` aceast`
modalitate de plat`. Neconformåndu-se [i pl`tind
pre]urile cu \ntårziere, påråta este \n culp` [i trebuie s`
r`spund`, conform contractului, prin plata de major`ri
de \ntårziere. De altfel, reclamanta arat` – ceea ce pårå-
ta n-a comb`tut – c` \n momentul acordului de plat`
prin compensare, facturile pentru plata tarifelor de
transport dep`[iser` termenul scadent, fapt ce rezult`
din borderoul de calcul al penalit`]ilor.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral
respinge ap`rarea påråtei prin care tinde la exonerarea sa
de r`spundere prin invocarea unei „cauze str`ine“, \n
condi]iile execut`rii obliga]iei de plat` aferente servici-
ilor prestate prin modalitatea compens`rii.
|n ceea ce prive[te sus]inerea påråtei c` este scutit` de
plata TVA [i, implicit, de plata sumei solicitate cu titlu
de major`ri de \ntårziere pe care reclamanta o combate
\n contrareplic`, ar`tånd c` plata TVA este prev`zut` \n
contract, påråta obiectånd numai cu privire la plata \n
valut` a TVA pe care \ns` a facturat-o, conform dove-
zilor depuse la dosar, pe de o parte, iar scutirea de TVA
se poate acorda numai pe baz` de documente justifica-
tive pe care påråta nu le-a prezentat, pe de alt` parte.
Examinånd aceste sus]ineri ale p`r]ilor \n lumina dis-
pozi]iilor legale referitoare la taxa pe valoarea ad`ugat`,
\n vigoare \n perioada execut`rii contractului,
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Tribunalul Arbitral are \n vedere c`, potrivit Legii
nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad`ugat`, publi-
cat` \n M.Of. nr. 371 din 1 iulie 2002 (care a \nlocuit
[i a abrogat expres O.U.G. nr. 17/2000, publicat` \n
M.Of. nr. 113 din 15 martie 2000, care, de asemenea,
prevedea scutiri sau cota 0 la TVA), sunt scutite, prin
art. 11 lit. e), de taxa pe valoarea ad`ugat` transportul,
prest`rile de servicii aferente m`rfurilor din import [i a
c`ror valoare este inclus` \n baza de impozitare conform
art. 19 alin. (1) [i (2). Aceste din urm` texte prev`d c`
pentru bunurile importate, baza de impozitare este con-
stituit` din valoarea \n vam`, determinat` potrivit legii,
la care se adaug` taxele vamale, comisionul vamal,
accizele [i alte taxe datorate potrivit legii (alin. (1)).
Sunt cuprinse \n baza de impozitare, \n m`sura \n care
nu au fost cuprinse \n baza de impozitare determinat`
potrivit alin. (1), cheltuielile accesorii care intervin dup`
intrarea bunului \n ]ar` pån` la primul loc de destina]ie
a bunurilor (alin. (2)). Conform art. 30 lit. c) din Nor-
mele aprobate prin H.G. nr. 598/2002 \n cazul trans-
portului feroviar, transportatorii, respectiv casele de
expedi]ie, vor justifica scutirea de TVA prev`zut` la
art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, cu urm`toarele docu-
mente: contractul \ncheiat cu unitatea importatoare
sau, dup` caz, cu casa de expedi]ie ori cu furnizorul din
str`in`tate sau comenzile acestora; documentul de
transport interna]ional pe c`ile ferate care s` poarte
[tampila sta]iei de expedi]ie pentru transportator sau
copie de pe acesta pentru casele de expedi]ie; documen-
tul de transmitere a vagonului de la calea ferat` care s`
confirme intrarea m`rfii \n ]ar` pentru transportator,
copie de pe declara]ia vamal` de import.
|n cazul \n care nu se poate justifica scutirea de TVA,
respectiv contravaloarea presta]iei, nefiind inclus` \n
baza de impozitare stabilit` de art. 19 din Legea nr.
345/2002, devin aplicabile prevederile dispozi]iilor
comune conform c`rora, \n vederea scutirii de TVA,
clientul trebuie s` prezinte, la data exigibilit`]ii TVA,
urm`toarele documente: contractul \ncheiat de unitatea
importatoare cu furnizorul din str`in`tate [i copie de pe
declara]ia vamal` de import. Or, sus]ine reclamanta,
påråta nu a prezentat aceste documente, astfel c` s-a cal-
culat TVA \n cot` de 19% la tarifele de transport.
Tribunalul Arbitral re]ine din dispozi]iile legale la
care s-a f`cut referire c` scutirea de TVA se poate acor-
da \n anumite condi]ii a c`ror \ndeplinire påråta nu a
dovedit-o [i, totodat`, pe baz` de documente justifica-
tive pe care påråta nu le-a prezentat reclamantei \n
cadrul litigiului de fa]`. |n consecin]`, Tribunalul Arbi-
tral respinge ap`rarea påråtei privind excluderea taxei pe
85
 Jurispruden]`

valoarea ad`ugat` din calculul major`rilor de \ntårziere.
|n sfår[it, påråta afirm` prin scrisoarea adresat` recla-
mantei la data de 5.04.2004 c` ar fi pl`tit \n plus anu-
mite sume, afirma]ie care nu se ia \n considerare, nefi-
ind dovedit`.
Tribunalul Arbitral constat` c`, \n afar` de obiec]iu-
nile examinate [i care s-au \nvederat a fi ne\ntemeiate,
påråta nu a contestat calculul major`rilor de \ntårziere
prezentat \n detaliu \n borderoul depus.
Fa]` de situa]ia expus`, Tribunalul Arbitral, \n teme-
iul prevederilor contractului dintre p`r]i, la care s-a
f`cut referire, contract care, \n virtutea art. 969 Codul
civil, are putere de lege \ntre p`r]ile contractate [i al dis-
pozi]iilor legale citate, admite ac]iunea [i oblig` påråta
s` pl`teasc` reclamantei major`rile de \ntårziere la plata
tarifelor de transport.

