MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

G eografie
Probleme fundamentale
ale lumii contemporane

Manual pentru clasa a XI-a

Octavian Mândruþ

C ORINT
educaţional
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4446 din 19.06.2006, `n urma
evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este
realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii
nr. 3252 din 13.02.2006.

Date despre autori:

OCTAVIAN MÂNDRUÞ, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea
de Vest „Vasile Goldi[” din Arad, autor de manuale [colare (pentru clasele IV-XII) ap\rute la Editura
Corint, atlase, culegeri de sinteze [i teste, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodologi-
ce, caiete de activitate independent\, cursuri universitare. Dintre lucr\rile recente (2013) amintim:
România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar, ap\rute la Editura
Corint, Geografia Uniunii Europene, Geografie economic\ general\, Geografia mediului (în colaborare),
România – geografie regional\, Elemente de epistemologie a geografiei, Editura „Vasile Goldi[”
University Press, 2012–2013.

Referen]i:
Prof. univ. dr. Gh. M\h\ra, Universitatea din Oradea
Prof. gr. I, dr. Adrian Nedelcu, Inspectoratul {colar Judeþean Prahova

Redactor: Geanina Radu

Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol
Coperta: Valeria Moldovan
Cartografie: Petru]a {erban

Editura CORINT
Redac]ia [i administra]ia:
Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[ti
Tel./Fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99
Difuzarea:
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureºti, cod poºtal 060012
Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33
Mobil: 0748.808.083, 0758.225.443
Fax: 021.310.15.30, 021.319.88.66
E mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MÂNDRUÞ, OCTAVIAN
Geografie: probleme fundamentale ale lumii contemporane:
manual pentru clasa a XI-a / Octavian Mândru]. –
Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-8609-43-0
913(100)(075.35)

ISBN: 978-606-8609-43-0
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Tiparul executat la:

 GEOGRAFIE
Probleme fundamentale
ale lumii contemporane

CUPRINS ~n urma parcurgerii, `n clasa a XI-a, a tematicii

I. Mediul `nconjur\tor –
acestei discipline [colare, ve]i avea posibilitatea s\:
problem\ fundamental\  utiliza]i adecvat terminologia presupus\ de
a lumii contemporane
aceast\ tematic\;
II. Regionalizarea [i  raporta]i elementele semnificative din societate,
globalizarea lumii
contemporane
[tiin]\ [i tehnologie la problematica mediului
`nconjur\tor;
III. Popula]ia, resursele
 rela]iona]i elementele din realitatea `nconjur\toare
naturale [i dezvoltarea
lumii contemporane (natur\ [i societate) cu reprezentarea lor spa]ial\.
IV. Sistemul economic [i De asemenea, sper\m s\ v\ dezvolta]i o atitudine
sistemul geopolitic potrivit\ fa]\ de educa]ie, cunoa[tere, cultur\,
V. Elemente de geografie civiliza]ie [i pentru ocrotirea mediului nostru de
social\ [i cultural\ via]\.

3
 SUMAR

CAPITOLUL I. MEDIUL ~NCONJUR|TOR – PROBLEM|

FUNDAMENTAL| A LUMII CONTEMPORANE
1. Mediul `nconjur\tor – aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
2. Modific\ri recente ale mediului terestru* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
3. Factorii geoecologici – aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
4. Geosistemul, ecosistemul [i peisajul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
5. Factorii geoecologici – caracteristici [i func]ionalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
6. Tipuri de medii geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
7. Mediile zonei temperate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
8. Tipurile de peisaje geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
9. Hazarduri naturale [i antropice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
10. Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea – efecte ale activit\]ilor
umane asupra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
11. Scenarii despre evolu]ia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
12. Protec]ia, conservarea [i ocrotirea mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
13. Managementul mediului `nconjur\tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

CAPITOLUL II. REGIONALIZAREA {I GLOBALIZAREA

LUMII CONTEMPORANE
1. Dimensiunile [i domeniile regionaliz\rii [i globaliz\rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
2. Spa]iul geografic [i globalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
3. Identitatea, uniformizarea [i diversitatea lumii contemporane . . . . . . . . . . . . .60
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

CAPITOLUL III. POPULA}IA, RESURSELE NATURALE {I

DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE

1. Evolu]ii geodemografice contemporane. Diferen]ieri regionale . . . . . . . . . . . . .64

2. Resursele umane [i dezvoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66
* Lec]iile marcate prin litere cursive reprezint\ elemente ale curriculumului diferen]iat.
4
 SUMAR

3. Raportul dintre a[ez\ri [i dezvoltare.

Tendin]e ale evolu]iei a[ez\rilor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
4. Resursele naturale [i agricole. Impactul exploat\rii [i valorific\rii
resurselor asupra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70
5. Gestionarea resurselor, dezvoltarea economic\ [i dezvoltarea durabil\ . . . . . .80
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82

CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC {I SISTEMUL

GEOPOLITIC
1. Evolu]ia economiei mondiale [i sistemul economic mondial . . . . . . . . . . . . . . .84
2. Sistemul geopolitic mondial actual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
3. Ansambluri economice [i geopolicitce mondiale actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
4. Rolul unor state `n sistemul mondial actual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92
5. Organizarea spa]iului mondial [i raportul Nord-Sud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106
6. Spa]iul mediteraneean la interfa]a Nord-Sud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .108
7. De la o lume unipolar\ la lumea multipolar\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112

CAPITOLUL V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL| {I

CULTURAL|
1. Via]a social\ [i organizarea spa]iului umanizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114
2. Spa]iul geografic [i civiliza]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .116
3. Mobilitatea geografic\ a popula]iei [i spa]iul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
4. Structuri de baz\ ale vie]ii sociale [i raporturile lor cu rasa, etnia,
religia [i cultura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120
5. Elemente de geografie cultural\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122
6. Mondializarea, occidentalizarea [i impactul acestora asupra vie]ii sociale . .124
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125
Recapitulare final\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128

5
 UTILIZAREA MANUALULUI

Subtitlul Text explicativ Dic]ionar cu Hart\

capitolului principalii termeni destinat\ analizei [i
noi, care trebuie raport\rii elementelor
urm\ri]i odat\ cu din text
parcurgerea lec]iei

Imagini asupra unor Documente de Aplica]ii destinate

elemente reprezentative, argumentare complet\rii cerin]elor
numerotate (Fig. 1, 2) a textului de concretizare
[i cu trimitere în text explicativ a înv\]\rii

6
 I
capitolul

Mediul `nconjur\tor – Problem\

fundamental\ a lumii contemporane
~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL
VE}I PUTEA REALIZA:

 prezentarea elementelor mediului

`nconjur\tor;
 utilizarea unei terminologii specifice;
 explicarea rela]iilor de interac]iune `ntre
componentele mediului `nconjur\tor;
 localizarea spa]ial\ a elementelor
mediului;
 perceperea diversit\]ii teritoriale a
tipurilor de mediu;
 explicarea interac]iunii dintre
societatea uman\ [i mediul ei de via]\.

7
 1. MEDIUL ~NCONJUR|TOR –
I ASPECTE GENERALE
ELEMENTE INTRODUCTIVE
În orice punct al suprafe]ei terestre întâl-
nim un anumit spa]iu care ne înconjoar\. Noi
percepem spa]iul situat `n imediata noastr\
apropiere, dar este evident c\ el se continu\ [i
la o anumit\ distan]\. Acest spa]iu, cu care
ne-am obi[nuit atât de mult, formeaz\ „me-
diul” nostru de via]\.
Dac\ ne afl\m `n zona calotei glaciare, din
Antarctica sau din Groenlanda (Fig. 1), obser-
v\m întinderea alb\ [i înghe]at\ din jurul nos-
tru, sim]im frigul persistent [i puternic. ~n
Sahara (Fig. 2) vom observa `ntinderea mare
de nisip [i de pietre, soarele luminos [i puter-
nic [i c\ldura din jurul nostru.
În p\durea ecuatorial\ (Fig. 3) întâlnim o
vegeta]ie foarte abundent\, o varietate de ani-
male; este foarte cald, umiditatea este ridicat\,
plou\ des, aerul este aproape nemi[cat.
Într-un ora[ mare (Fig. 4) întâlnim foarte
mul]i oameni, cl\diri, str\zi, ma[ini, reclame, o
circula]ie intens\ (a oamenilor [i a ma[inilor),
pu]ini arbori [i un aer mai înnec\cios.
Comparând doar aceste patru situa]ii,
observ\m c\ exist\ numeroase deosebiri între
ele, dar [i anumite elemente comune.
Deosebirile principale sunt foarte u[or de
observat `n varia]ia elementelor: temperatur\,
prezen]a apei, vegeta]ia, gradul de prezen]\
uman\ etc.
Asem\n\rile vizibile sunt acelea legate de
existen]a unor elemente invariabile: aer, ap\,
vegeta]ie, substratul oferit de relief, oamenii [i
activit\]ile lor.
Toate aceste elemente perceptibile direct,
„vizibile”, reprezint\ o parte din mediul în
care î[i desf\[oar\ activitatea omul [i soci-
etatea omeneasc\, fiind astfel „mediul încon-
jur\tor” al omului, pe care geografii îl numesc
„mediu geografic”.
8
Dintre acestea, anumite componente sunt
aparent mai importante: aerul care ne `ncon-
joar\, suportul oferit de suprafa]a terestr\ pe
care ne deplas\m [i hrana (oferit\ de lumea
vie) pe care o consum\m.
În realitate, toate elementele componente,
oricât de mici ar p\rea, au o anumit\ impor-
tan]\ în definirea caracteristicilor mediului
înconjur\tor (DOC 1).
Acest mediu observabil direct este foarte
divers, dar cuprinde, sub diverse forme, ace-
lea[i p\r]i componente: un anumit substrat (cu
formele sale de relief), aer, ap\, vie]uitoare, sol,
a[ez\ri, comunit\]i umane, activit\]i econo-
mice. ~mpreun\ formeaz\ un sistem (DOC 2).
La acestea se adaug\ elemente de natur\
social\, economic\, psihologic\, „oceanul” in-
forma]ional din jurul nostru, caracteristicile
comunit\]ilor umane [.a.
Mediul perceput direct, care determin\
sau influen]eaz\ activitatea societ\]ii ome-
ne[ti, constituie mediul înconjur\tor al aces-
teia, adic\ mediul ei de via]\.
Se observ\ c\ „mediul înconjur\tor“ este
considerat în raport cu societatea omeneasc\
în ansamblul ei.
Aceast\ dimensiune global\ are sens în
condi]iile în care mediul terestru devine tot
mai mult rezultatul transform\rilor produse
`n urma interven]iei umane (Fig. 5), la scar\
planetar\, iar omenirea `[i exercit\ în ultimele
decenii voca]ia ei „global\”. Spa]iul locuit
(oicumena) cuprinde, în prezent, întreaga
suprafa]\ terestr\.
Exist\ un mediu „imediat”, cu care fiecare
dintre noi vine zilnic `n contact direct [i nemij-
locit, apoi un mediu „apropiat” perceput mai
rar [i un spa]iu mai „`ndep\rtat” perceput
ocazional, dar care exist\ `n mod obiectiv.
DIC}IONAR
Antroposfer\ — geosfer\ teres-
tr\ format\ din totalitatea oame-
nilor (antropos – om); fiind vorba
de societatea uman\ în ansamblul
ei, se utilizeaz\ uneori [i denumi-
rea de sociosfer\.
Geosfer\ — sistem global al
Terrei, cu aspectul unei „sfere” for-
mate din spa]iul unei anumite com-
ponente (aer, ap\ etc.).
Natural — element, fenomen
sau proces care exist\ independent
de ac]iunea uman\ [i care apar]ine
caracteristicilor ini]iale ale planetei.
Sistem — ansamblu de ele-
mente aflate în interac]iune, carac-
terizate printr-o anumit\ structur\
[i coeren]\ interioar\, care reali-
zeaz\ schimburi de materie, de
energie [i de informa]ie cu alte
ansambluri.
Societatea omeneasc\ — an-
samblu (totalitate) al oamenilor
care tr\iesc în prezent pe planeta
noastr\ [i care î[i desf\[oar\ activi-
tatea dup\ anumite reguli de con-
vie]uire asumate; cuprinde indi-
vizi, grupuri [i na]iuni.
Oicumen\ — spa]iul locuit [i
locuibil permanent.
 Fig. 1 – Imagine din Groenlanda
 Fig. 2 – Imagine din Sahara  Fig. 3 – P\dure ecuatorial\

 Fig. 4 – Imagine din San Francisco (SUA)  Fig. 5 – Mediu natural transformat de om

DOC 1 Componentele mediului `nconjur\tor DOC 2 Mediului `nconjur\tor ca sistem

Elemente naturale Elemente antropice Se observ\ c\ unele componente majore
Aer : Comunit\]i umane (popula]ia): ale mediului `nconjur\tor sunt naturale (aer,
 aerul atmosferic  indivizi ap\, relief, vie]uitoare, sol, substrat), `n timp
 aerul din sol  grupuri ce alte componente sunt antropice (a[ez\rile
 aerul din ap\  na]iuni
omene[ti, infrastructura, activit\]ile eco-
Ap\: nomice etc.).
A[ez\ri omene[ti:
 oceane [i m\ri Componentele majore ale mediului
 sate
înconjur\tor (naturale sau antropice) au
 ghe]ari  ora[e anumite p\r]i elementare (elemente), prin
 ape continentale (râuri, lacuri etc.) Activit\]i economice: care se manifest\ anumite caracteristici (fi-
 apa din atmosfer\  agricultur\ zice, geometrice, chimice, biotice etc.) [i care
 apa din sol  industrie sunt puse în eviden]\ prin fenomene [i pro-
 apa tehnologic\ cese (naturale sau socio-economice) aflate
 transporturi
Relief: într-o permanent\ interac]iune.
 servicii
 altitudine Ele se grupeaz\ pe mari sisteme la nivel
Poluare [i noxe
 fragmentare planetar, denumite geosfere.
Infrastructura tehnic\:
 forme [i tipuri Sub raportul mediului de via]\ intere-
 urban\
 procese geomorfologice seaz\ mai pu]in fiecare geosfer\ `n ansam-
 industrial\ blul ei, cât mai ales spa]iul de interferen]\ al
Substrat:
 de transporturi etc. acestora.
 caracteristici
Elemente sociale: Astfel, mediul înconjur\tor este în rea-
 resurse
 comportament social litate un sistem format din elemente, feno-
Vie]uitoare:
 ideologie mene [i procese naturale sau antropice aflate
 plante
 religie
în interac]iune.
 animale Locul geometric al complexit\]ii sale
 microorganisme  psihologie
maxime este suprafa]a scoar]ei terestre
Sol:  reglement\ri populat\ de comunit\]ile umane.
 substan]e anorganice Informa]ia (mediul informa]ional): Aici se interfereaz\ componente ale
 substan]e organice  limbaj geosferelor, mediul natural interac]ioneaz\
 aer [i ap\  mijloace de informare cu societatea uman\, constituind `mpreun\
 microorganisme  [tiin]\ [i tehnologie un spa]iu calitativ nou.

9
 RELA}II ~NTRE ELEMENTELE MEDIULUI
Componentele mediului, elementele,
procesele [i fenomenele care au loc în inte-
riorul acestora, se aflã într-o evolu]ie [i
dinamicã datorate schimburilor de materie,
energie [i de informa]ie între principalele
componente [i între acestea [i alte sisteme cu
care mediul înconjurãtor vine în contact
(fiecare geosferã în parte, interiorul Terrei [i
spa]iul cosmic).
Între diferitele elemente [i pãr]i compo-
nente, între diferitele procese [i fenomene care
le caracterizeazã (fiecare considerate ca sis-
teme componente ale mediului înconjurãtor)
existã rela]ii de interac]iune. Acestea pre-
supun realizarea unui contact sub raport
material, energetic [i informa]ional între sis-
teme, contact ce are ca efect producerea unor
anumite modificãri în pãr]ile componente [i `n
func]ionarea acestora.
Existã mai multe tipuri de rela]ii, în
func]ie de un anumit sistem de referin]ã.
Astfel, dacã privim reparti]ia spa]ialã a com-
ponentelor mediului înconjurãtor, rela]iile
dintre acestea pot fi raportate spa]ial [i le
putem numi rela]ii spa]iale. Dacã privim
fenomenele în evolu]ie [i succesiune tempo-
ralã, putem vorbi despre rela]ii temporale. În
multe situa]ii se observã cã existã o condi]io-
nare directã între un anumit factor (considerat
cauzã) [i rezultatul sãu. În acest caz, rela]ia de
condi]ionare este evidentã [i putem vorbi
chiar despre o rela]ie de tip cauzã–efect.
Existã, de asemenea, mai multe tipuri de
rela]ii, în func]ie de scara (dimensiunea) la
care se exercitã. Cele mai importante sunt
rela]iile majore, care au un caracter funda-
mental (fiind rela]ii fundamentale) [i se
desfã[oarã la scarã planetarã. Existã [i rela]ii
între elemente ale mediului înconjurãtor care
au o anumitã semnifica]ie la nivel de
mezoscarã (continente, regiuni, unitã]i de
relief) sau microscarã.
10
Rela]iile spa]iale se referã la elemente,
procese [i fenomene care existã în mod
simultan pe un anumit spa]iu. Rela]iile
spa]iale eviden]iazã cel mai bine componenta
geograficã a mediului înconjurãtor, [i anume
distribu]ia sau reparti]ia spa]ialã a ele-
mentelor, fenomenelor [i proceselor compo-
nente (Fig. 1, 2, 3).
Cea mai evidentã dimensiune a rela]iilor
spa]iale este în plan orizontal. Aici existã zone
(climatice, biogeografice, pedogeografice,
naturale etc.), regiuni, areale, fiecare
cuprinzând anumite elemente caracteristice.
Sub raportul mediului înconjurãtor, elemen-
tul determinant al rela]iilor spa]iale îl repre-
zintã zonalitatea geograficã.
Existã, de asemenea, o anumitã distribu]ie
verticalã a elementelor mediului înconjurãtor;
aceasta uneori are aspectul unei stratificãri (în
cazul atmosferei sau al oceanelor) sau aspec-
tul unei dezvoltãri verticale azonale (sistemele
montane).
Rela]iile temporale pun în eviden]ã o
anumitã succesiune în timp a fenomenelor
produse în mediul înconjurãtor. Aceastã suc-
cesiune are frecvent [i semnifica]ii cauzale.
Succesiunea fenomenelor [i rela]iile tem-
porale care existã între acestea sunt foarte
evidente în cazul circuitului apei în naturã, al
proceselor geomorfologice terestre (erozi-
une–transport–acumulare), al circuitelor bio-
geochimice [i al rela]iilor trofice din ecosis-
teme.
Rela]iile de condi]ionare permit stabilirea
unui raport între elementul determinant (den-
umit cauzã) [i produsul sãu (denumit efect).
Uneori rela]iile dintre componentele
mediului `nconjur\tor se desf\[oar\ `n anu-
mite modalit\]i repetabile, sub forma unor rit-
muri [i oscila]ii (DOC 1).
DIC}IONAR
Areal — suprafa]\ de teren `n
care este prezent\ o anumit\ carac-
teristic\ sau un anumit element (de
exemplu: arealul ocupat de un tip
de sol, arealul cu temperaturi nega-
tive etc.).
Regiune — suprafa]\ de teren
`n care exist\ un ansamblu de pro-
priet\]i care `i dau o anumit\ carac-
teristic\ (de exemplu: regiune viti-
col\, regiune industrial\ etc.).
Zonalitate geografic\ — carac-
teristica fenomenelor geografice
(`ndeosebi fizico-geografice) de a se
dispune `n anumite fâ[ii paralele
latitudinale ca rezultat al combin\-
rii mai multor factori rezulta]i din
caracteristicile Terrei ca planet\
(form\, dimensiuni, mi[carea de ro-
ta]ie, de revolu]ie, `nclinarea axei).
Zon\ geografic\ — suprafa]\
de teren de forma unei fâ[ii latitu-
dinale cu o anumit\ omogenitate a
unor caracteristici geografice (tem-
peratur\, vegeta]ie, soluri, procese
morfoclimatice etc.).
DOC 1 Ritmuri [i oscila]ii
 zilnice (denumite [i circa-
diene);
 lunare;
 la anumite intervale de timp
mai mici de o zi (cum ar fi
mareele);
 anuale (cum sunt anotim-
purile, succesiunea zi–noapte în
zonele polare);
 la intervale mai mari de un
an, cel mai cunoscut fiind interva-
lul de 11,2 ani, care reprezintã va-
loarea medie multianualã a tim-
pului de producere a exploziilor
solare;
 existã [i intervale mai mari,
despre care informa]iile sunt mai
pu]in precise.
Oscila]iile reprezintã reflecta-
rea unui tip special de rela]ii între
anumite componente. Ca exemple
de oscila]ii, men]ionãm valurile,
oscila]ia undelor seismice, oscila-
]ia câmpului magnetic.
 peste 26°C
`ntre 20 [i 26°C
sub 20°C

Zona intertropical\ a celor trei oceane se

caracterizeaz\ prin acumul\ri termice diferite
Tropicul de Nord
ale apelor oceanice.
~nc\lzirea oceanelor `n lungul ecuatoru-
Ecuator lui [i acumularea de c\ldur\ sunt datorate
mai multor cauze generale (bilan]ul radiativ,
conductibilitatea oceanului) sau locale (forma
Tropicul de Sud
bazinului [i a ]\rmurilor, direc]ia de propa-
gare a curen]ilor oceanici).
Oceanul Indian [i m\rile dintre acesta [i
Oceanul Pacific au cele mai mari temperaturi
0 2000 km medii anuale. Oceanul Atlantic este mai cald
spre continentul american decât spre cel african.
 Fig. 1 – Temperatura medie anual\ a apei oceanice la suprafa]\

mangrove
Provincii biogeografice de reparti]ie a
mangrovelor:
1. Provincia occidental\
2. Provincia oriental\
Tropicul de Nord
Repartizarea vegeta]iei de mangrove re-
flect\ (pe lâng\ cele dou\ mari regiuni unde
1 Ecuator este localizat\) o leg\tur\ foarte strâns\ `ntre
2 aceast\ vegeta]ie [i condi]iile termice ale
apelor oceanice (temperaturi de peste 20ºC).
Tropicul de Sud Diferen]ierile acestei reparti]ii reflect\, de
asemenea, diferen]ierile termice.
Harta al\turat\ sugereaz\ [i alte rela]ii,
mai pu]in vizibile, cum ar fi cele dintre man-
0 2000 km
grove [i curen]ii oceanici.
 Fig. 2 – Reparti]ia geografic\ a vegeta]iei de mangrove

extensiunea coralilor `n epoca glaciar\

Provincii biogeografice de reparti]ie a coralilor:
1. Provincia indo-pacific\
2. Provincia atlantic\

Tropicul de Nord Reparti]ia coralilor reflect\, de asemenea,

2 Ecuator
1 1
Tropicul de Sud
0 2000 km
 Fig. 3 – Reparti]ia geografic\ a coralilor
o leg\tur\ direct\ a acestora cu temperatura
apei oceanice. ~n timpul glacia]iunii, când
temperatura oceanului era mai sc\zut\,
coralii [i-au restrâns arealul doar la partea cea
mai cald\ a oceanelor. Acest fenomen este
reprezentat pe hart\ prin dou\ areale, cel mai
extins fiind `n prezent. Reparti]ia rocilor
coraligene `n diferite momente ale evolu]iei
geologice a Terrei permite reconstruirea unor
condi]ii [i areale similare celor din harta
al\turat\.

11
 RELA}II FUNDAMENTALE
Rela]iile fundamentale sunt acele rela]ii
care au un caracter global, realizându-se la
nivel planetar prin interac]iunea geosferelor.
Aceste rela]ii au o condi]ionare reciprocã
sesizabilã care se concretizeazã în caracteris-
tici (proprietã]i) relativ stabile ale mediului
înconjurãtor.
Rela]iile fundamentale sunt deci cele care
au o dezvoltare globalã (planetarã) [i au un
rol determinant `n stabilirea structurii [i
func]ionalit\]ii mediului `nconjur\tor.
Ele pot fi realizate între elementele natu-
rale ale mediului (Fig. 1), între elementele
antropice [i între elementele naturale [i cele
antropice (rela]ii om-naturã).
A. RELA}II FUNDAMENTALE
~NTRE ELEMENTELE NATURALE
ALE MEDIULUI ~NCON-
JUR|TOR
Subsistemul natural al mediului are legã-
turi cu sistemele exterioare, cum ar fi spa]iul
cosmic [i interiorul Terrei, precum [i cu sub-
sistemul antropic.
Un exemplu de rela]ii fundamentale, care
au un caracter global, `l reprezint\ sistemul de
condi]ion\ri oferit de forma [i mi[c\rile Terrei
asupra caracteristicilor naturale de baz\ ale
planetei reflectate `n zonalitatea geografic\
(DOC 1, Fig. 2).
~n afar\ de condi]ion\rile exterioare, rela-
]iile din interiorul sistemului terestru care au
un caracter global (ca dimensiune) [i funda-
mental (sub raport calitativ) sunt `ntre atmo-
sfer\–hidrosfer\, atmosfer\–biosfer\, atmo-
sfer\–reliefosfer\ etc., precum [i `ntre geo-
sferele „fizice” (considerate `mpreun\) [i
biosfer\.
Se face frecvent distinc]ia `ntre geosferele
„fizice” (denumite generic „geosfer\”) [i bio-
sfer\, `n]elegându-se interac]ionarea global\
`ntre „abiotic” [i „biotic”.
12
DIC}IONAR
Zone de latitudine — fâ[ii pa-
B. RELA}IILE FUNDAMENTALE ralele, dispuse latitudinal, cu o anu-
~NTRE ELEMENTELE ANTROPICE mit\ omogenitate a unor caracteris-
tici geografice (temperatur\, vege-
ALE MEDIULUI ~NCONJUR|TOR ta]ie, clim\ etc.).
Zonalitate — caracteristic\ a
De[i toate aceste rela]ii se desfã[oarã în
fenomenelor fizico-geografice de a
interiorul aceleia[i geosfere (antroposfera), ele fi dispuse în raport cu existen]a
au, în anumite dimensiuni, o semnifica]ie pla- zonelor de latitudine, rezultate din
netarã. Între elementele antropice ale mediu- înc\lzirea inegal\ a suprafe]ei
terestre.
lui înconjurãtor existã numeroase rela]ii biuni- Geosfer\ — termen care de-
voce sau multiple. semneaz\ în mod generic orice
Aceste rela]ii, spre deosebire de cele care „sfer\” care caracterizeaz\
P\mântul (atmosfer\, hidrosfer\
au loc în cadrul componentelor naturale (care
etc.); în ultimul timp se consider\
sunt rela]ii naturale), sunt de naturã socio-eco- c\ ar exista [i geosfere derivate
nomicã; ele se desfã[oarã dupã legi ale soci- (criosfer\ [i pedosfer\) sau c\ toate
etã]ii. Totu[i, anumite elemente sunt influ- geosferele împreun\ formeaz\ o
singur\ „sfer\” a P\mântului, den-
en]ate sensibil de factorii naturali (DOC 2). umit\ geosfer\.
Abiotic — fenomen sau ele-
C. RELA}II ~NTRE ELEMENTELE ment lipsit de via]\.
Antropic — referitor la om; ele-
NATURALE {I ANTROPICE mentele antropice sunt cele reali-
zate de om.
Între elementele naturale [i cele antropice
ale mediului înconjurãtor existã o multitudine
de rela]ii care se stabilesc biunivoc (între câte
douã elemente) sau au un caracter mai com-
plex (între grupe de elemente).
Este foarte u[or de explicat raportul care
existã între anumite resurse naturale [i activi-
tã]ile industriale, între agriculturã [i resursele
de soluri, între a[ezãri [i formele de relief etc.
Al\turat (Fig. 3) exist\ un exemplu de
corela]ie `ntre dou\ fenomene realizat\ prin
compararea a dou\ imagini cartografice.
Se vorbe[te frecvent de rela]iile „om–natur\”,
adic\ rela]iile care exist\ `ntre societatea ome-
neasc\ `n ansamblul ei [i mediul fizic (natural)
`n care `[i desf\[oar\ existen]a [i activitatea.
Condi]ionarea omului de c\tre natur\ este
evident\ sub multiple aspecte (reparti]ia
popula]iei etc.), influen]a exercitat\ de om asupra
acesteia fiind perceput\ ca un fenomen global
(„`nc\lzire global\”, poluarea mediului, con-  Fig. 1 – Elemente naturale ale
sumarea resurselor etc.) predominant negativ. mediului
 Fig. 2 – Sistemul geografic al zonelor de latitudine Forma, mi[c\rile Terrei [i
DOC 1
zonalitatea geografic\
Proiec]ia Latitudine, scara % din suprafa]a Zone de latitudine Este foarte evident cã mi[carea de revo-
ortografic\ propor]ional\ P\mântului
cu suprafa]a lu]ie, mi[carea de rota]ie [i forma Terrei au
90º 1,70
75º
Polar\ nordic\ multiple influen]e asupra elementelor
5,00 Arctic\
60º 2,34 Subarctic\
naturale, astfel încât acestea sunt totodatã [i
55º
Polul factori geoecologici de bazã ai mediului
N 12,45
Cercul Polar Nord Nordic\ la latitudini medii înconjurãtor. Din multiplele condi]ionãri
de Nord 90º 35º
66½º 60º 75º Subtropical\ nordic\
reciproce (mai consistente fiind cele
7,55
55º 25º între forma Terrei [i mi[carea de revo-
35º 12,45 lu]ie) rezultã o anumitã imagine schema-
Tropical\ nordic\
25º tizatã, reprezentatã de sistemul geografic
Tropicul Racului 23½º 10º
al zonelor de latitudine. Men]ionãm
10º
0º
Ecuator 17,36 cã acest sistem nu reprezintã zonalitatea
Ecuatorial\
10º climaticã sau a altui element natural [i
Tropicul Capricornului 23½º 10º nici o simplã împãr]ire latitudinalã. Ea
25º 12,45 Tropical\ sudic\
35º
este o realitate care redã mai mult situa-
55º
25º ]ia ipoteticã a unei suprafe]e terestre omo-
60º 7,55 Subtropical\ sudic\ gene (fãrã diferen]ieri între oceane, conti-
Cercul Polar 75º 55º
de Sud 90º nente sau sisteme montane). Astfel, dacã
66½º Polul
S 12,28 Sudic\ la latitudini medii
Sud suprafa]a terestrã ar fi riguros omogenã
55º 2,34
60º
Subantarctic\ (numai ocean ori numai uscat neted),
5,00 Antarctic\
75º
1,70 Polar\ sudic\
zonele climatice ale Terrei ar fi identice cu
90º
acest sistem.

500 km 500 km
DOC 2 Rela]ii `ntre elemente antropice

Între popula]ie [i a[ezãrile omene[ti

existã o rela]ie directã, foarte vizibilã, care
nu necesitã nici o explica]ie. Existã însã,
multiple corela]ii între caracteristicile
grupurilor umane [i tipurile predominante
de a[ezãri omene[ti. De asemenea, existã
legãturi între tipul de arhitecturã al ora[elor
[i anumite concep]ii despre lume [i via]ã
ale oamenilor; astfel, ora[ele din fostele
]ãri socialiste europene seamãnã mult
son
Mu

între ele, indiferent de ]arã, ca rezultat al

modului predominant de planificare
urbanã.
O c e a n u l I n d i a n O c e a n u l I n d i a n
Este u[or de observat cã o popula]ie
Cantitatea de precipita]ii Densitatea popula]iei
numeroasã, care ocupã un anumit teritoriu,
are nevoie de o agriculturã care sã-i
sub 250 mm/an peste 400 loc./km2
ofere condi]iile de existen]ã. În acela[i
250–500 mm/an 200–400 loc./km2
timp, agricultura poate sã se dezvolte
500–1 000 mm/an 200–20 loc./km2 datoritã existen]ei unei oferte substan]iale
1 000–1 500 mm/an sub 20 loc./km2 de for]ã de muncã. Aceste rela]ii relativ sim-
peste 1 500 mm/an ora[e mari ple sunt însã nuan]ate de alte elemente care
intervin între popula]ie [i agriculturã:
 Fig. 3 – Peninsula India — rela]ia dintre precipita]ii [i popula]ie
dotãrile tehnice, resursele financiare,
productivitatea muncii, nivelul de pregãtire
1. De ce anumite rela]ii pot fi considerate fundamentale? al for]ei de muncã, randamentul produc]iei
2. ~n ce condi]ii zonele climatice [i biogeografice pot avea forma [i reparti]ia zonelor de lati- agricole etc.
tudine din Fig. 2?

13
 2. MODIFIC|RI RECENTE
I ALE MEDIULUI TERESTRU
O problem\ important\ a lumii contempo-
rane o reprezint\ necesitatea p\str\rii echili-
brelor naturale de baz\ ale mediului înconju-
r\tor. În acest fel, fiecare element, fenomen
sau proces propriu fiec\rei geosfere, precum
[i interac]iunea dintre acestea, trebuie s\ se
desf\[oare cât mai mult posibil în contextul
natural `n care a avut loc pân\ în prezent.
Rela]iile dintre geosfere, `n ansamblul lor, au
avut o anumit\ evolu]ie `n timp. Prezent\m `n
continuare câteva exemple:
 atmosfera primar\ ini]ial\ era rezultatul
acumul\rii substan]elor provenite din interio-
rul Terrei `n urma erup]iilor vulcanice (deci
atmosfera ini]ial\ a rezultat din activitatea
geosferelor interne corelat\ cu puterea de
atrac]ie a planetei);
 `nc\lzirea puternic\ a suprafe]ei plane-
tei `n prima parte a evolu]iei sale s-a datorat
efectului de ser\ produs de atmosfera „prima-
r\”; aceast\ atmosfer\ a influen]at formarea [i
caracteristicile hidrosferei ini]iale;
 formarea [i evolu]ia vie]ii a fost posibil\
datorit\ caracteristicilor oceanului ini]ial (care
ulterior i-au asigurat un „mediu” de via]\);
 compozi]ia atmosferei (cu ponderea
actual\ a O2) este rezultatul activit\]ii biosferei
(plantele, prin fotosintez\ eliminând O2 liber);
 utilizarea intens\ a resurselor naturale [i
poluarea mediului sunt rezultatul ac]iunii
antroposferei asupra geosferelor naturale.
Dup\ cum se poate observa, echilibrul
dintre geosfere sau în cadrul diferitelor cir-
cuite de materie [i de energie, este sensibil
modificat prin ac]iunea antropic\ (DOC 1).
 desp\duririle (Fig. 1) duc la reducerea
produc]iei de biomas\, la reducerea biomasei
existente [i, `n mod indirect, la diminuarea
cantit\]ii de oxigen produs\ de suprafe]ele
forestiere (cu propor]ii de 5–10%); aceast\
diminuare are [i efecte importante asupra
eroziunii terenurilor, sporind cantitatea de
materiale erodate, transportate [i sedimentate
de re]eaua hidrografic\;
14
 dintre animalele care au disp\rut sau se
afl\ `n curs de dispari]ie, men]ion\m: bizonii,
zimbrul, bourul, tarpanul diferite specii de ele-
fan]i, broa[te ]estoase, foci etc.;
 solurile sunt degradate prin cantitatea
de substan]e artificiale incluse `n circuitul lor
[i prin degradarea terenurilor pe care se afl\
situate aceste soluri. Problema este cu atât mai
important\ cu cât suprafa]a de soluri utili-
zabile pentru agricultur\ (de aproximativ 11%
din `ntinderea uscatului) este foarte greu de
extins. Aceast\ suprafa]\ este constant\ `n
ultimele decenii, iar extinderea suprafe]elor
intrate `n circuitul agricol este compensat\ de
cele care ies din acest circuit. ~n timp, acest
fenomen este de asemenea important,
deoarece solurile se formeaz\ foarte `ncet,
necesitând decenii sau secole, iar eroziunea
lor se poate realiza `n câ]iva ani; cauzele
degrad\rii solului sunt accelerarea eroziunii
de c\tre om, defri[area p\durilor, des]elenirea
unor suprafe]e de p\[uni, p\[unatul excesiv
(Fig. 2), s\r\turarea solurilor, chimizatul
nera]ional [i agrotehnicile rudimentare;
 relieful [i eroziunea accelerat\ repre-
zint\ un caz particular de degradare, `n care
accelerarea eroziunii de c\tre om duce la de-
clan[area unor procese care distrug foarte
rapid relieful (Fig. 3). Se accelereaz\ astfel pro-
cesele de pluviodenudare, ravenarea, feno-
menul de toren]ialitate, alunec\rile de teren.
O serie de cauze sunt naturale sau influ-
en]ate antropic (DOC 3).
Diferite ac]iuni antropice, cum ar fi ame-
naj\rile hidroameliorative, hidroenergetice,
exploat\rile miniere, amplasamentele in-
dustriale, defri[\rile [i incendiile, precum [i
alte fenomene datorate omului, contribuie la
modificarea peisajelor foarte frecvent, `ntr-un
sens negativ. Prin degradarea peisajelor are
loc o s\r\cire estetic\ a acestora.
Exist\ `ns\ [i exemple de ]\ri cu tradi]ie `n
ocrotirea mediului, cu o legisla]ie adecvat\ [i
un `nalt grad al con[tiin]ei civice: Regatul
Unit, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania,
Austria, Elve]ia, Fran]a, Spania.
DIC}IONAR
Sisteme naturale — sisteme de
materie [i energie care func]ioneaz\
dup\ legile naturii, fiind grupate pe
geosfere sau procese de leg\tur\
(sistem climatic, geomorfologic etc.).
DOC 1 Echilibre fragile
Anumite echilibre care exist\
`ntre geosfere (sau elemente ale
acestora) se afl\ `n prezent `ntr-o
stare foarte labil\. O serie de ani-
male se afl\ `n pericol din cauza
utiliz\rii lor de c\tre oameni `n sco-
puri „extravagante”: pieile crocodi-
lilor, filde[ul elefan]ilor, bl\nurile
castorilor [i ale vizonilor etc.
Insulele coraligene sunt printre
cele mai expuse dezechilibrelor na-
turale. Complexitatea deosebit\ a
atolilor de corali sub raport biotic [i
al echilibrului natural este cunoscu-
t\. ~n prezent, datorit\ polu\rii ocea-
nelor, dezvoltarea lor este periclita-
t\. ~n anumite regiuni, atolii „scad”
sensibil `n timp; este cazul unor
insule din Oceania (inclusiv „Marea
Barier\ de Corali” din estul Austra-
liei), insulele Maldive („paradis tu-
ristic” amenin]at cu distrugerea).
~n mod similar, sunt amenin]ate
[i alte tipuri de peisaje, cum ar fi:
 deltele (Delta Nilului, dato-
rit\ re]inerii aluviunilor fluviului
la barajul de la Assuan, Delta
Gangelui [i a Brahmaputrei dato-
rit\ distrugerilor provocate de ci-
clonii tropicali, Delta Dun\rii [.a.);
 ghe]arii continentali (datori-
t\ supraexploat\rii turistice [i a
utiliz\rii rezervelor de ap\ dulce);
 lacurile (Marile Lacuri din
America de Nord [i Lacul Baikal,
datorit\ polu\rii, Lacul Aral,
datorit\ aridit\]ii, Marea Neagr\,
Marea Caspic\ [.a.).
DOC 2 Cercul care se `nchide
Una dintre problemele raporturilor din-
tre om [i natur\, cel mai bine surprinse, o
reprezint\ ceea ce a fost numit „cercul care
se închide”. Despre ce este vorba? Procesele
tehnologice preiau din natur\ elemente uti-
lizabile [i redau acesteia de[euri, care nu mai
pot fi incluse în circuitele naturale ini]iale. În
condi]iile în care natura prime[te de[euri,
„cercul nu se închide”, deoarece de[eurile
nu revin în pozi]ia ini]ial\ a circuitului. Dac\
natura prime[te „de[euri utilizabile”, care
pot fi incluse în circuitele anterioare „cercul
se închide”. Problema este ca toate rezul-
tatele activit\]ii antropice, transformate în
„reziduuri”, s\ fie redate mediului natural
într-o form\ pe care acesta poate s\ o includ\
în circuitele naturale anterioare. Aceast\
problem\ atât de simpl\ sintetizeaz\ rapor-
tul la nivel global între om [i mediul lui de
existen]\, precum [i func]ionalitatea sis-
temelor naturale.
Un element important al acestei proble-
me îl reprezint\ varietatea [i dimensiunile
cre[terii economice. ~n prezent lumea con-
temporan\ este, sub raportul nivelului de
via]\, puternic polarizat\: de la comunit\]i
umane foarte bogate, la comunit\]i foarte
s\race.
 Fig. 1 – Desp\duririle genereaz\ dispari]ia
faunei
 Fig. 2 – P\[unatul excesiv — surs\ de
degradare a solului
DOC 3 Cauze naturale sau influen]ate antropic
Cauze naturale
Mediul `nconjur\tor are o func]ionalitate prin care elementele sale naturale duc la trans-
formarea calitativ\ a acestuia, dup\ logica lor intern\, natural\.
~n aceast\ categorie intr\ hazardele naturale care, f\r\ a fi influen]ate antropic, produc
frecvent degrad\ri ale mediului `nconjur\tor. Dintre acestea, amintim: cutremurele de
p\mânt, cu fenomenele pe care le declan[eaz\, manifest\rile vulcanice, inunda]iile [i alune-
c\rile de teren care au cauze naturale.
Un alt fenomen natural `l constituie extinderea de[erturilor, care sunt rezultatul
schimb\rilor `n timp al anumitor elemente `n circula]ia general\ a atmosferei.
Modific\rile climatice actuale prezint\ o anumit\ tendin]\ ca rezultat al evolu]iei naturale
a mediului, fiind o continuare a `nc\lzirii postglaciare.
Exist\ o serie de fenomene meteorologice care au frecvent [i o influen]\ negativ\ asupra
mediului `nconjur\tor (`nghe], viscol, avalan[e, cea]\, secet\ etc.).
Cauze naturale influen]ate antropic
Acest grup de cauze se refer\ la anumite mecanisme proprii mediului natural, care au fost
transformate datorit\ ac]iunii directe sau indirecte a societ\]ii omene[ti.
 Eroziunea accelerat\ reprezint\ forma cea mai expresiv\ a transform\rii eroziunii de tip
natural sub impactul presiunii umane. Defri[\rile forestiere, spre exemplu, contribuie la mo-
dificarea circuitelor de materie [i energie `n urma c\rora se declan[eaz\ eroziunea toren]ial\,
alunec\rile de teren [i alte fenomene (Fig. 4).
 Modificarea caracteristicilor suprafe]ei subiacente prin diferite interven]ii antropice,
duce la schimbarea albedoului [i, `n acest fel, la modificarea sensibil\ a bilan]ului radiativ pe
anumite suprafe]e.
 Diferitele amenaj\ri (hidroameliorative, hidroenergetice, pentru infrastructura indus-
trial\ [i urban\) se interpun `n circuitele naturale, transformându-le.
 Circuitele biogeochimice [i `ndeosebi circuitul apei `n natur\ sunt influen]ate sensibil
de modific\rile unor elemente componente (cantitatea unor elemente chimice, procesul de
evaporare, scurgerea precipita]iilor).
 Fig. 3 – Eroziunea lateral\ a unui versant  Fig. 4 – Eroziunea versan]ilor — consecin]a
interven]iilor antropice
15
 3. FACTORII GEOECOLOGICI –
I ASPECTE GENERALE
Factorii geoecologici sunt acei factori care
determin\ [i influen]eaz\ caracteristicile
mediului înconjur\tor.
Mediul înconjur\tor reprezint\ un sistem
structurat de elemente, procese [i fenomene,
care îi confer\, la un moment dat, anumite ca-
racteristici cantitative [i calitative de ansam-
blu. ~n cadrul s\u î[i desf\[oar\ existen]a [i
activitatea societatea omeneasc\.
Ca sistem deschis, mediul înconjur\tor are
anumite schimburi de materie, de energie [i
de informa]ie cu alte sisteme sau elemente cu
care vine în interac]iune. De asemenea, ca sis-
tem cu o anumit\ dinamic\ intern\, acesta este
influen]at de p\r]ile componente.
Este u[or de observat c\ mediul încon-
jur\tor, definit în raport cu societatea ome-
neasc\, are o întindere spa]ial\ care se su-
prapune cu limitele spa]iului locuit.
Factorii geoecologici pot fi naturali sau
antropici (introdu[i de om).
 Factorii naturali î[i au originea în com-
ponentele naturale majore ale mediului încon-
jur\tor (aer, ap\, relief etc.). Ei pot ac]iona prin
anumite elemente (ap\ subteran\, banchiz\,
ghe]ari montani — Fig. 1) sau prin propriet\]i,
fenomene [i procese ale acestora (iluminare,
radia]ie, eroziune, maree etc.). Factorii natu-
rali sunt grupa]i frecvent dup\ absen]a sau
prezen]a elementului viu, în factori biotici [i
abiotici.
 Factorii antropici î[i au originea în acti-
vitatea transformatoare a omului. Ace[tia se
manifest\ prin: componente majore, elemente
ale acestora, fenomene [i procese proprii
antroposferei (sociosferei) — Fig. 2.
Conceptul central, legat de ac]iunea facto-
rilor geoecologici, este cel de interac]iune, care
reprezint\ orice rela]ie stabilit\ între doi sau
mai mul]i factori.
Distinc]ia între procese, fenomene [i ele-
mente este uneori dificil de f\cut. De aceea,
în]elegem, în cazul multor factori geoecolo-
gici, o combinare a acestora, în care exist\ o
16
accep]iune procesual\, fenomenologic\ [i
anumite caracteristici cantitative sau calitative
ale elementelor luate în considera]ie.
Foarte dificil\ este [i precizarea raportului
dintre determinare [i influen]are a unei ca-
racteristici a mediului înconjur\tor. Este mai
u[or s\ identific\m factorii care influen]eaz\
 Fig. 1 – Ghe]ar montan
caracteristicile asupra c\rora intervin. În aces-
te condi]ii, prin „a determina” [i „a influen]a”
în]elegem, de fapt, un singur grup de tip inte-
rac]ional; r\mâne de stabilit, la o analiz\ mai
atent\, raportul dintre factorul de determinare
[i factorul de influen]are.
Caracteristicile elementelor, fenomenelor
[i proceselor au dimensiuni cantitative [i ca-
litative. În anumite situa]ii, ilustrarea cantita-
tiv\ nu este suficient\ pentru argumentarea a.
unei tr\s\turi calitative; de aceea, prezentarea
unor tr\s\turi de natur\ calitativ\ pe care le
au factorii geoecologici r\mâne o modalitate
de a percepe semnifica]ia acestora.
Factorii geoecologici au o ac]iune spa]ial\
[i temporal\. Acest lucru se poate vedea din
analiza fiec\ruia.
Factorii geoecologici se pot grupa dup\
mai multe criterii. Sub raport geografic (adic\
func]ional [i spa]ial), ei pot fi ordona]i `ntr-un
model cum ar fi cel al\turat (DOC 1). Pentru a
în]elege taxonomia lor, trebuie s\ facem câte- b.
va preciz\ri:
— ace[ti factori au fost grupa]i pe
geosfere; gruparea are un caracter calitativ,
deoarece fiecare geosfer\ concentreaz\ cea
mai mare parte a componentului major care o
define[te;
— exist\ îns\ anumi]i factori care au o alt\
coeren]\ interioar\, cum ar fi cei determina]i
de caracteristicile planetei în ansamblu sau de
factorul timp.
O expresie a interac]iunii factorilor natu-
rali abiotici o constituie caracteristicile biosfe-
rei; aceasta reprezint\, la rândul ei, o grupare
de factori geoecologici [i are un grad înalt de  Fig. 2 – Activit\]i de transformare
a mediului de c\tre om: a. agricul-
complexitate [i de organizare intern\. tur\ intensiv\; b. defri[are.
DOC 1
I. Factorii geoecologici determina]i de
caracteristicile Terrei ca planet\:
 Pozi]ia Terrei în Sistemul Solar
 Forma [i dimensiunile P\mântului
 Mi[carea de rota]ie
 Mi[carea de revolu]ie
 Propriet\]ile fizice ale Terrei
 Propriet\]ile chimice ale Terrei
II. Factorii geoecologici din atmosfer\
(climatosfer\):
 Aerul
 Atmosfera ca geosfer\
 Masele de aer
 Radia]ia solar\, bilan]ul radiativ
 Fenomenele [i procesele
meteorologice
 Clima [i climatele Terrei
 Hazarde climatice
III. Factorii geoecologici din hidrosfer\:
 Apa
 Hidrosfera ca geosfer\
 Apele continentale
 Oceanele [i m\rile
 Ghe]arii
 Circuitul apei în mediul înconjur\tor
 Resursele hidrosferei
Acest tabel red\ `ntr-o form\ foarte
simplificat\ varietatea factorilor geoecolo-
gici. Fiecare termen trebuie `n]eles ca o anu-
mit\ parte a mediului `nconjur\tor, care in-
fluen]eaz\ alte componente, sau mediul `n
ansamblul s\u. Astfel, luând ca exemplu
aerul, nu trebuie s\ `n]elegem c\ analiz\m
aerul sub toate aspectele, ci felul `n care
acesta [i caracteristicile sale (fizice, chimice,
dinamice) influen]eaz\ mediul `nconju-
r\tor. Mi[carea de rota]ie trebuie interpre-
tat\ astfel: „mi[carea de rota]ie [i influen]a
ei asupra elementelor, fenomenelor [i
proceselor ce caracterizeaz\ mediul `ncon-
Factorii geoecologici
IV. Factorii geoecologici determina]i de
relief (reliefosfer\):
 Reliefosfera (troposfera)
 Relieful actual al continentelor
 Trepte, tipuri [i forme
 Unit\]i de relief
 Procese geomorfologice
 Relieful suboceanic
 Domenii morfoclimatice
V. Factorii geoecologici ai substratului:
 Structura intern\ a Terrei
 Dinamica scoar]ei terestre
 Vulcanismul
 Cutremurele de p\mânt
 Circuite [i cicluri geologice
 Resursele litosferei
VI. Biosfera [i rolul ei geoecologic:
 Biosfera ca geosfer\
 Fotosinteza
 Biomuri
 Zonele biogeografice terestre
 Ecosisteme
 Circuite biogeochimice
 Biosfera ca surs\ de oxigen
 Produc]ia de biomas\
VII. Factorii geoecologici determina]i de
pedosfer\:
 Solul
 Pedosfera
 Resursele de soluri
jur\tor, de la nivelul planetei ca `ntreg, la
nivel local.”
Prin tehnologie se `n]elege de fapt felul
`n care tehnologiile influen]eaz\ sau deter-
min\ anumite caracteristici ale mediului
rezultate `n urma proceselor industriale,
dar [i felul `n care este posibil ca anumite
tehnologii de depoluare sau antipoluante s\
faciliteze ameliorarea caracteristicilor nega-
tive ale mediului.
Ar putea exista anumite rezerve fa]\ de
timp, ca factor geoecologic, deoarece acesta
reprezint\ o caracteristic\ general\ a reali-
t\]ii `nconjur\toare. ~n perspectiva de fa]\
VIII. Factorii geoecologici determina]i de
activitatea uman\:
 Antroposfera [i tehnosfera
 Popula]ia [i reparti]ia ei geografic\
 Exploatarea resurselor naturale
 Dezvoltarea economic\
 Agricultura
 Activit\]ile industriale
 Transporturile [i serviciile
 Infrastructura tehnic\ a Terrei
 Zgomote [i noxe
 Urbanizarea
 Hazardele antropice [i tehnologice
 Caracteristicile comunit\]ilor umane
 {tiin]ele
 Tehnologia
 Mediul informa]ional
 Mediul psihologic
 Nivelul de trai
 Presiunea uman\
 Concep]ii, reglement\ri
IX. Timpul ca factor geoecologic:
 Evolu]ia continentelor [i oceanelor
 Evolu]ia geosferelor
 Evolu]ia reliefului
 Evolu]ia biosferei [i a solurilor
 Evolu]ia mediului terestru
 Rela]iile om-mediu în timp
 Evolu]ia [tiin]ei [i a tehnologiei
timpul este v\zut ca un element care se
reg\se[te `n interiorul fiec\rui factor geoe-
cologic. Astfel, procesele geomorfologice,
fotosinteza, masele de aer etc. au sens dac\
sunt percepute `n evolu]ia lor `n timp.
~n mod particular, evolu]ia `n timp poate
fi considerat\ un factor geoecologic aparte
când este vorba de fenomene care se produc
`ntr-un interval de timp (evolu]ia continen-
telor, a reliefului etc.). Este important de
observat c\ ace[ti factori geoecologici ac]io-
neaz\ frecvent `mpreun\, mai rar `n mod
independent; `n acest caz, distinc]ia dintre
factorii geoecologici este mai mult teoretic\.
17
 BIOSFERA {I ROLUL S|U GEOECOLOGIC
Biosfera are func]ii deosebit de complexe
în cadrul mediului înconjur\tor. Aceasta este
v\zut\ frecvent ca o parte calitativ diferit\ a
acestuia, influen]at\ de factori abiotici
(DOC 1).
Reparti]ia geografic\ a plantelor [i ani-
malelor este influen]at\ de o serie întreag\ de
factori ai mediului înconjur\tor; aproape to]i
factorii, de la radia]ia solar\ pân\ la alti-
tudinea reliefului, umiditatea solului [i gazele
atmosferei, au o anumit\ influen]\ asupra
reparti]iei teritoriale a plantelor [i animalelor.
Din masa biosferei, 99% o reprezint\ plantele
[i 1% animalele; numeric, exist\ 500 000 de
specii de plante [i 1 500 000 de specii de ani-
male.
A. FOTOSINTEZA {I ROLUL EI
GEOECOLOGIC
Caracteristica cea mai important\ a mate-
riei vii este c\ aceasta reu[e[te, prin interme-
diul fotosintezei, s\ transforme elementele
anorganice în substan]e organice. În acest pro-
ces de fotosintez\, rolul exclusiv revine plan-
telor care, utilizând radia]ia solar\ ca surs\ de
energie, reu[esc producerea substan]elor or-
ganice. Paralel, se elimin\ în aer oxigen [i este
consumat dioxidul de carbon. În acest fel, fo-
tosinteza realizeaz\ o activitate multipl\: pro-
ducerea substan]ei organice, consumul dioxi-
dului de carbon [i producerea oxigenului.
B. BIOMURI {I ZONE
DE VEGETA}IE
Biomurile reprezint\ expresia cea mai
clar\ a raporturilor dintre biosfer\ [i celelalte
geosfere terestre la scar\ planetar\. Ele sunt
cele mai mari subdiviziuni ale biosferei.
Elementul cel mai vizibil al biosferei îl
reprezint\ vegeta]ia (Fig. 1). Cea mai expresi-
v\ form\ a acesteia la nivelul suprafe]ei teres-
tre o reprezint\ reparti]ia ei geografic\, adic\
zonele latitudinale de vegeta]ie. Harta al\-
turat\ (Fig. 2) red\ reparti]ia marilor zone de
vegeta]ie v\zute `ntr-o perspectiv\ geoecolo-
gic\ (dup\ H. Walter). Aceste zone redau
imaginea unor tipuri de mediu determinate
de vegeta]ie.
18
C. CIRCUITELE BIOGEOCHIMICE
GLOBALE
Circuitele biogeochimice cuprind trans-
form\rile de materie [i de energie care au loc
între biosfer\-litosfer\-hidrosfer\-atmosfer\,
datorate transform\rilor unor compu[i chi-
mici. Cele mai importante sunt circuitul car-
bonului [i al azotului (DOC 2).
D. BIOMASA
Principalul rezultat al transform\rii sub-
stan]elor anorganice în substan]e organice îl
reprezint\ producerea materiei vii. Cantitatea
de materie vie pe o unitate de suprafa]\ (sau
unitate de volum) se nume[te biomas\. Cel
mai important aspect al existen]ei [i func]io-
n\rii biosferei îl reprezint\, în acest sens, pro-
ducerea materiei organice reflectat\, printre
altele, în biomasa acesteia.
Exist\ evalu\ri cantitative privind bioma-
sa oceanelor [i a continentelor, precum [i, pe
continente, a diferitelor forma]iuni vegetale
(DOC 3, 4).
E. FACTORII GEOECOLOGICI
AI PEDOSFEREI
Pedosfera este înveli[ul de soluri al
P\mântului considerat, uneori, ca o geosfer\
individualizat\ sau, frecvent, ca o compo-
nent\ a biosferei.
Solul este alc\tuit dintr-un amestec de
substan]e anorganice, substan]e organice, aer,
ap\, aflate într-un mod specific de combinare,
fiind situat la partea superficial\ a reliefosfe-
rei, la contactul acesteia cu biosfera, hidro-
sfera [i atmosfera.
În cadrul acestei geosfere se realizeaz\ cea
mai complex\ întrep\trundere între lumea
vie, aer, ap\ [i substrat. Caracteristica princi-
pal\ a solului o reprezint\ fertilitatea acestuia,
adic\ proprietatea de a oferi plantelor sub-
stan]e organice asimilabile.
Zonalitatea solurilor este o reflectare a
zonalit\]ii vegeta]iei.
 Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
DOC 1 Biosfera ca geosfer\
Biosfera cuprinde totalitatea
plantelor [i animalelor care tr\iesc
pe planeta noastr\; de asemenea
include spa]iul strict înconjur\tor
al acestora, format din elemente
abiotice.
Biosfera a ap\rut ca înveli[
planetar în zona de interferen]\ a
litosferei (reliefosferei), hidrosfe-
rei [i atmosferei, din elemente ale
acestora [i poate fi considerat\ ca
un produs terestru specific.
Circuitul carbonului
DOC 2
[i al azotului
Circuitul carbonului se reali-
zeaz\ între biosfer\, atmosfer\,
apa oceanelor, sol, turb\, roci cal-
caroase, c\rbuni, fiecare dintre
acestea reprezentând câte o form\
de concentrare [i stocare a sa; este
[tiut c\ acest element reprezint\
principalul component al vie]ii;
transform\rile din acest circuit se
realizeaz\ prin dou\ procese com-
plementare: fotosinteza [i respira]ia.
Circuitul azotului reprezint\
schimbul legat de acest element în-
tre atmosfer\, biosfer\, sol [i sedi-
mente; un moment principal în
acest circuit îl constituie fixarea azo-
tului liber din atmosfer\; agentul
principal al acestui circuit îl repre-
zint\ microorganismele specifice.
DOC 3 Raportul dintre biomasa oceanelor [i a continentelor DOC 4 Biomasa diferitelor tipuri de vegeta]ie

Continente Oceane Raport Productivitate medie Biomas\ medie

% Tipul de vegeta]ie (t/ha)
(gr/m2/an)
Suprafa]\ 149 361 0,4 P\dure ecuatorial\ 2 200 450
(106 km2) P\dure tropical\ cu dou\ anotimpuri 1 600 350
Productivitate 773 152 5,1
P\dure temperat\ semperviriscent\ 1 300 350
medie
P\dure temperat\ cu frunze c\z\toare 1 200 300
(gr/m2/an)
Produc]ie total\ 115 55 2,1 P\dure boreal\ (taiga) 800 200
(109 t/an) Savan\ 900 40
Biomas\ pe uni- Step\ 600 16
tate de suprafa]\ 12,3 0,01 1231
Tundr\ [i zona alpin\ 140 6
(kg/m2)
Biomas\ total\ 1837 3,9 471 De[ert [i semide[ert 90 7
(109 t) De[ert extrem, roci, nisip 3 2

Tropicul de Nord

Ecuator

Tropicul de Sud

0 2000 km

P\duri ecuatoriale De[erturi calde Taiga

P\duri verzi `n perioada pluvial\ Vegeta]ie forestier\ `n regiuni cu ploi de iarn\ Tundr\
Savane Stepe Mun]i (cu vegeta]ie alpin\)
De[erturi [i semide[erturi reci Ghe]ari
 Fig. 2 – Reparti]ia zonelor de vegeta]ie (dup\ H. Walter)

1. Compara]i reparti]ia geografic\ a vegeta]iei cu a altor caracteristici geografice [i identifica]i leg\turile dintre acestea.
2. Realiza]i o apreciere global\ asupra biomasei formate `n fiecare zon\ de vegeta]ie, folosind tabelele [i harta de mai sus.
3. Explica]i factorii care determin\ reparti]ia geografic\ a zonelor de vegeta]ie.

19
 4. GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL
I {I PEISAJUL GEOGRAFIC
Mediul înconjur\tor, în accep]iunea de
„mediu de existen]\ al societ\]ii omene[ti”,
cuprinde componente care sunt investigate de
mai multe [tiin]e, domenii [tiin]ifice sau care
fac obiectul tehnologiei [i practicii umane.
Geosistemul, ecosistemul [i peisajul sunt
accep]iuni care interfereaz\ cu mediul `ncon-
jur\tor.
Mediul `nconjur\tor reprezint\ o realitate
obiectiv\ (DOC 1) care poate fi privit\ [i inter-
pretat\ din perspective diferite.
Mediul înconjur\tor, în ansamblul s\u, nu
reprezint\ obiectul de studiu al unei anumite
[tiin]e, al unei discipline sau al unui domeniu
al practicii umane. Are, de asemenea, mai
multe accep]iuni (DOC 2).
Deoarece mediul înconjur\tor se rapor-
teaz\ la societate în ansamblul ei, maximum
de complexitate a acestuia se întâlne[te chiar
la interfa]a mediu-societate, care este, practic,
suprafa]a scoar]ei terestre (relieful).
Aici se întrep\trund elementele naturale [i
cele antropice, formându-se un spa]iu calita-
tiv distinct.
Acest spa]iu, foarte strâns legat de planet\
(numit\ în Antichitatea greac\ „Geea”, de
unde denumirea de „geo” pentru [tiin]ele
care se ocup\ cu studiul ei), are caracteristicile
unui „sistem”. El este denumit frecvent
geosistem.
Geosistemul reprezint\, deci, acel spa]iu
situat la interferen]a componentelor de baz\
ale mediului înconjur\tor, caracterizat prin-
tr-o anumit\ coeziune intern\ (care îi asigur\
caracterul de „sistem”) a fluxurilor de ma-
terie, de energie [i de informa]ie.
Geosistemul — ca mediu de via]\ al socie-
t\]ii omene[ti — îmbrac\ diferite aspecte, de
la dimensiunea global\, la cea zonal\, regio-
nal\ [i local\ (Fig. 1).
Geografia, ca [tiin]\ care studiaz\, pe de o
parte, componentele mediului pe care se des-
f\[oar\ ac]iunea antropic\ [i, pe de alt\ parte,
20
componentele antropice raportate la suportul
lor natural, ofer\ cea mai complet\, coerent\ [i
corect\ viziune a interac]iunii dintre so-
cietatea omeneasc\ [i mediul ei de existen]\.
Aceast\ conexiune între elementele na-
turale [i umane ale mediului creeaz\ un
spa]iu calitativ nou la suprafa]a scoar]ei te-
restre, denumit peisaj (DOC 3).
Peisajul a avut [i are o anumit\ evolu]ie în
timp, de la mediul natural ini]ial (netransfor-
mat de om), pân\ la mediul actual, transfor-
mat de om, degradat pe alocuri [i, `n mare
parte, artificializat.
Fenomenul de „antropizare” a peisajului
(adic\ de transformare sub ac]iunea omului)
se concretizeaz\ în modific\ri calitative ale
acestuia, care pot fi negative (poluare,
degradare a terenurilor etc.) sau pozitive (prin
amenajarea [i reconstruc]ia sa).
Geosistemul este un concept general, care
se refer\ la ideea de interac]iune între ele-
mentele, fenomenele [i procesele naturale
care caracterizeaz\ suprafa]a terestr\.
În realitate, exist\ mai multe interac]iuni
cu un caracter global [i, din acest punct de
vedere, se poate aprecia c\ exist\ mai multe
geosisteme, cu un anumit caracter par]ial.
Aceste geosisteme majore sunt urm\-
toarele: energia solar\-atmosfer\, atmosfe-
r\-sistem climatic, circula]ia atmosferei, inter-
ac]iunea atmosfer\-ocean, interac]iunea P\-
mânt-atmosfer\, P\mânt-hidrosfer\, solul,
biomurile [i ecosistemele.
Prin compara]ie cu geosistemul, ecosis-
temul pune accent pe elementele vii, în rapor-
tul lor cu condi]iile în care tr\iesc.
Ecosistemele reprezint\ asocieri de vie-
]uitoare [i mediul de locuire al acestora.
Ecosistemele sunt studiate de un domeniu
distinct al biologiei, cu multiple tr\s\turi
interdisciplinare, denumit ecologie.
DIC}IONAR
Biocenoz\ — totalitate a speci-
ilor de plante [i animale care tr\iesc
pe un anumit spa]iu relativ omo-
gen; ea se refer\ la componen]a
diferitelor specii, la propor]ia din-
tre popula]iile fiec\rei specii, la dis-
tribu]ia lor în spa]iu [i timp, la
rela]iile dintre specii.
Biotop — totalitate a factorilor
abiotici (ecologici) în care î[i duce
existen]a o anumit\ comunitate de
plante [i animale (biocenoz\) adap-
tat\ la condi]iile mediului respectiv;
factorii abiotici cuprind [i rela]iile
dintre elementele componente.
Ecologie — disciplin\ a biolo-
giei care studiaz\ sistemele supra-
individuale de organizare a materi-
ei vii (popula]ii, biocenoze, biosfe-
r\) integrate în mediul lor abiotic.
Ecosistem — unitate organiza-
toric\ elementar\ a biosferei, alc\-
tuit\ dintr-un biotop ocupat de o
biocenoz\ care este capabil\ s\ rea-
lizeze o productivitate biologic\.
Environment — ceea ce ne în-
conjoar\ (ca oameni) sau „spa]iul
din jurul nostru”, cuprinzând ele-
mentele componente situate în
jurul nostru.
Mediu geografic — termen uti-
lizat în geografie pentru a desemna
mediul natural transformat de om,
cuprinzând elemente naturale [i
elemente antropice.
 Fig. 1 – Elemente ale mediului
`nconjur\tor
DOC 1 Un mediu submontan umanizat DOC 2 Accep]iuni [i termeni

Un termen apropiat celui de mediu

înconjur\tor este cel de environment, utilizat
în limbile francez\ [i englez\.
El desemneaz\ o realitate foarte evi-
dent\ („ceea ce ne înconjoar\”), dar nu are
un corespondent în limba român\. O accep-
]iune apropiat\ este [i cea de mediu
ambiant.
Mediul înconjur\tor reprezint\ [i o pre-
ocupare important\ a ecologiei, ca disciplin\
ce î[i are originea în biologie. El este v\zut
din perspectiva de „mediu care înconjoar\
lumea vie”.
Spre deosebire de geografie (care se
ocup\ de „mediul înconjur\tor al societ\]ii
omene[ti”), ecologia studiaz\ raporturile din-
tre vie]uitoare [i mediul lor de existen]\.
O no]iune central\ a ecologiei este cea de
ecosistem. Acesta este format din totalitatea
vie]uitoarelor (biocenoz\) care ocup\ un
spa]iu bine determinat calitativ sub raportul
factorilor de mediu (biotop).
Ecosistemul are ca element central
La ie[irea Ronului din regiunea montan\, valea se l\rge[te permi]ând dezvoltarea terito-
vie]uitoarele, fa]\ de care se raporteaz\ ca-
rial\ a unui ora[ de m\rime mijlocie, Grenoble. Ocuparea urban\ a teritoriului se opre[te la
baza pantelor `mp\durite. racteristicile mediului (considerat „abiotic”).
Amenajarea mediului a cuprins mai multe elemente vizibile: `ndiguirea [i canalizarea No]iunea geografic\ de geosistem [i
Ronului, organizarea spa]iului industrial, utilizarea ra]ional\ a intravilanului [i amenajarea no]iunea biologic\ de ecosistem sunt com-
turistic\ a spa]iului montan. plementare.
Ora[ul are, `n primul plan, o zon\ industrial\ bine conturat\, cu ramuri de `nalt\ tehnolo- În cazul geosistemului, accentul este dat
gie. Nu exist\ indicii de exploatare a unor resurse de subsol [i nici ale unei agriculturi cu de elementele mediului, iar în cazul eco-
rezultate notabile. sistemului, accentul cade pe vie]uitoare.
Re]eaua stradal\ este perpendicular\ pe râul care se observ\ `n fotografie. Se distinge o În prezent, se contureaz\ ideea consti-
parte urban\ mai veche, a c\rei structur\ este bine p\strat\ `n fizionomia ora[ului. tuirii unui domeniu interdisciplinar („geoe-
Sistemul noros sugereaz\ o bun\ prezen]\ a umidit\]ii, iar ora[ul o activitate urban\ efi- cologie”), care s\ studieze mediul încon-
cient\ [i prosper\. jur\tor „în sine”.

