Cuprins

Rezumat ........................................................................................................................................................ 3
1. Introducere ............................................................................................................................................ 4
2. Caracteristicile industriei ...................................................................................................................... 5
2.1 Segmentarea .................................................................................................................................. 5
2.2 Tendinte ale industriei................................................................................................................... 5
2.4 Consumul produselor si serviciilor .................................................................................................... 8
2.4.1. Factori determinanți ai consumului............................................................................................. 8
2.4.2. Preferințele consumatorilor ......................................................................................................... 8
3. Contextul macroeconomic .................................................................................................................... 9
3.1.1 Perspective macroeconomice .................................................................................................... 9
3.1.2 Mediul de afaceri ...................................................................................................................... 9
3.1.3 Forța de muncă ........................................................................................................................ 11
4. Analiza SWOT/ Analiza celor 5 FORTE ............................................................................................ 12
5. Analiza situațiilor financiare istorie ale companiei ............................................................................. 13
6. Prezentarea proiectului de investiție ................................................................................................... 14
7. Principalele ipoteze privind vânzările, veniturile și costurile aferente proiectului de investiție ......... 15
Rezumat
 1. Introducere

Născută în respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât
de vechi și totuși atât de puțin exploatat, societatea s-a dezvoltat și și-a diversificat activitatea
oferind pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de care piața românească avea nevoie.

1994

Ia ființă societatea comercială S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea. Obiectul principal
de activitate îl constituie achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și valorificarea superioară a
făinurilor prin secțiile proprii de panificație și patiserie.

1998

Moara Cibin din Sibiu a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului
2001, S.C. BOROMIR IDM Râmnicu Vâlcea a devenit acționar majoritar. Moara Cibin este
dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur și porumb.

2000

A fost preluată moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare,
putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit și panificație.

1999-2002

În această perioadă S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea achiziționează unități de tip
Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziție, păstrare și valorificare a cerealelor.

2011

Pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea, BOROMIR PROD S.A.
Buzău și Moara Cibin din Sibiu, Grupul Boromir mai deține puncte de lucru la Deva, Hunedoara,
Iași, Slobozia.
 2. Caracteristicile industriei

2.1 Segmentarea

Anul 2008 a fost un an agricol foarte bun la nivel național, producția de grâu a crescut cu
120% față de perioada similară din 2007 în condițiile în care suprafața agricolă cultivată a
crescut cu 6.5%. Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, piața de panificație și
morărit era cifrată la cca 2 miliarde Euro în 2008, în creștere cu 15% față de anul precedent.
La începutul anului 2009 jucătorii din piață mizau pe o menținere, pe creșterea pieței de
ș i la o rată mai redusă (cca 3%). Consumul de pâine şi produse de panificaţie din România se
situează în prezent la 108-110kg/cap de locuitor, mult peste media europeană cotata la 78-80
kg/cap de locuitor.
În ultimul an s-a înregistrat o scădere cu cca 2 kg a consumului de pâine/cap de locuitor,
scăderea pieţei pâinei a fost compensată de o creştere a pieţei produselor de patiserie. Pe
segmentul de paste făinoase, consumul mediu pe cap de locuitor este de 2.8 kg/an la nivel
naţional, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul mediu este de 8 kg/om anual.
În 2008 consumul total al produselor din cereale a scăzut cu 0.2%, deşi producţia
vegetală la nivel naţional s-a dublat comparativ cu 2007.
Anul 2009 se anunţa foarte dificil datorităcondiţiilor meteo nefavorabile din primele 5
luni din 2009 fiind de aşteptat o scădere a producţieivegetale. Piaţa de panificaţie este controlată
în proporţie de aproximativ 40% de jucători mari, precum: Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Dobrogea
Grup, Pajură, Lujerul, Spicul, Bneasa şi PambacBacău, restul de 60% regăsindu-se la producători
de mici dimensiuni.
Pe piaţa morăritului gradul de concentrare este uşor mai pronunţat Boromir, Dobrogea
Grup, Pambac şi Titan SA deţin cca 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici. Boromir
Prod SA face parte din grupul Boromir, elementul cheie al grupului fiind SC Boromir Ind SRL
Râmnicu Vâlcea, care controlează în mod direct şi indirect 9 societăţi comerciale dintre care 7
societăţi pe acţiuni şi 2 societăţi cu răspundere limitată.