Contract de vånzare-cump`rare
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` – Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate –
Caducitatea arbitrajului – Neformularea notific`rii – Conciliere direct` –
Inaplicabilitatea art. 7201 C pr. civil` \n fa]a instan]ei arbitrale – Contract de vånzare-cump`rare –
Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre cump`r`tor – Neexecutare par]ial`

Este inadmisibil` excep]ia de neconstitu]ionalitate a
unor dispozi]ii din C. pr. civil` referitoare la arbitraj, \n-
trucåt aceste texte legale nu sunt cuprinse \ntr-o lege sau or-
donan]`, pe de o parte, iar p`r]ile au ales, de comun acord,
ca judecata s` se fac` potrivit Regulilor de procedur` arbi-
tral` ale CAB, pe de alt` parte.
|ntrucåt påråta nu a \n]eles s` invoce caducitatea arbitra-
jului pån` la prima zi de \nf`]i[are prin formularea unei notif-
ic`ri adresate celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral, cererea de
constatare a caducit`]ii arbitrajului nu poate fi admis`.
Dispozi]iile art. 7201 C. pr. civil` privind concilierea
direct` nu sunt aplicabile \n fa]a instan]ei arbitrale.
Neexecutarea par]ial` a obliga]iei de plat` a m`rfurilor
livrate confer` reclamantei dreptul de a solicita obligarea
påråtei la plata diferen]ei de pre] neachitat, precum [i la
plata penalit`]ilor de \ntårziere.
„Justi]ia se realizeaz` prin |nalta Curte de Casa]ie [i
Justi]ie [i prin celelalte instan]e judec`tore[ti stabilite de
lege“ [i a solicitat suspendarea judec`]ii cauzei.
Pe fond, påråta a pus concluzii de admitere, \n parte,
a preten]iilor invocate, sus]inånd c` imputa]ia pl`]ii
par]iale s-a f`cut gre[it de c`tre reclamant` solicitånd ca
taxa arbitral` s` fie restråns` propor]ional cu suma ad-
mis`. Prin \ntåmpinare, påråta a sus]inut faptul c` recla-
manta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale [i nu a
livrat marfa \n condi]iile prev`zute de cele dou` con-
tracte. A pretins c` \nscrisul depus de reclamant` din
care rezult` o recunoa[tere par]ial` de c`tre påråt` a da-
toriei reprezint` un fals grosolan. Ulterior, pe parcursul
judec`]ii, påråta [i-a modificat par]ial pozi]ia, \n sensul
c` nu a mai pretins c` livrarea a fost necorespunz`toare,
ci c` nu a primit marfa.

Hot`rårea nr. 197/2005 – Dosar nr. 453/2004 Solu]ia Tribunalului Arbitral

P`r]ile [i obiectul litigiului Cu privire la excep]ia de neconstitu]ionalitate invoca-

Litigiul comercial cu element de extraneitate prive[te
o societate olandez` care a solicitat obligarea påråtei, o
societate comercial` romån`, la plata contravalorii
m`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntårziere \n plat`.
Ap`rarea pârâtei
Påråta a invocat excep]ia de neconstitu]ionalitate a
prevederilor art. 340, 3401, 341, 3411, 342, 343, 3431,
35812 C. proc. civ. fa]` de prevederile art. 128 alin. (1)
din Constitu]ie (\n realitate art. 126), potrivit c`rora
t` de påråt`, Tribunalul Arbitral a re]inut urm`toarele:
P`r]ile au stabilit prin clauza arbitral` din contractele
\ncheiate c` orice litigiu decurgånd din respectivele con-
tracte urmeaz` s` fie solu]ionat de c`tre Curtea de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei [i a Municipiului
Bucure[ti, potrivit Regulilor de arbitrare ale acestei
Cur]i, reguli care au fost emise \n temeiul art. 5 lit. j),
art. 11 [i art. 13 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind
camerele de comer] [i industrie din Romånia [i au fost
aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia
nr. 1 din 30 iunie 2004.

86 Revista Romån` de Arbitraj

 Jurispruden]`
Or, la ultimul termen de judecat`, påråta a invocat
neconstitu]ionalitatea unor dispozi]ii din Codul de proce-
dur` civil` care reglementeaz` arbitrajul (art. 340, art. 3401,
art. 341, art. 3411, art. 342, art. 343 [i art. 35812), texte ce
nu au a se aplica \n litigiul de fa]`, din moment ce p`r]ile
au ales de comun acord ca judecata s` se fac` potrivit
Regulilor de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj
Comercial Interna]ional, aplicåndu-se ca drept material
dreptul romån. |n consecin]`, ar fi incidente prevederile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicat` \n anul
2004, care stabilesc c` excep]ia este inadmisibil` [i va fi
respins` dac` textele atacate nu sunt cuprinse \n lege sau
ordonan]`. Chiar dac` unele reguli ale Cur]ii sunt identice
sau asem`n`toare cu dispozi]iile din Codul de procedur`
civil`, regulile de procedur` alese de p`r]i pentru judecat`
[i care nu pot fi schimbate unilateral de c`tre o singur`
parte, \n spe]` påråtul, nu sunt cuprinse nici \ntr-o lege [i
nici \ntr-o ordonan]`, astfel c` nu este \ndeplinit` cerin]a
prev`zut` de art. 146 lit. d) din Constitu]ie [i de art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Necesitatea ca excep]ia de
neconstitu]ionalitate s` priveasc` legile [i ordonan]ele este
\nscris` [i \n art. 541 alin. (1) din Regulile de procedur`
arbitral` ale acestei Cur]i.
Respingerea excep]iei ca inadmisibil` \n cauza de fa]`
se impune \ns` [i dintr-un alt punct de vedere. Dis-
pozi]iile Legii nr. 47/1992 se completeaz`, potrivit
art. 14, cu regulile procedurii civile.