DOC 3 Peisajul geografic

Peisajul geografic reprezint\ aspectul
exterior al suprafe]ei terestre.
Acesta are un caracter vizibil [i creeaz\ o
anumit\ impresie prin componentele sale.
Spre deosebire de geosistem, care defi-
ne[te îndeosebi leg\tura func]ional\ dintre
elementele naturale, peisajul geografic foto-
grafiaz\ aspectul exterior al acestora. În
multe situa]ii, peisajul geografic a r\mas înc\
într-un mod asem\n\tor peisajului natural
ini]ial.
Pe cea mai mare parte a suprafe]ei teres-
tre, corespunz\toare întinderii oicumenei,
peisajul natural a fost supus la diferite
transform\ri.
Fiind astfel transformat de om, el este
considerat peisaj geografic.
Orice peisaj geografic cuprinde elemente
naturale [i antropice, un mod de aranjare a
acestora în spa]iu, leg\turi dintre ele (care se
pot defini prin geosistem), precum [i o
evolu]ie în timp.
Studierea peisajelor este o preocupare
clasic\ a geografiei.
Este de observat c\ în multe situa]ii, ele-
mentul care influen]eaz\ aspectul peisajului
îl reprezint\ relieful, de[i vegeta]ia sau
a[ez\rile omene[ti au un caracter mai vizibil.
Peisajele, asem\n\tor tipurilor de medii,
se afl\ în diferite grade de transformare,
de la cele naturale, la peisajele puternic
antropizate.

21
 5. FACTORII GEOECOLOGICI –
I CARACTERISTICI {I
FUNC}IONALITATE
FACTORII GEOECOLOGICI DETERMINA}I
DE CARACTERISTICILE TERREI CA PLANET|
Apartenen]a [i pozi]ia planetei noastre la
Sistemul Solar are o importan]\ mare pentru o
serie întreag\ de caracteristici terestre.
Un element important îl reprezint\ aparte-
nen]a Terrei la istoria cosmic\ a Sistemului
Solar. Acest lucru se materializeaz\ în ori-
ginea [i geneza comun\, influen]a în aceast\
origine [i genez\ a Soarelui ca stea a
Sistemului Solar, alc\tuirea chimic\, anumite
propriet\]i fizice etc.
Prin pozi]ie [i caracteristici fizice, planeta
noastr\ face parte din grupul planetelor „telurice”
(Terra, Marte, Venus, Mercur [i Luna, satelitul
natural al P\mântului). Acestea au caracteristici
chimice comune, anumite propriet\]i fizice
asem\n\toare [i, probabil, anumite elemente
comune legate de geneza [i originea lor.
Elementul principal al pozi]iei Terrei `n
Sistemul Solar `l reprezint\ distan]a medie
P\mânt-Soare, care este de aproximativ
150 000 000 km. Aceasta este deosebit de fa-
vorabil\, deoarece la distan]e mai mici influ-
en]a Soarelui este prea puternic\, iar la dis-
tan]e mai mari este foarte mult diminuat\.
Se consider\ c\ planeta noastr\ face parte
din spa]iul denumit „ecosfer\” (în sens cos-
mic, nu biologic), cuprins între orbitele plane-
telor Venus (spre interior) [i Marte (spre exte-
rior), unde este posibil\, teoretic, apari]ia [i
formarea vie]ii.
Aceast\ pozi]ie a P\mântului este foarte
important\, deoarece influen]a Soarelui a avut
un caracter moderat [i a favorizat formarea la
suprafa]a P\mântului a unor temperaturi core-
spunz\toare vie]ii. Se pare, îns\, c\ rolul pro-
priu-zis al acestei pozi]ii este modificat de alte
elemente. Astfel, s-a apreciat c\ dac\ nu ar
exista atmosfer\ (sau dac\ aceasta ar fi foarte
rarefiat\), temperatura medie a suprafe]ei tere-
stre ar trebui s\ fie cuprins\ între –10°C [i
–15°C; temperatura medie a suprafe]ei terestre
22
este, îns\, de aproximativ 10°C, ceea ce
reprezint\ o valoare considerabil mai mare. În
aceast\ situa]ie, rolul de reglator termic revine
atmosferei, care, datorit\ efectului de ser\
(efect cumulat în timp), favorizeaz\ formarea
unor temperaturi mai mari decât cele datorate
simplei pozi]ii a Terrei în Sistemul Solar.
Aceast\ diferen]\ de peste 20°C, ca rezultat al
efectului de ser\ datorat atmosferei, este destul
de mare [i pune în eviden]\ caracterul determi-
nant al atmosferei `n raport cu cel al distan]ei
fa]\ de Soare în crearea unei anumite tempera-
turi medii. Un element important al pozi]iei
planetei `n Sistemul Solar `l reprezint\ sistemul
P\mânt-Lun\ (DOC 1), raportul dintre Soare,
P\mânt [i Lun\ (Fig. 1) [i câteva consecin]e ale
acestor raporturi, cum ar fi mareele (DOC 2, 3),
Fazele Lunii (DOC 4), m\surarea timpului
(DOC 5), eclipsele (Fig. 2, DOC 6), constanta
solar\ [i orientarea pe glob.
O consecin]\ direct\ a pozi]iei planetei
noastre `n Sistemul Solar o reprezint\ canti-
tatea de radia]ie solar\, primit\ de la Soare.
Aceast\ radia]ie solar\, datorat\ în principal
pozi]iei P\mântului fa]\ de Soare, este con-
stant\ [i are la limita exterioar\ a atmosferei
valoarea de 1,98 cal/cm2/min., care se nu-
me[te constanta solar\. Se presupune c\
aceast\ valoare a r\mas nemodificat\ de mult
timp, deoarece exploziile termonucleare din
Soare sunt riguros autoreglate, iar abaterile fa]\
de valorile multianuale sunt foarte mici.
Datorit\ configura]iei bol]ii cere[ti [i a ori-
ent\rii axei polilor (cu Polul Nord spre Steaua
Polar\), constela]iile au reprezentat elemente de
reper în orientarea pe glob [i în naviga]ie. Pozi]ia
Stelei Polare (fa]\ de care se rote[te bolta
cereasc\, aceast\ stea având aspectul unui punct
fix) a reprezentat mult timp principalul punct de
reper pentru orientarea pe glob.
DIC}IONAR
Planete telurice — planete
asem\n\toare Terrei, care au
scoar]\ terestr\ solid\, dimensiuni
apropiate [i se afl\ situate `n
apropierea Soarelui.
Terra — nume alternativ dat
P\mântului.
Ecosfer\ — termen care se
refer\ la spa]iul din jurul Soarelui
unde ar fi, în mod teoretic, posibil
s\ existe via]\.
DOC 1 Sistemul P\mânt-Lun\
Sistemul P\mânt–Lun\ repre-
zint\ un unicat în Sistemul nostru
Solar, prin aceea c\ dimensiunea [i
masa satelitului nostru se apropie
cel mai mult de cele ale
P\mântului; în cazul altor sateli]i
ai planetelor, diferen]ele sunt
foarte mari. Cu toate acestea,
diametrul Lunii reprezint\ 0,27
din diametrul terestru, iar masa
1/81 din cea a Terrei. Acest raport
dintre dimensiunile unei planete
[i cel mai mare satelit al s\u are, `n
cazul sistemului P\mânt-Lun\,
are o valoare atât de mare, `ncât
am putea vorbi de o adev\rat\
„planet\ dubl\”.
Datorit\ distan]ei relativ redu-
se fa]\ de P\mânt (de aproximativ
60 de raze terestre), Luna este
foarte mult influen]at\ de acesta.
Cea mai important\ influen]\ este
aceea c\ între P\mânt [i Lun\
exist\ un „cuplaj mareic”, care
face ca perioada de rota]ie a Lunii
în jurul axei sale [i perioada de
revolu]ie în jurul P\mântului s\
fie egale (27 zile, 7 ore, 43 minute)
[i, ca urmare, Luna s\ arate
aceea[i emisfer\ P\mântului.
Deoarece `n timpul acestei mi[c\ri
complete a Lunii `n jurul axei [i `n
jurul Terrei, planeta noastr\ s-a
deplasat pe orbita sa `n jurul
Soarelui, revenirea Lunii `n acela[i
punct se realizeaz\ cu o `ntârziere
de 2,2 zile, deci `n aproximativ
29,5 zile.
 L 7z  Fig. 1 – Pozi]ia sistemului Lun\-P\mânt-Soare `n timp de o lun\ [i producerea mareelor
ile SOARELE

P
Zilele lunii
MAREE MINIM| 1 5 10 15 20 25 30
(Primul p\trar — cuadratur\)
4
SOARELE Maree `nalte
ile

(flux)
7z

L
P 3

MAREE MAXIM| Primul p\trar Lun\ plin\ Al 3-lea p\trar Lun\ nou\
(Opozi]ie)

MAREE MINIM| 2
SOARELE
(Al treilea p\trar — cuadratur\) Cvadratur\ Opozi]ie Cvadratur\ Conjunc]ie

P
1
7z
ile

L
Maree joase
SOARELE (reflux) 0

L
P
MAREE MAXIM|
(Conjunc]ie) DOC 2 Modul de producere a mareelor `n cele patru
situa]ii caracteristice

DOC 3 Mareele DOC 4 Fazele Lunii DOC 5 Luna [i timpul

Influen]a cea mai cunoscut\ a Lunii asu-
pra P\mântului o constituie formarea mare-
elor. Acestea sunt determinate de atrac]ia pe
care o exercit\ Luna asupra suprafe]ei
oceanice, prin ridicarea succesiv\ a acesteia
în momentul trecerii Lunii deasupra meridi-
anului locului. S-a observat c\ mareele au
valori mai mari în anumite momente, când
exist\ o combinare a atrac]iei Lunii [i a
Soarelui pe aceea[i direc]ie, [i valori mai
mici când cele dou\ corpuri se afl\ la un
anumit unghi fa]\ de P\mânt.
Un element deosebit de vizibil [i remar-
cat de foarte mult timp de oameni îl constitu-
ie fazele Lunii. De[i nu au o influen]\ vizibil\
asupra unor elemente ale mediului terestru,
fazele Lunii, prin succesiunea [i ca-
racteristicile lor, au o anumit\ importan]\
asupra unui element socio-uman foarte
important: m\surarea timpului. Existen]a
acestor faze permite o apreciere empiric\ a
unor intervale de timp mai mari decât ziua [i
mai mici decât o mi[care complet\ a Lunii în
jurul P\mântului (o lun\).
O consecin]\ important\ a sistemului
Lun\-P\mânt o reprezint\ durata mi[c\rii
de rota]ie a Lunii în jurul P\mântului, care
se pune în eviden]\ prin perioadele denu-
mite „revolu]ie sideral\” (27 zile, 7 ore,
43 minute) [i „revolu]ie sinodic\” (de 29 zile,
12 ore, 44 minute). Ultima valoare st\ la baza
împ\r]irii timpului în luni [i, cu ajutorul
acestui interval de timp (o lun\), poate s\
reprezinte un reper pentru construirea
calendarului.

DOC 6 Eclipsele

Un alt fenomen, cu o influen]\ exercitat\ par]iale în raport cu gradul de acoperire a

asupra p\rerilor [i a concep]iilor oamenilor,
îl constituie formarea eclipselor.
Eclipsele de Lun\ se produc în momentul
în care Luna intr\ în conul de umbr\ al
P\mântului.
Eclipsele de Soare se produc în condi]iile
în care P\mântul intr\ în conul de umbr\ al
Lunii.
Eclipsele de Soare pot fi totale sau
discului solar de c\tre suprafa]a Lunii.
Eclipsele totale, de[i rare, sunt deosebit
de spectaculoase [i sunt datorate unui
fenomen foarte interesant, cu aparen]\ de
coinciden]\: diametrele aparente ale Lunii [i
Soarelui, v\zute de pe P\mânt, sunt egale. ~n
timpul eclipselor totale de Soare poate fi stu-
diat\ partea exterioar\ a Soarelui observân-
du-se atmosfera, coroana solar\ [i protube-
ran]ele solare.  Fig. 2 – Eclips\ total\ de Soare

23
 MI{C|RILE TERREI CA FACTORI GEOECOLOGICI
A. MI{CAREA DE ROTA}IE
O importan]\ geoecologic\ deosebit\ o are
mi[carea de rota]ie, prin consecin]ele ei
asupra diferitelor elemente ale mediului în-
conjur\tor [i asupra societ\]ii.
Elementele principale ale mi[c\rii de
rota]ie sunt durata (23 ore, 56 min.) [i sensul
(de la vest la est).
Intervalul de timp al unei rota]ii complete
este `ns\ de 24 ore, dac\ se ia `n considera]ie [i
deplasarea Terrei pe orbit\ `n jurul Soarelui [i
se nume[te zi solar\ adev\rat\. Aceasta st\ la
baza m\sur\rii timpului.
Pentru orice privitor de la suprafa]a te-
restr\ exist\ impresia fals\ a deplas\rii bol]ii
cere[ti (Lun\, stele, planete, Soare) de la est la
vest, ca percep]ie invers\ a mi[c\rii reale a
P\mântului de la vest spre est.
Datorit\ formei P\mântului (DOC 1) [i a
lungimii diferite a paralelelor (DOC 3), viteza
de rota]ie a unor puncte de pe suprafa]a teres-
tr\ scade de la ecuator spre poli.
Forma Terrei [i mi[carea ei de rota]ie
favorizeaz\ lansarea sateli]ilor geosta]ionari
(DOC 2) care pot supraveghea suprafa]a teres-
tr\ `n `ntregime.
Un fenomen foarte important îl constituie
abaterea corpurilor conform ac]iunii for]ei lui
Coriolis (DOC 4). Aceast\ abatere se realizea-
z\ spre dreapta în emisfera nordic\ [i spre
stânga în emisfera sudic\; este foarte vizibil\
la deplasarea maselor de aer [i la deplasarea
curen]ilor oceanici.
Datorit\ mi[c\rii de rota]ie a P\mântului
(combinat\ cu forma acestuia), suprafa]a sa
poate fi `mp\r]it\ în sectoare denumite fuse
orare.
O alt\ consecin]\ interesant\ o reprezint\
transmiterea mareelor pe suprafa]a oceanelor.
Aceast\ propagare a mareelor se realizeaz\ de
la est spre vest `n raport cu trecerea Lunii
peste meridianul locului, dar cu o anumit\
`ntârziere `n timp.
Datorit\ configura]iei oceanului [i a
]\rmurilor exist\ o situa]ie mai complex\ [i
diferen]iat\.
24
B. MI{CAREA DE REVOLU}IE
P\mântul realizeaz\ o mi[care în jurul Soa-
relui, denumit\ mi[care de revolu]ie. Ea se des-
f\[oar\ pe o orbit\ care are forma unei elipse.
Diferitele momente ale mi[c\rii de re-
volu]ie permit o împ\r]ire a anului pe anotim-
puri. Pozi]ia Terrei în cele patru momente
principale are anumite caracteristici care re-
zult\ din combinarea mi[c\rii de revolu]ie cu
înclinarea axei [i cu inciden]a razelor solare.
Dintre consecin]ele mi[c\rii de revolu]ie,
men]ion\m urm\toarele:
 inegalitatea duratei zilelor [i a nop]ilor
pe parcursul anului (DOC 5), la diferite latitu-
dini (cu excep]ia ecuatorului);
 înc\lzirea inegal\ a suprafe]ei terestre în
cursul unui an în raport cu înclinarea axei;
 o mic\ diferen]\ de înc\lzire între
momentele extreme ale pozi]iei P\mântului
pe orbit\ (diferen]a dintre periheliu [i afeliu
fiind de 7% din diametrul maxim al elipsei);
 r\s\ritul [i apusul Soarelui în fiecare zi a
anului se realizeaz\ la un moment de timp [i
`ntr-un punct diferit;
 pentru zonele temperate, mi[carea de
revolu]ie are drept consecin]\ apari]ia celor
patru anotimpuri;
 pentru zonele polare (situate între cercul
polar [i pol) exist\ o succesiune zi (jum\tate
de an) / noapte (cealalt\ jum\tate de an);
 între tropice [i ecuator exist\ o migrare
în emisfera nordic\ (vara) [i `n emisfera
sudic\ (iarna) a pozi]iei aparente a Soarelui,
ceea ce duce la o iluminare [i înc\lzire de
intensitate diferit\ în cele dou\ emisfere pe
parcursul unui an;
 mi[carea de revolu]ie, înclinarea axei [i
forma P\mântului determin\ existen]a unor
zone termice ([i, `n rela]ie direct\ cu acestea, a
unor zone climatice);
 o consecin]\ complex\ o reprezint\ po-
sibilitatea construirii calendarului pe baza
mi[c\rii de revolu]ie, a mi[c\rii de rota]ie a
Lunii în jurul P\mântului [i a mi[c\rii acestuia
în jurul axei proprii; din combinarea unor ele-
mente ce deriv\ din aceste mi[c\ri au fost ima-
ginate diferite variante de calendare.
DIC}IONAR
Elipsoid de rota]ie (sferoid) —
forma real\ a Terrei, mai turtit\ la
poli [i mai bombat\ la ecuator, care
p\streaz\ volumul acesteia.
Orizont — linie imaginar\
unde aparent cerul [i suprafa]a te-
restr\ coincid.
Satelit geosta]ionar — satelit
care `n mod aparent st\ deasupra
unui punct fix al suprafe]ei terestre,
dar care, `n realitate, se rote[te cu
aceea[i vitez\ cu mi[carea de
rota]ie a P\mântului `n jurul pro-
priei axe.
Zi — intervalul de timp al unei
rota]ii a Terrei `n jurul axei sale: zi
sideral\ (23 h, 56’) `n raport cu un
punct fix sau zi solar\ (24 h) `n
raport cu trecerea Soarelui dea-
supra unui meridian.
Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i
construi]i r\spunsuri argumentate:
1. Care ar fi consecin]ele asupra
fenomenelor de la suprafa]a Terrei,
dac\ raza acesteia ar fi:
a) egal\ cu diametrul actual;
b) egal\ cu raza Lunii;
c) egal\ cu raza Soarelui.
2. Care ar fi consecin]ele asupra
fenomenelor de la suprafa]a Terrei
dac\ mi[carea de revolu]ie ar fi:
a) egal\ cu cea de rota]ie;
b) de 4 ori mai mare;
c) de 20 de zile.
3. Care ar fi consecin]ele asupra
fenomenelor de la suprafa]a Terrei
dac\ mi[carea de rota]ie ar fi:
a) de o or\;
b) de o s\pt\mân\;
c) de o lun\.
DOC 1 Terra, imagine din spa]iul cosmic DOC 3 Lungimea unui arc de cerc de 1° `n emisfera nordic\
Latitudine Lungimea unui grad Lungimea unui grad
(grade) de latitudine (km) de longitudine (km)
0 110,56 111,32
15 110,64 107,55
30 110,85 196,49
45 111,13 178,85
60 111,41 155,80
75 111,62 128,90
90 111,70 110,00

DOC 4 For]a de deviere rezultat\ din rota]ia P\mântului

\
ativ
e rel
r N 100%

te
ba
86,7% 60°

ea
Abatere

ad
50% spre dreapta
30°

For]
Aceast\ imagine sugereaz\ foarte clar câteva caracteristici ale Ecuator Abatere nul\
0% 0
Terrei care determin\ condi]iile mediului de la suprafa]a sa: forma
„sferic\”, iluminarea, dinamica atmosferei, concentrarea unor sis-
teme noroase persistente `n zona ecuatorial\, raporturile spa]iale din- Abatere 30°
tre continente [i oceane etc. spre stânga
De asemenea, se pot observa [i alte elemente: circula]ia maselor 60°
de aer, suprafa]a galben\ a de[erturilor tropicale (Sahara `ndeosebi) S
datorit\ marilor acumul\ri de nisip, forma ]\rmurilor, Africa [i
lacurile africane, Marea Mediteran\, Marea Ro[ie, Europa etc.
~n ansamblu, imaginea creeaz\ o percepere global\ a Terrei [i a Aceast\ for]\ se aplic\ oric\rui corp aflat `n mi[care, vânturilor,
mediului ei. curen]ilor oceanici etc.

DOC 2 Areale cuprinse de sateli]ii geosta]ionari Durata unei zile (perioada de timp luminat\ din totalul „zilei”
DOC 5
astronomice) `n emisfera nordic\
Solsti]iu de var\ Solsti]iu de iarn\
Latitudinea
(22 iunie) (22 decembrie)

90° N 24 h 0
80° N 24 h 0
70° N 24 h 0
60° N 18 h 27 min 5 h 33 min
50° N 16 h 18 min 7 h 42 min
40° N 14 h 52 min 9 h 8 min
30° N 13 h 56 min 10 h 4 min
20° N 13 h 12 min 13 h 12 min
Sateli]ii geosta]ionari sunt sateli]ii stabiliza]i deasupra unor
puncte de pe suprafa]a terestr\ din apropierea ecuatorului, la 10° N 12 h 35 min 12 h 35 min
`n\l]imi de cca. 36 000 km, supraveghind por]iuni largi de teren de 10° N 12 h 12 h
forma unor cercuri (pe imaginea de mai sus sunt cercuri deformate).

25
 PROPRIET|}ILE TERREI
A. PROPRIET|}I FIZICE
O serie de propriet\]i fizice ale Terrei au o
importan]\ geoecologic\ vizibil\.
 Gravita]ia se manifest\ sub multiple
aspecte. Este suficient s\ amintim c\ existen]a
[i evolu]ia Sistemului Solar, a sistemului
P\mânt–Lun\, sunt datorate efectelor for]ei
de atrac]ie gravita]ional\.
Gravita]ia, ca proprietate fizic\ fundamen-
tal\ a Terrei, influen]eaz\ producerea maree-
lor oceanice curgerea râurilor, eroziunea flu-
vial\ [i glaciar\.
La suprafa]a terestr\, expresia cea mai vi-
zibil\ a for]ei cu care sunt atrase diferitele
obiecte spre centrul planetei o reprezint\
greutatea acestora.
Un exemplu de ac]iune a gravita]iei asupra
scoar]ei terestre îl reprezint\ curgerea râurilor
(care este determinat\ de masa apei, de pant\,
dar [i de coeziunea apei). Aceasta se produce
pân\ într-un punct denumit nivel de baz\. Un
alt exemplu în care for]a gravita]ional\ este
evident\ îl reprezint\ ac]iunea ghe]arilor
asupra reliefului subiacent (DOC 1). Datorit\
masei mari de ghea]\, ace[tia produc o puter-
nic\ eroziune în adâncime.
Gravita]ia influen]eaz\ [i procese din inte-
riorul Terrei (celulele de convec]ie, aranjarea
stratelor dup\ greutatea specific\, formarea
structurii interne a Terrei) — DOC 2.
 O proprietate fizic\ important\, cu multe
consecin]e geoecologice, o reprezint\ c\ldura
intern\ a P\mântului. Aceasta cre[te în medie cu
1°C la 33 m, valoare care se nume[te treapt\ geo-
termic\. Datorit\ diferen]elor de c\ldur\ care
exist\ în interiorul P\mântului, se produc anumite
mi[c\ri de convec]ie ale unor mase de materie.
Acestea pot s\ fie ascendente [i descendente,
creând împreun\ celule de convec]ie.
Func]ionarea lor st\ la baza deplas\rii pl\ci-
lor tectonice, cu toate consecin]ele lor asupra ele-
mentelor mediului înconjur\tor (DOC 2).
 Magnetismul terestru este o proprietate
a planetei, cu anumite consecin]e asupra me-
diului înconjur\tor (DOC 4).
Forma general\ a câmpului magnetic este
magnetosfera (DOC 3, 5).
26
B. PROPRIET|}I CHIMICE
Alc\tuirea chimic\ a Terrei are o impor-
tan]\ geoecologic\ major\ prin aceea c\ ele-
mentele care o compun reprezint\ „pietrele de
construc]ie” ale corpurilor situate la suprafa]a
P\mântului [i în interiorul s\u.
Elementele chimice din care este alc\tuit\
planeta noastr\ s-au format în timpul
exploziei stelei care a existat înaintea Soarelui.
Exist\ opt elemente care particip\, în cea
mai mare m\sur\, la alc\tuirea scoar]ei teres-
tre [i alte 82 cu propor]ii mici [i foarte mici.
Ceea ce este foarte interesant de subliniat
este propor]ia foarte redus\ a trei elemente
care stau la baza vie]ii: carbon, azot, hidrogen;
al patrulea element, oxigenul, se afl\ din
abunden]\, dar în combina]ii chimice (oxizi
îndeosebi), care nu permit integrarea lui
direct\ în constitu]ia materiei vii.
Aceast\ propor]ie redus\ a unor con-
stituen]i de baz\ ai materiei vii ridic\ o con-
statare aparent paradoxal\: materia vie este
construit\ pe elemente rare.
Modul de combinare a elementelor chi-
mice creeaz\ atât la suprafa]a P\mântului, cât
[i `n interiorul acestuia o mare varietate de
roci, diferite tipuri de soluri, caracteristici
diferite ale compozi]iei chimice a apelor, o
diversitate `n care aceste elemente ac]ioneaz\
`n procesele chimice.
Toate elementele chimice sunt corelate `ntre
ele `ntr-o succesiune de fenomene [i procese care
formeaz\ circuite biogeochimice.
Men]ion\m, de asemenea, interven]ia activ\
a omului `n mediul `nconjur\tor, prin introduce-
rea unor anumite elemente chimice `n urma pro-
ceselor tehnologice.
Astfel, prin fenomenele de poluare se pro-
duce o r\sturnare sensibil\ a circuitelor naturale
[i apari]ia unor modalit\]i noi de ac]iune a ele-
mentelor chimice asupra mediului `nconjur\tor.
Integrarea unor elemente chimice `n cir-
cuitele de materie [i energie ale Terrei ar avea, `n
timp, anumite consecin]e asupra transfor-
m\rilor ini]ial naturale ale circuitelor bio-
geochimice, atenuându-le sau amplificându-le.
DIC}IONAR
Magnetosfer\ — câmpul mag-
netic al Terrei, situat `n exteriorul
acesteia, cu forma unei „sfere“ tur-
tite de presiunea „vântului solar“.
Gravita]ie — proprietate fun-
damental\ a corpurilor de a se
atrage reciproc, dependent de masa
acestora [i de distan]a dintre ele;
gravita]ia constituie cauza greut\]ii
corpurilor.
Curen]i de convec]ie — curen]i
de materie fluid\ sau vâscoas\ care
se deplaseaz\ în interiorul
P\mântului, de la anumite adânci-
mi spre suprafa]\.
DOC 1 Gravita]ia [i glacia]iunea
Gravita]ia este [i cauza unor
procese care au loc în interiorul
scoar]ei terestre. Se produc o serie
de rearanj\ri de mase, care deter-
min\ anumite modific\ri ale valo-
rii accelera]iei gravita]ionale într-
un anumit loc.
Men]ion\m c\ una dintre
ipotezele cele mai interesante
legate de formarea glacia]iunii
cuaternare este cea care consider\
ca principal\ cauz\ a „bascul\rii”
axei P\mântului, rearanjarea gra-
vita]ional\ a unor mase din inte-
riorul acestuia; în urma acestei
rearanj\ri, axa P\mântului a în-
ceput s\ oscileze în jurul direc]iei
ini]iale, expunând calotele polare
reci unor precipita]ii mai bogate
(care au creat [i apoi au între]inut
cre[terea ghe]ii).
DOC 2 Riftul medio-oceanic [i deplasarea pl\cilor tectonice DOC 4 Magnetismul terestru
a. R1 Este cunoscut c\ axa geomagnetic\ nu
Se formeaz\ o prim\ despic\tur\ coincide cu axa polilor, între acestea
de tip rift (R1). Fragmentele pl\cii existând o diferen]\. Aceasta se reflect\ în
coordonatele geomagnetice care difer\ de
tectonice, relativ rigide, sunt `mpinse cele geografice; axa geomagnetic\ nord–sud
lateral de for]ele care au creat riftul. [i axa geografic\ polar\ nu coincid, diferen]a
b. N1 dintre ele fiind denumit\ declina]ie. De
Materia din interior este adus\
`n continuare la suprafa]\ N1 [i R2
aceea, folosirea busolei, care arat\ câmpul
R1 geomagnetic, trebuie corectat\ cu anumite
`mpinge lateral atât fragmentele
valori ale acestei declina]ii. Este de subliniat,
rigide cât [i materia solidificat\
îns\, c\ magnetismul terestru reprezint\ o
anterior (R1).
modalitate de orientare pe glob.
c.
R2 Alt\ materie adus\ din interior
N1
ac]ioneaz\ asupra celei anterioare [i
R1 N1
continu\ „extinderea” riftului. Rocile DOC 5 Rolul geoecologic al magnetosferei
R1
depuse sunt magnetizate `n func]ie Magnetosfera are mai multe domenii de
de polaritatea câmpului magnetic influen]\ geoecologic\: reprezint\ un scut
din momentul solidific\rii lor. pentru via]a terestr\ (`mpotriva radia]iilor
~ntr-un moment ulterior, noua d. cosmice nocive), poate devia anumite
N2
materie din rift (N2) are lateral ma- obiecte cosmice (asteroizi, meteori]i),
terie solidificat\ anterior (R1, N1,
R2 R2 influen]eaz\ forma [i structura atmosferei,
N1
R1
N1
R1 determin\ anumite fenomene specifice
R2), cu polarit\]i magnetice diferite
(aurore polare, furtuni magnetice, schim-
[i o vârst\ care cre[te de la rift spre barea polarit\]ii magnetice), influen]eaz\
exterior (R1 > N1 > R2 > N2). dezvoltarea lumii vii [i permite inter-
pretarea unor fenomene terestre de interes
Deplasarea pl\cilor tectonice este condi]ionat\ de mai mul]i factori. Elementul care deter- [tiin]ific (originea câmpului magnetic,
min\ aceast\ deplasare `l reprezint\ formarea unei cr\p\turi ini]iale datorit\ urc\rii la reconstruc]ia paleogeografic\ a suprafe]ei
suprafa]\ a magmei `nc\lzite, purtat\ de un curent ascendent (a). Aceast\ materie exercit\ o terestre, studierea anomaliilor magnetice
`mpingere lateral\ (b) care continu\ ulterior (c) pân\ se formeaz\ o dorsal\ (d). din litosfer\ [.a.).

DOC 3 Magnetosfera terestr\

Magnetosfera reprezint\ spa]iul din
jurul P\mântului unde se simte influen]a
[oc

Vânt
câmpului s\u magnetic. Aceasta are mai
de

solar
nt

Magnetopauz\ mult o form\ alungit\ (`n sensul opus

Fro

pozi]iei Soarelui) decât „sferic\”.

Câmpul magnetic terestru `[i are ori-
Magnetosfer\
ginea `n curen]ii de convec]ie din partea
extern\ a nucleului Terrei, la care se adaug\
Coad\ mi[carea de rota]ie (prin for]a Coriolis) [i
spre Soare
Linii
viteza de rota]ie diferit\ a geosferelor
de for]\ interne.
Limita exterioar\ a magnetosferei (mag-
netopauza) ac]ioneaz\ ca un scut exterior
protector. Particulele venite de la Soare
(„vântul solar”) sunt deviate sau redis-
tribuite, dup\ contactul cu „frontul de [oc”,
de c\tre liniile de for]\ ale magnetosferei
(linii de egal\ intensitate).

27

I 6. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE
Dup\ cum am v\zut pân\ acum, caracte-
risticile mediului `nconjur\tor difer\ foarte
mult `n func]ie de componentele sale, de evo-
lu]ia acestora [i de modul de interac]iune cu
sistemele exterioare mediului.
Aceast\ varietate este tot mai mare cu cât
sistemele de referin]\ sunt suprafe]e concrete
tot mai mici.
Sub raportul sc\rii de referin]\, distingem
urm\toarele categorii: medii zonale; medii
azonale; medii regionale; medii locale.
La nivelul planetei ca întreg, se pot identi-
fica principalele tipuri de medii zonale [i
azonale (Fig. 2).
A. MEDII GEOGRAFICE ZONALE
 Mediul tropical forestier umed
Acest tip de mediu caracterizeaz\ zona
ecuatorial\ a planetei, extinzându-se de o
parte [i de alta a ecuatorului, pân\ la 5º lat. N
[i S. Acest mediu dep\[e[ete `ns\, [i spre nord
[i spre sud, fâ[ia longitudinal\ men]ionat\.
~n cazul acestui mediu, elementul determi-
nant al caracteristicilor sale `l reprezint\ un
fenomen de natur\ climatic\, foarte important
[i cunoscut: existen]a `n lungul ecuatorului a
unei zone de convergen]\ intertropical\
(ZCIT) — Fig. 1, DOC 1.
 Mediul tropical cu dou\ anotimpuri
Factorul determinant al existen]ei acestui
tip de mediu `l reprezint\ migrarea sezonier\
a zonei de convergen]\ intertropical\ spre
nord sau spre sud `n cursul unui an, datorit\
mi[c\rii de revolu]ie [i `nclin\rii axei terestre.
 Mediul tropical musonic
Este un tip de mediu determinat de
ac]iunea sezonier\ a musonilor. Cuprinde
Asia de Sud [i de Sud-Est.
 Mediul tropical arid [i semiarid
Regiunile situate aproximativ `n lungul
celor dou\ tropice (`ntre 20–30° lat. N [i S), au
un mediu arid (cu precipita]ii mai mici de
200 mm/an), cald, lipsit de vegeta]ie, ocupat
de `ntinse de[erturi.
28
 Medii temperat-calde
~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu care
se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n anumite
limite termice.
a. Mediul mediteranean;
b. Mediul subtropical situat pe fa]adele
estice ale continentelor;
 Mediul continental excesiv (uscat, se-
miarid [i arid)
 Medii temperat umanizate
Caracterul temperat al acestui mediu este
completat de o puternic\ umanizare [i antro-
pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic
[i continental).
 Mediul forestier rece
 Mediul subpolar
Acest tip de mediu este determinat de o
alternan]\ a unei perioade relativ scurte
de `nc\lzire cu o perioad\ lung\ de ger.
 Mediul glaciar
Acest tip de mediu caracterizeaz\ regiu-
nile acoperite cu ghe]arii de calot\ (inslandis).
B. MEDII GEOGRAFICE
AZONALE
 Medii montane; factorii geoecologici [i
caracteristicile elementelor mediului se mo-
dific\ în raport cu altitudinea reliefului [i au o
dezvoltare vertical\; acestea cuprind (DOC 2):
a. Sistemele transcontinentale
b. Sisteme montane regionale
c. Mun]i izola]i (`n afara sistemelor
montane)
 Medii maritime (litorale) (DOC 3) se
caracterizeaz\ prin efectele interac]iunii din-
tre ap\ [i uscat, dar au [i caracteristici con-
forme zonalit\]ii.
 Medii antropice (regionale [i locale)
În acest caz elementul determinant [i vi-
zibil îl constituie activitatea omului; gradul de
interven]ie al factorului antropic difer\ [i se
pot deosebi mai multe variet\]i de mediu.
a. Mediul regiunilor industriale
b. Mediul regiunilor urbane
c. Regiunile [i arealele foarte degradate
DIC}IONAR
ZCIT — zon\ de convergen]\
intertropical\ ce desemneaz\ fâ[ia
(„zona”) din lungul ecuatorului
caracterizat\ printr-o mi[care as-
cendent\ [i convergent\ a aerului la
suprafa]a solului; termen cu con]int
meteorologic [i climatic.
 Fig. 1 – P\dure ecuatorial\
Mi[carea convergent\
DOC 1
a aerului
Acest tip de mi[care a aerului
genereaz\ o serie de fenomene cli-
matice care determin\ caracteristi-
cile fundamentale ale mediului
`nconjur\tor. Men]ion\m:
— temperatura medie anual\
este foarte ridicat\ [i constant\ `n
tot timpul anului;
— diferen]ele termice `n cursul
unei zile sunt relativ reduse;
— convergen]a maselor de aer
transportate spre zona ecuatorial\
[i evapora]ia puternic\ produs\
datorit\ temperaturilor mari cre-
eaz\ un fenomen climatic impor-
tant [i stabil: o umiditate a aerului
constant\ [i ridicat\ (uneori umi-
ditatea ajungând la 100%);
— ascensiunea maselor de aer
face ca deplasarea orizontal\ s\ fie
ocazional\, iar cantitatea de ap\
transportat\ vertical `n urma
evapor\rii s\ creeze o band\
noroas\ continu\ [i persistent\;
— precipita]iile sunt foarte
ridicate (de peste 2000 mm/anual)
[i se produc zilnic la aceea[i or\.
 O c e a n u l A r c t i c

O c
e a
O c
Tropicul de Nord

n
e a
O

u
c e

l
u
Oceanul
a

P a
l
Ecuator
n

Indian
A
u

c i f i c
t l
l

Tropicul de Sud
a n t i c
P
a
c i
f
i
c

0 2000 km

A. Domeniul continental Medii temperate Medii calde B. Domeniul oceanic

Medii reci mediu oceanic mediu tropical musonic (oceane [i m\ri)
mediu glaciar (al ghe]arilor de calot\) mediu continental mediu tropical cu dou\ anotimpuri mediu rece
mediu subpolar mediu arid [i semiarid mediu tropical arid [i semiarid mediu temperat
mediu forestier rece mediu mediteranean mediu tropical forestier umed mediu cald

mediu subtropical
Medii montane limite ale domeniilor
de mediu oceanice
 Fig. 2 – Tipuri de medii pe Terra

DOC 2 Sisteme montane DOC 3 Medii maritime (litorale)

Sistemul alpino–himalayan are o dezvoltare preponderent de la vest la est. ~n lungul liniei ]\rmului [i `ntr-o anu-
Acest sistem montan este fragmentat `n anumite por]iuni dar, `n acela[i timp, este foarte mit\ band\ situat\ de o parte [i de alta a
masiv [i continuu `n zona Himalaya– Pamir–Tibet. acesteia exist\ anumite caracteristici ale
Principalul rol geoecologic este acela c\ realizeaz\ o diferen]iere foarte net\ `ntre mediile mediului, `n care elementul geoecologic
situate la sud de acest sistem (medii calde, secetoase sau ploioase) [i cele situate la nord (con- principal este dat de raportul dintre uscat [i
tinentale, aride). ap\, un raport azonal, care se desf\[oar\
Sistemul andin `ns\ pe fondul zonalit\]ii latitudinale.
Acest sistem montan introduce o discontinuitate evident\ `n zonalitatea latitudinal\ a Exist\ anumite elemente specifice ale
mediului `nconjur\tor. Diferen]ele sunt foarte mari `ntre mediile situate la est de acest sistem mediului `nconjur\tor legate de interac-
montan (spre `ntinderile continentale ale Americii de Nord [i de Sud) [i cele situate la vest ]iunea dintre uscat [i ap\.
(spre litoralul Oceanului Pacific). Fâ[ia acestei interac]iuni se desf\[oar\
De asemenea, sistemul andin are o influen]\ geoecologic\ deosebit\ asupra regiunilor atât `n zona uscatului (pe o por]iune care
`nconjur\toare. Astfel, `n partea lui vestic\, acolo unde ajung curen]ii oceanici reci (`n Califor- variaz\ `n func]ie de altitudinea reliefului),
nia [i pe ]\rmul Peru–Chile) se creeaz\ de[erturi aride [i foarte aride. Datorit\ situ\rii lui `n cât [i `n zona oceanului (pân\ la anumite
spa]iul de coliziune al pl\cii Americane cu alte pl\ci situate spre vest, exist\ frecvent cutremure adâncimi, dependente de aspectul platformei
de p\mânt [i erup]ii vulcanice; acestea influen]eaz\ numeroase elemente ale mediului. continentale).

29

I 7. MEDIILE ZONEI TEMPERATE
Prin zon\ temperat\ se `n]elege mai mult
o zon\ termic\ `n sensul existen]ei unor
condi]ii de temperatur\ situate `ntre cald [i
rece.
 Medii temperat-calde
~ntre 30–40º lat. N [i S exist\ un mediu care
se caracterizeaz\ prin c\ldur\, dar `n anumite
limite termice (de aceea poate fi numit tem-
perat-cald).
Acest tip de mediu are `n p\r]ile vestice ale
continentelor caracteristici asem\n\toare celor
din bazinul M\rii Mediterane, iar `n p\r]ile
estice este un mediu mai umed.
a. Mediul mediteranean (Fig. 1) se carac-
terizeaz\ prin ierni blânde [i ploioase [i veri
calde [i secetoase. Predomin\ vegeta]ia de tip
maquis, garriga [i, spre por]iunile interioare
ale uscatului, stepe.
b. Mediul subtropical (situat pe fa]adele
estice ale continentelor), prezint\ tot ierni
blânde [i veri calde (ca [i cel mediteranean),
dar cantitatea de precipita]ii din anotimpul
ploios este mai mare.
 Mediul continental excesiv (uscat, se-
miarid [i arid)
Acest tip de mediu este datorat `ntinderii
mari a continentelor, care `mpiedic\ reparti]ia
uniform\ a precipita]iilor din regiunile ocea-
nice `nconjur\toare spre interiorul acestora.
Vegeta]ia predominant\ este de step\ [i
silvostep\ `n Europa [i Asia, de prerie (Fig. 2)
`n America de Nord [i de pampas `n America
de Sud. ~n zonele interioare, situate la cea mai
mare distan]\ fa]\ de ocean, se trece spre regi-
uni de[ertice, cu ierni reci , veri relativ c\ldu-
roase [i diferen]e mari `ntre lunile extreme.
 Medii temperat umanizate
Caracterul temperat al acestui mediu este
completat de o puternic\ umanizare [i antro-
pizare. Se pot distinge dou\ variet\]i (oceanic
[i continental).
a. Mediul forestier oceanic
Este situat pe fa]adele vestice ale continen-
telor nordice. Se caracterizeaz\ prin ploi iarna,
lipsa perioadelor de secet\ [i temperaturi
relativ ridicate (fa]\ de restul zonei tempe-
30
DIC}IONAR
Mediteranean — situat în
spa]iul înconjur\tor al M\rii Me-
diterane; prin defini]ie, denumirea
rate). Predomin\ p\durile de foioase. ~n vestul
M\rii Mediterane reflect\ situarea
Americii de Nord, `ntre lan]ul montan [i ei între cele trei continente cunos-
ocean, exist\ p\duri cu exemplare mari de cute în Antichitate; orice element
sequoia (Fig. 3). natural (clim\, hidrografie, vege-
b. Mediul continental moderat ta]ie, peisaj) are un caracter medite-
Cuprinde por]iunile continentale ranean dac\ este specific acestui
m\rginite spre vest de mediul oceanic [i spre spa]iu.
est de mediul semiarid. Este arealul p\durilor
de foioase cu frunze c\z\toare (datorit\ frigu-
lui din timpul iernii).
P\durea temperat\ de foioase este stratifi-
cat\. Vechile `ntinderi forestiere au fost
defri[ate datorit\ utiliz\rii istorice `ndelun-
gate [i continui a acestor terenuri.
 Mediile azonale (montan, litoral [i me-
diile antropizate, formeaz\ areale sau fâ[ii `n
cadrul dispunerii zonale latitudinale.
La scar\ mai mare (de ordinul unor zeci de
mii pân\ la sute de mii de km2) aceste tipuri
de medii temperate au anumite particularit\]i
impuse de pozi]ie, `ntindere [i de relief.
Tipurile de mediu din România (Fig. 4, 5)  Fig. 1 – Peisaj mediteranean `n
reprezint\ o nuan]are a trei tipuri de baz\ care sudul Spaniei
exist\ la nivel mondial: dou\ tipuri zonale
(mediul continental-moderat [i mediul cu
nuan]e de ariditate) [i un tip azonal
predominant (mediul montan). De asemenea,
exist\ anumite particularit\]i ale spa]iilor mai
mici care pot fi descrise [i prezentate dup\ un
anumit model (DOC 1).
 Mediul continental moderat are o anu-
mit\ omogenitate rezultat\ din vegeta]ie (eta-
jul stejar–fag [i par]ial silvostep\), relief (tere-
 Fig. 2 – Prerie `n SUA
nurile sunt relativ joase), cantitatea de precipi-
ta]ii (mai mare decât limita de ariditate).
 Mediul continental cu nuan]e de aridi-
tate are un caracter de tranzi]ie spre mediul
zonal de tip „arid [i semiarid” [i se caracte-
rizeaz\ prin precipita]ii reduse [i vegeta]ie de
step\ (predominant).
 Mediul montan are anumite nuan]\ri
dup\ altitudine [i relief.
 Mediul litoral, cu un puternic caracter
de ariditate, se distinge prin caracteristici pro-
prii foarte precise.  Fig. 3 – P\dure de sequoia
 U C R A I N A

RE
1. Mediu continental moderat

PU
A
al Dealurilor [i Câmpiei de Vest

BL
I
al Depresiunii Colinare

IC
R
a Transilvaniei

A
A
al Dealurilor Moldovei

MO
G

al Subcarpa]ilor Sudici

LD
N

regiuni joase din sud

OV
U

2. Mediu continental cu nuan]e de

A
ariditate

N
I
al p\r]ii de est a Câmpiei Române

A
R
(cu peisaj de step\ [i silvostep\)

C
U
al Podi[ului Dobrogei
S
E

al Deltei Dun\rii
R

3. Mediu montan
B

al mun]ilor `nal]i
I A

al mun]ilor mijlocii [i jo[i

Marea al depresiunilor intramontane
Neagr\
4. Mediu litoral
mediu litoral
B U L G A R I A

 Fig. 4 – Tipuri de medii din spa]iul carpato-danubiano-pontic

DOC 1 Model de prezentare a mediului unei unit\]i regionale: Podi[ul Dobrogei

 Pozi]ia geografic\: `n partea de est a ]\rii.
 Factorii determinan]i: pozi]ia latitudinal\ [i
situarea regiunii spre interiorul masei continen-
tale.
 Factorii complementari: existen]a bazinului
M\rii Negre [i circula]ia maselor de aer frecvent
din direc]ia nordic\ [i nord-estic\.
 Factorii de nuan]are: altitudinea reliefului
(mai ridicat\ `n partea de nord), dispunerea
diferitelor unit\]i de relief, prezen]a M\rii Negre.
 Radia]ia solar\: peste 130 kcal/cm2/an; cea
mai mare valoare `nregistrându-se spre litoral (unde
este [i cea mai mare valoare din ]ar\).
 Temperatura
— medie anual\ este de 10°C `n por]iunile
nordice [i de peste 11°C;
— vara: 23–24°C; este mai ridicat\ `n interi-
orul podi[ului [i mai coborât\ spre mare;
— iarna: –3°C `n partea de nord, `ntre –2 [i
–3°C `n partea central\ [i de aproximativ –1°C `n
sud.
 Precipita]iile medii anuale: 300–400 mm.
anual pe cele mai mari `ntinderi.
 Tip de climat: climat continental, cu nuan]e
de ariditate; pe cea mai mare `ntindere este un cli-
mat de câmpie.
 Regimul hidrologic al râurilor: neregulat, cu
oscila]ii legate de precipita]iile toren]iale.
 Vegeta]ia natural\: step\ pe cea mai mare
`ntindere, silvostep\ [i p\duri de stejar (`n por-
]iunile mai `nalte ale Masivului Dobrogei de
Nord).
 Soluri (predominante): de tip cernoziom [i
soluri b\lane dobrogene, ambele cu o fertilitate
ridicat\.
 Tipuri de relief: suprafe]e de modelare ciclic\
(Podi[ul Casimcei), relief structural [i petrografic
(Mun]ii M\cinului), pedimente, relief litoral.
 Densitatea popula]iei: 50 locuitori/km2;
 Fig. 5 – Imagine din Podi[ul
este mai mare `n zona Canalului Dun\re–Marea Dobrogei
Neagr\ [i pe litoral (`ntre Midia [i Mangalia).
 Tipul de agricultur\: agricultur\ comer-
cial\ pe exploata]ii preponderent de stat.
 Grad de antropizare: aproximativ 70–75%; pe
litoral, `ntre Midia [i Mangalia exist\ un `ntins Prezenta]i pe scurt, dup\ mo-
spa]iu ameliorat [i amenajat turistic. delul al\turat (DOC 1), caracteristi-
cile principale ale mediului din loca-
 Caracteristici ale degrad\rii mediului: po-
litatea voastr\, pe baza realiz\rii unei
luare industrial\ [i urban\ relativ redus\. investiga]ii elementare a acestora.

31
 8. TIPURILE DE PEISAJE
I GEOGRAFICE
A. DIVERSITATEA MEDIULUI B. TRANSFORM|RILE
TERESTRU {I PEISAJELE MEDIULUI TERESTRU
Diversitatea este rezultatul modului concret {I ALE PEISAJELOR
de combinare a elementelor componente ale
mediului înconjurãtor. Aceasta are o pregnant\
dimensiune teritorial\, geografic\ [i se reflect\
prin aspectul ei exterior, adic\ prin peisaj.
Între caracteristicile mediului (concretizate
în no]iunea de geosistem) [i aspectul lui exte-
rior (concretizat în no]iunea de peisaj) existã o
legãturã foarte evidentã. Astfel, caracteristicile
cantitative [i calitative ale elementelor ce for-
meazã mediul înconjurãtor apar foarte bine sur-
prinse în aspectul lui vizibil, peisajul (Fig. 1).
De aceea, frecvent, între tipul de mediu [i
tipul de peisaj existã o anumitã suprapunere.
Ne referim la mediu atunci când realizãm o
caracterizare a acestuia pe baza unui anumit
numãr de parametri [i ne referim la peisaj
atunci când sintetizãm aspectele mediului
prin latura lor cea mai vizibilã [i observabilã.
Formele concrete care ilustreaz\ astfel
diversitatea mediului terestru sunt tipurile de
mediu [i tipurile de peisaje.
~n cadrul mediului înconjurãtor exist\ un
element (sau o asociere de mai multe elemen-
te) care d\ personalitate mediului [i peisaju-
lui. În acest caz, spunem cã acel element are
un caracter „central”, în]elegând cã influen]a
lui asupra celorlalte elemente [i a caracteristi-
cilor de bazã ale mediului [i peisajului este
determinantã.
Frecvent, elementul principal al spa]iilor
continentale este relieful.
~n anumite por]iuni apar [i alte elemente cen-
trale, cum ar fi hidrografia (`n cadrul deltelor, a
lacurilor interioare), vegeta]ia (`n cazul p\durilor
pluviale), ghea]a sau alte elemente.
Tipurile de mediu sugereaz\ o imagine indi-
rect\ [i a peisajelor pe care le reprezint\. ~n cazul
peisajelor (DOC 2) diversitatea caracteristicilor
poate fi surprins\ prin elementele de vizibilitate.
32
Una dintre caracteristicile principale ale
mediului înconjurãtor în ansamblul sãu o con-
stituie caracterul dinamic [i evolutiv al acestu-
ia. Transformãrile pot fi datorate unor cauze
naturale sau antropice (DOC 1).
În urma unor transformãri succesive,
peisajele pot sã-[i pãstreze în linii mari carac-
teristicile principale sau sã ajungã în situa]ii
noi, de unde este posibilã sau nu întoarcerea
la starea ini]ialã.
Dintre transformãrile naturale (datorate
factorilor naturali), men]ionãm câteva:
 eroziunea naturalã a terenurilor, care re-
prezintã un proces aproape continuu prin care
suprafa]a reliefului este transformatã datoritã
agen]ilor externi; aceastã eroziune poate influ-
en]a hidrografia, vegeta]ia [i solurile, repre-
zentând totodatã un element restrictiv pentru
agriculturã [i a[ezãri;
 transformãrile care au loc în tectono-
sferã (de[i realizate într-un timp mai înde-
lungat), au efecte cumulate care determinã
modificãri ale reliefosferei;
 apari]ia glacia]iunii a determinat o suc-
cesiune de transformãri în climatul regiunilor
respective [i a dus la transformarea caracteris-
ticilor mediului înconjurãtor pe un spa]iu mai
întins;
 transform\rile bru[te, datorate erup]i-
ilor vulcanice (care influen]eaz\ peisajul dar [i
caracteristicile atmosferei) sau a cutremurelor.
În urma transformãrilor antropice, carac-
teristicile mediului se modific\ prin cre[terea
continuã a poluãrii, reducerea suprafe]elor
ocupate cu pãduri, încãlzirea atmosferei etc.
Tipurile de mediu [i peisajele asociate
acestora pot fi ordonate `ntr-o taxonomie
determinat\ de m\rimea suprafe]ei de
referin]\ (DOC 3).
a.
b.
 Fig. 1 – Diverse tipuri de peisaje:
a. mediu litoral; b. mediu montan
DOC 1 Transform\ri antropice
Transformãrile care au loc în
interiorul elementelor mediului
înconjurãtor [i al peisajelor duc [i
ele la modificãri sensibile ale ca-
racteristicilor sale. Vom da câteva
exemple:
— extinderea suprafe]elor iri-
gate creeazã un echilibru nou în
circuitul apei în naturã; evapora]ia
din aceste zone cre[te infiltra]ia
apei în sol [i în pânza freaticã de
asemenea, accelerându-se totodatã
cre[terea biomasei organice; canti-
tatea de apã adusã suplimentar
unei regiuni prin iriga]ii pune de
fapt acea suprafa]ã în condi]ii
climatice noi;
— emana]iile diferitelor noxe
în atmosferã din regiunile cu in-
dustrie metalurgicã pot fi preluate
de circula]ia generalã a atmosferei
prin combinarea acestora cu par-
ticulele lichide; în momentul con-
densãrii apei din atmosferã, aces-
tea antreneazã [i substan]ele
respective, creând a[a-numitele
„ploi acide”, care atacã vegeta]ia.
DOC 2
 Mediul ce caracterizeazã suprafa]a de
ghea]ã a Antarctidei [i peisajul asociat are nu-
meroase elemente de specificitate. Elementul
determinant îl constituie calota de ghea]ã care
acoperã continentul (inslandis). Ea a fost ge-
neratã de perioada maximei rãciri cuaternare,
când aceasta a ajuns la cele mai mari dimen-
siuni, în prezent fiind într-un proces de dimi-
nuare. Clima Antarctidei este determinatã de
pozi]ia acesteia (în jurul polului sud), dar
aceasta este influen]atã de însã[i prezen]a
masei de ghea]ã, care reflect\ aproape în tota-
litate radia]iile solare, determinând un bilan]
radiativ [i caloric negativ.
Suprafa]a inslandisului, cu grosimi
diferite ale ghe]ii, este influen]atã de caracte-
risticile reliefului ini]ial subiacent: un podi[
masiv, rest al continentului sudic Gondwana
(pe cea mai mare parte a continentului), un
lan] muntos, prelungire a sistemului andin (în
Antarctida de vest) [i, între acestea, o regiune
mai joasã, cu aspect de câmpie. Relieful situat
la baza suprafe]ei de ghea]ã are în prezent un
aspect care este, într-o mare mãsurã, rezultat
al modelãrii glaciare. Înveli[ul biotic are anu-
mite elemente de specificitate: vegeta]ia este
foarte sãracã ([i este situatã doar pe por]iunile
stâncoase neacoperite de ghea]ã), fauna fiind
reprezentatã de specii situate doar pe margi-
nile continentului.
Din descrierea acestui peisaj rezultã atât
caracteristicile sale, cât [i specificitatea fa]ã de
alte medii [i peisaje terestre.
Diversitatea tipurilor de pesisaj
 Mediul înconjurãtor [i peisajul caracte-
ristic Saharei au cu totul alte caracteristici.
Podi[ul întins [i neted (de asemenea, rest al
Gondwanei), acoperit cu un relief modelat de
schimbãrile termice [i de vânt, cu o vegeta]ie
foarte sãrãcãcioasã, are un climat foarte cald
[i arid. Elementul determinant al mediului [i
peisajului saharian îl reprezintã însã un factor
component al climatosferei: divergen]a ma-
selor de aer (spre nord [i spre sud) datoritã
existen]ei unor condi]ii legate de circula]ia
generalã a atmosferei [i întinderea regiunii.
Aceastã cauzã, care nu este în mod direct vizi-
bilã în peisaj, este o componentã fundamen-
talã a mediului (geosistemului) respectiv.
Mediul actual din Sahara este rezultatul unei
evolu]ii în timp, lucru ce este atestat prin
diferite elemente naturale [i umane.
 Mediul [i peisajul tropical-musonic
diferã foarte mult de cele descrise anterior.
Elementul care determinã caracteristicile lui îl
reprezintã periodicitatea anualã a deplasãrii
aerului [i cantitatea mare de precipita]ii care
cad în acest spa]iu în perioada ploioasã. Un
element suplimentar favorizeazã acest lucru:
pozi]ia lan]ului himalayan, care opre[te de-
plasarea spre nord a maselor de aer încãrcate
cu precipita]ii [i determinã concentrarea lor
pe o suprafa]ã bine precizatã (Câmpia
Gangelui). Un element foarte interesant al
peisajului musonic îl reprezintã schimbarea
aspectului vegeta]iei în anotimpul ploios fa]ã
de cel secetos. Spre deosebire de alte medii,
mediul musonic cunoa[te [i o puternicã con-
centrare a popula]iei, ceea ce aratã cã el este
foarte favorabil cre[terii numerice a acesteia.
 Mediul [i peisajul urban se caracte-
rizeazã printr-un grad înalt de antropizare [i
artificializare. Elementul determinant îl re-
prezintã infrastructura urbanã (clãdiri, [osele,
platforme industriale, zone de comunica]ii)
care, pe fondul tipului zonal [i regional de
mediu introduce modificãri importante ale
acestuia. Astfel, ora[ele sunt adevãrate
„insule de cãldurã” fa]ã de regiunile încon-
jurãtoare (temperatura medie fiind cu 1–3ºC
mai mare). Precipita]iile atmosferice, de[i
sunt mai mari, intrã par]ial în contact cu
suprafa]a solului, fiind colectate prin sistemul
de canalizare. Frecvent, râurile sunt îndiguite
[i canalizate, iar apa freaticã este influen]atã
de partea subteranã a infrastructurii urbane.
Vegeta]ia este înlocuitã aproape în totalitate
[i nu mai poate avea un rol geoecologic sem-
nificativ. Poluarea este un fenomen specific
ora[elor, iar zonele de intersec]ii, foarte circu-
late cu autovehicule, sunt totodatã areale de
concentrare a substan]elor poluante. Un alt
element specific al mediului urban este zgo-
motul. Datoritã concentrãrii mari de oameni,
apar frecvent fenomene socio-umane cauzate
de stresul psihic [i mediul informa]ional. Ora-
[ele sunt totodatã surse punctiforme de cãl-
durã artificialã, care este transmisã în mediul
înconjurãtor, contribuind la încãlzirea lui.

DOC 3 Ierarhizarea spa]ial\ a mediului `nconjur\tor [i a peisajelor asociate

Dimensiunile Elementele principale care determin\

Scara Suprafa]a de referin]\
spa]iale caracteristicile mediului
Terra ca `ntreg Pozi]ia Terrei ca planet\
Megascar\ 510 mil. km2 Interac]iunea planetar\ a geosferelor
Zonalitatea climatic\
Continente [i bazine oceanice Zonalitatea climatic\ [i biotic\
Macroscar\ 1–40 mil. km2
Subdiviziuni majore ale continentelor [i oceanelor Macrorelief
Sisteme montane planetare
Mezoscar\ Unit\]i majore de relief (masive muntoase, Nuan]e `n zonalitatea climatic\ [i biotic\
0,1–1 mil. km2
depresiuni, câmpii) Diferen]ieri datorate mezoreliefului [i hidrografiei
Impactul antropic
Unit\]i de relief de `ntinderi medii [i mici Nuan]e climatice, topoclimatice [i microclimatice
Microscar\ 0,1 m2–0,1 mil. km2 Tipuri [i forme de relief Impactul antropic
Solul [i `nveli[ul biotic

33
 9. HAZARDURI NATURALE {I
I ANTROPICE
HAZARDURILE NATURALE
Prin hazard se în]elege un fenomen care
are loc întâmpl\tor. La aceast\ în]elegere se
adaug\ [i ideea c\ hazardul este d\un\tor.
Astfel, hazardurile reprezint\ fenomenele în-
tâmpl\toare, accidentale, care au efecte nega-
tive.
Cel mai bine percepute hazarduri natu-
rale sunt legate de mi[c\rile scoar]ei terestre,
care formeaz\ manifest\ri vulcanice [i cu-
tremure (Fig. 3, DOC 1).
Alte hazarduri naturale sunt alunec\rile
de teren, cele climatice [i hidrologice, cele pro-
duse `n oceane, procesul natural de
de[ertificare etc.
 Alunec\rile de teren
Foarte frecvente în regiunile de mobilitate
a scoar]ei, sunt procese de deplasare a unor
mase din versant în lungul unor planuri încli-
nate (Fig. 1). Ele pot duce la numeroase
fenomene negative (bararea râurilor, dis-
trugerea [oselelor). În unele regiuni cu sub-
strat argilos sunt cunoscute curgerile de noroi,
iar în regiunile cu roci dure, pr\bu[irile. Un
fenomen generalizat îl constituie accelerarea
eroziunii naturale.
Pe suprafe]ele ocupate cu z\pad\, în anu-
mite situa]ii meteorologice, se pot produce
avalan[e de z\pad\.
 Hazardurile climatice
Cele mai cunoscute sunt reprezentate de
ciclonii tropicali (Fig. 2), de tornade, furtuni [i
viscole. Ciclonii tropicali se formeaz\ în zona
intertropical\ datorit\ înc\lzirii excesive a
oceanului. Ei se deplaseaz\ de la est spre vest
(invers mi[c\rii aparente a P\mântului) [i
dobândesc, `n deplasarea lor, o mi[care acce-
lerat\. Creeaz\ mari pagube `n zonele de
coast\, ab\tându-se asupra localit\]ilor turis-
tice, ora[elor [i culturilor agricole. În zonele
temperate sunt frecvente deplas\ri ale aerului
de tipul tornadelor. Furtunile [i viscolele
reprezint\ fenomene de hazard climatic cu un
impact relativ mai redus.
34
DIC}IONAR
Plan Benioff — plan `nclinat
frecvent la 55–60º, `n lungul c\ruia
o plac\ tectonic\ (sau un fragment
al ei) coboar\ `n adâncime sub
placa tectonic\ opus\ cu care intr\
 De[ertificarea
`n coliziune.
De[ertificarea este un fenomen natural, Risc — probabilitatea unui fe-
dar care este accentuat de activitatea antro- nomen `ntâmpl\tor, accidental, de
pic\, `ndeosebi prin agricultura nera]ional\ a se produce la un moment dat.
practicat\ `n regiunile semide[ertice. Unde seismice — mi[c\ri osci-
Este considerat\ un tip de hazard mai latorii ale rocilor scoar]ei terestre
prin care este transmis\ energia
complex, în care elementul climatic de aridi-
cutremurului.
zare succesiv\ a teritoriului este la originea Vulcan stins — vulcan a c\rei
fenomenului. activitate nu a fost semnalat\ de
 Hazardurile hidrologice mult timp, la scara unor genera]ii
Cele mai cunoscute hazarduri hidrologice sau la scara timpului istoric.
sunt inunda]iile. Ele se produc frecvent în
regiunile unde râurile au un regim de scurgere
variabil.
Cele mai mari inunda]ii s-au produs pe
cursul inferior al râurilor Gange-Brahmaputra,
pe cursul inferior al fluviului Mississippi, pre-
cum [i în Câmpia Chinei de Est.
 Hazardurile oceanografice
Acestea au mai multe moduri de mani-
festare: valurile pot produce dificult\]i trans-
portului ambarca]iunilor, banchiza de ghea]\
[i ghe]arii desprin[i sub form\ de iceberguri
pericliteaz\ naviga]ia.
Un fenomen complex foarte interesant îl
reprezint\ înc\lzirea exagerat\ a apelor din
bazinul Pacificului de Sud în apropierea
coastelor sud-americane, fenomen cunoscut
 Fig. 1 – Efectele unei alunec\ri de
sub numele de El Nino. teren
Un fenomen natural negativ, dar constant
(f\r\ a fi propriu-zis un „hazard”), îl
reprezint\ ridicarea nivelului oceanului
planetar.
Exist\ [i alte tipuri de hazarduri (epi-
demii, invazii de l\custe, foc, impactul mete-
ori]ilor), care afecteaz\ ocazional anumite
regiuni.
Aceste hazarduri naturale pot fi preîntâm-
pinate, iar efectele lor pot fi diminuate prin
cunoa[terea modului de producere [i prin for-
marea unui comportament uman individual
 Fig. 2 – Efecte produse de ciclonii
antihazard (DOC 2). tropicali
 O c e a n u l A r c t i c

1980
St. Helens
O

Oc
1906

ea
c
1994 Etna 1995
1980

nu
e
2001

l
1978

a
Tropicul de Nord
O c

n
Montserrat
Pinatubo, 1991

Pacifi
u
1995 1985
e a

l
1985 1989, 1991
n u

c
1986 Ecuator

A
l

1970 O c e a n u l
t
P

l
a

a
c

n
i

I n d i a n Tropicul de Sud
i
f

t
c i
1939 c

zone seismice

vulcani

mari cutremure de p\mânt

0 2000 km

Fig. 3 – Hazarduri naturale: vulcani [i cutremure

DOC 1 Hazarduri vulcanice [i cutremure Comportamentul

 Hazardurile vulcanice
Acestea caracterizeaz\ regiunile vulcanice
actuale, care sunt situate în cea mai mare parte în
zonele de coliziune a pl\cilor tectonice.
Prin vulcan activ se în]elege acel vulcan
care a avut o anumit\ activitate într-o perioad\
istoric\ scurt\, de ordinul a 2-3 genera]ii.
Cele mai spectaculoase fenomene vulcanice
le reprezint\ erup]iile, prin care este adus\ lav\
la suprafa]\.
Fenomenele vulcanice sunt precedate de
mari erup]ii, de praf [i de gaze. Aceste erup]ii
vulcanice (cum s-a întâmplat cu peste un secol
în urm\ cu vulcanul Krakatao sau, mai recent,
cu vulcanul Saint Helens) au efecte îndelungate
asupra opacit\]ii atmosferei, diminuând
p\trunderea radia]iilor solare.
Produsele gazoase rezultate din erup]ii au
înconjurat de câteva ori P\mântul pân\ au
disp\rut. Cele mai mari distrugeri le produc
curgerile de lav\ [i o serie de fenomene secun-
dare (curgeri de noroi, alunec\ri de teren,
acoperirea solului cu cenu[\ vulcanic\, dis-
trugerea vegeta]iei etc.).
DOC 2
 Hazardurile legate de cutremure
Cutremurele de p\mânt reprezint\ depla-
s\ri bru[te ale straturilor situate în litosfer\,
concentrate într-un volum relativ redus (denu-
mit hipocentru), care propag\ unde seismice
spre suprafa]\ (cel mai apropiat loc unde ajung
numindu-se epicentru). Exist\ mai multe tipuri
de unde seismice, pe baza c\rora pot fi identifi-
cate elemente ale intensit\]ii, duratei [i originii
cutremurelor. Cele mai importante cutremure
se produc tot în regiunile de coliziune a pl\-
cilor. Cutremurele produc, de asemenea, pe
lâng\ distrugeri directe, o serie de fenomene
complementare (valuri de tip tsunami).
Problema prevederii cutremurelor este înc\
dificil\, dar exist\ anumite aprecieri pentru
intervale foarte scurte de timp. M\rimea
cutremurelor este m\surat\ prin sc\ri de mag-
nitudine (scara Richter) sau de intensitate (scara
Mercalli).
În ]ara noastr\, cele mai importante
cutremure sunt legate de zona mobil\ Vrancea,
unde placa continental\ a Dobrogei coboar\ pe
un plan înclinat (de tip Benioff) în fa]a pl\cii
care poart\ Carpa]ii Curburii, situa]i în u[oar\
deplasare spre sud-est.
în caz de hazard
Existen]a unor hazarduri naturale
creeaz\ anumite probleme comuni-
t\]ilor locale.
Sunt numeroase exemple în care
locuitorii nu doresc s\ î[i p\r\seasc\
a[ez\rile în care locuiesc, în condi]iile
apari]iei unor hazarduri naturale (inun-
da]ii, cutremure, manifest\ri vulcanice).
Principalul element care situeaz\
comunitatea uman\ pe o pozi]ie con-
structiv\ în fa]a hazardurilor naturale îl
constituie cunoa[terea [i în]elegerea
acestora.
În anumite situa]ii (cutremure [i
vulcanism), ele sunt studiate cu mare
aten]ie [i prev\zute cu un scurt interval
de timp înainte.
În vederea producerii lor, compor-
tamentul constructiv de ap\rare este
acela de a identifica arealele cu expu-
nere mai redus\ [i de a imagina modali-
t\]i de diminuare a efectelor.