2.2 Tendinte ale industriei

2.3 Producţia şi actorii principali ai pieţei

Boromir pune la dispoziția clienților săi o gamă diversificată de făină superioară și

integrală, atât pentru consumul industrial, cât și pentru retail. Gama cuprinde făină specializată
pentru patiserie și panificație: făina pentru cozonac, făina pentru produse foietate, pentru pâine și
produse de panificație, făina integrală. Poate să oferim aceste produse ambalate în saci și vrac,
astfel:

 făină albă de grâu 000 la sac 50 kg și vrac

 făină albă de grâu 550 la sac 50 kg și vrac
 făină albă de grâu 650 la sac 50 kg și vrac
 făină neagră de grâu 1100 sac 40 kg și vrac
 făină neagră vrac
 făină grifică sac 50 kg
 griș sac 40 de kg
 mălai de porumb comun la sac de 30 kg
 mălai de porumb superior la sac de 35 kg
 mălai de porumb extra sac de 50 kg
 tărâțe sac 20 kg
 tărâțe vrac

Calitatea pișcoturilor Boromir este garantată de ingrediente 100% naturale și

proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai
pretențioși oaspeți pișcoturi delicate și fine. Produsul este oferit in pachete de 200g, 400g,
500g sau la cutii de 2,5kg, făcându-l ideal pentru rețeaua de hoteluri, restaurante și
catering.
Pâinea Boromir este obținută din diverse tipuri de făină Boromir, gama
cuprinzând o varietate largă de produse: pâine, pâinici, baghete, specialități, pâine
ambalată, pâine tradițională.
Produsele făinoase, sunt produse naturale, cu rol benefic asupra bunei funcționări
a organismului. Iată produsele noastre sub marca Giani, paste scurte și lungi din amestec
de grâu moale și grâu dur, iar sub marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la
fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc, păstrându-și culoarea galben aurie și aspectul
sticlos.
Pastele făinoase Boromir se comercializează și în ambalaje pentru consum
colectiv, astfel:
 Paste scurte 5kg: spirale, brăduți, melci
 Paste scurte cu ou 5kg (fusilli, cavatapi, spirale, cornetti rigati)
 Spaghete 10kg
 Macaroane 7,5kg
 Fusilli, fillini, gnochi, cavatapi, tubetti, spirale, cornetti rigati, tagliat – 6kg
 Tăieței lați – 3kg
 Tăieței subțiri – 3kg și 5kg
 Fidea – 3kg și 5kg

Covrigeii de Buzău și cei superiori cu condimente se comercializează și în cutii de

3 și 5 kg astfel:
- Covrigi de Buzău cu sare 5kg
- Covrigi de Buzău 5kg
 - Covrigei superiori cu mac 3kg
- Covrigei superiori cu ardei iute 3kg
- Covrigei superiori cu ceapă 3kg
- Covrigei superiori cu usturoi 3kg
- Covrigei superiori cu rozmarin 3kg

Principalii actori ai pieței sunt Boromir Râmnicu Vâlcea, Vel Pitar, Titan, Dobrogea
Grup, Băneasa București și Pambac.
Vel Pitar
2001- Fuziune Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucureşti, Granpan Tecuci şiMopariv Cluj-
Napoca2002-2005 - Preia Libertatea Panificaţie Bucureşti, fabrica de pâine din Balş,Gorjpan
Târgu Jiu, Pangran Iaşi şi Spicul Argeş Piteşti. Finalizează fuziunea prinabsorbţie cu societăţile
Panem Giurgiu şi Panificaţie Postăvarul Braşov2006 - Încercare nereuşită de preluare a societăţii
Morărit Panificaţie Ialomiţa. Grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac
afacerile în industria de morărit şi panificaţie. Suntem primii care au investit masiv în tehnologii
moderne, inovatoare, pentru a oferi clienţilor noştri produse de cea mai bună calitate. De aceea
Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire
geografică, cifră de afaceri, nivel de profit, număr de clienţi, nivelul de implementare a
tehnologiilor moderne şi respectarea normelor legislaţiei europene. Vel Pitar recunoaşte
importanţa specificului local ca o valoare suplimentară în acţiunea sa de a oferi consumatorului
produsele dorite, iar fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piaţă şi excelează
în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel naţional.
Boromir
 2001-2003 - Grupul Boromir deţine deja sau cumpără fabrici de pâine în Buzău,Vâlcea,
Sibiu, Balş şi Mediaş. La acestea se adaugă moara Cibin din Sibiu şi producătorul de
paste Extrasib Sibiu
 2004- S-a luptat cu Vel Pitar şi Com Agro Pan pentru activele societăţii Plevna SA.
Cumpără ProPast Iaşi
 2006- Cumpără societatea Morărit Panificaţie Ialomiţa
Com Agro Pan
 2001 - Construieşte o fabrică de pâine la Vaslui
 2002 - Cumpără Mopan Suceava, cu filialele de la Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Solca, Radauţi şi Gura Humorului
 2003 - Construieşte fabrica de la Bârlad
 2006 - Patronul Adrian Porumboiu îşi nuanţează planurile de extindere a reţelei de unităţi
de morărit-panificaţie
Băneasa
 este unul dintre cele mai apreciate nume în domeniul morăritului și producției de paste
făinoase, cu o istorie de peste 3 decenii. De mai bine de 15 ani suntem lideri pe piața
românească a pastelor făinoase, fabrica Băneasa fiind cel mai mare și mai modern
producător de paste din România și întreaga zonă a Balcanilor. Cu o capacitate de
 producție anuală instalată de peste 25.000 tone de paste, Băneasa se numără și printre
cele mai puternice fabrici din întreaga Europa Centrală și de Est. Strategia Băneasa are
ca puncte forte calitatea produselor, dublată de preţuri competitive şi parteneriate
strategice cu clienții și furnizorii, precum și o îmbunătățire continuă a proceselor de
management. Dezvoltarea și implementarea permanentă a celor mai moderne sisteme
integrate de calitate și siguranță alimentară ocupă un rol central în atingerea obiectivelor
noastre strategice. Este o companie românească de tradiție, care din 1968 fabrică din
cereale produse sănătoase și gustoase. Prin produsele acestora se doreşte oferirea zilnică
fiecărui om de diversitate, gust și bucurie.

2.4 Consumul produselor si serviciilor

2.4.1. Factori determinanți ai consumului

Începând cu anii '50 popularitatea diferitelor sortimente de pâine, inclusiv cea
multicereale (amestec de cereale) a crescut în România.
În prezent circa jumatate din cantitatea de pâine vândută în România este pâine albă, iar
cealaltă jumătate este pâine pe vatră, multicereale, pâine integrală, pâine cu stafide, pâine de
secară şi pâine cu valoare energetică redusă, aceasta, deoarece a crescut interesul populaţiei faţă
de starea de sănătate şi o alimentaţie sănătoasă, ceea ce a dus la apariţia unor produse noi.
Aceste sortimente diverse permit o alimentaţie variată a consumatorilor oferindu-le
posibilitatea de a alege în ceea ce priveşte textura, gustul şi tipul de produs pe care doresc să-l
consume.
Pâinea este unul dintre alimentele de baza ale omului, fiind indispensabilă in alimentaţia
zilnică, datorită atât proprietăţilor nutritive cât şi conţinutului în substanţe producătoare de
energie termică.
Acest aliment important a constituit şi constituie o preocupare permanentă a oamenilor
din cele mai vechi timpuri.
Brutăritul, respectiv activitatea legată de obţinerea produselor de panificaţie, reprezintă
una dintre cele mai vechi îndeletniciri din ţara noastră şi totodată una dintre componentele
majore ale producţiei alimentare. Datorită faptului că pâinea constituie un aliment principal, care
se consumă zilnic, producerea ei, împreună cu a celorlalte alimente, a constituit dintotdeauna o
preocupare esenţială a societăţii noastre.
Aplicând reţete şi tehnologii adecvate, prin folosirea făinii ca materie primă de bază,
brutarii obţin o gama variată de produse, în scopul satisfacerii cerinţelor crescânde şi tot mai
diversificate ale populaţiei.

2.4.2. Preferințele consumatorilor

Cele mai căutate produse de panificație sunt:

 Paste făinose: spaghete și macaroane, fidea, tăiței și melci;

 Biscuiți: biscuiți simpli dulci, biscuiți cu umplutură, biscuiți sărați și biscuiți cu glazură;
 Produse de patiserie: cozonac, patiserie proaspătă, prăjituri și rulade, chec;
 Cereale pentru mic dejun: fulgi de porumb, ovăz, cereale expandate (pufuleți, pufarine).
 Cele mai puțin consumate:
 Tortellini, lasagna, pene, ravioli, cannellioni și paste cu adaosuri;
 Batoane de cereale simple sau în amestec cu fructe uscate;
 Patiserie congelată.

Pe lângă rețeaua proprie de vânzare a cărei țintă sunt consumatorii în calitatea lor de
persoane fizice, Boromir Ind are în vedere și piața clienților persoane juridice, compuse atât din
micii comercianți cât și din marii retaileri.
Clientela societății este eterogenă, contribuția la realizarea cifrei de afaceri este
diferențiată pe trei trepte: clienți puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac parte și
pentru că firma are prea puțină valoare fără existența clienților, Boromir încearcă să răspundă
cerințelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătățirea calității produselor și menținerea nivelului
ei, prin politica de prețuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plată.
Chiar dacă firma a cunoscut o creștere substanțială atât ca număr de clienți, cât și în ceea
ce privește cantitățile livrate, conducerea managerială considera că principalul obiectiv al firmei
rămâne extinderea pieței de desfacere.

3. Contextul macroeconomic

3.1.1 Perspective macroeconomice

Creşterea economică de 6% raportată în T2 2016 potrivit Eurostat, a determinat
Bloomberg să considere România ţara cu cea mai rapidă creştere economică din 2008 până în
prezent. În opinia experţilor, explozia consumului, reducerea taxelor şi creşterea salariilor sunt
consideraţi principalii factori care au susţinut această creştere. Rata estimată de creştere economică
pentru 2016 este de 4,8% potrivit Comisiei Nationale de Prognoză. Raportându-ne la moneda
naţională, în 2015 leul s-a depreciat cu 16% fata de dolar urmând trendul deprecierii tuturor
monedelor regionale. Cu toate acestea, leul rămâne stabil în raport cu moneda europeană
estimându-se un curs de 4,02 RON pentru 1 dolar si 4,45 RON pentru 1 euro. De asemenea,
reducerea TVA-ului de la 24% la 20%, scăderea şomajului şi creşterea salariilor au stimulat
consumul. Scăderea şomajului la aproximativ 6% a consolidat şi mai mult încrederea
consumatorilor, chiar dacă anumite industrii se confruntă cu o foarte mare lipsă de personal. Cu
toate acestea, creşterea cu 19% a salariului minim în luna mai şi scăderea TVA-ului şi a altor taxe
(TVA la alimente de la 24% la 9%), care pun presiune pe buget, au determinat FMI şi UE să
exprime unele îngrijorări. Moneda naţională este considerată una dintre cele mai stabile din
regiune ţinând cont că presiunea contului curent uşor negativ este scăzută, inflaţia este scăzută, iar
rezervele valutare solide. România a înregistrat progrese remarcabile în sfera recuperării
decalajelor, evoluția nivelului PIB per capita la nivel agregat – indicatorul sintetic al convergenței
reale – ascunde o realitate preocupantă: România este statul UE cu cea mai mare disparitate între
regiunile sale. Astfel, decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas importante sau
chiar s-au adâncit, ca urmare a vitezelor diferite de convergență reală, fapt ce a condus la apariția
unor poli de competitivitate regională.

Mediul de afaceri
Un ministru din Guvernul României remarca: „Mediul de afaceri din România este
extrem de ostil investitorilor, el este ostilizat de corupţie, de sistemul birocratic de aprobare a
oricărei acţiuni a unui investitor. M-am convins fără dubii că România oferă astăzi un astfel
de mediu ostil”. Un studiu efectuat de Economist Intelligence Unit pe aceasta temă, plasează
România în rândul ţărilor cu cel mai “toxic” climat economic pentru oamenii de afaceri, după
Rusia, Indonezia şi Pakistan. Un cadru legislativ greoi şi extrem de instabil este, în opinia
multor oameni de afaceri, o sursă principală de nesiguranţă în afaceri. Există o mulţime de
legi, decizii guvernamentale, instrucţiuni de aplicare şi reglementari care generează confuzii
datorită ambiguităţii lor, a prevederilor contradictorii pe care le conţin şi a frecventelor
revizuiri pe care le suferă. Pentru a mări confuzia, trei sisteme legislative (de dinainte de
război, socialist şi cel din perioada tranziţiei) coexistă, cu multe legi care nu au fost niciodată
abrogate în mod explicit şi care sunt invocate de birocraţi atunci când vor să obstrucţioneze o
iniţiativă.

Componentele mediului de afaceri sunt:

• Mediul extern, care cuprinde: - mediul politic; - mediul cultural şi social; -
legislaţia naţională şi comunitară; - impactul globalizării; - fazele ciclului economic în ţara
respectivă, respectiv UE; structura pieţei; - modificarea tehnologiilor informaţional şi de
comunicaţii; - uniunea economică şi monetară.
• Mediul intern, care cuprinde: - patronatul; - sursele de finanţare; - mărimea firmei;
- structura organizatorică; - managementul; - politica de resurse umane. Forţa fiecărei
componente şi modul în care interacţionează unele cu altele variază de la ţară la ţară. Astfel,
şi comportamentul firmelor va trebui să se adapteze condiţiilor specifice. Caracteristicile
individuale ale fiecărei afaceri, cum ar fi patronatul, abilitatea managementului, politica de
resurse umane etc., va particulariza şi succesul fiecărei firme.
În evaluarea mediului de afaceri este folosită tehnica PESTLE, care se referă la: -
factorii politici care influenţează mediul de afaceri - factorii economici - factorii sociologici -
influenţele tehnologice - factorii legali - probleme legate de mediul înconjurător, etica în
afaceri etc.
Credinţele politice ale guvernelor şi politicile prin care ele şi le pun în aplicare au
un impact major asupra mediului european al afacerilor. Ele se reflectă mai ales în politicile
economice, mai ales cele care vizează creşterea economică. Dar şi alte politici au efecte
majore asupra climatului economic. Politicile economice pe care le promovează guvernele au
o influenţă evidentă asupra mediului în care activează firmele. De la semnarea Tratatului de la
Maastricht, politica economică a UE s-a concentrat pe adoptarea monedei unice. În acest sens
s-a încercat îndeplinirea criteriilor de convergenţă - deficitul bugetar (nu mai mult de 3% din
P1B) şi datoria publică (nu mai mult de 60% din PIB). Este de menţionat, în acest sens,
controlul ratei inflaţiei prin politicile Băncilor centrale şi controlul ratei dobânzii pentru
eliminarea riscului de a apărea diferenţe între ţări, factori destabilizatori pentru politica
monetară comună. Odată cu instaurarea Uniunii Economice şi Monetare, cu o Bancă Centrală
Europeană independentă politic, politica monetară a devenit atributul exclusiv al acesteia,
având posibilitatea să manevreze rata dobânzii şi oferta de monedă pentru a atinge anumite
obiective, cum ar fi stabilitatea monetară. Datorită decalajelor dintre zone, efectele unei
variaţii ale ratei dobânzii ar trebui contrabalansate de o flexibilitate a pieţei forţei de muncă
care, deşi statuată prin tratatele comunitare, în realitate este destul de limitată (datorită
intervenţiei statelor, a unor restricţii, dar şi a unor diferenţe culturale şi lingvistice).
Factorii sociologici joacă un rol important în cadrul mediului de afaceri european:
factori culturali, limbă şi religie. Prin cultură se poate înţelege ansamblul valorilor,
atitudinilor, convenţiilor sociale etc. ale unei naţiuni. Ele sunt transmise din generaţie în
generaţie, mai ales prin intermediul familiei. Din ce în ce mai mult, ea este modificată
de către sistemul de educaţie, de media, de anturaj etc. Fără îndoială că diferenţele culturale
contribuie la diversitatea oamenilor care locuiesc în Europa, ceea ce înseamnă o mai mare
complexitate, dar şi avantajul unei experienţe tot mai bogate. Totuşi, diferenţele culturale
înseamnă şi crearea unor bariere, cu implicaţii deosebite asupra afacerilor europene, care,
dacă vor să reuşească în afara pieţei interne, trebuie să ţină cont de ele.

3.1.3 Forța de muncă

De la începutul crizei financiare și economice până în 2014 (ultimele date
disponibile), au existat diferențe semnificative în ceea ce privește performanțele de pe fiecare
piață a muncii. Cu toate că rata generală a ocupării forței de muncă pentru UE-28 a scăzut în
2014 cu 0,8 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2009, 11 state membre ale UE au
raportat o creștere a ratelor corespunzătoare. Ratele de ocupare variază în mod semnificativ și
în funcție de nivelul de studii: pentru statisticile privind acest aspect, ratele de ocupare a forței
de muncă se bazează pe categoria de vârstă cuprinsă între 25 și 64 de ani, nu pe cea cuprinsă
între 15 și 64 de ani. În 2014, rata de ocupare a persoanelor care au absolvit o instituție de
învățământ terțiar (învățământ terțiar cu ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, master
sau echivalent și studii doctorale sau echivalent), în UE-28 în ansamblu, a fost de 83,7 %,
mult mai ridicată decât rata de ocupare a persoanelor care au absolvit cel mult o instituție de
învățământ primar sau secundar inferior (52,6 %). Cele mai pronunțate scăderi ale ratelor de
ocupare a forței de muncă de la începutul crizei financiare și economice (conform comparației
între anii 2008 și 2014) au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de
învățământ primar sau secundar inferior (cu 3,9 puncte procentuale), iar cele mai mici scăderi
au fost înregistrate în cazul persoanelor care au absolvit o instituție de învățământ terțiar (cu
1,4 puncte procentuale) și pentru persoanele cu un nivel de studii secundar superior sau
postliceal neuniversitar (cu 1,3 puncte procentuale).
 Competenţa profesională presupune îmbinarea şi utilizarea armonioasă a
cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de
muncă. În acest sens, sunt îmbinate competenţele educaţionale, tehnice şi lingvistice. Piaţa
panificaţiei necesită astfel de elemente, având în vedere că 80% dintre firme sunt de părere că
acestea înfluenţează în mare măsură dezvoltarea de lungă durată a afacerii. Astfel sunt
implementate programe de formare profesională. Toti angajaţii din grupul ţintă care participă
pe întreaga durată la cursurile de calificare şi obţin certificatele de absolvire, vor primi câte o
subvenţie. Obiectivul general al unui asemenea proiect îl constituie dezvoltarea resurselor
umane din industria panificaţiei, prin participarea la programe de calificare şi recalificare,
dobândirea de noi competenţe fiind validată prin certificate de calificare recunoscute la nivel
naţional, asigurându-se astfel creşterea competitivităţii şi facilitarea integrării sociale, în
concordanţă cu aspiraţiile profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii. Persoanele selectate în
grupul ţintă au oportunitatea de a participa la o serie de activitati inovatoare. În cadrul
proiectului, sunt realizate campanii de informare şi conştientizare a beneficiilor formării
profesionale continue, programe de orientare şi consiliere profesională pentru angajaţii din
industria panificaţiei, programe de formare profesională continuă pentru mai multe meserii
din industria panificaţiei.