Or, art. 723 alin. (1) C. proc. civ. prevede c` „drep-
turile procedurale trebuie exercitate cu bun`-credin]` [i
potrivit scopului \n vederea c`ruia au fost recunoscute
de lege“. |n aceste limite, trebuie exercitat [i dreptul de
a invoca excep]ia de neconstitu]ionalitate, \n timp ce \n
litigiul de fa]` se constat` c` påråta a ridicat-o cu rea-
credin]` numai pentru a ob]ine suspendarea judec`]ii [i
a \ntårzia astfel realizarea drepturilor vånz`torului-recla-
mant. Acest comportament de rea-credin]` rezult` f`r`
dubiu din urm`toarele \mprejur`ri: påråta-cump`-
r`toare a fost de acord ca eventualele litigii n`scute din
contractele pe care le-a \ncheiat cu reclamanta-
vånz`toare s` fie solu]ionate pe cale arbitrajului; påråta
[i-a numit arbitrul [i s-a ap`rat prin \ntåmpinare, \n
sensul c` marfa livrat` nu este corespunz`toare, iar pe
parcursul procesului a negat primirea m`rfii; \n
momentul \n care reclamanta a dovedit predarea m`rfii
la termenul din iunie 2005, påråta a invocat o plat`
par]ial` [i a declarat c` restul sumei datorate nu se mai
contest`; la urm`torul termen, \n condi]iile \n care
reclamanta [i-a restråns preten]iile din cap`tul principal
[i a recalculat penalit`]ile, påråta a invocat excep]ia de
neconstitu]ionalitate [i a solicitat suspendarea judec`]ii.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Rezult` cu eviden]` c` excep]ia a fost ridicat` numai
pentru a \mpiedica pronun]area hot`rårii. Or, scopul le-
gii atunci cånd a reglementat excep]ia de neconstitu-
]ionalitate a fost acela de a permite Cur]ii Constitu]io-
nale s` verifice dac` o lege sau ordonan]` ori dispozi]iile
din acestea [i care are leg`tur` cu solu]ionarea cauzei
este sau nu neconstitu]ional`, iar nu de a constitui un
mijloc legal de tergiversare a solu]ion`rii cauzei [i de
\mpiedicare a adversarului s`-[i realizeze drepturile pe
care le are.
|n sfår[it, este de observat c` dup` ce art. 126
alin. (1) din Constitu]ie stabile[te c` justi]ia se \nf`ptu-
ie[te de c`tre instan]ele judec`tore[ti, text care, \n con-
cep]ia påråtei, ar fi \nc`lcat prin solu]ionarea de c`tre
arbitraj a litigiilor comerciale chiar legea fundamental`,
d` valoare constitu]ional` arbitrajului [i deci recunoa[te
posibilitatea solu]ion`rii unor litigii pe calea arbitraju-
lui, din moment ce \n art. 146 lit. d) prevede c` excep]ia
de neconstitu]ionalitate poate fi ridicat` \n fa]a instan-
]elor judec`tore[ti sau de arbitraj comercial, desigur da-
c` ea prive[te legile [i ordonan]ele, ceea ce, dup` cum
s-a ar`tat, nu este cazul \n litigiul de fa]`.
Deoarece excep]ia a fost invocat` [i respins` ca inad-
misibil` la termenul la care au avut loc [i dezbaterile
asupra fondului, solu]ia urmeaz` a fi \nscris` \n dispo-
zitivul prezentei sentin]e.
Dup` respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate,
reprezentantul påråtei a solicitat s` se constate caduci-
tatea arbitrajului, \n temeiul art. 353 alin. (6) C. proc.
civ. {i aceast` cerere a fost respins` dup` deliberare, pen-
tru motivele ce se vor ar`ta.
Cererea de constatare a caducit`]ii arbitrajului,
depus` de påråt` dup` respingerea ca inadmisibil` a
excep]iei de neconstitu]ionalitate [i \nainte de a se pune
concluzii pe fond, a fost respins` pentru urm`toarele
motive. Påråta a invocat faptul c`, din noiembrie 2004,
data sesiz`rii Cur]ii de Arbitraj [i pån` \n prezent au tre-
cut peste 5 luni, fapt care face ca arbitrajul s` fie caduc,
\ntemeindu-se pe art. 353 alin. (6) C. proc. civ. (\n rea-
litate art. 3533). Dup` cum s-a ar`tat \ns`, p`r]ile au
convenit prin conven]ia arbitral` ca eventualele litigii ce
ar rezulta din cele dou` contracte s` fie solu]ionate dup`
Regulile de procedur` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial
Interna]ional, astfel c` textul aplicabil este art. 33 din
aceste Reguli, text care cuprinde dispozi]ii asem`n`toare
cu cele ale art. 3533 C. proc. civ. Este adev`rat c`
art. 33 alin. (1) stabile[te c`, dac` p`r]ile nu au convenit
altfel, tribunalul arbitral trebuie s` pronun]e hot`rårea
\n termen de cel mult cinci luni de la data constituirii
sale, dar \n alin. (6) se precizeaz` c` trecerea termenului
87
 Jurispruden]`
nu poate s` constituie un motiv de caducitate a arbitra-
jului, \n afar` de cazul cånd una din p`r]i a notificat
celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral pån` la prima zi de
\nf`]i[are c` \n]elege s` invoce caducitatea. Cum påråta
nu a f`cut o astfel de notificare \n condi]iile prev`zute
de text, cererea sa de constatare a caducit`]ii arbitrajului
nu putea fi admis`.
Påråta, prin \ntåmpinare, a invocat [i excep]ia de
prematuritate a cererii. Excep]ia de prematuritate a
cererii a fost respins` prin \ncheierea Tribunalului, re-
]inåndu-se c` prevederile art. 7201 C. proc. civ. privind
concilierea direct` nu sunt aplicabile \n fa]a arbitrajului,
iar reclamanta a \ncercat, potrivit pct. 10.1 din cele
dou` contracte, o rezolvare amiabil`, dar påråta nu a
r`spuns la notific`ri.
Apreciind c` dosarul este \n stare de judecat`,
Tribunalul a dezb`tut litigiul pe fond.