35
 PRESIUNEA UMAN| {I HAZARDURILE
ANTROPICE
Resursele naturale sunt elemente poten]ia-
le oferite de mediul înconjurãtor în ansamblul
sãu, pe care omul le poate utiliza sau nu, în
func]ie de capacitã]ile tehnologice, de
ini]iativa sau de voin]a colectivã.
Existen]a lor nu are o influen]ã vizibilã
asupra mediului înconjurãtor, deoarece ele fac
parte din acesta.
Importan]a lor se modific\ sensibil dac\
acestea sunt exploatate [i introduse `n circui-
tele economice. ~n felul acesta cre[te [i influ-
en]a lor asupra mediului `nconjur\tor.
Exploatarea resurselor (Fig. 4) are urmãto-
rul traseu: cercetarea [i explorarea resurselor
— exploatarea resurselor — apari]ia unei in-
frastructuri specifice — peisaje [i caracteristici
noi ale mediului — produse destinate omului
— de[euri.
Analizând un peisaj industrial (Fig. 5), este
u[or sã ne dãm seama cã elementele mediului
înconjurãtor sunt puternic influen]ate de
infrastructura industrialã construitã [i de
activitã]ile care au loc în cadrul acesteia.
Prin interven]ia în mediu se remarc\ acele
industrii [i procese industriale care emanã
cantitã]i mari de noxe: industria energeticã
(prin termocentrale), industria siderurgicã
(feroasã [i neferoasã), întreprinderile de lian]i,
platformele industriei chimice [. a.
Industrializarea a adus dupã sine o
cre[tere foarte mare a poluãrii la scarã regio-
nalã [i globalã.
Urbanizarea reprezintã extinderea feno-
menului urban în teritoriu (ca întindere ocu-
patã de ora[e, ca numãr de ora[e [i numãr de
locuitori). Are un efect considerabil asupra
mediului înconjurãtor prin artificializarea lui
progresivã. Mediul urban [i peisajul urban
sunt elemente specifice, u[or de observat.
Ora[ele, în condi]iile actuale, reprezintã
adevãrate noduri în re]elele create de activi-
tã]ile economice. Aceste noduri se caracteri-
zeazã printr-o importantã transformare,
antropizare [i artificializare a mediului.
Ora[ele sunt, totodatã, surse importante
de deversãri ale diferitelor substan]e [i rezi-
36
DIC}IONAR
Demografic — referitor la
popula]ie.
duuri menajere în mediul înconjurãtor (în- Densitatea popula]iei — nu-
m\rul de locuitori pe o anumit\
deosebi în apã [i în aer). unitate de suprafa]\.
Pe lângã infrastructura specificã, transpor- Tehnosfer\ — totalitate a ele-
turile sunt generatoare de multiple forme de mentelor create de om, ce formeaz\
poluare. infrastructura tehnic\: ora[e, re]e-
Astfel, [oselele reprezintã „culoare” de aer lele de [osele [i de c\i ferate, re-
]eaua de transporturi speciale,
poluat. întreprinderile industriale etc.
Porturile [i rutele maritime pot fi frecvent
influen]ate de situa]ii accidentale, în care pro-
duse petroliere sau industriale pot fi dever-
sate în apã.
Efectul foarte vizibil al activitã]ilor umane
din mediul înconjurãtor este, printre altele, [i
cel legat de cre[terea cantitã]ii de noxe (sub-
stan]e rezultate din procese tehnologice care
sunt rãspândite în atmosferã, hidrosferã, bio-
sferã [i sol) [i de zgomote (Fig. 6). Practic,
aceastã cre[tere a noxelor pare sã fie direct
propor]ionalã cu dezvoltarea tehnologicã,
economicã [i cu cre[terea popula]iei.
Hazardurile antropice [i tehnologice
(DOC 3) reprezintã evenimente accidentale
datorate activitã]ilor umane nemijlocite sau
proceselor tehnologice. Ele au un rol im-
portant la nivel local [i regional asupra medi-
ului înconjurãtor. Sunt frecvente exemple de
poluare radioactivã (cauzatã de accidente
tehnologice în atomocentrale), de poluare
chimicã (cauzatã de accidente pe platformele  Fig. 4 – Exploatarea resurselor de
industriei chimice), de deversãri accidentale lignit
ale unor substan]e din bazinele de decantare a
apelor etc.
Exist\ [i alte categorii de hazarduri, cu o
manifestare mai accentuat\ în ultima perioad\
de timp (explozii [i atentate, deraieri de
trenuri, distrugerea re]elelor de comunica]ie,
e[uarea ambarca]iunilor, devers\rile acciden-
tale, exploziile din anumite platforme indus-
triale, incendiile etc.).
Ele sunt totu[i hazarduri care au o influ-
en]\ atât asupra oamenilor (fiind, din acest
punct de vedere, fenomene sociale), cât [i
asupra mediului.  Fig. 5 – Peisaj industrial
 O c e a n u l A r c t i c

O
c

c
e

e
a

a
n
n
Tropicul de Nord

u
u

l
l

P a
A

c i f
Ecuator
O c

O c e a n u l
t
l

i c
e a

I n d i a n
n
n u

Tropicul de Sud
t
i
l

emisii majore de CO2

c
P

desp\duriri
a

de[ertificare
c

accidente petroliere
i

i
f

c pescuit intensiv
cre[terea radia]iei solare
0 2000 km
cauzat\ de diminuarea
stratului de ozon
Fig. 6 – Presiunea uman\ asupra mediului [i hazardurile antropice deficit de ap\

DOC 3 Hazarduri antropice

Aceast\ categorie de hazarde cuprinde
acele accidente produse ca urmare a unor
activit\]i umane [i a unor exploat\ri tehnolo-
gice deficitare.
 Hazardurile industriale se pot pro-
duce `n mai multe feluri: incendii, devers\ri
de substan]e, explozii. Dintre hazardele in-
dustriale men]ion\m câteva:
— distrugerea prin incendiu sau explozie
a unor rezervoare de petrol sau de gaz metan,
a unor conducte de gaz metan sau de petrol [i
altele; acestea au avut [i victime umane;
— distrugerea unor rezervoare de sub-
stan]e chimice;
 Hazardurile antropice sau tehnologice
se pot produce [i `n condi]iile transportului
diferitelor substan]e (produse petroliere,
produse chimice); câteva exemple:
— e[uarea petrolierului Exxon Valdez, `n
1989, la pu]in timp dup\ ce a plecat `n curs\,
p\r\sind portul Valdez din Alaska;
— e[uarea unor petroliere `n vecin\tatea
]\rmului european al Oceanului Atlantic:
Torrey Canyon, 1967, Amoco Cadiz, 1978 [.a.;
 Un tip special de hazard `l reprezint\
incendiile. Acestea se pot produce ca urmare
a unor bombardamente (cum au fost incendi-
ile care au cuprins unele câmpuri petroliere
`n Kuwait), din neglijen]\ sau inten]ionat
(incendii urbane sau ale unor suprafe]e
forestiere, acestea din urm\ producându-se
mai frecvent `n timp de secet\).
 Hazardurile nucleare, de[i mai rare, au
avut consecin]e importante. Cea mai cunos-
cut\ situa]ie este cea a exploziei unui reactor
al atomocentralei de la Cernob`l, din Ucraina,
`n 1986, care s-a soldat, printre altele, cu o pu-
ternic\ emisie radioactiv\, care s-a deplasat
spre Europa Central\ [i de Nord, efectele ei
sim]indu-se pân\ `n zilele noastre.
~n cadrul hazardurilor antropice [i tehno-
logice exist\ o limit\ `ntre elementul `n-
tâmpl\tor [i cel voluntar. ~n anumite cazuri
(conflicte atomice), elementul inten]ionat nu
poate fi considerat hazard. ~n mod similar,
anumite ac]iuni umane care au loc pe fondul
unor activit\]i militare [i care se soldeaz\ cu
mari distrugeri nu reprezint\, `n fapt,
hazarduri.
DOC 4 Ac]iuni inten]ionate
O problem\ a producerii hazardurilor o
reprezint\ identificarea raportului dintre ele-
mentul inten]ionat sau neinten]ionat al
declan[\rii lor.
Exemplele sunt foarte numeroase, dar în
unele situa]ii nu poate fi identificat cu pre-
cizie caracterul declan[\rii lor.
Caracterul inten]ionat al declan[\rii unor
fenomene de tip hazard antropic este uneori
demonstrat (explozii, incendii), dar r\mân
frecvent cu autori care nu sunt identifica]i.
Gravitatea este aceea[i [i stimuleaz\
inten]ii de repetitivitate.
Activit\]ile de natur\ educa]ional\ au o
influen]\ limitat\. În final, toate aceste
fenomene duc la agresiune asupra mediului
social [i a mediului înconjur\tor.

37
 10. DESP|DURIRILE, DE{ERTIFICAREA
I {I POLUAREA – EFECTE ALE
ACTIVIT|}ILOR UMANE ASUPRA
MEDIULUI
Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea
au un caracter complementar: ele duc la
reducerea înveli[ului biotic [i la degradarea
condi]iilor de mediu. Aceste fenomene (Fig. 2)
au loc în spa]ii geografice disjuncte [i se carac-
terizeaz\ prin anumite particularit\]i teritori-
ale [i func]ionale.
A. DESP|DURIRILE
P\durile reprezint\ cea mai veche resurs\
utilizat\ sistematic de oameni. Defri[area su-
prafe]elor forestiere (Fig. 1) a fost un proces
continuu, dar el a fost echilibrat pe cea mai
îndelungat\ parte a istoriei de regenerarea
natural\ a p\durilor. Lemnul, utilizat ini]ial
pentru foc, diferite construc]ii, ambarca]iuni,
este în prezent supus unei valorific\ri indus-
triale complexe (hârtie, celuloz\, mobil\).
În ultimele dou\ secole, desp\duririle au
dep\[it sensibil puterea de regenerare a p\du-
rilor. În Europa, America de Nord [i centrul
Africii au f\cut loc terenurilor arabile. Supra-
fa]a total\ ini]ial\ a p\durilor (62 mil. km2) s-a
diminuat în ultimele secole cu 1/3.
P\durile din Europa au fost defri[ate sis-
tematic, în prezent ele reprezentând 1/2 din
întinderea ini]ial\. P\durile ecuatoriale din
centrul Africii au fost defri[ate într-o propor]ie
asem\n\toare, l\sând loc ierburilor savanei [i
terenurilor agricole.
Datorit\ func]iilor complexe ale p\durii,
defri[area suprafe]elor forestiere duce la nu-
meroase fenomene negative: diminuarea bioma-
sei, distrugerea unui mediu foarte complex,
reducerea cantit\]ii de O2 cedat atmosferei,
reducerea diversit\]ii lumii vii, accelerarea ero-
ziunii pe terenurile defri[ate, diminuarea pon-
derii evapotranspira]iei forestiere în circuitul
apei în natur\ [i altele. Au fost mult diminuate
întinderile forestiere naturale cu arbori pre]io[i:
teck, palisandru, acaju, mahon, santal; chiar
suprafe]ele ocupate de arbori gigan]i (sequoia,
eucalipt, gingo biloba) s-au redus sensibil.
38
Principala func]ie a p\durii, cea de ate-
nuare a caracteristicilor extreme ale mediului
înconjur\tor [i de omogenizare a reparti]iei
lor în spa]iu [i timp, se diminueaz\ sensibil. În
acela[i timp, industria de prelucrare a lemnu-
lui, datorit\ cererii de mas\ lemnoas\ în
cre[tere, realizeaz\ o presiune puternic\
asupra arealelor forestiere.
În prezent, dintre suprafe]ele forestiere,
cele mai mari întinderi sunt ocupate de taiga
(12 mil. km2, cea mai întins\ [i cea mai pu]in
transformat\ p\dure a globului), urmat\ de
p\durile ecuatoriale (8 mil. km2) [i p\durile
de foioase din zona temperat\ (6 mil. km2).
Amenajarea p\durilor presupune cre[te-
rea func]iilor de protec]ie pe care acestea le
exercit\ asupra mediului [i asigurarea unei
cantit\]i de mas\ lemnoas\ în raport cu
posibilit\]ile de regenerare a suprafe]elor
forestiere.
B. DE{ERTIFICAREA
Procesul de de[ertificare `nregistrat `n
ultimii ani reprezint\ un fenomen de extindere
`n suprafa]\ a acestora, prin modificarea
condi]iilor din arealele limitrofe.
De[erturile reprezint\, în sens etimologic,
regiuni lipsite de via]\. Se consider\ c\ regiu-
nile de[ertice sunt acelea care primesc o canti-
tate mai mic\ de 200 mm precipita]ii anual.
Deoarece precipita]iile se modific\ în spa]iu [i
au o variabilitate în timp, limitele de[erturilor
[i gradul lor de ariditate difer\ foarte mult
(DOC 2, 3, Fig. 2).
De[erturile reprezint\, îns\, [i zone
neclare sub raportul autorit\]ii teritoriale,
existând numeroase dispute între ]\rile încon-
jur\toare. Exemplele sunt numeroase: între
Maroc [i Algeria, între Arabia Saudit\ [i
Yemen, între Arabia Saudit\ [i Irak etc.
~n viitor, va fi posibil\ `ns\ modificarea ca-
litativ\ a mediului de[erturilor prin diverse
activit\]i umane (DOC 1).
DIC}IONAR
Aridizare — fenomen de sc\-
dere a cantit\]ii de precipita]ii (`n
spa]iu sau `n timp).
Biomas\ — mas\ organic\ tota-
l\ care exist\ sau care este produs\
pe o anumit\ `ntindere (sau pe o
unitate de suprafa]\).
Semide[ert — suprafa]\ de te-
ren cu anumite caracteristici apro-
piate de ale de[erturilor (precipi-
ta]ii de 200–300 mm/an, vegeta]ie
ierboas\ rar\ etc.) care fac tranzi]ia
spre de[ertul propriu-zis.
 Fig. 1 – Exploata]ie de bu[teni
DOC 1 Transformarea de[ertului
Transformarea mediului de-
[ertului într-un mediu propice
vie]ii se poate realiza în mai multe
moduri:
 irigarea anumitor suprafe]e
cu ape dulci, provenite din acu-
mul\rile acvifere subterane; o so-
lu]ie mai scump\ o constituie
desalinizarea apei de mare (practi-
cat\ în Arabia Saudit\, Kuwait);
 construirea unui înveli[ de
sol;
 utilizarea resurselor energe-
tice [i crearea unor infrastructuri
corespunz\toare, care s\ duc\ la
stabilizarea popula]iei;
 crearea unor acumul\ri
mari de ap\ (un exemplu fiind
lacul Nasser situat pe Nil, în
amonte de barajul de la Assuan);
 utilizarea energiei solare ca
surs\ energetic\ principal\ pentru
iriga]ii, agricultur\ [i activit\]i
industriale.
DOC 2 Tipuri de de[erturi DOC 3 Tendin]e naturale

Exist\ mai multe tipuri de de[erturi:
 de[erturile semiaride cuprind arealele unde precipita]iile sunt de
aproximativ 200 mm/an; vegeta]ia este discontinu\ [i predomin\
tufi[urile de step\ cu o perioad\ scurt\ de dezvoltare în anotimpul
ploios;
 de[erturile aride au precipita]ii mai reduse de 200 mm/an, care
ajung s\ aib\ un caracter ocazional; ele pot fi „calde” (în zona intertro-
pical\) sau „temperate” (în interiorul continentelor); pot fi asimilate ca
de[erturi [i întinderile de ghea]\ sau podi[urile înalte, unde precipi-
ta]iile sunt foarte reduse (acestea se numesc „de[erturi reci”);
 de[erturile foarte aride, cu precipita]ii foarte reduse (sub 50
mm/an) [i cu un caracter ocazional (la câ]iva ani), se formeaz\ în anu-
mite condi]ii; astfel, de[ertul Atacama (cel mai arid de pe glob, cu ploi
ocazionale la câ]iva ani) este datorat îmbin\rii unor factori locali
(prezen]a mun]ilor Anzi, curentul oceanic rece, care blocheaz\ circu-
la]ia aerului); de[ertul Sahara are în interior por]iuni supraaride; un
de[ert foarte arid este [i de[ertul Namib (unde o influen]\ important\
o are [i curentul oceanic rece).
De[erturile clasice (Sahara, Arabiei, Australiei, Kalahari) au anu-
mite zone de trecere de la por]iuni de tip step\ la fâ[ii semide[ertice
[i suprafe]e aride sau supraaride.
~n concep]iile geopolitice actuale, de[erturile reprezint\ „spa]ii de
rezerv\”, urmând a fi utilizate mai intens `n viitor.
Caracteristicile de[erturilor sunt date de bilan]ul hidrologic ne-
gativ (evapotranspira]ia este de 10–20 de ori mai mare decât canti-
tatea de precipita]ii), radia]ia solar\ foarte puternic\ datorit\ lipsei
norilor (în Sahara ajunge la valori maxime pe Terra), existen]a unor
areale de presiune ridicat\; de[erturile permit eroziunea eolian\ [i
distrugerea rocilor prin procese mecanice.
S-a observat c\ de[erturile se modific\ în timp: Sahara s-a extins
considerabil, din Antichitate pân\ în prezent, ajungând pân\ la
Marea Mediteran\; el s-a extins, de asemenea, spre sud, invadând
zona de savan\ printr-o fâ[ie cu o ariditate crescând\, denumit\
Sahel.
Sahara s-a întins [i spre est, ajungând la limitele Oceanului
Indian (peninsula Somalia).
De[erturile reprezint\, totu[i, suprafe]e cu resurse naturale
deosebite: resurse de hidrocarburi, fosfa]i, energie solar\, chiar ape
subterane, roci de construc]ie, diferite minereuri [i sare.
Dup\ cum se poate observa din evolu]ia de[erturilor, în momen-
tul de fa]\ extinderea lor teritorial\ are în principal cauze naturale.
Acestea sunt îns\ accelerate de interven]ia omului în zonele mar-
ginale ale de[erturilor [i, în general, asupra unor componente ale
mediului înconjur\tor.
De[ertificarea este, în prezent, un proces natural accentuat
antropic, iar oprirea acestuia necesit\ un efort de cunoa[tere,
în]elegere [i de inten]ie transformatoare.

 Fig. 2 – Desp\duririle [i de[ertificarea `n zona intertropical\

O c e a n u l A r c t i c

O
c

ce
Asia Central\
O c

Asia Mijlocie
an
a

ul
Pod. Iran
e a

Tropicul de Nord
Pa
u
n u

S a h a r a cif
l
l

ic
P

Ecuator
a

t
c

O c e a n u l
i

i
f

c
a
At

Kalahari I n d i a n
aca

Namib Tropicul de Sud

ma

De[erturile
i

Australiei
c

De[erturi
Areale cu risc moderat de de[ertificare
Areale cu risc mare de de[ertificare
Suprafe]e defri[ate
P\duri tropicale 0 2000 km

39
C. POLUAREA
Exist\ dou\ categorii mari de clasificare a
tipurilor de poluare: dup\ anumite elemente
calitative [i dup\ domeniul `n care se exercit\.
a. Tipurile de poluare dup\ anumite ele-
mente calitative sunt:
— poluare fizic\, care poate fi poluare
sonor\, poluare termic\, poluare cu radia]ii
penetrante;
— poluare chimic\;
— poluare microbiologic\;
— poluare estetic\;
— poluare electromagnetic\.
b. Dup\ domeniul `n care se exercit\, dis-
tingem urm\toarele tipuri de poluare:
— poluarea aerului;
— poluarea apei;
— poluarea terenurilor, a solurilor [i de-
gradarea acestora;
— poluarea [i modificarea `nveli[ului biotic;
— poluarea [i modificarea peisajului.
 Poluarea aerului reprezint\ introdu-
cerea `n atmosfer\, de c\tre om, a unor sub-
stan]e care au ac]iune nociv\ asupra lumii vii
[i a societ\]ii omene[ti. ~n mod natural, ace[ti
poluan]i nu fac parte din compozi]ia aerului
(sau se g\sesc `ntr-o propor]ie mic\). Poluan-
tul poate fi orice substan]\ solid\, lichid\ sau
gazoas\, care, introdus\ `n aer, modific\ sensi-
bil caracteristicile acestuia.
Principalele surse de poluare a aerului
atmosferic sunt urm\toarele: industria ener-
getic\, industria energiei electrice, industria
siderurgic\, metalurgia neferoas\, industria
lian]ilor, transporturile (aeriene, rutiere) etc.
Poluarea aerului este influen]at\ de modul
de stratificare a aerului. Astfel, exist\ factori
de amplificare a polu\rii (`ndeosebi `n condi-
]iile de calm atmosferic, fenomen ce duce la
acumularea [i persisten]a substan]elor po-
luante — Fig. 3) [i factori care diminueaz\
poluarea (`ndeosebi circula]ia rapid\ [i con-
tinu\ a aerului).
Deasupra ora[elor se formeaz\ frecvent
a[a-numitele „umbrele” de gaze acumulate la
o anumit\ altitudine, consecin]\ a circula]iei
rutiere [i a polu\rii industriale.
40
Astfel de situa]ii s-au `ntâlnit frecvent `n DIC}IONAR
Ciudad de Mexico (favorizate de caracterul Aerosoli — particule solide
depresionar al localiz\rii ora[ului, m\rginit de din aer.
mun]i `nal]i), Tokyo (unde, uneori, pe str\zi se Cocs — materie prim\ a indus-
folosesc m\[ti de gaze), Los Angeles (ca triei siderurgice provenit\ din
urmare a stabilit\]ii termice deosebite). transformarea huilei.
Eroziune accelerat\ — erozi-
une a c\rei intensitate a fost accele-
 Poluarea apelor continentale rat\ de interven]ia uman\ direct\
Apele continentale sunt poluate ca urmare sau indirect\.
a unor activit\]i din domeniul industriei, agri- Eroziune natural\ — proces
natural de transformare a reliefului
culturii [i din spa]iile urbane (Fig. 4), precum
terestru datorit\ ac]iunii unor
[i ca urmare a unor accidente tehnologice. agen]i (aer, ap\ etc.) [i procese.
Poluarea apelor continentale este cu atât Smog — amestec de praf, gaze,
mai important\ [i mai semnificativ\ cu cât pulberi [i vapori de ap\ care
cursurile de ap\, care reprezint\ foarte pu]in plute[te la un anumit moment `n
din masa hidrosferei (0,01%), sunt `n prezent atmosfer\.
principala surs\ pentru alimentarea urban\.
La aceasta se mai adaug\ neregularitatea
regimului hidrologic (cu influen]\ asupra dis-
persiei sau concentr\rii poluan]ilor), canti-
tatea de ap\ transportat\ de râuri [i eficien]a
epur\rii urbane.
 Poluarea oceanului planetar
M\rile [i oceanele sunt poluate atât direct
(cu substan]e deversate pe suprafa]a lor), cât
[i indirect, prin aportul apelor fluviale poluate
pe suprafa]a continentelor.
Principalii poluan]i ai oceanelor sunt
hidrocarburile, care provin din devers\rile
accidentale sau sistematice ale acestora din
zonele platformelor de foraj sau din tancurile  Fig. 3 – Poluarea intens\ a aeru-
petroliere. lui datorat\ lipsei curen]ilor de aer
Poluarea oceanului planetar are, `ns\, un
efect cumulativ `n timp de o deosebit\ impor-
tan]\ la scara Terrei: acumulând poluan]i [i
stocând mai mult\ radia]ie solar\ incident\
(datorit\ albedoului creat de hidrocarburi)
suprafa]a oceanului are tendin]a de a se
`nc\lzi `n mod artificial.
~nc\lzirea atmosferei (datorit\ cre[terii
cantit\]ii de CO2) [i a hidrosferei contribuie `n
mod cumulat la ceea ce se nume[te frecvent
„`nc\lzire global\”. Consecin]ele acestei
`nc\lziri sunt u[or de imaginat.
Poluarea accidental\ a aerului [i a apei
 Fig. 4 – Deversarea apelor rezidua-
este prezentat\ detaliat `n Fig. 5, DOC 4, 5. le — surs\ important\ de poluare
 O c e a n u l A r c t i c

Novaia
Zemlea
Three Mile Island
Braer Exxon Valdez
Torrey

O
Henderson Canyon Samara
Erika Novosibirsk
Aegeean Cernob`l

c
Sea
Amocco Irenes Minamata

e
Cadiz Serenade
Los R\zboiul Tropicul de Nord
Alfaques din Golf

a
O
Guadalajara Egipt Bhopal

c e

n
Mexic
Atlantic
O c

Expres

u
a n u l
Caracas

l
e a

Ecuator
Iacoa
Showa Maru
n u

Sea Star
A t

P
a
l

l a

O c e a n u l
Cubatao

c
n t
P

Tropicul de Sud
a

i c

i
c

I n d i a n
i

f
i
f

i
c
0 2000 km

Poluare marin\ ridicat\ Poluare accidental\ cu hidrocarburi (maree neagr\) Râuri poluate
Poluare marin\ medie Poluare accidental\ a aerului

 Fig. 5 – Poluarea accidental\ a aerului [i a apei

DOC 4 Situa]ii extreme de poluare a aerului [i a apelor DOC 5 Explozii [i accidente atomice

a. Poluare accidental\ cu hidrocarburi a 1984, Bhopal (India) ~n afara acestor accidente, produse pe
apelor oceanice (maree neagr\) 1953/1961, Minamata (Japonia) mare sau pe uscat, un efect negativ asupra
1967, Torrey Canyon (Oc. Atlantic) mediului `nconjur\tor l-au avut test\rile
1984, Los Alfaques (Spania)
unor arme nucleare. Aceste test\ri s-au
1978, Amoco Cadiz (Oc. Atlantic) 1976, Seveso (Italia) redus foarte mult `n ultimii ani datorit\
1992, Eagean Sea (Oc. Atlantic) 1979, Mississauga (Canada) acordurilor interna]ionale convenite `ntre
1980, Irenes Serenade (Marea Mediteran\) 1992, Guadalajara (Mexic) principalele ]\ri posesoare de arme nu-
cleare. Au existat [i accidente ale unor sub-
1991, R\zboiul din Golf (Golful Persic) 1984, Mexic (Mexic) marine cu arme nucleare la bord, cel mai
1972, Sea Star (Marea Arabiei) 1982, Caracas (Venezuela) recent (2000) fiind cel al submarinului
1979, Atlantic Expres (Oc. Atlantic) 1983, Tacoa (Columbia) atomic rusesc „Kursk” scufundat `n Marea
1989, Exxon Valdez (Alaska, Oc. Pacific) Barents, la nord de Murmansk. Cel mai
1984, Cubatão (Brazilia)
cunoscut exemplu de accident atomic a fost
1993, Braer (Marea Norvegiei) 1983, Nil (Egipt) cel de la Cernob`l, din anul 1986, accident cu
1974, Showa Maru (Oc. Indian) 2013, Samara (Fed. Rus\) numeroase efecte pe timp `ndelungat.
2000, Erika (Oc. Atlantic)
c. Poluare radioactiv\ Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i argumen-
ta]i r\spunsurile formulate:
b. Poluare accidental\ a aerului 1986, Cernob`l (Ucraina)
1. Pot fi prevenite polu\rile accidentale?
1989, Samara (Fed. Rus\) 1982, Novaia Zemlea (Fed. Rus\)
2. Este posibil\ extragerea integral\ a
1979, Novosibirsk (Fed. Rus\) 1979, Three Mile Island (SUA)
petrolului deversat `n ocean?

41
 11. SCENARII DESPRE
I EVOLU}IA MEDIULUI
A. ELEMENTE DE NATUR|
ISTORIC|
Mult timp interven]ia omului asupra
mediului s-a desf\[urat dup\ intervale de
timp (DOC 2) [i a avut un caracter minimal
(DOC 3, 4).
 Revolu]ia industrial\ a marcat decisiv
prin caracteristicile sale influen]a omului
asupra mediului: se extind c\ile ferate, se dez-
volt\ metalurgia (`n Anglia, Germania, Fran]a,
Belgia, apoi `n alte ]\ri) [i paralel cu acestea,
poluarea aerului [i a apelor.
 Utilizarea electricit\]ii permite diversifi-
carea procedeelor tehnologice (industria chi-
mic\, ma[ini electrice, transformarea petrolu-
lui [i a gazelor naturale, electroliz\) [i favori-
zeaz\ foarte mult dezvoltarea tuturor ramuri-
lor industriale.
 Utilizarea petrolului (cu deosebire în
secolul al XX-lea) a permis dezvoltarea trans-
porturilor, a industriei petrochimice, a ramu-
rilor industriale [i, în general, a l\rgit foarte
mult posibilitatea de interven]ie a omului în
natur\.
 Dezvoltarea intensiv\ a transporturilor
auto (Fig. 1) a `nceput s\ influen]eze cererea
de produse petroliere, care a crescut `ntr-un
ritm accelerat. Au ap\rut regiuni noi de
extrac]ie, iar cele tradi]ionale [i-au diminuat
importan]a.
 Perioada contemporan\, dup\ 1950
pân\ ast\zi, se caracterizeaz\ printr-o dez-
voltare extensiv\ [i intensiv\ a tuturor ra-
murilor economice.
 Un moment decisiv `l constituie uti-
lizarea energiei atomice `n scopuri practice [i
militare. Energia atomic\ a schimbat sensibil
mecanismele tradi]ionale ale rela]iilor
socio-economice interna]ionale; aceasta a
creat o dependen]\ de resursele de uraniu, de
anumite tehnologii, precum [i o aten]ie
sporit\ fa]\ de mediul `nconjur\tor; de aseme-
nea, armele atomice au reprezentat o modali-
tate de presiune interna]ional\.
42
B. CLIMA {I MEDIUL
~n prezent, se presupune c\ modificarea
circuitului energetic din natur\, în condi]iile
cre[terii cantit\]ii de dioxid de carbon, pre-
cum [i a unor pulberi care ajung natural sau
antropic în atmosfer\ ar fi elementul determi-
nant al modific\rii climei [i mediului (DOC 1).
Cre[terea cantit\]ii de dioxid de carbon
(Fig. 2) [i de pulberi poate avea ca rezultat
cre[terea efectului de ser\ [i, prin aceasta,
realizarea unei anumite înc\lziri [i omoge-
niz\ri a temperaturii la suprafa]a terestr\.
Acest lucru se bazeaz\ pe constatarea c\
radia]iile solare difuze, str\b\tând atmosfera
[i fiind reflectate de suprafa]a P\mântului,
sunt reflectate din nou de pulberile din aer [i
de dioxidul de carbon, fiind în acest fel reori-
entate spre P\mânt.
Se formeaz\ astfel o înc\lzire suplimen-
tar\ a suprafe]ei terestre, pe baza stoc\rii în
apropierea ei a energiei solare, care în alte
condi]ii ar fi reflectat\ [i s-ar pierde.
Anumite scenarii dintr-o perioad\ ante-
rioar\, `n care pericolul unui r\zboi atomic era
evocat frecvent, sugerau o modificare clima-
tic\ substan]ial\ care ar duce la o „iarn\ ato-
mic\” (DOC 5).
Se consider\ c\ o cre[tere a cantit\]ii de
dioxid de carbon, în ritmul actual, are ca efect
înc\lzirea suprafe]ei terestre cu aproximativ
1–3ºC, pân\ la mijlocului secolului al XXI-lea.
Aceast\ înc\lzire (denumit\ înc\lzire
global\) va avea ca efect topirea banchizei [i a
ghe]arilor de calot\ [i, în urma acesteia, ridi-
carea nivelului oceanului planetar.
În ultimii ani s-a observat o diminuare
substan]ial\ a banchizei din Arctica (în iarna
2000–2001, zona polului nord a fost chiar lip-
sit\ de banchiz\).
Exist\ [i scenarii care presupun c\, pe ter-
men `ndelungat, efectele transform\rilor cli-
matice ar duce, de fapt, la o r\cire similar\
epocilor glaciare.
DIC}IONAR
Efect de ser\ — `nc\lzirea su-
prafe]ei terestre datorit\ reflect\rii
radia]iei solare de c\tre straturile
atmosferei.
Înc\lzire global\ — termen
generic desemnând procesul actual
de cre[tere a temperaturii medii
anuale a suprafe]ei P\mântului; pe
fondul unei „înc\lziri” naturale
(care reprezint\ îns\ o oscila]ie
postglaciar\), are lor acest fenomen
de înc\lzire artificial\, datorat\
unor multiple cauze, dar obser-
vabil\ [tiin]ific în caracteristicile ei.
Epoc\ glaciar\ — secven]\ de
timp `n care temperatura medie
anual\ a planetei s-a diminuat per-
mi]ând instalarea ghe]arilor `n
arealele calotelor polare.
Cauze ale modificãrilor
DOC 1
climatice
A. Cauze naturale externe:
a) cauze de ordin astronomic:
- varia]ia orbitei;
- varia]ia înclinãrii orbitei;
- varia]ia activitã]ii solare;
b) cauze terestre:
- tectonogeografice;
- erup]ii vulcanice;
B. Cauze interne sistemului cli-
matic:
a) modificarea compozi]iei aeru-
lui;
b) variabilitatea sistemului atmos-
ferã – ocean;
c) modificãri ale criosferei;
C. Cauze antropice:
a) gazele cu efect de serã;
b) modificarea peisajului geografic.
 Fig. 1 – Dezvoltarea
transporturilor auto
DOC 2 Scara interven]iei antropice `n mediu (repere de timp)
 `ntre anii –10000 [i –5000: utilizarea
lemnului
 `ntre anii –5000 [i –2000: revolu]ia
neolitic\ (domesticirea animalelor, culturi
agricole)
 `ntre anii –2000 [i –1000: metalurgia
bronzului [i fierului
 `ntre anii –1000 [i 1000: agricultur\;
construc]ii, ora[e
 `ntre anii 1000 [i 1500: desp\duriri,
aridizare, agricultur\ irigat\
 `ntre anii 1500 [i 1700: extinderea cu-
noa[terii Terrei (descoperirile geografice
accelerarea schimbului de produs)
 `ntre anii 1700 [i 1800: revolu]ia
industrial\
DOC 3 Tipuri de modific\ri
 În perioada preistoric\, utilizarea re-
surselor naturale de c\tre om [i gradul de
interven]ie al omului în natur\ aveau dimen-
siuni reduse.
Odat\ cu utilizarea lemnului pentru foc
[i pentru construc]ii se trece la o prim\ inter-
ven]ie semnificativ\ în mediul înconjur\tor.
 În Neolitic are loc o adev\rat\ „revolu-
]ie agrar\”, prin cultivarea sistematic\ a
plantelor [i cre[terea animalelor. Se utili-
zeaz\ sarea, izvoarele minerale, cuprul [i
fierul.
 ~n Antichitate apar primele transfor-
m\ri de mediu care au avut un caracter ire-
versibil. Astfel, `n Imperiul Roman au fost
construite ora[e, drumuri pavate, apeducte
etc. ale c\ror urme au r\mas pân\ `n zilele
noastre. ~n China s-au construit mari sisteme
de diguri pentru diminuarea influen]elor
 Fig. 2 – Urbanizarea intensiv\ — factor de cre[tere a dioxidului de carbon `n aer.
 `ntre anii 1800 [i 1900 (sec. al XIX-lea):
secolul c\rbunelui
 `ntre anii 1900 [i 1950: exploatarea ex-
tensiv\ a petrolului (sec. al XX-lea, „secolul
petrolului”)
 `ntre anii 1950 [i 1960: utilizarea ener-
giei atomice (`nceput)
 `ntre anii 1970 [i 1980: criza ener-
getic\, perceperea degrad\rii mediului [i
`n]elegerea caracterului finit al resurselor
 `ntre anii 1980 [i 2000: accidente
antropice `n mediu, poluare, distrugerea ozo-
nosferei, cre[terea CO2, perceperea glob-
alit\]ii [i accelerarea sa
 2001: speran]e pentru un secol de dez-
voltare durabil\ [i protec]ie a mediului
inunda]iilor fluviului Huang He, canale arti-
ficiale [i Marele Zid Chinezesc. Spa]iul
geografic din jurul M\rii Mediterane este
puternic umanizat [i transformat.
 ~n Evul Mediu aria influen]ei se
extinde spa]ial [i calitativ, dar nu au loc `ns\
distrugeri masive ale mediului. Ca un
fenomen constant [i continuu men]ion\m
defri[area suprafe]elor forestiere pentru con-
struirea ambarca]iunilor [i extinderea agri-
culturii. Aridizarea Africii de Nord [i a Asiei
Centrale reprezint\ un fenomen natural `n
extindere.
 Epoca modern\ începe cu revolu]ia
industrial\, care a dus la utilizarea ma[inii cu
aburi, la producerea cocsului [i la transfor-
marea c\rbunelui în principala resurs\ a
omenirii (secolul al XIX-lea fiind denumit se-
colul c\rbunelui).
DOC 4 Evolu]ia mediului `n perioada istoric\
Ultima perioad\ glaciar\ a luat sfâr[it
acum 10–15 mii de ani, dup\ care clima a în-
ceput s\ se apropie de caracteristicile ac-
tuale.
Cu 5–7 mii de ani în urm\, a existat o
perioad\ cu maximum de precipita]ii (denu-
mit\ „optimum climatic postglaciar”), când
a avut loc „revolu]ia neolitic\”.
La începutul primului mileniu a avut loc
o umezire a climei, iar pân\ la sfâr[itul s\u o
uscare a acesteia [i cre[terea temperaturii.
Perioada secolelor X–XI este considerat\ o
perioad\ de înc\lzire.
Între 1450 [i 1900 a existat un proces
general de r\cire. În interiorul acestui inter-
val, între 1550 [i 1850 se consider\ c\ r\cirea
a determinat o „mic\ perioad\ glaciar\”.
De la mijlocul secolului al XIX-lea (1850)
pân\ la mijlocul secolului al XX-lea (1940) a
avut loc un fenomen vizibil de înc\lzire,
demonstrat prin datele climatice ob]inute la
sta]iile meteorologice; pe baza acestora s-a
constatat c\ temperatura medie anual\ `n
acest interval de timp a crescut cu 0,6ºC (mai
mult iarna, cu 1ºC), valori mai mari ale aces-
tei cre[teri observându-se la sta]iunile mete-
orologice din Arctica (cu aproape 3ºC).
În perioada 1940–1960 a existat o anu-
mit\ stabilitate climatic\, între 1970 [i 1980
se observ\ o u[oar\ r\cire, urmat\ de o alt\
stabilitate (1980–1990) [i, începând din 1990,
de o înc\lzire.
DOC 5 „Iarna atomic\”
R\zboaiele reprezint\ forme extreme de
hazard antropic [i tehnologic. ~n cazul unor
r\zboaie generalizate, transform\rile mediu-
lui pe planeta noastr\ ar fi radicale.
Astfel, se apreciaz\ c\ un r\zboi care ar
utiliza doar o mic\ parte (1/10) din actualul
arsenal militar atomic, ar produce `n timp
fenomenul de „iarn\ atomic\” (sau de mic\
epoc\ glaciar\ post-atomic\).
Succesiunea principalelor fenomene este
legat\ de prezen]a imediat\, dup\ conflictul
militar, a unei mari cantit\]i de pulberi, praf,
fum `n atmosfer\, care ar diminua sensibil
radia]ia solar\ [i, `n acest fel, ar duce la
sc\derea temperaturii aerului [i instalarea
unei r\ciri postatomice.
43
 12. PROTEC}IA, CONSERVAREA
I {I OCROTIREA MEDIULUI
ECHILIBRU FRAGIL
Degradarea mediului `nconjur\tor se rea-
lizeaz\ `n aproape toate componentele sale [i
influen]eaz\ dezvoltarea durabil\ (DOC 1).
Multe elemente ale mediului `nconjur\tor
au suferit transform\ri cauzate de activitatea
antropic\, prin care s-au `ndep\rtat sensibil de
caracteristicile lor naturale.
De asemenea, factorii geoecologici au su-
ferit anumite schimb\ri sensibile care au mo-
dificat func]ionalitatea lor [i au influen]at car-
acteristicile de ansamblu ale geosistemelor,
peisajelor [i mediului `n ansamblul s\u.
Degradarea mediului are o caracteristic\
foarte important\ care rezult\ din proprietatea
lui de a fi un sistem structurat, organizat [i
ierarhizat: orice modificare a unui element are
influen]\ asupra mediului `n ansamblul s\u. Cu
alte cuvinte, elementele care duc la degradarea
mediului sunt `ntr-o profund\ conexiune.
De obicei, aceste cauze ac]ioneaz\ `n
conexiune, ca rezultat al structurii interne a
mediului `nconjur\tor (DOC 2).
Raportul dintre elementele naturale [i
antropice define[te „gradul de antropizare”
(DOC 3).
Cauzele degrad\rii mediului pot fi, dup\
raportul dintre componentele naturale [i
antropice, de trei categorii:
— cauze naturale (Fig. 1), care `[i au ori-
ginea `n caracteristicile mediului `nconjur\tor;
— cauze antropice, care `[i au originea `n
func]ionalitatea societ\]ii omene[ti;
— cauze naturale influen]ate antropic,
situa]ie `n care anumite elemente, procese
[i fenomene naturale sunt influen]ate sau
transformate de ac]iunea direct\ a societ\]ii
omene[ti.
Poluarea mediului reprezint\ un fenomen
care [i-a f\cut sim]it\ prezen]a la dimensiuni
mondiale `n a doua jum\tate a secolului nos-
tru [i, `ndeosebi, dup\ 1970. ~n diferite p\r]i
ale lumii au fost f\cute numeroase aprecieri
privind stadiul mediului `nconjur\tor [i s-au
44
DIC}IONAR
Agenda 21 — document sintetic
elaborat `n urma conferin]ei mon-
diale de la Rio de Janeiro prin care se
exprim\ inten]iile participan]ilor
adoptat, prin consens, o serie de recomand\ri pentru protec]ia calit\]ii mediului
cu caracter global. `nconjur\tor `n secolul al XXI-lea.
~n anul 1970 intr\ `n vigoare programul Calitatea vie]ii — concept care
desemneaz\ un ansamblu de ele-
Na]iunilor Unite privind mediul `nconjur\tor.
mente materiale, arhitectonice, le-
Acesta [i-a propus [i a realizat prima conferin]\ gate de condi]iile de munc\ [i ale
a Na]iunilor Unite privind mediul `nconjur\tor mediului ambiant ce favorizeaz\
(Stockholm, 1972), care a lansat ideea unui sin- activitatea uman\.
gur P\mânt. Cu aceast\ ocazie, ziua de 5 iunie a
fost declarat\ ziua mondial\ pentru protec]ia
mediului `nconjur\tor. A fost elaborat\, de
asemenea, declara]ia asupra mediului `ncon-
DOC 1 Mediul [i dezvoltarea
jur\tor, cuprinzând principiile de baz\ ale
cooper\rii interna]ionale `n acest domeniu. Un element deosebit al rapor-
turilor dintre mediul înconjurãtor
A doua conferin]\ interna]ional\ a fost reali-
zat\ la o diferen]\ de 20 de ani (1992), la Rio de [i dezvoltarea societã]ii îl consti-
Janeiro, care a reluat principiile fundamentale tuie în]elegerea caracterului deter-
minant al dezvoltãrii durabile. În
ale conferin]ei anterioare [i a pus `n centrul
acest context, cerin]a dezvoltãrii
aten]iei conceptul de dezvoltare durabil\, care
fa]ã de mediu o constituie asigu-
presupune utilizarea resurselor naturale `n rarea pentru genera]iile viitoare a
condi]iile conserv\rii mediului `nconjur\tor, unor condi]ii de existen]ã favora-
pentru beneficiul genera]iilor viitoare. Aceast\ bile [i a unor resurse naturale
conferin]\ s-a concretizat `ntr-un document care neepuizate. Dezvoltarea durabilã
poart\ denumirea de Agenda 21. presupune protec]ia [i conser-
~ntre aceste dou\ conferin]e au existat mai varea mediului înconjurãtor, pe
multe reuniuni interna]ionale (Nairobi, de o parte [i utilizarea ra]ionalã,
Tbilissi, Tokyo), care au abordat diferite pro- cantitativ [i calitativ, a resurselor
naturale, pe de altã parte.
bleme regionale ale mediului `nconjur\tor.
Elementul principal legat de protec]ia me-
diului `nconjur\tor `l reprezint\ p\strarea
calit\]ii acestuia. Sunt multiple argumente
care pledeaz\ pentru ideea c\ mediul `ncon-
jur\tor p\strat la caracteristici apropiate de cele
ale mediului natural ofer\ numeroase avantaje
care dep\[esc ca importan]\ pe cele provenite
dintr-o exploatare economic\ nera]ional\.
Prin calitatea mediului `nconjur\tor se
`n]elege starea acestuia la un moment dat, ca-
pabil\ s\ asigure o ambian]\ satisf\c\toare [i
condi]ii adecvate de via]\ pentru oameni.
Calitatea mediului reprezint\ o component\ a
unui concept mai larg, denumit calitatea
vie]ii. Dioxidul de carbon [i ozonul sunt dou\
probleme globale majore ale protec]iei mediu-
lui (DOC 4), iar protec]ia mediului este o  Fig. 1 – Vulcanii — cauz\ natural\
problem\ global\ (DOC 5). de degradare a mediului
DOC 2 Structura mediului `nconjur\tor

Elemente naturale
În aceast\ diagram\ apar anumite elemente
15 11. Aer
1 care necesit\ o explica]ie suplimentar\.
14 12. Ap\
13. Relief Societatea uman\ este considerat\ în centrul
13
2 14. Substrat acestui model, deoarece ea suport\ influen]a
12 15. Sol tuturor celorlalte elemente. Considerate ca
16. Bios (via]\) grupuri mari de indivizi care locuiesc un anu-
Societatea 11 17. Resurse naturale
3 mit teritoriu, comunit\]ile umane au anumite
uman\ 10 Elemente antropice caracteristici cantitative (num\r de persoane,
18. A[ez\ri omene[ti
9 reparti]ia lor) [i calitative (structur\, con-
4 19. Activit\]i industriale
cep]ii, ideologie etc.), care influen]eaz\ soci-
8 10. Servicii
11. Agricultur\ etatea în ansamblul ei [i pozi]ia acesteia fa]\
5 de mediul înconjur\tor. Resursele naturale se
7 12. Mediu informa]ional
6 13. Noxe reg\sesc îndeosebi în substrat (resurse min-
14. Comunit\]i umane erale, majoritatea resurselor energetice), dar
15. Infrastructur\ tehnic\ [i în celelalte geosfere, fiind considerate, ast-
fel, elemente ini]iale ale mediului natural.

DOC 3 Raportul dintre elementele naturale [i antropice ale mediului `nconjur\tor. Cre[terea gradului de antropizare

1. Mediul natural (ini]ial)

Mediu artificializat

2. Mediu natural transformat foarte slab ([i reversibil)

Mediu natural
(100%)

(100%)

3. Mediu natural transformat puternic (reversibil `n timp)

4. Mediu natural transformat foarte puternic
5. Mediu natural transformat ireversibil
6. Mediu natural antropizat (A > N)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 7. Mediu natural puternic antropizat
Elemente naturale (N) 8. Mediu natural artificializat (ora[e, platforme industriale)
Elemente antropice (A) 9. Mediu artificial

DOC 4 Dioxidul de carbon [i ozonul DOC 5 Protec]ia mediului — o problem\ global\

Cre[terea cantit\]ii de dioxid
de carbon cauzat\ de sursele
urbane, industriale [i de transpor-
turi st\ la baza unor consecin]e `n
serie, cu un caracter mai complex.
Aceast\ cre[tere favorizeaz\ mo-
dificarea bilan]ului radiativ, `n
sensul c\ m\re[te efectul de ser\
(prin ceea ce se nume[te efectul
de ser\ murdar\) [i, prin aceasta,
contribuie la cre[terea artificial\ a
temperaturii suprafe]ei terestre.
Aceasta, la rândul ei, faciliteaz\
topirea ghe]arilor [i a banchizei
polare [i, indirect, ridicarea
continu\ a oceanului planetar. ~n
acest fel, `ntr-un viitor previzibil
(de câteva decenii), nivelul ocea-
nului va cre[te sensibil, având
tendin]a s\ inunde suprafe]ele
foarte joase ale uscatului.
Diminuarea stratului de
ozon, fenomen cunoscut [i studiat
`n ultimele dou\ decenii, are
efecte deosebite asupra
p\trunderii radia]iilor ultravio-
lete pân\ la suprafa]a terenului,
care afecteaz\ lumea vie. S-a
observat c\ stratul de ozon este
consumat din cauza polu\rii
aerului: zborul supersonicelor [i
ridicarea `n atmosfer\ a mole-
culelor de clor–fluor–carbon
(CFC), produse de industria chi-
mic\ [i de utilaje frigotehnice.
Poluarea are prin excelen]\ o dimensiune global\.
Orice poluare realizat\ cu hidrocarburi sau poluare radioactiv\
produs\ `ntr-un anumit loc este dispersat\ pe un spa]iu mai mare.
De exemplu curen]ii oceanici (la care se adaug\ valurile [i
mareele) au posibilitatea de a transporta orice caracteristic\ a apei
oceanice la orice distan]\.
~n acest fel, poluarea oceanelor nu este doar o problem\ a ]\rilor
riverane acestora sau a celor care deverseaz\ accidental produse
petroliere, ci a comunit\]ii interna]ionale `n `ntregul ei.
Exist\ [i alte exemple (cum ar fi exploatarea resurselor naturale,
dispersia poluan]ilor din aer, ploile acide, poluarea resurselor de
ap\, p\strarea biodiversit\]ii, educa]ia pentru mediu) care demon-
streaz\ `n mod clar c\ protec]ia mediului este o problem\ global\
fundamental\ a lumii contemporane.

45
 CONSERVAREA {I OCROTIREA MEDIULUI
O form\ special\ de conservare a unor ele-
mente ale mediului `nconjur\tor o reprezint\
ocrotirea unor anumite suprafe]e cu elemente
rare de flor\, faun\ sau peisaj, organizate sub
forma monumentelor, a rezerva]iilor [i a par-
curilor naturale.
Aceste parcuri conserv\ o varietate mare
de elemente ale mediului natural, scopul lor
principal fiind acela de a le p\stra `n condi]iile
ini]iale [i de a oferi oportunit\]i de studiu al
acestora (DOC 1).
Exist\, de asemenea, numeroase specii de
animale care sunt considerate pe cale de dis-
pari]ie [i sunt ocrotite `n mediul lor natural
sau `n anumite rezerva]ii.
Amintim aici ursul panda, leul african,
rinocerul de Java, specii de maimu]e, stru]ul
african [i australian, broa[tele ]estoase
marine, cetaceele mari, diferitele categorii de
p\s\ri rare etc.
Ocrotirea speciilor de flor\ [i de faun\,
precum [i a celor de peisaj, r\spund unei
cerin]e mai largi de protec]ie a mediului, care
poate fi numit\ „protec]ia diversit\]ii”.
Protec]ia reliefului `mpotriva fenomenu-
lui de „eroziune accelerat\” se poate realiza
prin construirea unor lucr\ri ameliorative
(Fig. 1), plant\ri forestiere (Fig. 2), prin redu-
cerea exploat\rii agricole a terenurilor etc.
Protec]ia reliefului constituie elementul
ini]ial al protej\rii peisajului, deoarece relieful
constituie suportul acestuia [i a componen-
telor sale (sol, vegeta]ie, ape etc.).
P\durea, care reprezint\ un foarte bun
exemplu de mediu [i peisaj `n acela[i timp, are
o serie de func]ii `n cadrul mediului `ncon-
jur\tor, cum ar fi:
 func]ia climatic\, manifestat\ prin carac-
terul reglator asupra climatului [i prin for-
marea unui microclimat specific;
 func]ia antipoluant\ rezult\ din dega-
jarea unei cantit\]i de oxigen care diminueaz\
ac]iunea diferi]ilor poluan]i atmosferici;
 func]ia antierozional\ este evident\ prin
compararea eroziunii produse pe un teren f\r\
vegeta]ie forestier\ [i pe un teren `mp\durit;
46
DIC}IONAR
Monument al naturii — ele-
 func]ia antiaridizant\, care este `n esen]\ ment (de faun\, flor\, peisaj, de
tot o func]ie climatic\, duce la re]inerea unei form\ etc.) supus ocrotirii datorit\
anumite cantit\]i de ap\ [i la p\strarea ei `n caracterului rar [i al interesului
coronamentul arborilor; [tiin]ific.
 func]ia edafic\ a p\durii o reprezint\ Parc na]ional — `ntindere cu
un ansamblu de elemente supuse
aportul pe care materia organic\ depus\ sub
ocrotirii, care prezint\ o importan]\
forma litierei o are asupra solului; la nivelul unei ]\ri.
 exist\ [i alte func]ii (cum ar fi func]ia Rezerva]ie natural\ — supra-
recreativ\, estetic\, de mediu de via]\ pentru fa]\ de teren supus\ unor regle-
animale), care fac din p\dure un geosistem ment\ri prin care este conservat\
foarte important `n ansamblul mediului caracteristica ei original\, natural\.
`nconjur\tor. Edafic — referitor la sol [i la
Exploatarea [i utilizarea industrial\ a condi]iile sale de a oferi un mediu
organismelor care `l populeaz\.
resurselor neregenerabile reprezint\ princi-
Submers — situat sub nivelul
pala surs\ a polu\rii. Resursele neregenera- m\rii.
bile de baz\ (c\rbuni, petrol, gaze naturale,
minereuri feroase [i neferoase) stau la baza
proceselor tehnologice principale ce caracte-
rizeaz\ `n prezent economia lumii contempo-
rane [i care deverseaz\ `n mediul `nconjur\tor
substan]e poluante.
Utilizarea ra]ional\ a acestor resurse
creeaz\ premisa unui grad `nalt de asigurare
`n timp cu acestea.
Anumite resurse se vor epuiza `n
urm\toarele decenii, fapt ce va influen]a
foarte mult structura activit\]ilor industriale
[i poluarea mediului. Din perspectiva mediu-
lui `nconjur\tor, utilizarea ra]ional\ a
resurselor regenerabile, `nso]it\ de comba-
terea fenomenelor de poluare reprezint\, `n
momentul de fa]\, principala op]iune posibil\.
Un domeniu important al protec]iei mediu-  Fig. 1 – Lucrare ameliorativ\ de
lui `l reprezint\ ceea ce se poate numi conser- protec]ie a unui versant
varea „diversit\]ii” (DOC 2, 3). Este vorba des-
pre diversitatea lumii animale, a lumii vege-
tale, diversitatea peisajelor [i a tipurilor de
medii regionale.
Protec]ia plantelor [i a animalelor se rea-
lizeaz\ `n anumite rezerva]ii [i parcuri natu-
rale. Acestora li se asociaz\ frecvent [i pro-
tec]ia unui anumit peisaj.
Sub raportul diversit\]ii, sunt interesante
`ns\ toate fenomenele care au elemente de
unicat: pe[teri, forme de relief, asocia]ii vege-
tale, construc]ii antropice, realiz\ri tehnice
 Fig. 2 – Re`mp\durirea — mijloc
tradi]ionale etc. de stabilizare a unui versant
DOC 1
Yellowstone, cel mai vechi parc na]ional
din lume (din 1872), este foarte bogat [i diver-
sificat `n fenomene naturale [i foarte `ntins. Se
afl\ situat `n Mun]ii Stânco[i, fiind traversat
de valea cu acela[i nume care str\bate „pla-
toul stâncilor galbene” — yellow-stone.
Parcul cuprinde v\i adânci, cu frecvente sec-
toare de canioane, masive `mp\durite, pla-
touri `ntinse cu aspect selenar, lacuri, emana]ii
vulcanice, gheizere (peste 300), vulcani
noroio[i, vârfuri `nalte, cascade, izvoare ter-
male (peste 10 000), „p\duri pietrificate”, o
flor\ [i o faun\ deosebite, cu elemente rare [.a.
Yosemite este, de asemenea, unul dintre
ceele mai vechi parcuri naturale (din 1890);
este situat `n vestul SUA (California), pe valea
râului Yosemite, denumit\ [i „valea para-
disului”.
DOC 2 Protec]ia peisajelor
Prin protec]ia peisajelor se realizeaz\
p\strarea unor anumite suprafe]e cu ele-
mente naturale conservate `n starea lor
ini]ial\.
Astfel, peisajul de step\ `n mod natural
este foarte rar, dar el se conserv\ pe anumite
areale. Peisajul alpin, mai spectaculos, este
mai u[or de conservat deoarece activitatea
antropic\ p\trunde cu greu. Un grad avansat
de complexitate `l reprezint\ protec]ia medi-
ilor [i peisajelor cu un anumit specific.
Printre acestea, ar fi:
 deltele; exemplul Deltei Dun\rii este
foarte bun pentru a ilustra caracterul com-
plex al obiectului protejat: `ntinderile acva-
tice, fauna piscicol\, fauna terestr\, p\s\rile,
suprafe]ele forestiere, suprafe]ele lacustre,
acumul\rile de nisip (Letea, Caraorman) [i
anumite activit\]i tradi]ionale; un geosistem
 Fig. 3 – Delta Nilului — imagine din satelit
Parcuri naturale
Alte parcuri nord-americane cunoscute
sunt: Grand Canyon, Sequoia (unde sunt con-
serva]i arbori-gigant), Everglades (`n Florida,
cu `ntinderi de ecosisteme de mla[tin\).
Printre parcurile vechi mai amintim pe
cele situate `n Australia (statul Noua Galie de
Sud), Noua Zeeland\, precum [i cunoscutul
parc Krüger, din Africa de Sud, toate organi-
zate la sfâr[itul secolului trecut.
Exist\ parcuri importante [i `n Europa,
cum ar fi: Engadina (Elve]ia), Grand Paradis
(Alpii italieni), Vantoise, Port Cros, Pirinei [i
Cévennes (`n Fran]a), Laponia (Suedia),
Astrahan (cuprinzând delta fluviului Volga),
Bielovejskaia (cu rezerva]ie de zimbri) [.a.
~n Asia, parcuri mai cunoscute se afl\ sit-
uate la Ilmen (Uralul de Sud), Baikal, insula
Wrangel, Bengalul de Vest (unde este protejat
[i peisaj de acela[i fel `l constituie Delta
Nilului (Fig. 3);
 ]\rmurile cu mangrove, foarte mult
afectate de construc]iile realizate `n lungul
litoralului [i foarte sensibile la poluare (Fig. 4);
 insulele coraligene, care reprezint\
adev\rate laboratoare vii ale naturii (atât `n
domeniul submers, cât [i al domeniului si-
tuat la suprafa]\) (Fig. 5);
 peisajele glaciare (Fig. 6) [i ele `n trans-
formare [i, uneori, `n degradare, foarte sensi-
bile la modific\rile climatice;
 peisajele forestiere (cu o mare diversi-
tate, de la p\durea ecuatorial\, la p\durile de
foiase [i de conifere).
Domeniile protec]iei mediului sunt
foarte mult interconectate [i, `n realitate,
exist\ un singur domeniu major: mediul
`nconjur\tor al planetei noastre.
 Fig. 4 – }\rm cu mangrove
tigrul indian), Assam (cu rezerva]ii de rino-
ceri), parcul Sagarmatha (din Nepal, cu o ve-
geta]ie [i faun\ deosebite, ursul himalayan [i
ursul Panda), Wolong (`n China), Java.
~n America de Nord, alte rezerva]ii se afl\
situate `n nordul Canadei, pe insula Banks, pe
fluviul Yukon, insula Elessemere.
~n apropierea Americii de Sud, o mare re-
zerva]ie se afl\ situat\ `n arhipelagul
Galapagos.
~n Africa exist\ rezerva]ii importante `n
Tanzania, Kenya (pentru rinoceri [i elefan]i)
[i Uganda (unde sunt ocroti]i rinocerii).
Parcul Na]ional Albert (Congo) ad\pos-
te[te numeroase specii de animale africane
amenin]ate cu dispari]ia (gorile, elefan]i, anti-
lope, bivoli, hipopotami).
Delta Dun\rii — rezerva]ie
DOC 3
a biosferei
Delta Dun\rii este un teritoriu cu o mare
diversitate a materiei vii, `n plin\ transfor-
mare, ca `ntr-un adev\rat „laborator” al
naturii. Diversitatea [i bog\]ia faunei (pe[ti,
p\s\ri, mamifere) au atras exploatarea ei
nera]ional\. Pentru a se conserva anumite
specii rare [i datorit\ interesului pentru
diversitatea biologic\ pe care o are, a fost
inclus\ `n proiectul interna]ional de conser-
vare a biosferei.
 Fig. 5 – Insul\ coraligen\
 Fig. 6 – Peisaj glaciar cu banchiz\
47
 13. MANAGEMENTUL
I MEDIULUI ~NCONJUR|TOR
Prin managementul mediului se `n]elege
acea ac]iune voluntar\ de transformare a unor
caracteristici ale acestuia pentru a satisface
mai bine anumite cerin]e de moment [i de per-
spectiv\ ale comunit\]ii umane care `l
locuie[te.
Managementul (organizarea spa]iului
geografic) reprezint\ o form\ evoluat\ de
interac]iune dintre om [i natur\, prin care se
`ncearc\ ameliorarea unor elemente ale medi-
ului natural, realizarea unor transform\ri
antropice [i crearea unei situa]ii noi, cu o
func]ionalitate care s\ fie mai bun\ din punct
de vedere natural [i economic.
Exist\ trei grupe de probleme referitoare
la managementul mediului `nconjur\tor:
a. tipul de mediu la care are loc ac]iunea
managerial\;
b. scara de abordare;
c. interca]iunea factorilor [i a elementelor
decizionale [i consultative.
 Organizarea re]elei urbane este un pro-
ces foarte complex, deoarece dezvoltarea ora-
[elor se realizeaz\ datorit\ unor multiple con-
di]ion\ri influen]ate [i de personalitatea indi-
vidual\ a acestora. Sub raportul mediului, in-
tereseaz\ foarte mult pozi]ia nodurilor [i
func]ionalitatea re]elelor reprezentate de
axele de comunica]ii.
 Organizarea spa]iului urban intravilan
(Fig. 1) presupune o zonare func]ional\ a aces-
tuia [i identificarea posibilit\]ilor de folosire
ra]ional\ a `ntregului teritoriu. Amplasarea
zonelor industriale trebuie s\ aib\ `n vedere
influen]a lor asupra mediului.
 Organizarea spa]iului rural (`n esen]\,
cu un pronun]at caracter spontan) va trebui s\
se `ncadreze `n anumite coordonate ra]ionale.
Extinderea necontrolat\ a cl\dirilor, schim-
barea destina]iei terenurilor [i infrastructura
mediocr\ sunt impedimente reale `n ridicarea
calit\]ii mediului de via]\ rural.
48
 Organizarea spa]iului industrial pre-
supune luarea `n considera]ie a unui num\r
mai mare de factori decât cei ini]iali, referitori
la aprovizionarea cu materii prime [i accesul
la c\i de comunica]ii.
~n prezent, spa]iile de `nalt\ tehnologie
(tehnopol) au `n vedere `n mod prioritar [i o
anumit\ `ncadrare estetic\ `n peisaj.
Problema este mai dificil\ `n situa]ia
zonelor industriale aflate `n reconversie, pen-
tru care o problem\ principal\ o constituie
existen]a unei infrastructuri `nvechite, slab
func]ionale [i care are un aspect inestetic `n
peisaj.
Problemele legate de existen]a unor spa]ii
de depozitare a materiilor prime, de transport
sau a sta]iilor de epurare, sunt sub`n]elese `n
cazul amenaj\rilor perimetrelor industriale.
 Organizarea spa]iului agricol depinde
foarte mult de tipul de agricultur\ practicat\.
Astfel, agricultura extensiv\ sau itinerant\
apeleaz\ foarte pu]in la organizarea terito-
riului. Agricultura comercial\ sau cea `n curs
de a deveni comercial\ (ca `n fostele ]\ri
socialiste) necesit\ o abordare foarte com-
plex\, care s\ `mbine elemente de agrotehnic\,
proprietate, eficien]\ [i specializare agricol\.
 Organizarea spa]iului de transporturi [i
servicii presupune cunoa[terea aprofundat\ a
posibilit\]ilor oferite de mediu.
Turismul poate valorifica optim oferta
mediului `nconjur\tor, cu p\strarea calit\]ii
acestuia.
Sub raportul sc\rii de abordare se pot
identifica mai multe niveluri (DOC 1).
Elemente decizionale [i consultative care
contribuie la managementul mediului pot fi
analizate `n DOC 2.
Elementul principal al managementului
mediului `nconjur\tor `l reprezint\ `n]elegerea
acestuia ca sistem, `n care elementele compo-
nente este necesar s\ fie raportate la `ntreg.
DIC}IONAR
Managementul — organizare,
conducere [i monitorizare a unui
proces, sistem func]ional, spa]ial
sau economic.
Infrastructur\ — ansamblu al
elementelor construite voluntar de
om [i utilizate pentru realizarea
proceselor economice, pentru
transport sau pentru locuire.
Intravilan — teritoriu situat `n
interiorul perimetrului administra-
tiv al unei localit\]i rurale sau
urbane.
Reconversie — transformarea
unui element participant la proce-
sul economic (`ntreprindere, activi-
tate, for]\ de munc\) `ntr-o alt\
situa]ie, diferit\ calitativ.
Re]ea urban\ — structur\ teri-
torial\ de mai multe ora[e, legate
interac]ional `ntr-un sistem organi-
zat [i ierarhizat.
Servicii — activitate economic\
destinat\ satisfacerii unor necesit\]i
ale oamenilor legate de activitatea
cotidian\.
Geoeconomic — concept care
poate fi considerat sub dou\ aspec-
te: analiza global\ [i teritorial\ a
economiei mondiale [i analiza
raporturilor dintre un anumit teri-
toriu regional [i economia sa.
Regiune geografic\ — teritoriu
care, `n optica geografiei, trebuie s\
reprezinte spa]iul de concretizare a
organiz\rii [i amenaj\rii sale;
regiunea geografic\ este o unitate
teritorial\ relativ omogen\ sub
raportul elementelor geografice de
baz\ (naturale [i umane).
 Fig. 1 – Organizarea spa]iului
`ntr-un mediu urban
DOC 1
 Nivelul mondial, al planetei ca `ntreg,
sau amenajarea spa]iului la ca scar\ plane-
tar\.
La acest nivel problema organiz\rii [i
amenaj\rii spa]iului geografic porne[te de la
identificarea elementelor de natur\ istoric\ [i
geografic\ ce pot explica situa]ia actual\.
Astfel, se observ\ c\ exist\ anumite ]\ri sau
teritorii mici care au o importan]\ interna-
]ional\ foarte mare (cum ar fi Olanda, Belgia,
Singapore, Luxemburg). ~n acela[i timp,
exist\ ]\ri foarte `ntinse [i populate (cum ar fi
India sau China), care au un rol economic mai
mic. La nivel mondial, exist\ `n prezent o
anumit\ „organizare” a spa]iului, de natur\
istoric\ [i economic\, ce eviden]iaz\ mai
multe categorii de regiuni [i grupe de ]\ri.
~ntre emisfera nordic\ [i emisfera sudic\
exist\ o diferen]\ evident\ `n ceea ce prive[te
situa]ia actual\ a amenaj\rii prin prisma re-
]elei de comunica]ii, a sediului firmelor inter-
na]ionale [i a rolului ]\rilor `n comer]ul mon-
dial. Se pun `n eviden]\, `n ultima perioad\, o
serie de ]\ri cu o dezvoltare economic\ remar-
cabil\, pe fondul unor tradi]ii foarte modeste
(Coreea de Sud, Thailanda, Malaysia).
DISCIPLINE
ACADEMICE
Public
Opinii
Solu]ionarea problemelor mediului `nconjur\tor
DOC 2 Elemente ale managementului mediului `nconjur\tor
Niveluri de organizare [i amenajare
 Al doilea nivel `l reprezint\ teritoriul
na]ional, delimitat de frontierele statelor.
Fiecare stat are un rol spa]ial, teritorial
bine definit. Prin institu]iile comune pe care
le gestioneaz\, influen]a lui se resimte asupra
`ntregului teritoriu. Totodat\, exist\ de regul\
un interes colectiv comun. Elementul princi-
pal care determin\ politica de amenajare a
teritoriului `l constituie, pentru fiecare stat,
sistemul de reglement\ri.
Exist\ `n cazul majorit\]ii statelor, o anu-
mit\ politic\ coerent\ de macroamenajare a
teritoriului, care se refer\ la sistemul de
a[ez\ri urbane, re]eaua de comunica]ii, spe-
cializarea produc]iei agricole, amplasarea
noilor obiective industriale, reconversia
regional\, posibilitatea leg\turilor cu alte ]\ri
(ceea ce explic\ dezvoltarea unor anumite
porturi sau noduri de comunica]ii), precum [i
amenajarea turistic\.
~n domeniul amenaj\rii terenului agricol,
un element fundamental `n constituie modul
de proprietate asupra fondului funciar.
Acesta difer\ foarte mult [i influen]eaz\ (iar
uneori face imposibil\) aplicarea unor regle-
ment\ri comune.
APRECIERI EMPIRICE
Cuno[tin]e despre mediul `nconjur\tor
Guvern [i administra]ie
Politici
 Al treilea nivel `l constituie amenajarea
regional\ din interiorul fiec\rui stat. Elemen-
tul de baz\ `l reprezint\ regionarea geogra-
fic\.
Acest nivel se concretizeaz\ asupra ame-
naj\rii diviziunilor administrative interioare
sau, uneori, asupra marilor unit\]i geografice.
Aceste dou\ dimensiuni coexist\, de[i
frecvent o importan]\ mai mare o are amena-
jarea pe unit\]i administrative.
Din punct de vedere al geografiei, exist\
anumite elemente comune pentru spa]ii rela-
tiv omogene, care sunt regiunile geografice [i
subdiviziunile lor.
 Amenajarea [i organizarea spa]iului
local.
Un interes deosebit este manifestat `n
cazul amenaj\rii teritoriului imediat, care
poate avea dimensiuni mai mari sau mai
mici, `n func]ie de zona de influen]\ a
localit\]ii unde se afl\ situat\.
Spa]iul local este acel perceput direct [i
reprezint\ mediul de via]\ al activit\]ii cotidi-
ene. Pentru acesta interesul comunit\]ilor
locale este foarte mare.
ATITUDINE
Sector privat
Tehnologie
49
 MEDIUL ~NCONJUR|TOR – PROBLEM|
EVALUARE FUNDAMENTAL| A LUMII CONTEMPORANE
~n urma parcurgerii acestui capitol („Mediul `nconjur\tor – Problem\ fundamental\ a lumii contemporane”) ar trebui s\
realiza]i competen]ele enumerate la pagina 7. Pentru a verifica acest lucru `ncerca]i s\ r\spunde]i cât mai complet la urm\toarele
probleme:

I. ANALIZA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:

1. Mediul geografic este:
a) mediul natural netransformat; b) peisajul geografic; c) mediul natural transformat de om; d) mediul ambiant.
2. Mediul `nconjur\tor, din punct de vedere al geografiei, se refer\ la mediul:
a) din jurul plantelor; b) din jurul animalelor; c) din jurul omului; d) din jurul P\mântului.
3. Sistemul geografic al zonelor de latitudine este rezultatul combin\rii:
a) mi[c\rii de rota]ie [i formei Terrei; b) mi[c\rii de revolu]ie [i formei Terrei;
c) mi[c\rii de rota]ie [i mi[c\rii de revolu]ie; d) formei [i dimensiunilor Terrei.
4. Expresia cea mai vizibil\ a condi]iilor naturale pe care le are planeta este concretizat\ `n:
a) atmosfer\; b) biosfer\; c) hidrosfer\; d) reliefosfer\.
5. Func]ionalitatea mediului `nconjur\tor este definit\ prin:
a) peisaj; b) geosistem; c) biotop; d) biocenoz\.