4. Analiza SWOT/ Analiza celor 5 FORTE

Puncte tari:

 Apartenenţa la un grup însemnat din industria alimentară, grupul Boromir deţine

fabrici depâine în Buzãu, Vâlcea, Sibiu şi Deva. Grupul mai deţine moara Cibin din Sibiu,
două unităţi detip Comcereal, Amylon Sibiu şi Extrasib Sibiu, benzinăriile Boromir şi fabrica
de cheresteaHardwood fiind deţinut de cinci acţionari persoane fizice române. Grupul mai
deţine 27 demagazine proprii de mici dimensiuni în oraşele unde deţine fabricile de pâine.
 Detine o cotă de piaţă însemnată în special la nivel local. Produsele Boromir sunt
valorificateatât pe piaţa locală, cât ş i pe cea naţională prin următoarele canale de distribuţie:
magazineproprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanţuri de magazine.
 Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.
 Derularea unor programe investitionale de modernizare.

Puncte slabe:

 Marje de profitabilitate reduse

 Boromir stă prost la capitolul promovare prin publicitate TV, radio, elemente
care arputea genera o recunoaştere şi conştientizare mult mai facilă în rândul consumatorilor.
 Oportunităţi:

 În interiorul companiei Boromir, cât și în exteriorul acesteia se practică cursuri

deperfecționare și învățare a angajaților pentru a le dezvolta abilitățile și pentru îmbunătățirea
activităților pe care le desfășoară.
 Preocupată de ridicarea calității produselor sale, conducerea managerială a
BOROMIR recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale
auxiliare de cea mai bună calitate, prin investitie tehnologică modernă îşi poate consolidaşi
extinde piaţa de desfacere.

Ameninţări:

 Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime

folosite.
 Tendinta descendentă a consumului de pâine la nivel national.

Având aceste considerente, în cadrul BOROMIR se pot lua în considerare şi alte

recomandări ce apar la nivel intern dar şi extern: lansarea unor noi produse pe piaţă, acordarea de
prime şi stimulente salariaţilor, acoperirea unui segment mai mare pe piaţă, crearea unor
ambalaje mai atractive Modelul lui Porter se concentrează în special pe impactul extern al
strategiei şi ajută firmele să analizeze forţele din industrie care generează oportunităţi şi
ameninţări. Drept rezultat, strategia dominantă devine o chestiune de alegerea unui sector
industrial pentru desfăşurarea activităţii şi de poziţionare a firmei în cadrul acesui sector în
funcţie de următoarele cinci forţe:

1. Firmele nou intrate pe piaţă

2. Puterea furnizorilor

3. Puterea clienţilor

4. Ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie

5. Concurenţa din sectorul de activitate.

Modelul nu ajută firmele să identifice şi să menţină avantaje competitive unice şi

sustenabile. Totuşi, în economia bazată pe cunoştinţe, caracteristicile unice ale firmei fac
diferenţa în termeni de profit, performanţe şi valoare creată.

5. Analiza situațiilor financiare istorice ale companiei

 6. Prezentarea proiectului de investiție.

Societatea Boromir doreşte a investi o suma de bani pentru achiziționarea de noi

utilaje în scopul măririi nivelului de producție. Pentru acesta, firma va avea în vedere următoare
cheltuieli: - investiţia iniţială a cărei valoare cuprinde cheltuieli privind achiziţionarea a unor
utilaje de panificaţie, cheltuieli cu materia primă, materiale, cheltuieli de angajare de nou
personal precum şi alte cheltuieli legate de punerea în funcţiune a noilor utilaje.

Denumire Bucăți
Cernător făină SF100 + sistem de magneți 1
Malaxor cuvă fixă 60-A 1
Divizor hidraulic SQ20 1
Formator filonator FF4 (recomandare cu 1
ghidaje pentru închidere colțuri)
DOS 2000 1 ușa și un cărucior 1
Cuptor tuburi inel 6mp MiniStar MSR4C 1
5,7mp 800×1800
Arzător motorină 1
Cărucioare zincate CAR1800 2
Panacoade PAN1800/800 12

Prețul de achiziție al utilajelor este de 225.000 RON pe o durată de viață de 8

ani. Amortizarea este liniara pe 5 ani. Cheltuilelie cu materia primă și materiale reprezintă
20.000 RON pe an, cheltuielile de angajare a noului personal 4.000 RON, iar cheltuielile legate
de punerea în funcțiune sunt incluse în preț. Valoarea investiției inițiale este de 249.000 RON,
respectiv 55.334 euro.
Utilajele au fost achiziționate de pe Helco.ro,iar caracteristicile acestora sunt:
 Cernător făină SF100 + sistem de magneți: capabil să elimine toate impuritățile și este
special proiectat astfel încât să oxigeneze făina. Montat pe roți cu un dispozitiv de
închidere,echipat cu un sistem de ieșire rotativ.
 Malaxor cuvă fixă 60-A: ciclurile de operare sunt rapide cu o maxima silențiozitate grație
aplicării unor soluții avansate în fabricația sistemului de transmisie al cuvei și al brațului
spiral,asociată cu o poziționare fidelă a coloanei vecină cu brațul spiral și un raport optim
de rotație al brațului spiral în raport cu rotația cuvei. Prin versatilitatea lor datorită puterii
și vitezei de lucru această linie de malaxoare garantează aluatului caracteristicile necesare
de omogenitate, oxigenare și optime rezultate în operare în mai multe faze.
 Divizor hidraulic SQ20: linia de divizare pătrate oleodinamice semi-automate și automate
SQ este în special adaptată pentru divizarea de pastă pentru pâine tip filon, baghetă sau
ciabatta, de diverse gramaje.
  Formator filonator FF4 (recomandare cu ghidaje pentru închidere colțuri):filonatoare pe
cât de versatile pe atât de robuste. Pot produce 2-3.500 filioane de la 50 la 1500 gr. La
modelul FP sau de la 30-1.800 gr. la modelul FP4. Banda transportoare comodă de
alimentare montată în diferite poziții asigură o maximă flexibilitate a complexului.
 DOS 2000 1 ușa și un cărucior:dospitoare autonome cu 1 sau 2 uși pentru 2,3,4 sau 6
cărucioare port-tăvi de diverse dimensiuni cm sau pentru cărucioarele port-panacoade
pentru cuptoarele pe vatră pentru diverse dimensiuni 2500,3000 sau 3500 mm total.
 Cuptor tuburi inel 6mp MiniStar MSR4C 5,7mp 800×1800:cuptoarele anulare de ultimă
generație cu masă termică enormă, inerție termică mare, care asigură o coacere perfectă
uniformă pe toată suprafața de coacere. Au avantajul că temperatura scade foarte greu,
uneori acest lucru putând însă fi privit ca un dezavantaj. Aceste tipuri de cuptoare emit o
căldură mult mai puțin stresantă pentru aluat.
 Numărul necesar de angajați este de 5 persoane, care vor fi remunerați cu salariul minim
pe economie și alte caracteristici specifice firmei Boromir.
 Materiile prime și materialele se vor achiziționa de la principalii furnizori conform
contractelor încheiate în prealabil.

7. Principalele ipoteze privind vânzările, veniturile și costurile aferente proiectului de

investiție
7.1. Estimare investiție inițială
Prețul de achiziție al utilajelor este de 225.000 RON pe o durată de viață de 8
ani. Amortizarea este liniara pe 5 ani. Cheltuilelie cu materia primă și materiale reprezintă
20.000 RON pe an, cheltuielile de angajare a noului personal 4.000 RON, iar cheltuielile legate
de punerea în funcțiune sunt incluse în preț. Valoarea investiției inițiale este de 249.000 RON,
respectiv 55.334 euro.

7.2. Previziunea cifrei de afaceri

7.3. Previziunea costurilor și a marjelor de profit

7.4. Previziunea investițiilor de capital si a capitalului de lucru

7.5. Politica de finanțare - surse de finanțare, costuri și constrângeri

8. Descriere sintetică a modelelor financiare utilizate pentru evaluarea investiției

8.1. Evaluarea proiectului de investiții folosind criteriile VAN, RIR, TRA, IP, Pragul de
rentabilitate financiară
8.2. Analiza de senzitivitate
8.3. Tehnica scenariilor
8.4. Simularea Monte Carlo
8.5. Analiza proiectului de investiții folosind arborele de decizie (opțional)
 8.6. Analiza proiectului de investiții folosind tehnica opțiunilor reale (opțional)

9. Concluzii
10. Apendice