Privind fondul litigiului, Tribunalul arbitral a re]inut
urm`toarele: p`r]ile din acest litigiu au \ncheiat dou`
contracte de vånzare prin care reclamanta se oblig` s`
vånd` påråtei produsul contractat. |n ambele contracte,
se stabilea c` plata va fi prin incaso documentar –
DPVE (dispozi]ie de plat` valutar` extern`) astfel: 30%
din valoarea m`rfii la 90 de zile de la efectuarea for-
malit`]ilor vamale [i eliberarea m`rfii, iar restul de 70%
la 210 zile de la aceea[i dat`. S-a stipulat r`spunderea
cump`r`torului fa]` de vånz`tor pentru neplata pre]ului
[i faptul c` datoreaz` penalit`]i de 7% pe an din va-
loarea neachitat` \n USD, \ncepånd cu a doua zi de la
data scaden]ei.
Prin cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat obli-
garea påråtei la plata pre]ului [i a penalit`]ilor pentru
\ntårziere la plata pre]ului, pretinzånd c` de[i a livrat
påråtei marfa contactat`, aceasta nu a pl`tit-o [i nici nu
a r`spuns la notific`rile prin care a \ncercat solu]ionarea
amiabil` a conflictului. |n dovedirea ac]iunii, reclaman-
ta a depus la dosar, \n afara contractelor \ncheiate, fac-
turile, scrisorile de transport interna]ional rutier
(CMR), liste de ambalare, certificate de analiz`, de cali-
tate, de origine [i de conformitate, avize de import,
licen]e de import [i informare de livrare.
88
Reclamanta a mai depus CMR-ul cu semn`tura [i
[tampila societ`]ii påråte, declara]ia vamal`, \n care på-
råta este men]ionat` ca destinatar [i calculul penali-
t`]ilor conform contractului, dar majorate pentru inter-
valul de la introducerea cererii [i pån` la pronun]are.
|n raport cu actele depuse de reclamant`, påråta a
prezentat un \nscris din care rezulta c` a pl`tit o parte
din suma solicitat` de reclamant` prin ac]iune [i a
declarat c` restul sumei datorate nu se mai contest`. A[a
fiind, Tribunalul Arbitral constat` c` pe parcursul pro-
cesului societatea påråt` a avut un comportament con-
trar principiului bunei-credin]e [i al loialit`]ii comer-
ciale, precum [i principiul cooper`rii p`r]ilor contrac-
tante, principii esen]iale \n cadrul rela]iilor comerciale
interna]ionale.
Pe baza \nscrisului depus de påråt`, reclamanta [i-a
precizat din nou obiectul cererii, solicitånd obligarea
acesteia la plata restului de pre] [i penalit`]i.
Analizånd \ntregul material probator administrat \n
cauz`, Tribunalul arbitral constat` c` reclamanta [i-a
\ndeplinit obliga]iile contractuale [i a livrat produsele
convenite, \n timp ce påråta nu a pl`tit pre]ul convenit
decåt par]ial, astfel c` ea datoreaz` restul de pre] [i
penalit`]ile corespunz`toare, stabilite \n mod expres \n
contractele \ncheiate de c`tre cele dou` p`r]i din litigiu.
Afirma]ia påråtei, \n sensul c` la calculul penalit`]ilor
reclamanta a f`cut gre[it imputa]ia pl`]ii par]iale la
calculul penalit`]ilor, nu poate fi re]inut` din moment
ce nu s-a precizat \n ce const` gre[eala [i nu s-a prezen-
tat un alt mod de calcul.
Avånd \n vedere considerentele precedente [i ]inånd
seama de prevederile art. 969 alin. (1) Cod civil, potri-
vit c`rora „conven]iile legal f`cute au putere de lege
\ntre p`r]ile contractante“, de dispozi]iile art. 1066,
art. 1069, art. 1073 [i urm., art. 1361 [i art. 1363 din
Codul civil, precum [i de cele ale art. 46 Cod co-
mercial, ac]iunea reclamantei a fost admis` \n parte, ast-
fel cum a fost precizat`, iar påråta obligat` la plata dife-
ren]ei de pre] neachitat [i a penalit`]ilor de \ntårziere.
Revista Romån` de Arbitraj
 Jurispruden]`
Contract de vânzare-cump`rare
R`spundere solidar` – Penalit`]i – Neprecizarea cuantumului sumelor datorate cu titlu de penalit`]i –
Contract de comision – Inexisten]a conven]iei „Star del credere“
Este \ntemeiat` preten]ia reclamantei de a solicita
obligarea påråtei-cump`r`toare [i a reprezentantului legal
al acesteia la plata, \n solidar, a sumei de bani datorate,
dac` exist` clauz` contractual` expres` \n acest sens.
Cap`tul de cerere cu privire la plata penalit`]ilor \n
continuare, pån` la plata efectiv` a pre]ului, nu se poate
examina, \ntrucåt la data pronun]`rii hot`rårii arbitrale
acestea nu pot fi cuantificate [i, deci, nu poate fi calculat`
[i pl`tit` taxa arbitral` aferent`.
Comisionarul nu este r`spunz`tor pentru neexecutarea
obliga]iei de plat` de c`tre cump`r`tor, atåta timp cåt nu
s-a \ncheiat „conven]ia contrar`“ la care se refer` art. 412
alin. (1) C. com., a[a-numita conven]ie „star del credere“,
prin care comisionarul se oblig` personal, fa]` de comitent,
pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultånd din contractul
principal.
Hot`rårea nr. 206/2004 – Dosar nr. 29/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului
Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbi-
traj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei, reclamanta, o societa-
te comercial` romån`, a cerut ca pårå]ii, dou` societ`]i
comerciale romåne [i o persoan` fizic` romån`, s` fie
obliga]i, \n solidar, s`-i pl`teasc`, \n echivalent lei la
cursul oficial USD/leu din ziua pl`]ii, pre]ul m`rfii
livrate [i penalit`]i de \ntårziere \n plata pre]ului.
Ap`rarea pârâtei
Påråta 1, chemat` \n judecat` \n calitate de cump`-
r`tor, nu a depus \ntåmpinare, \ns` \n concluziile orale
a ar`tat c` din cauza condi]iilor climaterice nefavorabi-
le care au afectat agricultura nu a fost \n m`sur` s` res-
pecte termenele de plat` a debitului pe care l-a recu-
noscut ca datorat [i solicit` o nou` ree[alonare. Påråta 2,
persoan` juridic`, a prezentat ap`r`rile, formulånd \n-
tåmpinare, [i a cerut respingerea preten]iilor fa]` de ea.