II. REALIZA}I CÂTE UN TEXT, DE CEL MULT O PAGIN|, PENTRU FIECARE PROBLEM| DINTRE CELE
SOLICITATE MAI JOS:
1. Demonstra]i coeren]a grup\rii factorilor geoecologici pe geosfere.
2. Compara]i, la alegere dou\ tipuri de medii de pe glob, utilizând criterii care s\ permit\ aceast\ compara]ie.
3. Identifica]i dou\ asem\n\ri `n privin]a mediului `nconjur\tor `ntre Sahara [i Antarctida [i argumenta]i-le.
4. Demonstra]i c\ protec]ia mediului `nconjur\tor este problema principal\ a lumii contemporane.
5. Explica]i leg\tura dintre mi[c\rile P\mântului [i activitatea uman\.

III. REALIZA}I UN TEXT COERENT, DE CEL MULT O PAGIN|, ~N CARE S| UTILIZA}I CÂTE O SINGUR|
DAT| TERMENII DE MAI JOS:
factor geoecologic, mediu `nconjur\tor, poluarea apelor, hazarde, maree, inslandis, Sahara, evapotranspira]ie, elemente antro-
pice, mediu montan, zonalitate, diversitate, clim\, peisaj, eroziunea terenurilor, resurse naturale, industrializare.

IV. IDENTIFICA}I PRINCIPALELE PROBLEME LEGATE DE P|STRAREA CALIT|}II MEDIULUI ~NCON-

JUR|TOR DIN ORIZONTUL LOCAL {I ELABORA}I UN TEXT DE DOU| PAGINI PRIN CARE S| PRO-
PUNE}I AUTORIT|}ILOR ADMINISTRATIVE SOLU}II DE AMELIORARE.

50
 II
capitolul

Regionalizarea [i globalizarea lumii

contemporane
~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL
VE}I PUTEA REALIZA:

 utilizarea unei terminologii referitoare

la regionalizare [i globalizare;
 formularea unor probleme, ipoteze [i
opinii referitoare la globalizare [i
regionalizare;
 aplicarea unor elemente specifice
[tiin]elor sociale în interpretarea
globaliz\rii;
 utilizarea informa]iei cartografice pentru
în]elegerea [i explicarea diferen]ierilor
regionale [i ale fenomenelor de
globalizare.

51
 1. DIMENSIUNILE {I DOMENIILE
II REGIONALIZ|RII {I GLOBALIZ|RII
GLOBALIZAREA – ASPECTE GENERALE
Dezvoltarea societ\]ii omene[ti a ajuns `n
prezent la un nivel care face posibil schimbul
foarte rapid de bunuri [i de informa]ii `ntre
cele mai `ndep\rtate puncte ale planetei. ~n
acest fel, orice element din domeniul tehnic,
[tiin]ific, economic sau al informa]iei produs
`ntr-un anumit loc, poate avea o semnifica]ie
global\.
Anumite elemente noi au `ns\ o influen]\
mai mare asupra societ\]ii omene[ti [i au un
caracter mai „unificator”; acestea formeaz\
`mpreun\ ceea ce s-ar putea numi fenomenul
de „globalizare” (DOC 2).
Globalizarea, dac\ este acceptat\, creeaz\
premisele „universaliz\rii”, adic\ o acceptare
universal\ a valorilor, ceea ce reprezint\ [i o
asumare deliberat\ a lor.
Cu alte cuvinte, prin globalizare se poate
`n]elege procesul de extindere a dimensiunii
unui fenomen (social, economic, [tiin]ific,
tehnic sau al informa]iei) la nivelul `ntregii
planete. Prin extensiunea sa planetar\, are o
dimensiune geografic\ (DOC1, Fig. 2).
Domeniile majore ale „globaliz\rii” se
refer\ la:
 globalizarea informa]iilor, `n sensul
transmiterii aproape instantanee a acestora
prin televiziune, radio, Internet, pres\, telefon;
 globalizarea schimbului de produse
(materii prime, produse agroalimentare, pro-
duse prelucrate) [i servicii (transporturi, turism);
 globalizarea circula]iei oamenilor (cu
anumite restric]ii `ns\, care sunt dependente
de legisla]iile ]\rilor [i de posibilit\]ile eco-
nomice de deplasare a persoanelor din ]\rile
cu o dezvoltare modest\);
 globalizarea valorilor culturale (dar [i a
pseudovalorilor ocazionale);
 globalizarea unor anumite caracteristici
ale societ\]ii (ideologii, concep]ii etc.);
 globalizarea limbii engleze, ca principa-
l\ limb\ de comunicare `ntre oameni [i toto-
dat\ ca principal\ purt\toare a mesajelor `n
tehnologia informa]iei.
52
DIC}IONAR
Economie de pia]\ — sistem de
produc]ie economic\ destinat co-
mer]ului, `n care reglarea ei este
produs\ pe baza mecanismelor de
cerere [i ofert\.
Una dintre consecin]ele favorabile ale
globaliz\rii o reprezint\ accesul rapid (cel
pu]in teoretic) al tuturor comunit\]ilor umane
la progresele [tiin]ifice [i tehnologice realizate
`n orice parte a planetei (Fig. 1). Acest element
este vizibil `n actuala re]ea de comunica]ii prin
satelit, utilizarea calculatoarelor, transmiterea
informa]iilor [.a. Globalizarea informa]iilor
permite perceperea aproape instantanee a ori-
c\rui fenomen petrecut oriunde pe planeta
noastr\. ~n acest fel, societatea omeneasc\ are
tot mai mult caracterul unui „`ntreg” (denumit
uneori „sat-mondial”), ceea ce m\re[te foarte
mult solidaritatea [i con[tiin]a ei de ansamblu.
Exist\ [i fenomene negative care apar
odat\ cu aceast\ globalizare. Acestea se refer\
la generalizarea unor modele, [tergerea dife-
ren]elor `ntre comunit\]ile locale, diminuarea
diversit\]ii, impunerea unor sugestii generale  Fig. 1 – Progrese [tiin]ifice [i
tehnologice
care nu `ntotdeauna sunt potrivite condi]iilor
concrete [.a.
De obicei, prin globalizare se `n]elege DOC 1 Geografie [i globalizare
frecvent o pia]\ unic\, `n care produsele
Din punct de vedere al influ-
economiei de pia]\ (predominate de ]\rile
en]ei asupra mediului `nconju-
foarte dezvoltate) sunt repartizate [i vândute r\tor, deci din punct de vedere al
altor regiuni [i ]\ri, m\rind `n acest fel depen- raportului cu teritoriul pe care se
den]a ]\rilor subdezvoltate de cele dezvoltate. desf\[oar\, globalizarea are, pe
Totodat\, se `n]elege [i transferul rapid lâng\ aspectele socio-economice
al oric\ror elemente de mentalitate [i de propriu zise, anumite aspecte geo-
comportament. grafice. Aceste aspecte se refer\ la
Desigur, `n globalizare trebuie s\ se aib\ `n circula]ia general\ a oamenilor, a
vedere [i multitudinea de aspecte ale diferitelor produselor agricole [i industriale,
influen]a circula]iei asupra me-
comunit\]i (comportament, tradi]ii, valori).
diului `nconjur\tor, comer]ul in-
Un element important al globaliz\rii, care terna]ional [i influen]a acestuia
reprezint\ o problem\ geografic\ fundamen- asupra mediului `nconjur\tor
tal\, `l constituie schimbul mondial de valori [i (porturi, aeroporturi, sisteme de
bunuri, adic\ rela]iile economice interna]ionale. transport, rute de transport),
~n ultimii ani se observ\ o accentuare a diviziunea interna]ional\ a muncii
opozi]iei unor largi categorii de oameni ([i, `n raport cu aceasta, apari]ia
(`ndeosebi din ]\rile dezvoltate) la anumite noilor regiuni industriale), schim-
aspecte ale globaliz\rii. Acestea includ opinii bul de informa]ii cu ajutorul tele-
[i ac]iuni `ndreptate `mpotriva diminu\rii comunica]iilor despre problema-
tica mediului `nconjur\tor, cerce-
anumitor libert\]i, extinderii unor „re]ete”
tarea [tiin]ific\ a planetei.
economice generale [.a.

i c
c i f
P a
u l
e a n
c
O
O c
e
a
n
u
l l
A n
t a
l e
a O
n Centre decizionale
t
 Fig. 2 – Sistemul global [i geopolitic al lumii contemporane
DOC 2
Problemele „globale” ale omenirii au
`nceput s\ reprezinte o preocupare impor-
tant\ a diferitelor foruri [tiin]ifice interna-
]ionale `n ultima parte a secolului trecut,
`ndeosebi `n cadrul Clubului de la Roma.
Se consider\ c\ prima abordare mai com-
plex\ a fost cea a unui colectiv coordonat de
Dennis Meadows („Limitele cre[terii”, 1970);
pe baza analizei evolu]iei unor factori de
importan]\ global\ s-a apreciat c\ omenirea
urmeaz\ s\ intre, la `nceputul mileniului
al III-lea `ntr-un declin, care nu putea fi oprit
decât prin limitarea cre[terii (sau „cre[tere
zero”). Principalul merit al lucr\rii `l consti-
tuie eviden]ierea riscurilor datorate epuiz\rii
resurselor [i a cre[terii polu\rii.
Un alt model (M. Mesarovic, E. Pestel
„Omenirea la r\spântie”, 1972) sugereaz\
regândirea diviziunii mondiale a muncii `n
cadrul unui proiect global integrator. Ideea
unei corel\ri mai strânse a dezvolt\rii
O c
e a
n u
l
P a
c
cti
r
l A
nu
ea
Oc
i }\ri asociate centrului
c
Modele globale
diferitelor regiuni pe baza particularit\]ilor
lor economice este afirmat\ `ntr-un alt
model mondial (Jan Tinbergen „Restruc-
turarea ordinii interna]ionale”, 1976).
Au existat apoi [i alte „modele mondi-
ale” care au pus `n eviden]\, fiecare, un anu-
mit concept central; acesta a fost, succesiv:
evitarea risipei (datorit\ constat\rii c\ resur-
sele urmeaz\ s\ se epuizeze `ntr-un timp
limitat), asigurarea unui nivel minim de
condi]ii materiale (pentru `ntreaga omenire)
sau accentuarea instruirii oamenilor, care
vor putea s\ fac\ fa]\ `n viitor, tuturor noilor
provoc\ri puse `n fa]a omenirii.
~n ultimul deceniu al secolului trecut, o
prezen]\ important\ `n dezbaterea pro-
blemelor globale ale omenirii a avut-o
„Institutul pentru Veghea Mondial\”
(Worldwatch Institut) care, sub coordonarea
lui Lester Brown, a editat o serie de zece
lucr\ri despre „Starea Lumii”.
c i f
i c
n
a
i
d
n
I
u
c
Ora[e ale oligopolului mondial
Regiuni cu tendin]\ de „autosus]inere”
Periferie subdezvoltat\
Spa]ii de rezerv\
Harta de mai sus red\ sistemul global al
lumii contemporane `ntr-o form\ sintetic\ [i
intuitiv\. Deoarece acest model este mult
utilizat `n Europa Occidental\, putem spune
c\ este considerat un model reprezentativ
care exprim\ o opinie larg r\spândit\.
Centrele decizionale sunt, `n opinia
modelului, sistemul SUA-UE-Japonia;
decizia are `n vedere, `ndeosebi, latura eco-
nomic\, dar aceasta se extinde [i asupra
dimensiunii politice, iar `n cazul SUA [i a
dimensiunii militare.
}\rile asociate centrului cuprind spa]iile
cu o pronun]at\ orientare spre economia de
pia]\ (]\ri [i metropole): Europa Central\ [i de
Est, Mexic, sistemul metropolelor sud-ame-
ricane, Republica Africa de Sud, fa]ada ocea-
nic\ a Chinei, Australia etc.
Regiunile care au tendin]a de „autosus-
]inere” sunt centrate spre o anumit\ „auto-
nomie” [i „independen]\” fa]\ de economia
mondial\.
Periferia subdezvoltat\ cuprinde re-
giuni heterogene, iar spa]iile de rezerv\ sunt
anumite spa]ii „pionier” sau cu resurse
bogate, dar cu popula]ie redus\.
53
 SERVICIILE {I GLOBALIZAREA DIC}IONAR
Telecomunica]ii – transmiterea
Serviciile reprezint\ un concept care desem- moderne [i rapide, care au o dezvoltare vertigi-
informa]iilor la distan]\ prin inter-
neaz\ un ansamblu de activit\]i puse în slujba noas\, completeaz\ [i, uneori, tind s\ `nlocuias- mediul semnalelor electrice sau elec-
dezvolt\rii economice [i a cre[terii calit\]ii c\ mijloacele clasice de telecomunica]ii (telefo- tromagnetice; aceste semnale „trans-
mediului de via]\ al oamenilor. Acestea repre- nia, radiofonia, telegrafia, televiziunea etc.). port\” cuvinte, sunete, ima-gini sau
zint\ partea „imaterial\” a activit\]ii sociale [i  Internetul a ajuns s\ fie utilizat de peste alte date, la distan]e mari.
economice. Aceasta difer\ de producerea nemij- 150 de milioane persoane (1/2 sunt `n SUA). Tehnologia informa]iei – repre-
locit\ a bunurilor de natur\ industrial\ sau ali-  Telefonia mobil\ s-a extins foarte mult [i zint\ stocarea, prelucrarea [i trans-
mentar\, care sunt necesare vie]ii oamenilor. miterea informa]iilor de c\tre calcu-
este relativ stabilizat\ `n privin]a marilor com-
latoare sau sisteme computerizate.
Sistemul de servicii reune[te domenii panii interna]ionale care o dezvolt\. Comer] – activitate economic\
diferite (DOC 3) [i contribuie foarte mult,  O dezvoltare deosebit\ o au `n prezent tradi]ional\ de schimb al produselor
al\turi de economie, la globalizare. televiziunea prin cablu [i cea digital\, care excedentare `ntre anumite comu-
pornesc de la posibilit\]ile televiziunii „tra- nit\]i umane.
SISTEMELE DE TRANSPORTURI di]ionale", extinzându-le.
ªI CÃILE DE COMUNICAÞIE Principalele state `n
În cadrul serviciilor, o importan]\ deosebit\ COMERÞUL DOC 1 comer]ul mondial
o au sistemele de transporturi [i c\ile de comu-  Comer]ul interior reprezint\ o form\ (`n 2004)
nica]ie. foarte vizibil\ [i generalizat\ de servicii. Co- Comer] Exporturi
C\ile de comunica]ie [i transporturile se mer]ul interior al ]\rilor depinde foarte mult de total
grupeaz\ pe domeniile principale unde se desf\- nivelul lor de dezvoltare. Schimburile de pro- Statul
% `n total % `n total
[oar\: pe uscat, pe ap\ [i în aer (Fig. 1). C\ile de duse sunt realizate `ntre persoane, grupuri de mondial mondial
comunica]ie reflect\ partea vizibil\, de infra- persoane, firme, localit\]i, regiuni (toate situate SUA 15,3 12,0
structur\, iar transporturile mai mult ac]iunea `n interiorul aceleia[i ]\ri), cu scopul principal Germania 8,5 9,3
propriu-zis\. Transporturile pe uscat au o ori- de a satisface anumite cerin]e de existen]\ a Japonia 6,0 6,8
gine îndep\rtat\, iar cele feroviare una relativ oamenilor. Fran]a 4,7 4,9
recent\, fiind utilizate de mai pu]in de dou\ se-  Comer]ul exterior presupune schimbul Regatul 4,7 4,4
cole. Transporturile pe ap\ (maritime [i fluviale) de bunuri `ntre diferite ]\ri sau grupe de ]\ri. Unit
au, de asemenea, origini îndep\rtate. Transpor- Ponderea [i locul fiec\rei ]\ri `n comer]ul mon- Italia 4,0 3,8
turile maritime s-au amplificat considerabil prin Canada 3,9 4,3
dial arat\ foarte clar locul pe care acestea `l
construirea unor sisteme portuare moderne [i Olanda 3,1 3,6
ocup\ `n diviziunea interna]ional\ a muncii.
prin transportul unor materii prime de la dis- Este semnificativ\ ponderea principalelor ]\ri,
tan]e mari. Transporturile aeriene au un rol cres- atât `n ansamblul activit\]ilor de comer] Volumul creditelor
când în deplasarea interna]ional\ a oamenilor. datorat asisten]ei
(export [i import), cât [i a exporturilor, luate DOC 2 financiare interna]ionale
separat (DOC 1).
pentru diverse state
GESTIUNEA RESURSELOR  Comer]ul electronic reprezint\ desf\-
FINANCIARE [urarea unor activit\]i de servicii prin inter- Credite %
 Sistemul de b\nci (activitatea bancar\) [i mediul Internetului. Acesta reprezint\ o ade- Statul (miliarde din total
bursa introduc o nou\ ordine `n circuitul mon- v\rat\ schimbare calitativ\ a comer]ului deoa- USD) credite
dial de bani [i, prin acesta, `n cel de bunuri. rece se realizeaz\ prin mijlocirea sistemelor China 42,0 27,1
 Sistemul de asigur\ri contribuie la `n- informatice. Se afl\ actualmente, `ndeosebi `n Brazilia 24,0 15,5
t\rirea `ncrederii sociale a oamenilor [i faci- ]\rile dezvoltate, `ntr-o accentuat\ dezvoltare. Mexic 10,0 6,5
Argentina 5,6 3,6
liteaz\ `nt\rirea rela]iilor sociale din interiorul  O form\ special\ a sistemului de servicii
Polonia 5,5 3,4
comunit\]ilor umane. `l reprezint\ fluxurile de capital sub form\ Chile 5,5 3,4
institu]ionalizat\ (`ntre ]\ri, organisme finan-
TELECOMUNICAÞIILE ciare [i ]\ri, `ntre organisme financiare din
Au o pondere de aproape 10% `n totalul diferite ]\ri, `ntre companii) sau la nivel uman Comenta]i urm\toarea afir-
mondial al PIB, ceea ce reprezint\ o cre[tere individual. ma]ie: „În prezent, serviciile re-
substan]ial\ fa]\ de situa]ia din urm\ cu un de- ~n anul 1998, asisten]a financiar\ interna- prezint\ elementul cel mai di-
ceniu (când era sub 2%) [i arat\ rolul lor ]ional\, sub forma creditelor de care au bene- namic al dezvolt\rii societ\]ii [i a
crescând `n lumea contemporan\. Tehnicile noi, ficiat diferite ]\ri, este redat\ al\turat (DOC 2). economiei”.

54
DOC 3 Taxonomia serviciilor
C|I DE COMUNICA}IE {I TRANSPORTURI  transport urban
 pe uscat: rutiere, feroviare [i subterane  servicii administrativ-financiare
 pe ap\: maritime, fluviale, pe lacuri
 în aer (aeronave, baloane, rachete) SERVICII MEDICALE {I DE ASISTEN}| SOCIAL|

SISTEME SPECIALE DE TRANSPORT SERVICII EDUCA}IONALE {I CULTURALE

 transportul prin conducte  înv\]\mânt
 mass-media (radio, TV)
 transportul energiei electrice
 institu]ii de cultur\
TELECOMUNICA}II
TEHNOLOGIA INTELIGENT|
 prin cablu (telefon, televiziune prin cablu)
 servicii informatice
 prin unde electromagnetice (radio, TV, telefonie mobil\)
 internet
 tehnologia informa]iei
SERVICII FINANCIAR-BANCARE
 b\nci COMER}
 asigur\ri  interior
 servicii urbane  exterior
 alimentarea cu ap\
 salubrizare TURISM

Oceanul Arctic
Anchorage

O
Moscova
Vancouver
O

Londra Amsterdam

c
Chicago Montreal Frankfurt
c

San Francisco

e
Denver Paris
Beijing Seul
O

Los Angeles Boston

a
Lisabona Roma Tokyo
Dallas New York Tel Aviv
c

Atlanta

n
Cairo New Delhi Taipei
Miami
e

Tropicul de nord Mexico

n

Hong Kong

u
Honolulu City Jedahh Dubai
a

Bangkok
u

l
Mumbay Manila
n

Caracas Dakar
l

Abidjan Colombo
u

Ecuator Lagos
P
Bogota Singapore
Nairobi
l

Kinshasa
a

Oceanul Jakarta
Tahiti
t

Lima
P

Indian
l

i
a

Tropicul de sud Mauritius

a

Rio de Janeiro
f
c

Johannesburg
n

i
i

Capetown
t

Buenos Aires Perth

c
f

Sydney
i

Santiago c
i

Auckland
c

0 2000 km

Aeroporturi principale Caracterul rectiliniu al traseelor aeriene `ntre dou\ aeroporturi nu red\ forma
Linii aeriene principale real\ a acestora.

Fig. 1 - Transporturile aeriene [i globalizarea circula]iei

55
 REGIONALIZAREA
Prin regionalizare se în]elege definirea
unor unit\]i teritoriale extinse pe suprafe]e
mai mari, cu anumite elemente de coeren]\ [i
de identitate. În mod predominant, în ultima
perioad\ de timp, elementul principal îl
reprezint\ afinit\]ile [i asem\n\rile dintre
anumite state [i grupe de state.
În realizarea unor diferen]ieri regionale
ale statelor – adic\ de regionalizare a Terrei –
exist\ mai multe criterii [i posibilit\]i, care î[i
au originea în optica [i domeniul de abordare.
Unul dintre criterii, care de altfel a fost [i
este aplicat în stabilirea unor unit\]i teritoriale
relativ omogene, îl constituie identificarea
componentelor majore ale planiglobului tere-
stru; acestea sunt continentele [i oceanele (ca
diviziuni majore), iar în cadrul acestora, a
altor suprafe]e de întindere mai mic\.
În acest caz, este vorba despre o limitare
natural\ a teritoriului, fizico-geografic\, cri-
teriul principal reprezentându-l omogenitatea
elementelor naturale. Harta politic\ este, ea
îns\[i, un exemplu elementar de region-
alizare. O complexitate mai mare o are sta-
bilirea unor anumite grup\ri de state, care au o
serie de caracteristici sau elemente comune. În
cazul acesta, regionalizarea are o component\
politic\.
În leg\tur\ cu stabilirea marilor ansam-
bluri teritoriale ale lumii contemporane, exist\
opinii diferite, dar acestea au elemente de con-
vergen]\ care permit ca în acest moment s\
poat\ fi identificate mai multe ansambluri
regionale, prezentate al\turat (Fig. 1, DOC 2).
Spre deosebire de regionalizare, regionarea
teritoriului î[i propune s\ defineasc\ anumite
entit\]i cu o omogenitate interioar\ evident\,
bazat\ pe criterii geografice sau sociale.
Sub aspect geografic, pot fi realizate re-
gion\ri bazate pe criterii par]iale (relief, clim\,
a[ez\ri), pe criterii integrate (fizice [i umane)
sau pe ansamblul caracteristicilor geografice.
În acest caz, regionarea are un caracter com-
plex [i î[i propune s\ identifice teritoriile care
au elemente de omogenitate geografic\. Exist\
[i region\ri care au un caracter conven]ional,
provenind din anumite inten]ii sau negocieri
[i eviden]iaz\ în mod predominant compo-
56
nenta social\ a spa]iului geografic. Aceste
region\ri se refer\ la stabilirea unit\]ilor
administrative, taxonomia [i organizarea
acestora [i a spa]iilor cu anumite caracteristici
economice. Dac\ regionarea geografic\ este
un concept care are în vedere caracteristici ale
spa]iului [i mediului înconjur\tor, regio-
nalizarea se refer\ la construirea unor realit\]i
prin conven]ii [i negociere, referitoare la
modul de grupare a statelor. Un model gene-
ral de regionalizare a planetei în întregul s\u
poate fi realizat în condi]iile unei ierarhiz\ri
taxonomice, de la cele mai mari întinderi, pân\
la unit\]ile geografice elementare (DOC 1).
Genul proxim al întregului demers îl repre-
zint\ planeta ca întreg. Aceasta este fragmentat\
în unit\]i naturale (continente [i regiuni geogra-
fice ale acestora), politice (]\rile) [i diviziunile
administrative. Marile unit\]i geografice ale
uscatului sunt, în acela[i timp, într-o m\sur\
considerabil\, [i entit\]i geoeconomice, adic\
suprafe]e cu o anumit\ omogenitate a caracter-
isticilor naturale, care atrage dup\ sine o uti-
lizare economic\ bazat\ pe acestea.
Nivelul taxonomic minim îl reprezint\
unit\]ile naturale sau administrative nedi-
vizibile, care nu mai permit fragmentarea lor
în unit\]i mai mici. Între aceste dou\ niveluri
extreme exist\ niveluri intermediare, dintre
care cele mai importante sunt urm\toarele:
 grup\rile regionale de state, realizate
prin asociere voluntar\ sau bazate pe ele-
mente de proximitate; aceste ansambluri
regionale au o anumit\ coeren]\ teritorial\,
dar uneori pot s\ aib\ un caracter arbitrar,
prin reunirea unor ]\ri îndep\rtate, pe pozi]ii
extreme fa]\ de gruparea propriu-zis\, cu car-
acteristici [i origini diferite;
 teritoriile de apropiere dintre state, si-
tuate de o parte [i de alta a grani]ei comune,
care au anumite afinit\]i de natur\ geografic\
sau istoric\ [i faciliteaz\ cooperarea; în
Europa au fost delimitate [i definite astfel de
regiuni interstatale, denumite euroregiuni;
 diviziunile interioare ale statelor sunt [i
ele exemple de unit\]i regionale; acestea pot fi
geografice, administrative sau economice.
DIC}IONAR
Regionare - proces de identifi-
care a unor teritorii cu o anumit\
omogenitate care exist\ în mod
obiectiv sau a unor teritorii stabilite
mai mult sau mai pu]in conven-
]ional.
Regionalizare – proces al socie-
t\]ii contemporane de conturare a
unor ansambluri de state [i de su-
prafe]e, semnificative la scar\ glo-
bal\, cu anumite tr\s\turi comune.
Regiune — concept central al
geografiei, care presupune divizarea
unui anumit teritoriu în unit\]i cu o
coeren]\ natural\ [i uman\, în
acela[i timp relativ bine delimitate [i
cu un specific teritorial.
Geoeconomic — referitor la
rela]ia dintre caracteristicile [i
resursele unui teritoriu natural, rela-
tiv omogen, [i economia dezvoltat\
pe acesta.
Unitate administrativ\ — uni-
tate teritorial\ definit\ pentru a con-
cretiza [i exercita pe teritoriul ei pu-
terea local\; în diferite ]\ri au
diverse denumiri, întinderi [i ele-
mente de putere decizional\.
DOC 1 Niveluri taxonomice
 Terra ca întreg
 Continente [i oceane
 }ãri continentale
 Regiuni naturale
 }ãri mari [i mijlocii
 Regiuni geoeconomice
 }ãri mijlocii
 Diviziuni administrative
 Localitã]i
 Situri

3 15. America de Sud
Tropicul de Nord
4 6
5
0 2000 km
 Fig. 1 – Ansamblurile regionale ale lumii contemporane
DOC 2
Imaginea cartografic\ de mai sus red\ un
punct de vedere asupra ansamblurilor
regionale ale lumii, care poate fi interpretat [i
`mbun\t\]it. Este `ns\ foarte mult utilizat [i
acceptat ca baz\ general\ de referin]\.
Importan]a acestui punct de vedere rezult\ [i
din aceea c\, fiind elaborat de doi geografi
din SUA, reflect\ `ntr-un fel [i optica ameri-
can\ asupra decupajului regional al lumii
contemporane (Geography „Realms Regions
and Concepts, 2000”, autori: H. J. de Blij,
Peter Muller, New York, 2000).
Se pot observa câteva elemente interesan-
te [i importante sub raportul geografiei po-
litice, a geopoliticii [i geostrategiei, cum ar fi:
 Europa este considerat\ ca entitate uni-
tar\ incluzând ]\ri [i teritorii din est (Ucraina,
Belarus, Republica Moldova), `n timp ce
spa]iul regional al Rusiei se suprapune
Federa]iei Ruse (incluzând nordul Kazah-
stanului). Belarus reprezint\ un spa]iu de
interferen]\ `ntre Europa [i Rusia.
 America de Nord este redat\ `n
accep]iunea de „America Anglo-Saxon\”, iar
2 16. Africa de Nord-SV Asiei
1
9 11. Australia
8
7
10
Lumea contemporan\ [i imaginea ei cartografic\
`ntre aceasta [i America de Sud exist\ un
spa]iu considerat cu o identitate proprie,
America Central\ (chiar dac\ cel mai populat
[i cel mai important stat, Mexicul, este atras
economic `n comunitatea nord-american\
ALENA).
 Africa de Nord [i Asia de Sud-Vest este
o regiune a c\rei coeziune este dat\ de cultura
[i religia islamic\; regiunea cuprinde ]\ri he-
terogene (inclusiv ]\rile Asiei Centrale care
au f\cut parte din URSS), iar la contactul cu
Rusia se afl\ ]\rile caucaziene (Armenia,
Georgia, Azerbaidjan).
 Africa subsaharian\ are o identitate
bine precizat\, bazat\ pe predominarea
popula]iei [i a culturii negroide. Contactul
acestei regiuni cu Africa de Nord (predomi-
nant islamic\) se face printr-o regiune cu o
popula]ie semiislamizat\ care corespunde
regiunii sahelului.
 Asia de Sud eviden]iaz\ comunitatea
popula]iei hinduse, iar Asia de Est a popu-
la]iei „asiatice” („mongoloide”), format\ din
chinezi, mongoli, coreeni [i japonezi.
11. Europa
12. Federa]ia Rus\
13. America de Nord
14. America Central\
17. Africa Subsaharian\
18. Asia de Sud
19. Asia de Est
10. Asia de Sud-Est
12. Pacific
12 Ecuator
Tropicul de Sud
11
 Asia de Sud-Est, situat\ geografic [i
cultural `ntre Asia de Sud [i Asia de Est, are
]\ri mai apropiate de Asia de Sud (Birmania)
sau de Asia de Est (Vietnam), precum [i ]\ri
cu o identitate proprie mai pregnant\
(Thailanda, Malaysia, Singapore, Indonezia).
Asia de Sud-Est reprezint\ o regiune
aparent heterogen\, dar care difer\ sensibil de
Asia de Est (predominat\ de China) [i Asia de
Sud (predominat\ de India). Deocamdat\ nu
are un lider, de[i Indonezia este cea mai pop-
ulat\. O pozi]ie `n consolidare (demografic\,
economic\ [i militar\) o are Vietnamul.
 Australia este o „Europ\ austral\” (inclu-
zând [i Noua Zeeland\), iar regiunea Pacificului,
cu o popula]ie predominant melanezian\, este
influen]at\ de SUA, Fran]a [i de Australia.
O imagine cartografic\ asem\n\toare
celei de mai sus este concretizat\ [i cu alte
abord\ri mai noi (World Regions, 2005);
diferen]a principal\ este c\ America Central\
[i America de Sud sunt reunite `n America
Latin\.
57
 2. SPA}IUL GEOGRAFIC {I
II GLOBALIZAREA
Terra este, prin defini]ie, o structur\ glo-
bal\. De aceea, între spa]iul geografic (adic\
suprafa]a exterioar\ a planetei noastre) [i
globalizare exist\ multiple asem\n\ri.
Spa]iul geografic este format din mai
multe sisteme, cum ar fi: sistemul climatic,
hidrologic, geomorfologic [i altele, care for-
meaz\ împreun\ structura de rela]ii, fe-
nomene, procese [i caroiajul de peisaje de la
suprafa]a P\mântului.
Geosistemul, definit anterior ca sistem de
rela]ii, [i peisajul, ca aspect exterior al acesto-
ra, formeaz\ cele dou\ fa]ete ale spa]iului
geografic.
Globalizarea semnific\, în mod deosebit,
tendin]a pe care o au anumite procese sociale,
economice, culturale [i informa]ionale, de a
avea o dimensiune planetar\. Aceste procese
se refer\ la valori, produc]ie, concep]ii, bunuri
culturale, informa]ii [i circula]ie. Ac]iunea de
„globalizare” a acestora are un caracter mai
mult sau mai pu]in inten]ionat. F\r\ a evi-
den]ia mecanisme ascunse inten]ionate ale
globaliz\rii, trebuie s\ observ\m c\ exist\
anumite centre de interes [i de putere care
faciliteaz\ [i încurajeaz\ acest proces. Acesta,
îns\, pare a fi mai mult un proces „fiziologic”
al sferei socio-economice (antroposfer\),
ajuns\ la acest nivel de structur\, evolu]ie [i
dezvoltare.
Deoarece globalizarea se realizeaz\ în
cadrul societ\]ii omene[ti (cu popula]ia,
a[ez\rile, economia, infrastructura [i circu-
la]ia care formeaz\ împreun\ elementele sis-
temului social), ea are, prin caracteristicile
reparti]iei geografice, o dimensiune spa]ial\
evident\.
Globalizarea se desf\[oar\ în cadrul unui
spa]iu concret, adic\ al unui spa]iu geografic.
De[i se refer\ în mod predominant la sfera
socio-uman\, globalizarea are [i o dimensiune
geografic\ evident\, prin influen]a pe care o
are asupra elementelor sale componente.
Oricât ar p\rea de îndep\rtat\ aceast\ influ-
en]\, aceasta se resimte [i asupra caracteristi-
cilor mediului natural.
58
Globalizarea este nuan]at\ în raport de
mai mul]i factori, cum ar fi:
 factori culturali [i sociali (DOC 1);
 factori economici (DOC 2);
 caracteristicile spa]iului geografic.
Sub raportul spa]iului geografic, intere-
seaz\ îndeosebi modul în care globalizarea
este nuan]at\ de elemente [i componente ale
acesteia, cum ar fi: num\rul [i densitatea pop-
ula]iei, neomogenitatea reparti]iei popula]iei,
structura demografic\, modul de organizare
administrativ\ a comunit\]ilor, raportul rural-
urban, valorificarea poten]ialului economic de
comunitatea teritorial\.
Este suficient s\ men]ion\m caracteristi-
cile de[erturilor, ale zonelor reci, ale arealelor
suprapopulate sau, spre exemplu, caracteristi-
cile insulelor izolate, pentru a observa c\ ele-
mentele globaliz\rii sunt nuan]ate de acestea.
În ]\ri cu o puternic\ component\ tradi-
]ional\ [i o mas\ demografic\ semnificativ\
(India [i China), procesul de globalizare este
atenuat [i nuan]at de acestea. O popula]ie
numeroas\ permite îns\ [i realizarea unor
vectori ai globaliz\rii care pot influen]a acest
proces mondial.
Caracteristicile spa]iului geografic influ-
en]eaz\ globalizarea; în condi]iile în care acest
spa]iu are o întindere foarte mic\, efectele
globaliz\rii pot ajunge acolo atenuat. Spa]iul
geografic supus globaliz\rii este mai mult un
concept teoretic, deoarece diferite caracte-
ristici ale acestuia impun nuan]\ri ale proce-
sului general de globalizare. De altfel, multe
componente ale geosistemului peisajului [i,
deci, ale spa]iului geografic, prin ac]iunea lor
realizat\ la scara întregii planete au, în mod
natural, o func]ie [i o semnifica]ie general\,
global\. Efectele globaliz\rii asupra spa]iului
geografic se resimt, uneori, la un anumit inter-
val de timp fa]\ de momentul producerii lor.
În acest fel, spa]iul geografic are un rol „con-
servator” fa]\ de vectorizarea informa]iei,
spre exemplu, care are un caracter cvasiin-
stantaneu.
DIC}IONAR
Spa]iul geografic — ansamblul
fenomenelor [i proceselor care au
loc la suprafa]a terestr\ (geosiste-
mul planetar) [i a modului de con-
cretizare într-o form\ vizibil\ (peisa-
jul geografic). Spa]iul geografic
reprezint\ atât partea func]ional\,
cât [i aspectul exterior al suprafe]ei
terestre.
Sistem economic — ansamblu
de idei, concep]ii [i structuri ac-
]ionale dup\ care func]ioneaz\ ac-
tivit\]ile cu caracter economic. De[i
are, în parte, o dinamic\ rezultat\
din legile dezvolt\rii economice,
este influen]at foarte mult de con-
cep]ii ideologice aplicate economiei.
DOC 1 Factori culturali [i sociali
Globalizarea este influen]at\
de concep]ii, mentalit\]i, religie,
organizarea intern\ a societ\]ii,
tradi]ii, limba vorbit\ [i predis-
pozi]ia la inova]ie. Ace[ti factori
culturali [i sociali diminueaz\ sen-
sibil impactul unor elemente ale
globaliz\rii (produse mass-media,
bunuri [i servicii, concepte eco-
nomice), dar accept\ în mod indi-
rect facilit\]ile rezultate din alte
fenomene [i procese globale.
Un vector semnificativ al glo-
baliz\rii îl reprezint\ [tiin]a [i
cercetarea [tiin]ific\; acestea, prin
logica lor intrinsec\, se afl\ situate
deasupra factorilor culturali [i
sociali, reprezentând un sistem
care se dezvolt\ [i evolueaz\ dup\
caracteristici proprii.
DOC 2 Factori economici
Factorii economici cuprind elemente ale
poten]ialului de resurse naturale, modul în
care sunt utilizate acestea, tipul de
economie, substratul financiar al mecanis-
mului economic, nivelul dezvolt\rii tehno-
logice etc.
Este evident c\ sistemul economic al
unei regiuni sau ]\ri este influen]at de sis-
temul economic mondial.
De asemenea, prin poten]ialul financiar
[i tehnologic, se poate influen]a sensibil, la
rândul s\u, sistemul economic global.
Dintre factorii globaliz\rii, se eviden-
]iaz\ dou\ grupe, cu un impact vizibil
asupra acesteia: poten]ialul financiar [i mo-
delul economic.
Este u[or de observat c\ poten]ialul [i
reparti]ia resurselor financiare atrage dup\
sine globalizarea, iar modelul economic
reprezint\ un sistem de referin]\ spre care
tind modelele economice par]iale ale sta-
telor.
 Fig. 1 – Harta economic\ a lumii contemporane ca reflectare a spa]iului geografic globalizat
DOC 3 Sistemul economic mondial [i imaginea lui cartografic\
Aceast\ hart\ economic\ (Fig. 1) a sistemului mondial arat\ anumite caracteristici referi-
toare la modul în care activit\]ile economice sunt concentrate pe diferite teritorii.
Aceasta red\ într-o oarecare m\sur\ elementele principale ale sistemului mondial, în
dimensiunea lor spa]ial\, ilustrat\ cartografic.
Pe baza analizei acestei h\r]i se poate observa c\ elementul cel mai semnificativ al sis-
temului economic mondial, concentr\rile urban-industriale, au o anumit\ reparti]ie teritorial\,
legat\ mai mult sau mai pu]in de prezen]a unor resurse naturale.
Sistemul economic mondial cuprinde acest ansamblu de resurse, decupajul cartografic al
statelor [i concentr\rile industriale, realizând o corelare spa]ial\ a acestora.
Exist\ numeroase elemente invizibile ale acestui sistem, cum ar fi transporturile, comer]ul
[i, mai ales, dimensiunile cantitative ale produc]iei economice.
Concentr\rile urban-industriale reprezint\ noduri ale unei re]ele mondiale în care c\ile de
comunica]ie [i comer]ul constituie fluxurile de materie [i de produse.
Imaginea cartografic\ a sistemului economic mondial nu eviden]iaz\ suficient de clar
dimensiunile cantitative ale ]\rilor cu o dezvoltare economic\ remarcabil\. De asemenea, nu
consemneaz\ varietatea structurii economice interne, ceea ce reprezint\ în sine un anumit ele-
ment de interes. Caracteristicile statelor completeaz\ aceast\ imagine cartografic\ [i are, în
acest fel, doar un aspect constatativ. Aprecieri referitoare la dimensiunea cantitativ\ [i struc-
tura calitativ\ a produc]iei industriale nu pot fi reprezentate cartografic. Din acest motiv, harta
mai mult fixeaz\ anumite realit\]i, decât s\ poat\ s\ le ofere premise de în]elegere. În aceast\
hart\ sunt reprezentate [i areale cu o deosebit\ concentrare a exploat\rilor de petrol. Acestea
ocup\ pozi]ii geografice asem\n\toare [i cuprind suprafe]e marine [i oceanice. În acest fel, se
ridic\ problema unei anumite reprezent\ri cartografice a spa]iilor maritime adiacente statelor.
59
 3. IDENTITATEA,
II UNIFORMIZAREA {I
DIVERSITATEA LUMII
CONTEMPORANE
Identitatea lumii contemporane poate fi
privit\ sub aspectul unei posibile compara]ii
cu observatori externi ipotetici [i sub forma
identific\rii unor caracteristici ale lumii con-
temporane, semnificative în sine.
Ipoteza unei descrieri a lumii contempo-
rane care s\ aib\ o semnifica]ie în raport cu
eventuale situa]ii existente sincron în Univers,
chiar dac\ are în prezent un caracter pur spe-
culativ, trebuie avut\ în vedere.
În acest context, construirea unei „c\r]i de
vizit\” care s\ redea elemente semnificative
ale societ\]ii terestre contemporane devine o
problem\ important\ sub raportul identi-
fic\rii elementelor, ilustrând în mod convin-
g\tor aceast\ identitate.
Men]ion\m c\, prin lansarea sondei
Voyager 10, s-a realizat o sintez\ a elemen-
telor referen]iale principale care au caracteri-
zat omenirea în acel moment.
În condi]iile în care se încearc\ realizarea
unei sinteze reprezentative a societ\]ii con-
temporane, pentru a ilustra identitatea aces-
teia, vom observa c\ imaginea este extrem de
diversificat\, foarte detaliat\ [i cu elemente
comune care ilustreaz\ cultura [i civiliza]ia
actual\.
Identitatea poate fi v\zut\ [i sub raportul
unui posibil proiect global (care, în acest
moment, lipse[te), dar care, într-o perspectiv\
apropiat\, este posibil s\ se impun\ cu o anu-
mit\ necesitate (DOC 1).
Elementele esen]iale care definesc identi-
tatea actual\ a lumii contemporane pot fi sin-
tetizate în anumite tr\s\turi cu un grad înalt
de generalitate (DOC 2).
Uniformitatea lumii contemporane este
rezultatul elementelor de identitate comun\.
În principiu, elementele de uniformitate [i rel-
ativ\ omogenitate ale lumii contemporane
ascund în realitate diferen]ieri însemnate.
60
DIC}IONAR
Identitate — carte de vizit\ – în
sens metaforic – pentru o persoan\
sau o comunitate; aceasta poate fi
extins\ [i asupra popula]iei umane
în ansamblu ei.
Ideologie — concep]ie politic\
integratoare care explic\ rela]iile
Lumea contemporan\ nu este propriu-zis dintre indivizi sau dintre grupuri [i
uniform\, de[i are la baz\ elemente comune. rela]iile lor cu factorii de produc]ie.
Sistem politic — ansamblu de
Uniformitatea rezult\ mai mult din procese
norme [i reguli de func]ionare a
care ]in de natura speciei [i mai pu]in de con- unei comunit\]i; poate fi bazat pe
vie]uirea social\. autoritate, negociere, conven]ii
Diversitatea îns\ este evident\. democratice etc.
De la fondul comun de elemente care
descriu caracteristicile lumii contemporane,
exist\ o diversitate referitoare la: diversitate
lingvistic\, ideologic\, comportamental\, de
grup, de comunitate, diversitate de organi-
zare social\, precum [i diversitatea adap-
t\rilor la mediul de via]\.
Diversitatea uman\ este mai mult decât
diversitatea biologic\.
Modul de organizare a comunit\]ilor
umane, tradi]ionale sau contemporane, arat\
 Fig. 1 – Locuitor al de[ertului
o mare varietate de combinare a elementelor
concretizate în diferite construc]ii, cu elemen-
te relativ inefabile, care ]in de comportament,
concep]ii, ideologii, religii etc.
Imaginile al\turate (Fig. 1-6) redau ele-
mente ale diversit\]ii comunit\]ilor umane.
Caracterul identitar al societ\]ii contem-
porane, diversitatea [i aparenta uniformitate,
sunt fa]ete ale aceleia[i realit\]i.
Prin tradi]ie, ]\rile [i comunit\]ile umane
insist\ pe p\strarea diversit\]ii (politice, eco-
 Fig. 2 – Fizionomie negroid\
nomice, demografice).
Fiecare comunitate uman\ ]ine foarte mult
la propriile tradi]ii, reguli [i obiceiuri, consid-
erând c\ acestea au un caracter prevalent în
raport cu cele generale [i exterioare lor.
Chiar oamenii au un anumit sim] al iden-
tific\rii cu teritoriul lor de origine, g\sind
între ei elemente de comuniune suplimentare.
Aceast\ solidaritate determinat\ de
spa]iul unei convie]uiri originare se poate
p\stra pe parcursul întregii vie]i [i reprezint\
un ata[ament individual la diversitate.  Fig. 3 – Fizionomie indo-european\
DOC 1 Proiecte globale [i identitatea
Lumea contemporan\ se caracterizeaz\ printr-o oscila]ie permanent\ între ca-
racteristici globale [i elemente locale. Între globalizare [i identitatea local\ exist\
diferite posibilit\]i de asumare a unor proiecte comune. În prezent, nu exist\ un
proiect comun al umanit\]ii în ansamblul s\u. Au existat, desigur, proiecte regio-
nale, cu un pronun]at caracter ideologic, care au influen]at sensibil evolu]ia soci-
et\]ii, dar care aveau o anumit\ coloratur\ individualizant\. În acest moment ar
putea exista posibilitatea, cel pu]in teoretic, de realizare a unor proiecte globale,
care s\ fie rezultatul unor negocieri [i s\ fie asumate în timp. Acestea ar putea fi:
a. explorarea spa]iului cosmic, mai apropiat [i mai îndep\rtat; aceast\ dimen-
siune de proiect global ar avea, aparent, o influen]\ mai redus\ asupra ridic\rii
nivelului de cultur\ [i civiliza]ie al tuturor oamenilor, dar ar avea semnifica]ie în
contextul în care este foarte probabil ca civiliza]ia terestr\ s\ nu fie singura;
b. accelerarea dezvolt\rii economice prin asumarea dezvolt\rii durabile ca
principiu al acesteia, cu obiectiv de referin]\ pentru umanitate concretizat în
cre[terea bun\st\rii popula]iei într-un mod ra]ional;
c. lupta împotriva degrad\rii mediului înconjur\tor; acest proiect global pare a
avea o necesitate iminent\, deoarece degradarea mediului înconjur\tor se produce
la dimensiuni care amenin]\ în prezent societatea omeneasc\; exist\ anumite
ini]iative în acest sens, dar o voin]\ politic\ a tuturor statelor [i a societ\]ii omene[ti
în ansamblul s\u nu exist\.
 Fig. 4 – Sat `n Guineea
 Fig. 5 – Peisaj `n nord-estul SUA  Fig. 6 – Chicago – SUA
DOC 2 Tr\s\turi ale lumii contemporane
Principalele tr\s\turi ale lumii contemporane care
îi confer\ o identitate [i o relativ\ omogenitate sunt:
a. comunitatea de ras\, care porne[te de la ideea c\
specia uman\ reprezint\ o singur\ ras\, iar diferen]ie-
rile morfologice, fiziologice [i comportamentale (inclu-
siv culoarea pielii) sunt diferen]ieri ale aceleia[i rase;
b. comunitatea caracteristicilor principale ca
specie, concretizate în fizionomie, vorbire, înclina]ii
artistice, familie;
c. similaritatea proceselor tehnologice [i abordarea
investiga]iei [tiin]ifice într-un mod principial similar,
indiferent de locul de situare al indivizilor;
d. existen]a unor caracteristici duale: pe de o parte,
de cooperare [i colaborare pentru realizarea unor sco-
puri comune, iar pe de alt\ parte, de concuren]\ [i de
competi]ie;
e. existen]a unei singure civiliza]ii pe planeta noas-
tr\ [i, în cadrul ei, al mai multor culturi cu caracter
istoric [i cu prezen]\ în actualitate.
61
 REGIONALIZAREA {I GLOBALIZAREA
EVALUARE LUMII CONTEMPORANE
I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT PENTRU FIECARE PROBLEM| DINTRE CELE SOLICITATE MAI JOS.
1. Defini]i [i explica]i no]iunea de globalizare.
2. Preciza]i leg\tura dintre cre[terea demografic\ [i globalizare.
3. Explica]i func]ia globalizant\ a limbii engleze.
4. Men]iona]i câteva modalit\]i de transmitere a informa]iilor prin intermediul mass-media.
5. Explica]i rolul globalizator al Internetului [i al telefoniei.
6. Stabili]i modul în care se propag\ informa]iile pe glob [i posibilit\]ile de transmitere a lor în timp real.
7. Determina]i rolul globalizant al resurselor financiare.
8. Explica]i dac\ ONU este sau nu un organism care coordoneaz\ [i controleaz\ globalizarea.

II. ANALIZA}I CU ATEN}IE ÎNTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:

1. Împ\r]irea administrativ\ a unui teritoriu se bazeaz\ pe:
a) identificarea caracteristicilor naturale; b) identificarea unor caracteristici umane;
c) trasarea limitelor pe baza conven]iilor; d) identificarea unor limite social-economice.
2. regionarea geografic\ presupune luarea în considera]ie a elementelor:
a) naturale (fizico-geografice); b) umane [i economice;
c) naturale sau antropice; d) integrate, naturale [i umane.
3. Procesul de globalizare este un proces:
a) obiectiv; b) inten]ionat;
c) dirijat; d) întâmpl\tor.

III. IDENTIFICA}I ÎN JURUL VOSTRU ELEMENTE CARE CONSIDERA}I C| APAR}IN FENOMENULUI

DE GLOBALIZARE {I, ÎN FIECARE CAZ ÎN PARTE, EXPLICA}I PE SCURT CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR IDENTIFICATE {I FELUL ÎN CARE ACESTEA SE MANIFEST|.

IV. IDENTIFICA}I ANUMITE ELEMENTE INTEGRATE ÎN PROCESUL DE GLOBALIZARE CARE Î{I AU

ORIGINEA ÎN ACTIVIT|}I DESF|{URATE DE PERSOANE DIN }ARA NOASTR| {I CARE SE
REG|SESC ÎN PROCESE TEHNOLOGICE, ACTIVIT|}I ECONOMICE, PRODUSE {I CONCEP}II CARE
SE MANIFEST| ÎN }|RI ÎNDEP|RTATE, CUM AR FI COREEA DE SUD SAU FILIPINE.

V. REALIZA}I UN TEXT DE APROXIMATIV O PAGIN| PRIN CARE S| EXPLICA}I RAPORTURILE

DINTRE GLOBALIZARE {I DIVERSITATE, LUÂND CA EXEMPLE SOCIET|}I, }|RI {I SITUA}II PE
CARE LE CUNOA{TE}I MAI BINE.

VI. ÎNCERCA}I S| STABILI}I UN PROIECT COMUN, CARE POATE FI ASUMAT DE LUMEA CONTEM-
PORAN|, ÎN ANSAMBLUL EI. REFERITOR LA ACEST PROIECT, PRECIZA}I:
a. justificarea pentru care este propus;
b. principalele grupe de probleme vizate de acesta;
c. imaginarea unui sistem de organizarea a punerii în practic\ a acestui proiect;
d. impedimentele presupuse;
e. avantajele derul\rii unui astfel de proiect.

62
 III
capitolul

Popula]ia, resursele naturale

[i dezvoltarea lumii contemporane
~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL
VE}I PUTEA REALIZA:

 prezentarea aspectelor principale

referitoare la popula]ie, resurse [i
dezvoltarea lumii contemporane;
 explicarea rela]iilor dintre [tiin]\,
tehnologie, popula]ie [i resurse;
 descrierea unor sisteme naturale,
umane [i sisteme integrate;
 localizarea spa]ial\ [i perceperea
diversit\]ii;
 explicarea rela]iilor fundamentale
dintre om [i natur\.

63
III 1. EVOLU}II GEODEMOGRAFICE
CONTEMPORANE. DIFEREN}IERI
REGIONALE
A. EVOLU}II GEODEMOGRAFICE
O problem\ fundamental\, cu implica]ii
deosebite asupra situa]iei societ\]ii omene[ti
[i a mediului `nconjur\tor, o constituie cre[te-
rea rapid\ a popula]iei.
 Prin explozie demografic\ se `n]elege
cre[terea accelerat\ a popula]iei `n raport cu
succesiunea timpului.
Din cele mai vechi timpuri, popula]ia a cu-
noscut o dispersare lent\ `n teritoriu; de la
apari]ia oamenilor (cu trei milioane ani `n ur-
m\), `n intervalul cuprins `ntre –2,5 [i –1 mil.
ani, popula]ia s-a r\spândit foarte `ncet, ocu-
pând succesiv teritorii situate `n afara locului
de origine (bazinul M\rii Mediterane, India,
China). ~ntre anii –30 000 [i –5000 a fost
populat\ America [i Australia. ~n raport cu
aceast\ r\spândire a popula]iei, cre[terea
numeric\ a fost foarte redus\ (se estimeaz\ c\
la `nceputul erei noastre existau aproximativ
200 mil. oameni).
Pân\ `n anul 1800, cre[terea popula]iei
s-a f\cut foarte lent, astfel `ncât putem spune
c\ a existat de fapt un proces de conservare
numeric\ (stagnare) a popula]iei, datorit\
unor cauze multiple. ~ntre anii 1800 [i 1950,
popula]ia Terrei a crescut de 3 ori, ajungând la
2,5 mld. locuitori. De la mijlocul secolului
al XX-lea pân\ la sfâr[itul lui, popula]ia a cres-
cut cu mai mult de dou\ ori.
Cre[terea popula]iei a fost mai mare `n
regiunile de concentrare a acesteia (DOC 1).
Cre[terea popula]iei este `ns\ inegal\,
aceasta realizându-se `n func]ie de anumite
cauze [i condi]ii (DOC 2). Exist\ ]\ri cu cre[teri
modeste [i ]\ri cu cre[teri mari — Fig. 1.
S-a observat c\ exist\ o leg\tur\ `ntre tipul
de cre[tere demografic\ [i nivelul general de
dezvoltare al ]\rilor. Aceast\ leg\tur\ are un
caracter istoric [i evolueaz\ `n timp.
64
B. DIFEREN}IERI REGIONALE
Expresia evolu]iei popula]iei `n timp se
nume[te tranzi]ie demografic\.
Explozia demografic\ este `nso]it\ de o
serie de alte fenomene, cum ar fi:
— cre[terea inegalit\]ii r\spândirii popu-
la]iei pe regiuni — DOC 3, 4;
— cre[terea mi[c\rii migratorii (cu tendin-
]a migr\rii din regiunile subdezvoltate spre
]\rile dezvoltate);
— modificarea structurii demografice a
popula]iei la nivel regional, al ]\rilor [i pe an-
samblul popula]iei globului.
 }\rile dezvoltate au un comportament
demografic corespunz\tor momentului de
realizare a tranzi]iei demografice. De la o
perioad\ ini]ial\ (1800–1850), când acestea
erau ]\ri `n curs de dezvoltare, cu o natalitate
ridicat\, o mortalitate mijlocie [i un spor natu-
ral ridicat, s-a ajuns `n prezent (1990–2004) la
o stagnare a popula]iei, iar, `n unele ]\ri, chiar
o u[oar\ sc\dere.
~n aceste condi]ii, cre[terea numeric\ a
popula]iei ]\rilor dezvoltate se realizeaz\ `n
prezent pe baza sporului migratoriu pozitiv
(`n ultimul deceniu ]\rile din vestul Europei
au primit un aport de peste 10 mil. persoane).
 }\rile subdezvoltate se afl\ `n prezent `n
situa]ia Europei de acum dou\ secole: un spor
natural ridicat (bazat pe o natalitate foarte ri-
dicat\ [i o mortalitate ridicat\, dar `n sc\dere),
care determin\ o cre[tere accentuat\ a popu-
la]iei acestora.
Elementul principal al evolu]iilor demo-
grafice `n viitor `l reprezint\ cre[terea diferen-
]iat\ a popula]iei Terrei, pe regiuni.
O expresie sugestiv\ a acestor evolu]ii de-
mografice o constituie rata anual\ de cre[tere
a popula]iei.
DIC}IONAR
Geodemografic — fenomen
demografic studiat `n raport cu
suportul teritorial al popula]iei.
Tranzi]ia demografic\ — feno-
men demografic de trecere a ]\rilor
de la o cre[tere accentuat\ a
popula]iei la o cre[tere redus\.
Structur\ demografic\ — dife-
ren]iere calitativ\ a unei popula]ii
dup\ anumite criterii (profe-
siuni, grupe de vârst\, sexe etc.).
DOC 1 Concentrarea popula]iei
Peste 60% din popula]ia Terrei
(peste 3,5 mld. locuitori) se afl\
concentrat\ pe o `ntindere care
reprezint\ 9% din suprafa]a uscat-
ului. Cele mai mari concentr\ri
sunt: estul Asiei (1,6 mld. locuitori
pe 4% din suprafa]\), sudul Asiei
(1,4 mld. locuitori pe 3% din
suprafa]\), vestul [i centrul
Europei (0,6 mld. locuitori pe 2%
din suprafa]\). Exist\, desigur, [i
alte concentr\ri mari de popula]ie,
cum ar fi megalopolisul american,
insula Java, sud-estul Braziliei.
DOC 2 Cre[terea popula]iei
Cre[terea popula]iei are la
bazã anumite cauze [i condi]ii
care se interfereazã, determinând
anumite valori ale acesteia.
Cauzele principale sunt:
sporul natural pozitiv [i deficitul
migratoriu, inferior acestui spor
natural.
Condi]iile principale sunt:
condi]ii naturale, economice,
sociale, culturale, religioase [i ide-
ologice.
 Oceanul Arctic Cre[terea popula]iei:
peste 40%
30–40%
20–30%
10–20%

O
0–10%

c
sub 0%

O
Tropicul de Nord

c e
O

a n
c

u
e

l
l
a

Ecuator

P
Oceanul

a
n

c
u

Indian

i
t

f
i
l

c
a

Tropicul de Sud
P

n
a

t
i

c
c
i
f
i

0 2000 km
c

 Fig. 1 – Evolu]ia numeric\ medie a popula]iei `n primul deceniu al sec. al XX-lea

America Latin\ America de Nord DOC 4 Cre[terea popula]iei pe regiuni [i pe continente

(8,4%) (5,2%)
Europa
Africa (9,4%)
(12,1%)
Cre[terea popula]iei mondiale în intervalul de timp care
Ex-URSS
(9,4%) cuprinde ultimul deceniu al secolului trecut [i primul sfert al secolu-
lui nostru este estimat\ a fi de peste 3 miliarde persoane. Din aceste
3 miliarde, aproape 1 miliard s-a ad\ugat pân\ în anul 2000, iar alte
Oceania
(0,5%) 2 miliarde urmeaz\ s\ se adauge în anii urm\tori (ritmul de cre[tere
va avea o anumit\ încetinire). În afar\ de aceast\ cre[tere a popula]iei
totale a Terrei, vor exista anumite modific\ri în reparti]ia acesteia pe
continente ([i pe mari regiuni ale acestora).
Astfel, ponderea regiunilor Asiei de Sud [i a Asiei de Est (luate
Asia de Sud [i de Est 1990 – 5,3 mil. loc. împreun\) va cre[te pu]in, ceea ce le va înt\ri pozi]ia demografic\ de
(55%)
cea mai populat\ por]iune a Terrei. Va cre[te ponderea Africii, dar se
America Latin\ va diminua ponderea Europei. Spa]iul fost sovietic (ex-URSS) va
America de Nord
(9,1%)
(3,9%)
Europa
r\mâne aproximativ constant din acest punct de vedere (în interiorul
Africa
(16%)
(6%) acestui spa]iu, Federa]ia Rus\ [i Ucraina vor înregistra o anumit\
Ex-URSS diminuare a ponderii demografice fa]\ de ]\rile din Asia Central\).
(9%)
Aceste estim\ri au un anumit caracter de relativitate deoarece pot
s\ apar\ în timp anumite fenomene demografice care modific\
Oceania bilan]ul total (sc\derea sporului natural, modificarea mobilit\]ii teri-
(0,5%)
toriale etc.).
Europa [i America de Nord luate împreun\ î[i vor reduce pon-
derea (de la aproximativ 15% la 10%), ceea ce arat\ c\ aceste dou\
regiuni vor fi într-o anumit\ "minoritate" crescând\, în condi]iile în
2025 – 8,5 mil. loc.
care vor domina economic, în continuare, lumea contemporan\.
Asia de Sud [i de Est (proiectat)
(57,5%) În aparen]\ aceste transform\ri în structura demografic\ regio-
nal\ a Terrei sunt relativ minore. Elementul esen]ial îl reprezint\ îns\
cre[terea accentuat\, pe ansamblu, a popula]iei planetei noastre.
DOC 3 Cre[terea popula]iei mondiale `ntre 1990 [i 2025

65
 2. RESURSELE UMANE {I
III DEZVOLTAREA
RESURSELE UMANE
Resursele umane constituie totalitatea ele-
mentelor care ]in de activitatea [i de compe-
ten]a oamenilor incluse în procesele econo-
mice directe, în servicii [i în domenii comple-
mentare.
Resursele umane cuprind, a[adar, com-
ponenta uman\ a oric\rei activit\]i.
Între dezvoltare [i resursele umane care o
promoveaz\ exist\ o serie de leg\turi foarte
strânse.
Obiectivul principal al dezvolt\rii îl con-
stituie atingerea unui nivel de civiliza]ie [i de
cultur\ care s\ permit\ satisfacerea aspira-
]iilor individuale [i colective ale oamenilor.
Acestea sunt construite pe un nivel de trai
care reflect\, în mare m\sur\, posibilitatea sa-
tisfacerii cerin]elor elementare [i a unor
cerin]e spirituale mai înalte.
Dezvoltarea economic\ reprezint\, într-o
mare m\sur\, elementul determinant al
evolu]iei [i dezvolt\rii civiliza]iei [i culturii.
Aceast\ dezvoltare economic\ permite
asigurarea unor resurse agroalimentare, pro-
duse industriale [i servicii care sunt capabile
s\ contribuie la realizarea unui standard de
via]\ ridicat.
Dezvoltarea civiliza]iei [i culturii, bazat\
pe dezvoltarea economic\ [i pe o ra]ionalizare
a vie]ii sociale, independente, într-o mare
m\sur\, de componenta uman\ a vie]ii soci-
et\]ii contemporane, reunit\ generic sub de-
numirea de resurse umane.
Resursele umane au anumite caracteristici
(DOC 2). De asemenea, acestea ac]ioneaz\ la
niveluri diferite de organizare a societ\]ii [i pe
domenii diferite.
Este evident c\ resursele umane ale Terrei,
în ansamblul ei, se refer\ la modelul global al
societ\]ii la, resursele umane ale unei ]\ri, la
politica social-economic\ a ]\rii respective, iar
cele ale unei comunit\]i de mici dimensiuni, la
posibilit\]ile acesteia.
66
DEZVOLTAREA {I
RESURSELE UMANE
Exist\ o întrep\trundere foarte nuan]at\
între un anumit nivel de dezvoltare [i resurse-
le umane care fac posibil\ existen]a lui.
Principala resurs\ uman\ poate fi consi-
derat\, în mod aparent, num\rul de locuitori
ai unui teritoriu. Este evident îns\ c\, în multe
situa]ii, un num\r mare de locuitori (din ]\rile
suprapopulate) nu determin\ de la sine o dez-
voltare corespunz\toare.
Gradul de preg\tire a resurselor umane
reprezint\ un indicator mai bun, dar nici aces-
ta nu trebuie luat `n considerare în mod exclu-
siv, deoarece este inclus în sisteme de ma-
nagement cu performan]e diferite.
Diferen]ierile sunt foarte mari în cazul
domeniilor de activitate: comunit\]ile agri-
cole, întreprinderile industriale, sistemele de
servicii, cercetarea [tiin]ific\, dezvoltarea
tehnologic\, sistemele educa]ionale, asisten]a
medical\, domeniile culturale [i artistice.
Atractivitatea economic\ (a c\rei expresie
concret\ o reprezint\ salariul) constituie un
motor al dezvolt\rii (DOC 1).
Sistemul de organizare al societ\]ii pare s\
aib\ un rol foarte important, deoarece com-
bin\ efective umane (nu este obligatoriu s\ fie
foarte mari) cu o preg\tire corespunz\toare
(frecvent de foarte înalt nivel), elemente de
atractivitate, în sisteme care produc valori
economice [i sociale.
Existen]a unor diferen]ieri teritoriale sen-
sibile în reparti]ia geografic\ a resurselor
umane creeaz\ premisele mobilit\]ii transna-
]ionale, realizat\ cu diferite motiva]ii, pe
diferite termene [i în multiple sensuri.
Un indicator sintetic al calit\]ii resurselor
umane îl reprezint\ indicatorul dezvolt\rii
umane (IDH, DOC 3).
Acesta are o reparti]ie teritorial\ care
reflect\ foarte bine nivelul de dezvoltare actu-
al al statelor (Fig. 1).
DIC}IONAR
Resurse umane — totalitatea
elementelor umane care intr\ în
procesele tehnologice, sub aspectul
cantit\]ii [i calific\rii celor care des-
f\[oar\ aceste activit\]i.
Mobilitate teritorialã — de-
plasarea popula]iei de la locul de
domiciliu într-un alt loc de exer-
citare a unei activitã]i, cu un carac-
ter temporar, permanent sau defi-
nitiv; existã o mobilitate na]ionalã,
interna]ionalã [i chiar transna]io-
nalã.
Stimularea resurselor
DOC 1
umane
Companiile transna]ionale
ofer\ condi]ii salariale deosebite
pentru angaja]i, astfel încât ace[tia
s\ fie strâns lega]i de interesele
companiei.
Atractivitatea financiar\ este
dublat\ îns\ de un sistem de
selec]ie managerial\, prin care
oricine poate avansa în ierarhia
companiei dac\ îndepline[te con-
di]iile necesare. Sistemul generos
[i permisiv de ascensiune pro-
fesional\ atrage dup\ sine o
cre[tere a recompenselor mate-
riale, directe [i indirecte [i, în acest
fel, a atractivit\]ii propriei acti-
vit\]i.
Un element important al
gradului în care resursele umane
se angajeazã la activitatea firmelor
îl reprezintã pozi]ia salaria]ilor
fa]ã de stimulentele exterioare.
Existã ]ãri în care activitatea este
consideratã o obliga]ie personalã
[i nu sunt necesare stimulente
suplimentare (Japonia, Coreea de
Sud). În alte ]ãri (S.U.A. [i diferite
]ãri europene), existen]a stimulen-
telor pentru munca suplimentarã
prestatã este presupusã [i solici-
tatã.
DOC 2 Caracteristicile resurselor umane DOC 3 IDH (Indicele de dezvoltare uman\)

Elemente cantitative: num\rul, evolu]ia
numeric\, reparti]ia geografic\, densitatea,
sporul natural al popula]iei;
Structura [i preg\tirea profesional\:
ponderea diferitelor ocupa]ii profesionale [i
structura popula]iei active;
Gradul de înnoire a popula]iei; acesta se
refer\ la tendin]ele geodemografice pe
diferite intervale de timp;
Elemente psihologice [i sociale: ata[a-
mentul pentru proiectele regionale [i na]io-
nale, interesul pentru activitate, perceperea
contextului activit\]ii, satisfac]iile personale
[i colective.
Acest indice este alc\tuit în fiecare an pe baza unor criterii [i a unor date care provin din
raport\rile statistice ale statelor. În compunerea acestui indice sunt incluse criterii
demografice (cum ar fi speran]a de via]\), criterii privind gradul de educa]ie (procentajul per-
soanelor adulte alfabetizate) [i criterii economice (PIB pe locuitor).
Modul de calcul al indicelui este relativ complicat, dar datele furnizate de acest indice sunt
utilizate în prezent în mod obi[nui pentru raport\ri [i compara]ii interna]ionale.
Diferen]ele sunt formate mari între valorile maxime (de peste 0,93) [i cele minime (de sub
0,33). Cel mai înalt nivel a fost calculat pentru Norvegia (0,942), iar cel mai sc\zut pentru
Sierra Leone (0,275).
Corelarea indicelui de dezvoltare uman\ cu venitul global [i venitul pe cap de locuitor
creeaz\ o imagine mult mai complet\ a nivelului de dezvoltare a statelor. Prin aceast\ com-
para]ie pot fi identificate anumite abateri, de o parte [i de alta, ale indicelui de dezvoltare
uman\ în raport cu produsul înregistrat.

peste 0,90
0,8-0,9
Oceanul Arctic
0,7-0,8
0,5-0,6
sub 0,5
O
ec

O
Tropicul de Nord
a

c e
O

a n
c

u
e

l
l
a

Ecuator

P
Oceanul

a
n

c
u

Indian

i
t

f
i
l

c
a

Tropicul de Sud
P

n
a

t
i

c
c
i
f
i
c

0 2000 km

 Fig. 1 – Harta indicelui de dezvoltare uman\ (IDH)

Harta de mai sus red\ reparti]ia geografic\ a indicelui de dezvoltare uman\ calculat pentru ]\rile reprezentate. Se observ\
arealele teritoriale cu un IDH mare [i, prin opunere, arealele cu un IDH redus [i foarte redus. Nivelul de dezvoltare a statelor are
o reflectare [i în acest indice, nefiind îns\ în totalitate o expresie fidel\ a sa. În unele situa]ii, dimensiunea demografic\ a ]\rilor
influen]eaz\ valorile IDH, iar posibilit\]ile economice reale pot s\ fie sensibil mai mari decât în ierarhia dup\ acest indice.