Påråtul 3, persoan` fizic`, reprezentantul legal al på-
råtei 1, nu a depus \ntåmpinare [i nici nu s-a prezent \n
litigiu, de[i a fost legal citat.
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Solu]ia Tribunalului Arbitral
Tribunalul arbitral a re]inut din cuprinsul lucr`rilor
[i al actelor aflate la dosar cele ce urmeaz`:
|ntre reclamant`, \n calitate de vånz`tor, [i påråta 1,
\n calitate de cump`r`tor, s-au \ncheiat, prin intermedi-
arul påråtei 2 dou` contracte de vånzare-cump`rare cu
plata \n rate, avånd ca obiect vånzarea-cump`rarea de
semin]e agricole (contractul nr. 300/2002).
Reclamanta a livrat cantit`]ile contractate, iar pentru
\ncasarea pre]ului a emis facturi pe care påråta 1 nu
le-a onorat la plat` nici la termenele contractuale, nici la
termenele ree[alonate prin addendumurile \ncheiate \n
acest scop. |n ultimul addendum, påråta 1 a recunoscut
datoria [i s-a obligat s` o pl`teasc` pån` la finele lunii
octombrie 2003, angajament pe care nu l-a respectat.
Se mai constat` c` reprezentantul legal al cump`r`-
torului, påråta 3, s-a obligat s` garanteze [i s` r`spund`
\n solidar cu acesta, respectiv cu påråta 1, pentru neexe-
cutarea obliga]iilor asumate, conform art. 1652 din
Codul civil [i art. 42 din Codul comercial. |n con-
secin]`, \n temeiul acestor prevederi, påråtul persoan`
fizic`, care a semnat cele dou` contracte [i cele dou`
addendumuri \n numele påråtei 1, urmeaz` a r`spunde
\n solidar cu aceasta pentru datoria nepl`tit`.
I. Avånd \n vedere situa]ia expus` mai \nainte [i sta-
bilit` pe baza probelor administrate, necomb`tut` de
pårå]i prin dovezi, precum [i prevederile contractelor,
inclusiv addendumurile care, \n virtutea art. 969 Cod
civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`zånd
[i dispozi]iile art. 1361 Cod civil potrivit c`rora „prin-
cipala obliga]ie a cump`r`torului este de a pl`ti pre]ul la
ziua [i la locul determinat prin contract“, Tribunalul
Arbitral a admis cap`tul 1 al ac]iunii referitor la pre]ul
m`rfii [i a obligat påråta 1 [i pe påråtul persoan` fizic`
s` pl`teasc` \n solidar reclamantei, \n echivalent lei la
cursul de schimb valutar al B`ncii Na]ionale a Romåniei
din ziua pl`]ii, suma datorat` cu titlu de pre] marf`.
II. Totodat`, \n temeiul art. 5 alineatul ultim din cele
dou` contracte, potrivit c`ruia „dup` data-limit` de
plat` se percep penalit`]i de 0,2% pentru fiecare zi de
\ntårziere“, Tribunalul Arbitral a admis [i al II-lea cap`t
de cerere [i a obligat pe cei doi pårå]i s` pl`teasc`, \n so-
89
 Jurispruden]`
lidar, reclamantei, \n echivalent lei la cursul de schimb
valutar al B`ncii Na]ionale a Romåniei din ziua pl`]ii, o
sum` de bani reprezentånd penalit`]i de \ntårziere \n
plata pre]ului calculat pån` la data de 20.01.2004 inclu-
siv.
Referitor la solicitarea oral` a påråtei 1 privind o
nou` e[alonare a debitului, Tribunalul Arbitral, \n
temeiul art. 44 Cod com. care interzice acordarea de
c`tre judec`tor a unui termen de gra]ie \n obliga]iile
comerciale, respinge cererea påråtei.
Cåt prive[te cererea de plat` de penalit`]i de \ntår-
ziere, \n continuare pån` la plata efectiv` a pre]ului,
urmeaz` ca, \n temeiul art. 48 alin. (7) din RPA-CAB,
s` nu i se dea curs, avånd \n vedere c`, la data pronun-
]`rii prezentei hot`råri, ele nu pot fi cuantificate [i, deci,
nu poate fi calculat` [i pl`tit` taxa arbitral` aferent`.
Cu privire la preten]iile formulate fa]` de påråta 2,
Tribunalul Arbitral are \n vedere c` \ntre aceast` socie-
tate, \n calitate de „comisionar“, [i reclamant`, \n cali-
tate de „comitent“, s-a \ncheiat „contractul de comi-
sion“, avånd ca obiect \ncredin]area de m`rfuri (semin]e
certificate) apar]inånd „comitentului“ spre a fi v`muite
de „comisionar“ la pre]urile specificate \n anexa 1 la
contract. Pentru serviciile prestate, „comitentul“ va pl`ti
„comisionarului“, pe baz` de facturi, comisionul
prev`zut \n anexa 1 la contract.
Reclamanta sus]ine c` påråta 2 trebuie s` r`spund`
\n solidar cu celelalte dou` påråte, \ntrucåt a semnat,
al`turi de vånz`tor, \n calitate de comisionar, contractele
de vånzare-cump`rare [i [i-a asumat obliga]ia de plat`
prin addendumul la cele dou` contracte. Asumarea
r`spunderii de c`tre påråta 2 rezult` [i din contractul de
comision potrivit c`ruia „valoarea m`rfurilor va fi achi-
tat` comitentului \n termen de 5 zile de la data vånz`rii
pentru m`rfurile contractate cu plata \n rate“, iar „\n
cazul nepl`]ii la termen, se vor aplica penalit`]ile
legale“.
La råndul s`u, påråta 2 sus]ine c` [i-a \ndeplinit toate
obliga]iile asumate prin contractul de comision, \n sen-
sul c` a f`cut toate demersurile pentru a recupera de-
bitele nu numai de la påråta 1, ci [i de la ceilal]i debi-
tori ai reclamantei, dar a \ntåmpinat mari greut`]i din
cauza secetei prelungite din anii 2001, 2002 [i 2003
care a afectat teritoriul Romåniei, secet` ce a dus la
compromiterea culturilor [i, prin consecin]`, la dificul-
t`]i de plat` din partea produc`torilor, fapt care a deter-
90
minat pe reclamant` s` acorde ree[alon`ri de debite.
Examinånd sus]inerile p`r]ilor, Tribunalul Arbitral
observ`, \n prealabil, c` cele dou` contracte de vånzare-
cump`rare nu s-au \ncheiat de comisionar \n nume pro-
priu [i pe seama comitentului, adic` \n modalitatea spe-
cific` unui contract de comision, ci s-au \ncheiat [i s-au
semnat de reclamant`, \n calitate de vånz`tor, „prin
comisionar“ påråta 2, precum [i de cump`r`torul pårå-
ta 1. }inånd seama c` p`r]ile au \n]eles s` \ncheie un
contract de comision, fie chiar \ntr-o form` atipic`,
Tribunalul Arbitral va examina \ndeplinirea obliga]iilor
p`r]ilor contractante \n lumina acestui contract [i a
celor dou` contracte de vånzare-cump`rare.
Potrivit celor dou` contracte de vånzare-cump`rare,
plata pre]ului revenea cump`r`torului. Prin nici o
clauz` a acestor contracte [i prin nici o clauz` a con-
tractului de comision, påråta 2 nu s-a obligat s` garan-
teze sau s` pl`teasc` debitul. Clauza din contractul de
comision prin care comisionarul se oblig` s` achite va-
loarea m`rfurilor \n termen de 5 zile de la data vånz`rii
(art. 2.10) trebuie \n]eleas`, \n sensul c` pre]ul se achit`
de cump`r`tor [i se remite vånz`torului prin interme-
diul comisionarului. Acest \n]eles este conform art. 412
alin. (1) din Codul comercial potrivit c`ruia comisio-
narul nu este r`spunz`tor pentru \ndeplinirea
obliga]iilor luate de c`tre persoanele cu care a contrac-
tat, afar` de conven]ie contrar`.
Atunci cånd \n contractul de comision s-a stipulat c`
påråta 2 „va garanta executarea contractului cu \ntreaga
sa avere“ (art. 2.13), p`r]ile au \n]eles c` garan]ia pri-
ve[te obliga]iile comisionarului derivate din contractul
de comision, precum remiterea pre]ului \ncasat de cum-
p`r`tor, iar nicidecum garantarea execut`rii obliga]iilor
acestuia.
Pentru asumarea de c`tre comisionar a unei atare
obliga]ii, era necesar` „conven]ia contrar`“ la care se re-
fer` art. 412 alin. (1), a[a-numita conven]ie „star del
credere“, prin care comisionarul se oblig` personal, fa]`
de comitent, pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultånd
din contractul principal. |n aceast` situa]ie, comisio-
narul are dreptul la o „proviziune special`“ care se sta-
bile[te de p`r]i prin conven]ia lor (art. 412 alin. (2) [i
(3) Cod comercial). Nu s-a \nvederat \n litigiu c` \ntre
p`r]i ar fi intervenit o atare conven]ie [i, \n consecin]`,
Tribunalul Arbitral respinge ca ne\ntemeiat` ac]iunea
fa]` de påråt`.
Revista Romån` de Arbitraj
 Varia
Arbitrajul comercial [i ordinea public`
\n dreptul interna]ional privat
1. La data de 9 iunie 2006, s-au desf`[urat la sediul
Camerei de Comer] [i Industrie a Romåniei lucr`rile
conferin]ei interna]ionale „Arbitrajul comercial [i
ordinea public` \n dreptul interna]ional privat“.
|n cuvåntul de deschidere apar]inånd domnului pro-
fesor dr. Adrian Severin, vicepre[edintele Cur]ii de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei, s-a subliniat impor-
tan]a unui concept esen]ialmente teoretic [i derutant de
generalizator.
Participan]ii la aceast` conferin]` interna]ional` –
arbitri, avoca]i, exper]i \n domeniul arbitrajului comer-
cial – au demonstrat prin intermediul lucr`rilor prezen-
tate c` ordinea public` de drept interna]ional privat
[i-a pierdut proasta reputa]ie de no]iune seac`, lipsit` de
orice relevan]` practic`. Jurispruden]a arbitral` romån`,
str`in`, precum [i metoda comparativ` au reprezentat
principalele instrumente utilizate \n acest demers de
pulverizare a dogmatismului specific unei probleme
generale de drept interna]ional privat.
Ordinea public` de drept intern, ordinea public` de
drept interna]ional privat, ordinea public` transna-
]ional` nu reprezint` un singur concept \n variate forme
de manifestare, ci concepte diferite a c`ror aplicare \n
sfera arbitrajului comercial este invocat` de instan]ele
arbitrale, pe de o parte, de avoca]ii p`r]ilor litigante, pe
de alt` parte, din perspective diferite. |n cadrul dezba-
terilor izvoråte din necesitatea formul`rii unei defini]ii
rezonabile a acestui concept, nu s-a putut face abstrac]ie
de lex mercatoria, sistem de drept ana]ional, ale c`rui
caracteristici constituie subiectul unor dispute inter-
minabile [i seduc`toare totodat`.
2. Lucr`rile prezentate la aceast` conferin]` inter-
na]ional` au fost urm`toarele:
Ordinea public` de drept interna]ional privat \n prac-
tica arbitral` – autor: prof. dr. Victor Babiuc, pre[edin-
tele Cur]ii de Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i
Industrie a Romåniei;
Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul in-
terna]ional privat \n Slovenia – autor: prof. univ.