67
 3. RAPORTUL DINTRE A{EZ|RI
III {I DEZVOLTARE. TENDIN}E
ALE EVOLU}IEI A{EZ|RILOR
UMANE
Evolu]iile demografice [i urbane pe Terra
difer\ foarte mult `n raport cu nivelul de dez-
voltare al ]\rilor unde se afl\ situat\ popula]ia
respectiv\ [i unde sunt localizate ora[ele
(DOC 1).
 Explozia urban\ reprezint\ cre[terea
numeric\ a popula]iei urbane [i extinderea `n
teritoriu a ora[elor.
Dac\ pân\ la revolu]ia industrial\ se apre-
ciaz\ c\ doar 4% din popula]ia Terrei era popu-
la]ie urban\, `n prezent a dep\[it sensibil 50%.
Popula]ia urban\ s-a dublat `n aproximativ o
jum\tate de secol; astfel, de la 3-4% `n 1800, s-a
ajuns la 6-7% `n 1850, 13% `n 1900, 28% `n 1950
[i mai mult de jum\tate `n prezent.
Aceast\ cre[tere numeric\ s-a f\cut prin
aportul masiv al popula]iei din mediul rural,
prin transformarea unor a[ez\ri rurale `n
ora[e [i prin cre[terea demografic\ a ora[elor.
Explozia urban\ este foarte evident\ `n ]\-
rile `n curs de dezvoltare, datorit\ sporului
natural foarte ridicat [i a tendin]ei de „dezvol-
tare spontan\” a ora[elor.
Un fenomen asociat acestei cre[teri spon-
tane `l reprezint\ extinderea cartierelor subur-
bane cu toate fenomenele negative asociate.
~n toate ]\rile, dar `ndeosebi `n ]\rile sub-
dezvoltate, o cauz\ a cre[terii popula]iei
urbane o reprezint\ migra]ia masiv\ din
mediul rural spre mediul urban.
 ~n ]\rile subdezvoltate, ora[ele se dez-
volt\ `n teritoriu `n mod spontan, ap\rând `n
`mprejurimile acestora `ntinse cartiere subdo-
tate [i cu aspect rural (denumite favellas `n
America de Sud). Centrele urbane au anumite
aspecte moderne, dar cartierele mediocre `n-
cep imediat din apropierea lor (cazul ora[ului
Mumbay este foarte cunoscut). Exist\ nume-
roase probleme dificile: re]eaua de str\zi, in-
frastructura urban\, transporturile, calitatea
serviciilor, lipsa unor sisteme de depoluare
68
etc. Un exemplu cunoscut este cel al ora[ului
Cairo, care s-a dezvoltat demografic [i terito-
rial foarte mult.
 ~n ]\rile dezvoltate, ora[ele au o alt\ fizi-
onomie, structur\ [i func]ionalitate. Exist\
p\r]i centrale (BCD) `n ora[ele cu func]ii de
nivel interna]ional, re]eaua urban\ este mo-
dernizat\ [i exist\ o centur\ de spa]ii verzi.
Anumite metropole (Londra — Fig. 3, 4, Paris)
[i-au dezvoltat la o distan]\ de 30–50 km o
re]ea de a[ez\ri urbane satelit. Ora[ele
nord-americane sunt lipsite, `n general, de
ora[e-satelit [i suburbii. Se pot distinge trei
categorii de ora[e din ]\ri dezvoltate, dife-
ren]iate prin specificul fizionomiei:
— ora[e europene (cu vechi nuclee centra-
le medievale);
— ora[e nord-americane (integral noi);
— ora[e est-asiatice (cu elemente euro-
pene, americane [i tradi]ionale).
Estim\rile privind evolu]ia `n viitor a
ora[elor comport\ analiza unor factori foarte
diferi]i care pot avea evolu]ii neprev\zute. ~n
multe proiec]ii s-a considerat c\ cel mai mare
ora[ de la `nceputul secolului al XXI-lea ar
urma s\ devin\ Ciudad de Mexico. S-a con-
statat, `ns\, c\ dezvoltarea lui demografic\
este serios limitat\ de poluare [i de condi]iile
naturale. ~n aprecieri mai noi se consider\ c\
Tokyo va mai de]ine un timp suprema]ia
mondial\. El va r\mâne probabil, câteva
decenii, cea mai mare aglomerare urban\ a
Terrei.
O compara]ie interesant\ se poate face `ntre
evolu]iile urbane de la sfâr[itul secolului
al XIX-lea [i de la sfâr[itul sec. al XX-lea
(DOC 2). Dimensiunile cre[terii demografice a
ora[elor la sfâr[itul sec. al XX-lea ilustreaz\
foarte clar expresia de „explozie urban\”.
Evolu]ia a[ez\rilor rurale (Fig. 1, 2, DOC 3)
au caracteristici complementare ora[elor.
DIC}IONAR
Suburban — spa]iu situat `n
apropierea ora[elor care poate cu-
prinde a[ez\ri rurale, terenuri agri-
cole, p\duri sau chiar alte ora[e mai
mici.
Ora[e satelit — ora[e situate `n
jurul unui ora[ mai mare spre care
graviteaz\ economic [i func]ional.
Metropol\ — ora[ de mari
dimensiuni cu rol coordonator pen-
tru un anumit teritoriu.
Nivel de dezvoltare — concept
general cu un caracter sintetic, pre-
dominant economic dup\ nivelul pro-
dusului na]ional brut (PNB), prin care
se stabile[te o diferen]\ `ntre ]\rile cu
un nivel ridicat (]\ri dezvoltate) sau
redus (]\ri subdezvoltate).
Despre evolu]iile
DOC 1
demografice [i urbane
Evolu]iile demografice pot fi
influen]ate de diferite fenomene
care au un caracter aleator, pu]in
previzibil. Este plauzibil ca `n
urm\toarele decenii s\ apar\
fenomene noi de natur\ genetic\,
medical\, imunologic\, alimen-
tar\ etc. care s\ modifice evolu]iile
demografice.
~n mod similar, evolu]iile
urbane pot fi influen]ate de ele-
mente noi: suprapopulare, calitate
a infrastructurii, legisla]ie (care
poate favoriza sau poate diminua
afluxul de popula]ie din regiunile
`nconjur\toare); ora[ele din ]\rile
`n dezvoltare sunt asaltate la pe-
riferii de popula]ii venite din zo-
nele rurale, unde cartierele au mai
mult un aspect „rur-urban”.
Ora[ele din ]\rile dezvoltate
au ajuns la o anumit\ stabilitate
demografic\, ceea ce le permite
optimizarea structurii interne [i a
spa]iului `nconjur\tor.
 Fig. 1 – A[ezare rural\ dintr-o ]ar\ dez-  Fig. 2 – A[ezare rural\ dintr-o ]ar\ subdez-  Fig. 3 – Londra — metropol\ cu o re]ea de
voltat\ voltat\ a[ez\ri urbane satelit

Ritmul [i scara cre[terii demografice `n unele ora[e din ]\rile industriale [i din unele Milton A1 0 10 20 30 40 km
DOC 2 Keynes M1
]\ri `n curs de dezvoltare Stevenage

Welwyn
Ora[ul Cre[terea anual\ Sporul Hemel Harlow
Hempstead
a popula]iei (%) demografic (mil.) Hotfield M11

M40 M25
Lumea industrializat\ (1875–1900)
M25 Basildon
Chicago 6,0 1,3 Tamisa
M4
New York 3,3 2,3
Tokyo 2,6 0,7 Bracknell
M25 M20
Londra 1,7 2,2 M3 M25 M26 M20
N
40 km
Paris 1,6 1,1 M23
Crawley
Lumea `n curs de dezvoltare (1975–2000)
Lagos 5,8 10,2
Marea Londr\ c\i ferate
Mumbay 4,0 11,2
„centura verde” autostrad\
Sao Paulo 2,3 7,7
ora[e satelit
Mexico City 1,9 6,9
Shanghai 0,9 2,7
 Fig. 4 – Planul ora[ului Londra

DOC 3 Evolu]ia a[ez\rilor rurale

Evolu]ia a[ez\rilor rurale are caracteris-
tici complementare evolu]iei a[ez\rilor ur-
bane descris\ mai sus.
Exist\ [i elemente comune între evolu]iile
celor dou\ tipuri de a[ez\ri (cre[terea popu-
la]iei [i extinderea în teritoriu).
A[ez\rile rurale au un grad mai mare de
independen]\ fa]\ de anumite restric]ii ad-
ministrative. Acestea sunt influen]ate îns\ de
calitatea infrastructurii [i de nivelul servi-
ciilor. În anumite ]\ri, a[ez\rile rurale se
depopuleaz\, contribuind la cre[terea popu-
la]iei urbane.
Exist\ o mare varietate de tipuri de
evolu]ie a a[ez\rilor rurale pe glob; la o
extrem\ ar fi a[ez\rile rurale din ]\rile dez-
voltate (asem\n\toare ora[elor), iar la cealalt\
extrem\ a[ez\rile din ]\rile cel mai slab dez-
voltate, unde evolu]ia acestora are un carac-
ter empiric [i aleatoriu.
Un element interesant [i important al
evolu]iei a[ez\rilor rurale îl reprezint\ rapor-
tul acestora cu teritoriul în care se afl\ situate.
Exist\ a[ez\ri rurale care beneficiaz\ de spa]ii
întinse, a c\ror utilizare este restric]ionat\ de
cerin]ele agriculturii. În alte situa]ii, condi]iile
naturale (mun]i, ape, p\duri) restric]ioneaz\
în anumite direc]ii extinderea a[ez\rilor.
Modul în care se reflect\ leg\tura dintre
fizionomia [i structura a[ez\rii [i caracteristi-
cile terenului eviden]iaz\ mai multe tipuri de
a[ez\ri rurale, cum ar fi: a[ez\ri compacte
(foarte frecvent geometrizate), a[ez\ri con-
centrate, a[ez\ri risipite, liniare, a[ez\ri
r\sfirate [i a[ez\ri individuale. De obicei,
a[ez\rile folosesc terenurile cele mai pu]in
expuse fenomenelor naturale. Este interesant
de observat c\ unele a[ez\ri suburbane si-
tuate la marginea marilor ora[e au un pro-
nun]at caracter rural [i dot\ri, uneori, infe-
rioare acestora. Aceast\ „îngr\m\dire” a pop-
ula]iei pe un anumit teritoriu suburbanizat
provine, poate, dintr-o op]iune psihologic\ a
locuitorilor de a locui în condi]ii proaste, dar
în apropierea unui mare ora[.

69
 4. RESURSELE NATURALE {I AGRICOLE.
III IMPACTUL EXPLOAT|RII {I
VALORIFIC|RII RESURSELOR
ASUPRA MEDIULUI
RESURSELE
NATURALE
Resursele naturale se pot clasifica, dup\
modul în care pot fi sau nu pot fi ref\cute de
circuitele planetare, în resurse neregenerabile
[i resurse regenerabile. Dup\ locul unde se
afl\ situate pot fi: resurse ale mediului natural
[i resurse ale scoar]ei terestre.
A. RESURSE NEREGENERABILE
Resursele neregenerabile (DOC 1) se
diminueaz\ pe m\sura utiliz\rii lor, iar refa-
cerea lor este imposibil\ la scar\ istoric\.
Dintre resursele neregenerabile, cea mai
mare importan]\ pentru societatea omeneasc\ o
au resursele energetice de combustibili fosili
(c\rbuni, petrol, gaze naturale, uraniu), resurse-
le de minereuri feroase [i neferoase, anumite
s\ruri minerale, roci foarte rare. Într-o oarecare
m\sur\, în aceast\ categorie intr\ [i solul, ca
resurs\ de baz\ a agriculturii, care are capaci-
tatea fizic\ de a se regenera (dar foarte greu [i
`ntr-un timp `ndelungat). Principalele resurse
neregenerabile [i gradul lor de asigurare în
timp sunt redate în tabelul al\turat (DOC 2).
Din acest tabel rezult\ c\ exist\ o difer-
en]iere foarte mare între gradul de asigurare
în timp al diferitelor resurse. Astfel, în
condi]iile consumului actual ridicat (de apro-
ximativ 3 mld. tone), resursele de petrol vor
ajunge aproximativ 50 de ani; resursele de
gaze naturale ajung pentru 65 de ani, cele de
cupru la valori chiar mai mici, în timp ce re-
zervele de c\rbuni, minereu de fier sau bau-
xit\ sunt mai mari, cifrându-se în jurul unui
interval de timp de dou\ secole.
 Dintre resursele Terrei, o situa]ie specia-
l\ o are sarea. Aceasta este regenerabil\
într-un timp foarte îndelungat, dar rezervele
actuale reprezint\ acumularea unor cantit\]i
`ntr-un interval foarte mare de timp.
70
DIC}IONAR
Bazin sedimentar — regiune
mai joas\, situat\ `ntre por]iuni mai
solide (rigide) ale scoar]ei terestre,
`n care se acumuleaz\ sedimente
transportate [i depuse de agen]ii
externi.
Capacitate de rafinare — canti-
Rezervele actuale sunt concentrate în pro-
por]ie de 1/40 pe continente [i 39/40 sunt
tatea de petrol brut care poate fi
prelucrat\ prin procese tehnologice
dizolvate în apa oceanelor. Chiar [i a[a, `ntr-un anumit interval de timp.
resursele terestre de sare (1x106 mld. tone), la Combustibili fosili — com-
consumul actual (150 mil. tone anual) ajung bustibili forma]i prin transformarea
peste 5,5 mil. ani, ceea ce reprezint\ un grad `ntr-un timp `ndelungat a materiei
de asigurare considerabil. organice depuse `ntr-o zon\ de acu-
Dintre resursele neregenerabile, o situa]ie mulare.
Resurs\ — orice element mate-
aparte o au hidrocarburile lichide [i gazoase
rial sau orice proprietate care poate
(petrol [i gaze naturale), deoarece sunt uti-
fi introdus\ `ntr-un proces econo-
lizate `n mod intensiv [i `n cantit\]i foarte mic [i `n urma c\ruia rezult\ un
mari. produs nou, utilizabil.
 Resursele actuale de petrol (Fig. 1) Rezerv\ — resurs\ apreciat\
reprezint\ materia prim\ de baz\ pentru cantitativ pe baza unei anumite
numeroase ramuri industriale (îndeosebi evalu\ri; valoare cantitativ\ poate
petrochimia, termoenergia) [i pentru trans- fi considerat\ ca sigur\ (rezerve
sigure) sau probabil\.
porturi, fiind, în momentul de fa]\, resursa
principal\ a lumii contemporane.
Criza petrolului, care s-a manifestat în
deceniile 8 [i 9 ale secolului trecut, a pus în
eviden]\, în primul rând, exploatarea exten-
siv\ [i aparent nera]ional\ a petrolului, rapor-
tat\ la rezervele existente.
Efectul acestei situa]ii l-a reprezentat (pe
lâng\ scumpirea obiectiv\ a petrolului) o anu-
mit\ diminuare a consumului [i plafonarea
acestuia la dimensiuni mari, dar constante (3
mld. tone, fa]\ de 3,2 mld. tone în perioada
respectiv\).
Reparti]ia resurselor de petrol arat\ con-
centrarea acestora în mari bazine sedimentare
situate la marginile ariilor rigide.
Pe ]\ri, situa]ia rezervelor arat\ un grad
`nalt de concentrare a acestora `n Orientul
Mijlociu [i Apropiat, care cuprinde toate
]\rile cu peste 10 mld. tone rezerve (DOC 3, 4,
5, 6).
Posibilit\]ile de identificare a unor noi
resurse de petrol sunt relativ limitate,
deoarece condi]ii similare celor în care se
g\sesc în prezent nu se întâlnesc în toate
 Fig. 1 – Exploatarea petrolului `n
locurile. Golful Mexic
DOC 1 Asigurarea `n timp a resurselor DOC 2 Resursele neregenerabile — rezerve [i perspective (sec. al XXI-lea)
Resursele neregenerabile sunt considerate acele resurse care se Rezerve Consum Asigurare
Resursa anual `n timp
formeaz\ `ntr-un interval foarte mare mare de timp [i reprezint\ (aproximate)
rezultatul unor evolu]ii geologice `ndelungate. C\rbuni 1 000 mld. t. 4,5 mld. t. 230 ani
C\rbunii reprezint\ acumul\ri mari de substan]e organice fosi-
lizate; resursele de huil\, formate `n timpul carboniferului, reprezint\ Petrol 160 mld. t. 3,0 mld. t. 50 ani
resturile fostelor p\duri de ferigi arborescente. Petrolul pare s\ se fi Gaze naturale 141 000 mld. tm3 2 000 mld. tm3 70 ani
format prin sedimentarea unor substan]e organice. Minereurile sunt
Minereu de fier 150–200 mld. t. 850 mil. t. 150–200 ani
rezultatul unor circuite geologice complexe (transportul materiilor
din interiorul scoar]ei prin curen]i de convec]ie [i vulcanism, trans- Bauxit\ 20 mld. t. 110 mil. t. 180–200 ani
formarea rocilor prin procese metamorfice). Bauxita s-a format prin Cupru 300–500 mil. t. 10 mil. t. 30–50 ani
acumularea oxizilor de aluminiu `n depresiuni calcaroase.
Poten]ialul actual al acestor resurse este diversificat, dar gradul Plumb 60–100 mil.t. 6 mil. t. 10–15 ani
de asigurare `n timp este foarte diferen]iat. Minereurile de fier, bauxi- Staniu 7–9 mil.t. 0,2 mil. t. 40 ani
ta [i c\rbunii au un mai mare grad de asigurare `n timp, `n raport cu 140 mil. t 8 mil. t. 15–20 ani
Zinc
unele minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc). Petrolul [i gazele
naturale vor putea fi utilizate `nc\ vreo câteva decenii. Magneziu 2,5 mil. t 0,3 mil. t. 10 ani

DOC 3 Principalele ]\ri de]in\toare de rezerve de petrol (sec. al XXI-lea) DOC 4 Concentrarea resurselor de petrol
Volum rezerve Raportul Din acest tabel se observ\ c\ cea mai mare parte a rezevelor
}ara (mld. t) rezerve/produc]ie cunoscute se afl\ situat\ `n ]\rile din jurul Golfului Persic (Arabia
(ani) Saudit\, Kuwait, Iran, Irak, Emiratele Arabe Unite). Anumite resurse
Arabia Saudit\ 35,62 84 semnificative de petrol exist\ `n jurul Golfului Mexic, `n bazinul
Irak 13,41 354 M\rii Nordului (produc]ia Norvegiei [i a Regatului Unit fiind impor-
Kuwait 13,35 130 tante), precum [i `n Asia Central\ (Rusia, Kazahstan, Turkmenistan).
Iran 12,72 68 Un element interesant al acestei reparti]ii geografice este acela c\, `n
Emiratele Arabe Unite 12,33 111 condi]iile consumului actual, fa]\ de o asigurare la nivel mondial de
Venezuela 9,84 65 50 de ani, exist\ abateri foarte mari, `n sensul c\ anumite ]\ri vor avea
Mexic 6,90 43 resurse un timp mai `ndelugat , dar `n alte ]\ri (cum ar fi SUA, China,
Federa]ia Rus\ 6,67 22 Federa]ia Rus\) acestea se vor reduce `n câ]iva ani.
Libia 5,93 86 ~n prezent, s-au descoperit anumite rezerve de petrol `n zona
SUA 3,90 10 M\rii Caspice, `n mai multe areale, atât `n regiunile tradi]ionale (`n
China 3,26 21 zona Caucazului, `n regiunea joas\ din nord), cât [i `n zona de[ertic\
Nigeria 1,69 18 din est. Se pare c\ cele mai mari rezerve sunt `n Turkmenistan, ceea
Norvegia 1,49 10 ce ridic\ numeroase probleme legate de transportul petrolului.
Algeria 1,18 19

DOC 5 Capacitatea de rafinare (2005–2010)

SUA
Alte state

}ara Capacitate de Rafin\rii Produc]ie Nigeria

Arabia
Norvegia
rafinare (mil. t) (nr.) proprie (mil. t) China
Saudit\

SUA 881,4 150 283,1 Mexic

Fed. Rus\ 270,1 40 487,4

Japonia 233,9 31 0,3
China 321,5 52 203,1
Italia 106,3 16 5,3
Germania 120,5 15 2,8 Iran
Libia
Rep. Coreea 130,0 6 —
Regatul Unit 92,6 11 51,2 Kuwait
Fran]a 100,0 13 0,9 Fed. Rus\
Canada 101,2 21 144,9 Irak Venezuela

Brazilia 95,1 13 105,0 Emiratele Arabe Unite

India 112,5 17 39,0
Mexic 76,8 6 129,5
Olanda 60,2 6 1,1 DOC 6 Rezervele mondiale de petrol (ponderea celor mai importante ]\ri)

71
  Gazele naturale (DOC 7, 8, Fig. 2) se afl\
într-o situa]ie similar\ cu cea a petrolului în
ceea ce prive[te asigurarea limitat\ în timp.
Interesant de subliniat este o anumit\ dife-
ren]iere a reparti]iei geografice a acestora pe
]\ri, în raport cu reparti]ia geografic\ a
petrolului, de[i, în anumite situa]ii, bazinele
de extrac]ie a acestor dou\ resurse coincid.
Astfel, se distinge existen]a unei mari cantit\]i
de gaze naturale în ]\rile foste ale URSS
(Federa]ia Rus\, Turkmenistan, Ucraina). Pe a
doua pozi]ie se situeaz\ Iranul, urmat de alte
]\ri din jurul Golfului Persic.
 Rezervele de c\rbuni (DOC 9, 10), în
condi]iile consumului actual, vor ajunge peste
200 de ani. Reparti]ia lor geografic\ este legat\
mai mult de continentele nordice unde, în
anumite condi]ii climatice, de vegeta]ie [i tec-
tonice, s-au format rezervele cele mai mari de
c\rbuni prin transformarea p\durilor paleo-
zoice de ferigi, în timp, în mari acumul\ri
carbonifere.
Produc]ia unor ]\ri (Regatul Unit,
Germania, Polonia, Federa]ia Rus\, Ucraina) a
sc\zut sensibil, în schimb anumite ]\ri în dez-
voltare sau care nu au alte resurse [i-au extins
foarte mult industria carbonifer\ (China,
India, Australia, Republica Africa de Sud).
O situa]ie special\ o are SUA, care a con-
servat o pozi]ie [i o produc]ie ridicate în
extrac]ia c\rbunilor, datorit\ cererilor energe-
tice foarte mari ale economiei, pe fondul unor
resurse în epuizare de petrol [i gaze naturale.
De[i produc]ia global\ mondial\ s-a
diminuat în ultimii ani, c\rbunele (Fig. 3)
r\mâne o resurs\ care va putea înlocui
petrolul [i gazele naturale dup\ epuizarea
acestora. Principala limit\ a acestei resurse o
constituie, evident, poluarea exagerat\ a
mediului înconjur\tor (Fig. 4).
 Metalele radioactive naturale (uraniu [i
thoriu) constituie combustibilul utilizat în ato-
mocentrale, pe baza fisiunii nucleare contro-
late. Ponderea lor în scoar]a terestr\ este
redus\, iar exploatarea acestora prezint\ mari
dificult\]i.
Produc]ia de uraniu a înregistrat o cre[tere
continu\ pân\ `n ultimul deceniu al secolului
trecut, iar în prezent este în stagnare [i chiar în
u[oar\ sc\dere.
72
Principalele ]\ri cu ponderi semnificative DIC}IONAR
ale atomoenergiei î[i dezvolt\ programe de Atomocentral\ — central\ elec-
diminuare a acesteia în timp. tric\ bazat\ pe transformarea ener-
În prezent, atomoenergia produce 18% din giei atomice `n energie electric\.
totalul energiei electrice [i aproximativ 6% din Fisiune — proces fizic de dis-
balan]a energetic\. Gradul de asigurare în timp, trugere a nucleelor elementelor ra-
îns\, este mult mai mare decât al altor resurse dioactive prin care se ob]ine elibe-
energetice (uraniu existând aproape în întreaga rarea unei mari cantit\]i de energie.
Pirite cuprifere — agregat de
scoar]\ terestr\, fapt ce face dificil\ estimarea
minereuri feroase [i roc\ `n care o
resurselor) [i, din aceast\ cauz\, utilizarea pondere important\ o are prezen]a
materialelor radioactive reprezint\ o solu]ie cuprului.
serioas\ pentru energetica postpetrolier\. Poluare radioactiv\ — `nc\r-
Dintre resursele de minereuri neferoase, carea mediului `nconjur\tor (aer,
se pune în eviden]\ epuizarea rapid\ a celor ap\, sol) cu substan]e provenite din
de cupru; având în vedere importan]a cupru- utilizarea elementelor radioactive.
lui în industria electronic\ [i în comunica]ii,
aceast\ perspectiv\ aduce cu sine numeroase
elemente de îngrijorare.
De asemenea, o asigurare redus\ `n timp o
au [i resursele de plumb, staniu [i zinc,
minereuri cu o importan]\ deosebit\ `n meta-
lurgie [i `n construc]iile de ma[ini.
 Rezervele de bauxit\ [i de minereu de
fier au un grad mai mare de asigurare.
În cazul celorlalte minereuri feroase [i
neferoase, exist\ o situa]ie diferen]iat\ în
spa]iu [i timp. Anumite minereuri feroase
(crom, nichel, vanadiu) sunt concentrate
într-un num\r redus de ]\ri, ceea ce are efecte
asupra pie]ei mondiale.
Exist\, de asemenea, resurse ale industriei
chimice (fosfa]i, potasiu, sulf), cu un grad de
asigurare în timp de ordinul secolelor.
Din cele de mai sus rezult\ c\ exist\ o pu-
ternic\ dependen]\ energetic\ a societ\]ii
omene[ti de anumite resurse neregenerabile  Fig. 2 – Transportul gazelor natu-
(petrol, gaze naturale), cu o asigurare redus\ rale prin gazoducte
în timp [i exist\ o anumit\ „independen]\”
fa]\ de alte resurse energetice [i minerale.
Problema principal\ o reprezint\ epuiza-
rea rapid\ la scara timpului istoric a acestor
resurse de baz\ [i poluarea intens\ a aerului,
rezultat\ din procesele tehnologice care le
utilizeaz\.
Ca o alternativ\ viabil\, men]ion\m posi-
bilitatea trecerii voluntare la alte resurse, dac\
este posibil regenerabile, care necesit\ îns\
tehnologii perfec]ionate, dar diminueaz\
poluarea mediului înconjur\tor.  Fig. 3 – Carier\ de c\rbune la zi
DOC 7 Concentrarea produc]iei de gaze naturale DOC 9 Rezervele mondiale de c\rbuni

Regiunea Produc]ia (mld. m3) Graficul de mai jos red\ propor]ional structura pe ]\ri a rezer-
velor mondiale de c\rbuni. S-au luat `n considera]ie c\rbunii superi-
Uniunea European\ 210 ori (huil\) [i c\rbunii inferiori (lignit), `mpreun\. De asemenea, acest
Alte ]\ri europene 160 grafic cuprinde doar acele rezerve de c\rbuni care sunt exploatabile
Fed. Rus\ 600 economic. Sub aspectul rezervelor ipotetice (teoretice) se estimeaz\
Orientul Mijlociu 590 c\ ponderea Federa]iei Ruse este mai mare (de peste 40% din totalul
Alte ]\ri asiatice 300 mondial). De[i rezervele Chinei sunt mai reduse decât ale SUA sau
Africa 250 ale Federa]iei Ruse, produc]ia acesteia a crescut foarte mult (fiind
America de Nord 820 prima produc\toare mondial\, cu peste 40% din produc]ia lumii)
America de Sud, Oceania 120 datorit\ dezvolt\rii sale economice [i a cantit\]ii limitate de alte
resurse energetice.
Produc]ia actual\ de gaze naturale (de peste 3 000 mld. m3/an) Aceste 10 ]\ri de]in `mpreun\ peste 85% din rezervele mondiale.
este repartizat\ pe mari regiuni conform datelor de mai sus. O parte foarte important\ din procesele tehnologice actuale se
Principalele dou\ produc\toare din lume (SUA [i Fed. Rus\) dau bazeaz\ direct sau indirect pe utilizarea c\rbunilor. Industria
peste 35% din produc]ia mondial\. Exist\ ]\ri relativ mici, care au siderurgic\, prin utilizarea cocsului provenit din huil\, este foarte
îns\ o concentrare deosebit\ a rezervelor [i a produc]iei (Olanda, dependent\ de acesta.
Qatar, Emiratele Arabe Unite). }\ri foarte populate [i cu necesit\]i
Termoenergia va reprezenta `nc\ 2–3 decenii principala form\ de
mari (China, India) au rezerve [i produc]ii insuficiente. Este foarte
ob]inere a energiei electrice. ~n anumite regiuni [i ]\ri, utilizarea
evident\, din acest punct de vedere, op]iunea energetic\ a ]\rilor:
c\rbunilor pentru `nc\lzitul casnic reprezint\, `nc\, o resurs\ de baz\.
dezvoltarea resurselor alternative la gaze naturale (c\rbuni, atomo-
Toate aceste utiliz\ri ale c\rbunilor, ca resurse energetice de
energie, hidroenergie) sau construirea unor sisteme de transport
terestre sau maritime. baz\, ridic\ problema polu\rii mediului `nconjur\tor.

Polonia
Alte state Alte state

Germania
SUA SUA
Norvegia Kazahstan

Canada India

Emiratele Africa de Sud

Arabe Unite

Quatar Australia
Algeria

Ucraina
Arabia Saudit\ Federa]ia Rus\ Federa]ia Rus\
China
Iran

DOC 8 Rezerve de gaze naturale DOC 10 Rezervele de c\rbuni (huil\ [i lignit)

Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i `ncerca]i s\ construi]i r\spunsuri

personale argumentate:
1. C\rbunii stocheaz\ aproape `ntreaga cantitate de CO2 din
atmosfera primar\?
2. Care ar putea fi, `ntr-un viitor apropiat, alte utiliz\ri ale
c\rbunilor decât cele actuale?
3. Proiecta]i situa]ia rezervelor de petrol peste trei decenii [i expli-
ca]i influen]a reparti]iei geografice a acestor rezerve asupra economiei
mondiale.
4. Ce resurse pot `nlocui `n scurt timp petrolul [i gazele naturale?

 Fig. 4 – Haldele de steril, o problem\ a exploat\rilor miniere

73
B. RESURSE REGENERABILE
Resursele naturale regenerabile sunt în
general inepuizabile sau se refac în anumite
intervale de timp, astfel încât utilizarea acesto-
ra afecteaz\ foarte pu]in poten]ialul lor total.
Caracterul alternativ al acestor resurse
este considerat, desigur, fa]\ de resursele tra-
di]ionale (c\rbuni, petrol, gaze naturale).
Chiar energia atomic\ reprezint\ o form\ al-
ternativ\ fa]\ de resursele clasice. În privin]a
minereurilor feroase, posibilit\]ile utiliz\rii
unor resurse alternative sunt deocamdat\
modeste.
 Energia geotermal\
Energia geotermal\ reprezint\ manifes-
tarea la suprafa]\ a energiei interne a
P\mântului.
O parte din energia intern\ a planetei noas-
tre se consum\ în fenomene naturale: migrarea
magmei în astenosfer\, deplasarea [i coliziunea
pl\cilor tectonice, fenomenele de vulcanism,
apari]ia rifturilor.
O alt\ parte a energiei interne poate ajunge
la suprafa]\ într-o form\ modificat\: energia
termic\ a apelor (energia geotermal\) [i
c\ldura terestr\.
 Energia solar\
Energia solar\ este, dac\ nu infinit\, foarte
mare sub raportul posibilit\]ilor teoretice de
utilizare a acesteia ca surs\ energetic\ gene-
ral\ [i ca surs\ de energie electric\.
La limita superioar\ a atmosferei ea este
constant\ (denumit\ constant\ solar\), din
care ajunge pân\ la suprafa]a terestr\ 1/106.
Caracteristica principal\ este aceea c\
energia solar\ este dispersat\ pe suprafa]a te-
restr\ în mod inegal, datorit\ unor cauze
diferite, cum ar fi: forma P\mântului, mi[c\-
rile P\mântului, masa atmosferei str\b\tute,
albedoul, nebulozitatea atmosferei etc.
Din întreaga cantitate de energie solar\
care ajunge la suprafa]a terestr\, 80% se con-
sum\ în circuitul apei în natur\ [i 16% pentru
fotosintez\.
Din reparti]ia teritorial\ a energiei solare
rezult\ c\ aceasta are valori foarte mari în zo-
na tropical\, maxime în Sahara [i valori mici
în zonele polare.
Din aceast\ cauz\, zonele tropicale, cu o
nebulozitate redus\ [i insola]ie puternic\
74
(care sunt în general de[erturi), reprezint\
principalele suprafe]e cu un poten]ial deosebit
al energiei solare.
Acest poten]ial se afl\ `ns\ `n regiuni care
au `n prezent un nivel modest de dezvoltare
economic\.
 Energia eolian\
Aceast\ form\ de energie utilizeaz\ pute-
rea mecanic\ a vântului (Fig. 6). Întreaga
suprafa]\ terestr\ are, mai mult sau mai pu]in,
un anumit poten]ial eolian.
Cele mai favorabile regiuni pentru cap-
tarea energiei eoliene sunt regiunile litorale,
insulele din largul oceanelor, mun]ii înal]i,
regiunile lipsite de vegeta]ie (regiunile
de[ertice).
 Energia mareelor
Energia mareelor reprezint\ o anumit\
form\ de stocare a energiei cinetice a ocea-
nelor în mi[carea de ridicare [i coborâre a su-
prafe]ei sale, ca urmare a atrac]iei exercitate
de Lun\.
Din punctul de vedere al utiliz\rii energiei
mareelor, intereseaz\ îndeosebi regiunile
unde amplitudinea mareic\ (diferen]a dintre
flux [i reflux ) este mai mare de 8 m.
 Hidrogenul
Hidrogenul are o mare capacitate ener-
getic\, este nepoluant (rezultând ap\), dar tre-
buie utilizat cu mare aten]ie deoarece este pre-
dispus la aprinderi accidentale.
~n prezent, el se ob]ine din hidrocarburi.
Principala rezerv\ o reprezint\ `ns\ apa. Se
poate ob]ine prin electroliz\ (cu un mare con-
sum de energie electric\) sau prin utilizarea
energiei nucleare (ea `ns\[i deficitar\).
 Hidroenergia
Hidroenergia reprezint\ forma cea mai
cunoscut\ de utilizare energetic\ a unei
resurse alternative la cele bazate pe com-
bustibili fosili.
În prezent, produce aproape 1/5 din pro-
duc]ia mondial\ de energie electric\ (Fig. 7,
DOC 11, 12).
Resursele regenerabile cuprind resursele
de mai sus, la care se adaug\ cele din lumea
vie (biomasa).
Dintre acestea, ponderi semnificative au
hidroenergia, lemnul, energia solar\ [i eolian\
(Fig. 5).
DIC}IONAR
Constanta solar\ — cantitatea
de energie constant\, primit\ de la
Soare, la limita superioar\ a atmos-
ferei (1,98 cal/cm2/min.).
Hidrocentral\ — central\ elec-
tric\ bazat\ pe transformarea ener-
giei poten]iale a apei `n energie me-
canic\ [i apoi `n energie electric\.
Electroliza apei — fenomen
fizico-chimic prin care molecula de
ap\ este disociat\ `n H2 [i O; se
ob]ine, `n acest fel, atomul de H2,
care este un combustibil deosebit.
Eolian — referitor la vânt; den-
umirea provine de la Eol, zeul grec
al vântului.
Resurse alternative — ansam-
blu de resurse considerate ca alter-
native la cele tradi]ionale; nu toate
resursele naturale tradi]ionale au în
prezent alte resurse alternative.
DOC 11 Hidrocentrale
Exist\ anumite exemple de
fluvii cu o amenajare energetic\
remarcabil\: fluviul Parana (unde
se afl\ situat\ hidrocentrala
Itaipu), Sao Francisco, afluen]i ai
Amazonului (cum ar fi Tocantins),
fluviul Caroni (din Venezuela),
fluviul Columbia (din SUA, cu un
sistem de 10 hidrocentrale), fluvi-
ul La Grande (Canada), fluviile
siberiene (Enisei, Angara, Obi),
Volga, Dun\rea, Changjiang, Nil,
Zambezi, Volta, râurile mici din
Alpi, Tatra, Carpa]i.
 O c e a n u l A r c t i c

Europa
Canada Nordic\

O
Europa Europa Japonia

O
SUA de Vest de Sud

c
e

e
a
a
Africa de Nord China Tropicul de Nord

n
Mexic

u l
O c

u
India
Oceania
l

Nigeria

P a
e a

O c e a n u l Ecuator
Africa
A

Central\

c i f i c
n u

Indonezia
t

I n d i a n
l

Brazilia
l

Tropicul de Sud
a
P
a

n
c

t
i

Vestul Australia–Noua Zeeland\

i
f

c Americii
c

Latine
lemn
hidroenergie
energie solar\

0 2000 km energie eolian\

 Fig. 5 – Principalele resurse regenerabile — ponderea pe mari arii geografice

Aceast\ hart\ red\ utilizarea diferitelor
resurse regenerabile ca surse de ob]inere a
energiei (indiferent de form\), nu numai a
energiei electrice. De aceea, `n structura aces-
tor resurse, apare cu o pondere important\,
lemnul. Utilizarea lemnului este considerat\
aici ca surs\ de energie termic\, prin ardere.
Datele globale sunt transformate `n tone
echivalente de petrol pentru a fi comparabile.
Se observ\ c\, dintre resursele regenerabile,
lemnul constituie `nc\ o resurs\ foarte larg
utilizat\, chiar dac\ prin defri[area supra-
fe]elor forestiere este afectat echilibrul mediu-
lui `nconjur\tor.

DOC 12 Reparti]ia geografic\ a poten]ialului hidroenergetic al globului (sec. al XXI-lea)

Poten]ialul Poten]ialul Propor]ia Produc]ia de

Hidroenergie
hidroenergetic hidroenergetic valorific\rii electricitate de
total tehnic amenaja- poten]ialului origine  Fig. 6 – Turbine eoliene
Continente (mld. KWh bil (mld. KWh economic ame- hidraulic\
anual) anual) najabil (0%) (mld. KWh)

Europa 4 360 1 360 36,9 4502

America de Nord 6 150 3 120 24,0 4750
America de Sud 5 670 3 780 11,9 4450
Australia [i Oceania 1 500 390 11,0 4443
ex-URSS 3 940 2 500 9,4 4236
Asia 12 486 7 000 7,6 4532
Africa 10 118 3 140 1,8 4456
54 224 21 290 12,1 2 569  Fig. 7 – Centrala hidroelectric\ Itaipu (pe
TOTAL
fluviul Parana)

75
 RESURSELE AGRICOLE
Pedosfera, ca înveli[ de soluri al
P\mântului, constituie o resurs\ natural\ fun-
damental\, deoarece aceasta reprezint\ medi-
ul pe care se dezvolt\ plantele de cultur\ [i
vegeta]ia spontan\ [i de unde acestea `[i pot
s\ extrage substan]ele nutritive.
Resursele actuale de soluri sunt dife-
ren]iate în func]ie de regiunile unde se afl\ si-
tuate, de caracteristicile lor [i de modul de va-
lorificare pân\ în prezent.
Suprafa]a actual\ a solurilor utilizabile
agricol (de circa 32 mil. km2) reprezint\ de
aproape trei ori întinderea actual\ a supra-
fe]elor care sunt folosite `n prezent (11%).
Exist\ astfel un poten]ial care, cu anumite
mijloace agrotehnice, poate fi folosit integral.
Solurile difer\, dup\ gradul lor de fertili-
tate, la nivelul Terrei [i pe continente.
~n realitate, o anumit\ suprafa]\ cultivabil\
poate s\ aib\ un poten]ial mai mare. Aceasta
se nume[te suprafa]\ poten]ial cultivabil\ des-
f\[urat\ [i reprezint\ suprafa]a agricol\ înmul-
]it\ cu un coeficient care arat\ num\rul de cul-
turi agricole practicabile în cursul unui an;
acest coeficient poate s\ fie 1, 2 sau 3.
~n prezent, o problem\ fundamental\ a
lumii contemporane o constituie asigurarea
unor resurse de hran\ suficiente pentru `ntrea-
ga popula]ie a planetei. S-a apreciat c\ `n anu-
mite perioade ale secolului trecut (deceniile 8 [i
9) cre[terea popula]iei mondiale a fost supe-
rioar\ cre[terii produc]iei agroalimentare. ~n
ultimul deceniu situa]ia s-a echilibrat, dar s-au
adâncit decalajele `ntre regiuni [i ]\ri. ~n
prezent `ntâlnim urm\toarele posibilit\]i:
 cele mai populate ]\ri (China [i India)
[i-au dezvoltat produc]ia agroalimentar\ cu o
propor]ie mai mare decât cre[terea demogra-
fic\ (DOC 1);
 ]\rile cu o agricultur\ comercial\ [i o
produc]ie ridicat\ [i-au sporit produc]ia agro-
alimentar\ `ntr-o propor]ie superioar\ cre[-
terii popula]iei, dar inferioar\ posibilit\]ilor
proprii (datorit\ inten]iei de a p\stra un anu-
mit nivel al pre]urilor);
76
DIC}IONAR
Fertilitate — proprietate a
 ]\rile cu o agricultur\ de subzisten]\ solului de a asigura plantelor o
(Fig. 1) au avut cre[teri ale produc]iei agroalimen- form\ accesibil\ de utilizare.
tare nesemnificative fa]\ de cre[terea popula]iei. Fond funciar — totalitatea
Acest grup de ]\ri (aproape toate ]\rile terenurilor unui anumit teritoriu
care sunt utilizate agricol sau silvic.
africane, ]\ri din America Latin\ [i Asia de
Rizicultur\ — cultura orezului.
Sud-Est) sunt confruntate cu un deficit perma- S\r\turare — fenomen natural
nent de produse agroalimentare [i creeaz\ o sau antropic de cre[tere a concen-
„problem\ a hranei” la nivel regional [i mon- tra]iei de s\ruri din sol.
dial (DOC 3). Teren arabil — teren destinat
O imagine mai complet\ a poten]ialului culturilor agricole `n sistem de
ar\tur\.
resurselor agricole este redat\ al\turat (Fig. 3,
DOC 2).
Posibilit\]ile de utilizare a terenurilor pen-
tru agricultur\, în vederea cre[terii într-un
viitor previzibil a produc]iei agroalimentare,
comport\ urm\toarele dimensiuni:
 cre[terea productivit\]ii terenurilor
actuale, printr-o agrotehnic\ [i chimizare
corespunz\toare (Fig. 2);
 extinderea iriga]iilor în zonele semi-
aride [i utilizarea resurselor de soluri cu o fer-
tilitate redus\;
 dezvoltarea unor practici agricole care
s\ permit\ cre[terea cantitativ\ [i diversifi-
carea calitativ\ a produselor agricole;
 conservarea atent\ a resurselor de soluri  Fig. 1 – Agricultur\ de subzisten]\
existente.
În prezent, la nivel mondial, exist\ o im-
portant\ discrepan]\ în privin]a consumului
produselor agroalimentare. Exist\ o corela]ie
foarte bun\ între acest indicator [i nivelul ge-
neral de dezvoltare economic\ a ]\rilor. În
acela[i timp, majoritatea ]\rilor în curs de dez-
voltare (exceptând ]\rile petroliere care pot
s\-[i cumpere mari cantit\]i de produse agri-  Fig. 2 – Agricultur\ mecanizat\
cole) sunt într-un deficit de produse agroali-
mentare care prezint\ [i anumite fluctua]ii în
func]ie de evolu]ia condi]iilor naturale. DOC 1 Popula]ia [i produc]ia de grâu
Din punctul de vedere al resurselor Cre[terea Cre[terea
agroalimentare exist\ o polaritate evident\ popula]iei produc]iei de
`ntre „nord“ [i „sud“, care tinde s\ se `ntre grâu `ntre
adânceasc\; o problem\ important\ a omenirii 1980-2004 1980-2004
(`n ansamblul ei) ar fi aceea de a `ncerca s\ (%) (%)
asigure `ntregii popula]ii a planetei resurse India 150 210
agroalimentare minime. China 135 220
 Oceanul Arctic

O
O

c
c

e
e
Tropicul de No
rd

a
a

n
n

u
u
O

l
l
c

Ecuator
e

P
A

Oceanul
a

a
t
n

c
l

Indian
u

i
d
Tropicul de Su
l

f
t

i
i

c
P

c
a
c
i
f
i
c

0 2000 km

Poten]ial agricol ridicat Poten]ial agricol limitat

planta]ii cerealicultur\ rizicultur\ (cultura orezului) p\storit nomad (predominant)
pomicultur\ cre[terea animalelor (predominant) cerealicultur\ (f\r\ orez) agricultur\ extensiv\ [i spa]ii
agricultur\ mediteranean\ neagricole
p\[unat extensiv agricultur\ itinerant\ sau sezonier\
agricultur\ mixt\

 Fig. 3 – Poten]ialul resurselor agricole

DOC 2 Diferen]e `ntre tipurile de agricultur\ DOC 3 Problema hranei `n lume

Agricultura comercial\ asigur\ un exce-
dent permanent de produse agroalimentare
care, `n acest fel, pot fi destinate comercia-
liz\rii. Agricultura mixt\ cuprinde culturi
variate, cu o productivitate `nalt\; este orga-
nizat\ `n exploat\ri agricole mari, moderne [i
are dezvoltat\ o industrie complementar\ de
prelucrare a produselor agricole. Cerealicul-
tura ocup\ anumite spa]ii care au `nlocuit
stepele [i preeriile. Pomicultura [i culturile
mediteraneene asigur\ o diversificare a ofer-
tei de produse. Exist\, de asemenea, spa]ii cu
preponderen]a cre[terii animalelor.
De[i ocup\ aproape integral ]\rile cu un
grad mai `nalt de dezvoltare economic\
(„Nordul”), exist\ spa]ii cu agricultur\ de
tip comercial [i `n alte regiuni, `ndeosebi
sub forma planta]iilor (cafea, arbore de cau-
ciuc etc.).
Agricultura de subzisten]\ se suprapune
`n principal regiunilor `n dezvoltare
(„Sudul”), cu un deficit de produse agroali-
mentare [i cre[tere demografic\ accelerat\. ~n
Asia de Sud [i de Est (`ndeosebi India [i
China), cu o mare concentrare de popula]ie
datorit\ reziculturii [i a cerealiculturii (alte
cereale decât orezul) s-a reu[it asigurarea
unor cantit\]i de produse agroalimentare de
baz\ mai mari decât sporul demografic.
Agricultura itinerant\ [i p\storitul
nomad, cu un pronun]at caracter tradi]ional,
de[i ocup\ `ntinderi mari, au mai mult un
caracter complementar fa]\ de necesarul de
produse de baz\.
Problema unor resurse alimentare tot
mai mari presupune abordarea `n comun de
c\tre statele dezvoltate [i subdezvoltate a
unor aspecte de dezvoltare a agriculturii din
]\rile subdezvoltate, care s\ permit\:
realizarea unor investi]ii `n infrastructura
agricol\, extinderea iriga]iilor (care sunt
vitale `n Sahel), climatizarea terenurilor,
diminuarea eroziunii accelerate, ameliorarea
soiurilor de plante cultivate.
Analiza]i urm\toarea problem\ [i con-
strui]i un r\spuns argumentat:
Fondul funciar al Terrei poate asigura
resurse agroalimentare pentru o popula]ie a
Terrei mai mare de 2–3 ori decât cea actual\?

77
 IMPACTUL EXPLOAT|RII {I
VALORIFIC|RII RESURSELOR
ASUPRA MEDIULUI
A. RESURSELE {I MEDIUL
Varietatea resurselor naturale [i utilizarea
acestora au influen]e asupra mediului încon-
jur\tor, care se manifest\ în mod direct, dar
îndeosebi prin intermediul activit\]ilor eco-
nomice.
Este neîndoielnic faptul c\ utilizarea suc-
cesiv\ a diferitelor resurse (c\rbuni, petrol,
minereuri, gaze naturale) a contribuit la dez-
voltarea economic\ [i la cre[terea nivelului de
trai al societ\]ii omene[ti.
Aceast\ influen]\ direct\ s-a reflectat prin
posibilitatea inova]iilor tehnologice, care au
accelerat dezvoltarea.
Leg\tura direct\ dintre resurse [i dez-
voltare a fost atenuat\ îns\ de efectele nega-
tive ale utiliz\rii resurselor.
Resursele noi, predominant regenerabile,
au o influen]\ negativ\ mult mai redus\
asupra mediului înconjur\tor.
Reflectarea acestora în performan]ele eco-
nomice este îns\ mai mic\, din cauza cos-
turilor ridicate de explorare [i exploatare.
În cazul în care vor exista suficiente
modalit\]i de diminuare a polu\rii [i de
reducere a efectelor poluan]ilor, utilizarea
resurselor energetice conven]ionale r\mâne o
op]iune notabil\ pe termen scurt.
În perspectiv\ îns\, dep\[irea unor anu-
mite praguri va impune utilizarea mai larg\ a
resurselor nepoluante [i a celor regenerabile.
În mod complementar utiliz\rii resurselor
apare problema depozit\rii de[eurilor legate
de utilizarea acestora.
Fiecare industrie este generatoare, atât de
poluan]i, cât [i de de[euri.
B. PROBLEMA APEI
Apa reprezint\ un mediu de via]\, un do-
meniu cu factori geoecologici importan]i [i un
domeniu al unor variate resurse care pot fi uti-
lizate de omenire (DOC 2).
78
~nveli[ul de ap\ al Terrei — hidrosfera —
are mai multe componente (DOC 4, 6).
 Apa oceanic\ este repartizat\ în mai
multe bazine, fiecare cu anumite propriet\]i
(întindere, volum de ap\, adâncime etc.).
Apa oceanic\ reprezint\, `n prezent, princi-
pala resurs\ de ap\ a omenirii, dar care nu poate
fi utilizat\ ca atare `n activit\]ile umane (datorit\
concentra]iilor mari de s\ruri). Pentru aceasta
`ns\, s-a g\sit [i o solu]ie, [i anume desalinizarea
apei marine (DOC 5).
 Societatea omeneasc\ utilizeaz\ îns\ cu
prec\dere apa dulce, care reprezint\ o propor]ie
mic\ din ansamblul hidrosferei.
Resursele de ap\ dulce sunt r\spândite ine-
gal [i prezint\ diferite aspecte regionale (DOC 1).
 Apele subterane (rezervorul cel mai
important de ap\ dulce) provin din infiltrarea
apelor din precipita]ii [i a apelor din re]eaua
hidrografic\.
Totu[i, [i apele subterane sunt supuse
unei utiliz\ri intense [i se pot epuiza (DOC 3).
 Ghe]arii de calot\ concentreaz\ cea mai
mare parte a apelor dulci. O anumit\ cantitate
de ap\ dulce este concentrat\ [i în banchizele
polare.
 Lacurile dulci reprezint\, de asemenea,
un rezervor natural important, dar foarte mic
ca volum [i afectat de poluare.
~ntre cre[terea consumului, cre[terea po-
lu\rii, cre[terea necesit\]ilor, pe de o parte, [i ca-
racterul finit al resurselor [i diminuarea lor, pe
de alt\ parte, exist\ o contradic]ie fundamental\
care poate fi numit\ „problema apei `n lume”.
O speran]\ referitoare la resursele de ap\
este legat\ de posibilit\]ile desaliniz\rii apelor
maritime (DOC 5).
DOC 1
Reparti]ia geografic\ a
resurselor de ap\ dulce
Pe Terra exist\ mai multe
situa]ii:
 Regiuni cu resurse bogate,
un mare disponibil de ap\ [i cu o
popula]ie dens\; aici, între ap\ [i
popula]ie exist\ un anumit echili-
bru, în sensul c\, între necesit\]i [i
consum exist\ valori apropiate.
Dintre acestea, men]ion\m: India,
Asia de Sud-Est, Sri Lanka, Golful
Guineei, sud-estul Braziliei, Ame-
rica Central\, sud-estul SUA,
Europa de Vest. Cantit\]ile de ap\
dulce sunt între]inute în aceste
regiuni de precipita]ii bogate, care
permit realizarea unor reten]ii
corespunz\toare.
 Regiuni cu un mare dis-
ponibil de ap\, dar cu o popula]ie
rar\. Dintre acestea, men]ion\m:
bazinul Amazonului, bazinul flu-
viului Congo, Zambezi, Podi[ul
Guianelor, nordul [i vestul
Canadei, Alaska, Groenlanda,
Islanda, zona Mun]ilor Himalaya,
Noua Zeeland\, Câmpia Siberiei
de Vest, Podi[ul Siberiei Centrale,
regiunea montan\ a Siberiei de Est
[i regiunile arctice ale Federa]iei
Ruse.
 Regiunile de[ertice, care au
[i resurse reduse [i popula]ie rar\,
se afl\ la un nivel inferior al echili-
brului dintre acestea. În aceast\
categorie sunt incluse de[erturile
aride [i temperate, unele dintre
acestea având îns\ mari acumul\ri
subterane.
 Regiuni cu deficit de ap\ [i
concentr\ri mari de popula]ie
(Kazahstan, anumite por]iuni din
SUA, regiunea Sahelului, regiunea
mun]ilor Atlas, bazinul Indusului,
Asia Mic\, Iran, regiunea de step\
a Ucrainei [i a Federa]iei Ruse,
partea central\ a Chinei).
DOC 2 Domenii principale ale utiliz\rii apelor în perspectiv\

 Agricultura va reprezenta [i în viitor consumatorul principal. Fa]\ de iriga]iile

tradi]ionale, iriga]iile moderne ]in seama [i de ocrotirea mediului ambiant. Exist\ proiecte de
extindere a iriga]iilor pentru toate regiunile cu un deficit agroalimentar.
 Consumurile industriale [i urbane vor cunoa[te, de asemenea, cre[teri cantitative, ceea
ce reclam\ construirea unor rezervoare [i aduc]ii de ap\.
 Utilizarea hidroenergetic\, chiar dac\ este foarte `nsemnat\, nu se va extinde spectacu-
los în urm\toarea perioad\.
 Utilizarea apelor ca vectori de transport (Fig. 1) reprezint\, de asemenea, un domeniu
tradi]ional al valorific\rii acestora.

DOC 3 Epuizarea apelor subterane

~n multe regiuni, cu un consum mare de ap\ provenit\ din straturile acvifere subterane,
se constat\, `n ultimii ani, o sc\dere a rezervelor [i a nivelului adâncimii acestor ape. ~n aceast\
situa]ie se afl\ regiunile agricole irigate din SUA, nord-estul Chinei, centrul Mexicului, pe-
ninsula Arab\ (care `[i va epuiza rezervele `n câteva decenii), India [.a. ~n aceste situa]ii con-
sumul dep\[e[te cu mult posibilitatea regener\rii naturale a apelor subterane.

 Fig. 1 – Apa — important\ cale de transport

HIDROSFERA AP| DULCE
(100%) (2,6%)
Râuri [i lacuri
(0,3%) DOC 6 Componentele hidrosferei

Din totalul hidrosferei (estimat\ la un

volum de 1 350 x 106 km3), cea mai mare
Ghea]\ (1,8%)
parte o reprezint\ apele oceanice (96,5%) [i
Ape oceanice Ap\ subteran\ apele subterane s\rate (0,9%). Volumul de
(96,5%) (30,4%) ap\ dulce (35,1 x 106 km3) reprezint\ doar
0,81% Ghe]ari,
[i ape 2,6% din volumul hidrosferei. De aici rezult\
subterane banchiz\ [i
permafrost c\ cea mai mare parte a hidrosferei este can-
s\rate (0,9%)
(69,2%) tonat\ în ocean. Luând în considera]ie, de
asemenea, suprafa]a oceanelor (71%, fa]\ de
cea a continentelor, 29%) din totalul
Volum total = 1 350.106 km3 suprafe]ei globului, precum [i volumul
Ap\ atmosferic\ [i biotic\ mare al apelor oceanice, putem spune c\
(0,01%) planeta noastr\ este o „planet\–ocean”.

DOC 4 Structura hidrosferei [i resursele de ap\ dulce ale Terrei

DOC 5 Desalinizarea apei marine Analiza]i `ntreb\rile de mai jos [i con-

Desalinizarea apelor marine este un proces tehnologic prin care s\rurile care sunt dizol- strui]i r\spunsuri personale argumentate:
vate `n apa marin\ sunt `ndep\rtate, rezultând ap\ dulce. De[i uzinele de desalinizare au 1. Cum ar putea fi utilizate resursele de
ap\rut de peste 4 decenii, dezvoltarea lor este `ns\ limitat\ datorit\ costurilor ridicate. ~n ap\ dulce din ghe]arii de calot\, f\r\ a modi-
prezent, pe glob exist\ peste 2 000 de uzine de desalinizare. Acestea se afl\ `n regiuni lipsite fica echilibrul geologic?
de resurse de ap\ dulce din: Arabia Saudit\, Kuwait, Israel, Iran, Japonia, SUA, Kazahstan,
2. Cum se poate ajunge la o hidrosfer\ lip-
China.
sit\ complet de poluare?
Desalinizarea apelor marine va reprezenta o alternativ\ la care se va apela tot mai mult
datorit\ diminu\rii resurselor „clasice“ de ap\ dulce. Pentru aceasta, `ns\, oceanele [i m\rile 3. Problema apei `n lume va deveni o
trebuie ocrotite `mpotriva fenomenului de poluare. problem\ care se va amplifica `n viitor?

79
 5. GESTIONAREA RESURSELOR,
III DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
DEZVOLTAREA DURABIL|
Conceptul de dezvoltare durabil\ este re-
lativ nou (de aproximativ dou\ decenii) [i
modul lui de `n]elegere este diferit, compor-
tând `ns\ dou\ mari grupe de probleme:
 din punctul de vedere al dezvolt\rii eco-
nomice ([i al gândirii economice), aceast\ dez-
voltare durabil\ `nseamn\ identificarea [i
punerea `n valoare a tuturor elementelor ce
permit pentru fiecare regiune sau ]ar\ (resurse
materiale [i umane) o dezvoltare care s\ fie
asigurat\ pentru un timp mai `ndelungat [i s\
duc\ la ridicarea calit\]ii vie]ii comunit\]ilor
respective; se sub`n]elege [i o anumit\ aten]ie
acordat\ utiliz\rii ra]ionale a resurselor [i
men]inerii calit\]ii mediului `nconjur\tor;
 din punctul de vedere al mediului `n-
conjur\tor ([i al [tiin]elor care se ocup\ de aces-
ta), aceast\ dezvoltare durabil\ implic\ ima-
ginarea unor scenarii de cre[tere economic\
pentru a minimaliza distrugerea mediului,
astfel `ncât rezultatele proceselor economice s\
duc\ la cre[terea calit\]ii vie]ii `n comunit\]ile
umane respective, `n condi]iile asigur\rii unui me-
diu de via]\ corespunz\tor genera]iilor viitoare.
Diferen]a `ntre aceste dou\ grupe de
puncte de vedere const\ mai mult `n accentul
care se pune pe latura economic\ (`n prima
accep]iune) sau geoecologic\ (`n a doua
accep]iune) a dezvolt\rii. ~n ambele situa]ii
`ns\, se are `n vedere ridicarea nivelului de
performan]e economice [i de calitate a vie]ii,
care reprezint\ un scop foarte clar asumat de
orice dezvoltare economic\. De asemenea, `n
ambele situa]ii se are `n vedere aten]ia acor-
dat\ genera]iilor viitoare, sub raportul con-
serv\rii resurselor [i a calit\]ii mediului.
Problema dezvolt\rii durabile pune `n evi-
den]\ foarte clar raportul dintre economie [i
mediu (DOC 1). ~n general, se consider\ c\ o
anumit\ dezvoltare economic\ (`ndeosebi
prin proliferarea industriilor, consumarea
resurselor naturale [i poluare) exercit\ o agre-
siune `mpotriva mediului ambiant. De aseme-
nea, p\strarea calit\]ii mediului nu este posi-
80
bil\ `n condi]iile cre[terii activit\]ilor econo-
mice. Exemplele recente (Regatul Unit, Fran]a,
Olanda, Spania, Germania, Luxemburg,
Danemarca, Austria) arat\ c\ este posibil\
simultan atât o cre[tere economic\, pe de o
parte, cât [i ameliorarea calit\]ii mediului, pe
de alt\ parte.
Principalele probleme puse `n fa]a dez-
volt\rii durabile sunt:
 utilizarea ra]ional\ a resurselor naturale
(prin evitarea risipei [i conservarea resurselor
neregenerabile [i `n curs de epuizare);
 utilizarea optim\ a resurselor umane [i
m\rirea gradului de preg\tire al acestora pen-
tru a face fa]\ modific\rilor viitoare;
 asigurarea unui echilibru optim `ntre
dezvoltarea economic\ [i p\strarea caracte-
risticilor mediului `nconjur\tor;
 asumarea de c\tre diferite grupe de ]\ri,
regiuni, comunit\]i, agen]i economici, a unui
rol activ [i bine precizat `n diviziunea interna-
]ional\ a muncii;
 dezvoltarea unor tehnologii nepoluante,
necesare `nlocuirii treptate a actualelor tehnologii
care duc la degradarea mediului `nconjur\tor;
 realizarea unui consens asupra mediului
`nconjur\tor (dup\ Conferin]a mondial\ pen-
tru mediu [i dezvoltare de la Rio de Janeiro,
din 1992, progresele au fost `ns\ minime);
 realizarea unor negocieri [i acorduri care
s\ permit\ identificarea unor direc]ii de ac]iune
`n domeniul economic [i al mediului `ncon-
jur\tor, `n prima parte a secolului al XXI-lea.
Un element al evolu]iei economice viitoare
a omenirii `l reprezint\ nivelul actual al dez-
volt\rii ]\rilor. Acest nivel este reflectat cel
mai bine `n valoarea produsului na]ional brut
pe locuitor (PNB/loc), care arat\ discrepan]e
valorice [i teritoriale foarte mari (Fig. 1, 2).
Problema care se pune este de a se diminua
aceste diferen]e mari `ntre regiuni [i ]\ri `n
vederea asigur\rii unei dezvolt\ri durabile `n
timp pentru un num\r cât mai mare de
locuitori ai planetei noastre.
DIC}IONAR
Ecodezvoltare — rela]ie dintre
dezvoltarea economic\ [i caracte-
risticile mediului `nconjur\tor, care
presupune atât `mbun\t\]irea
calit\]ii vie]ii societ\]ii omene[ti,
cât [i protejarea mediului `n
condi]iile unei cre[teri economice
ridicate.
Entropie — m\sur\ a dezordi-
nii sau a dezorganiz\rii `ntr-un sis-
tem (fizic, biotic, social, economic).
Tehnologii nepoluante — pro-
cese tehnologice care nu afecteaz\
calitatea mediului `nconjur\tor.
Dezvoltare durabilã — dez-
voltare economicã realizatã în con-
textul pãstrãrii caracteristicilor de
bazã ale mediului înconjurãtor [i a
conservãrii resurselor naturale.
DOC 1 Natur\ [i economie
~n problema raportului dintre
procesele naturale [i procesele
economice este util s\ semnal\m
un punct de vedere original, cu
multiple consecin]e teoretice [i
pragmatice. Aceast\ opinie apar]i-
ne profesorului american de ori-
gine român\ Nicolas Georgescu
Roegen [i este sintetizat\ `n sin-
tagma „legea entropiei [i procesul
economic”. Se porne[te de la ideea
c\ entropia este o lege general\
central\ care guverneaz\ fenome-
nele materiei, iar procesele biotice
(din lumea vie) sunt, de asemenea,
determinate de ac]iunea acesteia.
Procesele economice ar trebui s\
fie organizate `n acord cu legit\]ile
vie]ii, `ndeosebi cu aceast\ lege a
entropiei. Sau, cu alte cuvinte,
construirea proceselor economice
bazate pe modelele sugerate de
lumea vie reprezint\ o [ans\ real\
de dezvoltare a economiei `n
acord cu lumea vie `nconjur\toare.
 O c e a n u l A r c t i c peste 400%
200–400%
100–200%
50–100%
25–50%
10–25%
sub 10%

O
c
e
Tropicul de Nord

a
O c

n
u
e a

l
O c

Ecuator
u

P a
e a

l
A
n

c i
O c e a n u l
u

t l
l

Tropicul de Sud

f i c
a

I n d i a n
n
P

t
a

i
c

c
i
f
i
c

0 2000 km

 Fig. 1 – Valoarea PNB/loc. fa]\ de media mondial\

O c e a n u l A r c t i c

America de Nord Europa Occidental\

Europa de Est

O c
ex-URSS

Orientul Mijlociu

e a
[i Apropiat
O c
O c

Africa de Nord Japonia

n u l
Tropicul de Nord
e a
e a

\ Asia de Est
Am erica Central
n

Africa Subsaharian\
n

u
u

Asia de Sud-Est
P a c i f i c
l
l

Asia de Sud Ecuator

A
P

t l
a

O c e a n u l
c

a
i

n
f

America de Sud I n d i a n
i

Propor]ii ale PNB

c

Tropicul de Sud
c

30
20
10
5
1 0 2000 km

Popula]ie Produsul na]ional brut }\rile cele mai pu]in dezvoltate

 Fig. 2 – Dezvoltarea durabil\ — raportul dintre popula]ie [i produsul na]ional brut (începutul sec. al XXI-lea)

81
 POPULA}IA, RESURSELE NATURALE
EVALUARE {I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT PENTRU FIECARE PROBLEM| DINTRE CELE SOLICITATE MAI JOS:
1. Demonstra]i raportul dintre combustibilii fosili [i poluare.
2. Preciza]i leg\tura dintre explozia urban\ [i explozia demografic\.
3. Men]iona]i avantajele [i limitele utiliz\rii resurselor regenerabile.
4. Compara]i resursele energetice cu resursele minerale sub raportul importan]ei lor pentru societatea contemporan\.
5. Realiza]i o descriere a unei economii teoretice care s\ utilizeze `n exclusivitate resurse nepoluante.
6. Realiza]i o descriere a unei economii care s\ nu utilizeze minereurile feroase.
7. Realiza]i o descriere a unei societ\]i care nu utilizeaz\ petrolul.

II. ANALIZA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:

1. Secolul al XIX-lea este denumit secolul:
a) petrolului; b) c\rbunelui; c) energiei electrice; d) siderurgiei.
2. Cea mai mare cantitate de resurse energetice este consumat\ de:
a) China; b) Japonia; c) Federa]ia Rus\; d) SUA.
3. ~n prezent, cel mai populat ora[ al Terrei este:
a) Ciudad de Mexico; b) Sao Paulo; c) Tokyo; d) New York.
4. Terenurile arabile ocup\ din suprafa]a Terrei:
a) 21%; b) 11%; c) 1%; d) 0,1%.

III. REALIZA}I TREI TEXTE COERENTE {I CORECTE, DE CEL MULT O PAGIN| FIECARE, ~N CARE S|
UTILIZA}I CÂTE O SINGUR| DAT| GRUPELE DE TERMENI DE MAI JOS:
a) agricultur\ itinerant\, pomicultur\, petrol, clorosodice, servicii, resurse regenerabile, minereuri, industria siderurgic\,
economie de pia]\, resurse financiare.
b) popula]ie, resurse agroalimentare, hidrocarburi, iriga]ii, comer], port, economie de pia]\, ]\ri dezvoltate.
c) geografie planetar\, resurse, rezerve, geopolitic\, Europa, dezvoltare, PNB, amenajarea teritoriului, Asia, America de Nord,
demografie, metropol\.

IV.DEMONSTRA}I URM|TOAREA AFIRMA}IE: SOCIETATEA ESTE TOT MAI DEPENDENT| DE RESUR-

SELE NATURALE.

V. IDENTIFICA}I O ANUMIT| RESURS| PE CARE O CONSIDERA}I FUNDAMENTAL| PENTRU SOCI-

ETATEA CONTEMPORAN| {I ARGUMENTA}I ALEGEREA F|CUT|.

VI. REALIZA}I UN TEXT DE APROXIMATIV O PAGIN| ~N CARE S| PRECIZA}I POZI}IA PERSONAL|

ASUPRA EVOLU}IEI POPULA}IEI ~N URM|TOARELE CINCI DECENII.

VII. ANALIZA}I AVANTAJELE {I DEZAVANTAJELE ECONOMICE ALE GLOBALIZ|RII.

VIII. PRECIZA}I LEG|TURA DINTRE RESURSE, ECONOMIE {I DEZVOLTAREA DURABIL|.

82
 IV
capitolul

Sistemul economic [i sistemul geopolitic

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL

VE}I PUTEA REALIZA:

 utilizarea terminologiei referitoare la

sistemul economic [i geopolitic mondial;
 prezentarea [i explicarea realit\]ii
globale [i a aspectelor ei cotidiene;
 explicarea unor realit\]i din lumea
contemporan\, mediate de mijloacele
de informare;
 utilizarea suporturilor grafice [i
cartografice referitoare la sistemul
economic [i geopolitic mondial.

83
 1. EVOLU}IA ECONOMIEI
IV MONDIALE {I SISTEMUL
ECONOMIC MONDIAL
A. EVOLU}IA ECONOMIEI
MONDIALE
Originile economiei mondiale se reg\sesc
în primele momente în care societatea ome-
neasc\ a transformat elemente naturale în pro-
duse prelucrate antropic, destinate utiliz\rii
cotidiene.
Momentul ini]ial al economiei este în-
dep\rtat în timp [i se fixeaz\, de obicei, la
câteva zeci de mii de ani în urm\.
Succesiunea utiliz\rii resurselor [i a în-
cadr\rii lor în procesele economice reprezint\
momente `n evolu]ia economiei (DOC 1).
Revolu]ia agricol\ neolitic\ este conside-
rat\ momentul unei transform\ri radicale în
activitatea economic\ a oamenilor.
Un al doilea moment îl reprezint\ revo-
lu]ia industrial\ (cu origini în Anglia), care s-a
propagat începând din a doua parte a secolu-
lui al XVII-lea în Europa, iar apoi în întreaga
lume.
Formarea imperiilor coloniale a transferat
din ]\rile europene în ]\rile dependente, teh-
nologii [i concep]ii economice.
Începerea procesului de formare a unui
sistem economic mondial poate fi plasat\ la
începutul secolului al XX-lea.
Dezvoltarea rapid\ a sistemului economic
mondial s-a produs dup\ al Doilea R\zboi
Mondial, iar în deceniile care i-au urmat, s-a
accelerat continuu.
În prezent, sistemul economic mondial
cuprinde activit\]ile economice care se
desf\[oar\ în diferite locuri [i care sunt inter-
conectate într-o re]ea legat\ prin activit\]i de
transport, fluxuri financiare, comer] [i servicii.
Sistemul economic mondial are aspectul
unei re]ele cu o parte vizibil\ (concentr\ri
industriale [i centre urbane) [i o parte dina-
mic\, format\ din fluxurile de energie, mate-
rie [i informa]ie.
84
B. SISTEMUL ECONOMIC
MONDIAL
În prezent, intercondi]ionarea proceselor
economice la nivel mondial eviden]iaz\ con-
stituirea unui sistem general, care cuprinde
aproape întreaga suprafa]\ terestr\, formând
împreun\ cu societatea omeneasc\ un sistem
socio-economic.
Componenta economic\ îns\[i reprezint\
un sistem cu caracter global.
Deoarece aceasta nu se poate individua-
liza de componenta uman\ [i social\, se poate
aprecia c\ exist\ un macrosistem socioecono-
mic cu un sistem social [i un sistem economic,
suprapuse teritorial.
Sistemul economic mondial cuprinde mai
multe componente, redate al\turat (DOC 2).
Ceea ce trebuie s\ subliniem este caracte-
rul dinamic al sistemului economic.
Dinamismul î[i are originea în modific\ri
cantitative [i calitative ale elementelor compo-
nente [i în dimensiunile noi introduse de
[tiin]\ [i de tehnologie.
Sistemul economic mondial cuprinde anu-
mite regiuni cu o concentrare mare a activi-
t\]ilor (care sunt regiunile urban-industriale)
(DOC 3) [i spa]ii cu activit\]i dispersate sau
chiar lipsite de activit\]i economice.
Aceste concentr\ri (regiuni) industriale ale
planetei noastre au la baz\ un anumit context
sau resurse generatoare de industrii. În anu-
mite situa]ii, au existat a[ez\ri urbane cu o
industrie manufacturier\, care au favorizat
dezvoltarea industriilor moderne. În mod
frecvent, resursele generatoare au fost
exploat\rile carbonifere (Ruhr, Silezia,
Done]k, Appalachi). În prezent, multe dintre
acestea sunt în reconversie economic\, ajun-
gându-se la o nou\ genera]ie de tehnologii [i
activit\]i care nu mai sunt legate de exploata-
rea [i utilizarea resurselor carbonifere.
DIC}IONAR
Sistem economic — sistem de
materii, produse [i energie, în care
au loc procese economice de trans-
formare a unor materii prime [i
substan]e, cu ajutorul resurselor
umane, în produse destinate uti-
liz\rii oamenilor.
Revolu]ie agricol\ — transfor-
mare substan]ial\ a modului de
produc]ie agricol\, prin utilizarea
unor tehnologii noi [i a unor plante
[i animale rezultate din selec]ie; s-a
produs în neolitic, aproape simul-
tan în toate regiunile locuite.
Revolu]ie industrial\ — modi-
ficare brusc\ a proceselor tehnolo-
gice de tip manufacturier în pro-
cese în care a fost inclus\ utilizarea
resurselor energetice pentru ob]i-
nerea unor produse noi.
Cronologia form\rii sis-
DOC 1 temului economic mondial
 între -50 000 [i -100 000 ani –
utilizarea c\rbunilor pentru ob]i-
nerea energiei (China);
 între -10 [i -5 milioane ani –
modificarea tehnologiei prelucr\-
rii p\mântului, selec]ia plantelor
cultivate [i a animalelor;
 între -5 000 [i -2 000 ani –
apari]ia economiilor de tip urban;
 între -2 000 [i -1 000 ani –
apari]ia unor rela]ii sistematice de
schimb; formarea unor sisteme de
c\i de comunica]ii;
 între -500 [i 1 000 ani – orga-
nizarea economiei în context
statal;
 secolul al XVI-lea – înce-
putul revolu]iei industriale;
 secolul al XIX-lea – de-
s\vâr[irea procesului de cunoa[-
tere a lumii;
 începutul secolului al XX-lea –
apogeul sistemului colonial [i for-
marea unui sistem economic inter-
na]ional;
 mijlocul secolului al XX-lea –
mondializarea economiei;
 sfâr[itul secolului al XX-lea –
accelerarea constituirii sistemului
economic mondial.
DOC 2 Componentele sistemului economic mondial DOC 3 Regiunile industriale ale Terrei

Sistemul economic mondial are o serie de elemente vizibile, mate- Principalele regiuni industriale extraeuropene sunt: vestul
riale [i o serie de elemente a c\ror prezen]\ este mai pu]in vizibil\. mijlociu canadian, sud-estul Canadei, megalopolisul american,
Elementele materiale sunt: Marile Lacuri, Apalachi, zona Golfului Mexic, vestul american,
 resurse naturale (ale mediului înconjur\tor [i resurse ale
Mexic, sud-estul Braziliei, La Plata, Chile, Maroc (Rabat – Fig. 1,
scoar]ei terestre);
Casablanca), Algeria (Oran, Alger), Egipt (Cairo), Nigeria (Lagos,
 resursele umane (for]a de munc\);
 ramuri [i centre industriale; Ibadan), Congo (Kinshasa), Transvaal, Cap, India de Nord, India de
 concentr\rile industriale; Est, Mumbai, Madras, Vietnamul de Nord, Taiwan, Japonia Central\
 tipurile de agricultur\; [i de Sud, Coreea de Sud, China de Nord-Est (Shenyang), Beinjing,
 sistemul de transporturi; Tianjing, Shanghai, China de Sud-Est, Wuhan, Irku]k, Kuzne]k,
 comer]ul [i serviciile. Ural, Volga, Moscova — Nijni Novgorod, Sankt Petersburg, Sidney
Elementele mai pu]in vizibile sunt: (Fig. 2), Melbourne, Adelaide, Perth.
 resursele financiare;
Concentr\rile europene ocup\ regiunile industriale tradi]ionale
 interesul personal sau colectiv;
[i au un pronun]at caracter urban.
 sistemul tranzac]ional [i de negociere;
 informa]iile. Principalele concetr\ri europene sunt: Anglia Central\, Sco]ia
Central\, Londra, sudul Parisului, nordul Spaniei, Piemont, Silezia,
Ruhr, România central-sudic\, Done]k etc.
Fiecare dintre concentr\rile (regiunile) industriale descrise mai
sus are o anumit\ istorie [i se bazeaz\ pe elemente care au fost, la un
moment dat, determinante [i generatoare. Aceste concentr\ri urbane
au, totodat\, o anumit\ evolu]ie în timp, cu momente de extindere
teritorial\ [i momente de restrângere. Acestea influen]eaz\ activ-
it\]ile economice [i structura func]ional\ a spa]iului în care sunt sit-
uate. De[i nu exist\ o apreciere cantitativ\ a acestor concentr\ri
industriale, acestea reprezint\, în mod evident, nuclee ale dez-
volt\rii ]\rilor [i regiunilor. Sub raportul c\ilor de comunica]ie, con-
centr\rile industriale reprezint\ spa]ii de convergen]\, în care sis-
temele de transport [i fluxurile de materie sunt dirijate spre satisfa-
cerea cerin]elor produc]iei economice.
Existen]a acestor concentr\ri industriale [i a altora de dimensiu-
ni mai reduse influen]eaz\ sensibil structura economic\ a teritoriu-
Fig. 1 – Rabat lui adiacent [i favorizeaz\ transformarea calitativ\ a resurselor de
munc\. Astfel, existen]a unei tehnologii care este în transformare
faciliteaz\ o profesionalizare în transformare.
Datorit\ caracterului universal al tehnologiilor moderne [i al sis-
temelor informatice care le gestioneaz\, concentr\rile industriale
devin în timp spa]ii care promoveaz\ inova]ia [i dezvoltarea tehno-
logic\.
Un aspect important al existen]ei acestor concentr\ri spa]iale îl
constituie caracterul excesiv legat de poluarea atmosferic\. În anu-
mite situa]ii (Londra, Ruhr), poluarea s-a diminuat foarte mult, ceea
ce reprezint\ o încurajare pentru politicile de mediu din alte
regiuni.
Ceea ce nu se observ\ este dimensiunea financiar\ a func]ion\rii
sistemelor industriale teritoriale. Aceste concentr\ri industriale
absorb resurse financiare, dar, prin produsele realizate, faciliteaz\
beneficii sigure, realizabile într-un timp mai îndep\rtat.
Fig. 2 – Sidney

85
 2. SISTEMUL GEOPOLITIC
IV MONDIAL ACTUAL
~n prezent, `n urma dispari]iei URSS
(1990), `n urma „imploziei” c\reia au rezultat
15 state succesoare (Federa]ia Rus\, Republica
Moldova, Ucraina, cele trei ]\ri baltice,
Belarus, cele trei ]\ri caucaziene, Kazahstan,
Uzbekistan, Kirgh`stan, Turkmenistan, Tadji-
kistan), precum [i a altor elemente politice [i
economice care au avut loc.
~n prezent, exist\ tendin]a de stabilizare a
unor grup\ri teritoriale regionale cu o anu-
mit\ legitimitate [i notorietate (DOC 1).
În cadrul ]\rilor lumii contemporane,
exist\ în mod evident o pozi]ie dominant\ a
SUA, la care se asociaz\ ]\ri situate în prezent
în planul doi sau trei (China, Federa]ia Rus\,
Japonia, India, Brazilia, ]\rile Uniunii
Europene, precum [i alte state, cu o dinamic\
demografic\ [i economic\ semnificativ\).
Într-un trecut apropiat, lumea a avut un
caracter bipolar, iar în prezent are aspectul
unei lumi unipolare. Aaceasta se afl\ în trans-
formare spre o lume multipolar\, de ]\ri [i
ansambluri de ]\ri.
Au existat momente în istoria omenirii în
care se poate considera c\ un anumit stat a
avut un rol proeminent. De[i este dificil\ o ie-
rarhizare de natur\ istoric\, anumite elemente
sugereaz\ aceast\ pozi]ie.
Între caracteristicile interioare ale statelor
[i rolul lor exterior exist\ o anumit\ leg\tur\.
Pentru a identifica anumite caracteristici ale
statelor semnificative în sistemul mondial
actual, vom urm\ri în cadrul acestora anumite
componente interioare, organizate altfel decât
în cazul simplelor prezent\ri geografice cu
care ne-a obi[nuit pân\ acum.
În urma analizei diferitelor caracteristici
actuale ale statelor, a puterilor economice [i
dimensiunilor teritoriale [i demografice, se
poate realiza o anumit\ grupare, în câteva ca-
tegorii semnificative; ierarhizarea statelor
dup\ caracteristici economice, demografice [i
teritoriale arat\ mai mult apartenen]a la o
86
anumit\ grupare calitativ\, decât ordonarea
ierarhic\ propriu-zis\ (Fig. 1, DOC 2).
În contextul analizat mai sus se na[te
întrebarea legitim\ din partea unor state mici
dac\ individualitatea acestora nu este
amenin]at\ [i caracteristicile lor statale dimi-
nuate.
Experien]a de pân\ acum arat\ c\ ]\ri sau
teritorii de mic\ întindere (Luxembourg,
Hong Kong, Singapore), dac\ sunt bine
pozi]ionate în sistemul mondial actual [i au
un rol bine definit în produc]ia de bunuri sau
servicii, î[i p\streaz\ identitatea [i carac-
teristicile.
Acestea pot deveni, datorit\ întinderii
reduse, centre de convergen]\, cu care se iden-
tific\ teritorial.
Dac\ analiz\m rolul unor state cu anumite
func]ii de-a lungul timpului sau a unor
grup\ri de state de tipul imperiilor, observ\m
c\ acestea au avut o anumit\ evolu]ie în timp,
cu perioade de cre[teri [i descre[teri semni-
ficative.
Stabilitatea interioar\ le este dat\ de
cadrul legislativ pe care îl pot constitui, astfel
încât activitatea social\ [i economic\ s\ aib\
un caracter ra]ional. Statele mici [i foarte mici
nu numai c\ nu au disp\rut, dar [i-au
men]inut individualitatea, identificând ele-
mente care le asigur\ prosperitatea.
În acest context, statele insulare din
Oceanul Pacific constituie, în prezent, areale
turistice accesibile din orice punct al globului,
[i nu concentr\ri industriale sau regiuni agri-
cole.
Întinderea spa]ial\ nu este totdeauna sem-
nificativ\. Exist\ o mare varietate de ]\ri în
care raportul dintre întindere, popula]ie [i
performan]e nu poate fi explicat doar prin
compara]ii cantitative.
Geopolitica
DOC 1
Europei de Est
Toate statele din Europa
Centralã [i Orientalã viseazã la
integrarea în Uniunea Europeanã:
România, Serbia, Ungaria sau
Polonia nu sunt, la fel ca [i Fran]a
sau Germania, ni[te na]iuni
europene?
Dintr-un anumit punct de
vedere, integrarea este solicitatã
din motive de demnitate. Aceasta
este evident cerutã mai ales pen-
tru a participa la zona de prospe-
ritate economicã, identificatã cu
Europa Occidentalã.
Toate statele din Europa
Centralã [i Orientalã sunt pregã-
tite sã plãteascã pre]ul cerut pen-
tru a intra în Uniunea Europeanã,
oricât de ridicat ar fi, [i chiar dacã
procesul implicã ni[te întârzieri
mari.
În ciuda dorin]ei de a fi
stãpâni la ei acasã [i de a realiza
unitatea na]ionalã – mereu imper-
fectã, mai ales în societã]ile care
sunt formate dintr-un mozaic de
minoritã]i na]ionale, acestea
men]in avantajele pe care regimu-
rile comuniste le acordaserã mi-
cilor na]ionalitã]i [i le dubleazã de
anumite garan]ii politice pentru a
demonstra respectul pentru drep-
turile omului [i pentru demo-
cra]ie.
Restructurarea ]ãrilor din Est
se va traduce prin extinderea
Uniunii Europene cãtre est [i cãtre
sud-est – oricare ar fi maniera sau
perioada de tranzi]ie.
Europa balcanicã [i dunã-
reanã, care se confruntã cu pro-
blemele cele mai mari, vor fi
nevoite sã a[tepte mai mult, fãrã
vreo speran]ã de ameliorare
rapidã [i substan]ialã a nivelului
de via]ã.
(Paul Claval — „Geopoliticã [i
geostrategie”, Editura Corint,
Bucure[ti, 2001)
 O c e a n u l A r c t i c

A
N
Europa
E

Occidental\
L

P a c
A

O c
Tropicul de nor
d Maghreb [i Orientul Mijlociu
Asia de

i f i
Oceanul
e a Sud
O

c u
Pacific
c e

Africa
n u

l
Ecuator
America
a n

Subsaharian\

O
l

c c
Central\ O c e a n u l
A
u l

[i

i d
t

e
de Sud
l

Tropicul de sud I n d i a n

n
P a

t
l
n t
c
i

i c
f

c
i

Fed. Rus\
[i spa]iul asociat
}\ri Central-Europene `n
0 3000 km diferite stadii de integrare
european\

Fig. 1 – Grup\rile economice [i comerciale ale lumii contemporane

DOC 2 Date statistice generale ale ansamblurilor teritoriale regionale

Ansambluri Suprafa]\ Popula]ie PNB Export
teritoriale regionale (mil. km2 [i %) (mil. loc [i %) (mld. USD [i %) (%)
ALENA 21,6 415,6 10750
16,2% 6,8% 34,4% 19,1

America Central\ 18,6 425,4 1385

13,9% 6,9% 4,4% 3,1
[i de Sud
3,7 390 8890
Uniunea European\ (27)
2,8% 6,4% 28,5% 39,5
23,5 410,3 758
Fed. Rus\ [i spa]iul asociat
17,5% 6,7% 2,4% 5,8
Maghreb [i Orientul
12,6 413 981
Mijlociu 3,7
9,4% 6,8% 3,1%
Africa Subsaharian\ 24,6 672 299
18,4% 11% 1,0% 1,3
Asia de Sud 4,5 1355 586
3,3% 22,1% 1,9% 1,1
Pacificul Occidental 24,9 2052 7545
18,5% 33,4% 24,2% 26,6
(sec. al XXI-lea, valori medii)

87
 3. ANSAMBLURILE
IV ECONOMICE {I GEOPOLITICE
MONDIALE ACTUALE
GRUPAREA ECONOMIC| {I GEOPOLITIC|
A STATELOR
~ntre unit\]ile teritoriale elementare ale
„decupajului” actual al lumii – statele – [i
Terra ca sistem global al umanit\]ii, exist\
mai multe posibilit\]i de a identifica anumite
asocieri teritoriale intermediare.
A. GRUPAREA ECONOMIC|
De[i criteriul principal `l reprezint\, `n ge-
neral, asocierea economic\ [i comercial\, `n
anumite situa]ii apar [i alte componente, cum
ar fi cele de natur\ politic\ sau militar\ (Fig. 1).
Aceast\ grupare este mai mult „func]ional\” [i
teritorial\, existând organiza]ii economice
comune cu un grad mai `nalt sau mai redus de
activitate propriu-zis\ (DOC 1). Aceste organi-
za]ii economice interna]ionale au `n interiorul
lor grade diferite de colaborare, cooperare [i
activitate concret\. Cea mai mare coeziune
intern\ o are Uniunea European\. S-au constru-
it, de asemenea, diverse alte organiza]ii regio-
nale cum ar fi cele ale ]\rilor din jurul M\rii
Negre, al M\rii Baltice, din Asia de Sud etc.
Exist\ [i alte grup\ri de state [i criterii de
asociere a statelor decât cele economice, cum ar
fi cele preponderent de natur\ cultural\ [i reli-
gioas\: Organiza]ia Statelor Islamice,
Organiza]ia Statelor Arabe etc.
Coeziunea dintre statele fiec\rei organiza]ii
este foarte diferit\ [i a evoluat `n timp. Un
exemplu interesant `l reprezint\ ]\rile exporta-
toare de petrol (reunite `n OPEC) care, `ntr-un
anumit moment, au dictat pre]urile petrolului;
`n prezent, influen]a lor este mai redus\.
B. GRUPAREA GEOPOLITIC|
Alt\ grupare este cea geopolitic\ sau altfel
spus, `n raport cu sistemul geostrategic major
al planetei.
88
Se consider\, frecvent, c\ lumea contem-
poran\ are o structur\ geostrategic\ format\
din urm\toarele spa]ii:
 Spa]iul central (sub raportul deciziei,
nu al pozi]iei geografice), denumit me-
“ SUA [i Mexic.
gapolul mondial”, alc\tuit din trei arii:
Europa Occidental\ (`n principal Uniunea
European\); SUA cu dou\ zone distincte:
estul (megalopolisul american) [i vestul
(California); se consider\ uneori c\ mega-
lopolisul american [i fa]ada pacific\ (centrat\
pe California) ar fi, de fapt, dou\ arii dis-
tincte; Japonia.
 ~n jurul acestui spa]iu central exist\
ceea ce se nume[te periferie integrat\ centru-
lui [i cuprinde areale cu o anumit\ simi-
litudine economic\ [i a nivelului de dezvol-
tare cu „centrul”; aici se include o mare parte
a Europei, Rusia european\, ]\rile dezvoltate
din sud-estul Asiei [.a.
 ~n exteriorul spa]iului anterior se afl\
periferia exploatat\ (America de Sud, ]\rile
cu bogate resurse petroliere etc.), periferia
subdezvoltat\ [i spa]iile semiizolate (care se
bazeaz\ pe dezvoltare prin for]e „proprii“,
cum ar fi China, India, Vietnam, Iran, Irak,
Libia).
În prezent, aceast\ imagine (Fig. 1)
are mai mult un caracter istoric [i documen-
tar. Componenta economic\ a spa]iului
geopolitic mondial a adus unele ]\ri (China,
India, Brazilia, Indonezia, Turcia, Kazahstan)
într-o pozi]ie nou\, care le-au m\rit foarte
mult influen]a în lumea contemporan\. Acest
lucru este foarte evident în cazul Chinei, în
prezent a doua putere economic\ mondial\.
DIC}IONAR
Geopolitic\ – [tiin]\ a rela]iilor
dintre state, având ca obiect ansam-
blul de opinii, op]iuni [i decizii
realizate la nivelul conducerii
statelor asupra unor elemente care
se refer\ la viitorul lor.
Principalele organiza]ii
DOC 1
economice interna]ionale
Uniunea European\ (UE), cu-
prinzând 25 state.
Asocia]ia Nord-American\ a
Liberului Schimb (ALENA sau
NAFTA), cuprinzând Canada,
Pia]a Comun\ a Americii de
Sud (MERCOSUR), format\ din 6
state, dintre care dou\ asociate.
Pactul Andin, format din 5
]\ri andine.
Organiza]ia de Cooperare [i
Dezvoltare Economic\ (OCDE), din
care fac parte peste 30 de ]\ri din
America de Nord, Europa, Asia [i
Oceania.
Organiza]ia }\rilor Expor-
tatoare de Petrol (OPEC), format\
din 13 ]\ri, cu o activitate legat\ de
coordonarea produc]iei, pre]urilor
[i desfacerii petrolului la nivel
mondial.
Comunitatea Economic\ pen-
tru Dezvoltarea Statelor din Africa
de Vest (CEDAO), cuprinzând 16
]\ri vest-africane.
Comunitatea Economic\ [i
Monetar\ a Africii Centrale
(CEMAC) cu 5 ]\ri central-africane.
Comunitatea de Dezvoltare a
Africii Australe (SADC), format\
din 14 ]\ri sud-africane.
Uniunea Vamal\ a Africii
Australe (SACU), incluzând 5 ]\ri
din extremitatea sudic\ a Africii.
Asocia]ia }\rilor din Asia de
Sud-Est (ASEAN), ini]ial cu un
pronun]at caracter militar, `n
prezent mai mult economic,
cuprinzând 9 ]\ri sud-est asiatice.
Grupul de Cooperare Econo-
mic\ Asia-Pacific (APEC), cuprin-
zând 17 ]\ri situate `n jurul
Oceanului Pacific.
 Ca
lif
O c e a n u l P a c i f i c or
ni
a O c e a n u l P a c i f i c

Jap
on
ia

c t i c
Me meric
gal
a

A r
opo n
lisu
a

l
l

u
n
O c e a n u l A t l a n t i c a
e
Oc
Europa
Occidental\
Centre de decizie
}\ri ale centrului
Megapolul mondial (spa]iile megapolului
mondial)
Spa]ii rela]ionate centrului l
Periferie integrat\ centrului a nu
Noduri secundare ale re]elei comerciale [i ce an
urbane mondiale O
n di
Spa]ii periferice dominate I
Periferii „exploatate” (regiuni de materii
prime)
Periferii „marginalizate” (subdezvoltate)
Periferii „semi-izolate” (bazate pe dezvoltare
proprie)
Spa]ii de „rezerv\” (spa]ii pioniere)
Insule ale „arhipelagului metropolitan mondial”

Fig. 1 – Sistemul geopolitic [i geostrategic (o imagine de la începutul sec. al XXI-lea)

DOC 2 Conflicte [i amenin]\ri la `nceputul mileniului III

Istoria consemneazã pentru ultimul dece-
niu al secolului anterior, o serie de conflicte
intrate, mai mult sau mai pu]in, în istorie.
Unele dintre acestea se prelungesc [i în zilele
noastre, dar apar [i alte conflicte noi.
Dintre conflictele [i amenin]ãrile actuale,
men]ionãm câteva:
a) perpetuarea situa]iilor nerezolvate în
diferite pãr]i, ]ãri [i regiuni de pe glob: con-
flictul din Kosovo, conflictul din Cecenia,
situa]ia complexã din Bosnia-Her]egovina, la
care se adaugã perpetuarea unor stãri con-
flictuale între diferite ]ãri;
b) apari]ia unor noi focare de conflict cum
este, spre exemplu, cel legat de Irak (cu o
problematicã mult mai complexã decât sim-
pla înlocuire a regimului anterior);
c) extinderea [i amplificarea terorismu-
lui, care poate avea elemente suplimentare
de periculozitate, prin folosirea armelor chi-
mice, bacteriologice sau chiar a celor ato-
mice;
d) situa]ia complexã din jurul Federa]iei
Ruse: ]ãrile central-asiatice (Kirgîstan,
Turkmenistan, Kazahstan — cu mari resurse
strategice) [i ]ãrile din zona Caucazului
(Georgia, Azerbaidgean, Armenia), aflate la
interferen]a unor sfere de interese diferite;
e) un element preocupant pentru unele
]ãri îl reprezintã cre[terea puterii economice
[i militare a Chinei (care alocã pentru înar-
mare aproape 1/5 din PIB, ceea ce este con-
siderat a fi exagerat de mult fa]ã de nece-
sitã]ile proprii de apãrare);
f) situa]ia nouã intervenitã în ultimii ani
în diferite ]ãri [i îndeosebi pe continentul lati-
no-american (Bolivia, Columbia, Venezuela,
Panama);
g) permanentizarea conflictului din
regiunea Kashmirului (între India [i
Pakistan), unde sunt angrenate ]ãri cu arse-
nale atomice.
În fa]a acestor provocãri [i pericole existã
o reac]ie justificatã de conservare a valorilor
civiliza]iei contemporane.
În momentul de fa]\, exist\ tensiuni în
jurul provinciei sârbe Kosovo, unde majaori-
tatea albanez\, de religie islamic\, a procla-
mat independen]a provinciei recunoscute de
unele ]\ri. Tensiunea multipl\ care opune
Serbia celorlalte p\r]i din conflict poate s\
aib\ orice evolu]ie. Situa]iile conflictuale
recente din Orientul Apropiat, Asia de Sud [i
America Central\, pot avea oricând evolu]ii
care s\ antreneze spa]ii mai largi. În prezent,
în cazul Irakului, se contureaz\ posibilitatea
form\rii unor entit\]i care s\ doreasc\ inde-
penden]a teritoriilor locuite de [ii]i, suni]i [i
kurzi.
Modul de manifestare [i originile con-
flictelor sunt greu de sesizat ca apar]inând
unei logici istorice [i sociale, cu explica]ii
verosimile. Este, mai degrab\, un complicat
sistem de cauze, declan[ate de elemente de
hazard social.

89
 GRUPAREA STATELOR DUP| ALTE CRITERII
A. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
GRADUL DE COEZIUNE
INTERNÃ A ANSAMBLURILOR
TERITORIALE
Dup\ acest criteriu se distinge Uniunea
European\ (UE), sistemul teritorial cu cea mai
`nalt\ coeziune intern\, cu reglement\ri eco-
nomice, sociale [i legislative coordonate.
Un element al coeziunii interne este acela
al schimburilor economice reciproce, care
reprezint\ 1/5 din schimburile interna]ionale.
Uniunea European\ are institu]ii [i organisme
comune, moned\ comun\ (euro) [i ac]ioneaz\
frecvent `n negocierile interna]ionale `n mod
unitar. Aceasta reprezint\ o treapt\ evoluat\
de cooperare economic\ [i politic\, fiind o
etap\ `ntr-un proces care va duce spre o
Europ\ cu un grad mai `nalt de integrare (Fig.
1, 2, 3).
România se afl\ `ntr-un proces complex de
integrare `n acest sistem teritorial.
O coeziune `n cre[tere are ALENA, unde
este `n curs de formare o „pia]\ unic\”
nord-american\ de mari dimensiuni teritoriale.
B. GRUPAREA TERITORIALÃ A
STATELOR PE MARI ARII
CULTURALE
Identificarea unor „arii culturale” cu un
anumit specific predominant se poate face
luând `n considera]ie, `n acela[i timp, mai
mul]i factori, dintre care mai semnificativi ar
fi: ariile lingvistice (pe baza marilor familii [i
grupe de limbi), credin]ele religioase, anu-
mite afinit\]i culturale [i de civiliza]ie, marile
grupuri etnice etc.
C. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
MODUL DE ASOCIERE MILITARÃ
~ntr-un trecut apropiat existau dou\ grup\ri
militare importante (NATO [i Tratatul de la
Var[ovia) [i alte asocieri cu un caracter regional.
90
Prin desfiin]area organiza]iei militare a ]\rilor
Tratatului de la Var[ovia, singura grupare
militar\ important\ la nivel mondial a r\mas
NATO. ~n ultimii ani s-a schimbat [i func]ia
acestei organiza]ii preponderent militare, `n
prezent NATO având un caracter mai com-
plex.
D. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
CRITERII MAI COMPLEXE, ATÂT
STATISTICE CÂT ªI
ECONOMICE ªI TERITORIALE
Conform acestei grup\ri exist\ urm\-
toarele ansambluri teritoriale regionale
(Fig. 4, DOC 1):
 ALENA (Canada, SUA, Mexic);
 America Central\ [i de Sud (cu 31 de
]\ri);
 Europa Occidental\ (UE, Elve]ia,
Norvegia). Aceasta cuprinde în principal cele
27 de ]\ri ale Uniunii Europene (Regatul Unit,
Irlanda, Fran]a, Olanda, Belgia, Luxemburg, Fig. 1 – Sediul Uniunii Europene
din Bruxelles
Germania, Danemarca, Portugalia, Spania,
Italia, Grecia, Bulgaria, România, Letonia,
Estonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Austria,
Cehia, Polonia, Slovenia, Ungaria, Cipru,
Malta, Slovacia).
 Maghreb [i Orientul Mijlociu.
 Africa Subsaharian\.
 Asia de Sud.
 Pacificul Occidental.
Aceste grup\ri de state sunt utilizate ca
atare `n statisticile interna]ionale actuale sau,
cu alte cuvinte, sunt „recunoscute“ `n aceast\ Fig. 2 – Luxembourg, ora[ care a
form\; au tendin]a de a fi utilizate generalizat preluat multe dintre func]iile
Uniunii Europene
[i reprezint\ ansambluri statistice u[or de
definit.
E. GRUPAREA STATELOR DUPÃ
NIVELUL DE DEZVOLTARE
GENERALÃ
Acest criteriu are un grad mare de gene-
ralizare [i presupune gruparea statelor `n
Nord (reprezentând statele dezvoltate) [i Sud
(statele `n curs de dezvoltare [i subdez-
Fig. 3 – Strasbourg - sediul parla-
voltate). mentului european
 O c e a n u l A r c t i c ALENA
UE (27)
Fed. Rus\ [i spa]iul asociat
Comunitatea Economic\
pentru Dezvoltarea Statelor
din Africa de Vest
Comunitatea Economic\
[i Monetar\ a Africii
Centrale
ASEAN

O c
Comunitatea de Dezvoltare a
Africii Australe
Tropicul de nord
MERCOSUR

e a
Pactul Andin
O

APEC (Grupul de Cooperare

Economic\ Asia-Pacific)
c e

n u
a n

Ecuator
l

O c e a n u l
O c e a n u l
u l

A
t

P a c i f i c
l

Tropicul de sud
P a

I n d i a n
a
n t
c
i

i c
f

c
i

0 3000 km

Fig. 4 – Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

DOC 1 Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

Existã mai multe posibilitã]i de îmbinare
a diferitelor tipuri de grupãri regionale de
state. Din punct de vedere al geografiei
politice [i economice, poate fi utilizatã în
prezent schema redatã cartografic mai sus.
Aceasta este bazatã pe un criteriu geografic
deosebit de important [i semnificativ: intensi-
tatea legãturilor dintre state. Din acest punct
de vedere, se pot distinge mai multe regiuni
identificate prin aceste legãturi [i pãr]i com-
ponente ale regiunilor.
 Europa, de[i este teritorial [i politic
foarte fragmentatã, se poate recunoa[te ca o
regiune cu o coeren]ã istoricã a acestor
legãturi; în cadrul Europei, se pot distinge:
Insulele Britanice, Europa Nordicã, Europa
de Vest, Europa de Est [i Europa
Mediteraneanã (formând, împreun\, Europa
Occidental\).
 Rusia (suprapusã statului federal cu
aceea[i denumire, Federa]ia Rusã); aceasta
cuprinde partea europeanã, Siberia [i
Extremul Orient.
 America de Nord (America anglo-sa-
xonã), cu mai multe regiuni interioare, cum
ar fi: fa]ada pacificã, interiorul montan,
sud–vestul, interiorul continental, sudul,
partea centralã, nord – estul [i partea de nord
a continentului.
 America Central\ (cu Mexic, America
Centralã [i Caraibele).
 America de Sud (cu urmãtoarele divi-
ziuni interioare: nordul, vestul, conul sudic,
Brazilia).
 Africa de Nord [i Asia de Sud-Vest
(cuprinde ]ãrile Maghrebului, Egipt, Orientul
Mijlociu, Peninsula Arabicã, Turcia, Iran,
Turkestan).
 Africa Subsaharianã (cuprinzând
Africa de Vest, Africa Ecuatorialã, Africa de
Est, Africa de Sud, Madagascar).
 Asia de Sud (cuprinzând India,
Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka).
 Asia de Est (cuprinzând Mongolia,
China – cu patru mari regiuni interioare,
Coreea, Japonia).
 Asia de Sud-Est (cuprinzând Peninsula
Indochina, arhipelagul indonezian, Filippine).
 Australia [i Noua Zeelandã.
 Zona Pacificului (cu Melanezia,
Micronezia [i Polinezia).

91
 4. ROLUL UNOR STATE ÎN
IV SISTEMUL MONDIAL ACTUAL
Dup\ cum se poate observa din analiza
h\r]ii politice, a h\r]ii economice [i a ansam-
blurilor de state din lumea contemporan\,
exist\ diferen]ieri importante între diferite state
în ceea ce prive[te importan]a [i rolul pe care îl
au în lumea contemporan\.
Aceste elemente reprezint\ o reflectare a
unui num\r important de factori, care se refer\
la: m\rimea teritoriului, dimensiunea demo-
grafic\, abunden]a [i varietatea unor resurse,
modul de concentrare a popula]iei, tradi]iile
istorice [i culturale, elemente de religie [i de
ideologie, resursele financiare, pozi]ia în cadrul
diviziunii interna]ionale a produc]iei [i dis-
tribuirii bunurilor, gradul de coeziune inte-
rioar\, voin]a politic\ de afirmare [i de progres,
productivitatea social\, existen]a unui proiect
na]ional explicit sau implicit.
De-a lungul timpului, au existat state care
[i-au manifestat o anumit\ influen]\ istoric\
asupra lumii (DOC 1).
 SUA este `n prezent principala putere
mondial\. Nivelul armamentului, puterea eco-
nomic\ [i financiar\ [i calitatea de lider al
NATO, `i permit s\ controleze `ntinse regiuni
ale Terrei: Europa [i Canada (prin NATO),
America Central\ [i de Sud, Orientul Mijlociu
[i Apropiat (prin bazele militare din Turcia,
Arabia Saudit\ [i Oceanul Indian), estul Asiei
(prin prezen]a `n Japonia [i Coreea de Sud [i
sprijinul acordat Taiwanului), Oceanul Pacific
(un ocean aproape „american”) [i alte regiuni.
Exist\ trei puteri regionale (UE, Federa]ia
Rus\, China), cu anumite particularit\]i:
 UE, partener\ SUA prin apartenen]a ]\ri-
lor la NATO [i valorile comune este cel mai sta-
bil ansamblu, cu o coeren]\ interioar\ `n
cre[tere. Puterea economic\ este deosebit\ [i
nivelul de trai comparabil cu cel american.
UE este „dominat\” de tandemul Fran]a-Ger-
mania. Economic, motorul UE este Germania,
dar Fran]a are multiple calit\]i militare (este o
putere nuclear\ important\), economice [i
exercit\ o influen]\ asupra unor spa]ii extraeu-
ropene (]\rile francofone [i nordul Africii).
Introducerea monedei europene unice (euro)
m\re[te coeziunea intern\ a sistemului. UE este
92
un aliat natural al SUA [i are un profund carac-
ter civilizator. În prezent are 27 de ]\ri.
 Federa]ia Rus\, sl\bit\ economic dup\
dezmembrarea URSS, are cele mai mari resurse
naturale, o mare `ntindere continental\ (`ns\
modest utilizat\ [i foarte slab populat\) [i un
deosebit poten]ial militar. Se afl\ `n curs de a
recâ[tiga pozi]ii `n spa]iul ex-sovietic (Ucraina,
Belarus, Kazahstan, Republica Moldova,
Azerbaidjan) [i este preocupat\ de ]\rile din
Asia Central\, bazinul M\rii Caspice (cu
resurse de petrol), al M\rii Negre, Arctica [i
Extremul Orient.
 China, cea mai mare concentrare uman\
a Terrei, cu un `nalt nivel de dezvoltare eco-
nomic\ a devenit `n ultimul deceniu o putere
militar\ important\ [i o putere geopolitic\
regional\. Este limitat\ `n propria ei „expan-
siune” de „`ncercuirea” pe mare (Japonia,
insulele Ryukyu, Taiwan etc.) chiar dac\ Marea
Chinei de Sud este considerat\ „mare inte-
rioar\” [i revendicat\ ca atare de China.
În prezent (2010) este motorul dezvolt\rii
economice mondiale.
Se pot distinge, de asemenea, trei puteri
subregionale: India, Fran]a [i Regatul Unit
(ultimele dou\ considerate disjunct de UE).
 India este o putere subregional\ prin
popula]ie [i propriile arme atomice, `n con-
di]iile unei puteri economice modeste. Are dis-
pute teritoriale cu China [i Pakistanul. India va
`ncerca prin mijloace proprii s\-[i `nt\reasc\
rolul `n Asia de Sud [i Oceanul Indian pentru a
compensa puterea crescând\ a Chinei, `nar-
marea atomic\ a Pakistanului [i pentru a-[i
asigura anumite interese geostrategice.
 Fran]a (ca putere militar\) [i Regatul Unit
(UK) reprezint\, `n sine, puteri subregionale
distincte. Fran]a `ndeosebi (prin „teritoriile de
peste m\ri”, lans\rile de rachete „Arianne” din
Guyana Francez\ [i experien]ele nucleare din
Pacific) are caracteristicile unei prezen]e mon-
diale active.
Statele pot fi caracterizate sintetic prin mai
multe grupe de elemente (DOC 2). Un criteriu
de grupare economic\ `l poate reprezenta [i
nivelul general al veniturilor (Fig. 1).
DIC}IONAR
Resurse financiare — totali-
tatea posibilit\]ilor financiare utili-
zate ca „resurse” pentru dezvol-
tarea proiectelor industriale [i
tehnologice; în acest context, banii
reprezint\ o resurs\ a unui proces
economic, al\turi de resursele
umane [i de resursele naturale.
Bipolar — element, fenomen
sau proces format din doi „poli”;
caracterul bipolar al lumii semnific\
existen]a a dou\ ]\ri („poli”) care au
un rol determinant.
Multipolar — fenomen geo-
politic care presupune existen]a
unui num\r mai mare de centre de
putere [i decizie.
Unipolar — situa]ie geopolitic\
mondial\ prin care se consider\ c\
exist\ un singur centru decizional
major (SUA) fa]\ de care celelalte
au o func]ie secundar\.
DOC 1 State cu influen]\ istoric\
În Antichitate sunt cunoscute
state care, având un anumit nivel
de dezvoltare, [i-au manifestat
influen]a asupra altor teritorii, cu
o organizare social\ [i administra-
tiv\ mai redus\. Printre acestea
s-au num\rat de-a lungul timpului
[i: Egipt, China, statul persan,
Cartagina, Grecia, Roma [i Im-
periul Roman, Imperiul Bizantin.
În Evul Mediu, num\rul statelor
importante a devenit mai mare, iar
în epoca modern\ [i contempo-
ran\ s-au eviden]iat Marea Bri-
tanie, Germania, Fran]a, Rusia ([i
apoi URSS), Turcia, SUA, iar în
ultimele dou\ decenii, statelor cu o
pozi]ie important\ recunoscut\, li
s-au ad\ugat Japonia [i China.
DOC 2
 Pozi]ie [i localizare: aceasta se refer\ la
rolul pe care pozi]ia geografic\ [i localizarea
spa]ial\ confer\ unui anumit stat caracteris-
tici care îi favorizeaz\ dezvoltarea;
 Dimensiunile teritoriale, demografice
[i economice se refer\ la m\rimea teritoriu-
lui, m\rimea demografic\, principalele
resurse [i produse;
 Caracteristicile spa]iului geografic:
acestea se refer\ la elementele de geografie
fizic\ (relief, clim\, hidrografie) [i de
geografie uman\ (popula]ie, a[ez\ri, reparti-
]ia activit\]ilor economice), care sunt speci-
fice statului respectiv;
 Cultur\ [i civiliza]ie; aceast\ compo-
sc\zut
mediu
ridicat
Fig. 1 – Niveluri ale veniturilor
Rolul unor state în sistemul mondial actu-
al este eviden]iat [i prin tipul de economie pe
care îl are fiecare stat, precum [i nivelul
general al dezvolt\rii economice.
Harta de mai sus red\ într-un mod gene-
ralizat [i amplificat aceast\ realitate.
}\rile cu o economie func]ional\ au [i un
nivel ridicat al produsului intern brut, care
reprezint\, în momentul de fa]\, cel mai
complex indicator macroeconomic. În aceast\
categorie intr\ SUA, Canada, Australia, Noua
Zeeland\, Japonia [i ]\rile vest-europene.
Caracteristici ale statelor
nent\ se refer\ la modul în care a fost [i este
resim]it\ influen]a statului respectiv în cul-
tura [i civiliza]ia contemporan\;
 Dezvoltarea economic\ [i social\;
aceasta pune în eviden]\ specificul economic
ca motor al dezvolt\rii, productivitatea so-
cial\, poten]ialul financiar [i comercial, [tiin]a,
dezvoltarea tehnologic\, coeziunea social\;
 Op]iuni geopolitice; se refer\ la
sistemul rela]ional al statului cu alte entit\]i
teritoriale, modul de asociere cu alte state,
sistemul op]iunilor de geopolitic\ [i
geostrategie;
 Diferen]ieri regionale interioare;
eviden]iaz\ concentr\rile umane, urbane
}\rile cu un nivel mediu ridicat (cu PIB
peste media mondial\) au o economie care
are tendin]a de a deveni func]ional\ (nu toate
ajung îns\ la acest stadiu).
Pe lâng\ ]\rile central [i est-europene, în
aceast\ grup\ pot fi incluse ]\rile Americii
Latine (în evolu]ie, dup\ modelul nord-ame-
rican), ]\rile cu resurse petroliere [i venituri
mari din aceste resurse (Libia, Arabia Saudit\,
Iran), alte ]\ri cu o pronun]at\ tendin]\ de
dezvoltare (Indonezia, Malaysia, Republica
Africa de Sud, Thailanda).
[i economice, diferen]ierile de natur\
geografic\ sau ansambluri administrative.
Aceste caracteristici ale statelor, grupate
în categoriile men]ionate mai sus, au în mare
m\sur\ un caracter generalizant. Modelul
prezentat nu î[i propune s\ abordeze pro-
blemele unei caracteriz\ri geografice,
urm\rind semnalarea domeniilor asupra
c\rora pot fi f\cute descrieri cu un anumit
caracter calitativ. Caracteristicile formale ale
statelor (suprafa]\, popula]ie, structur\,
resurse, produse, moned\, religie) pot fi sin-
tetizate în tabele sau în descrieri cantitative
care permit compara]iile [i aprecierile între
aceste state.
}\rile cu un nivel mediu [i sc\zut
formeaz\ o categorie etereogen\ care are ca
element comun precaritatea, caracterul
limitat al economiei de pia]\.
Unele ]\ri cu o popula]ie foarte nu-
meroas\ (China, India) au valori ale PIB-ului
pe locuitor mai modeste. Aceste ]\ri se afl\, în
prezent, într-un proces de dezvoltare
sus]inut\.
Harta de mai sus red\ conjunctura
actual\ a veniturilor statelor, cu posibilit\]i de
modificare relativ rapid\ `n timp.
93
 STATELE UNITE ALE AMERICII
POZI}IE {I LOCALIZARE
Specificul pozi]iei geografice este dat de
situarea predominant\ a acestui stat în zona
temperat\ (exceptând Alaska – Fig. 2, situat\
în zona rece [i Hawaii – Fig. 3, situat `n zona
cald\), cu anumit\ dispunere latitudinal\ [i cu
fa]ade deschise spre Oceanul Atlantic (în est)
[i Oceanul Pacific (în vest).
Formeaz\ partea central\ a continentului
nord-american [i este pozi]ionat\ relativ
îndep\rtat de „lumea veche”, ceea ce i-a con-
ferit o anumit\ izolare fa]\ de evenimente
istorice negative.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
Prin întindere (locul patru pe glob) este un
stat de mari dimensiuni (echivalent cu al
Europei sau al Chinei), cu o popula]ie de
m\rime mijlocie (dar cu o densitate modest\)
[i o mare diversitate economic\, ce face din
acest stat, în momentul de fa]\, cea mai impor-
tant\ entitate economic\, având anumite
op]iuni geostrategice (DOC 1).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
Spa]iul geografic al Statelor Unite (Fig. 1)
cuprinde o succesiune de regiuni mai joase, în
jum\tatea estic\ (câmpii litorale, câmpii flu-
viale, regiuni montane vechi, podi[uri) [i
regiuni mai înalte, în partea de vest (sisteme
montane, podi[uri [i depresiuni interioare).
Aceast\ dispunere a favorizat p\trunderea
succesiv\ a popula]iilor europene din partea
estic\ (mai accesibil\) spre vest (mai
accidentat\).
Axa central\ a SUA poate fi considerat\ a
fi bazinul fluviului Mississippi.
Popula]ia este în mod predominant
urban\, cu o densitate relativ modest\, dar
neuniform\; spa]ii întinse din centru [i vest au
o densitate redus\.
Urbanizarea SUA a determinat apari]ia
unui tip de ora[e cu o specificitate evident\.
94
Marile concentr\ri urbane sunt completate
de o re]ea organizat\ taxonomic (Fig. 4), cu
noduri de convergen]\ semnificative la nivel
mondial (Boston, Washington, Detroit,
Houston, Atlanta, Denver, San Francisco).
Un element semnificativ îl reprezint\
structura intern\ a popula]iei, format\ din
albi, hispano-americani, afro-americani,
amerindieni.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
SUA este în prezent exponentul principal
al civiliza]iei „occidentale”.
Contribu]ia la tehnologie, dezvoltare eco-
nomic\, [tiin]\ [i cultur\ este semnificativ\ [i
în multe domenii confer\ acesteia locul
principal (calculatoare, aeronautic\ [i
cercet\ri aerospa]iale, telecomunica]ii).
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
SOCIAL|
SUA reprezint\ cea mai important\ con-
centrare economic\ financiar\ mondial\,
organizat\ într-un sistem care î[i conserv\
eficien]a, datorit\ performan]elor [i monedei
utilizate.
Resursele energetice interne sunt infe-
rioare consumului.
Productivitatea social\ este foarte mare.
Productivitatea agriculturii este ilustrat\ de
faptul c\ o parte mic\ din popula]ia activ\ a
SUA (4%) realizeaz\ produse agroalimentare
pentru o popula]ie de trei-patru ori mai mare
(aproape 1 mld. persoane). De]ine aproape
1/2 din re]eaua feroviar\ mondial\ [i din par-
cul de autovehicule.
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Diferen]ierile interioare pun în eviden]\ o
succesiune de regiuni, de la est (câmpia
litoral\, Appalachi), spre centru (Câmpia
Mississippi) [i spre vest (Mun]ii Stânco[i [i
depresiunile interioare, pân\ la fa]ada paci-
fic\). Elemente specifice au cele dou\ state
componente exterioare (Alaska [i Hawaii).
DIC}IONAR
Megalopolis — termen generic
care î[i are originea în SUA [i
desemneaz\ teritoriul situat în
apropierea Atlanticului, colonizat
[i populat primul cu europeni,
cuprinzând în prezent un spa]iu
extins [i o popula]ie numeroas\
(peste 40 mil. locuitori). Mega-
lopolisul american cuprinde sis-
temul urban care începe la Boston
[i se continu\ pân\ la Washington,
având în centru ora[ul New York.
Belt — termen generic desem-
nând un anumit teritoriu, cu o mare
omogenitate a culturilor agricole.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
SUA au o aparent\ voca]ie
hegemonic\, care urm\re[te îns\,
dup\ toate aparen]ele, promovarea
libert\]ii [i democra]iei practicate
în aceast\ ]ar\. Modelul demo-
cra]iei americane [i organizarea
intern\ a statului asigur\ libert\]ile
individuale într-un context legisla-
tiv coerent [i eficient. Op]iunea
geopolitic\ fundamental\ pare a fi
cea de identificare a unor parteneri
[i alia]i care s\ asigure diseminarea
valorilor economice, culturale [i
democra]ia american\. Ostilitatea
unor ]\ri, comunit\]i [i grupe de
]\ri fa]\ de SUA are origini ideo-
logice [i religioase. Dezvoltarea
militar\ d\ posibilitatea SUA s\
ac]ioneze în orice punct de pe glob.
Are leg\turi tradi]ionale privile-
giate cu Europa ([i îndeosebi cu
Irlanda [i Regatul Unit), cu vecinul
s\u din nord, Canada (cu care
împ\rt\[e[te acelea[i valori ale
economiei [i democra]iei) [i are un
interes crescând pentru entitatea
hispano-american\ de la sud
(Mexic).
 125° 120° 115° 110° 105° 100° 95° 90° 85° 80° 75° 70°
0 160 320 480 640 800 km
Mt. Reinier
Seattle 4392
C A N A D A
Olympia
WASHINGTON Great Falls

M
45° Miss
ouri MAINE
lor
Salem Columbia MONTANA DAKOTA L. Superior
e

u n
scad
e MINNESOTA
ston
M
w Bismarck 1
Helena Yello
a

DE NORD Augusta
ii C

MICHIGAN Montpelier
- ]

Minneapolis 2Concord

] i

W
M-]

OREGON IDAHO L. Huron o

ri K

IS
Parcul Podi[ul nta YOR

CO
Marele Boise O
L. NEWAlbany Boston

L. Michigan
Na]ional 3
i i

DAKOTA Pierre

i
Mi

N
De[ert Sna
San Francisco

Yellowstone St. Paul

SI
ke Missouri Detroit Cascada Niagara 4

N
de Nisip DE SUD Madison 5 40°

ss
WYOMING

issi
S t
Lansing New York

ppi
M-]ii Sie

ie
Sacramento

NEVADA PENNSYLVANIA

Er
Marele
C o a s t

IOWA

Mi

L.
Harrisburg
Lac
Cheyenne NEBRASKA Chicago Cleveland 6

sso
P o d i [ u l
Pittsburgh Philadelphia
â n
Carson City S\rat

uri
Lincoln O H I O

INDIA
Salt Pla Des Moines ILLINOIS Columbus
rra

M a r e l u i tte Po io 8 7
Sacramento 3982 Lake Springfield d i[ul Oh
Washington

hi
io
Denver

tic
Oh
Mt. B a z i n City c o

NA
MISSOURI
Neva I F

Cincinnati
C A

ac
San Whitney UTAH 4396
Indianapolis

an
Jose KANSAS Jefferson City Frankfort 9 Richmond

\
Mt. Elbert

al
4421
ll

atla ntic
[ i
Arkansas Topeka
we
e
L

Valea Podi[ul KENTUCKY IA

tl
35°
St. Louis VIRGIN
Po
da O

pp
Mor]ii COLORADO d
l

L.

rlan

A
Parcul Na]ional
rk b e CAROLINA

A
Raleigh
o

s s i p p
r Colorado C um

ul
R

ee
Grand Canyon Nashville 2039 i

AS a
] DE NORD

i a

i
C o l o r ad

ess
NS z
N Santa Fe Mt. Mitchell l
-

an
\
KA . O

nn
I Oklahoma City TENNESSEE CAROLINA r
Los Angeles ito

a
M Columbia

Te
A

C â m p
ARIZONA

ce
O

ARo d

MISSISSIPPI

l
NEW MEXICO
o
OKLAHOMA DE SUD

M is

a
pi
Little

ALABAMA
Gila m

M i s s i
Atlanta

s i s s i pp i
San Diego Phoenix T E X A S Cifrele de pe hart\
O c e a

Rock

Câ
Montgomery reprezint\:
30°
P Co d i [ u l GEORGIA 1. VERMONT

LO
Go

olo Jackson

UI
Pe

rad
Dallas 2. NEW HAMPSHIRE
lfu

SI
o
co

M e x i
s

AN
Texas Tallahasseec
Rio

3. MASSACHUSETTS
Bra
l C

FLORIDA
n u

A
Baton Rouge
Gr

zos olfului Pe 4. RHODE ISLAND

M

and
ali

Austin Delta n 5. CONNECTICUT

e

G Mississippi
fo
l

P E Houston Tampa

.F
6. NEW JERSEY
rni

ac

lor
G o l f u l M e x i c
pi

7. DELAWARE
a

i f X

ida
8. MARYLAND
m

i c I C Boston − capital\ de stat component al SUA

Câ

Miami 9. VIRGINIA
−200 0 200 500 1000 3000 peste 3000 m Washington − capitala federal\ a SUA DE VEST

Fig. 1 – Harta Statelor Unite ale Americii

I. Sf. Lauren]iu
Str. Be ri ng
C A N A D A
Marea (SUA)
Seattle
C. Barrow
G.
Bering No
M.

I. Nunivak
M-]i

rto
n
Be

Minneapolis-St. Paul Boston

auf

Yukon Ko
yuk
i B

ort

Ku uk
sk
ok
ro 2499
Milwaukee Detroit Buffalo
I-le wim ok 2749 70 Hartford
Al G. B s ° Salt Lake City
eut
risto Mt. McKinley Sacramento New York
Pittsburgh
ine
Pen l 6194 Chicago Cleveland
. A M-]ii A Ce Denver Philadelphia
rcu
O
Tan ana

la
2507 ska Anchorage l lp Kansas City Indianapolis Colombus Baltimore
Yu k o n

ola San Francisco

tic
Washington
as

Pen. Ken r Cincinnati

ce

1341 a arc
ka

160° I. Kodiak G. t ic Los Angeles Saint Louis

D A

lan
Oc

A 4996
an

las Norfolk
ka
ea
ul

Phoenix

At
Charlotte
nu

5489 San Diego Memphis

Pa

Dallas
C A N A

l
l

Atlanta

nu
4463
Pa
cif

Arh. Alexander

Juneau ea
ci

150° San Antonio Houston

ic

60°
Oc

peste
fi

0 200 1000 2000 3000 3000 m Tampa

c

0 240 480 720 960 1200 km M E X I C

0 500 km Golful Mexic Miami
140°
Fig. 2 – Alaska  Fig. 4 – Ierarhia urban\ `n SUA
metropole mondiale
I. Kauai 158°V 156°V
Kilauea 22°
1569
Puuwai Waimea Kapaa
ku
Koloa Ka
uai hu e i mari metropole
i c

I. Niihau Str. I. Oahu Ka neoh ka

Ka ailu
a olo papa
ae K lu M
. la wa
u
ian u I Ka ala alte metropole
Wa rbor nol u
uk ui
Ha Ho H
ail ul
f

r l
al oa W Kah
Pea aun
1515
M I. Lanai
i

Lanai City
c3055
I. Maui 1. Demonstra]i rolul pozi]iei geografice a SUA `n megalopolisul american
I. Kahoolawe aHawi
P
Kawaihae
Honokaa 20° dezvoltarea acesteia ca putere mondial\.
l
O c e a n u
Vulcanul

Kailua
4205 Mauna Kea
Vulcanul Hilo 2. Reda]i, pe scurt, specificul societ\]ii [i a culturii
0 3000 peste 3000 m 4170 Mauna Loa
200 1000
I. Hawaii Kalapana
americane.
0 200 km Pahala
Naalehu 3. Descrie]i pe scurt, la alegere, unul dintre ora[ele
Fig. 3 – Hawaii figurate pe harta de mai sus (Fig. 4).

95
 FEDERA}IA RUS|
POZI}IE {I LOCALIZARE
Caracteristica principal\ a acestui stat este
întinderea pe un spa]iu foarte mare, situat pe
dou\ continente: ocup\ jum\tatea estic\ a
Europei [i partea de nord a Asiei. Repre-
zentând doar o parte a fostului stat (URSS) a
c\rei principal\ succesoare este (17 mil. km2
fa]\ de 22 mil. km2), Federa]ia Rus\ reprezint\
cel mai întins stat din lume, la mare distan]\
fa]\ de al doilea. Localizarea geografic\ în
zona temperat\ din interiorul continentelor [i
în zona rece determin\ existen]a unor întinse
spa]ii calde [i aride sau foarte reci. Zonalitatea
latitudinal\ este dublat\ de o succesiune a
orelor locale, de la est la vest. Deschiderea
spre Oceanul Arctic nu îi confer\ avantaje
foarte mari, iar deschiderea spre Pacific, `ntr-o
zon\ pu]in populat\, nu ofer\ avantaje com-
pensatorii.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
Federa]ia Rus\ este un stat extrem de întins,
dar foarte pu]in populat pentru aceste dimensi-
uni (144 mil. loc.). Popula]ia este inferioar\
numeric unor state mici [i mijlocii (Indonezia,
Bangladesh). Dispersia popula]iei în teritoriu
las\ spa]ii întinse unei locuiri simbolice. De[i
popula]ia de origine rus\ este predominant\,
partea asiatic\ are o mare varietate etnic\ [i
lingvistic\. Principala problem\ a Federa]iei
Ruse o reprezint\ declinul demografic
(popula]ia fiind în sc\dere din cauza sporului
natural negativ) [i a migra]iei „inverse”, din-
spre partea asiatic\ spre partea european\.
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
Întinderea mare a teritoriului, pozi]ia excen-
tric\ a capitalei (Moscova, situat\ aproape la
limita vestic\), condi]iile climatice precare [i
densitatea redus\ pe cea mai mare parte a teri-
toriului fac dificil\ gestionarea [i administrarea
unui spa]iu atât de întins. Federa]ia Rus\
cuprinde câmpii întinse, podi[uri vechi, mun]i
eroda]i [i regiuni montane mai noi. Teritoriile
cu o atractivitate redus\ (de[erturi, stepe,
p\duri de conifere, tundr\ [i spa]iile montane
96
înalte) diminueaz\ dispersia echilibrat\ a
popula]iei. Ora[ele, cu anumite excep]ii în zo-
nele centrale (Moscova, Sankt Petersburg), au o
fizionomie specific\ epocii socialiste. Rezervele
mari de gaz metan, c\rbuni, minereuri (dar mai
reduse de petrol) ofer\ un poten]ial ridicat.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
Partea european\ a Federa]iei Ruse (Fig. 3) a
g\zduit [i g\zduie[te o civiliza]ie specific\, dez-
voltat\ în contextul religiei predominant orto-
doxe, cu realiz\ri deosebite pe multiple planuri.
~n prezent are noi op]iuni geostrategice (DOC 1).
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
SOCIAL|
Dificult\]ile economice datorate tranzi]iei
au diminuat pozi]ia Federa]iei Ruse în econo-
mia mondial\. Cu toate acestea, prin anumite
resurse [i produse, a reu[it s\ se men]in\ într-o
pozi]ie semnificativ\ la nivel mondial. Coeziu-
nea social\ intern\ s-a diminuat sensibil, exis-
tând o parte important\ a popula]iei care p\s-
treaz\ nostalgii imperiale. În anumite domenii
(cum ar fi prelucrarea petrolului, energia elec-
tric\, producerea [i distribuirea gazelor natu-
rale, industria aluminiului) exercit\ o influen]\
[i o penetrare spre ramurile corespunz\toare
din ]\rile [i teritoriile limitrofe.
Federa]ia Rus\ are aspira]ii noi de repozi-
]ionare a sa `n procesul de globalizare (DOC 2).
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Sub raport economic, social [i cultural
exist\ o diferen]iere major\ între partea euro-
pean\ [i partea asiatic\. De asemenea, în
cadrul p\r]ii asiatice, exist\ întinse regiuni cu o
serie de caracteristici inospitailere (Câmpia
Siberiei de Vest, regiunea muntoas\ a Siberiei
de Est, Podi[ul Siberiei Centrale – Fig. 1), ceea
ce diminueaz\ posibilitatea utiliz\rii lor
economice. Deficitul demografic (foarte accen-
tuat pentru partea asiatic\) va putea crea pro-
bleme serioase în exploatarea acestor spa]ii, în
condi]iile în care acestea cuprind resurse mari,
solicitate la nivel mondial. Exist\ anumite con-
centr\ri economice tradi]ionale (DOC 3), aflate
în proces de transformare structural\.
DIC}IONAR
Declin demografic — tendin]\
a popula]iei de a se diminua nu-
meric într-un anumit interval de
timp; declinul demografic are la
baz\ un spor natural redus [i o
tendin]\ de migrare a popula]iei.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
Mult timp (în perioada exis-
ten]ei URSS), Federa]ia Rus\ (care
mo[tene[te cea mai mare parte a
patrimoniului economic al fostei
]\ri) a avut ambi]ii mondiale; a
existat o perioad\ (1960–1980)
când influen]a fostului stat sovie-
tic a crescut continuu prin inte-
grarea unor state în sfera sa de
interes. Fiind în acela[i timp o
mare putere militar\ (cu un arse-
nal de arme neconven]ionale
deosebit de important), a încercat
s\ î[i exporte modelul social [i eco-
nomic [i s\ creeze sisteme de
cooperare cu diferite ]\ri. În
prezent, Federa]ia Rus\ încearc\
s\ redobândeasc\ pozi]ii ante-
rioare [i s\ redevin\, conform
speran]elor proprii, o putere sem-
nificativ\ la nivel mondial. Are `n
prezent, o pozi]ie dominant\ pe
pia]a resurselor energetice.
DOC 2 Federa]ia Rus\ [i G8
Federa]ia Rus\ a g\zduit
recent, la Sankt Petersburg, reuni-
unea grupului celor mai industria-
lizate opt ]\ri (G8). A fost luat\
`n discu]ie `n mod deosebit pro-
blematica siguran]ei energetice
mondiale [i raportul dintre re-
surse [i globalizare. Federa]ia
Rus\ aspir\ s\ devin\ `n scurt
timp membr\ a Organiza]iei Mon-
diale a Comer]ului.
 Fig. 1 – Peisaj din taigaua siberian\ Fig. 2 – Amenajare hidroenergetic\ pe Volga

15° 20° 25° 30° 35° 40° 45° 50° 55° 60° 65°
Concentr\ri industriale
i-{ar

–200 0 200 1000 2000 3000 peste 3000 m

C. Niemecikii
I. Vaigaci DOC 3
sk

r
iora go
0 125 250 375 500 625 km Marea a Pec r. Iu
St
Murmansk re
Ma ra
Concentr\rile industriale din Federa]ia Rus\ sunt
A

Barents I. Kolguev cio

Pe
G. Vorkuta
Cercu
l pola
dezvoltate pe baza materiilor prime existente [i au un
M
ra
D

rctic
ki
n. Kanin

Kandalak[a
[s

Pen
Pec ior
Ce

65° . Ko
la
anumit specific teritorial.
u
N

G.
Pe

G.
65°
Us

K
n
a
ic Una dintre concentr\rile cunoscute (partea cen-
A

Peciora 1895
nd k a

\
]

tn
Vf. Narodnaia
a la

G.. Alb
Co

o [
M Dvi
L

tral\ a Mun]ilor Ural) este bazat\ pe existen]a unor

i
Pec io

G. n
B

a
li

On Arhanghelsk Me
eg Onega
l

ze ra
i

a O
lfu

Pin n
minereuri, feroase [i neferoase, care au fost utilizate în
e

Uhta
Dvina

eg e
l
neg

a
T
Go

F E D E R A } im I A
a
I

e
contextul dezvolt\rii siderurgiei [i a industriei con-
d

No
rd
an
U

60° Petrozavdosk da gda

V âce
F

L.Onega
structoare de ma[ini (cu un predominant caracter mi-
ce
La

Kotlas V â
L. ga

Neva Kono[a Sâktâvkar 1492

do

60°
e a
\

G. Finic e Vf. Denejkin

ic
i c

Sankt C â m p i a rd a
N o Kam litar), din timpului celui de-al Doilea R\zboi Mondial
a r

Petersburg Serov
l t

EST le Berezniki
ONI ne
A L.Ciud Novgorod Vologda Coli
M

când, datorit\ pozi]iei, era situat\ la o anumit\ dis-

B a

l
Rig

Europei Ci
Pskov L. Râbinsk Kirov Perm us
G.

ov
LET
ONI
L.Ilmen ai
a tan]\ de zona de conflict, în interiorul ]\rii.
LI

A Kostroma Ijevsk Ekaterinburg

ga
TU

Podi[ul Iaroslavl de Est

Kuzne]k este o regiune bazat\ pe exploatarea
l

55°
Vo

Ve

R U S |
A

Dv

Vo

ina Valdai
a

Kaliningrad
N

tka

d
lg
IA

FED. RUS| e
Nijni Kazan
a

Kama Zlatoust
resurselor de huil\, iar regiunile europene (Moscova
Ve

Vitebsk Moscova Novgorod Ufa

st

Colinele 55°
Nipru
Colinele Smolensk- 1640
Bielorusiei Ok
I A

Grodno Minsk Smolensk Moscova a

Riazan
Vf. Iamantau
— Nijni Novgorod [i Sankt Petersburg), cu un pro-
Moghilev Ulianovsk
O N

B E L A R U S Briansk Tula Togliati C o l i n e Magnitogorsk

PripCe â m p i a P o d i [ u l Câmpia P o d i [ u l
le
nun]at caracter urban, au origini în activitatea manu-
P O L

Brest t Ob[cii Sârt

Gomel Orel
Niprului C e n t r a l
V o l g \ i Samara Orenburg facturier\ preindustrial\.
Ural

Lu]k Oka-
Rovno Cernigov Voronej Ura
l
50° Lvov R u s
Jitomir Kiev
Sum`
Saratov
50°
În cazul concentr\rii industriale situate pe râul
U od C R A Don
P

Ivano- I
. P Vinni]a
Frankovsk tru o d o l i c
Cerkassi N Harkov Volga, aceasta are un caracter diferen]iat, cu ramuri
Ni

A
s

Do
Bu

Kremenciug n
a

industriale diferite [i un important poten]ial hidro-

gu

Ekaterinoslav
Volg

Cern\u]i deKirovograd
l

Su
MO

d Dneproderjinsk Volgograd
REP OVA
I A

Krivoi-Rog Done]k Lugansk energetic (Fig. 2).

LD

ip ru K A Z A H S T A N
Câmpia M\rii NN Sahti
.
N

egr Taganrog Don

Existã concentrãri cu un profil economic specific
Â

e Rostov pe Don
\

Herson
M

Odessa
as a

o vMariupolDepr.
pic

45° Astrahan
i

Az
O

Pr âmp

Ma
M. în partea asiaticã; dintre acestea, se remarcã arealul
erci

Pen. nâc 45°

R

Crimeea Kerci i-Ku

Krasnodar
Str. K

ma
ec

Simferopol
C

AR
IA Sevastopol Ialta Maikop Stavropol Câmpiei Siberiei de Vest, una dintre cele mai mari
Novorossiisk
M
G

concentrãri de petrol [i gaze naturale din lume;

BUL

e a Soci M - ] i i
a

M a r N e a
a

5642 C a
re

g r Groznâi
s

Vf. Elbrus u importan]a economicã a acestui areal este deosebitã,

p

\ c
a

a
ic

G E O z
R G I A 4127
prin posibilitã]ile de extrac]ie [i transport al
\

4466 Vf. Bazar Diuzi TURKMENISTAN

T U R C I 35°
A 40°
30° 45° AZERBAIDJAN 50° 55°
resurselor energetice.
Fig. 3 – Federa]ia Rus\ – partea european\

97
 JAPONIA
POZI}IE {I LOCALIZARE
Pozi]ia Japoniei este, aparent, una dintre
cele mai excentrice [i mai îndep\rtate în
raport cu alte spa]ii geografice. Prin denu-
mirea de „}ara soarelui r\sare” este subliniat\
pozi]ia estic\ extrem\ („de unde r\sare
soarele”) a arhipelagului nipon fa]\ de cele-
lalte continente [i ]\ri. Izolarea maritim\ a
Japoniei în raport cu restul continentului asi-
atic i-a conferit o anumit\ siguran]\ relativ\.
~n prezent op]iunile geostrategice ale Japoniei
s-au modificat substan]ial (DOC 1).
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
Japonia este o ]ar\ mijlocie-mic\ (doar cu
1/5 mai mare decât ]ara noastr\), dar foarte
populat\ (126 mil. locuitori) în raport cu întin-
derea teritoriului, de unde rezult\ o densitate
foarte ridicat\ pentru o astfel de întindere (330
loc./km2). În raport cu dimensiunea demo-
grafic\ important\ [i suprafa]a teritorial\
redus\, dimensiunea economic\ a Japoniei
este considerabil\ la scar\ mondial\; Japonia
de]ine 9% din comer]ul mondial [i pozi]ii
deosebite la o serie de produse industriale
(prima produc\toare de nave maritime, o
mare produc\toare de o]el, prima produ-
c\toare de automobile [i aparate electronice).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
O caracteristic\ vizibil\ este relativa izo-
lare maritim\. Japonia este un arhipelag for-
mat dintr-o insul\ mare, trei insule de m\rime
mijlocie [i mai multe insule mici (Fig. 2). La
aceasta se adaug\ relieful extrem de acciden-
tat al Japoniei, cu multiple fenomene rezultate
din tectonica pl\cilor (cutremure frecvente [i
foarte puternice, manifest\ri vulcanice – Fig. 1).
Suprafa]a redus\ a câmpiilor a determinat
ra]ionalizarea extinderii localit\]ilor [i agri-
cultura intensiv\ (printre cele mai perfor-
mante la nivel mondial). Extensiunea latitudi-
nal\ a Japoniei se reflect\ într-o succesiune
strâns\ a zonelor de clim\, care influen]eaz\
zonalitatea vegeta]iei [i a culturilor agricole.
Densitatea popula]iei a favorizat concentrarea
98
urban\ foarte mare, în câteva areale
(Tokyo-Yokohama, Osaka-Kobe, Nagoya,
Kytakyushu – Fig. 3), care sunt în acela[i timp
concentr\ri economice semnificative. Evolu]ia
istoric\ a Japoniei a influen]at op]iunile
geopolitice actuale (DOC 1).
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
Japonia se remarc\ prin îmbinarea unor
elemente de cultur\ tradi]ional\, cu origini în
Evul Mediu [i în modernismul „occidental” al
societ\]ii actuale. Organizarea social\ care s-a
r\sfrânt [i asupra celei economice are un ca-
racter paternalist; datorit\ specificului nipon
al acestei îmbin\ri dintre social [i economic, a
fost denumit\ niponism.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
SOCIAL|
Japonia are resurse reduse, fiind nevoit\ s\
importe cea mai mare parte dintre materiile
prime de baz\ (c\rbuni, minereu de fier, petrol,
gaze naturale, minereuri neferoase). Gradul de
acoperire intern\ cu resurse este mai mic de
1/10. Op]iunea pentru utilizarea energiei
atomice în produc]ia de energie electric\ s-a
bazat pe lipsa altor purt\tori primari de
energie. Marile concentr\ri industriale cuprind
platforme petrochimice (care prelucreaz\
petrolul adus din zona Golfului Persic), ale
metalurgiei feroase (care prelucreaz\ minereu
de fier adus din Australia, Brazilia [i China),
metalurgiei neferoase (industria aluminiului,
cu bauxit\ important\ din Australia), [antiere
navale importante (care produc nave petroliere
de mare tonaj [i ramuri ale industriei chimice).
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Aceste diferen]ieri eviden]iaz\ zonele
urbane, portuar-urbane [i concentr\rile indus-
triale clasice ale Japoniei. Exist\ [i un anumit
specific al insulelor componente [i diferen]ieri
naturale semnificative în cazul insulei
Honshu. Peisajul japonez se recunoa[te prin
îmbinarea dintre tradi]ie [i inova]ie, prin dez-
voltarea urban\ vertical\ [i prin activitatea
trepidant\, cu un caracter aproape continuu.
DIC}IONAR
Niponism — concept economic
[i social care reflect\ modul de
organizare intern\ [i de ierarhizare
a societ\]ii japoneze; aceasta se
reflect\ de la nivelul unei între-
prinderi, la nivelul societ\]ii în
ansamblul s\u, prin în]elegerea ca-
racterului ierarhic al pozi]iei [i
deciziei diferitelor persoane [i
printr-un proiect de dezvoltare
comun.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
La mijlocul secolului trecut,
datorit\ dezvolt\rii economice [i a
cre[terii puterii maritime, Japonia
a dus r\zboaie expansioniste în
estul continentului asiatic [i pe
ocean. Inten]ia de a deveni o pu-
tere continental\ (prin controlul
inten]ionat al Asiei de Est [i în-
deosebi al Chinei), dar în acela[i
timp [i maritim\ (prin inten]ia de
a controla Oceanul Pacific). Aceste
op]iuni geostrategice au fost limi-
tate în urma celui de-al Doilea
R\zboi Mondial, iar puterea mili-
tar\ a fost distrus\ în urma acestu-
ia. În prezent, expansiunea geopo-
litic\ a Japoniei are un suport eco-
nomic, produsele nipone întâlnin-
du-se în orice punct de pe glob.
Rela]iile cu principalele ]\ri vecine
(Federa]ia Rus\, Coreea de Sud,
Coreea de Nord [i China) cuprind
multe probleme nerezolvate. În
mod deosebit, Japonia este pre-
ocupat\ de cre[terea economic\ [i
militar\ a Chinei, dar beneficiaz\
de spijinul SUA.
 0 500 km I. Sahalin (Fed. Rus\)
ri le Str. La Perouse
l Ku FEDERA}IA I. Rebun
C. Sôya
M a r e a
cu
Ar I. Rishiri

M
RUS| O h o t s k

-]
ii
I. Hokkaido C. Shiretoko

Ru le
it

d. ri
s\ )
i

(Fe Ku
am
10 542
44°

I-le
Asahi Dake Kitami

e
Asahikawa 2290
G. Is Vulc. Tokachi
hika 2077
ri

i
Tokachi Kushiro

Pacific\
Sapporo

M-
n

]ii
Hi
G. U Muroran

da ka
chiu

o
ra
Placa I. Okushiri Pen. Hakodate C. Erimo

p
Oshima ru C. Shiriya
9 472 m a
Asiatic\ .T
sug
Str

a
Kobe Fuji Tokyo Aomori

Placa

u
J
40°

O u g e
Vulc. Iwate

M-]ii Kitakami
2040
i
nie
Akita
Morioka

a
Aso o
ap

h
J

Kita
e
Placa sa

kam
i
Sakata
Fo

i
r

] i
Sendai
Filippinelor I. Sado

c
Niigata

s
G. Ishinomaki

-
u

Fose (zone de subduc]ie)

uky

M
Fukushima
Falii

M
Nagaoka
Ry

n to
Arcuri insulare No a ni
iku

i
sa

am o iM

Pe n.
oy an -]i Vulc. Shirane
Vulcani .T in
Fo

G Sh M 2578
Toyama Hitachi
o Kanazawa Nagano To Utsunomiya 36°
n e

a
I-le Oki

f
Fukui Vulc.2702
Haku

id
Fig. 1 – Arhipelagul Japonez — pl\ci H H
i 3140 Tokyo

ishi
akas
a ]i Fuji Kawasaki
tectonice, fose, arcuri insulare, falii, REP. C. Jizô G. W M- so Chiba

M-]ii Aka
K i 3776
Matsue ku Nagoya
vulcanism COREEA I. ugo Yokohama Pen.

i
L. Biwa G.
Ch Kyoto Sa
Bôsô

u
a ]ii

Pen. Iz
a
ga

urug
him
G. Ise
sus M- mi

G. S
le T Okayama Suzuka Hamamatsu
I- Hiroshima Kobe Osaka

c
ima

I - l
h M-]ii Kii
Tsus Kitakyushu
Str. Tokushima
Str.

Pen. Kii
Fukuoka
Kii

e
oto
Str.

Kochi

a
C. Shiono
yushu

eG
G. Tosa
1. Explica]i influen]a ele-
Bun

I-l Nagasaki Kumamoto

N a
I. Shikoku
go
M-]ii K

Nobeoka C. Ashizuri
mentelor legate de tectonica

m p
I-le Amakusa 32°

P
pl\cilor asupra ora[elor japoneze I. Kyushu

o
Miyazaki
[i asupra comportamentului colec- Kagoshima

tivit\]ilor umane. C. Sata

Marea mi
Osu
2. Demonstra]i c\ Japonia nu Str.

este un stat izolat. l

Chinei I-le Osumi u
ara

n
ok
eT
I-l

de Est
a
e
u O c 28°
ky
Ryu 0 200 1000 2000 3000 peste 3000 m
0 75 150 225 300 375 km
Fig. 2 – Japonia I-le
132° 136° 140° 144°

Hiroshima
Kytakyushu Kyoto Nagoya
Kobe Tokyo
Fukuoka

Osaka
Kawasaki
Yokohama Fig. 3 – Megalopolisul japonez
Hamamatsu
zon\ foarte urbanizat\
zon\ din exteriorul
O c e a n u l P a c i f i c megalopolisului
0 2000 km ora[e

99
 CHINA
POZI}IE {I LOCALIZARE
China ocup\ un spa]iu întins, cuprins între
centrul Asiei [i fa]ada spre Oceanul Pacific. China
continental\ este un spa]iu relativ închis [i izolat
de sisteme montane pe latura de nord [i de sud,
cuprinzând în interior spa]ii relativ izolate. China
maritim\ are forma unui arc de cerc, deschis spre
Oceanul Pacific, cu câmpii litorale prelungite în
interior pe principalele fluvii (Fig. 1).
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
China este cea mai populat\ ]ar\ a Terrei (cu
1,3 miliarde loc., reprezentând 1/5 din
popula]ia planetei) [i este extins\ pe o suprafa]\
de dimensiuni continentale (fiind a treia ]ar\ ca
întindere din lume, comparabil\ cu întinderea
SUA sau a continentului european). Pe teritoriul
Chinei sunt cunoscute cele mai vechi activit\]i
de exploatare [i utilizare a c\rbunilor [i de pre-
lucrare a metalelor. În prezent, are o dezvoltare
economic\ foarte rapid\, într-un ritm accelerat
(cu aproximativ 9% pe an, evoluând paralel cu
ceea ce se nume[te „criz\ economic\” actual\).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
Spa]iul geografic al Chinei este relativ para-
doxal: este închis\ spre sud-vest [i vest de lan]ul
montan Himalayan, spre nord de lan]uri mon-
tane [i de întinderi de[ertice, iar spre est, de[i are
o larg\ deschidere maritim\, accesul este limitat
de ]\ri, insule [i teritorii cu interese diferite.
Suprapopularea demografic\ este eviden]iat\
de concentrarea popula]iei spre fa]ada maritim\
[i sistemele fluviale care ajung la aceasta, prin
compara]ie cu teritoriile interne, de[ertice sau
inaccesibile (Podi[ul Tibet), cu o popula]ie rar\
[i dispersat\. Cre[terea demografic\ a Chinei în
ultimele dou\ decenii (de peste 250 mil. per-
soane) s-a realizat prin cre[terea demografic\
din regiunile anterior suprapopulate [i nu a
celor cu o popula]ie rar\. Se consider\ c\ partea
interioar\ a Chinei are un caracter „captiv”.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
China este purt\toarea unei vechi civiliza]ii
istorice. Cultura chinez\, mijlocit\ de scriere [i
limb\, precum [i de multiplele realiz\ri (Fig. 2),
are un specific, rezultat din raportul dintre
100
comunit\]ile umane [i mediul lor de existen]\.
Limba, scrierea [i concep]iile de natur\ reli-
gioas\ au facilitat o puternic\ coeziune inte-
rioar\ a unei popula]ii atât de numeroase.
Existen]a unui adversar important (Japonia, în
cel de-al Doilea R\zboi Mondial) a mobilizat
poporul chinez pentru p\strarea identit\]ii
na]ionale.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
SOCIAL|
China are resurse naturale mari, dar cu o
structur\ deficitar\. Dac\ resursele de c\rbuni,
minereuri de fier [i unele minereuri neferoase
sunt cele mai mari la nivel mondial, resursele
energetice principale (petrol [i gaze naturale) sunt
foarte reduse în compara]ie cu m\rimea
demografic\ [i aspira]iile economiei. Importul de
petrol creeaz\ o puternic\ dependen]\ exterioar\,
în prezent China rafinând mult mai mult decât
produce. Dezvoltarea economic\ a Chinei are la
baz\ centralismul impus de regimul politic, cu
tendin]ele de modernizare în conformitate cu
economiile evoluate. Structura actual\ a societ\]ii
[i economiei chineze îmbin\ elemente ideologice,
organizarea centralizat\, cu libertatea de ac]iune [i
ini]iativ\ a întreprinderilor, grupurilor [i per-
soanelor. Popula]ia [i societatea Chinei contempo-
rane pare s\ func]ioneze dup\ un mecanism care
are la baz\ un proiect na]ional unificator asumat.
Este posibil ca acesta s\ reprezinte dorin]a real\,
dar mai pu]in exprimat\ a popula]iei [i a con-
duc\torilor ei de a deveni, într-un scurt timp, prin-
cipala putere economic\ mondial\ (DOC 1).
DIFEREN}IERI REGIONALE
INTERIOARE
Zona litoral\ [i partea semiinterioar\
tradi]ional\ a Chinei reprezint\, în prezent,
spa]iul cu cel mai înalt dinamism. Factorul de
decizie politic\ (concentrat la Beijing) este com-
pletat de ini]iative economice [i dezvolt\ri
urban-industriale de mari dimensiuni
(Shanghai – Fig. 3, Tianjin, Guangzhou). Inclu-
derea insulei [i a regiunii Hong Kong în terito-
riul Chinei a ridicat performan]ele de ansamblu
ale ]\rii. Interiorul Chinei (Podi[ul Tibet, depre-
siunile [i de[erturile interioare, întinsele
podi[uri centrale) se afl\ într-o relativ\ izolare
[i o dezvoltare economic\ mai modest\.
DIC}IONAR
Maoism — concep]ie ideolo-
gic\, de origine comunist\, adap-
tat\ realit\]ilor concrete ale poporu-
lui chinez, sintetizat\ în activitatea
[i gândirea conduc\torului legen-
dar, Mao Tse Dun.
Mandarin — denumire gene-
ric\ pentru cel mai important [i cel
mai utilizat dialect al limbii
chineze.
Confucianism — concep]ie ide-
ologic\, etic\ [i filosofic\, creat\
ini]ial de Confucius, rezultat\ în
urma activit\]ii [i gândirii acestuia,
adaptat\ în timp [i nuan]at\ în
func]ie de caracteristicile culturale
ale chinezilor.
Hong-Kong — provincie a
Chinei, fost stat-insul\ sub adminis-
tra]ie britanic\, pân\ la sfâr[itul se-
colului trecut; are o organizare
administrativ\ [i teritorial\ diferit\
de a restului Chinei, p\strând mo-
delul economic [i social anterior.
DOC 1 Op]iuni strategice
Pozi]ia geopolitic\ a Chinei s-a
modificat sensibil în contextul în
care o mare parte a activit\]ilor
economice sunt concentrate în
prezent în aria Asia Pacific. Acest
lucru are efect asupra zonei
litorale (unde s-au creat ora[ele [i
zonele libere). Interiorul captiv al
]\rii, relativ izolat, reprezint\ un
spa]iu care faciliteaz\ lansarea
unor sateli]i [i rachete de con-
struc]ie proprie. Au ap\rut vec-
tori noi de organizare interioar\ a
spa]iului, cum ar fi linia feroviar\
de mare vitez\ (tip TGV) constru-
it\ într-un timp record între
Beijing [i Guangzhou (de peste
2 000 km lungime).
 50° 70° 75° 80° 85° 90° 95° 100° 105° 110° 115° 120° 125° 130° 135°

0 180 360 540 720 900 km F E D E R A } I A R

Mare
U

S
Am

-]ii
ur
N

gganul

Hi
A

|
ng
Nu Jiang
T

gan
45°

ng
4374
S

Jia
L. Hulun

ul M
M

hua
H

-]
Qiqihar

ng
A

ic
ii

So
1749

M-]ii Hin
Z

Al
A Harbin

ta
K M

i
Depr. O
A
I
5500 Tsungariei N G O L L Changchun
Urumchi

c
iao He
40°K IRGHIZSTAN
Vf. Karligtag
i T i a n - { a n
Podi[ul M - ] i −154 m
Depr.
4925 Shenyang

ng

i
Jia
Pamir Tarim Turpan

lu
1 Anshan
bi

Ya
Vf. Kongur
D i m Fushun .D. |
e P o d i [ u l Gg-Hoe
7719 r
p a
r. T R.P EAN

f
2 De[ M-]ii Beishan Baotou Beijing
M-

n E
PAKISTAN

e r t u l Ta k li ma k a n L. Lop-nur
Dalian COR

a
Podi[ul
]ii

Hu
K

i
M - ] i i de Loess Tianjin
ara

35° M Shijiazhuang G. Bo Hai REPUBLICA

N a
ko

5575 - n - Zibo
rum

)( Vf. Muzlag ep Pen Santung

Marea COREEA
D

6343 e
]

c
P. Karakorum 7723 r. { gH Qingdao
i i K u n Qa a an
7720 idam Hu Jinan
l u Taiyuan
n L. Quinghai Câmpia

n
Galben\

a
Ma
P o d i [ u l rel Zaozhuang
M-]
ii B Lanzhou L. Sanmenxiai Chinei ec
ana
l ch
ayan Wei-He
Xian Zhengzhou ine

P
Q i n g Z a n 6094 z
M

Har de Est
30°
)( - g M-]ii Qin Nanjing
] ( T i b e t ) 5500 M-]ii Huainan
i M - ]
i i M-
Ha
n Shanghai
)(
i T r a Nu Jiang (S
al w ]ii D
aba
I

n s h een
Chengdu Hangzhou M a r e a
i m a

g
)
H

ian
N uan

l
l
Chang Jia

a y a Wuhan
Lan

Vf.
ch
Daxue

gJ
E i m -Zangbo (BraLhasa
Yarlung
Si Chinei

an
Gongga
can

Ch
hmaputra 7590
P Vf. Chomolungma a
gJ

)
l a y a nu
l
de Est
ng
ian

u
A 8872 )( (Everest) Bazi
g

L. Poyang
25° L 7089 Chongqing L. Dongting Wenzhou
BHU ou

d
N
TAN al
Yalong Jiang

Su
A D

n
ii Changsha
Tropi -] d Fuzhou

e
c ul de
nord I M i

aiwan
D i ne Taipei

a
Ch TAIWAN

Str. T
BANGLADESH
Guiyang [ul I. Taiwan
Kunming Podi Xiamen 3951

e
Gaoxiong
20°
M P o d . Yu n n a n Xi Jiang Guangzhou M a r e a
Cifrele de pe hart\ reprezint\: Pod. Sha Hong
Y n

c
1. TADJIKISTAN A
N M Nanning Macao Kong C h i n e i
2. AFGHANISTAN Golful A R VIETNAM de Sud

O
Bengal L A O S Golful
Marele Zid Chinezesc −200 0 200 1000 3000 5000 peste 5000 m
I. Hainan Haikou
THAILANDA To n k i n
1867
Fig. 1 – China – harta fizic\

Fig. 2 – Marele Zid Chinezesc Fig. 3 – Shanghai — centru economic modern al Chinei

101
 INDIA
POZI}IE {I LOCALIZARE
India se identific\ par]ial cu Asia de Sud,
prin partea continental\, prelungit\ spre exte-
rior prin Peninsula India (Fig. 1). Leg\tura cu
Asia continental\ [i deschiderea spre Oceanul
Indian sunt componente de baz\ ale pozi]iei [i
localiz\rii Indiei.
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
India este a doua ]ar\ din lume dup\
m\rimea demografic\ (cu peste un miliard de
locuitori), în condi]iile în care suprafa]a ]\rii este
relativ redus\ (3,3 mil. km2) în raport cu
m\rimea acestui teritoriu suprapopulat. Rezult\
o densitate foarte ridicat\ (peste 300 loc./km2).
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
Existen]a unui întins podi[ (podi[ul
Deccan), rest al continentului sudic Gondwana,
m\rginit la nord de un spa]iu montan greu de
traversat (Himalaya), la care se asociaz\ o
câmpie întins\ (Câmpia Gangelui), au favorizat
dezvoltarea unei civiliza]ii proprii [i o cultur\
cu elemente tradi]ionale. Climatul musonic a
favorizat rizicultura. Se consider\ c\ India
reprezint\ un adev\rat „subcontinent” al Asiei
cu anumite op]iuni spa]iale (DOC 1).
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
Cultura [i civiliza]ia indian\, cu tradi]ii
istorice cunoscute, are elemente de originali-
tate rezultate din diversitatea etnic\ [i lingvis-
tic\ (predominant îns\ indoeuropean\), cu
organizarea social\ tradi]ional\ (de tip brah-
manic) [i religia hindus\.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| {I
SOCIAL|
Resursele Indiei sunt relativ modeste (mai
importante fiind cele de c\rbuni [i de minereu de
fier). Importul materiilor prime energetice
(îndeosebi petrol) este restric]ionat de posibili-
t\]ile financiare limitate. Activit\]ile economice
tradi]ionale sunt înlocuite cu industrii moderne,
localizate în jurul concentr\rilor urbane (DOC 2).
102
BRAZILIA
POZI}IE {I LOCALIZARE
Brazilia ocup\ partea central-estic\ a
Americii de Sud (Fig. 3), cuprinzând o parte din
Podi[ul Braziliei [i cea mai mare parte a Câmpiei
Amazonului. Larga deschidere la Oceanul
Pacific este completat\ de întinderea interioar\ a
statului. Coeren]a teritorial\ este dat\ de uti-
lizarea limbii portugheze (prin compara]ie cu
celelalte ]\ri latino-americane utilizatoare ale
limbii spaniole) [i religia catolic\, ceea ce `i con-
fer\ anumite aspira]ii teritoriale (DOC 3).
DIMENSIUNILE TERITORIALE,
DEMOGRAFICE {I ECONOMICE
Întinderea „continental\” a Braziliei (8,5 mil.
km2, al cincilea stat ca întindere) [i dimensiunea
acestui teritoriu, locuit de o popula]ie numeroas\
(peste 180 mil. locuitori), justific\ ideea unei ]\ri
de dimensiuni mari, chiar dac\ din punct de
vedere economic prezen]a mondial\ a sa este
deocamdat\ modest\. Densitatea popula]iei
(aproximativ 20 loc./km2) arat\ c\ acest teritoriu
întins este, totu[i, relativ slab populat.
CARACTERISTICILE SPA}IULUI
GEOGRAFIC
Brazilia reprezint\ o îmbinare între o câmpie
foarte întins\ (Câmpia Amazonului), acoperit\
de p\durea ecuatorial\ (selvas) [i un podi[ vechi
[i foarte întins (Podi[ul Braziliei), ocupat pre-
dominant cu o vegeta]ie specific\ (campos).
Popula]ia este concentrat\ în zona litoral\ sau în
apropierea acesteia, unde se afl\ situate marile
ora[e braziliene (Rio de Janeiro – Fig. 4,
Sao Paolo). Un obiectiv statal important l-a
reprezentat valorificarea regiunilor din interi-
or prin construirea, în a doua parte a secolului
al XX-lea, a noii capitale interioare (Brasilia) [i
valorificarea Amazoniei.
CULTUR| {I CIVILIZA}IE
Brazilia se remarc\ prin îmbinarea culturii
occidentale (de origine portughez\) cu cea
amerindian\ [i negro-african\. Teritoriul întins al
]\rii conserv\ multe comunit\]i umane
tradi]ionale (în Podi[ul Matto Grosso [i Ama-
zonia). Ora[ele braziliene se disting prin arhitec-
tur\, dar [i prin existen]a unor cartiere mediocre.
DIC}IONAR
Indoeuropean — grup de
popula]ii [i de limbi vorbite care au
origine comun\, situat într-un spa-
]iu ipotetic, de unde s-au desprins
[i s-au deplasat spre India, Orientul
Mijlociu [i spre Europa; termenul
semnific\ originea comun\ a popu-
la]iilor din Europa [i din India, pre-
cum [i a altor popula]ii situate între
extremit\]ile acestui spa]iu.
DOC 1 Op]iuni geopolitice
India
Preocuparea principal\ a
Indiei o reprezint\ caracterul ina-
mical al statelor islamice apropiate
(îndeosebi Pakistanul) [i inten]iile
hegemoniste ale Chinei. Disputa
dintre India [i Pakistan asupra
Kashmirului are la baz\ op]iunile
religioase diferite ale celor dou\
]\ri. Inten]iile nucleare ale Indiei
au determinat dezvoltarea ambi]i-
ilor similare ale Pakistanului. ~n
prezent, sistemul de rela]ii dintre
India [i celelalte puteri regionale
(China, Federa]ia Rus\) este `n
rea[ezare.
Brazilia
Continentul sud-american este
împ\r]it în dou\ arii relativ egale
ca întindere [i ca m\rime de-
mografic\: aria hispanic\ [i aria de
origine portughez\, reprezentat\
de Brazilia. Aceast\ caracteristic\ a
Braziliei o pune într-o anumit\
pozi]ie fa]\ de vecinii s\i. Dez-
voltarea economic\ [i ambi]iile
regionale pot face din acest stat un
important actor geopolitic în emis-
fera sudic\ [i, într-o anumit\
m\sur\, la nivel mondial.
 70° 75° 80°

AFGHANISTAN Diferen]ieri regionale interioare

DOC 2

J a
M
35°
ale Indiei

-]
ii
K2

m
8610

K
m

ar
ak
In

u
d
Regiunea de câmpie a Gangelui, cu o mare concentrare

o
Srinagar

ru
m
K a s h m i r
demografic\, formeaz\ un spa]iu tradi]ional rural [i agricol bine

M-
N

]i
Amritsar
A Ludhiana eviden]iat\. Podi[ul Deccan conserv\ anumite caracteristici natu-

i
T C

H
30°
S P u n j a b

im
I Vf. Nanda Devi rale influen]ate de climatul musonic.

al
K 7817

a
A u i a H

y
P Ind
In
d
ar
ul
Delhi A
Regiunile urban-industriale (Mombay, Madras, Calcutta – Fig. 2)
a Th
pi N E I N
C â m
e r tu
l
New Delhi
Bareilly
P A Vf. Kanchenjunga ade
sh
7554 [i zona industrial\ Bihar reprezint\ concentr\ri eviden]iate fa]\ de
e[ Gan Lucknow L al Pr
R a Dj a s t a n
g 8597 Arunach
Jaipur Cha
mb
alAgra
e
U t t Ca r - P r a d e s h
â m
BHUTAN
s a
m spa]iul rural [i agricol al teritoriului.
25° Jodhpur Brahmaputra A s
Gwalior Kanpur p i Patna Gauhati
a a 3826
Po

R
tw
1722 Be G a
n g e l Gange
u i
M-]ii Khasi

BAN
Allahabad i
tka
d.

A
Tropicul de
nord L. Kadana
Madhya-Pradesh Varanasi Pa Imphal
pur
(Benares) ∴

GLA

]i i
G u j a r a t
M

ni

M-

M
G. Catch So Dacca Ma
al

DES
Rajkot Ahmadabad Bengalul

N
Bhopal Ranchi
va
M

Narmada Jabalpur de Vest

H
Pen. Vadodara Indore B i Jamshedpur

A
Kathiavar Surat h a Khulna
I N D I A
bay

L. Hirakud
Tapi r Calcutta i Chittagong

Y
elu
Cam
a

20° a ng
Nagpur Ma Gurile G

M
G.

P o

han
adi
r

God
Mumbay ava
ri O r i s s a
G o l f u l
d i [

(Bombay)
Poona Andhra
e

Go
dav

Pradesh
ari

E s t
1680
Hyderabad B e n g a l
u l
a

M -

Vishakhapatnam
e
d
] i i

Kri Kri
shn shn
a
D e k k a

a
i

15°
] i
A

G a
C o a s t a

G a

Karnataka
Coromandel

Pen er
] i i
r

1892 Madras
n
M - ] i

M a r e
a

I- l e A n d a m a n (I
I - l

d e
M a

Bangalore
CoimbatoreT a m i l
b

K
e

ta
l a

a
Ve

Coas

Kav
L a

eri
e r
b a

10°
r Nadu
A n d a
i

s t

Madurai
k k

2695
lk
nd.)

Vf. Anai Mudi Pa

r. Jaffna
e

St
a d

m a n
i v

SRI LANKA
l

I-l e
i
e

C. Comorin
Nic

O Kandy
oba

Colombo
2524 n
c a
r

i
(Ind

e Galle d0
.)

a n C. Dondra
u I n
0 108 216 324 432 540 km l 200 1000 3000 5000 peste 5000 m

85° 90° 95°

Fig. 1 – India - harta fizic\ Fig. 2 – Calcutta

70° 60° 50° 40°
Diferen]ieri regionale interioare
GUY

SUR

VENEZUELA Cayenne DOC 3

Bogota ale Braziliei
INA
ANA

GUYANA FRANCEZ|
IA

Neiva Principalele diviziuni au la origine car-

MB
LU

0° acteristici fizico-geografice: Amazonia,

CO

Ecuator
Manaus Podi[ul Braziliei [i zona litoral\.
São Luis
Belém Concentr\rile industriale se afl\ situate
PERU

Parnaiba

Teresina Sobral Fortaleza în apropierea zonei litorale sau în ve-

Imperatriz cin\tatea acesteia. Explorarea interiorului
BRAZILIA Juazeiro Natal brazilian [i îndeosebi a Amazonului facili-
Pôrto Velho de Norte João Pessõa
Pucallpa Rio Branco
10° Juazeiro Recife
teaz\ penetrarea economiei moderne spre
Maceio aceste „spa]ii-pionier”.
Aracaju
Salvador
tic

Cuzco
BOLIVIA
Cuiaba Brasilia
Arequipa La Paz
Anapolis
lan

Cochabamba
Santa Goiânia
Oruro Cruz de la Sierra
Arica Belo Horizonte
Campo Grande
At

20°
Iquique Potosi PA
R AG Nova
São Paulo Iguaçu
Tropicul de sud UA Concepción Niterói
ul

Antofagasta
Y Santos Rio de Janeiro
Salta Formosa
ean

Asunción
CHILE Resistencia Curitiba
San Miguel Corrientes
de Tucuman Santa Maria
Oc

30°
Córdoba Porto Alegre
0 280 560 840 1120 1400 km
URUGUAY
Fig. 3 – Brazilia - harta politic\ Fig. 4 – Rio de Janeiro

103
 ALTE STATE: REPUBLICA AFRICA DE SUD,
ISRAEL, AUSTRALIA
REPUBLICA AFRICA DE SUD
Semnifica]ia acestui stat în cadrul lumii
contemporane rezult\ din îmbinarea ele-
mentelor de civiliza]ie autohton\, negroid\,
cu civiliza]ia de origine european\. În Repu-
blica Africa de Sud se afl\ cea mai mare con-
centrare a popula]iei de origine european\ si-
tuat\ pe continentul african. Mult timp
popula]ia alb\ a fost predominant\ economic
[i politic, instituind o anumit\ segregare
rasial\ (appartheid). În prezent, structurile
democratice favorizeaz\ convie]uirea multiet-
nic\ [i multirasial\.
Resursele naturale cele mai cunoscute sunt
minereurile de aur [i de argint (este prima
produc\toare de aur), de diamante, minereu
de fier [i de c\rbuni. Economia este concen-
trat\ în zone tradi]ionale (Transwaal) [i în
ora[ele-porturi (Capetown, Durban – Fig. 3).
Acest stat reprezint\, din multe puncte de
vedere, un model pentru alte state africane
subsahariene.
ISRAEL
De[i este un stat cu o întindere limitat\
(Fig. 2) [i o popula]ie relativ pu]in numeroas\
(peste 7 mil. loc.), are o importan]\ deosebit\
atât în spa]iul regional al Orientului Mijlociu [i
Apropiat, cât [i în cadrul spa]iului mondial.
Teritoriul acestui stat a reprezentat locul de
origine al unor vechi centre urbane [i civi-
liza]ii. Conflictul dintre popula]ia de origine
iudeic\ (evreii) [i popula]ia arab\ încon-
jur\toare au determinat o serie de fenomene
de-a lungul istoriei. P\r\sirea locurilor natale
de c\tre popula]ia ebraic\ [i r\spândirea aces-
teia în diferite ]\ri [i continente (fenomen den-
umit diaspor\) au alimentat continuu inten]ia
locuitorilor de a avea un stat [i un teritoriu
suprapus spa]iului originar. Înfiin]area statu-
lui Israel (dup\ al Doilea R\zboi Mondial) a
dus la împlinirea par]ial\ a acestor aspira]ii.
Conflictele cu ]\ri [i cu popula]ii situate în
jurul statului Israel nu au putut diminua
inten]iile de dezvoltare economic\, dup\ mo-
delul democra]iilor occidentale.
104
Existen]a unei popula]ii de origine evre-
iasc\ dispersat\ în întreaga lume (dar cu o
propor]ie important\ în SUA [i Europa
Occidental\) au determinat consolidarea unor
leg\turi privilegiate între aceste spa]ii.
Influen]a popula]iei de origine ebraic\ asupra
civiliza]iei [i culturii occidentale este cunos-
cut\. Rolul acesteia în sistemul bancar [i eco-
nomic mondial eviden]iaz\ pozi]ia popula]iei
ebraice [i a statului Israel în cadrul actualului
sistem economic [i politic mondial.
Influen]a indirect\, prin cre[tinism, are
dimensiuni mondiale. Sistemul de valori al
lumii occidentale are componente semnifica-
tive cu originea în concep]iile [i spa]iul cultu-
ral al evreilor.
AUSTRALIA
Australia este un teritoriu continental
extins – Fig. 1 (7,7 mil. km2, fiind al cincilea stat
ca întindere), dar cu o popula]ie foarte redus\
sub raport numeric (20 mil. loc.). Aceste carac-
teristici confer\ Australiei atributele unui stat
întins [i pu]in populat. Concentrarea demo-
grafic\ în anumite regiuni situate spre ocean
las\ interiorul continentului, arid, unui deficit
demografic accentuat. Pozi]ia geostrategic\ a
Australiei pare lipsit\ de interes pentru emis-
fera nordic\, datorit\ îndep\rt\rii relative de
centrele decizionale ale lumii contemporane.
Australia est considerat\, totu[i, o copie a
civiliza]iei occidentale, transferat\ pe acest te-
ritoriu întins, cu resurse semnificative. De-
mocra]ia [i valorile occidentale î[i g\sesc o apli-
care [i o construc]ie specific\ în cazul Australiei
[i al Noii Zeelande care formeaz\ `mpreun\ un
sistem asem\n\tor Europei (DOC 1).
Resursele predominante (minereu de fier,
c\rbuni, minereuri neferoase [i diamante) sunt
destinate predominant comercializ\rii exte-
rioare. Popula]ia aborigen\ este redus\ din
punct de vedere numeric [i a fost un timp
supus\ unei anumite segreg\ri. Principala
problem\ geopolitic\ a Australiei o reprezint\
dezvoltarea economic\ [i demografic\ a
Indoneziei, stat predominant islamic, cu o pu-
ternic\ tendin]\ expansionist\.
DIC}IONAR
Appartheid — politic\ tradi-
]ional\ sus]inut\ de popula]ia alb\
din Republica Africa de Sud (afri-
caans) de segregare [i diferen]iere a
popula]iei albe de cea neagr\, la
toate nivelurile vie]ii sociale.
Subsaharian — stat sau terito-
riu situat la sud de Sahara.
Diaspor\ — dispersia popu-
la]iei unui stat în diferite p\r]i ale
lumii, la o anumit\ dep\rtare de
locul de origine.
Aborigen — locuitor originar
al unui anumit teritoriu; acesta
reprezint\ popula]ia b\[tina[\ care
a locuit pentru prima oar\ `n
aceast\ regiune.
DOC 1 Australia [i Noua Zeeland\
Aceste dou\ state, situate la
antipodul Europei, reproduc atât
caracteristici naturale, cât [i socio-
economice ale acesteia. Exist\ o
anumit\ similitudine între aspec-
tele generale ale Europei [i ale
Australiei, prin prezen]a în
apropiere a unui arhipelag format
din câte dou\ insule mari: arhipe-
lagul britanic, în apropierea
Europei, [i arhipelagul neozee-
landez, în apropierea Australiei.
Similitudinile exterioare se con-
tinu\ prin originea european\
(inclusiv britanic\) a popula]iei
Australiei [i a Noii Zeelande.
 130° 140° Str. Torres 150°
10°
Marea Arafura Capul York 10° Hobart − capital\ de
or I. Melville I. Noua Guinee
e a Tim Pen.
I-le Wessel stat sau teritoriu al
Mar

M
I. Bathurst Cobourg Pen. Federa]iei Australiene

G. Prin]eotte

a
Darwin Canberra − capitala

Charl

r e
G ona
Da Pen. Arnhem Capului Federa]iei Australiene

.J p
B
n li I. Groote Eylandt

os art
i a 1. Teritoriul Capitalei

a
sei
KatherineR

ep e
120° oper York
d Golful Australiene (Australian

O
C
n C a r p e n t a r i a Mitc Capital Territory)
I Cooktown

o
Wyndham Birdum he

r a
Po ll
l

Victoria
Pod. G

c
d.
u Kimberley Cairns

l i
Ba

ilb

M u n ]
n

ert
914 rk

Leichhardt
Derby

l o
Vf. Wells ly 1611
a

Fit

e
zro Tennant Creek

r
Broome y
e

Fl
De[ertul Townsville

in
de
c

Marele Tanami Mount Isa

rs

i i
Charters

Co

a
O

TERITORIUL DE NORD ele Towers 20°

lin Ge
De[ert Se
I. Barrow lw y

M a
Vf. Zeil 1277
Port Hedland n
20° L. Mackay
nell

org
Roebourne de Nisip 1510 n QUEENSLAND
cdo

n
For
i Ma Alice Springs

i na
tesc
enzie

r e
C. de ue - ] i Longreach ck

tin
1227 M
Nord- sley
M-]ii Hamer1251 De[ertul Ma Rockhampton

an
Gibson

k
[ertul

Fi

ree
Vest

i
am
De Tropicul

n
Ash

ke
Vf. Meharry de sud

u
Simpson

rC
L. Disappointment

Di
bur L. Amadeus
ton Depresiunile Bundaberg

C
ud e u
ul de s AUSTRALIA grave op
Tropic i Mus1440 Co
m I. Fraser
Podi[ul Australiei M-]i Depresiunea Charleville p e

Australiei
Gascoyne Maryborough
Vf. Woodroffe

o
Eyre Eyre k

reg

l
Carnarvon Meekatharra L. Carnegie

n
-16 CreeCentrale

War
Brisbane

e
on

Capul de Vest De[ertul Cunnamulla

oria
is

Steep DE VEST V i c t AUSTRALIA a

lgo Toowoomba
ch

r Sturt Gold Coast

rt

d e
Mu L. Eyre
e[e Cu
D Capul Byron
rele
L. Barlee DE SUD L. Frome

P
Bourke

roo
Ma

rs
Grafton

pie a
Flinde
Geraldton L. Carey L. Torrens

Pa

A
r 1615
L.Moore l a r b oL. Gairdner NOUL
Kalgoorlie Nul

p
ng
Port Augusta Broken Hill 30°
pia

rli

e
Câm
Da

a
Norseman C â m WALES
M-]ii
30° Dubbo 1585
Whyalla
Perth
cer
Port Pirie an Newcastle
Marele Golf Mildura chl DE SUD
La

rea
en

Melville

c
Sydney
Sp

1110 n u rray
t

Bunbury Esperance
G.

Ma
M
Australian ce

M
Vin Wollongong

ur
.
G. St Adelaide

ra
Canberra

y
I. Kangaroo G. Vf. Kosciusko

i
VICTORIA 1
2230
Encounter Alpii Australieni
O

35°
N
1562 Marea
c A Ballarat Melbourne

f
\

2224
B Geelong Ta s m a n i e i
r a n

e I
n

Capul de Sud-Est
A
a
L

I. King Str. Bass

i
l

33° a 1208 I-le Furneaux

o

I
t e

Har Meron n n
G

Akka
a
R

Galileea I
u l i Vf. Ossa Launceston
d

c
Haifa I n 1617
d i

L. Tiberiada S 40°
TASMANIA I. Tasmania
− 209
Mt

−200 0 200 500 1000 2000 3000 m

Nazareth
.C
M e

Hobart 0 200 400 600 800 1000 km

ar

Cesareea ∴
me

130° 140° Capul de Sud-Est 150° 160°

C
l

Fig. 1 – Australia
a

Netanya
I
i

Iordan

Appolonia ∴ S a m a r i a
r e

20° 24° 28° 32°

Nablus ZIMBABWE
O
i

32° 0 100 200 300 400 500 km

A
M a

Tel Aviv-Jaffa o
0 200 1000 1500 3000 peste 3000 m N pop

MOZA
r

Jerichon∴

Parcul
Lim
A
d

Ierusalim Qumran Tropicul de sud W Pietersburg Na]ion

a

Askalon ∴ Bethleem ∴

MBIC
24° S
art\
n

Lim

I u d e e a
Gaza T
M. Mo

al Kru
po
i

Hebron T r a n s v a a l
po

− 396
Massada∴ O
a

Parcul
a
z

Pretoria
a

ger

Na]ional B
G

Beersheba Kalahari M-]ii W

i
ei

itwatersrand Mbabane
ari
ud

lah Johannesburg
i I

31° Dimona
A Ka SWAZILAND
BI
E

tul
-]i

MI [er 1859
M

De[ertul 28° NA De Kroonstad

e i
rts
al

Ora
nge Upington O r a n g e Bethlehem
Va

Negev peste
Ha

Kimberley
rpi
G

Negev 1000 m Tug

1035 Port Nolloth Modder Maseru 3299 ela
Har Ramon 1000 Buffels O 3482
Bloemfontein TH Pietermaritzburg
co

SO
Brak

LE Durban
S

ii
o
I

Caled Orange
n
Oce

1707
i a n
Um zimvub

500 -]
30°
M 3080
Mt. Compass
Great Fish
anul A

Tank 2504
u

C a p
G. S

w
P

200 32° a Gr
King ea
f. E

n d

1843 1957 tK
M

William^s ei
lena

M a r e l e K a r o o Gro Su
] nd Town East London
-

i i 2326
2078 ot ay
tlantic

Elath 0
T

Paarl C
Capul Micul Kar a p u l u i l
[ie

oo Port Elizabeth
o

Bunei Cape Town u

M. R

−200
0 20 40 60 80 100 km Speran]e Mossel Bay
O c e a n
Capul Acelor (Agulhas)
Fig. 2 – Israel Fig. 3 – Republica Africa de Sud

105
 5. ORGANIZAREA SPA}IULUI
IV MONDIAL {I RAPORTUL NORD-SUD
A. RAPORTUL NORD-SUD
A fost vehiculat\ mult timp o concep]ie
reduc]ionist\, utilizat\ [i în prezent, prin care
]\rile lumii contemporane ar putea s\ fie gru-
pate [i divizate în dou\ mari areale:
a) nordul, mai dezvoltat [i industrializat;
b) sudul, în curs de dezvoltare [i slab
industrializat.
Aceast\ divizare are la baz\ ideea c\ ]\rile
nordice ar avea o anumit\ dezvoltare privile-
giat\, cu r\d\cini istorice, fa]\ de partea de
sud a planetei, considerat\ a avea un nivel
mai redus de dezvoltare. Reprezentarea car-
tografic\ a acestei împ\r]iri (Fig. 1) ridic\ o
serie de întreb\ri referitoare la actualitatea ei.
Cea mai important\ dintre acestea o repre-
zint\ situarea Chinei în „sud”, în condi]iile în
care aceast\ ]ar\ reprezint\ în prezent
motorul principal al evolu]iei economiei mon-
diale.
Existen]a unor ]\ri din emisfera sudic\
apar]inând „nordului” (Australia, Noua Zee-
land\), diminueaz\ logica dihotomic\, bipolar\.
Dac\ ini]ial diviziunea realizat\ între nor-
dul aparent prosper [i sudul, prin compara]ie
mai s\rac, avea anumite elemente de justifi-
care, în prezent aceasta a r\mas mai mult sub
forma unei teze reduc]ioniste. Astfel, ]\ri din
zona Golfului Persic, cu economii bazate pe
exploatarea petrolului, au un nivel mai înalt
de dezvoltare în compara]ie cu multe ]\ri
europene. }\ri din spa]iul ex-sovietic, p\strate
prin tradi]ie în nord, sunt în realitate teritorii
subdezvoltate.
Diviziunea dintre nord [i sud are [i un anu-
mit caracter etnic [i lingvistic, prin încercarea de
separare a spa]iului cu o civiliza]ie de tip occi-
dental fa]\ de restul planetei noastre.
Exist\ îns\ anumite elemente care evi-
den]iaz\ tr\s\turi ale sudului, în raport cu
nordul: dezvoltarea demografic\ accelerat\,
dezvoltarea economic\ semnificativ\, pre-
dominarea popula]iei rurale, existen]a unei
agriculturi de subzisten]\.
106
DIC}IONAR
Ex-sovietic — stat sau teritoriu
care a apar]inut Uniunii Sovietice [i
zonei de influen]\ a acesteia;
B. ORGANIZAREA SPA}IULUI cuprinde ]\ri care au f\cut parte
MONDIAL din URSS, precum [i ]\ri situate sub
Organizarea spa]iului mondial cuprinde atât influen]a direct\ a acestui stat; în
prezent, termenul desemneaz\
elemente de negociere, cât [i elemente supuse
îndeosebi fostele republici sovie-
mai mult sau mai pu]in unor decizii personale
tice, actualmente state indepen-
sau arbitrare. Organizarea spa]iului mondial dente.
tinde s\ devin\ o problem\ global\. Aceasta se
realizeaz\ îns\ în cadrul concret al unor ]\ri.
Vom prezenta, pe scurt, exemplul Braziliei.
Particularit\]ile geografice ale Braziliei,
care influen]eaz\ amenajarea teritorial\ de
ansamblu, sunt urm\toarele:
 un teritoriu foarte `ntins [i relativ sub-
populat, pe ansamblul s\u;
 o concentrare a popula]iei pe litoralul
sud-estic;
 resurse diversificate, dar diferen]iate
cantitativ (exces de minereuri [i deficit de
hidrocarburi);
 o suprafa]\ `ntins\ slab utilizat\, cum
este Amazonia.
Amenajarea spa]iului brazilian (Fig. 2)
porne[te de la partea sud-estic\, dezvoltat\ [i
Brazilia, o posibil\ putere
`n special de la nucleul acesteia, format din DOC 1
regional\
ora[ele Sao Paulo, Rio de Janeiro — Fig. 3 [i
Belo Horizonte (`n prezent cel mai dezvoltat Continentul sud-american cu-
prinde dou\ mari spa]ii geografice
din punct de vedere economic).
(asem\n\toare unor „subconti-
La fa]ada atlantic\ exist\ un spa]iu interi-
nente”): ]\rile hispanice, pe de o
or `n curs de amenajare (un `ntins podi[ aco-
parte, [i o ]ar\ cu o popula]ie pre-
perit cu vegeta]ie ierboas\ de tip campos). Ex- dominant de origine portughez\,
presia acestei inten]ii a constituit-o [i ampla- Brazilia, pe de alt\ parte. Carac-
sarea `n aceast\ pozi]ie a noii capitale, Brasilia, terul unitar al Braziliei `i creeaz\
pentru a avea o pozi]ie central\ `n cadrul ]\rii. anumite avantaje fa]\ de spa]iul
Spre interior, nordul amazonian este o re- hispanic f\râmi]at `n mai multe
giune pionier; amenajarea Amazoniei este in- state, unele `ndep\rtate `ntre ele [i
cipient\ [i se confrunt\ cu numeroase dificul- aflate `n rivalit\]i subregionale
(chiar dac\ aparent Argentina,
t\]i legate de caracteristicile naturale (p\duri
prin `ntindere, poate avea aspira]ii
`ntinse, clim\ cald\, hidrografie bogat\).
de lider). Resursele deosebite,
Pe ansamblu, teritoriul Braziliei este rela- cre[terea accelerat\ a popula]iei (a
tiv slab populat (dar cu diferen]e mari), ceea `ntrecut deja Federa]ia Rus\),
ce va stimula `n timp cre[terea demografic\ spa]iul „de rezerv\” al podi[urilor
continu\ [i popularea „interiorului”. interioare [i al Amazoniei, lito-
Analizând cele de mai sus, putem spune ralul atlantic [i pozi]ia geografic\
c\ Brazilia reprezint\ o posibil\ putere regio- fac din Brazilia un stat cu perspec-
nal\ (DOC 1). tive deosebite.
 RD
NO D
Tropicul de Nord SU
N
O
SU R
D
D
Ecuator

Tropicul de Sud

Fig. 1 – Raportul Nord-Sud

VENEZUELA

COLUMBIA

NORDUL
AMAZONIEI
Recife
NORD-
EST

PERU Brasilia
Salvador
CENTRU–
BOLIVIA VEST
Belo Horizonte

PA Sao Paulo
RA
GU
CHILE

AY
Rio de Janeiro
SUD {I
SUD-EST
ARGENTINA
Porto Alegre
URUGUAY 0 1000 km

Centru dominant Periferia dominant\  Fig. 3 – Imagine din Rio de Janeiro

Periferia `n curs de integrare
Triunghiul industrial
 Fig. 2 – Organizarea spa]iului `n Brazilia
Periferia de rezerv\
Spa]iu dens populat
Compara]i modul de organizare a spa]iului
Regiune secetoas\
geografic din China [i Brazilia [i identifica]i câteva
asem\n\ri [i câteva deosebiri `ntre aceste dou\ situa]ii.

107
 6. SPA}IUL MEDITERANEEAN
IV LA INTERFA}A NORD-SUD
Marea Mediteran\ poate fi considerat\ ca
fiind situat\ la interfa]a dintre nord [i sud
(Fig. 2).
Prin tradi]ie, Marea Mediteran\ a
reprezentat spa]iul de conexiune a continen-
telor care formau lumea veche: Europa (în
nord), Africa (în sud) [i Asia (în est).
În jurul M\rii Mediterane, au existat
leg\turi economice [i s-au dezvoltat succesiv
imperii.
Imperiul Roman, cea mai important\ con-
struc]ie statal\ a Antichit\]ii, cuprindea
spa]iul din jurul M\rii Mediterane, pentru
care aceasta reprezenta, ca pozi]ie, un lac inte-
rior.
Dupã cum se observã [i din analiza unei
hãr]i simple a spa]iului mediteranean, acesta
are un caracter relativ eterogen, fiind situat
într-o regiune de coliziune a plãcilor [i în-
tr-un spa]iu de interferen]ã climaticã [i
biogeograficã.
Condi]iile naturale au fost completate prin
existen]a unui întins bazin maritim interior
(Marea Mediteranã), ale cãrui ]ãrmuri
faciliteazã construirea infrastructurilor de
naviga]ie.
Chiar dacã existã o diferen]ã considerabilã
între ]ãrmul african (mai arid) [i ]ãrmul euro-
pean (mai ploios), apa bazinului medite-
ranean omogenizeazã condi]iile climatice;
acest lucru a favorizat circula]ia istoricã a
popula]iilor în jurul Mãrii Mediterane.
În prezent, în nord se afl\ situate ]\ri
europene care apar]in UE (Portugalia, Spania,
Fran]a, Italia, Grecia – Fig. 3), dar [i alte ]\ri
europene integrabile doar ca pozi]ie în nord
(Albania), în est ]\ri asiatice dup\ criteriul
pozi]iei (Turcia, Siria, Liban, Israel), iar în sud
]\ri arabe, situate pe continentul african
(Egipt, Libia, Tunisia, Algeria), care fac efor-
turi considerabile pentru dezvoltarea lor
economic\.
Exist\ o diferen]\ de civiliza]ie [i de nivel
de trai între ]\rile situate la nord [i cele situate
la sud de Marea Mediteran\.
108
În partea de est a M\rii Mediterane,
Turcia, Libanul [i Israelul nu pot fi conside-
rate tran[ant nici prin caracteristici [i nici prin
pozi]ie în nord sau în sud (DOC 2).
Diferen]a cea mai importantã între nordul
[i sudul Mãrii Mediterane este datã de pre-
dominarea civiliza]iei europene-occidentale
(în nord) [i a celei arabo-musulmane (în
partea de sud).
O situa]ie deosebitã o reprezintã Israelul,
care are caracteristicile lumii europene, dar
reprezintã o enclavã în teritoriul arabo-mu-
sulman. Existã, în prezent, anumite decalaje
economice între nord [i sud, dar acestea sunt
în curs de a se uniformiza în cadrul procesului
de globalizare.
Spa]iul mediteranean reprezint\ o inter-
fa]\ mai mult în sens metaforic, deoarece
caracteristicile ]\rilor din jurul bazinului
M\rii Mediterane tind a se uniformiza [i a se
omogeniza.
O caracteristic\ evident\ a spa]iului sud-
mediteranean o reprezint\ cre[terea demo-
grafic\ accentuat\, care determin\ indirect o
presiune migratorie asupra spa]iului limitrof
european.
~n prezent `n condi]iile globaliz\rii, Marea
Mediteran\ are un pronun]at rol semnificativ
(DOC 1).
Spa]iul mediteranean [i Marea Neagr\ au
o voca]ie nou\ `n contextul globaliz\rii.
~ntr-un mod foarte simplist, pe aici se rea-
lizeaz\ leg\turi economice maritime `ntre
Europa [i Orientul Mijlociu.
~ntr-un mod mai complex Marea
Mediteran\ se afl\ `ntr-o re]ea de interac]iuni
care `i sporesc importan]a strategic\; acestea
se refer\ la tranzitul produselor petroliere,
expansiunea ideologic\ a islamismului, desf\-
[urarea unor for]e militare maritime [.a.
DIC}IONAR
Mediteranean — situat în jurul
M\rii Mediterane; termenul se
refer\ la tipul de climat, vegeta]ie [i
la spa]iul geografic limitrof.
Marea Mediteran\
DOC 1
[i globalizarea
Trebuie s\ observ\m c\ exist\
o coeziune de „grup” a ]\rilor si-
tuate în nordul [i în sudul M\rii
Mediterane, precum [i diferen]ieri
culturale importante: în nord coe-
ziunea ]\rilor europene este dat\
de Uniunea European\, iar în sud,
de apartenen]a ]\rilor nord afri-
cane la cultura arabo-musulman\.
Peninsula Balcanic\ are îns\ [i
areale cu popula]ie islamic\ (în
Albania, Bosnia-Her]egovina).
În zona M\rii Mediterane,
exist\ [i anumite elemente de
interes geopolitic pentru fiecare
]ar\. Libia a avut vreme îndelun-
gat\ o pozi]ie antioccidental\ evi-
dent\; Egiptul, prin pozi]ie [i
r\zboaie relativ recente, are un
statut individualizat, fiind, în prin-
cipiu, adept ale negocierii [i
în]elegerilor. Algeria [i Marocul se
afl\ în fa]a unor cre[teri demo-
grafice foarte mari generând pre-
siuni emigra]ioniste. Unele ]\ri
(dintre care Maroc [i Tunisia) au
un interes crescând pentru Uniu-
nea European\, justificat [i prin
performan]ele lor economice.
Turcia, situat\ aparent în
„Sud” (ca rezultat al pozi]iei fa]\
de Marea Neagr\), are caracteris-
tici asem\n\toare ]\rilor din nord
(sub raportul dezvolt\rii econo-
mice). Israelul reprezint\ un
model de dezvoltare democratic\,
cultural\ [i economic\, din acest
punct de vedere, o „parte” a
Europei.
 Suprafa]a Popula]ia Densitatea pop. Sporul natural PIB / loc.
}ara Capitala
(km2) (mil. loc.) (loc./km2) (%) (USD)
Albania Tirana 28 748 2,8 99 6,7 3 900
Bosnia-Her]egovina Sarajevo 51 129 3,8 75 –0,9 4 700
Croa]ia Zagreb 56 538 4,3 76 –2,0 14 500
Slovenia Ljubljana 20 251 2,0 101 1,8 24 500
Muntenegru Podgorica 13 800 0,6 45 2,9 7 300
Grecia Atena 131 990 10,8 82 0,5 27 000
Italia Roma 301 268 59,5 197 –0,6 36 300
Spania Madrid 504 782 47,0 93 2,3 32 300
Fran]a Paris 551 500 65,3 120 4,2 44 000
Portugalia Lisabona 92 389 10,5 115 –0,5 22 400
Malta La Valleta 316 0,4 1 320 2,4 21 000
Israel Ierusalim 21 000 7,9 376 16,5 32 000
Liban Beirut 10 400 4,3 408 17,0 9 800
Siria Damasc 185 000 21,4 115 30,0 2 800
Turcia Ankara 785 400 74,7 95 11,5 10 500
Cipru Nicosia 9 251 0,8 143 4,8 30 500
Egipt Cairo 1 001 000 81,4 81 22,6 2 900
Algeria Alger 2 381 741 36,7 15 20,4 5 300
Libia Tripoli 1 757 000 6,4 4 19,1 5 700
Maroc Rabat 442 300 32,3 13 13,2 3 000
Tunisia Tunis 163 600 10,7 65 12,9 4 300
Muntenegru Podgorica 13 800 0,6 45 2,9 7 300

DOC 2 – Spa]iul mediteranean

Fig. 2 – Strâmtoarea Gibraltar Fig. 3 – Atena

109
 7. DE LA LUMEA UNIPOLAR| –
IV LA LUMEA MULTIPOLAR|
Lumea contemporan\ se afl\ `ntr-o evo-
lu]ie continu\.
~n prezent, procesul de globalizare [i de
mondializare a planetei este `n situa]ia de a
deveni tot mai mult o realitate.
~n paralel cu evolu]ia lumii spre globa-
lizare exist\ un interes crescând pentru pro-
blemele de geopolitic\ [i de geostrategie.
Geopolitica a cunoscut o revigorare teore-
tic\ [i conceptual\ `n ultimele dou\ decenii
dup\ o perioad\ relativ lung\ (1950-1980) `n
care acest termen a fost considerat compro-
mis, datorit\ leg\turii presupuse cu baza ide-
ologic\ a expansiunii nazismului.
~n prezent, geopolitica [i-a extins [i [i-a
modernizat domeniul reflec]iei teoretice [i al
ac]iunii practice.
Anticiparea deciziilor de natur\ politic\
asupra spa]iului geografic (]\ri, regiuni,
ansambluri) o reprezint\ geostrategia, termen
cu o `nc\rc\tur\ multipl\ (economic\, mili-
tar\, ideologic\, cultural\ etc.).
Geopolitica este atât o disciplin\ „acade-
mic\” (unde sunt teoretizate ac]iunile politice
care au ca obiect spa]iul geografic, de regul\
mult dup\ producerea lor), cât [i un domeniu
pragmatic, al practicii puterii (fiind un rezul-
tat al ac]iunii conduc\torilor) — DOC1.
Reflec]ia, practica [i construc]ia geopoli-
tic\ sunt activit\]i umane (destinate `ndeosebi
elitei conduc\toare) care au preocupat statele
de-a lungul timpului.
Imperiul Roman a reprezentat primul
mare proiect geopolitic realizat `n timp, prin
eforturi [i r\zboaie.
Coeren]a lui intern\, cre[terea [i apoi
descre[terea sa, fac obiectul unor studii [i
reflec]ii frecvente. Imperiul Roman, `n
apogeul existen]ei sale a fost „prima putere
mondial\” (a lumii de atunci, f\r\ a fi „mondi-
al\” `n sensul actual al cuvântului).
Aproape sincron, `n extremitatea cealalt\ a
Eurasiei exist\ un „imperiu” asem\n\tor,
Imperiul Chinez (care a `nceput construirea
Marelui Zid); ulterior extins sau fragmentat, a
110
evoluat cu intermiten]e pân\ `n epoca moder-
n\. Imperiul Mongol a avut o istorie mai
scurt\ [i o coeziune intern\ mai redus\. Pute-
rile coloniale (`ndeosebi Anglia [i Fran]a) [i-au
creat mari spa]ii dependente (f\r\ a fi „impe-
rii”). ~ncercarea Germaniei [i a Japoniei `n
deceniile 3-4 ale secolului trecut de a redesena
harta politic\ a lumii [i `nfrângerea lor `n
urma celui de-al Doilea R\zboi Mondial, a
deschis calea apari]iei altor dou\ mari puteri
postbelice (SUA [i URSS).
Confruntarea dintre cele dou\ mari puteri
postbelice a avut un caracter mai complex
(ideologic, `n primul rând), mai rar militar,
chiar `n condi]iile `n care `narmarea lor ato-
mic\ se realiza foarte rapid.
Dup\ „implozia” URSS (1990) [i apari]ia
unor noi state, singura mare putere de dimen-
siuni mondiale a r\mas Statele Unite. De altfel,
SUA reprezint\ `n lunga istorie a lumii prima [i
deocamdat\ singura putere cu adev\rat mondi-
al\.
De[i la nivel mondial exist\ o evident\
suprema]ie, SUA, harta politic\ a lumii con-
temporane cuprinde o mare diversitate de sta-
te, dup\ diferite criterii (popula]ie, `ntindere,
nivel de dezvoltare, forma de guvern\mânt,
religie etc.). ~n interiorul statelor, diversitatea
uman\ cre[te foarte mult.
~n prezent, exist\ o preocupare constant\ a
statelor, conduc\torilor [i oamenilor de [tiin]\
de a identifica la nivelul planetei anumite gru-
p\ri teritoriale de state, legate `ntre ele prin
pozi]ie, caracteristici geografice, umane, prin
cultur\, civiliza]ie, ideologie sau dezvoltare
economic\.
Exist\ `n prezent mai multe aprecieri con-
vergente.
Prezent\m al\turat o alt\ imagine a pu-
terilor geopolitice a lumii contemporane
(Fig. 1, DOC 2).
DIC}IONAR
Geopolitic\ — [tiin]\ a „rela-
]iilor dintre state”, având ca obiect
teoretic [i practic ansamblul de
opinii, op]iuni [i decizii adoptate la
nivelul conducerii statelor asupra
unor elemente legate de interac]iu-
nea cu alte sisteme teritoriale (state,
regiuni, organiza]ii, grup\ri) cu
scopul asigur\rii unei optimiz\ri a
pozi]iei proprii `n viitor.
Geostrategie — ansamblu de
op]iuni [i decizii tradi]ionale de na-
tur\ preponderent militar\ care `[i
propun s\ consolideze `n timp po-
zi]ia interna]ional\ a unui stat; de la
aceast\ accep]iune militar\ s-a tre-
cut, `n prezent, la o `n]elegere mai
larg\ a termenului care implic\ o
dimensiune economic\ mai preg-
nant\ (de exemplu, accesul la
resurse, mai ales la cele deficitare, la
pie]e de desfacere etc.).
DOC 1 Geopolitic\ [i istorie
Practicile geopolitice [i geo-
strategice, precum [i doctrinele [i
teoriile pe care le ini]iaz\, sunt
rezervate unei mici elite guver-
nante. Chestiunile puse `n joc inte-
reseaz\ `ntreaga popula]ie, dar
aceasta nu le prea cunoa[te [i, `n
majoritatea regimurilor nu este
invitat\ s\-[i spun\ p\rerea.
Astfel, esen]ialul reflec]iei geopo-
litice [i geostrategice scap\
istoriei.
(Paul Claval „Geopolitic\ [i
geostrategie”, Editura Corint,
2001, pg. 11)
 O c e a n u l A r c t i c

Fed.
Rus\

O
O Germania

c e
c
SUA
Fran]a UE

a n
e
a
Turcia China Japonia

u l
n
Iran Tropicul de Nord
Pakistan
u India

P a c
Mexic
O c

l
e a

i f i c
A

Nigeria
Ecuator
t
n u

O c e a n u l
l

Indonezia
l

Brazilia
n
P

I n d i a n Tropicul de Sud
a

t
c

i
i

i
f

c Republica Africa de Sud

Argentina

0 2000 km

Supraputere Puteri Puteri subregionale Puteri subregionale Vectori de influen]\

mondial\ regionale posibile

 Fig. 1 – Puterile geopolitice ale lumii contemporane

DOC 2 SUA [i geopolitica mondial\

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a
fost martorul unor rãsturnãri dramatice în
politica mondialã. Pentru prima oarã în istorie,
o putere noneurasiaticã s-a impus nu numai ca
principal arbitru în rela]iile de putere din
Eurasia, dar [i ca putere supremã în lume.
Destrãmarea Uniunii Sovietice a fost ulti-
ma treaptã în ascensiunea rapidã a unei ]ãri
din emisfera vesticã — Statele Unite ale
Americii — ca singura [i, de fapt, prima putere
cu adevãrat globalã. Cu toate acestea, Eurasia
î[i pãstreazã importan]a geopoliticã. Prin
urmare, problema modului în care America,
angajatã la scarã planetarã, poate face fa]ã
complexelor rela]ii de putere din Eurasia
rãmâne fundamentalã pentru capacitatea aces-
teia de a-[i exercita suprema]ia mondialã.
Obiectivul principal al politicii ameri-
cane ar putea fi benefic [i vizionar; mode-
larea unei comunitã]i mondiale cu adevãrat
cooperante, în conformitate cu tendin]ele pe
termen lung [i cu interesele fundamentale
ale omenirii.
În acest context, pentru câtãva vreme de
acum înainte — mai bine de o genera]ie —
statutul Americii ca primã putere a lumii
este pu]in probabil sã fie contestat de vreo
putere individualã. Este mai mult decât
sigur cã nici un stat-na]iune nu va egala
America în cele patru aspecte esen]iale ale
puterii (militar, economic, tehnologic [i cul-
tural) care produc, prin cumulare, o influ-
en]ã politicã mondialã decisivã. În cazul
unei abdicãri deliberate sau neinten]ionate a
Americii, singura alternativã realã la supre-
ma]ia sa mondialã, în viitorul previzibil, este
anarhia interna]ionalã.
În acest punct este important de sublini-
at atât faptul acestei indispensabilitã]i, cât [i
existen]a poten]ialã de anarhie mondialã.
Consecin]ele distructive ale exploziei
demografice, ale migra]iei cauzate de sãrã-
cie, ale radicalizãrii urbaniz\rii, ale con-
flictelor etnice [i religioase [i ale proliferãrii
armelor de distrugere în masã ar fi imposibil
de stãpânit dacã s-ar fragmenta însu[i
cadrul existent al unei oricât de rudimentar
stabilitã]i geopolitice, bazat pe state-na]iuni.
Fãrã implicare americanã sus]inutã [i diri-
jatã, în scurtã vreme for]ele în dezordine
mondialã ar ajunge sã domine scena lumii.
Iar posibilitatea unei astfel de fragmentãri
este inerentã în tensiunile geopolitice nu
numai din actuala Eurasie, ci [i din lume în
general.
(Zbigniew Brezinski — „Marea tabl\ de
[ah — suprema]ia american\ [i imperativele
sale geostrategice”, Bucure[ti, Editura
Univers Enciclopedic, 2000)

111
 SISTEMUL ECONOMIC
EVALUARE {I SISTEMUL GEOPOLITIC
D

J C
L
I Tropicul de Nord

F
B
Ecuator

A
K
Tropicul de Sud

0 3000 km H

I. URM|RI}I HARTA DE MAI SUS {I R|SPUNDE}I LA URM|TOARELE ~NTREB|RI:

1. Cea mai întinsã ]arã din lume este: a) I; b) E; c) J; d) G.
2. Cea mai populatã ]arã din lume este în prezent: a) E; b) I; c) F; d) J.
3. Limita dintre regiunea arabo-musulmanã [i regiunea subsaharianã este situatã în arealul notat cu: a) A; b) B; c) C; d) D.
4. }ãrile notate cu J [i L au în comun urmãtoarea caracteristicã:
a) au resurse naturale asemãnãtoare; b) au aceea[i densitate a popula]iei;
c) au câte un megalopolis; d) au aceea[i influen]ã geopoliticã mondialã.
5. }ara notatã cu C apar]ine: a) Europei de Est; b) Uniunii Europene; c) Europei Centrale; d) NATO.
6. Statele notate cu J, E, G [i I se aseamãnã prin:
a) acelea[i resurse naturale de bazã; b) nivel asemãnãtor al dezvoltãrii economice;
c) apar]in la aceea[i organiza]ie economicã interna]ionalã; d) au pozi]ia excentricã a capitalei.

II. DE ASEMENEA, UTILIZÂND HARTA DE MAI SUS, REALIZA}I URM|TOARELE:

1. Compara]i rolul geopolitic al ]\rilor notate cu E, I, J [i F [i preciza]i influen]a pe care o are fiecare stat `n lumea contemporan\.
2. Preciza]i rolul pozi]iei geografice [i caracteristicile ]\rii notate cu L `n dezvoltarea ei economic\.
3. Poate deveni ]ara notat\ cu F o putere geopolitic\ mondial\? Argumenta]i opinia dumneavoastr\.
4. ~n care dintre ]\rile ([i regiunile) notate pe hart\ prin literele (A, B,... L) sunt concentrate cele mai mari resurse energetice?
5. Demonstra]i rolul ]\rilor notate cu J [i L `n procesul de globalizare.
6. Compara]i cre[terea demografic\ a ]\rilor notate cu E, G, [i K [i preciza]i rolul acestei cre[teri `n dezvoltarea lor economic\.
7. Argumenta]i interesul diferitelor ]\ri (J, K, E, I, F, L, G) asupra spa]iului notat cu H.

112
 V
capitolul

Elemente de geografie social\ [i cultural\

~N URMA PARCURGERII ACESTUI CAPITOL,

VE}I PUTEA REALIZA:

 utilizarea unei terminologii specifice

din domeniul social [i cultural;
 prezentarea [i explicarea dimensiunii
sociale [i culturale a lumii contemporane;
 explicarea unor realit\]i prezentate în
mijloacele de informare;
 corelarea elementelor de geografie social\
[i cultural\ cu reprezentarea lor spa]ial\.

113
 1. VIA}A SOCIAL| {I
V ORGANIZAREA SPA}IULUI
UMANIZAT
În prezent, spa]iul umanizat se suprapune
foarte bine cu spa]iul locuibil al planetei,
reprezentat de întinderea uscatului.
În prezent, societatea omeneasc\ are
aspectul unei „sfere” cu anumite caracteristici
referitoare la dinamic\ [i întindere, similare
geosferelor naturale, dar diferit\ prin compo-
nenta uman\ care îi asigur\ aceast\ dinamic\.
Aceast\ sfer\ a societ\]ii poate fi numit\
sociosfer\; deoarece se suprapune par]ial cu
interven]ia tehnic\ asupra teritoriului, se folo-
se[te [i termenul de tehnosfer\, pentru a sublinia
aceast\ component\ a mediului înconjur\tor.
În mod clasic, deoarece sfera social\ este
format\ din totalitatea oamenilor, termenul
ini]ial utilizat pentru a o desemna era cel de
antroposfer\. Între aceste no]iuni (sociosfer\,
tehnosfer\ [i antroposfer\) nu exist\ o supra-
punere complet\, ci doar o eviden]iere a fac-
torului principal luat în considera]ie, totali-
tatea locuitorilor planetei.
În prezent, oicumena cuprinde aproape
întregul spa]iu al uscatului. Prin oicumen\ se
în]elege spa]iul locuibil [i locuit, fapt care este
demonstrat prin prezen]a uman\, antropic\.
Spa]iul umanizat a avut o anumit\
evolu]ie în timp, demonstrând c\, de la anu-
mite nuclee în care [i-au avut originea comu-
nit\]i [i popula]ii cu elemente inovative, s-a
realizat o „iradiere” pe un teritoriu tot mai extins.
La aceasta contribuie [i presiunea demo-
grafic\ crescând\, asigurat\ de un spor natu-
ral ridicat (de aproximativ 1,7‰ anual), ceea
ce face ca popula]ia total\ a Terrei s\ aib\ o
cre[tere accelerat\ [i s\ acopere spa]ii tot mai
extinse.
Spa]iul umanizat poate fi reprezentat car-
tografic prin dou\ modalit\]i care eviden]iaz\
intensitatea locuirii teritoriului (DOC 1). Este
vorba despre harta densit\]ii popula]iei
(Fig. 2) [i harta concentr\rii popula]iei în
a[ez\ri urbane mari (Fig. 3).
Via]a social\ reflect\ dinamica popula]iei
[i a societ\]ii în ansamblu ei, în cadrul
114
DIC}IONAR
Densitatea popula]iei —
raportul numeric dintre popula]ie
[i teritoriul pe care îl ocup\.
Suboicumen\ — spa]iul situat
spa]iului umanizat. Aceasta cuprinde diferite la marginea oicumenei, cu o locuire
moduri de via]\, roluri, rela]ii umane, rela]ii temporar\ sau ocazional\.
personale [i de grup, structuri [i ierarhii.
Aceste elemente atest\ caracterul struc-
turat [i ierarhizat al vie]ii sociale.
Din punctul de vedere al geografiei so- Intensitatea locuirii terito-
DOC 1
ciale, intereseaz\ îndeosebi modul de asociere riului
teritorial\ a locuitorilor [i de constituire a Activitatea social\ [i organi-
unor structuri func]ionale de tipul institu]iilor zarea spa]iului sunt dependente
sociale [i al companiilor economice. de intensitatea cu care un anumit
teritoriu este locuit [i exploatat.
Un element cu o anumit\ complexitate a
Exist\ dou\ posibilit\]i de a expri-
vie]ii sociale îl constituie relativa imprevi- ma aceast\ intensitate, care, de[i
zibilitate a acesteia, deoarece dinamica aces- sunt apropiate, reprezint\ lucruri
teia este rezultatul ac]iunii unor factori indi- diferite: analiza reparti]iei reale a
viduali [i supraindividuali, cu posibilit\]i de popula]iei [i analiza densit\]ii
modificare rapid\. popula]iei.
Via]a social\ propriu-zis\ nu face obiectul Imaginea cartografic\ a aces-
tor dou\ modalit\]i devine foarte
analizelor de geografie social\, ci doar felul în
important\ pentru în]elegerea
care aceasta se reflect\ în spa]iul geografic cul- intensit\]ii locuirii spa]iului
turalizat. umanizat.
Spa]iul umanizat reprezint\, în acest con-
text, cadrul în care se desf\[oar\ activitatea
social\ a oamenilor (Fig. 1). Aceast\ via]\
social\ influen]eaz\ umanizarea, în conti-
nuare, a spa]iului geografic. Transform\rile în
timp au efecte în modificarea peisajului cul-
tural umanizat. În prezent, peisajul cultural,
a[a cum este definit în lucr\ri geografice
actuale, cuprinde totalitatea transform\rilor
produse asupra mediului de via]\ al societ\]ii
omene[ti.
Evolu]ia oicumenei [i umanizarea peisa-
jului s-au realizat în mai multe etape. Se con-
sider\ c\ [i în prezent ar exista anumite întin-
deri suboicumenice, neputând deocamdat\ fi
locuite permanent.
Un indicator al gradului de presiune
social\ asupra spa]iului îl reprezint\ densi-
tatea popula]iei, care este privit\ îns\ în sens
restrâns, doar la densitatea aritmetic\. Exist\ o
densitate fiziologic\ [i o densitate agricol\ a
popula]iei, care sugereaz\ mai clar raporturile
dintre popula]ie [i teritoriu. Fig. 1 – Rela]ii `ntr-o colectivitate uman\
 O c e a n u l A r c t i c

Europa
650 mil. loc.

O c
e a
Nord-estul Asia de Est
Tropicul de nor Americii de Nord 1,6 mld. loc.

n
d

O c
110 mil. loc.

u
f i c

l
e a

P a
c i

Ecuator Asia de Sud

c i f i c
u

Golful Guineii 1,4 mld. loc.

a

140 mil. loc.

l
P

Java
A

Oceanul
l

120 mil. loc.

t l
u

Tropicul de sud
n

Indian
a n t i c
a

Sud-estul
Braziliei
e

100 mil. loc.

O c

peste 200 loc/km2 1 - 50 loc/km2

0 3000 km
O c e a n u l A r c t i c 50 - 200 loc/km2 sub 1 loc/km2

Fig. 2 – Harta densit\]ii popula]iei

Oceanul Arctic ora[e cu peste 10 mil. loc.

ora[e cu 5-10 mil. loc.
St. Petersburg
ora[e cu 1-5 mil. loc.
Moscova
Londra
Chicago Boston Paris Shenyang
Los Angeles
New York Istanbul Beijing O
Philadelphia Seul Tokyo
Teheran Tianjin c
Osaka
Tropicul de nord Shanghai
e
Bagdad
O c e

Cairo Delhi
a

Karachi
Ciudad de Mexico Hong Kong
n u

Mumbay Calcutta
(Bombay)
O

Bangkok Manilla
Caracas Madras
c

l
e

Lagos Singapore
a

Ecuator Bogota
u

P
n

Oceanul
u l

a c

Jakarta
Lima
A

Indian
P a

i
t

Rio de Janeiro
l

f i

Tropicul de sud Sao Paulo Johannesburg

a
c i

Santiago
f i c

Sydney
t i c

Buenos Aires

0 3000 km

Fig. 3 – Concentr\rile urbane ca noduri ale spa]iului umanizat

115
 2. SPA}IUL GEOGRAFIC
V {I CIVILIZA}IA
Spa]iul geografic reprezint\ ansamblul
teritoriului locuit de c\tre oameni. Acesta
cuprinde o component\ natural\ (redat\ prin
caracteristicile fizico-geografice ale terito-
riului) [i o component\ uman\ (redat\ prin
popula]ie, a[ez\ri [i activit\]i economice).
Spa]iul geografic este concretizat printr-o anu-
mit\ dinamic\ [i un aspect exterior redat prin
peisaje.
Peisajele geografice sunt considerate
frecvent peisaje culturale, în]elegând prin
aceasta c\ este pus\ pe primul plan com-
ponenta creat\ de om [i care este vizibil\ prin
transform\ri [i prin procesul de antropizare.
În spa]iul geografic interfereaz\ elemente na-
turale (care evolueaz\ dup\ logica lor) [i soci-
etatea omeneasc\, rezultând o mare varietate
de combin\ri teritoriale.
Civiliza]ia este un concept care încearc\ s\
pun\ în eviden]\ principalele tr\s\turi calita-
tive ale antroposferei. Este acreditat\ ideea c\
civiliza]ia contemporan\ este unic\ [i unitar\
la nivelul globului. Nu exist\, a[adar, în
prezent, civiliza]ii diferite pe planeta noastr\,
ci doar o singur\ civiliza]ie terestr\ integrat\.
Accep]iunea dat\ unor civiliza]ii istorice
r\mâne valabil\ deoarece acestea au fost rela-
tiv izolate în spa]iu [i în timp. Civiliza]ia lumii
contemporane are, pe ansamblu, un caracter
unitar [i este format\ din mai multe spa]ii,
care au culturi diferite.
Civiliza]ia poate fi definit\ prin mai multe
componente, cum ar fi:
 nivelul tehnologic;
 aria [i diversitatea [tiin]ei [i a inves-
tiga]iilor cu caracter [tiin]ific;
 concep]ii, idei [i ideologii;
 pozi]ia fa]\ de diferitele concep]ii reli-
gioase;
 modul de distribu]ie spa]ial\ a oame-
nilor;
 infrastructura urban\ [i dot\rile
spa]iilor urbanizate;
 activit\]ile economice;
 sistemul de transporturi [i servicii;
116
DIC}IONAR
Peisaj cultural — peisaj trans-
format de om în care se pot identi-
fica tr\s\turile create de acesta:
terenuri agricole, a[ez\ri, construc-
 rela]iile interindividuale [i interna]io-
]ii etc.
nale;
Antropizare — proces de trans-
 concretizarea teritorial\ a elementelor formare a mediilor [i peisajelor na-
de civiliza]ie; turale sub influen]a activit\]ilor
 existen]a unui proiect explicit sau im- omene[ti.
plicit;
 sistemul mondial de informa]ii.
Raportul dintre spa]iul geografic [i civi-
liza]ie este pus în eviden]\ prin ceea ce s-ar
putea numi aspectele spa]iale ale peisajului
culturalizat, care pot cuprinde anumite ele-
mente minimale (în zonele de[ertice sau reci)
[i elemente maximale (în cadrul ora[elor mari,
cu o structur\ intern\ bine precizat\).
Asem\n\tor oric\rui înveli[ planetar, civi-
liza]ia are anumite caracteristici teritoriale
(DOC 1).
Istoric, civiliza]ia are mai multe centre de
iradiere (DOC 2) , de unde aceasta s-a
r\spândit prin anumite componente ale sale,
succesiv pe întregul spa]iu planetar. Din anal-
iza h\r]ii (Fig. 1) se poate observa c\ au exis-
tat anumite nuclee civilizatoare, cu un rol
istoric precizat, care au avut contribu]ii semni-
ficative în construirea civiliza]iei contempo-
rane. Se poate aprecia, de asemenea, c\ actu-
ala civiliza]ie terestr\ are un caracter mondial Caracterul planetar
DOC 1
[i global. Acesta a ap\rut ca rezultat al pro- al civiliza]iei
cesului de diseminare a inova]iei [i a rea- Acest caracter planetar al civi-
liz\rilor tehnologice [i [tiin]ifice vectorizate liza]iei actuale este eviden]iat de
de mondializare [i de globalizare. prezen]a substan]ial\ a tuturor
O leg\tur\ indirect\ între spa]iul geografic elementelor care definesc civili-
[i civiliza]ie o reprezint\ constatarea c\ civi- za]ia, pe ansamblul spa]iului lo-
liza]ia a identificat în substratul utilizat cuit. Exist\, desigur, niveluri
resurse naturale directe [i indirecte, pe care diferite de concentrare a rezul-
s-a putut sprijini în dezvoltarea sa. Se vorbe[te tatelor civiliza]iei [i modalit\]i
diferen]iate de grupare a acestora.
frecvent de o civiliza]ie a pietrei, a lemnului,
Sunt foarte pu]ine spa]ii îns\, chiar
despre o civiliza]ie montan\, pastoral\ sau cele mai îndep\rtate [i mai pu]in
agricol\, în]elegând aceste denumiri mai mult accesibile, care s\ nu aib\ ele-
într-un sens epitetic. Existen]a unor roci de mente semnificative ale civiliza]iei
construc]ie adecvate a permis realizarea unor actuale. Sistemul de comunica]ii,
construc]ii [i dezvoltarea ora[elor. Lemnul spre exemplu, a mondializat prin
constituie atât un material util în diferite sco- excelen]\ informa]iile [i fac posi-
puri, cât [i o surs\ de energie pentru o parte a bil\ propagarea lor în timp real, în
orice punct al planetei.
planetei.
 civiliza]ie occidental\ civiliza]ie islamic\ civiliza]ie ortodox\
civiliza]ie latino-american\ civiliza]ie chinez\ civiliza]ie budist\
civiliza]ie african\ civiliza]ie hindus\ civiliza]ie japonez\

Fig. 1 – Lumea civiliza]iilor DOC 2 Originea civiliza]iilor istorice

Imaginea cartografic\ de mai sus red\, într-un mod foarte sintetic, intuitiv, simplifi-
Dac\ accept\m faptul c\ exist\, cel pu]in în
cator, dar generalizant, ideea c\, în prezent, lumea actual\ este format\ din mai multe
momentul de fa]\, o singur\ civiliza]ie pe planeta noas-
„civiliza]ii”. Dac\ facem abstrac]ie de ideea c\ planeta noastr\ are o singur\ civiliza]ie
tr\, sub raportul evolu]iei istorice a societ\]ii omene[ti,
omogenizat\ prin procesul de globalizare [i de mondializare, trebuie s\ în]elegem c\
trebuie s\ tragem concluzia c\ au existat diferite
aceste „civiliza]ii” reprezint\ anumite variet\]i ale civiliza]iei planetare. De altfel, dac\
„focare” de civiliza]ii, în mare parte nesincrone, relativ
observ\m harta de mai sus, fiecare tip regional de civiliza]ie reprezentat are câte un ele-
îndep\rtate [i izolate în spa]iu [i cu o anumit\ dez-
ment pus în eviden]\ într-un mod mai pregnant fa]\ de altele, care, chiar dac\ sunt
voltare teritorial\ restrâns\. În acest caz, putem aprecia
comune [i altor spa]ii geografice, sunt considerate într-un mod subiacent.
c\ exist\ „civiliza]ii istorice”, în sensul c\ anumite
Ceea ce se nume[te civiliza]ia occidental\ (din America anglo-saxon\ [i Europa
nuclee de ini]iativ\ uman\ au putut dezvolta un tip de
Central\ [i de Vest) are ca element comun [i definitoriu existen]a unor religii predomi-
nante de origine catolic\ sau alternative la aceasta (religii protestante [i neoprotestante). structuri sociale, de construc]ii [i de realit\]i culturale:
Înainte de orice îns\, elementul central pare a fi un anumit sistem de valori, un anume  civiliza]ia egiptean\ (sau a V\ii Nilului), format\
nivel de cultur\ [i, îndeosebi, un standard material [i spiritual ridicat. pe cursul mijlociu al fluviului [i coborât\ spre sud;
Civiliza]ia latino-american\, de[i cu o component\ religioas\ aproape exclusiv influen]a ei asupra nivelului actual al culturii [i civiliza-
catolic\, eviden]iaz\ rolul predominant a dou\ limbi neolatine (spaniol\ [i portughez\). ]iei lumii contemporane este vizibil\, cu toate c\ impor-
Civiliza]ia african\ se suprapune popula]iilor negroide, subsahariene. tan]a elementelor componente s-a diminuat în timp;
Civiliza]ia islamic\ eviden]iaz\ componenta ideologic\ [i religioas\ principal\, chiar  civiliza]ia minoic\, iar apoi civiliza]ia micenian\
în condi]iile în care ponderea popula]iei ata[at\ valorilor din fiecare ]ar\ difer\ foarte [i greac\ s-au dezvoltat într-un spa]iu restrâns [i bine
mult; în acest caz se observ\ un evident caracter generalizant. localizat (Insula Creta [i Grecia peninsular\);
Civiliza]ia sinic\ este suprapus\ popula]iei chineze, adept\, teoretic, a religiei [i ideolo-  civiliza]ia mesopotamian\ cuprinde o anumit\
giei confucianiste, dar inclus\, practic, în sfera unei ideologii na]ionale, cu origini maoiste. diversitate de popoare [i de culturi;
Civiliza]ia ortodox\ are o component\ religioas\ evident\ [i cuprinde, exceptând  civiliza]ia chinez\ are un caracter continuu, pe o
Grecia, fostele ]\ri socialiste. durat\ de aproape 4 000 de ani;
Civiliza]ia budist\ eviden]iaz\ o component\ cu origini în religii tradi]ionale, dar cu  civiliza]ia greac\ [i cea roman\ au contribu]ii
un anumit specific. cunoscute la patrimoniul umanit\]ii actuale.
Civiliza]ia japonez\ are o anumit\ legitimitate prin caracterul multiplu al componen- Dintre celelalte areale de civiliza]ie istoric\,
telor sale: relativa izolare teritorial\, o anume omogenitate uman\ [i lingvistic\, origina- men]ion\m [i cele dou\ nuclee situate în America:
litatea religiei [i a ideologiei [i sistemul societ\]ii ierarhizate dup\ un model paternalist. maya `n America Central\ [i inca `n America de Sud.

117
 3. MOBILITATEA GEOGRAFIC| A
V POPULA}IEI {I SPA}IUL SOCIAL
Mobilitatea teritorial\ a popula]iei repre-
zint\ toate transform\rile care au loc `n nu-
m\rul locuitorilor unui anumit teritoriu,
datorit\ deplas\rii lor (deplas\ri zilnice, sezo-
niere, definitive).
Aceste deplas\ri au avut un caracter
istoric, dar se realizeaz\ [i `n prezent, fiind
deplas\ri actuale, contemporane.
A. DEPLASÃRI DE POPULAÞII ÎN
TIMPURI ISTORICE
De la apari]ia primilor hominizi (cu peste
2 milioane de ani `n urm\, `n centrul Africii),
pân\ aproape de zilele noastre, s-a produs un
proces `ndelungat de expansiune prin care
„omul a populat `ntreaga sa planet\”.
Alte deplas\ri de popula]ii `n timpuri
istorice au fost: migra]ia popoarelor din Asia
Central\ spre Europa (sec. IV-XIV),
deplas\rile care au urmat marilor descoperiri
geografice (sec. XV-XIX) [i popularea, `n acest
fel, a altor continente cu popula]ii de origine
european\.
B. DEPLASÃRI ACTUALE ALE
POPULAÞIEI
Aceste deplas\ri se produc `n prezent sau
au fost caracteristice ultimelor dou\-trei
decenii ale secolului al XX-lea. Exist\ de-
plas\ri interne [i interna]ionale.
Deplas\rile din cauze economice (DOC 1)
sunt cele mai importante; acestea se manifest\
sub cele mai variate forme.
Principalele fluxuri interna]ionale se pot
grupa `n dou\ mari categorii:
— fluxuri „Sud-Sud“ (deplas\ri din ]\rile
mai pu]in dezvoltate spre cele care au un
deficit demografic);
— fluxuri „Sud-Nord“ (deplas\ri `ntre ]\-
rile subdezvoltate [i cele dezvoltate).
Suma totalã a deplasãrilor a unei pãr]i a
popula]iei dintr-o ]ar\ formeaz\ „bilan]ul
migra]iei” (Fig. 1). Acest bilan] se modific\ `n
timp fiind condi]ionat de o multitudine de
factori.
118
C. CONSECINÞE ALE DEPLA-
SÃRII POPULAÞIEI
Deplasarea popula]iei dintr-un loc în
altul, adic\ mobilitatea geografic\, are con-
secin]e multiple asupra popula]iilor respec-
tive (autohtone [i imigrante), precum [i
asupra spa]iului social în care are loc acest
fenomen:
a) pentru popula]ia imigrant\, elementul
principal îl constituie intrarea acesteia într-un
nou model de munc\ [i de via]\; uneori se
realizeaz\ printr-un proces de integrare (mai
mult sau mai pu]in organic\) sau printr-un
proces de „alipire”, în urma c\ruia popula]ia
nu este propriu-zis integrat\; pentru o parte
din popula]ia imigrant\, este foarte impor-
tant\ schimbarea modelului cultural;
b) pentru popula]ia autohton\, apari]ia
unor grupuri alogene de imigran]i duce la
modificarea structurii etnice, religioase [i cul-
turale a spa]iului respectiv;
c) atât pentru popula]ia alogen\, cât [i
pentru cea autohton\, procesul de migra]ie
are drept consecin]\ cre[terea diversit\]ii
umane, cu un efect indirect în sensul apari]iei
unor noi genera]ii, diferite de cele anterioare;
d) un element negativ îl constituie posibi-
litatea teoretic\ a segreg\rii teritoriale [i
sociale a diferitelor grupuri umane; aceasta
este vizibil\ în ora[ele nord-americane [i în
diferite ora[e din ]\ri vest-europene.
~ntrebarea justificat\ referitoare la migra-
]iile de popula]ie este aceea de a stabili `n ce
m\sur\ ([i `ntre ce limite) sunt favorabile atât
pentru indivizi cât [i pentru ]\rile respective
sau `n ce m\sur\ pot fi considerate fenomene
negative. R\spunsul la aceast\ `ntrebare tre-
buie s\ porneasc\ de la `n]elegerea deplas\rii
oamenilor ca un drept fundamental al lor [i
cu asumarea r\spunderii individuale sau a
diferitelor ]\ri.
~n principiu, deplasarea popula]iei poate
fi considerat\ un fenomen predominant pozi-
tiv dac\ nu duce la apari]ia unor fenomene
secundare negative.
DIC}IONAR
Emigrare – deplasarea popu-
la]iei dintr-un stat spre alt stat.
Exod – deplasare `n num\r
mare (`n mas\) a popula]iei dintr-o
regiune sau dintr-o ]ar\.
Imigrare – sosirea `ntr-un stat a
unei popula]ii venite din alt\ parte.
Migra]ie – deplasarea popu-
la]iei de la locul de re[edin]\, `n
mod temporar sau definitiv.
Migra]ia extern\ (interna]io-
nal\) – deplasare a popula]iei care
are loc `n afara grani]elor unui stat.
Migra]ie intern\ – deplasarea
popula]iei `n interiorul teritoriului
unui anumit stat.
Mobilitatea popula]iei – trans-
form\rile care au loc `n popula]ia
unui teritoriu sub aspectul spa]ial
(mobilitate teritorial\ sau spa]ial\) [i
sub aspectul socio-profesional (tre-
cerea oamenilor dintr-o categorie
social\ [i profesional\ `ntr-alta).
Cauze economice ale
DOC 1 deplas\rilor inter-
na]ionale
 }\rile foarte s\race, cu o
mare cre[tere demografic\, nu
pot oferi propriei popula]ii locuri
de munc\ suficiente ([i nici pl\tite
corespunz\tor) [i de aceea multe
persoane caut\ s\ plece `n ]\ri
care ofer\ mai multe avantaje.
 }\rile `n curs de dezvoltare
cu deficit demografic (adic\ sub-
populate `n raport cu `ntinderea
lor), dar care `[i dezvolt\ acti-
vit\]i economice noi, caut\ s\
angajeze temporar persoane din
alte ]\ri; aici este cazul industriei
petroliere din ]\ri ca Libia,
Arabia Saudit\, Kuwait.
 }\rile dezvoltate cu o
popula]ie rar\, dar cu resurse bo-
gate atrag, de asemenea, nume-
roase persoane (Canada, Australia).
 O c e a n u l A r c t i c

O c
e a
O c
Tropicul de nor
d

n
f i c

u
e a

l
n
c i

P a
u

Ecuator
l
a

c i f i c
Oceanul
P

A
l

Indian
t l
u
n

a n t i c

Tropicul de sud
a
e
O c

principalele ]\ri care primesc imigran]i

0 3000 km
principalele ]\ri de emigrare

Fig. 1 – Bilan]ul migra]iei

Harta bilan]ului migra]iei eviden]iaz\
grupe diferite de ]\ri, cu anumite valori ale
raportului dintre imigra]ie [i emigra]ie.
Sunt considerate ]\ri de imigra]ie acele
]\ri care au valori relativ ridicate ale acestui
indice (între 1 [i 3 ‰ anual). Indicele arat\ c\,
la fiecare 1 000 de locuitori, se adaug\ anual 1,
2 sau 3 persoane venite dintr-o alt\ ]ar\.
În acest context, valorile cele mai ridicate
sunt pentru ]\ri din Europa Occidental\,
America de Nord, precum [i pentru
Australia.
Exist\ îns\ [i unele ]\ri care recepteaz\
contingente semnificative de emigran]i:
Argentina, Nigeria, Ghana [i ]\ri produ-
c\toare de petrol cu o popula]ie rar\ (Arabia
Saudit\, Oman, Emiratele Arabe Unite).
}\rile de emigrare sunt considerate cele
în care bilan]ul migratoriu este negativ
(num\rul persoanelor plecate este mai mare
decât num\rul celor sosite).
În aceast\ categorie se înscriu ]\ri asiatice
foarte populate, foste ]\ri socialiste, precum [i
]\ri din America Latin\, cu un spor natural
foarte ridicat.
Astfel, se poate afirma c\ exist\ o leg\tur\
strâns\ între m\rimea demografic\ a ]\rilor
emergente [i valoarea absolut\ a popula]iei
emigrate; dintre ]\rile cu o emigra]ie foarte
mare sub raport numeric men]ion\m: India,
Pakistan, Mexic.
Pentru fiecare ]ar\ cu bilan] migratoriu
foarte redus (cu valori apropiate de zero) exist\
grupe de cauze care determin\ acest fenomen.
Se observ\ c\, fa]\ de ]\rile predominant
receptoare sau ]\rile considerate predominant
surse de emigrare, exist\ un mare num\r de
]\ri `n care acest fenomen este foarte redus.
Ponderea emigr\rilor este mic\ `n cazul
unor ]\ri foarte populate (China, Indonezia,
Bangladesh) prin raportare la popula]ia lor
total\.
Fenomenele reflectate de bilan]ul
migra]iei se modific\ foarte mult [i foarte
rapid `n timp.
Dac\ o ]ar\ `[i construie[te un sistem de
legi care s\ faciliteze fenomenul imigra]iei
legale, acesta poate s\ se modifice `n anul
urm\tor.
~n cazul unor ]\ri central [i est-europene
care apar]in UE sau sunt `n curs de aderare
situa]ia se schimb\ foarte mult prin extin-
derea posibilit\]ilor de migrare intracomuni-
tar\.
Valorile mici pentru aceste ]\ri (printre
care [i România) reflect\ caraterul temporar
limitat de deplas\rile pentru munc\ [i mai
pu]in o emigrare propriu-zis\.
De altfel, de exemplu, `n cazul ]\rii noastre
popula]ia care se deplaseaz\ pentru munc\ se
presupune c\ va reveni dup\ un interval de timp.
În cazul particular al extinderii Uniunii
Europene, este posibil ca noile ]\ri s\
furnizeze emigran]i într-o m\sur\ mai mare
decât pân\ acum. În toate situa]iile prezente,
exist\ anumite încerc\ri de a diminua fluxu-
rile de imigran]i [i, îndeosebi, de imigran]i
clandestini. În ]\rile primitoare exist\ diferite
m\suri legislative, cu un caracter restrictiv,
f\r\ a dep\[i îns\ cadrul mai larg al libert\]ii
de deplasare a oamenilor, ca libertate funda-
mental\ a acestora.
În ipoteza realiz\rii unor mari proiecte la
scar\ planetar\, ar fi posibil\ o deplasare sem-
nificativ\ a oamenilor în „spa]iile de rezerv\”
reprezentate acum de Amazonia, Sahara,
zonele arctice ale continentelor [i alte areale
mai pu]in ospitaliere. Anumite dimensiuni
imprevizibile ale procesului migra]ional pot
ap\rea în timp, ca o consecin]\ a cre[terii
demografice excesive din anumite ]\ri sau
regiuni ale acestora.

119
 4. STRUCTURI DE BAZ|
V ALE VIE}II SOCIALE {I
RAPORTURILE LOR CU RASA,
ETNIA, RELIGIA {I CULTURA
Via]a social\ se desf\[oar\ în anumite
structuri de baz\, care sunt reprezentate de
familie, comunitatea teritorial\, comunitatea
profesional\, de ras\ [i de etnie, comunitatea
localit\]ii natale, unitatea administrativ\, de
]ara [i de grupul de ]\ri (cu popula]iile acestora).
La nivelul activit\]ii sociale propriu-zise,
structurile de baz\ sunt centrate pe familie,
comunitatea local\ [i locul de munc\. Între
aceste elemente î[i desf\[oar\ activitatea indi-
vizii [i grupele de indivizi. Pe baza lor se rea-
lizeaz\ o anumit\ dinamic\, influen]at\ de
succesiunile de timp, de reperele cu caracter
istoric sau diferite ac]iuni accidentale.
Exist\ ideea c\ planeta noastr\ ar fi com-
pus\ din trei rase. În realitate, acestea pot fi
numite grupuri rasiale [i nu rase propriu-zise,
deoarece popula]ia planetei se consider\ c\
este format\ dintr-o singur\ specie sau ras\.
Analiza genetic\ a popula]iilor a eviden]iat
elementele comune, cantonate informa]ional
în gene, ca purt\toare ale caracteristicilor
ereditare ale oamenilor. Pe baza analizei
genetice, s-a apreciat c\ în urm\ cu aproxima-
tiv 200 000 ani, popula]ia Terrei avea o origine
comun\.
În mod similar, structura etnic\, reflectat\
[i prin componenta lingvistic\, influen]eaz\
via]a social\ (DOC 2). Acest lucruri se rea-
lizeaz\ prin modul diferit al informa]iei vehi-
culate în diferite limbi, anumite reguli de
natur\ etnic\ [i prin asem\narea fiziologic\
între oameni.
Religia influen]eaz\ îns\ într-un mod mult
mai profund via]a social\. În prezent, exist\
mai multe religii (Fig. 2, DOC 1), cu ansam-
bluri de concepte diferite, structurate în raport
cu pozi]ia fa]\ de divinitate. Principalele
grupe religioase sunt: cre[tinismul (cu mai
multe categorii interioare), islamismul, budis-
mul, hinduismul, diferitele religii etnice,
iudaismul (ca religie monoteist\ cu suport
120
DIC}IONAR
Comunitate — grupare uman\
având la baz\ un grup de caracte-
ristici care îi confer\ o anumit\
specificitate [i legitimitate.
Etnie — structur\ social\ care
are la baz\ originea comun\ a
locuitorilor
etnic), la care se adaug\ concep]ii [i practici Grup rasial — grup de indivizi
animiste. Este suficient s\ men]ion\m com- care are anumite caracteristici exte-
portamentul diferit al oamenilor dintr-o anu- rioare asem\n\toare (culoarea pie-
mit\ grupare religioas\, pentru a ne face o lii, caracteristicile p\rului, aspectul
[i culoarea ochilor etc.).
idee privind influen]a religiei asupra vie]ii
sociale.
Cultura influen]eaz\ în mod covâr[itor
via]a social\. Se vorbe[te frecvent despre
nivelul cultural al unor comunit\]i, ca expre-
sie a nivelului de civiliza]ie. Elementele cul-
turii cu semnifica]ie în via]a social\ sunt cele
legate de literatur\, muzic\, arte plastice, arhi-
tectur\ [i, în general, orice alt\ crea]ie cu ca-
racter cultural. În anumite sisteme religioase
sau ideologice exist\ o nuan]are a accesului la
cultur\ [i un interes pentru promovarea com-
ponentelor autohtone ale acesteia.
Cultura popular\ (Fig. 1), cu un pronun]at
caracter tradi]ional, conserv\ [i transmite de-a
lungul secolelor concep]iile oamenilor referi-
toare la fenomenele universului în care tr\-
iesc. Cultura reprezint\ un vector de dispersie
a unor elemente ale civiliza]iei, sensibil acce-
lerate prin sistemele moderne de mass-media.
Via]a social\ reprezint\ un ansamblu de
activit\]i, opinii, mentalit\]i [i produse, care
sunt influen]ate de componentele lor exte-
rioare, dintre care componenta religioas\
tinde s\ ocupe o pozi]ie proeminent\.
Combinarea tuturor elementelor care î[i
au originea în caracteristicile societ\]ii (limba
vorbit\, rasa, cultura, apartenen]a etnic\)
creeaz\ o mare diversitate spa]ial\ a modu-
rilor în care se desf\[oar\ în mod real via]a [i
activitatea oamenilor. Într-o m\sur\ core-
spunz\toare antropiz\rii peisajului, se pro-
duce [i artificializarea mediului de via]\ al
oamenilor. Via]a social\ este organizat\ dup\
principii [i caracteristici diferite de cele ale
naturii, în ansamblul s\u. Cu toate acestea,
unele principii naturale au influen]\ asupra
proceselor economice. Fig. 1 – Tineri `n costum tradi]ional

O c e a
Tropicul de no
rd
n u
l
Oceanul
Ecuator
Pacific
d suni]i
icul de su
Trop
0 3000 km
Fig. 2 – Harta principalelor religii
DOC 1
Lumea contemporan\ se caracterizeaz\
[i printr-o diversitate a credin]elor religioa-
se. Ele au origini istorice, au evoluat de-a
lungul timpului [i au o important\ influen]\
asupra oamenilor.
Principalele religii actuale (Fig. 3) sunt:
 Cre[tinismul cuprinde mai multe
grupe de persoane: catolici, ortodoc[i,
protestan]i (ace[tia din urm\ putând fi
luterani, calvini sau anglicani) [i câteva
grupuri mai mici (cre[tini egipteni, denumi]i
„cop]i“ [i cre[tini etiopieni).
Catolicii predomin\ în Fran]a, Spania,
Italia, Portugalia, America Latin\, dar se
întâlnesc [i în alte ]\ri europene (Irlanda,
Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania),
în SUA, Canada, Africa [i Australia. Centrul
catolicismului este Roma, unde se afl\ statul
papal (Vatican).
Ortodoc[ii sunt r\spândi]i în sud-estul
[i estul Europei (greci, români, bulgari,
sârbi, ucraineni, bieloru[i, ru[i).
Protestan]ii sunt mai numero[i în Ger-
mania [i ]\rile nordice, `n Anglia, Sco]ia,
Elve]ia precum [i în SUA, Canada,
Australia, Africa.
O c e a n u l A r c t i c
A
t
O c e a n u l
l
a
n
I n d i a n
t i
c
Structura religioas\
 Islamismul cuprinde dou\ mari
grupe de oameni: suni]i (cea mai mare parte)
[i [ii]i; religia islamic\ se mai nume[te [i
„mahomedan\“ sau „musulman\“.
Islamismul s-a extins sensibil în ultimul
timp la state foarte populate (Nigeria,
Indonezia) [i în ]\ri africane sau asiatice care
nu aveau anterior aceast\ religie.
 Budismul (predominant în China,
dar originar din India) [i hinduismul (pre-
dominant în India) sunt religiile celor mai
numeroase popoare. Principalele centre reli-
gioase sunt Lhassa [i Benares.
 Religiile etnice orientale cuprind
confucianismul, taoismul (ambele mai
frecvente în China) [i [intoismul (în
Japonia).
 Iudaismul este religia evreilor, iar
principalul centru religios este Ierusalim.
 Animismul este mai frecvent în
Africa, dar se întâlne[te [i la popula]iile
aborigene din America, nordul Asiei,
Australia [i Noua Guinee.
O c e a n u l
P a c i f i c
cre[tini
catolici
protestan]i
ortodoc[i
musulmani
[ii]i
budi[ti
hindu[i
confuciani[ti
[i taoi[ti
[intoi[ti
evrei
animi[ti
DOC 2 Limba englez\ în lume
Dup\ cum este cunoscut, un vector
important al procesului de globalizare îl
reprezint\ utilizarea limbii engleze. Exist\
trei situa]ii diferite:
a) ]\ri în care limba englez\ este limb\
oficial\, practicat\ de cea mai mare parte a
popula]iei (SUA, Canada, Australia, Noua
Zeeland\) sau într-un mod aproape exclusiv
(Regatul Unit);
b) ]\ri în care limba englez\ este limb\ ofi-
cial\, dar nu are cea mai mare utilizare; aceast\
situa]ie se reg\se[te în ]\ri care au f\cut parte o
anumit\ perioad\ din Imperiul Britanic;
c) ]\ri în care limba englez\ este folosit\
într-o m\sur\ important\, dar nu este limb\
oficial\ a statului respectiv (Israel, Egipt,
Iordania, Oman, Malaysia).
La aceste diferen]ieri teritoriale trebuie
s\ ad\ug\m constatarea c\, printr-o anu-
mit\ generalizare a utiliz\rii limbii engleze
în rela]iile interna]ionale în organismele
ONU [i ca limb\ comercial\, aceasta tinde
s\ devin\ principalul mijloc de comunicare
interuman\ în secolul al XXI-lea. În acela[i
timp, aceasta este în momentul de fa]\
purt\toarea a peste jum\tate dintre infor-
ma]iile vehiculate pe internet.
121
 5. ELEMENTE DE GEOGRAFIE
V CULTURAL|
Geografia cultural\ reprezint\ un dome-
niu integrator al preocup\rilor de cercetare a
comunit\]ilor umane [i un mod de a descrie
peisajele culturalizate. Cultura [i via]a social\
au ca efect organizarea spa]iului locuit. Cul-
tura reflect\, par]ial, amintiri ale comunit\]ii
care locuie[te un anumit teritoriu. Aceasta se
transmite prin sisteme orale sau într-un mod
codificat. Elementele principale ale culturii
sunt consemnate în lucr\ri (c\r]i, opere
de art\, lucr\ri muzicale etc.) prin limbaje
specifice.
Un element principal al transmiterii cul-
turale îl reprezint\ memoria colectivit\]ilor,
care opereaz\ selectiv asupra elementelor cul-
turale consemnate. Aceast\ selectivitate intro-
duce o anumit\ dinamic\ cultural\, în sensul
c\ din mo[tenirea semnificativ\ a trecutului
sunt reactualizate [i evocate anumite elemen-
te care au la baz\ un criteriu valoric.
Este u[or de observat c\ fenomenul cultu-
ral [i cultura, în general, se modific\ în cursul
unei existen]e cotidiene, fiind o reflectare a
succesiunilor în timp ale fenomenelor legate
de interac]iunea societate-cultur\. Perceperea
culturii [i vehicularea acesteia este mult
nuan]at\ în raport cu caracteristicile indivi-
duale [i personale.
Exist\ o inser]ie semnificativ\ a culturii în
cadrul rela]iilor sociale institu]ionalizate, care
are ca efect cre[terea coeziunii sociale a comu-
nit\]ilor. În general, cultura este perceput\ ca
o ordine prestabilit\, fa]\ de care individul se
raporteaz\.
Este interesant de urm\rit felul în care
sunt segregate valorile culturale [i cum se
transmit de la o genera]ie la alta [i de la o
comunitate la alta.
Rezult\ în final un patrimoniu comun al
umanit\]ii, ca sintez\ a produselor culturale
semnificative certificate valoric.
Un element esen]ial al geografiei culturale
îl reprezint\ evolu]ia ariilor culturale. În
prezent pot fi definite mai multe arii culturale
[i pot fi reprezentate cartografic. De aseme-
nea, un element semnificativ îl constituie
122
DIC}IONAR
Geografie cultural\ — dimen-
siune metodologic\ integratoare a
geografiei prin care fenomenele
fenomenul de evolu]ie a ariilor culturale [i de culturale sunt raportate la un
dispersare a acestora în spa]iu, conform unor spa]iu [i peisaj antropizat, denumit
anumite intervale de timp. Ariile culturale se frecvent peisaj cultural.
Arie cultural\ — suprafa]\ în
suprapun par]ial cu ariile de civiliza]ie, cen-
care se consider\ c\ o anumit\ cul-
trele de iradiere fiind acelea[i. tur\ î[i are extensiunea natural\.
Evolu]ia ariilor culturale, pân\ la ima- Peisaj cultural — tip de peisaj
ginea actual\, a parcurs momente semnifica- în care se observ\ o anumit\ trans-
formare uman\, cu un grad mai
tive, dar, în general, elementul dominant l-a
profund de interven]ie [i cu un sens
reprezentat dispersia lor teritorial\. constructiv.
Este de observat c\ geneza [i evolu]ia ari-
ilor culturale sunt strâns legate de nivelul ci-
viliza]iei [i al tehnologiei [i de o anumit\ com-
ponent\ rezultat\ din m\rimea demografic\ a
comunit\]ilor realizatoare de cultur\.
Exist\, desigur, exemple prin care este evi-
den]iat\ ideea c\ o anumit\ popula]ie nu este
întotdeauna creatoare, prin to]i membrii aces-
teia, de produse culturale. Anumite popula]ii
reduse numeric au un efect cultural mult mai
vizibil decât popula]ii numeroase, situate în
condi]ii de subdezvoltare (Fig. 1).
Atât ariile de civiliza]ie, cât [i cele de cul-
tur\, au momente de dezvoltare [i de regres
relativ.
Pe ansamblul omenirii, chiar dac\ anumite
arii se diminueaz\ sau dispar, cultura în sine
înregistreaz\ un progres la nivel global.
Sub raportul geografiei culturale, exist\
un interes predominant pentru în]elegerea
modului în care s-au format anumite centre de
iradiere cultural\.
La acestea se adaug\ raporturile dintre
anumite caracteristici tehnice ale activit\]ilor
umane [i suporturile materiale situate în
apropierea lor.
Difuzia fenomenelor culturale are o com-
ponent\ geografic\, fiind similar\ deplas\rii
popula]iei, bunurilor [i produselor.
Difuzia diferitelor procese tehnologice ca
premiz\ a modalit\]ilor de natur\ cultural\
s-a realizat pe direc]ii care au avut ini]ial [i o
anumit\ logic\ geografic\. Fig. 1 – Trib din Africa
Fig. 2 – ~ncondeierea ou\lor de Pa[te
Fig. 4 – Sal\ de concerte
Încondeierea ou\lor (Fig. 2) reprezint\, în acela[i timp, o activitate
cu origini în tradi]ia popular\, un fapt de cultur\, dar [i o reflectare a
unei concep]ii asupra existen]ei. Se pare c\ originile acestui obicei sunt
mai vechi decât practicile cre[tine. Pentru încondeierea ou\lor, per-
soana respectiv\ trebuie s\ aib\ o anumit\ stare psihic\, fizic\, moral\
[i preocup\ri estetice. Geografia cultural\ trebuie s\ explice [i s\ con-
semneze arealele teritoriale unde aceast\ practic\ are loc în mod sistem-
atic, cum ar fi, zona Bucovinei, unde exist\ o veche tradi]ie în acest sens.
Ol\ritul (Fig.3) este o preocupare economic\, cultural\ [i fol-
cloric\, bazat\ pe tradi]ii str\vechi în existen]a comunit\]ilor.
Transmiterea meseriei se face prin însu[irea practicilor dobândite prin
interac]iunea dintre o persoan\ cu experien]\ mai bogat\ [i o alt\ per-
soan\ aflat\ la începutul acesteia. De altfel, ol\ritul se practic\ într-un
cadru cu elemente de tehnologie tradi]ional\. Ol\ritul presupune
manifest\ri artistice decorative. Civiliza]ia tradi]ional\ româneasc\ are
în ol\rit o component\ aproape generalizat\ a spa]iului locuit.
În cazul unui concert simfonic [i al unei s\li destinate acestei
manifest\ri (Fig. 4), fenomenul cultural are o alt\ dimensiune, mai
Fig. 3 – Ol\ritul, me[te[ug tradi]ional
Fig. 5 – Pia]a San Marco (Vene]ia)
evoluat\, [i rezult\ din activitatea inovatoare a unor persoane.
M\rimea orchestrei este variabil\, în func]ie de tipul de muzic\ abor-
dat. Membrii orchestrei, care ei în[i[i constituie o colectivitate profe-
sional\ aparte, trebuie s\ aib\ în plus o anumit\ preg\tire [i o stare
emo]ional\ corespunz\toare. Contextul în care se desf\[oar\ o acti-
vitate de acest tip (în aceast\ imagine, Ateneul Român) este oferit de o
construc]ie arhitectural\ monumental\, cu multiple elemente figura-
tive, rezultat al unei activit\]i creatoare anterioare.
Dimensiunile percep]iei fenomenelor culturale se modific\,
ajungând pân\ la acoperirea unor spa]ii întinse, p\r]i din ora[e sau
chiar ora[e întregi, cum este cazul Vene]iei. Dup\ cum este cunoscut,
basilica din imagine constituie doar o parte a ansamblului arhitectu-
ral din pia]a vene]ian\ San Marco (Fig. 5), ce face parte, la rândul s\u,
din sistemul cultural reprezentat de întreaga Vene]ie. Aceast\ con-
struc]ie este parte a unui ansamblu de o deosebit\ complexitate, cu o
func]ie ini]ial\ religioas\, civic\ [i politic\ (în apropiere se afl\ Palatul
Dogilor).
123
 6. MONDIALIZAREA,
V OCCIDENTALIZAREA
{I IMPACTUL ACESTORA
ASUPRA VIE}II SOCIALE
Fenomenul de mondializare este perceput
[i interpretat ca având origine occidental\.
Din acest punct de vedere, mondializarea este
sinonim\, dar doar par]ial, cu occiden-
talizarea culturii [i a vie]ii sociale.
Cultura [i civiliza]ia occidental\ î[i are
originea în Europa, iar planeta noastr\ a fost
supus\ unui adev\rat proces de europenizare
(DOC 1). Paralel cu spa]iul european, în
extremul Orient s-a dezvoltat cultura [i civi-
liza]ia nipon\, cu atribute similare celei occi-
dentale, f\r\ a fi o copie a acesteia sau o suc-
cedare în timp.
Cultura [i civiliza]ia nipon\ manifest\
tendin]e de „occidentalizare”, datorit\ evo-
lu]iei industriale [i tehnologice.
Prin occidentalizare se poate în]elege sis-
temul de valori practicat de ]\rile vest-
europene (în sens restrâns), de ]\rile europene
(în sens larg) [i de ]\rile cu un nivel de dez-
voltare ridicat (în sens foarte larg).
De[i China sau India nu au culturi de tip
occidental, prin aportul lor [tiin]ific [i tehno-
logic contribuie la fenomenul actual de mon-
dializare.
Mondializarea [i globalizarea sunt no]iuni
are acoper\ în principal aceea[i realitate.
Prin mondializare se în]elege, în special,
aspectul spa]ial al difuziei inova]iilor [tiin]i-
fice, tehnologice [i economice, iar prin globa-
lizare, îndeosebi sistemul rela]ional [i, într-un
fel, aspectul mai pu]in vizibil al informa]iilor.
Via]a social\ este sensibil modificat\ de
procesul de mondializare [i de transferul va-
lorilor „occidentale” spre comunit\]ile supuse
globaliz\rii. De[i, aparent, societ\]ile autar-
hice [i puternic tradi]ionale sau societ\]ile
bazate pe construc]ii ideologice cu baz\ reli-
gioas\ par s\ fie mai pu]in expuse mondia-
liz\rii [i occidentaliz\rii, într-un fel fiind inte-
grate [i acestea, deoarece, prin sistemele infor-
ma]ionale, ideile, valorile [i realit\]ile contem-
124
porane ajung simultan peste tot. Este posibil
ca anumite societ\]i „primare” (în sensul prac-
tic\rii valorilor tradi]ionale de grup [i izolate
teritorial) s\ fie afectate într-o m\sur\ mai re-
dus\ de procesul de mondializare. Exemplele
sunt numeroase peste tot, din zona amazo-
nian\, în spa]iul interior al Africii, în zonele
reci locuite de eschimo[i sau în comunit\]ile
aborigene de pe diferite continente. Via]a
social\, îns\, are anumite elemente comune,
practicate [i verificate în timp, care pot re-
prezenta un model corespunz\tor pentru
orice comunitate uman\.
Împ\rt\[irea valorilor „occidentale” ve-
rificate în timp [i validate sub raport moral nu
reprezint\ numaidecât o uniformizare sau
abdicare de la valori de grup, ci doar în]e-
legerea caracterului referen]ial al acestora.
Dinamica vie]ii sociale impune o anumit\
optic\ fa]\ de fenomenul de creare a unor noi
valori. Produsele culturale pot fi considerate
utile [i utilizabile dac\ îndeplinesc anumite
cerin]e [i se pot încadra într-un context etic.
Cu toate acestea, lumea contemporan\ este, în
ansamblu s\u, purt\toare a multor elemente [i
fenomene îndep\rtate fa]\ de un sistem axio-
logic obiectiv. Dac\ men]ion\m fenomene
precum segregarea uman\, terorismul, aso-
cierea în scopuri negative, consumul de
droguri, radicalismul religios sau ideologic,
ne d\m seama c\ societatea, prin to]i indivizii
acesteia, nu promoveaz\ doar valorile desti-
nate progresului.
Mondializarea [i occidentalizarea vie]ii
sociale este un proces cu mai multe avantaje
decât posibile limite. Modelul „occidental”,
care valorizeaz\ elementele realizate de om,
este în prezent suficient de evoluat pentru a-[i
dezvolta în continuare caracteristicile genera-
toare de progres.
DIC}IONAR
Mondializare — caracteristic\
a unui fenomen, element sau pro-
ces cu o extensiune mondial\.
Societate autarhic\ — societate
sau grup social care tr\ie[te într-o
relativ\ izolare fa]\ de lume [i de
valorile acesteia.
DOC 1 Europenizarea planetei
Principalul fenomen asociat
celui denumit în mod obi[nuit
„occidentalizare” este datorat [i aso-
ciat procesului de „extindere” a val-
orilor, practicilor [i a concep]iilor
europene la nivelul altor arii
geografice. Acesta poate fi denumit
„europenizarea” planetei. Feno-
menul a fost continuu în ultimele
patru secole, în prezent întâlnin-
du-se o situa]ie mai complex\, care
poate fi denumit\, prin compara]ie,
„americanizarea planetei”. Europe-
nizarea planetei a început imediat
dup\ descoperirile geografice, în
America Latin\ (portughezi, spa-
nioli), în America de Nord (irlan-
dezi, englezi, italieni [i francezi),
precum [i în alte spa]ii mai
îndep\rtate. În ultimele dou\ secole,
[i alte popoare europene [i-au f\cut
sim]it\ prezen]a în acest sens pe
diferite continente [i regiuni ale
globului. În Asia de Nord, de exem-
plu, Imperiul }arist [i apoi Uniunea
Sovietic\ [i-au extins influen]a,
impunând modul de via]\ euro-
pean. În urm\ cu un secol, aproape
întreaga Afric\ era controlat\ de
marile puteri europene. De[i Asia
de Sud (India, Pakistan, Bangla-
desh) a suferit o puternic\ influen]\
englez\, valorile tradi]ionale ante-
rioare s-au p\strat. China, influen-
]at\ mai mult în zona marilor ora[e
aflate pe ]\rm, [i-a p\strat caracterul
specific (neeuropean) [i tr\s\turile
cu origini tradi]ionale îndep\rtate.
De asemenea, elemente tradi]ionale
s-au p\strat [i în ]\ri arabo-islamice
din Orientul Apropiat. În momentul
de fa]\, procesul de europenizare a
planetei reprezint\ o parte a proce-
sului de globalizare, mondializare [i
occidentalizare a lumii contempo-
rane.
 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL|
EVALUARE {I CULTURAL|
O c e a n u l A r c t i c

America
de Nord Europa
(anglo-saxon\)
O c

Asia

O
de Est

c
Tropicul de nor
d
e a

Lumea islamic\ Asia

e a
de Sud
n u

Asia

n u
O c

Africa de Sud-Est
l
e a n

Ecuator
Subsaharian\

l
America O c e a n u l
A

P a c i
Latin\
u l

Australia [i Oceania
l

I n d i a n
a

Tropicul de sud
P a

n t

f i
c i

i c
f i

c
0 3000 km
c

I. REALIZA}I CÂTE O SCURT| CARACTERIZARE REFERITOARE LA GEOGRAFIA SOCIAL| {I

GEOGRAFIA CULTURAL| A DOU| SPA}II, LA ALEGERE, DINTRE CELE FIGURATE PE HARTA
DE MAI SUS. ~N ACEAST| CARACTERIZARE PRECIZA}I:
1. specificul culturii predominante;
2. ]\ri reprezentative;
3. elemente de natur\ social\, religioas\ [i lingvistic\.

II. STUDIA}I CU ATEN}IE ÎNTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:

1. Oicumena este: a) spa]iul locuit; b) spa]iul locuibil; c) spa]iul real; d) spa]iul construit.
2. Prin mondializare se în]elege:
a) extensiunea unui fenomen la nivel mondial; b) caracteristicile comune ale spa]iului mondial;
c) elementele care se reg\sesc în diferite localiz\ri pe glob; d) interferen]a spa]iilor situate în diferite locuri pe glob.
3. Vectorul principal al globaliz\rii îl reprezint\, sub raport lingvistic:
a) limba francez\ (prin num\rul de ]\ri unde este vorbit\);
b) limba chinez\ (prin num\rul cel mai mare de locuitori care o vorbesc);
c) limba englez\ (prin utilizarea ei în rela]iile interna]ionale);
d) limba spaniol\ (prin folosirea în ]\ri cu un spor natural accentuat).
4. Globalizarea [i mondializarea se reflect\ cel mai bine în:
a) transmiterea produselor prin sistemele de transport; c) deplasarea a oamenilor dintr-un loc în altul;
b) transmiterea informa]iilor prin sistemele de comunica]ii; d) convorbirile telefonice interna]ionale.

125
 RECAPITULARE FINAL|
Mediul înconjur\tor este un sistem format din suporturi materiale, energie [i
I. MEDIUL ÎNCONJUR|TOR –
informa]ie, care reprezint\ spa]iul de desf\[urare a activit\]ii societ\]ii omene[ti.
PROBLEM| FUNDAMENTAL| Termenul de environment este foarte sugestiv. Dintre modific\rile recente, o
A LUMII CONTEMPORANE aten]ie principal\ o reprezint\ înc\lzirea global\ care, dac\ este real\ [i ireversibil\,
va duce la transform\ri sesizabile ale mediului. Factorii geoecologici reprezint\
acele componente ale mediului înconjur\tor care determin\ sau influen]eaz\ carac-
teristicile acestuia. Exist\ o varietate mare de factori geoecologici care pot fi organi-
za]i pe grupe de fenomene sau geosfere. Expresia teritorial\ a func]ionalit\]ii me-
diului o reprezint\ geosistemul, iar aspectul exterior, peisajul geografic.
Tipurile de medii au o dispunere zonal\, ca rezultat al factorilor geoecologici
majori ai planetei noastre (forma P\mântului, mi[carea de revolu]ie, mi[carea de
rota]ie, înclinarea axei [i pozi]ia P\mântului în Sistemul Solar).
Un element de interes îl reprezint\ hazardurile naturale [i antropice, care sunt
tot mai semnificative în contextul dezechilibrelor mediului [i al cre[terii popu-
la]iei. Desp\duririle, de[ertificarea [i poluarea sunt fenomene cu o gravitate
crescând\. Protec]ia, conservarea [i managementul mediului reprezint\ r\spunsul
coerent al societ\]ii la distrugerea mediului ei de via]\.

II. REGIONALIZAREA Aparent elemente complementare, globalizarea [i regionalizarea au ca

{I GLOBALIZAREA LUMII tr\s\tur\ comun\ caracterul lor obiectiv [i aparent ireversibil. Regionarea
CONTEMPORANE reprezint\ asocierea statelor în grup\ri teritoriale, iar globalizarea concretizeaz\
dispersia planetar\ a principalelor valori, norme, bunuri, produse, informa]ii.

Elementele obiective, sesizabile, ale lumii contemporane, sunt ilustrate de

III. POPULA}IA, RESURSELE cre[terea numeric\ a popula]iei, explozia urban\, de epuizarea unor resurse natu-
NATURALE {I DEZVOLTAREA rale, identificarea unor resurse alternative [i de preocuparea pentru sus]inerea
LUMII CONTEMPORANE dezvolt\rii. Acordul dintre mediu [i societate îl reprezint\ dezvoltarea durabil\,
capabil\ s\ ofere genera]iilor viitoare atât resurse conservate, cât [i un mediu
favorabil existen]ei.

Sistemul economic actual este rezultatul unei evolu]ii istorice [i are, în prezent,
IV. SISTEMUL ECONOMIC {I caracteristicile unui ansamblu supraordonat ]\rilor [i regiunilor, cu semnifica]ie la
SISTEMUL GEOPOLITIC nivel planetar. Sistemul geopolitic eviden]iaz\ trecerea de la o lume unipolar\, la
o lume multipolar\. Fiecare stat are anumite op]iuni geopolitice [i geostrategice,
care sunt abordate în perspectiva conserv\rii unor avantaje sau dezvolt\rii altora
noi. În cadrul sistemului mondial actual, o serie de state (SUA, Federa]ia Rus\,
Japonia, China, India, Brazilia etc.) au un rol proeminent. Se distinge îns\ existen]a
unei superputeri militare [i a unei puteri economice de prim\ m\rime — SUA.
Dezvoltarea actual\ a Chinei îi va conferi în urm\torii ani o pozi]ie nou\ [i, peste
un interval de timp, probabil predominant.

Fenomenele sociale [i culturale au o pregnant\ tendin]\ de mondializare, dar

V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE conserv\ componente tradi]ionale evidente. Ariile de cultur\ [i de civiliza]ie
SOCIAL| {I CULTURAL| reprezint\ nucleele de unde a putut fi realizat sistemul actual. Procesul de mon-
dializare a valorilor sociale [i culturale reprezint\ în prezent un vector de progres.

126
 EVALUARE FINAL|
I. REALIZA}I CÂTE UN TEXT, DE CEL MULT O PAGIN|, PENTRU A ARGUMENTA FIECARE DINTRE
AFIRMA}IILE DE MAI JOS:
1. Energia atomic\ este o energie de tranzi]ie.
2. Energia hidrogenului va reprezenta principala surs\ energetic\ `n viitor.
3. O industrie a energiei electrice nepoluant\ nu este posibil\.
4. Principala problem\ a lumii contemporane o reprezint\ conservarea mediului.
5. Resursele neconven]ionale sunt nelimitate.
6. De[ertificarea [i desp\duririle sunt fenomene complementare.
7. Resursele planetei noastre sunt relativ reduse.
8. Produsele agroalimentare necesare unei popula]ii a Terrei de 3-4 ori mai mare sunt posibile de ob]inut `n condi]iile caracteris-
ticilor actuale ale fondului funciar.
II. REALIZA}I UN TEXT COERENT CU TEMA „AMENAJAREA SPA}IULUI“ FOLOSIND CÂTE O SINGUR|
DAT|, TO}I TERMENII DE MAI JOS:
amenajare local\, globalizare, interac]iune, terenuri arabile, metropol\, amenajare urban\, zon\ economic\, economie de pia]\,
dezvoltare durabil\.
III.ELABORA}I UN TEXT DE O PAGIN| CU TEMA: „VIA}A URBAN| F|R| POLUARE“.
IV.COMPARA}I DOU| TIPURI DE MEDII, IDENTIFICÂND DOU| ASEM|N|RI {I, RESPECTIV DOU|
DEOSEBIRI.
V. DEMONSTRA}I NECESITATEA OCROTIRII MEDIULUI ~NCONJUR|TOR PE BAZA UNOR ELEMENTE
IDENTIFICATE ~N CADRUL EVOLU}IEI MEDIULUI PE TERRA.
VI. REALIZA}I UN COMENTARIU ASUPRA UNEI PROBLEME REFERITOARE LA LUMEA CONTEMPO-
RAN| PE BAZA UNOR RECENTE INFORMA}II DIN MASS-MEDIA.
VII. IDENTIFICA}I UN TIP DE MEDIU CARE VI SE PARE MAI AGREABIL {I ARGUMENTA}I
ALEGEREA F|CUT|.
VIII. IDENTIFICA}I O PROBLEM| GLOBAL| A OMENIRII PE CARE O CONSIDERA}I FUNDAMENTAL|
{I ARGUMENTA}I ALEGEREA F|CUT|.
IX. STUDIA}I CU ATEN}IE ~NTREB|RILE DE MAI JOS {I IDENTIFICA}I R|SPUNSUL CORECT:
1. Cauza principal\ a mobilit\]ii teritoriale a popula]iei o constituie:
a) diferen]a de spor natural între regiuni apropiate; b) dezvoltarea economic\ inegal\ a ]\rilor;
c) condi]iile naturale din diferite regiuni; d) diversitatea concep]iilor ideologice [i religioase.

2. În prezent, lumea contemporan\ este, sub raport geopolitic:

a) unipolar\; b) bipolar\; c) tripolar\; d) multipolar\.

3. Cre[terea total\ popula]iei Terrei s-a realizat îndeosebi prin cre[terea popula]iei:
a) în regiunile cu densitate redus\ a popula]iei; b) în regiuni noi, situate în afara oicumenei;
c) în regiuni tradi]ionale suprapopulate; d) într-un mod relativ uniform [i omogen.

127
 BIBLIOGRAFIE
Ardelean A., Mândru] O. (2012), Geografia mediului, Vasile
Goldi[ University Press, Arad
Balaresque N., Oster D., (coord.) (2013), La mondialisation
contemporaine, Nathan, Paris.
B\lteanu D., {erban Mihaela (2005), Modific\ri globale ale
mediului, Editura Coresi, Bucure[ti
Blij H.J., Muller P. (2000) Geography — Realms, Regions and
Concepts 2000, J.Wiley Ed, New York
Brzezinski Z. (2000), Marea tabl\ de [ah — Suprema]ia ameri-
can\ [i imperativele sale geostrategice, Bucure[ti, Univers
Enciclopedic
Brown, L.R. (coord.) (1999) Starea lumii; Probleme globale ale
omenirii, Bucure[ti, Editura Tehnic\
Claval Paul (1995), La géographie culturelle, Nathan, Paris.
Claval Paul (2001) Geopolitic\ [i geostrategie, Bucure[ti,
Editura Corint
Clawson D., Merril Johnson (2004), World regional
Geography, Pearson, New Jersey, USA.
Dufour Jean-Louis (2002), Crizele interna]ionale, Editura
Corint, Bucure[ti.
Foucher, M. (1993) Fragments d'Europe, Fayard
Gore, Al. (1995) P\mântul în cump\n\. Ecologia [i spiritul
uman, Bucure[ti, Editura Tehnic\
Iano[ Ioan (2000) Sisteme teritoriale — o abordare
geografica, Bucure[ti, Editura Tehnic\
Lacoste Yves (1994), Dictionnaire géopolitique des Etats,
Flammarion, Paris.
Brennan Scott, Withgott Jay (2005) Environment — The science
behind the Stories, Pearson, New Jersey, USA.
128
Mali]a Mircea (1998), Zece mii de culturi, o singur\ civiliza]ie,
Editura Nemira, Bucure[ti.
Marston Sallie, Paul Knox, Diana Liverman (2005), World
regions in Global context, Pearson, New Jersey, USA.
Mah\ra Gheorghe (2006), Variabilit\]i [i schimb\ri climatice,
Editura Universit\]ii din Oradea.
Mândru] O. (2012), Geografia Uniunii Europene, Vasile Goldi[
University Press, Arad
Mândru] O. (2012), Geografie fizic\ [i uman\ general\, Vasile
Goldi[ University Press, Arad
Norton, W. (1998) Human Geography, Toronto, Oxford
University Press
Negu], S. (1979) Un singur P\mânt, Bucure[ti, Editura
Albatros
Pitte J.R (2000) Géographie 2e (Les hommes et la Terre),
Nathan, Paris
Rowentree Les, Lewis M., Price Marie, Wyckoff W. (2005),
Diversity amid Globaliyation — World Regions, Pearson,
New Jersey, USA.
Ro[u, Al. (1987) Terra — geosistemul vie]ii, Bucure[ti, Editura
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\
Strahler A. N., Strahler A. (1984) Elements of Physical
Geography, New York, John Wiley
*** (2013), Atlas geografic de buzunar (Octavian Mândru]),
Editura Corint, Bucure[ti
*** (2014), Atlas geografic [colar (Octavian Mândru]), Editura
Corint, Bucure[ti
*** (2014), Calendario Atlante de Agostini, Istituto Geografico
de Agostini, Novara
*** (2001), Puteri [i influen]e, Editura Corint, Bucure[ti.