dr. Krešo Puharič, pre[edintele Cur]ii Permanente de
Arbitraj de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Sloveniei;
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Ordinea public` [i controlul judec`toresc al hot`rårilor
arbitrale – autor: prof. dr. Marin Voicu, arbitru la
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`
Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;
Ordinea public` de drept interna]ional privat [i c`ile
de reformare a hot`rårii arbitrale – autor: conf. dr. Ioan
Schiau, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna-
]ional de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Romåniei;
Executarea sentin]elor arbitrale [i ordinea public` –
autor: conf. univ. dr. Olimpiu Crauciuc, arbitru la
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång`
Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;
Recunoa[terea [i executarea silit` a sentin]elor arbitrale
str`ine – recunoa[terea [i executarea hot`rårilor str`ine pe
teritoriul Romåniei, scurt` analiz` comparativ` – autor:
dr. Radu-Bogdan Bobei, arbitru la Curtea de Arbitraj
Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer]
[i Industrie a Romåniei;
Analiz` comparativ` \ntre ordinea public` de drept
interna]ional privat [i ordinea public` de drept intern –
autor: lector univ. dr. Bazil Oglind`, arbitru la Curtea
de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera
de Comer] [i Industrie a Romåniei;
Jurispruden]a arbitral` [i ordinea public` – autor:
prof. univ. dr. Stanciu C`rpenaru, arbitru la Curtea de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei;
Considera]ii privind ap`rarea drepturilor de proprie-
tate industrial` \n lumina implement`rii \n Romånia a
Directivei europene 2004/48/CE – autor: conf. univ. dr.
Lucian Mihai, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial
Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i In-
dustrie a Romåniei;
Contradic]ia dintre tendin]ele moderne \n domeniul
arbitr`rii litigiilor comerciale dintre anumite structuri
administrative [i societ`]i comerciale [i unele reglement`ri
recente din legisla]ia romån` \n materie – autor: dr.
{erban Beligr`deanu, arbitru la Curtea de Arbitraj
Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer]
[i Industrie a Romåniei;
Considera]ii asupra rela]iei dintre arbitraj [i dreptul
european – autor: Roxana Munteanu, arbitru la Curtea
de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera
91
 Varia
de Comer] [i Industrie a Romåniei;
Cåteva aspecte controversate privind ordinea public` \n
arbitrajele interna]ionale – autor: prof. univ. dr. Drago[-
Alexandru Sitaru, arbitru la Curtea de Arbitraj Co-
mercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i
Industrie a Romåniei;
Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat, arbi-
trajul [i dreptul penal, interferen]e – autor: prof. dr. Gri-
gore Florescu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial
Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i
Industrie a Romåniei,
Dreptul la un proces echitabil \n arbitrajul comercial
interna]ional – autori: dr. Victor T`n`sescu, drd. Cren-
gu]a Ioana Leaua, arbitri la Curtea de Arbitraj Comer-
cial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer] [i
Industrie a Romåniei;
Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat \n mo-
delul de arbitraj comercial O.H.A.D.A. (Organiza]ia de
armonizare a Dreptului African al Afacerilor) – autor:
prof. univ. dr. Bråndu[a {tef`nescu, arbitru la Curtea de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei;
Imunitatea de jurisdic]ie [i arbitrajul comercial –
autor: dr. Dumitru Ivanciu, arbitru la Curtea de Arbitraj
Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de Comer]
[i Industrie a Romåniei;
Func]ionarea ordinii publice de drept interna]ional
privat \n arbitrajul interna]ional – autor: lector univ.
drd. Daniel Mihai {andru, Universitatea „Dimitrie
Cantemir“, Facultatea de Drept;
Confiden]ialitatea informa]iilor relative \n arbitrajul
comercial – autor: prof. univ. dr. Smaranda Angheni, ar-
92
bitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de
pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei;
Noi tendin]e \n arbitrajul comercial cu privire la
ordinea public` – autor: lector univ. dr. Ion Dragne.
3. Relativitatea ordinii publice de drept interna]ional
privat a fost abordat` atåt din perspectiva conflictului de
legi \n timp, cåt [i din perspectiva conflictului de legi \n
spa]iu [i timp. Determinarea legii aplicabile fondului
litigiului interna]ional \n temeiul principiului lex vo-
luntatis echivaleaz` cu aplicarea obligatorie a acesteia?
Ordinea public` de drept interna]ional privat constitu-
ie un impediment dirimant \n demersul de recunoa[tere
[i \ncuviin]are a execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale
str`ine pe teritoriul Romåniei? Acestea sunt doar cåteva
dintre \ntreb`rile ce i-au preocupat pe participan]ii la
aceast` conferin]` interna]ional`. Lipsa unui r`spuns
atotcuprinz`tor la \ntrebarea „Ce este ordinea public`
de drept interna]ional privat?“ nu trebuie privit` ca o
fatalitate, ci ca un pretext de discu]ie al unor viitoare
conferin]e interna]ionale organizate de Curtea de
Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lång` Camera de
Comer] [i Industrie a Romåniei.
dr. Radu-Bogdan Bobei
Arbitru
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
de pe lång` Camera de Comer] [i Industrie a
Romåniei
Revista Romån` de Arbitraj
 Varia
Lista camerelor de comer] [i industrie
care organizeaz` [i administreaz`
arbitrajul comercial prin organisme proprii de arbitraj
– Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj –
Camera de Comer] [i Industrie a Romåniei – Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional
Adresa: Bulevardul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucure[ti;
Website: http://arbitration.ccir.ro
E-mail: arbitration@ccir.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Arad –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Clo[ca nr. 5, Arad;
Website: http://www.ccia-arad.ro
E-mail: ccia@ccia-arad.ro
Camera de Comer] [i Industrie Arge[ – Comisia de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Pia]a General Vasile Milea nr. 1, Pite[ti;
Website: http://www.cciarges.ro
E-mail: ccia@geostar.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Bac`u –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Libert`]ii nr. 1, Bac`u;
Website: http://www.cciabc.ro
E-mail: camerabc@cciabc.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Br`ila –
Curtea de Arbitraj Comercial;
Adresa: Aleea Pensionatului nr. 3, Br`ila;
Website: http://www.cciabr.ro
E-mail: cciabr@brx.ssibr.ro
Camera de Comer] [i Industrie Bra[ov – Curtea de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada M. Kog`lniceanu nr. 18-20, Bra[ov;
Website: http://www.ccibv.ro
E-mail: simona@ccibv.ro
Camera de Comer] [i Industrie Buz`u – Comisia de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Bulevardul Unirii, Bl. 10BCD, parter,
Buz`u;
E-mail: cci@buz`u.ro
Nr. 1/Ianuarie–Martie 2007
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`
C`l`ra[i – Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Progresului, Bl. BBB, Et. 3, C`l`ra[i;
E-mail: cciacl@satline.ro
Camera de Comer] [i Industrie Cluj – Curtea de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Horea nr. 3, Cluj-Napoca;
Website: http://www.ccicj.ro
E-mail: office@ccicj.ro
Camera de Comer], Industrie, Naviga]ie, Agricul-
tur` Constan]a – Curtea de Arbitraj Comercial [i
Maritim;
Adresa: Strada I.N. Ni]escu nr. 6, Constan]a;
Website: http://www.ccina.ro
E-mail: office@ccina.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Dåm-
bovi]a – Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Calea Cåmpulung nr. 6A, Tårgovi[te;
E-mail: cciadb@clicknet.ro
Camera de Comer] [i Industrie „OLTENIA“ Dolj –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Brestei nr. 21, Craiova;
Website: http://www.ccidj.ro
E-mail: ccidj@ccidj.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Gala]i –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Mihai Bravu nr. 46, Gala]i;
E-mail: ccia@galati.astral.ro
93
 Varia
Camera de Comer] [i Industrie Hunedoara –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada 1 Decembrie nr. 23, Deva;
Website: http://www.ccihd.recep.ro
E-mail: ccihd@mail.recep.ro
Camera de Comer] [i Industrie Ia[i – Curtea de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Bulevardul Carol I nr. 27, Dealul Copou,
Ia[i;
Website: http://www.cciasi.ro
E-mail: cciasi@cciasi.ro
Camera de Comer] [i Industrie Maramure[ –
Curtea de Arbitraj Comercial;
Adresa: Bulevardul Unirii nr. 16, Baia Mare;
Website: http://www.ccimm.ro
E-mail: cci_mm@ccimm.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`
Mehedin]i – Curtea de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Smårdan nr. 29, Drobeta-Turnu-
Severin;
Website: http://www.cciamh.ro
E-mail: secretariat@cciamh.severin.rdsnet.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Mure[ –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Prim`riei nr. 1, Tårgu Mure[;
Website: http://www.cciams.ro
E-mail: office@cciams.ro
Camera de Comer] [i Industrie Neam] – Comisia de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Bulevardul Decebal nr. 33, Corp A, Piatra-
Neam];
Website: http://www.ccint.ro
E-mail: secretariat@ccint.ro
94
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Olt –
Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 49, Slatina;
E-mail: cciaolt@slatina.ro
Camera de Comer] [i Industrie Prahova – Comisia
de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Cuza Vod` nr. 8, Ploie[ti;
Website: http://www.cciph.ro
E-mail: office@cciph.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Satu-
Mare – Comisia de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Decebal nr. 4, Satu-Mare;
Website: http://www.cciasm.ro
E-mail: cci@cciasm.ro
Camera de Comer] [i Industrie S`laj – Comisia de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Corneliu Coposu nr. 3, Zal`u;
Website: http://www.ccisalaj.ro
E-mail: ccisalaj@ccisalaj.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Sibiu –
Curtea de Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Telefoanelor nr. 1, Sibiu;
Website: http://www.cciasb.ro
E-mail: cciasb@cciasb.ro
Camera de Comer] [i Industrie Suceava – Curtea de
Arbitraj Comercial;
Adresa: Strada Universit`]ii nr. 15-17;
Website: http://www.ccisv.ro
E-mail: cci@ccisv.ro
Camera de Comer], Industrie [i Agricultur`
Timi[oara – Curtea de Arbitraj Comercial;
Adresa: Pia]a Victoriei nr. 3, Timi[oara;
Website: http://www.cciat.ro
E-mail: cciat@cciat.ro
Revista Romån` de Arbitraj
 |N ACEST NUM+R DIN NUM+RUL VIITOR

I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

✓ Starea actual= a arbitrajului comercial \n ✓ Starea actual= a arbitrajului comercial \n

România – prof. univ. dr. Victor Babiuc
✓ Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n
dreptul interna]ional privat din Slovenia –
prof. univ. dr. Kres̆o Puharic̆
✓ Considera]ii introductive cu privire la drep-
tul la un proces echitabil [i arbitrajul co-
mercial interna]ional – dr. Victor T=n=sescu,
drd. Crengu]a Ioana Leaua
✓ Raporturile juridice \n arbitrajul comercial –
conf. univ. dr. Ioan Sab=u-Pop
✓ Metode moderne alternative de solu]ionare
a litigiilor comerciale – asist. univ. drd.
Cristina Florescu
✓ Legitimarea voca]iei statului [i a autorit=-
]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbi-
tral= – lector univ. drd. Daniel Mihai {andru
II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+
România (II) – prof. univ. dr. Victor Babiuc
✓ Aspecte ale practicii Cur]ii de Arbitraj Comercial
Interna]ional de pe lâng= Camera de Comer]
[i Industrie a României \n materie de com-
peten]= – prof. univ. dr. Adrian Severin,
dr. Radu-Bogdan Bobei
✓ Taxele [i cheltuielile arbitrale – Maria Veriotti,
Mihaela Cozmanciuc
✓ Interferen]e \ntre dreptul penal [i arbitrajul
comercial – prof. univ. dr. Grigore Florescu,
asistent univ. drd. Cristina Florescu
II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+
✓ Competen]=
✓ Contract de comision
✓ Contract de publicitate
✓ Contract de vânzare-cump=rare

✓ Cesiune de crean]= III VARIA

✓ Compensare ✓ Recenzii
✓ Daune-interese
✓ Legea aplicabil=
✓ Penalit=]i
✓ Contract de arend=
✓ Contract de comision
✓ Contract de depozit
✓ Contract de leasing
✓ Contract de loca]iune
✓ Contract de management
✓ Contract de prest=ri servicii
✓ Contract de prest=ri servicii de publicitate
✓ Contract de prest=ri servicii de transport
✓ Contract de vânzare-cump=rare

III VARIA
✓ Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n
dreptul interna]ional privat
✓ Lista camerelor de comer] [i industrie care
organizeaz= [i administreaz= arbitrajul co-
mercial prin organisme proprii de arbitraj –
Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj