mi Vil. No.

3 4 3
■‘
24 A U G U S T 1 9 3 3
10 LEI

IN C A U T A R E A A U R U L U I (
MUNIII NU m

PCM A
de AL. BOGDAN
CĂUTĂTORII D E AU R

Tot ce a fost confort şi civilizaţie în călătoria noastră p rin ţara aurului,

s’a oprit brusc la Alba Iu lia , odată cu descinderea din ra p idu l de Arad. Dela
Alba Iu lia , începe calvarul. N ic ă iri trenurile nu sunt m ai încete, autobuzele
m ai ra.re şi hurducătoare, drum urile m ai rele şi droşcele m ai înguste, decât
în regiunile aurifere. .. .
U n treniileţ m ixt înaintează, la pas cu m elcii de pe Valea A m poiului, pana
la Zlatana. De aci, ca să p ătrunzi m ai departe, în in im a regiunei aurifere, tren
nu m ai există, ia r starea şoselelor te face să înţelegi îndată, că prim a cauza a
mizeriei m oţilor cari populează M unţii Apuseni, stă în lipsa m ijloacelor de
comunicaţie,* ce le paralizează comerţul de lemne. Ţara aurului e atat de
săracă, încât nu-şi poate întreţine n ic i drum urile pe care se scurg minerenl
aurifer, din m unţi, spre uzinele dela Zlatna...
P ân ă la Abrud, facem drum ul în tr’un autobuz de mizerie; de acolo, nu
m ai există nici autobuz. Cu cât ne apropiem de aur, cu atât mijloacele de
com unicaţie ale civilizaţiei se ¡restrâng, p ân ă se reduc la o droşcuţa subţire
ca făcută din aşchii. Şi luăm astfel, pe arşiţă de August, drum ul C âm peni­
lor... D ar mu urm ăm acest drum decât vre^o doui-trei kilom etri, şi apoi cotim
spre dreapta, pe Valea Roşia M ontană, spre mine-...
Suntem în unu l din colţurile faim osului triunghiu aurifer din Ardeal,
Zlatna-Abrud-iBrad; pâ.nă la această cotitură spre
dreapta, din A brud am înaintat paralel cu o
linie ferată îngustă, care .merge dela A brud spre
Câm peni şi Câm pia T urzii. Delarîgara Roşia M on­
tană însă, începem urcuşul^ ce se desface spre
dreapta. La răspântie se află capătul lin ie i de va-
gonete, .ce aduc m inereu déla depărtate m ine de
aur, scobite în pântecele m untelui din faţa noa­
stră.
Urcuşul înaintează dealungul v ăii Roşia Mon­
tană, al cărui în d o it nume vine desigur de la cu­
loarea şi accidentaţia terenului. A lbia apei e
roşie-galbenă...
Şi iată pe m al un om solitar, cu un fel de
tigae pe care o agită, A i crede că şi-a pregătit

Spălător de aur cu şaitrogul.

Şteamp prim itiv
„7'arbureala” provenită din m ăcinatul p rin şteamp

ceva de mâncare. Ne apropiem de el. Tigaia e o troacă de lemn, un

vas turtit, iar înău ntru, nisip... Dacă n ’am fi preveniţi că suntem în ţara
celor mai înviersunati căutători de aur, am putea crede ca om ul acesta e
un dement, care Vrea'să-şi facă omletă de nisip. O margine a vasului e spri­
jin ită de pântec, iar cu m âinile om ul im p rim ă tioacei o mişcare de spasm,
mişcare la care p articip ă tot trupul său, ca în tr’un dans tropical, zvâcnit
ps loc.
— Ce faci d-ta aici?
—- Spăl.
— Speli?... Ce speli?...
Te uiţi să vezi rufele inexistente...
-— Spăl aur.
— Şi asta ce este?
A răţi spre troacă.
.Şaitrog.
Acest aparat, şaitrogul, constitue m ijlocu l cel m ai p rim itiv de extragere
a aurului. A fo st'u tilizat la începutul exploatărilor din Canada. Prin zvâc-
nitu rile ce ii le im p rim ă, om ul care „spală” , reuşeşte să separe nisipul lăra
aur de firele metalice, dat fiin d că acestea s u n tin a i grele şi se strâng intro
parte a vasului, pe c â n d nisipul e aruncat afară.
Cuvântul „şaitrog” vine poate dela scheklen şi tragen, a separa prin
spălare.
O întreagă populaţie se ocupă în această .regiune cu spălarea aurului, dar
câştigul e foarte m ic, deoarece căutătorul trebue să muncească o săptă­
m ân ă la .acest triaj migălos, ca să obţină câteva firişoare de aur, pe care apoi
le strânge din amestecul coi p ăm ân t p rin ajutorul m e rcuru lui; _se ştie că
m ercurul şi aurul se unesc, fo rm ând un amalgam. Mercurul lasă toate ma­
teriile străine. P rin arderea m ercurului, aurul răm âne pur.
 la roşul cel m ai stacojiu. Apa rostogoleşte pietriş de puloarea sulfului, pietre
portocaliii, cristale cu sclip iri de aur, bolovani rugin iţi. P ăm ântul p rin care
curge, e galben-arămiu sau ,roşu-sticlos. In fine, n « există o nuanţă între gal­
ben şi cărăm iziu, care să nu-ţi joace în faţ;i ochilor, în feerice succesiuni de
caleidoscop. Cum roşul rugin iu predom ină, i'S ’a zis: Valea Roşiei Montane.
U rcăm m ai departe, p rin pădurile de un verde-negru um ed; soarele pu­
ternic aprinde reflexe în apele colorate, care şi-iau săpat albia p rin conglo­
merate de m inereuri foarte bogate în aur, argint, .aramă şi sulf. De aceea, ceia
m a i rudim entară extracţie, prin. mijloacele cele m ai prim itive, p rin care se
pierde peste 60 la sută din metal, produce totuş cât trebue pentru foarte m o­
desta h ra n ă a căutătorului de aur. Am în tâ ln it astfel, atât pe valea Arieşului
(in care se varsă R oşia), cât şi aci, puzderie de spălători de aur, a 'c ăro r ocu­
paţie, de câte 10 ceasuri pe zi uneori, constă, m onoton, exclusiv, d i j a scutura
lisip u l în şaitrog... A lţii, utilizează un fel de site m ari, cari au în loc de ţesă­
tura de sârm ă, o pânză. E i p u n nisip pe această pânză care are o anum ită
înclinaţie, şi a p o i toarnă apă deasupra. A pa spală „sterpul” , adică nisip ul şi
pietrişul fără aur, şi-l dă jos de pe pânză, dar aurul, care este m a j greu, ră­
mâne pe p ânză e cules cu grije şi aurul e extras apoi prin amalgamare.^
Un gram de aur costă o sută şi ceva de lei. Spălătorul care a găsit în tr’o
zi un gram de aur, e fericit. D ar trec apoi zile întregi, când nu realizează
n ic i acest gram... M igală mare, câştig mic...

SĂTUCUL DE ŞTEAM PURI

Suim mereu roşcata vale, cu m alurile ruginite, presăratevla tot pasul cil
an fel de m o ri, extrem de originale: sunt m ori care m a c in ă pietriş. Ce Sisiph
raprar, e condam nat aci, să macine ziua şi noaptea, piatra ce nu dă făin ă h ră­
nitoare?... , .
Aceste m o ri de aur sunt aşa zisele şteam puri. Şi ele, ca şi saitrogul, for­
mează unu l dintre cele m ai prim itive mijloace de extracţiune: sunt nişte piue
de lemn, şi atâta tot.
Şteam pul ţărănesc este un concasor (zd robitor), redus la ultim a expresie
m ecanică. E form at ades num ai d in tr’o roată de moară neavând nici aco­
periş ! — ce se învârteşte p rin căderea apei, şi care pune în mişcare o osie
(un arbore). Pe acest arbore se află nişte eşituri In form ă de din ţi m ari. In
dreptul acestei osii orizontale, sunt aşezate vertical aşa zisele „săgeţi”, pare nu
sunt altceva decât nişte scânduri grele, pe care, atunci cân>d roata se învârte­
şte, d in ţii osiei in trâ n d în nişte scobituri ale scândurilor, le
r id ic ă în sus, şi a p o i le lasă brusc să cadă în jos, pe m ine­
reul adus de apă în tr’uni jghiab, spre a-1 sfărâma astfel, ca
nişte ciocane. ,Şteampul este deci o com binaţie h ib r id ă de
p iu ă şi m oară la un loc.
Mina Valea Roşie. încărcarea vagonetuiui la rolă.

Turnătoria delà Firlza.

Perforator mecanic in m ina Valea Roşie

LA SPĂ LĂ T O RII D E AUR

Inginerul care ne însoţeşte, ne dă explicaţii de ordin general:
In ţară, sunt două centre principale de aur: triu ngh iu l Zlat-
na-Abrud- Brad, şi regiunea R aia Mare, dela Nord. T riung h iul din
Munţii Apuseni, conţine aur m ult în stare nativă, adică neameste-
cat cu alte corpuri, de aceea, în această regiune vom în tâ ln i nu­
meroşi căutători de aur p rin mijloacele p rim itive, cum e şaitrogul.
Dar la Baia Mare de p ildă, aurul găsindu-se com binat cu alte cor­
puri, exploatarea nu se m a i poate face p rin m ijloace atât de sim ­
ple, ci sunt necesare complicate dnstalaţiuni, pentru a sfărâma mi-
nereurile şi a separa apoi aurul din com binaţiile ce formează cu
alte corpuri. De obiCeiu aurul, care se găseşte în crăpăturile roce-
lor vulcanice, în form ă de filoane sau vine (ce merg pe sub p ă ­
mânt ca nişte răd ăcin i m etalice), este amestecat cu argint, plum b,
-ositor şi diferite roce, fo rm ând m inereuri. Acolo însă unde vâna
verticală se încrucişează ou o crăpătură orizontală, loc num it
tcaun, se găseste aur în stare curată. Regiunea Zlatna e bogată
in astfel de scaune, iar la Brad s’a găsit odată un bloc de aur
pur, de 85 kgr.!
Minele aparţin statului şi unor societăţi cum ar fi Mica,
dela Brad.
Apele râu rilo r oară b o l o v ă n i ş şi nisip aurifer (Bistriţa aurie,
râul Buzău, Olt...) ; p io n ie rii aurului din aceste ape. au fost la noi
ţiganii aurari, aşa zişi „zlătari” , cuvânt ce vine dela zlata, care
înseamnă pe slavoneşte aur. Biserica Z lătari din Bucureşti,^ in ­
dică locul pe care odinio ară era instalată ţigănia, compusă în
cea mai mare parte d in căutători de aur.
Acelaş pjroces geologic se în tâ m p lă şi cu valea Roşiei Mon­
tane, pe care ne aflăm . Apa aceasta curge p rin tr’un bolovăniş co­
lorat, ia r nisip ul ei e galben-strălucitor, ca aurul. Undele^ ei sglo-
b » poartă toate nuanţele, dela galbenul palid, de lăm âe, până
 Prin bolovăndşul galben ca de chihlibar şi roşu ca de ragi-
nă, de pe şosea, droşcuţa ne hurducă violent; creerii noştrii, ex­
puşi in arşiţă, sunt zguduiţi în craniu ca un coktail în recipien­
tul unui barman dement. E ciudat că regiunile acestea atât de
bogate in metale nobile, au căi de comunicaţie atât de rudimen­
tare. Lipsa liniilor ferate şi a mijloacelor de transport, te duc
cu gândul la aspectul regiunilor american« bogate în aur, la des­
coperirea şi la începutul exploatării lor. Pădurea rece, iţi între­
geşte aci, pe valea Roşiei Montane din inima Ardealului, impre­
sia că te afli în Canada, că eşti unul din exploratorii plecaţi a-
cum multe zeci de ani, să descopere aurul din Caribu, în Colum­
bia. Drumul acesta ardelenesc are ceva de aventură, ceva exotic,
ce lipseşte căilor din Transilvania. Poate însă că numai asemăna­
rea ce i-o împrumută imaginaţia noastră, cu drumurile spre fi­
loanele columbiane, ne strecoară în suflet acest fior de aventură.
Am citit undeva, teribila aventură a doui dintre primii pio­
nieri ai regiunei Caribu din America, prusianul Dietz şi scoţia
nul Rose. Nici unul din ei, n’a tras vre-un profit, din descoperi
rea acestui râu atât de bogat în aur. Când minerii s’au abătut
ca lăcustele asupra acestui râu descoperit de ei, -cei doui pio­
nieri s’au dus mai departe, să caute alte zăcăminte. Scoţianul a
m urit în fundul deşertului, unde, minerii ce veniră după el îi
găsiră trupul sub un copac; de o ramură era agăţată cana pionie­
rului, pe care nefericitul zgâriase cu vârful cuţitului său: „Mor
de foame”. Şi se iscălise. Celălalt, Dietz, întors acasă, răpus de
febră reumatismală, trăi din mila publicului: cel care descope­
rise cele mai bogate filoane de aur, muri cerşetor!
Am reamintit această aventură, fiindcă există parcă o fa­
talitate: toţi marii descoperitori ai aurului — în America sau

Eşirea d in m ina dela Valea Roşie

Folo Berman-Realitatea

Sunt sute de şteampuri pe valea Roşiei Montane, şi ele

dau ţin utului un aspect foarte pitoresc. In toată valea, se aude,
ca un zgomot neîntrerupt de ciocănitoare. Fiecare locuitor îşi
are în curte şteampui său, care-i m acină ¡aurul, zi şi noapte.
De două ore, de când urcăm mereu, şteatnpurile se ţin lanţ.
— Cum meTge m ăcinişul, moşule?...
-— Ar merge el bine, dar cu şteam purile astea mai mult
aur se pierde, decât se culege... D ar decât nim ic...
Suim din greu panta Roşiei Montane; la dreapta noastră
se deschide haotică valea şi în fund de prăpastie, câteva
şteampuri îşi cântă tic-tacul ca nişte orologii negre. E aproape
un sătuc de şteampuri şi, în plus, 5— 6 căsuţe de şindrilă, tot
ceeace poate fi mai p rim itiv ca locuinţă omenească.

Şteampui californian dela Baiu

Mare

la noi, — toţi cei cari se îmbo­

găţesc o clipă găsind cantităţi
form idabile din acest metal i-
dolatrizat, m or în sărăcie, cer­
şetori, răpuşi de boale şi de o
soartă blestemată.

PE URM ELE PIONIERILOR...

In văile aurifere, metalul se I

găseşte la început la gura râu­
lui, sub foriiiă de pulbere foar­
te fină. Pirtnierii, cari descope­
ră aurul, înaintează treptat, în
cursul a nilor, suind spre isvor,
şi găsesc un pietriş de aur, ale
cărui boabe se măresc, cu cât
m inerii înaintează. Mai sus, se
află pepite m ari şi blocuri bo-
gat-aurifere. Apele torenţilor ca- j
ră mereu la vale, până în mare
pulverizându-le, masele de me­
tal. Sus, răm ân filoanele; des­
coperirea lor e de multe ori, o
chestiune de noroc. Calculele
geologice cele m ai precise, dau
greş, şi un m iner care a făcut
m a ri investiţii, se vede ruinat,

In m ina Dealul Crucii

m timp ce vecinul său, săpând rudim entar şi fără m ultă speranţă, se
vede deodată posesorul u n u i filon nepreţuit.
Bulgărele de aur, e găsit totdeauna, de cei cari se aşteaptă m ai pu-
puţin. El vine ca o surpriză diabolică, să zdruncine m intea şi nervii m i­
nerului, să-l înebuneaseă. Meserie de m ari frăm ântări sufleteşti, de spe-
ranţe ce se transformă în grozave desnădejdi, de fe riciri brusce, m in e ri­
tul e cauza, desigur, a atâtor p riv iri rătăcite, a u n u i real desechilibru,
pe care-1 întâlnim foarte des, în această regiune faniastică.
Am parcurs şi noi, pe valea Roşiei M ontane, calea pe care au fă­
cute pionierii aurului. Şi după vre-o 7 km. de urcuş, am ajuns în satuj
Roşia Montană, unde se term ină această vale, scorm onită şi m ăcinată
in toate felurile, de căutătorii de aur. înainte de-a intra în sat, dăm de
gura principală a m inei statului, o gură betonată ca de tunel, deasupra
căreia scrie: „Galeria Sfânta Cruce din O rlea” . O cruce de-asupra, îi
dă aspectul unei porţi de cavou. D in ă u n tru iese însă u n vagonet cu m i­
nereu...
Pionierii acestor m ine, au trăit cu m<ult înainte de Christos. In ade­
văr, dacă pătrunzi cu vagonetul în m in a delà Orlea, se pot vedea ur­
mele celor cari săpau galerii, înc ă de acum 6— 700 de ani, înainte de
Christos. Săpăturile lo r sunt simetrice şi par scobituri lăsate de o lin ­
gură uriaşe, intr’o pastă, deşi m in a e săpată în rocă. Ajunşi astfel la
punctele subterane zise „Cetate” şi „Chirug” , la puţul „81 Ţarina”. Sunt
poate şi urine de Agatirşi, p rim ii câni au început săpăturile; exploata­
rea a fost continuată apoi m ai sistematic, de către R om ani, şi, din ur­
mele lor, iţi dai seama că ei căutau aurul, cu o v ădită aviditate. *)
Când ieşim iară la lum ină, încetează o ciudată apăsare, pe care am
simţit-o în interior; in trăm în sat şi suim dealul, p ână la biserica orto­
doxă, unde se află birourile unei m ine particulare. U n englez şi proprie­
tarul român al m inei, discută în faţa u n u i plan de galerii. De acolo,
cu voia stăpânului, căţărându-ne dealungul unei conducte de apă, am
urcat un deal uriaş, brăzdat de funiculare şi poteci, şi am dat de gura
unei galerii foarte prim itive, care exală un suflu rece. Pe acolo, cu

Afinarea aurului
Purcoaie de minereu in magazia dela Firi-a
La turnatoria dela Firiza, aurul lichid curge din
furnal

capul in piept, cu lăm p i de carbid în m â in i, ne-am

afundat în pământ, în pântecele m untelui...
Multe răscruci. Galeriile se bifu rc ă mereu...
f. — Inele sunt părăsite... ne spune un m iner. Tot
dealul acesta şi toate dim prejur, sunt brăzdate pe
dedesubt de galerii, în toate direcţiile...
Galeriile urmează filoanele de aur...

PRINTRE CONTRABAN DIŞTI D E AUR

Am văzut astfel, în această extenuantă plim bare

pe Valea Roşia Montană, cele trei 'feluri principale
de extracţie a aurului, dela cele m ai prim itive, —
prin spălarea, cu şteampul şi din mine.
La Zlatna, se află o u zină de prelucrare a auru­
lui obţinut fie dela Roşia, fie de la Musari, lângă
Brad, unde se găseşte, ca şi la Baia de Criş, ameste-
[ cat cu argint, dela Săcărâm b şi dela Gura Barzei,
unde funcţionează şteampuri californiene. Prelucra-
! rea se face insă mai ales Ia Baia Mare.
La Zlatna şi la Abrud, statul aj-e oficii de
schimb, unde se plăteşte m inerilor, aurul găsit. Am
[ vizitat un astfel de oficiu, asistând la venirea să-teni-
l ior cu aur, — în punguţe şi săculeţi.
Săteanul miner, care a separat p rin spălare ni-
, şipul de aur, rătnânându-i în albie piatra a-uriferă
j şi firele libere de aur, extrage acest a ur d in m inereu
şi impurităţi, prin mercur, pisându-1 in p iu liţe zise
; mjare, şi obţinând un amalgam. Arzând m ercurul,
| rămân boabe de aur brut, de 16— 17 carate. Aceste
boabe, le aduce m inerul la oficiile de schim b ale
statului; ele sunt evaluate in laboratoare speciale şi
se topesc in instalaţiuni com plicate, se afinează şi
se transformă în lingouri de aur curat, ce se trim it
Băncii Naţionale.
E foarte pitorească scena sosirii m inerilo r la
Abrud, la schimb, mai ales Lunea dim ineaţa. Ei se
I aduna cu toţii, la o cafenca din centru, unde fu.nc-
I (ionează o adevărată bursă a aurului, aşa cum sunt

>) Date mai ample asupra prim elor exploatări se

pot găsi in „Istoricul m inelor metalice din R o m â n ia ”, ■
o remarcabilă lucrare a d-lui ing. I. M arin.
 slacei văi a Someşului, p rin Dej şi Jibău,
la Baia Mare, orăşel invadat de pictori,
pentru vegetaţia lux uriantă şi cerul său
italic; şi de aventurieri ai aurului, pen­
tru solul său atât de bogat. Dumnezeu a
vrut să fie de tot darnic, cu această re­
giune... Sau poate că nobleţă metalului
din pântecele dealurilor, distilată prin
seva vegetaţiei, dă această majestate stra­
nie, arborilor vânjoşi?...
La m arginea oraşului găsim intrarea
în m in a Valea Roşie. Observaţi asemă­
narea de nume, între Roşia Montană din
m u nţii Apuseni, şi această Vale Roşie,
din m u n ţii R odnei, sim ilitudine prove­
nită d in aceiaş culoare a terenului, deşi
ele sunt separate p rin sute de kilometrii.
Suntem iară ca în faţa unei guri de tu­
nel, bine zidită: „Galeria principală Cu-
za V odă” . Deasupra dealului, la intrare,
se află o cruce foarte în a ltă şi subţire,
cu un Christ răstignit pe o Golgotă auri­
feră. O linie de vagonete duce în fun­
dul p ăm ân tu lu i. Apa ce se scurge din
m ină, e roşie, din cauza oxizilor de fier,
In stânga in trării, se află, într’o clă-

Cuptor -delà F iriza

Băi de afimrt

burse de perle, în unele taver.ne ale Parisului. A urul nu poate fi,

letiaJ vândut decât statului. Dela bursa de aur, nu lipsesc insa clan­
destinii si contrabandiştii, m ai ales unguri, cari cum pără aur pe
sub m ână, pentru Budapesta. De în d a tă ce se află ca un m iner mai
norocos vine cu un săculeţ m ai greu, e tras la o parte, m secrete
conciliabule, de către tot felul de in d iv iz i suspecţi; şi, puţin tim p
după aceasta, m inerul începe o beţie monsţră, cheltuindu-şi ades
tot ce a agonisit din migăloasa m uncă a -spălării aurului, tim p de
o săptămână,
IN FU N D U L M IN E I

Am descris astfel, din fugă, triu n g h iu l aurifer Zlatna-Ahrud-

Brad. Să p o rn im acum în explorarea celeilalte m a ri regiuni auri­
fere a A rdealului: Baia Mare. .. „. . ,
Ca să ajungem acolo, în fu nd ul ţarii nu departe de Sighetui
Marmatiei si de frontiera nordică, trebue să ne continuam drum ul
spre Cluj şi de acolo, cu trenul direct ce urmează cursul paradi-

dire specială, birourile; pe pereţi: grafice, î,n rafturi: cris- ;

tale şi fragmente de roce. N i se dau să îm brăcăm pelerin«, ;
In adevăr, de îndată ce, instalaţi pe un vagonet împins de
doui băeţi gălbejiţi, pătrundem în m ină, din, tavanul şi pă- j
reţii galeriei, cad picături corosive, ce pun pete de rugină •
pe haine şi atacă stofa, p rin aciditatea lor. Galeria e foarte
strâm tă şi joasă. E săpată în rocă dură, iar acolo unde pă-
reţii ar putea să cedeze, sunt zidiţi. Mergem paralel cu două
cabluri agăţate de tavan, unul pentru electricitate, celalall
pentru telefon, ia r pe sub noi se aude un sgomot indistincl
de ape ce curg, ca în tr ’o peşteră naturală. Decorul acesta
sumbru e lum inat de m ic i lăm p i cu carbid, cu flacăra ţâşnind
direct în aer, fiin d c ă spre deosebire de minele de cărbuni,
aci nu există gaze ce-ar putea să ia foc. La doui metri in
faţa noastră e beznă; sgomotul apei ce curge nevăzută, întu­
nericul, suflul de aer rece, totul contribue să te înfioare.
Lingouri de aur in trezoreriii
dela Baia Mare

34» - p| - P a 0- 6

__
 — De unde se aude acest sgomot de ape?
•— E canalul colector de apă, oare e săpat pe sub lin ia vago-
netului, jie răspunde in ginerul Ştefămescu, care ne pilotează.
Şi mergem aşa, in uruitul vagonetului, sute de m etri, lăsând
pe lături o cameră subterană unde este depozitată dinam ita, că­
măruţe săpate în zid, ira caire s’au refugiat lu c răto rii când au
spart cu dinam ită drum ul acesta spre fundul p ăm ân tu lu i, bifu r­
caţi! de alte galerii laterale, — căci m in a aceasta com plicată, este
un adevărat lab irint.
Deodată, aerul se schim bă. C urentul răcoros a încetat şi în a ­
intăm acum p rin aburi opaci şi calzi: am trecut de puţul de aera-
ţie. De aci încolo aerisirea m inei se face p.ri,n curenţi naturali.
Dincolo de puful pe unde vine aerul, atmosfera-a devenit grea
ji ne apasă respiraţiile.
Ajungem la o răscruce de galerii, unde se deschide o sală. E
sala maşinilor: boltă subterană, s p rijin ită pe două arcade. La lu ­
mina crudă a becurilor electrice, vedem în fu nd două bobine Ur
riaşe, pe care un m otor electric deapănă cablurile ascensorului
primitiv, «e coboară în puful Principele «Nicolae. D elà gura m i­
nei până aci, am parcurs, cu vagonetul, o distanţă de 2525 metri.
Descindem. Ln jurul ascensorului .se agită umbre fantastice:
minerii, goi până la brâu, Îm p in g vagonetele cu minereu.
Ei ne în tâm p in ă cu o urare neaşteptată:
— Noroc b un!
Această urare a înlocuit, în m ine, pretutindeni, pe „bună
ziua”; şi e interesant că, în loc să le urăm noi m inerilo r noroc
la găsirea aurului şi la evitarea accidentelor ce-i pândesc din
beznă, ei ne prim esc cu această urare. O riunde, la orioe răscruce
sau fund de galerie, am în tâ ln it un miner, el n i s’a adresat cu:
— Noroc b un!
De sus cad picături m ari, dese, şi în aerul umed de vapori
calzi, magneziul din lam pa lui ¡Berman — asul reportajului foto­
grafic, care ne însoţeşte, — refuză să ia foc. Lipsa de oxigen
contribue la această sabotare a reportajului nostru, pe care însi
am învins-o, turnând în lam p ă o enorm ă cantitate de magnezii
uscat, amestecat pe loc cu clorat de potasiu.
•— Colivia e gata?
Un sunet strident se aude din fu n d u l p ăm ân tu lu i: un clopol
l-nul din cele două mosoare uriaşe desfăşură cablul ascensorului

Cristale, in muzeul dela Baia Mare

Flotaţia dela Baia Sprie.

M inerii nu cunosc acest termen, ci au înlocuit în toate m i­

nele, cuvântul „ascensor” cu „colivie” .
¡Colivia n ’are păreţi, ci num ai două bare; dacă scoţi
capul dincolo de ele, ţi-1 retează păreţii puţului adânc, în
care coborîm...
Coborîm... adânc... şi m ai adânc.
Coborîm la un alt orizont. O rizont se numeşte nivelul
orizontal la care e săpată galeria. P ătrundem astfel în tr’o ga­
lerie m ai profu ndă; în a in tăm prin noroiul galben şi cleios...
D in distanţă în distanţă, din zid, se desfac jgh iabu ri largi
de lemn, pentru încărcarea vagonetelor. Aceste jghiaburi
sunt num ite role, şi au lângă ele o scară rc lem n, ce duce la
o galerie superioară, săpată la 2 metri dea. i celei în care
ne aflăm ; acolo, sus, se scoate mereu m inereul, săpându-se
roca, şi formându-se astfel un „abataj” .
Aşadar, galeria p rin c ip a lă urmează filo n u l; deasupra, se
sapă altă galerie şi m inereul, de sus, se scoate mereu, prin
role. E încărcat în vagonete şi scos din m in ă cu o loco­
motivă.

Uzină în regiunea Baia

R I - Pag. 7
 Atât galeriile principale, în fund ul lor, cât şi la abataje, se
sapă cu perforatoare mecanice cu aer com prim at. Cotim pe o
galerie laterală; din întuneric, se aude un sgomot ca de motor,
re-şi accentuează bătăile tot m ai m ult, până devine asurzitor,
strecura,ndu-ţi în suflet un fel de panică ciudată. Departe, a în ­
ceput să licărească o lum iniţă. Şi când ne apropiem , vedem doui
oameni vânjoşi, goi p ână la brâu, m anevrând ciocanele meca­
nice: un fel de m itraliere cu un drug ce perforează stânca, lo-
vind-o şi sfredelind-o p rin ciocniri vertiginoase. In aceste
găuri făcute cu repeziciune, se pune seara dinam ită, şi i se dă
foc. A doua zi, echipa următoare deblochează terenul, şi con­
tinuă perforarea...
Munca aceasta în aerul greu, p lin de praful rocelor sfrede­
lite, form ând ca o ceaţă irespirabilă, în sgomotul ce înebuneşte,
acolo, în fundul p ăm ântu lu i, la lum ina unei candele de carbid,
e tot ce poate fi m ai im presionant. Dar cu viziunea aceasta, nu
jm atins încă paroxism ul dantescului. Ar trebui să urcăm scara
fragilă de lem n, spre abataj, şi .apoi alta ca ea, şi alta, în bezna
u n u i puţ... Acolo, sus, se m acină mărunta,ele de a u r ale p ăm ân ­
tului; ochii galbeni ai reporterului fotograf, lucesc ca ai unei
fiare domesticite d in tr’un film exotic: acolo, sus, e im agina
rară, prada de senzaţie a obiectivului, e galeria ce sejîngustează,
ce-ţi strânge trupul când te târăşti p rin ea, şi unde, în fund, un
miner goi înarm at cu strania lu i m itralieră, găureşte filonul alb,
bogat în aur. ' că roca era îm pănată. D oui m ineri v o inici începură să streit
Aşa se perforează un abataj; galeria descrie o curbă, sue
şi apoi coboară, şi corespunde iară în galeria p rin cip ală, p r in ­
tr’o rolă.
Ascensorul — colivia fără pereţi ce cade ca o trapă de
teatru, — ne rid ic ă în galeria superioară, lungă de peste 2 km.
şi jumătate, şi care a fost săpată în 14 ani. Facem în sens in-
v e r, lunga călătorie cu vagonetul îm p in s de doui copii ofiliţi,
ale căror feţe au ceva din galbenul-alburiu al plantelor uitate în
pivniţă. Un punct strălucitor se zăreşte, departe: e gura gale­
riei, e un strop de soare, de afară...
G A L E R IIL E VECHI
D. inginer Ştefănescu ne-a pus la dispoziţie date, asupra
m inei Valea Roşie.
începutul exploatării în această vale se pierde în negura
tim p u rilor. In tot cazul, el este in legătură cu desvoltarea isto­
rică a oraşului Baia-Mare.
Că m in a este foarte veche, ne-o dovedesc lucrările vechi,
galerii părăsite, halde, pinge, etc., pe care le în tâ ln im m ai la
fiece pas, pe dealurile ce înconjoară această vale.
In afară de aceasta, se găsesc galerii făcute num ai cu cio­
canul şi dalta, cum este galeria Maica D om nului, care este des­
chisă pe o lungime de 2000 m.
Cele m ai vechi date istorice asupra m inei Valea Rosie, da­
tează din anul 1764, când oraşul Baia Mare a luat în exploatare
m ai multe galerii.
In anul 1777 oraşul a făcut pe dealurile dinprejur nişte ba­
raje pentru a avea debite de ape constante la şteam puri. Nepu­
tând acoperi c'heltueliîe necesitate cu edificarea acestor baraje,
a arendat m inele la particulari, pe m ai m ulţi ani.
Mai târziu, oraşul a predat m inele din Valea Roşie socie­
tăţii m iniere „Nist” (azi N istru), care societate a curăţit gale­
ria Maica D om nului, p ânăla adâncim e de 427 stj. şi a găurit pu­
ţul al IV-îea de aeraj.
Societatea m inie ră „N ist” în anul 1796 a părăsit lucrarea
m in e i şi in urniţi convenţiei de atunci galeria Maica D om nu lui a
trecut în proprietatea Statului.
Sub conducerea statului, exploatarea pare a nu mers
bine, sau poate chiar a stagnat, deoarece' în a doua jum ătate a
secolului al XVIII-lea, n u s’a m ai scris nim ic despre aceste m ine.
Intre a n ii 1840— 1850 m inele din Valea Roşje trec în pro­
prietatea Statului, afară de minele a trei societăţi: Ioan Evan­
ghelist, Iosif Calasanţius şi Nist (N istru).
P rin lucrările pe unele galerii s’a ajuns la convingerea că
sub orizontal galeriei Maica D om nului sunt m inereuri bogate.
Exploatarea lor însă era im posibilă, din cauza că nu se pu­
tea face epuizarea apelor (scoaterea apei din m in ă ).
Atunci s’a hotărît perforarea galeriei Schveitzer de căi re
Stat, cu obligaţiunea societăţilor de m ai sus să cedeze m inele lor
în adâncim e, dela orizontul Maica D om nului, orizont de nivel
..„cotit de la gura galeriei.
S’a perforat atunci un total de 2000 m. P rin această galerie,
s’a putut astfel epuiza apele din m in ă, d in orizonturile superi­
oare, şi s’a făcut legătura cu puţul Laurenţiu, deschizându-se
totodată filonul Laurenţiu, iar m ai departe în direcţie filonul
Calasanţius.
Pentru a deschide toate filoanele care sunt paralele cu fi­
lonul Laurenţiu, din galeria Schveitzer s’a început galerii!; de
cercetare, şi în prezent p rin aceste galerii s’a făcut deschiderea
p rin cip ală a tuturor filoanelor.
Cu cele trei Societăţi am intite m ai sus, statul, în 18C8, a făcut
o convenţie prin îm păciuire judecătorească, p rin care societă­
ţile renunţă la drepturile lor dela Maica D om nului în Jos, cu
condiţia ca statul să le epuizeze minele lor, să le perm ită trans­
portul liber cu un preţ anum it, să le aerizeze şi, prin aceasta,
p rin tr’o linie orizontală în galeria Maica D om nului, adâncim ea
in fin ită devine proprietatea statului.
In adâncim e, m ina Valea Roşie constă din 53 donaţiuni,
dintre care p ână la orizontul de nivel, se cuvin: 1 perim etru Soc.
Leopold, 9 lui Calasanţius, şi 7 Soc. Evanghelist; restul răm âne
proprietatea statului.
343 — §3f
RUGĂCIUNEA M IN E R IL O R
O altă m in ă dela Baia Mare se află la Dealul Crucii.
In localul biroului, se află aci o cameră_ de rugăciune, tai*
m in e rii, înainte de-a intra în m ină, vin să invoace ajutorii
lui Dumnezeu, pentru a-i feri de cum plitele accidente din toi
dul pâm ântulu. Cu capul plecat, cu m âinile cruce pe piept, t
m urm ură un Tatăl Nostru de îngrijorare şi rele prevestiri.1
surpare, îi poate îngropa de vii... Şi un defect la cablul electrit
te lasă în p lin întuneric in fundul p ăm ântu lu i, cu sufletul i:
panică.
Înfiorătoare sunt accidentele minei... De aceca, rugăciunti
m inerilor e m ai em oţionantă, decât a oricui.
Sosise de curând un inginer nou. La p rim a sa intrare i.
m ină, i s’a atras atenţia să nu treacă pe sub o eşitură (Iii stânca
ce am eninţa să cadă, fiin d c ă se clătina ca un dinte stricat.
Doar n ’o să cadă tocmai acum!...
Şi inginerul trecu prin punctul interzis din galerie, Oţ
exact in clipa aceea, poate p rin tr’o inex plicabilă fatalitate, poalr
din cauza paşilor săi ce-au zdruncinat -terenul, blocul de roii>
’ desprinse şi strivi ţeasta in ginerulu i temerar.
Altădată, echipa de seară umpluse o gaură din rocă cui
o m ită , aprinsese fitilu l şi ieşise din m ină. D ar explozia nu s
produs şi în gaură rămăsese toată cantitatea de explozibil, i-
ic tă. E chipa de dim ineaţă veni la lucru şi nu-şi dădu seam
iască roca, cu perforatorul m ecanic. Lângă gaura orizont;1 !
dădură o gaură verticală; când drugul-ciocan al perforatori
atinse dinam ita din gaura veche. Se produse o formidabilă a
explozie, oare aruncă pe lucrători în bucăţi, proectându-i jti
pereţii galeriei...
înfiorătoare sunt accidentele m inei... De aceea, rugăciunii
m in ie rilo r e m ai em oţionantă, decât a oricui.
La Dealul Crucii, galeriile sunt m ult m ai largi; aspectul;
m ai curat. Dupăce m ergi 2500 de metri pe sub pământ, şi t§
hori un puţ de 300 metri adâncim e, dai de „orizontul 8”, pe cm
l-a vizitat de curând Regele, îm p re u n ă cu Marele Voere
M ihai, însoţit de cei şase colcgi ai săi. Regele a îmbrăcat aceia;
pelerină, pe care a purtat-o Franz Iosef, când a vizitat inain»
de războiu, m ina. A ci s’a făcut o experienţă, in faţa Suveranul!
declanşându-se o puternică explozie de din am ită. In moment
detunăturii, a exploadat şi entuziasm ul copiilor, cari au izbucni
în urale...
D up ă opt ore de m uncă, în fundul păm ântului, echipa i(i|
la lu m in ă; ziua răneşte ochii, ploape’e sunt roşi:. Afsrâ, ;
gura m inei, se face controlul. Fiecare mir».;r e minuţi s ptrcft
ziţionat, ca să nu ascundă aur sau m in e ru l. Dacă în gheată al
în’ cutele căptuşelii i se găseşte vre-un fir de aur, c alungai dt|
lucru.
Ii întreb cât câştigă pe zi... 25, 50, 90 lei...
— Nu, vă tentează aurul?... Nu-1 doriţi niciodată, cân
din m ină?...
-— Controlul e foarte sever. C h ia r dacă s’a prins, fără ştir.»
m inerului, vre-o pietricică, de pânza pantalonului, ne pierd«;'
lucrul..’. "
IN T R ’UN ŞTEAMP PERFECŢIONAT
Am văzut că ţăranii din regiunile aurifere, utilizează iiif
fel de m ori pentru m ăcinatul aurului, zise şteampuri.
Există însă şi şteampuri perfecţionate, adevărate uzine, a;
cum am vizitat unul în Valea Roşie, lângă Baia Mare. Scândurii
de lemn ce pisau m inereu in steampurile ţărăneşti, sunt in!
cuite aci cu c ilin d ri grei de fier, ce fac în căderea lor, un sg
mot infernal. Spălarea aurului se face in m od automat, pe roi
enorme, orizontale, cu căderi de apă spirale; iată şi şaitrof
ţărănesc, m ărit de o mie de ori, şi care aci separă aurul pi
zvâcniri ce i se im p rim ă aparatului pe oale mecanică.
In ce priveşte preparaţia m inereului, conducerea minelo
Valea Roşie a binevoit a-mi da următoarele interesante date:
Minereul extras din m ine, este separat în trei categorii: ni
nc.reu conţinând aur nativ şi prezentând un conţiut de 20—i
gr. aur liber la kilograni; m inereu m ijlociu conţinând 8—20?
a. r la tonă; şi m inereu o rd in a r conţinând 5— 8 gr. aur la toni I
M inereul m ijlociu şi m inereul ordinar sunt transportait
uzinele de preparaţie, denum ite şteam puri. In aceste uzinef J
suferă trei operaţiuni dinstincte şi succesive: zdrobirea, amiI
gamarea şi concentraţiunea.
M inereul adus din m in ă este clasat după mărimea sa: lu I
căţile m ai m a ri ca p u m n u l sunt triate şi trecute printr’un ci |
cr.sor, care le sfarm ă: sfărăm ăturile sunt apoi încărcate pe i
genele, urcate in tr’un ascensor şi descărcate in distribuitorii
m inereu, de unde sunt conduse alim entând automatic aşa zisei
team puri (săgeţi).
Istalaţiunea de zdrobit a exploatării Valea Roşie este coi
pusă din 40 săgeţi californiene, c ântărind fiecare 360 kgr. şibi
tând 60— 70 lovituri pe m inut.
'Zdrobitul m inereului se efectuează în 8 baterii (compari
mente) având fiecare 5 săgeţi.
Aurul şi argintul fiin d conţinut în cvarţ sub formă de lili
mente foarte fine, este necesar pentru a-1 pune în libertate i
zdrobi foarte fin m inereul; in acest scop bateriile sunt prer
zute cu site dela 0.75— 1 mm ., cari opresc nisipurile de gn
sim i superioare.
Minereul zdrobit este supus la amalgamare. Această opis
ţiune, este bazată, după cum se ştie, pe proprietatea ce o*
mercurul de a .reţine aurul şi argintul liber care vine în conta:
cu el; rezultatul este un amalgam de aur şi argint.
O p rim ă amalgamare are loc m ai în tâiu în bateriile desli
râmare, unde sunt dispuse 2 plăci de aram ă (argente) arginti:
■ pe care se ataşează am algam ul de aur şi argint: minereul;,
— Pag. 8
cesar operaţiunei este vărsat din 10 în 10 m inute în baterie:
cantitatca variază bine înţeles cu conţinutul m inereului trata.
O a doua fază a am algam ării se petrece pe mesele je am al­
gamare, dispuse în cascadă după bateriile de zdrobit.
Aceste mese sunt făcute din plăci de cupru argintate, aco­
perite cu un strat subţire de mercur, care reţine aurul şi argin­
tul conţinut încă în tulbureala (n o ro iu l), care trece pe ele, şi
care n’a putut să fie amalgam at în baţerie._ . . .
Prin amalgamare se reţine 49 p ân ă la 52% din conţinutul in
aur al minereului tratat.
Dupe ce a trecut pe mesele de amalgamare, tulbureala_ (no­
roiul) este transportată pe pânze de cânepă, care reţine părţile
mai grele ale lic h id u lu i, adică m ercurul şi amalgam ul, care e-
ventual a fost antrenat de pe meşele de amalgamare, asemenea
şi aurul şi pirita auriferă care a r fi scăpat de la amalgamare.
Aceste pânze sunt curăţite în tr’u n rezervor, unde m ateriile
pe cari acestea le-au reţinut, se depun sub form ă de praf, con­
ţinând şi amalgamul. „ „ . ,
Turbureala, după trecerea ei pe pânze, este stransa in tr un
¿asin, de unde este rid ic a tă de o roată cu găleţi şi lăsată sa cada
in ..Spitzkasten” , unde are loc o p rim ă clasare a m ateriilor,
după greutatea lor specifică în vederea separării.
După ce a trecut pe mesele .de separare şi concentrare tul­
bureala este condusă în tr’un basin de decantare, unde se de­
pune cea mai mare parte din restul de m aterial u til ced conţine.
Acest material m ai conţine 2,5— 3 gr. aur la tonă şi este
pus în rezervă, pentru a fi tratat eventual p rin cyanuraţie.
Capacitatea de sfărâmare a steam purilor de la Valea-Roşie
este de 1500 la 1800 tone pe lună. _ bogat in artificii.
Minereul tratat conţine în nxediu 6— 10 gr. la tona; din acest
conţinut se scoate circa 70— 72%; diferenţa de (28 30%) ră­
mâne printre m aterialul vărsat în bazinele de decantare, sau
printre sterilul antrenat de apă.
Minereul conţinând aur nativ este tratat separat: el este
sfărâmat foarte fin pe cale uscată şi aurul este extras cu m ana
de către lucrători specialişti, zişi aurari.
Rezidul provenind din extracţiunea de aur primeşte de obi-
ceiu, denumirea de „m ărunt bogat” ; el este trim is cu celelalte
resturi mărunte (fin ), topitoarelor dela Firiza de jos.
Afară de aceste şteampuri, exploatarea Valea-Roşie dispune
încă de o uzină se separaţie, prevăzută cu 5 săgeţi rotative, care
este închiriată asociaţiunei minere Calasanţius.
FLOTAŢIA D ELA BAIA SPBIE
0 altă instalaţiune de prelucrare a aurului se află la Baia
Sprie; în curtea uzinei, un munte de m inereu negricios, p u l­
verizat: pirită.
Instalaţia de flotaţie este un steamp foarte m odern.
uzină, un mare cazan c ilin d ric , pântecos, în care se amesteca
minereul cu bile de oţel, pentru a fi m ăcinat. Cazanul se în v â r­
teşte, zdrobind bulgării.
Separaţia metalelor de praful sterp, se bazeaza aci^ pe un
principiu interesant şi anum e pe proprietatea^ de aderenţă a ule­
iurilor pentru particulele de metal. In adevăr, s’a observat ca,
dacă turnăm ulei in tr’un vas cu amestec de p ra f sterp şi me­
talic, uleiul se lipeşte de firu l de metal, îl înconjură, face o bo-
biţă, şi se ridică cu el la suprafaţa lic h id u lu i. Mai m u lt: un anu­
mit ulei, are această símpate, faţă de un anum it metal. D epinde
deci de ce anume fel de ulei se toarnă, ca să obţinem separarea,
prin ridicarea la suprafaţă, p rin plutire (flotaţie), a unu i anum it
metal: pentru argint e un ulei; pentru plum b altul...
Ceeace pluteşte, se culege: e metalul dorit. P rin acest pro­
cedeu, nu se pierde decât o cantitate in fim ă de^ metal. Am văzuj
că steampurile obicinuite, lasă să se p ia rd ă până la 00 la sută
din metal. Aci, procentul este neînsemnat. La steampul de sistem
vechiu (ce funcţiona p ân ă la 1931) nu se puteau valoriza decât
50 la sută argint si 50 la sută plum b. Arama si zincul se pier­
deau complect. P irita n u se valoriza. Acum, se valorizeaza: 80
la sută plumb, 78 argint, 80 zinc, 75 cupru.
Obţinându-se un îm p ru m u t dela Banca N aţionala, aceste
perfecţionări vor continua, făcându-se n o ui investiţii. Se con-
strueşte o nouă flotaţie; se va instala un funicular de 11 km. în ­
tre minele dela Câpnic şi Baia Sprie. La Câpnic se găseşte acelaş
minereu ca la Baia Sprie, plus 5— 6 grame aur.
0 altă flotaţie funcţionează la Dealul Crucii.
T O P IT O A R EL E D ELA F IB IZ A
Nu o uzină, ci un orăşel de furnale, de u zini, de coşuri -de
fabrică. Peisaj m etalurgic im presionant.
Minereul soseşte la uzină în stare brută, în una din aceste
trei forme: minereu de plum b şi argint; m inereu de aur şi ar­
gint, sulfuri (p ir ite ); m inereu de aur şi argint cu quarţ mult.
Pentru extragerea aurului şi argintului din m inereu, se între­
buinţează un colector, .plumbul, care „spală metalele nobile, şi
se face „plumb bogat” . Apoi, prin separarea plum bulu i, se ob­
ţine aur şi argint curat. Acesta este p rin c ip iu l. Pentru realizarea
lui, în practică, este nevoe de m ai multe operaţiuni:
1) Prăjirea piritelor: sulful se oxidează şi se îndepărtează
sub formă de gaz: biox id de sulf.
2) Aglomerarea m inereului, adică reconstituirea lui in bul­
gări, în bolovani, spre a fi apoi ars în cuptoare. In acelaş tim p,
se obţine desulfurarea complectă. _ u n u i vas de lut ars, ca să nu se facă scurt circuit. O parte din
Această operaţie se face la Firiza, în două instalaţii^ cea
veche, manuală, şi cea mecanică. Pe cât e de perfecţionată cea
mecanică, unde bulgării produşi se încarcă automat în vago-
nete, pe atât de rudim entară este instalaţia m anuală. Inchipui-
ţi-vă o sală vastă, cu cuptoare plate; la o m argine a enorm ului
343 —
cuptor, se face focul; flacăra form idabilă, se în tin d e în tot cup­
torul, care e un lac de m inereu topit, un. vast cazan_de lavă, ce
spulberă schintei, când lucrătorul o atinge cu drugi foarte lungi.
Căldura este groaznică; nu poţi respira m ai m ult de 5— 6 m i­
nute, aerul încărcat de vapori m etalici, căci te sufoci: sim ţi cum
p lă m â n ii îţi ard. Efectul vaporilor de plum b în organism este
atât de toxic, Încât se simte im ediat. De aceea, nici lucrătorii nu
sunt ţinuţi în această infernală sală, m ai m ult de şase ore la
lucru. . . _ ,
3) A bia după aceste grele operaţiuni, se procedeaza Ia to­
pire, în reductoare, care separă: a) zgura, adică sterilul, ce
formează 80 la sută; b) mata, adică cuprul concentrat în triplă
sulfură, materie din care se va extrage apoi cuprul; c) „plum bul
bogat” , care am văzut că este plum bul amestecat cu aur şi argint.
Foarte im presionantă, este viziunea de Gheenă, din sala fur­
nalelor în care se face această topire. Conduşi de d. ing. Jules
D oduin de Perier, directorul topitoarelor dela F iriza , asistăm
la încărcarea m arilor furnale cu bulgări de m inereu şi cox, şi
coborîm la gurile lor înroşite de pară.
-— Să se facă o slobozită! porunceşte directorul, şi, prom pt,
ca la gestul unui Mefisto, se declanşează un spectacol fo rm i­
dabil. O gură de furnal se deschide şi un torent de metale to­
pite, un lic h id ca o lavă roşie şi schinteetoare, curge, feeric,
u m p lân d o gaură din păm ânt. O am eni cu pelerine groase de
piele şi cauciuc, cu glugi enorme, arătări d in tr’o lume infer­
nală, sunt înarm aţi cu lungi suliţe, cu care agită p u ho iu l de
lavă, care sare în splendide jerbe de schintei, stropind totul
în jurul lor. E cea m ai superbă fân tână arteziană, jocul cel m ai
Pe diferite jgh iaburi, curg diferitele metale, separate dupa
gradul la care se topeşte fiecare... P rin spatele furnalului, se
prelinge, ca un şipot de lu m in ă lic h id ă, sgura top ită; ea curge
în c ă ld ă ri ce sunt scoase şi deşertate în curte, unde sgura se
solidifică în blocuri simetrice, păstrând form a căld ării.
D up ă aceasta, asistăm la adăogarea zincului, formarea alia­
ju lu i de a u r şi argint, prelucrarea matelor pentru extragerea cu­
p ru lui brut, industrializarea p lum b ulu i p rin fabricarea smalţu­
lui ce se utilizează în olărie, — şi toate acestea le vedem, tre­
când pe lângă cuptoare la roşu şi silozuri ca nişte fortăreţe, tra­
versând poduri şi curţi cu m unţi de m inereuri, asurziţi de sgo-
m otul motoarelor, dogoriţi de văpăi, ameţiţi de viziunea aceasta
covârşitoare...
Şi m ai ales trecem pe lângă noui cuptoare şi m aşini in
construcţie, ce dovedesc că in stila ţia se perfecţionează mereu.
„P RA FU L D E B IJU T E B II”
Nu m ai puţin pitoresc este aspectul magaziei de minereuri,
aduse la topire. O magazie vastă, în care, ca nişte piram ide m or­
In
tuare şi ca nişte m orm inte proaspete, se aglomerează una lângă
alta, grămezile simetrice de m inereu negru, de diferite în ă l­
ţim i; s’ar zice, lângă p ira m ida adusă de o societate puternică,
m icul m uşuroiu ca un m o rm ânt de copil, care e mijiereul_ acius
de vre-un sătean sărac, care şi-a încercat • norocul, săpânt
în curtea sa...
La un purcoiu, m i se spune:
— Acesta este praf de bijuterii.
E i bine, am aflat atunci — lucru nebănuit — că bijutieri
nu aruncă niciodată p rafu l de pe mesele lor de lucru, ci-1 strâng
cu îngrijire:
— O tonă de astfel de „răm ăşiţe” , dă 10 kilograme de aur!
B iju tie rii vând eftin praful răm as dela pilirea bijuteriilor
unor in d iv iz i cari se ocupă special cu cum părarea „p rafului de
b iju te rii” . La Baia Mare există doui astfel de profesionişti, cari
se concurează. Când adună o cantitate bună de praf, ei îl aduc
la Firiza, la topitoare, unde se separă aurul...
E şi asta o meserie... Şi încă, se spune^destul de productiva...
RA FIN A RE A A U RU LU I
Am u rm ărit p ân ă acum, toate fazele succesive, p rin care
trece aurul, dela extracţia lui, p rin mijloacele cele m ai p rim i­
tive, p ân ă la prelucrarea p rin şteampuri, flotaţie şi topitoare.
U rm ând drum ul pe care aurul îl parcurge, trebue să ne întoar­
cem acum la Baia Mare, în localul „D irecţiunei M inelor”, unde
se află şi instalaţiunile de afinare.
Construcţiunea are un aspect medieval, cu zidu ri groase şi
porţi grele, cu lungi pridvoare, dantelării de fer forjat şi cadrane
solare. Uşa a fin ăriei este încuiată. Nu oricui i se deschide. în ă ­
untru se lucrează aur în valoare de câteva m ilioane.
Aci trim it m inele „aur de steamp” , care conţine 60— 70%
aur, iar restul argint şi metale im pure; deasemeni soseşte aci
argintul aurifer, ce iese din topitoarele dela Firiza de Sus, şi
care conţine 10% aur. V izităm instalaţiunile de afinare, conduşi
de d. inginer W aldner şi chim ist Săvulescu. Materialele brute
sunt turnate în plăci pentru electroliză. Plăcile acestea se aşează
în tr’un fel de coşuri de aur, care se bagă apoi în săculeţe de
pânză. In aparatele de electroliză, ele formează anxiisle, adică
polul pozitiv, iar în faţa lor se aşează plăci de argint, care for­
mează catodele, adică electrodul negativ. In baie se află o solu-
ţiune de nitrat de argint. Curentul electric face ca argintul dela
anode că treacă la catode, prin descompunerea anodului; ar­
gin tu l se depune la polul negativ ca nişte flori. Un dispozitiv
roade argintul depus, care cade in cutia colectoare, în fundul
im p u rităţi se dizolvă în soluţiune. Operaţia pentru 50 kgr. de
aliaj se term ină în 50 ore. N ăm olul de aur se topeşte (are 95%
aur) îşi se toarnă din nou în form ă de lame, care vor deveni
anodul, pentru o a doua electroliză. Catodul de data asta va fi
fii — Pag. 9
 CAZANELE
de

în c ă l z ir e c e n t r a l a
Adevăratul aur se strânge insă depe holde
pentru

APARTAMENTE .STANDARD"
o foiţa de aur pur, ia r soluţia e clorură de aur. Baia se în c ăl­
zeşte şi se agită cu aer com prim at. A nodul se descompune şi
aurul se depune la negativ. Astfel 30 kgr. de aur a u nevoie de 30
ore de electroliză. E l se obţine de data aceasta^ perfect pur. Au­ satisfac în mic ceeace cazanele noastre mari
ru l se scoate, se spală, se usucă şi se toarnă în lingouri de
6 kgr. 600— 7 kgr. A rgintul se toarnă în ling ouri de 3 ¡4 kgr.
S’a .prelucrat în 1931, 700 kgr. de aur, în anul urm ător 1500 kgr.,
iar în 1933 p ână acum 4000 kgr. . S T A N D A R D M"
Se speră ca producţia în anul acesta să atingă 6000 kgr.
L in gou rile sunt depozitate în tezaurul afinăriei, care este satisfac în mare, în cazul
o cam eră rotundă, ce are în ju ru l ei o galerie circulară. Uşa este imobilelor cu m ai multe
de oţel masiv şi nu se poate deschide decât p r in com binaţia anu­ apartamente
m ito r litere depe o rozetă. Secretul acesta şi cheile nu le posedă
decât inginerul şef şi chim istul, dar u nul fără cheia celuilalt nu
poate să deschidă tezaurul: ca la safe-urile d in bănci. în ă u n tru , Prin cazanele de apartamente, se dă
această cam eră b lin d ată are ra ftu ri, pe oare erau aşezate lingouri posibilitate }iproprietarilor celor mai
în valore de 55.000.000 lei, când am fost noi acolor~Când i s’a
arătat acest tezaur, Voevodului M ihai, principele m oştenitor a modeşti de a beneficia de avan-
exclamat:
— P a r’că e la închisoare! tagiile încălzirii centrale
Se vor introduce acum m icrofoane şi un sistem de raze
şi celule foto-electrice, pentru a se da alarm a în m od automat, CAZANUL
«STANDARD”
în caz de infracţie.
D in acest tezaur, lingourile sunt scoase num ai atunci când
se trim et B ăn c ii Naţionale. T ransportul se face în casete de
oţel, de care sunt fixate plăci de alam ă cu adresa D irecţiei Ge-
pentru apartamente, corespunde
«erale de M ăsuri şi Greutăţi, care verifică puritatea şi greutatea
aurului. Puritatea este de 1000“/oo. T ransportul se asigură de că­ locuinţelor unei singure fam ilii
tre poştă, p rin tr’o taxă speciala. O d a tă cu caseta se Jrim ete şi o
telegramă la R. I. M. A., adică la Regia în tre p rin d e rilo r Miniere
din Ardeal, cu sediul la Bucureşti. Caseta conţine 3— 4 lingouri,
se încuie cu o cheie specială şi se sigilează. „TITAN, N A D R A G ,
PRO D U CŢ IU N EA D E AUR CALAN"
D. ing. I. Lăzărescu, directorul M inelor Statului dela Baia
Mare, a binevoit a ne procura interesante date asupra produc-
ţiu n ii aurului. Astfel, producţiunea totală a aurului românesc în
1932 a fost de 3.538 kgr. sporind cu 12% în raport cu anul pre­
cedent. In anul 1932 producţiunea statului a sporit cu 5,2%.
Com parativ cu producţia m o n d ia lă de aur de 730.900 kgr., în
1932 producţiunea rom ânească a atins o cotă de 0,48%. Am
văzut că în anul acesta s’a dat o im pulsie foarte puternică pro-
d u c ţiun ii aurului, se fac m a ri investiţii şi se speră să se ajungă Farmecul începe să dispară
la o cantitate rem arcabilă de aur. E uşor de înţeles ce beneficiu la femei odată cu ivirea
poate să tragă Banca ¡Naţională, din p unct de vedere al asigu­ părului alb în e c ;« <>
ră rii stabilizării monetare. In adevăr, dacă în anul acesta minele
vor furniza 5.000 kgr. de aur p u r B ăncii Naţionale, înseam nă ELIXIRUL DE PĂR
că stocul m etalic al institutului nostru de emisiune, va spori cu
această cantitate. Valoarea u n u i kgr. aur este de 111.111 lei. Se
poate uşor socoti că, Banca N aţională p u tând emite bilete în
amina nranffl
Preparai aficace contra albirii p* aloi
O LAMA
ţU&TIRC ţl
FLEXIBILA?
valoare de 4 ori m a l m are decât a stocului metalic, pe baza celor Această apă de pâr, întrebuinţată DA. DAG ATUNCI
5.000 kgr. n o u i de aur ea a r putea să em ită 2 m iliarde bancnote. cu succes, nu este un preparai de NUMAI
vopseli. Părul natural şi sănătos
se obţine prin procedură biologică.
Extracţiunea însă este foarte costisitoare şi, în m od cu totul Părul aspiră această apă de cap şi
aproxim ativ, am putea să arătăm că o tonă de m inereu prelucrat, acest nutriment tedă in scurt timp
dă num ai 10 grame de aur şi că pentru un lingou de 6 kgr. 600 părului alb culoarea lui sănătoasă
ar trebui 100 vagoane de m inereu, având în vedere pierderile de de mai înainte. Afară de aceasta,
metal la prelucrare, şi 66 de m etri galerie săpată. Dacă se fac fortifică rădăcina părului, el de­
toate socotelile, pentru 10 gr. de aur care valorează 1100 lei, tre-
bue să se cheltuiască în total cu extracţia şi prelucrarea, între
900— 1000 lei. De aceea, p articu larii nu câştigă, ci n u m a i Banca
venind frumos şi des.
ELIXIRUL de PAR PHYSICHROM
produce 'creşterea păi ului şi îm ­
J)ianfian
C A R E C O N V I N E SEN­
piedică albirea lui până la vârsta
Naţională. cea mai înaintată: S I B I L I I ATI I EPIDERMEI
A m întrebat de curiozitate ce leafă are un. inginer, de p ild ă Singurul Preparator : Heinrich oQllei'riub mlrebumlco'ea cu
de o rdinu l 3: 5200 lei! P rin m â in ile acestor oameni însă, trece Mnnchcn, Viena. Preţul Lei 120. fOUHlX HATMC-'M; w v j a pielea
aur în valoare de m ilioane, iar viaţa lo r în m ină, este cât se Depoz'tul General: Farmacia y veţi ţt m e r e u ù ir.e
poate de grea... „Minerva”, Oradea, Piaţa Unirii 5
AL. BO G D A N

343 ~ EI ~ Pa9- 10

______________________ j
 TRĂBUNICĂ mea, femeie care îm plinise veacul, deşi înţe­

S
penită de vreme îndelungată între tăbliile patului, mai
păstra totuşi o gândire lim pede şi aducerile aminte îi eraa
vii, caşicum lucrurile s’ar fi petrecut cu puţin m ai înainte. Vre­
mea Eteriei îi răscolea am intirea unor clipe de m ari turburări.
Tatăl ei a stat ascuns în desişurile p ă d u rii Bondrea săptăm âni dea-
vinde cu 100, iar cea de doi lei cu 50. „Ic u şarii” tinchele aurite
costau opt lei perechea.
— Ştiţi d-voastră cine are astăzi aurul cel m ai m u lt ?... ţiga­
n ii cu ¡şatrele, şi nu-1 stăpânesc de eri de alaltăeri.
N um ai la ei m a i găseşti m ahm udele, cocoşei, monete ju b ilia ­
re, napoleoni rom âneşti din cei de 20 lei. U nul dintre ei mi-a a-
rătat a pereche de paftale, o lucrătură străină, de acum câteva
sute de ani.
Negustorul şi-a închis m â h n it m ica prăvălie, care m ai isp i­
teşte ochii m ultor naivi.
Am intrat şi în tr’un cabinet de dentist. Foiţele de aur brut,
ce se vor modela după form a d in ţilo r îşi etalau luciul ca de a-
lam ă proaspăt frecată, pe rafturile u n u i m inuscul du lap . Mi-am
a m in tit de com icul lux de odinio ară a celor dela suburbie de a-şi
îm brăca fără necesitate un dinte sau doi în aur. Era atunci la în ­
dem âna oricui.
O scenă tip ic ă recent petrecută la un dentist. Doi tineri s’au
prezentat în tr’o zi la ora de consultaţie. E l avea in gură un dinte
de aur.
— Dom nule doctor, vă rog, dacă se poate, aş vrea să-nii
scoateţi aurul dela m ine şi să îm brăcaţi dintele domnişoarei...
cât costă? A urul îl dau va să zică eu...
D entistul a zâm bit la originala propunere şi a fost nevoit să
respingă rropunerea.

:ândul, purtând cu el în inele, cercei şi mahmudele tot aurul fa

miliei. Era mult. Acasă îl ţinuse în tr’un chiup îngropat în pim niţă.
Ce mai goană s’a p o rn it pe urmele lui din partea Grecilor, căci
pârâtori se găsiau destui şi pe acea vreme.

Pe atunci tot rodul agoniselii se prefăcea în aur, acareturile

şi velinţele fiind la fiece dată supuse jafurilor. Averea fetei de
Iară, pe lângă păm ânt şi boii de m uncă, era salba. Inchipuiţi-vă
câteva duzini de galbeni m ari, îm podobindu-i gâtul şi pieptul pe
deasupra iei înflorate. Valoarea fiecărei monede se urca cam la
47 lei, bani buni pentru acea vreme. Fata cea m ai săracă nu se
putea să nu poarte la gât m ăcar un rând de cocoşei — napoleoni
de câte douăzeci lei. Era o întrecere p rin sate ducându-i-se vestea
fetei cu salba cea mai bogată.
Vremurile s’au schimbat. Şi astăzi vedem fete de ţară cu gâtul
împodobit cu puzderie de aur, dar e deajuns o scurtă ochire ca
să ae dăm seama că e... fals. Arareori m ai întâlneşti arginţi de
câte doi şi cinci lei auriţi, restul sunt bănuţi de câte o para sau
două cu un pospai de aur pe deaspra şi „ieusari” de tinichea, im i­ Cum vedem valurile de aur de altădată ne-au rămas doar ca
taţie de aur. Tineretul poartă cu drag şi aceste uşoare podoabe. o s la M am intire. Traiul de astăzi cu m ultiplele lu i nevoi cât şi
Dacă momesc privirile, scopul e atins. D ealtm interi chiar să cauţi proasta ¡stare economică în care ne sbatem i-a urcat valoarea,
astăzi o salbă veritabilă, o găseşti cu maro greutate, la cine ştie ce astfle că nu m ai poate (fi la. îndem âna oricui.
colecţionar, căci zarafii au num ai m arfa de care am vorbit m ai sus.
Această breaslă e pe punctul de-a dispărea. In 1912 num ai
piaţa Sf. Anton avea 25 zarafi, ca după scurgere de 21 ani să ră­
mână cu trei um ili vânzători de „ im ita ţii” . U nul dintre ei mi-a de­
schis vitrina la care câţiva gură cască priv iau până atunci cu o-
chii lacomi. PLĂCINTĂ DELICIOASĂ
— Priviţi, totul e... uşor, aproape fără nici o valoare, dacă PA T E U R I, S A R A IL IE . B A C L A V A L E
facem comparaţie cu vrem urile dinainte de răsboi. şi a l t e a r t i c o l e de c o n f i s e r i e l a
De un an de zile decând s’a interzis comerţul cu aur veritabil,
am ajuns la aceste n im ic u ri poleite şi de tinichea.
Ain început atunci a p ip ă i şi a căuta tot ce avea negustorul
PATISERIA T R I A N O N
Bulev. Elisabeta No. 6 — Telefon 250/05
înăuntru, toate uşoarele podoabe care le poartă astăzi la gât fetele
satelor noastre. O bucată de c in c i lei de argint aurit zaraful o

343 — — Pag. l î
Se poate „fabrica“ aur?
încercările de-a realiza aur pe cale artificială
N U L din scopurile principale, urm ărite de vechea ştiinţă a
U alchim iei, consta în găsirea acelei faimoase „pietre filo­
sof ale”, capabilă să transforme totul în aur.
D in cele m ai îndepărtate tim p u ri omenirea a fost fascinată
de m ira ju l acestui metal strălucitor, socotit întotdeauna şi pretu­
tinden i ca o cheie, ce deschide porţile fericirei. Vechii E giptieni
aveau cultul viţelului de aur, pe care l-au îm prum utat în par'e şi
Evreii, cari trăiau în m ijlocul lor. Biblia ne povesteşte dealtfel
cum, în urm a fugei din Egipt, „poporul ales” , deşi convertit la
monoteism , manifesta, in repetate rân duri nostalgia viţelu­
lu i de aur.
Pe de altă parte, prestigiul de care se bucurau podoabele şi
odoarele de aur la vechile popoare orientale, este un fapt istoric
bine stabilit, confirm at de toate reliquele arheologice şi de mo­
ravuri rămase în fiinţă şi astăzi în Orient.
Iată, dece goana după metalul preţios şi încercarea de a-1
produce şi a-1 spori, cu orice chip, constitue o preocupare m ile­
nară a omenirei.
Aproape întreaga ştiin ţă egipteană ne este necunoscută. To-
tuş, din puţinele documente conservate, putem deduce cu si­
guranţă că fabricaţia artificială a aurului fusese încercată încă
în epoca p rim ilo r faraoni a i E giptului.
Mai târziu, alchim ia deveni — m ai ales la Greci — o ade­
vărată filosofie a naturei. Ideea transmutaţiei metalelor, adică
transformarea unui metal în tr’altul, apărea cu o consecinţă fi­
rească a/ concepţiei despre unitatea generală a materiei.
E drept că p rin cip iile alchim iei, sub forma în care au fost
expuse pe vrem uri, ne apar astăzi oarecuni confuze, întrucât
practica lor se confunda în general cu aceeâ a magiei.
P rim ii alchim işti au fost im presionaţi cu deosebire de „pu­
terea focului”. Transformarea m in e re u rilo r'd in starea lor brută,
pământoasă, in tr’o alta metalică, mai pură, era explicată pe
atunci prin intervenţia „flogisticului’’, un fluid misterios, m enit
să lămurească m ai toate fenomenele neînţelese în schim bările
materiei. A lch im iştii îşi înch ip uiau astfel că m inereurile p ă­
mânteşti p rin ardere suferă o operaţie de p u rific a re ^ de perfec­
ţionare, care, fireşte, îndreptăţiau şi alte perfecţionări posibile,
în ierarhia de nobleţă a metalelor.
Dacă d in tr’un „păm ânt brut” se obţine un metal curat, de
ce n ’am obţine oare din acest metal, un altul m ai nobil, şi; în
cele din urm ă chiar aur, regele metalelor cunoscute? Acesta
era raţionam entul alchim iştilor, cari credeau în posibilitatea
unei transm utaţii a elementelor. v' ;
De aci şi necontenitele încercări' ¿cv,a ajunge la aur.
Interesant era faptul că în toate atdMe Încercări se folosia
întotdeauna, în tr’o mare m ăsură, merciirtil, supranum it şi „apa
d iv in ă” . Tot mercurul avea să joace un rol esenţial şi în cerce­
tările care urmăresc acelaş scop al achim iştilor: transmutaţiu-
nea m ercurului în aur!
Compuşii m ercurului slujian şi ei ca materie prim ă.
Nu mai puţin sugestiv este faptul că, m ultă wem e înainte
de descoperirea oxigenului, alchim iştii au constatat că oxidul
de m ercur încălzit, desvolta un gaz, pe care l-au denum it „sufle­
tul aram ei”.
De ce al aramei?
Pentrucă ei stabiliau o deosebire esenţiala între materie şi
proprietăţile ei şi acordau o im portanţa m ult mai mare acestoi
proprietăţi, decât Însăşi materiei.
I V vremea alchim iştilor nu exista n o ţiu n e a d e element,
atom, m oleculă sim plă sau compusă. Aurul, de p ildă, era pentru
ei o proprietate, mai m ult decât un corp: el lepiezenta însuşirea
de-a fi galben, strălucitor şi inalterabil.
N u trebue să ne m ire deci faptul că reţetele lor aveau ur.
caracter practic, oarecum industrial, iar obiectivul lor era mai
mult comercial decât ştiinţific.. . *.
E i lucrau în p rim u l rând pentru uzul gravorilor şi cize-
lorilor în aur.
Se admitea că pentru a „fabrica” aurul, este nevoie să se
„însămânţeze” m ediul de reacţie — din care rasaría acest metal
__ d i câteva frânturi de aur. Această operaţie ne aminteşte in-
trucâtva cataliza şi- amorsajul de cristalizare, folosite în labora-
toriile moderne de chimie.
„Aurul se naşte din .a ur!” era un dicton al vechilor E gip­
tieni- . . .. „
L ucrările începute în veacul al XIV-lea de alchim iştii Para-
celsiu, Agricola şi Palissy, cari s’au i n s p i r a t m ai m ult din ex­
perienţă decât din formulele magico-cabalistice, 11 recomanda
ca pe adevăraţii precursori ai chim iei.
Totuş, abia p rin intervenţia lui Lavoisier, s’a creat o de­
marcaţie definitivă între chim işti şi a ic b im îşii. Panaceu1
rului de aur potabil, un vis scump al vechilor alch im işti, a fost
astfel abandonat pentru totdeauna. Cu Lavoisier s a creiat Uii-
343 —
m ia .nouă. Ea păşia pe fundam entul — în aparenţă nezdrunci-
nabil — al legii conservărei m ateriei şi în tăria noţiunea de ele­
m ent sim plu şi compus, p rim u l pas spre o concepţie sintetică a
universului .material, alcătuit exclusiv din vreo 90 de elemente
im uabile şi ireductibile între ele.
Paralel cu această evoluţie, teoria atomică, pe care o întâl­
n im sporadic la u n ii filosofi din antichitate, îşi găsise însfârşit
o bază experimentală.
Astfel, p â n ă 1a finele veacului trecut ştiinţa se sprijină pe
două legi m a ri: atomul in d iv iz ib il şi elementul ireductibil.
Descoperirea radio activ ităţii care a inaugurat începutul no­
u lu i secol şi cercetările pe tărâm ul fizicei moleculare, au proiec­
tat o lu m in ă nouă şi nebănuită asupra unei lum i necunoscute
până atunci: universul intra^atomic.
Atomul îşi pierde faimoasa lui unitate şi se spulberă în ţăn­
dări.
Deasupra acestor ru iu i se înalţă acum o unitate m ai măreaţă
şi m ai arm onioasă: diversitatea elementelor nu este decât apa­
renţa înşelătoare, care maschează un adevăr m ai adânc, bănuit
chiar de u n ii filozofi greci. Această unitate justifică posibilitatea
transmutaţiei elementelor.
Vechea idee a alchim iştilor găseşte astfel un nou imbold şi o
perspectivă p lin ă de făgăduinţe, în descoperirile ultramoderne.
P rin c ip iu l transm utaţiilor e salvat.
in tr ’adevăr s’a descoperit că un metal, uranium , putea să
dea naştere unui alt metal: radium , care emitea un gaz şi se tran­
sformă în radon iar acesta, IU rândul lui, se transformă mai de­
parte până la ultim a etapa, care era plum bul.
In ch ip ul acesta, fabricarea artificială a aurului devenea po­
sibilă, cel puţin teoretic.
Speranţa aceasta ar fi rămas totuş foarte fragilă, dacă expe­
rienţele savantului R utheford n’ai fi arătat că se pot provoca în
laborator desintegrarea unor elemente.
D in seria numeroasă de încercări în direcţia transmutării u-
n u i metal în tr ’altul, cele m ai realizabile în practică ar fi urmă­
toarele :
Transformarea p lum bului în m ercur şi bisinut, a thalium-
ului în aur, a m ercurului în p latină şi thalium şi a aurului în ipi-
diurn şi mercur.
Cele m ai celebre experienţe de transmutaţie — acelea ale' lui
Miethe în Germania şi Nngaoka în Jap onia — au urm ărit trans­
formarea eventuală a m ercurului în aur.
M ijlocul folosit pentru aceste constă în disocierea particule­
lor electrizate p rin descărcări violente, la tensiuni' foarte ridi­
cate.
Rezultatele obţinute, când pozitive, când negative, au fost in
general prim ite cu foarte multe rezerve de critica specialiştilor.
Cantităţile de aur, obţinute p rin aceste procedee, erau atât de in­
fime, în c â t adesea erau atribuite unor cauze întâm plătoare, dato­
rite eventual im p u rită ţii recipientelor, m ateriilor prime sau am­
bianţei chiar în cazurile când asemenea încercări au fost făcute
de experimentatori renum iţi, încă rezultatul, din punct de vede­
re practic, apare ca nesatisfăcător.
Energia cheltuită este cu totul disproporţionată faţă de re­
zultatul realizat şi randam entul, derizoriu.
Aşa de exemplu, num ai pentru bănuiala că ,s’ar putea obţine
din transformarea succesivă a plum bului, o cantitate de aur, de
câteva im iimi de m iligram e, s’a folosit o descărcare electrică «le
100 volţi, 10 amperi, tinip de 200 dt ore, adică o consumaţie de
'¿00 kilow aţi ore, care Iii tarifele uzuale ale curentului electric,
costă vreo *2000 lei. La Această cheltuială se adaugă fireşte mate­
rialul prim , precum şi jjâate celeaUt1 speze necesitate de diferitele
operaţiuni. Se va obiecta poate că, pentru moment, ceeace inte­
resează este nu atât randam entul practic, ci posibilitatea princi
p ială a fa b ric ării aurului pe cale artificială.
Oare p rim ul litru de alcool in d u strial'o b ţin u t de marele chi­
m ist francez n ’a costat 10.000 fran ci antebelici ?
Şi apoi e posibil ca energia enormă, ce-o depunem, nu ser­
veşte decât pentru a declanşa procesul de transmutaţie, şi odată
în această stare, s’ar obţine efecte explozive şi energii formidabi­
le nebănuite! '•
Dacă ar fi să tragem o concluzie generală din ansamblul a-
cestor fapte răzleţe, la lum ina cunoştinţelor actuale, am putea
spune că fabricaţia artificială a aurului nu îndreptăţeşte speran­
ţele unor .realizări apropiate. |
Desigur, fizica m odernă nu contrazice p rin c ip ia l previziunile
alchim iştilor in această p rivinţă. Sâ nu u ităm însă că adesea pa­
sul dela teorie la practică e destul de m arc!
I. S.
SU — P a 9- 12
 La Constanfa, cu prilejul serbărilor de Sfânta Maria, au
loc in fiecare an curse de cai tălărăşti. La aceste curse,
care nu respectă prea multe regulamente, jokeii sunt co­
pii de turci, cari’ncalecă fără şea, legându-se de chinga
calului. Cursele sunt aproape sălbatice şi alcătuesc un
spectacol dintre cele m ai atrăgătoare, dupăcum se poate
vedea din fotografiile noastre.

O minune
^
minune cum nu se m ai
întâmplă astăzi produce F acefi
emoţie în Italia.
Se oficia un serviciu div in ,
in catedrala Roccam andolfi, în
crescăto rie
Hioarea Sfântului Juberato, un
sfânt din prim a perioadă creş­
tină. Trupul îm bălsăm at al sfân­
d e m o lii?
tului, stă întins, în cosciugul
descoperit, lângă altar. Deodată,
mai multe persoane văzură, Le facefi din d u la p un
foarte clar, cum ochiul drept al paradis ? Lupl af i cu
mumiei se deschide şi se în ­
chide, de mai multe ori, in tim ­
pul slujbei. O am enii începură
F I Y T O X
să strige „minune, m in u n e ” şi contra pericolului de a se
toţi credincioşii c up rinşi de
ardoare mistică, căzură în ge­ simji bine în dulapul Dv,
nunchi. De atunci, m ii de pele­ E duşmanul lor de moarte,
rini vin să constate ei însăşi a-
cest fenomen, care se repetă a- le omoară imediat.
desea, pe cât se pare. Catedrala
e păzită zi şi noapte de poliţie.

FIY-TOX
Vaticanul a ordonat să se facă
o anchetă oficială, spre a veri­
fica spusele martorilor.

3i3 “ 19 — Pag. 13
 M otive în ordine alfabetică, d u p ă sistemul lu i Balzac
prim ejdios, tăria de a nu răscoli apele albastre până dau de mâlul |
U ŢIN E întrebări sunt, la cari să obţii răspunsuri atât de pro­

P traiului lor conjugal, fuseseră am ândouă părţile înaintea

prozaic, înţelepciunea lucid ă de-a nu vedea în tr’un măr, un măr,
lixe ca la aceasta. De ce divorţezi? Pe cât de discret asupra
ci un dar divin.
a cţiun ii intentate, pe atât de larg eşti inform at acum asupra celor Toţi instinctiv cer, misterul şi înfrumuseţarea, dar câţi Ie
aduc odată cu foaia de zestre, cu situaţia stabilită şi cu fizica!
m ai m ici, — pe lângă cele m ari, — neînţelegeri, nepotriviri, ne­
destoinicii, neajunsuri şi nechibzuinţe. agreabil, oferite ca singure garanţii?
F ără voe, în faţa atâtor negaţii, îţi vine întrebarea retrospec­ D oam na G ina Lombroso, autoarea subtilei „L ’jme de la
femme” , a constatat, în urm a unei anchete, că din 1'j de femei
tivă: „De ce v’aţi căsătorit?” , abţinându-te să intercalezi între u l­
timele două cuvinte un mai care ţi-ar scădea prestigiul de reporter măritate, 25 sunt fericite şi 50 resemnate, restul p ână la 100 ~ vă­
obiectiv. duvele, divorţatele şi celibatarele, sunt toate nenorocite.
La întrebarea aceasta a doua, se străduise odată să răspundă N u ni se pare tocm ai veridică Îm părţirea. N ici o excepţie in
marele investigator Blazac. In spirituala sa „Psichologie du ma- categoria a treia? Virtutea rară a înţelepte! resemnări o au jumă­
riage”, a enumerat douăzeci şi trei de motive care conving pe tate dintre femei? Ş i să dăm crezare în bloc celor 25 la sută, care
oameni să se căsătorească, un m otiv pentru fiecare literă din al­ se mărturisesc fericite?
fabet. Nu avem lista liţ îndem ână, dar e probabil că nu toate m o­ în c ă odată, sinceritatea debordantă a soţilor e ur. fenomen
tivele se m ai pot încadra în îm prejurările de azi, şi în orice cazcare se produce num ai după introducerea acţiunii de divorţ.
s’au m a i încadrat altele, specifice vrem ii. Sarcina celui care întreprinde anchete începe să se uşureze abia
din momentul acesta.
D ar căsătoria ar interesa m ai m ult, num ai dacă ar fi în criză.
Lungile liste regulate ale Stării civile dovedesc contrariul. C andi­ „De ce divorţezi“.'” întrebi, şi fiecare e bucuros să-şi descarce
sufletul şi vina.
daţii se decid cu atât m ai uşor, cu cât nu m ai sunt azi în poziţi_a
acelor generali rom ani cari trebuiau să înv in g ă sau să moară, Iată doi tineri ajunşi la a doua înfăţişare şi locuind încă
pentru cari capul era preţul nereuşitei lor. In alte vrem uri, ru­ îm preună. Practici, îşi-au despărţit num ai odăile, până la SI.
şinea, convenienţele, dependenţa, condam nau perechile desbinate D um itru.
la un trai de aparenţă, în dosul căruia se ascundea adeseori cea — II las, pentru că-i prea nervos, spune doamna. Din nimic,
m ai grozavă tragedie m orală. face scandal. îm i vine contrariat de la birou, de la afacerile lui,
m ănâncă !a masă ursuz, pe când eu, care am stat singură atâtea
D ivorţul a scuturat toate acestea. De ce să tăin u im că frecvenţa
ceasuri, abia-1 aştept să vorbim şi să râdem. M ai are şi altele, dar
lui a determinat-o m ai ales femeia, în situaţia sa de azi, m a i liberă,
independentă p rin salariul propriu, m ai conştientă de ceea ce dă n ’aş zice nim ic, dacă n ’ar fi aşa nervos.
şi de ce poate pretinde? — De ce divorţaţi? îl întreb şi pe şoţ.
Eternitatea căsătoriilor o realiza nu perfecta înţelegere, cât — Pentru că tot ce face m ă scoate din fire. De pildă îmi
supunerea totală, forţată, care nu m ai e posibilă azi. toarnă ceai şi nu odată, dar de zer:e ori mi-a um plut ceaşca până
Totuş, leali anchetatori, nu trebue să ne m ulţum im cu sin­ sus. Unde m ai pun zahărul, un le mai pun rom ul? învaţă câte-un
gurul m otiv al femeii independente, provocând, — la cea dintâi cântec şi-l cântă tot pe acelas, lu n i după luni. „A fost odată un
p ied ică pusă — divorţul. Ea are înc ă nevoe de un reazăm, şi cât m uzicant... a fost odată...” . Are poftă de glumă, când eu sunt su­
de puţin, tot se teme de felul acesta de moarte.- părat; o doare capul când eu sunt vesel, m ai are şi altele, dar n'aş
zice nim ic, dacă n’ar fi aşa de enervantă!
Căci e un fel de moarte, divorţul, deşi ispiteşte cu m iraju l
continuării, cu posibilitatea unei noi vieţi, trăită tot pe păm ânt. Este oare în căsnicia aceasta, care s’a destrămat ca o lână
eftină, num ai un soţ nervos şi o soţie care nu ştie să-i menajeze
Este, pentru u n ii, de fiecare dată, îm barcarea spre o nouă Cyteră,
nervii?
de care n ’au disperat m ai ales sentim entalii, pasionaţii, deci tocmai
acei cari, angajaţi şi prim a oară în tr’o unire de dragoste, dăduseră Este m ai ales lipsa vălului, care leagă avantajos r-chii, amor­
m ai sigure nădejdi de unire fericită şi durabilă. tizează ascuţişul vocii, dă num ai conturul voit lucrurilor, lipsa
lucid ităţii care îndeam nă să nu fii lucid. Mai ales soţii aceştia, am
Uneori, perseverenţa speranţei c răsplătită şi încercările în ­
tăresc. D upă o p rim ă navigaţie eşuată, Cytera e m ai aproape a siguranţa că s’ar fi înţeles, dovadă şi graba cu care s’au pus de
doua oară. Trebue oarecare tim p pierdut şi celor m ai predesti­ acord că treime să se despartă.
naţi fericirii, ca să-şi dea seamă că p rin cip ala contribuţie trebue A doui pereche a fost mai concisă îr. răspunsuri. Pe soţie n'am
să ’ aducă ei, nu parţenerul, că le trebue, în drum ul fermecat şi m ai găsit-o la d om iciliu l conjugal, ci în oraş, în tr’o cameră lumi­
noasă, în care regăsiam micile şi coche­
tele ei mobile de păpuşă modernă. -\ m
zâm bit sem nificativ, arătându-i că tot
m ai poartă' şi verigheta-jug pe deget.
r emeea care-a bătut recordul divorţurilor: „Nici cAinii nu mai vin In nunta ei Mi-a răspuns candidă:
— Sunt logodită din nou. Aştept să
se termine divorţul.
— Spune-mi de ce l-ai lăsat pe L? Ce
motive puternice?
A zâm bit ea.
— E aşa sim plu. Nu-1 m ai iubiara.
D ar „de ce’.’?
Am mers să aflu asta din mărturisirile
soţului. Fugita avea prea bune scuze, ca
să nu m ai fie preocupată de ceeace „a
fost” .
L-am surprins pe el la birou, afundat
în fotoliu, contem plând fotografia so­
ţiei.
In ochi lui, se ghicia umilinţa şi ura
părăsitului, regretele gelosului, transfi­
gurarea îndrăgostitului, jucau gloanţe
răzbunătoare şi ertări magnifice. Dar
mi-a întins fotografia, mut.
Era recentă şi fusese poate darul mi­
lei din urm ă:
— „De ce n ’ai iu b it? ” (Poate că şi el
tot astfel întrebase).
•— „F iin d c ă el iu b ia prea mult. M’am
salvat — răspundeau ochii de pe foto­
grafie — p riv in d nu direct, ci mai sus,
în -căutarea altui punct de sprijin.
Aceasta era tot. Inocentele care visea­
ză să înlănţue un bărbat în mrejele unei
iu b iri fără m argini, nu ştiu ce tiranice
plata sau răsbunarea cuceririi lor.
A treia... De ce divorţezi?
D ar de ce n ’am sim plifica, orânduitul,
cum a făcut Balzac pentru căsătorie, o
listă alfabetică a motivelor pentru care
se divorţează? Ştiu că voiu găsi şi câte-
două motive la o literă. Să restrângem
totuş.

343 — U f — Pag. 14
 i i de lista cu m otivul b ib lic adulter, pentru perspective (noi)
, în faţa justiţiei, şe găsesc m a i ţoţdeauna for,
> m ai elegante,

risipă (divorţul îl cere vinovatul)

incap belelele m ondene — baluri, baruri, băi, bri­

liante — toate sfârşind în laţul sugrumător de C3S’
n ic ii: banii (cheltuiţi).

saţiu

M p ii (uneori lipsa, alteori prezenţa lor)

felefonul (buclucaş)

rfesamăgire

aş uriiiţâ

exasperare

rârstă (critică)

rmecul (sc h im b ării)

zestre (pierdută)
Tragedia soţului r&mas stingher

X
Şi «opttul ?!
V/ospodăresc (m otiv m asculin)
Iar litera

va cuprinde toate zecile de motive, nemenţionate

aci înglobate de tribunal în form ula uscată „nepo­
trivire de caracter”, şi nici nu s’ar putea altfel, ele
iiursuzie (invocată de femei) scăpând p ână şi acelora cari sunt m ânaţi in co n ­
ştient de ele.
îndreptarea ar porn i de la aducerea în conştient,
a m otivului ascuns, adevărat, al fenomenelor pro­
duse, exact ca în sistemul de tratare al boalelor.
Căci, înainte de-a fi o moarte, divorţul e o maladie,
o m aladie molipsitoare, şi ce-i m ai rău, adem eni­
iubire (pentru altul) toare. Iar dacă, precum spuneam, experienja vieţii
conjugale foloseşte în încercările ce urmează, de
câte ori nu răm âne in t i f ’5, m enită num ai să în ­
groaşe regrete zadarnicei
A LIC E GABRIELESCU

iacul (cu sufletul)

Doctor S. SCHAFER I
Mamoş, Ginecolog Chirurg
fost asistent bugetar la
clinica de Stat obstetricală
şi ginecologică din Leipzig
/ibertate (dorul de)
Consult 4 - 7
Strada ITA LIA N A S
Tel. 239-40

nii (colecţionari îm pied icaţi de soţie de la migala

acaparatoare a hârtiuţelor şi tinichelelor lor)

Ănlrefinrfi
ju < ru / '
h tln /'u in /ó n J

;^vi şi toate negaţiile am intite PRAFUL IDEAL DE CURĂIAT PETROL

0
SI

LUSTRUIT OBIECTE CASNICE EGCER

3 /4 Kgr. în pung. plumbuite Lei ¿5 ÎNLĂTURĂ iMĂTKEAŢA
R cp r. gese ralfi pentru R o m ân ia Strada OPREŞTE CADEREA PARULUI
orgoliu M ih ai.V o dS , 59.—Tel. 338(22 FIXEAZA COAFURA
Se caută representanţi regionali în toatâ ţa-a

343 R I - Pag. 15
 fíe curând domnişoara Friedel Meyer a
plecat dela podul Westminster din Londra,
spre a face înconjurul Angliei, cu barca.
Deodată cu dânsa a plecat şi englezul No­
ian, luăndu-se la întrecere unul cu celălalt.
Amândoi vor să stabiliască timpul record
fentru această călătorie. Călătoria va dura
cam trei luni de zile. In fotografia noastră
concurenţii îşi urează unul altuia succes.

Ducele de York a câştigat premiul I,

la o cursă de alergări, la care concurenţii
±ui>t obligaţi să ducă şi doi saci de pietrei

Călugăriţele catolice comiuc in China

numeroase orfelinate şi cresc in total 20.000
de copii. In fotografia noastră câţiva din
aceşti „Sunny Boys” cu îngrijitoarea lor.

Miss Olga Celeste, o dresoare talentată, a

isuutit să îmblânzească leoparzi, in aşa }el
încât fiarele participă vesele la serbarea
zilei onomastice a stăpânei lor.
0 baie de portocale: domiaig
Brooks, fiica unui proprietar u
din Pomona (California) foci ti
portocalele din noua recoltă, s;|<
pregna de parfumul acestora.

343 R1 Pag. l i
 Viaţa de plajă în Japonia e tot atât de
vie ca şi in Europa şi e deosebit de pito­
resc să vezi costumele moderne americane,
alături de portul vechiu japonez, sau de
frizurile artistice nipone.

Sunt frăm ântări m ari în m ica republică

Andorra din Pyrinei, deoarece urmează să
se facă alegerea unui nou preşedinte. Ar­
tista de cinema Emmy Verebes sora arti­
stului cunoscut nu m ai poate dorm i de

b**<
grije. Ea şi-a pus în cap să fie prezidenta
acestei republici şi în acest scop a înaintat
o cerere republicei Andorra. Lucrurile nu
trebuesc luate în glumă. D-ra Verebes îşi
bazează cererea pe câteva pilde d in istorie
şi voieşte neapărat să conducă destinele
m icului stat.
In fotografia noastră, artista Emmy Ve-
rebes şi mama ei.

La a zecea expoziţia de radio din Ber­

lin se va expune această schemă, care ara­
tă situaţia centrală pe care o ocupă postul
Nauen. El este în legătură cu toate oraşele
mari d in lume şi chiar cu vapoare şi ze-
peline.

— 131 — Pag. 17
 In ziua de 1b August a fost săr­
bătoarea marinei. Fotografiile noa­
stre au fost luate la Constanţa, cu
acest prilej.
Defilarea vaselor de războiu.

In memoria marinarilor căzuţi

in războiu, sau în luptă cu valuri­
le, au fost aruncate in mare, an­
core de flori.

* v_-

Suveranul şi primul-minislru ai
ţării. d. Alex. Vaida Voevod, vizi­
tează noul vas lansat ,¿Suceava".
 ZIUA
M A R IN E I
Echipajul vaselor salută pe Su­
veran la sosirea sa in port.

Sosirea în gara Constanţa a Ma-

jestăţei Sale Regelui, a suitei şi a
d-lui prim-minislru Vaida, cu p ri­
lejul serbărilor marine.

Roto Berman-Realitatea

Tot în ziua de 15 August si în

prezenţa Suveranului s’a inaugural
gara m aritim ă a portului Con­
stanta.

Lansăndu-se vaporul „Suceava"

regele, prin apăsarea unui buton
electric, sparge o sticlă de şampa­
nie, de prora vasului.
owce rcM EC W.□i
A
V Sl O > f r r ^ , ?
■ U M N ty

fi fWJWQKA
1
p
D
oşte UPĂ u trium fai turneu de conferinţe prin oraşele principale dm Sta-
teÎe-Uniie, Antoine Couturier s’a reîntors la Paris.
Hi■«■EKSa»* 'j

Orice femee poate f i frumoasă”, acesta era subiectul conferinţelor

sale. Spre a-şi dovedi afirm aţia, el prezenta pe estradă o femee coafată prost
si îm brăcată cu un sim plu fourreau. In faţa spectatorilor m inunaţi, o trans­
forma în tr’o clipă, când schimbându-i coafura, tăetura parului, cand punandu-i
una din perucile sale lăcuite. Apoi, devenind deodată croitor, aranja pe ea ki­
lometri de celofan, transformând-o într'o împărăteasă sau m tr o stea de
Cinema.
D ar să-l lăsăm pe el să vorbeasca:
__ Obiectul conferinţelor mele era de a dovedi, p rin demostraţie, că nu
există femei urâte, sau lipsite de eleganţă. D acă ele par aşa, este din cauza
unui complex prea restrâns, care le îm piedica sa-şi arate adevarata lor per­
sonalitate. Toate femeile pot fi frumoase şi deaceea îm i dau toata silinţa sa
dovedesc aceasta. Procedez studiind mai în tâiu subiectul; arat apoi mijloacele
de-a ascunde defectele şi a le scoate în relief caliţaţile. De_ exemplu: daca are
un gât prea lung, trebue să-l acopere cu bucle; dim potrivă, un gat prea scurt
trbue să fie cât m ai descoperit. Pot face din femeea cea m ai ştearsa o femee
tot atât de atrăgătoare ca şi o vedetă. Văd în tr’o faţa prelunga, farmecul clŞ»sic
al anticei Venere, în cea rotundă, culorile şi voioşia dela curtea lui Lua

„Am arătat auditorului meu, ce linie trebue să adopte silueta fem inină,
jL»e uoua ori Joan C raw iord: clne-ar putea
recnnaaştc in fotografia din stânga pe aceea
Joan Crawford, care in fotografia din dreapta
se joacă cu un manechin urangutan. E o pilită
vie a chipului cum se poate transforma o
femee.

după procedeul meu personal. Cu o rochie din celofan, aranjată în tr’un .sfert
de oră, am metamorfozat complect silueta câtorva femei. Astfel am făcut di-
patru fete tinere, moderne, o Catherina de Medicis, o împărăteasă de Austria,
o D oam nă de Montespan şi o Principesă din „ 0 mie şi una de nopţi”...
„Femeile nu trebue să aibă un singur gen, ci genuri diferite, pentru di­
feritele ocazii ce le oferă viaţa; ea poate fi, dim ineaţa: m am ă de familie; după
amiază: femee sportivă, iar seara o mare curtezană. Această femee, mi interi
sează care, cu condiţia insă să fie inteligentă şi bine sfătuită, va putea atrage,
in acest chip, continuu, atenţia oam enilor şi să-şi satisfacă astfel o cerinţă a
transformărei, care e inerentă naturei femenine.
M. P.

P R I N T E M P S
D E
Farm ecul Parisu­
lui, care renaşt«1
prim ăvara, e s t e
închis în noul par­
fum al lui
B O U R J O I S
„Prlitemiis de Piris“

Flaconul m o­
del mare

Lei 330

B O U R JOI S
Créateur de* Fards pastel», de Mon Parfum et de Soir de Paria.

ISVOARELE STATULUI FRANCEZ

VICHY-CELESTINS
HINICHl BĂŞICA GUTA - DIABET • ARTRITIS«*
VICHY G R A N D E - G R IL L E a p a ra tu lu i bilia r

V IC H Y H OPITAL a la in testinu lu i

-
 P ENTRU acest sfârşit de vară,
cu zilele calde şi luminoase,
prevestitoare ale unei toam­
ne lungi, iată un model de un gust
rafinat. Culoarea dom inantă r ă ­
mâne mereu albul; combinat cu
negru, poate m ulţum i pe cele m ai
elegante dintre elegantele noastre.
Mâneca scurtă, cu pliseul „even-
ta ii” al acestei rochi de crêpe de
chine im prim at, contribue la carac­
teristica m odei: lăţirea umerilor,
care s'a dovedit a da siluetei fe­
m eii acea linie încântătoare de care
nu se va despărţi atât de uşor. Cu
volanul plisat al fustei, această ro­
chie are tot farm ecul tinereţii.

Purtată cu haina trois-quarts din

maroauain negru, dublat cu alb, cu
maneca a cărei m anşetă de „singe”
este de o originalitate neîntrecută, K M
va fi toaaleta visitelor, a orei ceaiu­
lui, pe terasa casinoului.
Pălăria de catifea neagră, în ă l­
ţată puţin într’o parte, garnisită cu
o crosă neagră sau albă, desvăvâr-
jejte acest delicios ansamblu-
*
Desenul de sus înfăţişează trei
bluze din crepe de chine, jersey sau
orice alt material. A dm irabil la
bluza din dreapta, originalul m od
de-a lăţi umerii, fo rm ând în acelas
timp platca. Bluza din stânga are
mâneca sus, în form ă de cornet.
S'ar putea dubla interiorul cu cu­
loarea cravatei. Bluza de jos lăţeşte
umerii prin guler; cei doi nasturi
ie o culoare m ai închisă decât a-
ceia a bluzei, se vor alege de o m ă­
rime apreciabilă.

Observaţi la toate trei tendinţa de

lungire a mânecei, care va răm âne în
partea ele jos simplă, -spre a nu stin­
gheri efectul mănuşilor, ce se poartă
mereu foarte elegante. Pălărioarele
mici din catifea sau feutru, negru sau
albe, conturează forma capului şi scot
in relief trăsăturile feţei. Nota mo­
dernă e partea dreaptă, puţin înălţată

Pag. 21 M 343
 In anul 1878 s’a vândut la Paris „Misterele Parisului" Jt
A
DEVĂRATUL b ib lio fil se pasionează nu num ai pentru căr­
ţile vechi, rare şi cu cuprins bizar, dar şi pentru acele Eugene Sue, legat im piele de femeie. In muzeul Carnavalet din
exemplare a căror atracţie o constitue legătura deosebită. Paris se află un exemplar al „Constituţiei Republicei franceze”
Fireşte că nu poate fi socotită ca o legătură rară, aceea con­ din anul 1793, (tip ărit de Chausse, la D ijo n ), legat şi el în piele
fecţionată din piele de bou, de viţel, de oaie sau de porc. In de om. Se spune că şi Alfred de Musset, precum şi fostul ministru
schimb, un exemplar legat in piele de anim ale sălbatice, de croco­ belgian Vegd ar fi avut cărţi legate în piele de om.
dil, de şarpe, de şopârlă, de câine, de m aim uţă, de peşte,_ e tot ce Pielea ucigaşilor a servit adesea la confecţionarea celor mai
poate fi m ai atrăgător pentru un bib liofil. Nu-i vorbă că sunt şi m inunate lucrări* de artă în ramura legătoriei de cărţi. Servitorul
p u ţin i cari să poselle asemenea exemplare, şi raritatea lor este facultăţii de m edicină a tăiat din corpul lui P raw zini o bucată
lesne de înţeles, dacă ne gândim cu câtă greutate se pot procura de piele din care a executat apoi două cuţite de cărţi de vizită.
aceste piei, cu câtă osteneală se argăsesc şi, m ai cu seamă, cât de Pielea ucigaşului Cam pi a fost şi ea folosită la legarea cărţilor,
greu răspund exigenţelor unei legături im pecabile. în care scop se acordase autorizaţia specială a autorităţilor. La
Câţi sunt aceia cari să se poată m â n d ri că posedă cărţi legate Atheneum din Londra, se păstrează dosarul procesului renumi­
în piele de om, o piele foarte rară, dar care se confecţionează cu tului ucigaş Corder, legat în însăşi pielea acestuia. „Georgica"
aceleaşi m ijloace ca şi aceea de porc sau de viţel bunăoară. lui Virgil, tradusă în franceză de Jacques Delilles, a fost legată
în pielea traducătorului. U nul din adm iratorii săi, avocatul Leroy,
Şi — să fim sinceri — câţi sunt aceia cari ar putea ţine în a tăiat în ascuns două făşii de piele din trupul neînsufleţit al
m ână un asemenea exemplar, fără a se cutremura şi fără a în ­ poetului, aplicându-le apoi la legătura cărţii. Dr. Wood, din Fila-
cerca penibilul sentiment că învelişul lui „hom o sapiens” a slujit delfia e posesorul unui volum de A llem and Hau.'fmann: „Două
u nu i scop care — după concepţiile noastre — e in m ăsură să sute de bărbaţi vestiţi” care a fost legat, cu consir-iţimântul aii'
scoboare sim ţitor demnitatea omenească. Dar de ce ne-am m ai torului, în pielea lui proprie. Se spune - lucru foarte posibil -
pierde vremea cu com entarii! Răm âne stabilit un lucru, că pielea că o femeie i-ar fi acordat p rin testament lui Cam ille Flammarion,
om ului, prelucrată cu metode deosebite, îndeplineşte condiţiunile vestitul astronom francez, dreptul de a-i tăia pielea depe umeri
celui m ai bu n m aterial de legătorie m ai bun ca orice altă piele şi a-şi lega cu ea ultim a sa operă. In biblioteca particulară a
anim ală. ,Şi omul, „cununa creaţiunii” , fiinţa care se consideră
librarului Dorbou, din Paris, se află de asemenea un volum legat
atât de superioară anim alelor şi-şi alege cuvintele de batjocură din în piele de om : pe partea d in ăun tru a scoarţei sunt scrise, cu
lumea acestora, trebue să se resemneze la gândul că pielea lui, litere de aur, cuvintele: „Reliure de peau hum aine”.
tăbăcită, are o asemănare cu pielea de porc.
Precum se vede, num ărul cărţilor, pentru care oamenii şi-a;
Ca despre toate lucrurile puţin cunoscute, s’au răspândit şi
vândut literalmente pielea, este destul de im punător.
despre pielea de om păreri neadevărate. Aşa, de p ildă, e greşită
afirmarea că pielea de om nu poate fi deosebită de pielea de
viţel, sau că semnele caracteristice de recunoaştere sunt m icii pe­
rişori aflaţi în pori.
Paul Kersten — cel d in tâ i care a prelucrat, acum vre-o
douăzeci de ani, pielea de om, cu scopul de-a o folosi la legatul
cărţilor — spune despre prelucarea ei următoarele: „Suprafaţa
pielei este foarte frumoasă şi regulată, asemenea unui amcstec de
piele de capră şi de porc; adică, p o rii profunzi şi regulaţi, ca la
pielea de porc, alternează cu p o rii pielei de m arochin, spatele
având pori m ai m ari decât pielea coatelor şi a pântecelui.
Rezistenţa e foarte mare. Afilarea e cam anevoioasă din p ri­
cina porilor prea profunzi; în colo, la p ip ăit, e la fel cu oricare
altă piele. Cine n ’o cunoaşte are im presia că se află în faţa unei
piei necolorate de capră, prepararea făcându-se în acelaş chip cu
al acesteia”.
Kersten a legat în piele de om şase volume şi un portvizit.
Portvizitul şi unul din volume au in trat în posesia anticarului
berlinez Paúl Graupe. A doua carte a cumpărat-o un anticar din
Teplitz. Cartea a treia a achiziţionat-o anticarul Agnes Straub
d in Berlin. A patra e in posesia doctorului Bogeng. A cincea a
fost vândută în anul 1913, la expoziţia editurii berlineze Reuss
& Pollack, soţiei am basadorului am erican la Berlin.
Această vânzare a dat naştere unu i interesant proces, des­
pre care p ublicul n ’a aflat p ână acum prea multe amănunte. Ker­
sten trimisese la expoziţia m ai sus am intită o seamă de cărţi le­
gate de el; una d in tr’insele, legată în piele de om, n ’avea însă
preţul de vânzare. Soţia am basadorului american, ca orice ame­
ricană care se respectă, vroia să cumpere tocm ai această carte
— pentru a putea spune în America că posedă cartea legată cu
col m ai rar material. Deoarece Kersten nu putea fi prins la te­
lefon, editura se hotărî din proprie in iţiativ ă să fixeze un preţ O R IG IN A L
extrem de ridicat, pe care doam na îl achită fără şovăire. Dar
Kersten, care nu luase parte la vânzarea cărţii, pretinse un preţ
m u lt m a i mare, pe m otiv că piele de om, din p ricin a rarităţii,
întrece orice valorificare. E xperţii chemaţi, printre care figurau
specialişti în ram ura pielăriei şi a legătoriei, trebuiră să afirme
că nu pot face n ici un fel de aprecieri despre valoarea reală a
pielei de om. Procesul luă sfârşit p rin tr’un acord: Reuss & Pol-
lack trebuiră să-i plătească lui Kersten o sumă oarecare peste
preţul realizat din vânzarea cărţii.
D ar ne m a i sunt cunoscute şi alte cărţi legate în piele de om.
In biblioteca m u n ic ip iu lu i din Z ittau se poate vedea o piele
întreagă de om, perfect tăbăcită, şi ju p u ită depe trupul unui tâl­
har. In biblioteca din Gottingen se află un exemplar din „Hipo-
crat” deasemenea legat în piele de om. Avocatul Cheram y din
Paris a lăsat după moarte două volume legate în piele. P rim ul
— cine nu simte ironia? — „Ce se spune de bine şi de rău despre
femei” de F. Deschanel, şi o antologie din poeziile lui Anacreon,
pe hârtie de China şi legat în pielea unei negrese. Acest al
doilea volum a fost vândut la licitaţie pentru suma de 195 de
franci, în ani’l 1913, la Drouot. Un negustor bogat din C incinati
posedă deasemenea cărţi legate în piele de on. Una este „Călă-
lătoria sentim entală” de Stern, legată tot in pielea unei negrese,
cealaltă e „Tristram Shandy” a aceluiaş autor, legată în pielea
unei chinezoaice.

343 — K l — Pag. 22

China a ifost prim a ţa ră din lume, care a avut zia ru l tipărit.
Epoca apariţiei p rim ulu i ziar chinezesc °ste necunoscută. Se ştie
insă că această p rim ă gazetă se num ia „ Tsing-Pao” („Noutăţile
Capitalei”), şi că era o publicaţie exclusiv oficială, rezervată
idelor şi decretelor guvernului precum şi noutăţilor de la Curte.
Prima relatare autentică asupra ziarului „Tsing-Pao” o găsim
intr’o operă istorică chineză, care se ocupă de dom nia îm p ăra ­
tului Tsuan Tsung, din epoca anilor 713— 716 înainte de Christos.
După cum se vede, o dată destul de îndepărtată. D in neferi­
cire, însă cu tot debutul său... precoce, jurna lism u l a rămas in
China în faza copilăriei p ână la începutul veacului al 19-lea.
Abia în 1833 un com erciant olandez din Canton, Charles
Gutzlaff, a început publicarea unei gazete ¡periodice lunare, iar
după aceea mai multe firme străine au editat ziare chinezeşti la
Hongkong, Macao şi în concesiunile străine din Canton şi
Shanghai.
fruntea fiecărei p ro v in cii cihnezeşti dispun de f*> .................
sunt întotdeauna gata să suspende ziarul care nu le e pe plac. Mai
m ult încă, ei nu şovăesc în asemenea cazuri să bage în închisoare
şi chiar să execute pe directorul gazetei.
Mareşalul Chang-Tse-Ling, în special, proceda faţă de presă
în tr’un chip extrem de sever. F iu l său, ¡Chang Hsueh Ling, ajun­
gând la putere, a urmat p ilda tatălui său. N ici generalii şi con­
ducătorii chinezi, cu vederi m ai înaintate, nu se arată mai
blânzi în aceste privinţe, ba uneori procedează m ai aspru chiar
decât îm p ăra ţii m anciurieni.
Im ediat ce apare în ziar o însem nare sau un articol, care a-
ting susceptibilitatea unui asemenea potentat, editorul şi directo­
rul gazetei riscă să fie chemaţi la cartierul general, de unde nu
se m ai întorc uneori decât... decapitaţi, în sensul propriu al cu­
vântului.
I. S.

EXACTITATE ŞI ADEVĂR
Răsboiul din 1895 între China_ şi Japonia a dat o nouă im-
pulsiune ziaristicei chinezeşti şi astfel num ărul ziarelor s’a ri­
dicat de la 7 la 19.
Aceste organe erau redactate complet în lim ba chineză, iar
proprietarii lor erau deasemenea chinezi. Dacă adevărul nu e
prima virtute a presei în general, este sigur însă că presa c h i­
neză din această epocă a întrecut în fantezie presa din toate
timpurile şi toate ţările.
Astfel, în tim pul războiului chino-japonez din 1895, în fr â n ­
gerile continue ale Chinezilor, nu num ai că erau anunţate în presa
lor ea „victorii strălucite”, clar num ărul japonezilor ucişi şi fă­
cuţi prizonieri se ridica, după datele comunicate de ziare, la
formidabila cifră de 12 m ilioane de oameni. Or, cifra totală a
trupelor japoneze trimise în C h in a nu era decât 100 m ii.
In lucrarea sa despre istoria ju rna lism u lu i în China, pro­
fesorul Polevoy scrie:
„Calomnia şi defăimarea alcătuesc aspectul cel m ai caracte­
ristic al presei chineze” .
Aşa, de pildă, având certuri personale cu câţiva funcţionari,
ziarele publică m ărturii mincinoase, ştiind foarte bine că in fo r­
maţia publicată este cel puţin incorectă.
In niciun caz, directorii ziarelor chineze nu obişnuiau să
aştepte o confirmare a ştirilor, pe care le p rim iau din isvoarele
cele mai diverse şi m ai puţin vrednice de crezare.
Din această cauză o ordonanţă im perială în 1888 a hotărît
suspendarea intregei prese chineze.
Iată şi termenii, în care era redactată această ordonanţă:
„întrucât ziarele slujesc exclusiv să aţâţe masele la răsturna­
rea ordinei stabilite şi cum, pe de altă parte, redactorii lor fac
parte din drojdia scriitorilor, ordonăm suspendarea complectă a
iutulor ziarelor din întreg im p e riu l” .
Această prohibiţiune n a durat m ultă vreme .şi după revolu­
ţia din 1911, numărul ziarelor a crescut în tr ’un chip surprinză­
tor. Trebue să recunoaştem însă că din nefericire, şi astăzi încă,
ele păstrează aceleaşi caracteristice.
GREU TĂŢILE M E S E R IE I
Ziarul chinez, în general, e o foaie în patru pagini, uneori
chiar in şase sau opt.
Cea mai mare greutate, pe care trebue s’o în v in g ă un ziarist
chinez, este să ţie totdeauna m inte pentru ce categorie de ziare
scrie articolul său.
Nu trebue să uităm că scrierea chineză nu se face p rin l i­
tere, ci prin ideograme şi că poporului i se predă în şcoale nu­
mai vreo 3000 din aceste senine, aş- că p ublicistul trebue să-si
limiteze vocabularul său la 3000 de cuvinte.
Această regulă se im pune pentru ziarele, care întrebuinţează
„pai-hua” sau limbajul popular.
Pentru a colabora la o gazetă m ai distinsă, ziaristul trebue
sa se servească de un vocabular de 10.000— 12.000 de cuvinte, fo­
losind limbajul zis „wen-lin”.
Toate aceste exigenţe pricinuesc, fireşte, multe greutăţi, căci
dacă autorul a utilizat un lim baj deosebit de rafinat servindu-se
de o ideogramă puţin uzitată, se poate întâm p la că tipografia să
nu posede caracterul corespunzător.
Deaceea, fiecare ziar chinez ţine la dispoziţia sa un luc ră­
tor specializat, care, în câteva clipe, decupează în lemn litera ce
LA VULTURUL DE MARE
lipseşte. In chipul acesta, apariţia ziarului nu suferă nici o în ­
târziere. Bineînţeles, culesul textelor în tipografie nu se face de­
CU PESTELE IN CUI ARE
cât cu mâna, întrucât nu se pot folosi m aşini linotype, în tr ’o
limbă, in care m inim ul de semne este de 3000.

SANCŢIUNI ,ŞI PEN ALIT Ă Ţ I

Deşi măsurile riguroase aplicate presei a fost oficial abolită

de guvernul republican, totuş m icii tirani, care se găsesc în .STP. HALELOR 21
CARTEA DE VIZITA
A UNUI ORAŞ ARDELENESC...
Cum se recomandă Sibiul. — Un adm irabil
decor de apă. şi verdeaţă şi străvechi clădiri. —
O sinteză a artei în Muzeul Bruchenthal. —
Cea m ai bogată pinacotecă a ţării-- O m ena­
jerie în natură, singură în ţară.

OARTE m u lţi din tre noi, preferă să ple­

F ce în străinătate, îna in te de-a cunoaşte
frumuseţile, ¡pitorescul ţă rii noastre.
Şi câte locuri m inunate, cu virtuţi higienice
şi terapeutice, cu’n cer in v a ria b il albastru,
c’un aer pur de m unte, lip sit de p ra f şi de
m icrobi, locuri unde seducţiunile naturale se
vnesc cu seduc{iunile istorice şi legendare nu
avem.

Tot aşa şi industria textilă din S ibiu care se bucură de t

Iată de p ild ă Sibiul, 111 Ardeal, care deşi e un centru im p o r­
renume hun, cu fabrícele de postav, de albituri, cămăşi, 1
tant comercial, — este totodată şi un refugiu pentru firile m edi­
tative şi contemplative, — fiin d c ă are atâtea meleaguri liniştite, brele, tricotage, ciorapi, m ătăsuri, covoare.
M ulţi de sigur nu ştiu că m ai toate creioanele cu care t e 1
care te in vită la viaţă calm ă şi adm irativă.
socoteli şi notiţe, — vin dela Fabrica de creioane din Sibiu,-’
Ce vastă panoram ă îţi oferă Sibiul, cu m u nţii lui dantelaţi,
cu pădurile lui pitoreşti şi pline de um bră trainică, ruinile ro­ şi nu d in străinătate.
S ib iu l m ai are fabrici de săpun, de lum ânări, de produşi
m antice şi clădirile istorice, cu graţiile p arcurilor şi pitorescul
chim ice, de obiecte de hârtie — aşa că nu e de mirare că actualii
promenadelor. conducători ai Camerei de Comerţ din Sibiu au luat hotărîreas
Un urbanism inteligent a făcut din Sibiu — graţie generoa­
organizeze, an de an, câte o mare expoziţie târg, care să li
sei naturi înconjurătoare — un oraş plăcut şi curat; nu num ai
sinteza întregei p roducţiuni a acestei bogate regiuni a játi:
un centru de activitate, dar şi un loc de recreare şi de agreabilă
unde ro m ânii şi saşii sunt în tr’o nobilă întrecere, pe toate tari
reculegere. Sunt atâtea atracţii naturale şi locuri de excursiuni.
Păltinişul, în prim ul rând trebue văzut de toţi câţi voese să se murile.
In tr ’un adm irabil decor de verdeaţă a naturei darnice, -ra
convingă de frumuseţea ţă rii noastre. vedea dar un splendid ansam blu al m uncei şi artei , omeneşi
De câţiva ani s’a deschis la Sibiu o menajerie în natură, —
d in tr’un colţ al A rdealului, o interesantă manifestare econom
singura în ţară. - urşi, lupi, cerbi, căprioare, fazani, mistreţi,
etc. etc., îşi duc viaţa în m ijlocul naturii, aşa cum au dus-o a judeţului Sibiu.
Cu prilejul acestui târg de mostre, ,;Realitate Ilustrata t:
înainte de-a fi prinse de oameni. ganizează la data de 2 Septembrie o excursie pe Valea 01«
In acelaş or ş ţi-e dat să încerci şi cele mai curate emn-
până la Sibiu, cu o vizită la Ocna S ibiului. înapoierea prin Copj
ţiu ni de artă’ când vizitezi Muzeul românesc al Astrei, unde gă­
Mică cu o excursiune până la focul care ţâşneşte din pământ,i
seşti strălucite dovezi de simţul frum osului al ţăranilor no-
trii, plăcerea lor de a-şi îm podobi căm inul, portul. sonda de gaz metan.
Plecarea din Bucureşti va fi Sâmbătă seara, în vagoane!
Sau când vizitezi Muzeul Brüchenthal, considerat azi ca cea
turism, cu paturi. înapoierea L u n i dim ineaţă.
m ai bogată pinacotecă a ţării, c up rinzând cele m ai variate şi
Preţul total al acestei excursii e de 620 lei în care se cupr:
m ai interesante colecţii de tablouri şi opere de artă, din dife­
de călătoria, şi patul în vagon ,atât la ducere cât şi la înapoi»
rite epoci. . . . excursiunile la O cna S ibiulu i şi Ia isvoarele de gaz metan, ti
Mai trebue relevată şi altă latura a S ibiului, — latura in ­
si toate mesele în ziua de D u m in ic ă, servite în abundenţă şiI
dustrială. .. __ bună calitate, vizitarea T ârgului de mostre din Sibiu, a pinar
De vestitul salam de Sibiu, se vorbeşte de decenii — ceeace
tecii, m uzeului Bruchental şi a menajeriei, etc._
dovedeşte că’n acest centru, industria alimentară a luat a m a r e înscrierile se fac la „Realitatea Ilustrată” secţia Tuna
desvoltare. Căci pe lângă faim osul salam m ai e şi «unea de Si­
Strada C. M iile No. 7.
biu, mai sunt şi toate varietăţile de brânzeturi de Sibiu.
e acolo
unde se găseşte
ĂCEAM u n ra id dealu n g u l C a n a d e i, c â n d o u şo a ră p a n ă
F de m o to r ne sili să a te risă m fo rţa t, în a p ro p ie re a m ic u lu i
lac Q uebec. E ra d u p ă a s fin ţitu l so a re lu i ş i cum r e p a ra ţia
reclama vre-o 3— 4 ore, n u m ai p u te a fi v o rb a de o c o n tin u a re
a călătoriei, aşa că p ilo tu l şi cu m in e p ă ră s iră m a p a ra tu l şi p o r ­
nirăm spre h a n u l co lo n iei d in a p ro p ie re .
Nimeni nu p ă ru a ne observ a, c â n d in tr a r ă m p e n tru a a n u n ţa
că această b a ra c ă , d in s c â n d u ri $i b â rn e n ev o p site, avea să-şi
sporească n u m ă ru l o a sp e ţilo r în n o a p te a accea. N im e n i n u se
sinchisi de noi. N u n i se a ru n c ă n ic i m ă c a r o p riv ire . T o ată lu ­
mea era în g ră m ă d ită în ju ru l u n u i om plin de zăp ad ă , c a re ţi­
nea în m âini un o b ie ct g re u , pe care-1 a ră ta cu m â n d rie . D in
câţiva ghionţi îm i făcu i loc în g ru p , p â n ă la el.
— „Ce s’a în tâ m p la t? ” m ă a d re sa i un u i in d ia n , c a re râd e a
cu toată gura. D ar acesta, d r e p t ră sp u n s, n u făcu d ec ât să-şi
lărgească şi m ai ta re râ n je tu l.
Omul care fo rm a c e n tru l g ru p u lu i se în to a rse în c lip a aceea
spre mine, cu o ch ii sc â n te in d ;
„Aur!” zise el. „Am d e s c o p e rit o no u ă v â n ă ” .
Privirile îm i că zu ră a tu n c i a su p ra m â in ilo r sale ce ţin eau
luarţul stră b ă tu t de d u n g i galbene — n işte m â in i obo site, d e­
venite d in tr’o d a tă tin e re şi v ib râ n d de p u te re , în c iu d a trem u -
râturilor pe c a re n u şi le p u te a stă p â n i.

Pentru căutătorii de <iur nu există piedici .

nici gieutatea drum ului lung şi obositor nic.
p rim ejdiile de tot felul pe care sunt nevciji s
le înfrunte.
A veam în a in te -m i o sc en ă u n iv e rsa lă —
sim b o lu l u n ei d ra m e ce-şi găseşte ecou ir
cele m ai d ife rite şi m ai în d e p ă rta te co lţu r
ale p ă m â n tu lu i; in P a ta g o n ia sau Nou:
G uinee, în In d ia sau M exic, in R oşia M onta­
n a la n o i, în R u sia sau T ra n sv a a l, se d esfă­
şu ră m e re u scen a v ăzu tă de m in e în b arac
n ă p ă d ită de zăp ad ă , d in Q uebec.
Im ensele leg iu n i ale c ă u tă to rilo r de au r, ie
c u p rin d re p re z e n ta n ţi d in to a te n a ţiu n ile îu-
m ei _— se stră d u e sc să sm ulgă p ăm ân tu lu
p re ţio su l m etal. A ero p la n e se av en tu rează
d e a su p ra Ju n g le lo r lo cu ite de c a n ib a li, p u r
tâ n d p ie să cu p ie să elem en tele in sta la ţiilo r
de ex p lo ata re , în re g iu n ile u n d e s’au d e sc o ­
p e r it ză că m in te noui.
M âini laco m e se în tin d să sco ată la lu m in ă
acest au r.
 Ţ in u tu ri n e m a iu m ljla te su n t c u tre e ra te de oam en i c a ri în ­
a rm a ţi cu i8i in s tru m e n t b iz a r, so n d e az ă p ă m â n tu l sp re a-i sm u l­
ge se cretu l b o g ăţiei — e aci o s tra n ie ev o c are m o d e rn ă a zilelo r
c â n d p o n ie rii c ă u ta u ap ă , cu o ra m u ră de sa lcie.
A nul tre c u t, fe b ra a u ru lu i se afla la o te m p e ra tu ră m a i scă­
zu tă — c irc u la ţia m o n d ia lă se m e n ţin e a la lim ite le m ijlo ciei deşi
c a n tita te a m e ta lu lu i galben sp o rise cu 74.800.000.000 lei.
P ro d ig io a să e ac ea stă sete de u r , cu fo rţe le p e c a ri le d e­
clan şează, cu b iz a re riile p e c a re le d eterm in ă ...
N u de m u lt, u n a e ro p la n d eco la d in a e ro p o rtu l T o ro n to , a-
v â n d pe b o rd pe No ah A. T im m in s „ m a re le b ă trâ n ” a l m in e lo r
c a n a d ie n e . In N o rd u l la c u h # O n ţa r io se află u n o ra ş ce-i p o a rtă
n u m ele şi p o se d ă o m a re p a rte d in ac ţiu n ile m u lto ra d in cele m ai
p ro d u c tiv e m in e de a u r ale 'C anadei. D e d a ta a c e a sta în s ă n u se
d u cea sp re N o rd . P ă ră s in d o ra şu l c a re e c e n tru l de a p ro v iz io n a re
a l m in ie rilo r şi c h ia r al m in e lo r, se d u c e a sp re P a n a m a , în că u ­
ta re a a u ru lu i sem i-tro p ica l.
S p a n io lii au d e s c o p e rit în P an am a, ac u m tr e i su te de an i, o
fab u lo a să co m o ară... ¡S’au ’ d a t a tu n c i răz b o aie câştig ate şi p ie r ­
d u te, r â n d p e râ n d , s’au ex p lo ata t m in e c a re au fost m a i a p o i a-
b a n d o n a te junglei...
Şi ia tă c ă acum , n o u i c ă u tă to ri au p o r n it d u p ă m e ta lu l gal­
b en , ce zace sub p ă tu ra ju n g le i, sau în n isip u l râ u rilo r, ce co ­
b o a ră d in m u n ţi. S’a e x a m in a t u n a d in ac este foste p o se se iu n i
s p a n io le şi s’a g ăsit că m ai c o n ţin e în c ă au r. O so c ietate c a n a ­
d ia n ă a c u m p ărat-o , în m o m e n tu l c â n d fo n d u rile p rim ilo r ex p lo ­
r a to r i se ep u iza seră. N o ah T im m in s, acum în v â rstă de 73 de ani,
n ’a p u tu t re z ista fe b re i c a re cu a n i în a in te l-a fă c u t să d esco p e re
u n a d in tr e cele m a i m a r i 'm i n e ale C anadei. A lu a t un a e ro p la n
şi a p o r n it să cercetez e p e rso n a l m e rsu l lu c ră rilo r, în n o u l câm p
p e e x p lo ra re . Ia tă ce face au ru l...
O im a g in e p re c is ă a c ă u tă to ru lu i de a u r n u v’aş p u te a da.
Am cu n o scu t, p o t sp u n e, câ tev a sute d in tip u l a m e ric a n şi c a n a ­
d ia n . D a r în tre g u l u n iv e rs e acum u n „K lo n d y k e” , cu aceeaş o-
m e n ire p e s triţă , s tă p â n ită de aceeaş o bsesie a a u ru lu i, ce p o p u la
p e v re m u ri A laska şi Y ukonul. A stfel e fostul fu n c ţio n a r o filit de
v ia ţa b iro c ra tic ă , şi c a re a îm b ră c a t acum b lu za c ă u tă to ru lu i, a s t­
fel, m am a cu c in c i şi şase co p ii, c a re ră tă c e ş te în lu n g u l u n u i
râ u d in C olorado, cu h â rle ţu l şi g ăleata în m â in i; astfe l n e lip s i­
tu l m ă c e la r, b r u ta r şi b ăc an în v e rsiu n e a m a sc u lin ă şi fem in in ă,
sc u rm â n d cu to ţii p ă m â n tu l to t d u p ă au r... _ a
A p ro p e că n u ex istă a p ă c u rg ă to a re pe su p ra fa ţa p am an tu -
lu i _ o r ic â t a r fi fost ea de e x p lo a ta tă în tre c u t — p e m a lu rile
c ă re ia să n u m işu n e şute şi u n e o ri m ii de in d iv iz i, ca ri-şi ca u tă
u n câştig, în a u ru l pe c a re l-a r p u te a sco ate d in n is ip u l alb iei
F o a rte adesea m u n c a u n ei zile în tre g i se rezu m ă la c â ţiv a
lei şi de m u lte o r i ea ră m â n e cu d e să v â rşire ste a rp ă . A nevoioasa
şi m ig ălo asa m u n c ă c o n tin u ă totu ş. D ar „ m â in e ” e o a ltă zi, cu
un nou o rizo n t. . . . - să s tră b a tă d ru m u l c ă tre a c ea stă n o u ă su rsă. E o c ă lă to rie lungă,
Se în tâ m p lă u n e o ri ca a c e ş ti c ă u tă to ri de a u r sa d esco p e re
ză că m in te n e b ă n u ite , în re g iu n i la c a re n u se m a i g ân d ise n i­
m en i. A urul — sp u n e c ă u tă to ru l în c e rc a t — e acolo unde-1 gă­
seşti.
T re b u e să obsen v ăm în să că ex istă do u ă su rse de e x tra g e re
a a u ru lu i: n is ip u rile r â u r ilo r şi m in e le . A urul n is ip u rilo r a fost
d e sp rin s de a p e p r in ero ziu n e, d in f-ioanele ad â n c în c ru s ta te în
in im a m u n ţilo r şi tâ râ te la vale. D ar ac este ape d ev e n ite tre p ta t
râ u ri m a ri, şi-au sc h im b a t m e re u c u rsu l d ea lu n g u l seco lelo r, aşa
că cel ca re găseşte u n a d in aceste a lb ii p ă ră site şi n e a tin se în c ă,
se po ate trez i d in tr ’o d a tă bogat.
A cum vre-o şase lu n i, un c ă u tă to r de a u r c a re h o in ă ria p rin
C racow , un d is tric t d in Q u ce n sla n d (A u s tra lia ), d e s p rin s e la în ­
tâ m p la re , m ai m u lt d in o b ic in u in ţă , o b u c a tă d in tr ’o s tâ n c ă şi o
e ta m in ă alene. D eo d a tă fig u ra i se c o n tra c tă şi cu o n o u ă e n e r­
gie, în c e p u să lovească stâ n ca , d e s p rin z â n d b u c ă ţi d in vre-o 12
lo c u ri d ife rite . A poi, calm v en i la p re fe c tu ra i-egiunei şi c e ru o
a u to riz a ţie . C in ev a îl văzu lu c râ n d . V estea se în tin s e ca fu lg eru l
î n t r ’u n u l d in cele m a i a p ro p ia te o raşe ş i în câ tev a o re a p ă ru ră
n o u i c ă u tă to ri de a u r în a rm a ţi cu a u to riz a ţii c a ri le d ăd e au d re p ­
tu l de a în ţă r c u i o a n u m ită p o rţiu n e de te re n , în ju ru l p u n c tu lu i
de e x p lo ra re . A ceşti câ ţiv a d e v e n iră sute, ia r sutele, m ii; Q ueen-
sla n d e acum te a tru l celei m ai fe b rile a c tiv ită ţi, şi astfel şi-a în ­
c e p u t v ia ţa o n o u ă re g iu n e a u rife ră , cu o am en i c a ri v e n ia u la în ­
c e p u t d in ta b e re şi orasşe d u câ n d u -şi p ro v iziile, h a in e le şi u n e l­
tele ii) sp in a re , cu p o te ci ce se tra n s fo rm a ră în şosele şi cu a e ro ­
p la n e ce ro e sc pe d e a su p ra — p e n tru c ă a e ro p la n u l u rm ea ză de
a p ro a p e m iş c a re f m in ie ră . L u c ră rile d in V estul A u straliei au
scos la lu m in ă o c a n tita te de a u r ev a lu a tă la vre-o 30.000.000.000
lei.
N u-i n ic i o lu n ă de c â n d un a e ro p la n d eco la d in tr u n a e ro ­
p o rt ita lia n , p o r n in d în tr ’o lu n g ă c ă lă to rie . P e b o rd u l său se a-
flau d o u ă p e rso a n e p re a g ră b ite p e n tru a uza de m ijlo ace de lo ­
com oţie în v e ch ite. Se duceau în A frica A puseană, sp re m a re a re ­
g iu n e a u r if e r ă a c o lo n ie i K enya, s itu a tă la N o rd de R h o d e sia
N o rd ică . E ra u o rig in a ri d in M ontreal. P o rn is e r ă în_ d ire c ţia a-
ceasta în tr u c â t ştiau p o zitiv că aveau să g ăsească ză că m in te de
a u r în c ă n ea tin se şi lu a seră v eh icu lu l cel m ai iu te, p e n tru a fi
cei d in tâ i în c â m p u l de e x p lo ra re .
N u m ic ă le fu în să m ira re a c â n d g ă siră acolo m u de in d i­
vizi s trâ n ş i de h ip n o z a a u ru lu i — o fa sc in a ţie pe c a re n ’o p o ate
în ţelege d ec ât o lum e o b se d ată de a c ea stă fe b ră a m e talu lu i-so are.
' D ealungul râ u rilo r d in K enya, lu c re az ă acum m ii de o am en i
— p r in tr e c a ri, fo arte m u lţi in d ig e n i n eg ri, în se rv ic u l a lb ilo r -
c e rn â n d n isip u l î n c ă u ta re a b u lg ă rilo r galbeni.^ In ju ru l acestu i
n o u p u n c t de ex p lo ata re , au r ă s ă rit ca d in p ă m â n t, o raşele, c in e ­
m ato g rafe, c â rc iu m i, trip o u r i, a v e n tu rie ri şi a v e n tu rie re . Cu alte
cu v in te, p ă c a te vechi, alim e n tate cu b a n i noui.
343 -
O a ltă su rsă de a u r este In d ia , ca re-şi tă in u e ş te de secole bo­
g ăţiile. AcQm in să îşi re v a rs ă în to re n te p re ţio su l m etal, redân-
du-1 c irc u la ţie i.
In d ia n u l ră s ă rite a n c u m p ă ră şi v in d e cu a rg in t — a c e s t me­
ta l fo rm ează m o n e ta sa. A urul e ceva de p ă s tra t, de a sc u n s, sau
d e în tr e b u in ţa t la o rn a m e n ta ţii. In v estm in tele c e lo r d in castele
su p e rio a re , n u e x istă p ie să, în c a re să n u in tre câ tev a fire de
au r, ba ad esea, ţe să tu rile se fac în în tre g im e d in a c e s t m etal, iar
fem eile îşi în c a r c ă b ra ţe le cu c e rc u ri m assiv e de au r.
A cum , to a te ac estea p o t fi c u m p ă ra te cu a rg in t, situ a ţie care
a v e n it m u lt în ju to ru l Im p e riu lu i B rita n ic . P o d o ab e, statuete,
şi d ife rite ţe s ă tu ri, au in tr a t în ca za n u l to p ito rie i, p e n tr u a ieşi
sub fo rm a u n o r lin g o u ri, a c ă r o r v alo are se rid ic ă la 35 mi­
lia rd e lei.
D ar să re v e n im la A frica şi la T ra n sv a a l, u n d e s’au găsit şi­
r u ri im en se de stâ n c i, c u p rin z â n d bo g ate ză că m in te de aur şi
u n d e u n e n o rm câm p de e x p lo a ta re se a flă p e cale d e form aţie.
A ni d e a râ n d u l s’au fă c u t c e rc e tă ri în p a rte a o p u să a sedi­
m e n te lo r d ela R an d , c a re fu rn iz e a z ă astăzi o m a re p a r te d in au­
ru l lu m ei. C ă u tă rile a u ră m a s in fru c tu o a se p â n ă c â n d în tr ’o zi,
cin e v a a g ă s it^ o n s id e r a b ile c a n tită ţi d in a c e s t m e tal p re ţio s în­
t r ’o p re lu n g ire a b a n c u r ilo r dela R a n d , la vre-o şasezeci de kilo­
m e tri d is ta n ţă , de g ru p u l o rig in a l. D eşi m o m e n ta n n im e n i nU-i a-
c o rd ă vre-o im p o rta n ţă , e x tra g e rile ce s’a r face a c i a r fi de a-
ju n s sp re a sco ate lum ea d in g h ia re le criz e i.
A ceste b a n c u ri p a r a fi fă c u t p a rte d in fu n d u l n u i lac. Roca
lo r e în ţe s a tă cu a u r. L a su p ra fa ţă n u ex istă în să n im ic care să
in d ic e ex iste n ţa b o g ă ţiilo r p e c a re le c u p r in d : n o u ile zăcăminte
a u fo st d e sc o p e rite p r in aşa n u m itele m e to d e geofizice, ad ic a cu
a ju to ru l u n u i m a g n eto m etru . S u n ă cam te c h n ic şi aşa este, pen­
tru c ă m a g n eto m etru l e u n in s tru m e n t ex trem de se n sib il, ce in­
d ic ă cea m ai in fim ă d ev iaţie d ela o b ic in u ita fo rm a ţie g eo lo g ici a
p ă m â n tu lu i. N u se p o ate în tr e b u in ţa cu folos acolo u n d e există o
c o m p le x ita te de m in e re u ri, sau o in flu e n ţă m a g n etică . D ar aci
u n d e n u e d e c â t p ru n d iş şi a u r, in d ic ă e x iste n ţa m etalu lu i care
în acest caz în se a m n ă b ogăţie.
D a r a u ru l se m a i găseşte îşi în ţin u tu rile „v â n ă to rilo r de
c a p e te ” d in p ă d u rile N ouei G uinee, ai c ă re i in d ig e n i trăesc în
tr ib u r i şi d e s c in d d ire c t d in o a m e n ii ep o cei de p ia tră . I n tr ’o re­
giu n e c e d a tă de G erm a n ia A u straliei, în u rm a ră z b o iu lu i mondial,
s’au d e s c o p e rit ză că m in te de a u r, p e un p la to u fo a rte în tin s, din
a p ro p ie re a râ u lu i B ululo. P e n tru a aju n g e aci, tre b u e să st-ăbaţi
ju n g la cu to a te p rim e jd iile ei. C ă u tă to rii de a u r n u s’au lăsat însă
in tim id a ţi de g re u tă ţi şi au fă c u t c ă lă to ria , în a e ro p la n e uriaşe,
în ca re şi-au tr a n s p o r ta t to to d a tă şi m a te ria lu l in s ta la ţiilo r.
N u n i se co m u n ică şi n u vom afla p o ate n ic io d a tă n im ic din
cele ce se în tâ m p lă în ju n g lele N ouei G uinee. A v en tu rie ru l sau
c ă u tă to ru l de a u r, c a re n u s’a o p r it în c ă la un a lt câm p , încearcă
de să p tă m â n i la râ n d . P e n tru m u lţi se în tâ m p lă să fie veşnică şi
să-şi lase c ra n iile r â n jin d d e sc ă rn a te , în p a r ii ce străju esc intra­
re a c o lib e lo r in d ig e n ilo r a n tro p o fa g i.
E x p lo a ta re a a u ru lu i se p re z in tă în s ă în c o n d iţiu n i cu mult
m a i fe ric ite în N oua Z e e la n d ă , u n d e g u v ern u l a făc u t din căuta­
re a m e talu lu i o a rm ă îm p o triv a şo m aju lu i. M ii de o am en i scurmă
m u n ţii şi c e rn n is ip u rile râ u rilo r...
A stfel, s ă p ă tu rile se c o n tin u ă fre n e tic în fie c a re sta t aurifer
d in A m erica şi C an ad a, în T ra n sv a a l, In d ia , în R h o d esia Nordi­
că, în A u stralia ap u sea n ă, în V icto ria şi Q u een slan d , în Tasmania
si N ew S o u th W ales. G o an a ac ea sta d u p ă a u r răsc o leşte pământul
în N o u a Z ee lan d ă , în P a n a m a şi P atag o n fa, în H o n d u ra s şi Tan-
g an y ik a, în K enya d in G re cia, în ţa ră la n oi şi în Spania^ unde
s tră v e c h e a an in ă idela R io Ţ in to m a i ¡dă în c ă d in c â n d în cân d la
iv e ală sch eletele sc la v ilo r m o rţi în la n ţu ri, acum câtev a sute de
an i. M exicul îşi a r e şi el su rsele sale de a u r, ia r R u sia scoate la
iv eală, n u se ştie an u m e d in c e reg iu n e , p e n tru c ă U. S. S. R.-ul e
în c ă o ta in ă p e n tru n o i — un a u r n ou, a c ă ru i v alo are se ridică
la 5.000.000.000 lei an u al.
D in cele de m ai sus v eţi în ţeleg e că cu o o m e n ire atât de pe-
s trită , Ce se ag ită în c â m p u rile de ex p lo a ta re ale p reţio su lu i ni’-
tal, nu e c h ip să fa c i p o rtre tu l u n u ia d in ac eşti neo b o siţi căută­
t o r i de a u r. C red în s ă că p ro fe sia a re d a ru l de a-i u n ific a întru­
câtv a. Am av u t o cazia să cu n o sc de a p ro a p e p e u n u l din aceşti
o am en i. L-am în tâ ln it pe la a s fin ţitu l so a re lu i, în tr ’u nul din a-
cele o răşele ce iau n a ş te re în ju ru l u n o r e x p lo a tă ri m in iere şi de­
ca d o d a tă cu p ă ră s ire a z ă că m in telo r. E ra sin g u ru l om răm as în
a cest colţ, u n d e pe v re m u ri stră lu c is e ră de lu m in i nenu m ărate lo­
c a lu ri p e tre c e re şi tr ip o u r i, pe ale c ă ro r m ese de jo c se răsfă-
ţa u săcu leţele c u ’p ra f de au r. Am r ă tă c it îm p re u n ă , p riv in d pe
fe re stre le ca se lo r p u stii, sau o p rin d u -n e în a in te a u n ei răivâşite
d in tr ’o m o b ilă îm b ră c a tă în p lu ş, ce evoca o v ia ţă caldă, eleganţă
fe m in in ă , şi râ se te tin e re ş ti, ce s’au r is ip it ca u n sto l de păsări
sp e ria te .
„M eseria n o a s tră stă p ro s t d e o c a m d a tă ” zise el. „D ac’aş găsi
acum o m in ă de a u r, n ’aş avea cu i s’o v ân d . D a r aştea p tă numas
c â ţiv a an i. L u m ea ac ea sta c a re a iprins să tră ia s c ă pe p ic io r mare
se va p o m en i în tr ’o zi cu b u z u n a re le goale. Şi a tu n c i, va începe
ia r să sap e. P e n tru c ă , s p u n e a ac est b ă trâ n o rac o l c u b a rb a alba,
cu h ain ele b o ţite şi cişm ele p ră fu ite , sin g u ru l m ijlo c ca o ţară să
iasă d in în c u rc ă tu r ă este să-şi p ro c u re a u r!
S u n t sig u r că acel ultim lo c u ito r al o ră şe lu lu i p ă ră s it traeşte
acum p ie rd u t în in im a m u n ţilo r. T im p u rile s’au schimbat_ mult
d in s e a ra acelei h o in ă re li pe s tră z ile p u stii ale o ra şu lu i părăsit,
c â n d m i-a sp u s în câtev a cu v in te m a i m u lt d e c â t se cuprinde in
toate d isc u rs u rile m a rilo r fin a n c ia ri, la un I o q .,.
R l - P ag.
Dela bagheta magică la polarisatorul modern
Instrumente curioase pentru descoperirea zăcămintelor de aur
AGHETA m a g ic ă ” este o
B veche u n e a ltă a o m e n irei.
în c ă din tim p u l ev u lu i'
mediu in stru m e n tu l sim p lu , al­
cătuit din două ra m u ri de lem n
de alun, u n ite la b aza I o t , avea
reputaţia că p o ate d esco p e ri, n,u
numai isvoarele de a p ă su b te ­
rane, dar c h ia r şi locul ex a ct al
unor zăcăm inte m in ie re şi co­
mori în g ro p ate in p ă m â n t.
Anumiţi o p e ra to ri, cunoscuţii
sub numele de ,,rabdom anţi”,
ţineau bagheta, cu' o ra m u ră în
fiecare m ână şi p reu m b lân d u -se
pe terenul, u n d e b ăn u ia u că se
găseşte isvorul, ză că m â n tu l sau
comoara că u ta tă, aju n g ea u să
determine locul şi a d â n c im e a
exactă.
Intr’adevăr, în p re a jm a u n o r
asemenea d epozite s u b te ra n e b a ­
gheta începea să oscileze, m ai
mult sau m ai p u ţin ag itată, în
mâinele o p e ra to ru lu i. Din, am ­
plitudinea şi fre c v e n ţa a c e sto r
oseilaţiuni, ra b d o m a n tu l d e d u ­
cea tot ceeace-1 in te re sa .
Aurul, fiin d m etalu l cel m ai
căutat din to ate tim p u rile , b a­
gheta m agică a fost fire şte folo­
sită în tr’o m a re m ă s u ră şi p e n ­
tru descoperirea m in e re u rilo r şi
comorilor a u rife re .
Metoda bag h etei a fost c o n ­
servată p â n ă ’.n zilele n o astre .
Rezultatele ex tre m de exacte,
obţinute în g e n e ra l ş.i e x p e rie n ­
ţele repetate cu u n d e p lin su c­
ces, nu pot fi a trib u ite îri n ic i
un caz unor sim p le c o in c id e n ţe .
0 e x p lic a ţie ş tiin ţific ă a fen o ­
m e n u lu i b ag h etei m ag ice în c ă
n ’a fost d ată. O c u ltiştii tin d s’o
e x p lic e ca o fa c u lta te p a r a n o r ­
m ală a o p e ra to ru lu i, c a re sinite
în m od d eo seb it p re z e n ţa sub
p ă m â n t a u n o r a n u m ite ză că­
m in te, d u p ă cum un „ c la ir v o ­
y a n t” vede la d ista n ţă ceeace
un o a re c a re n u re u şe şte să va­
dă. Se p u n e în tre b a re a în să ce
ro l m a i a re a tu n c i b a g h e ta şi ăe
ce m a i avea nev o ie de u n in s tru ­
m e n t sp e cia l, c â n d ac e a stă „ c la r ­
v iz iu n e ” s’a r p u te a face fo arte
b in e d ire c t de c ă tre o p e ra to r?
D e-altfel, ac ea stă ip o teză p a re
a fi in firm a tă şi de fap tu l că de
c u râ n d s’a re a liz a t u n n o u in ­
stru m e n t d e stin a t, în to c m a i ca
şi bag h eta, să d esco p e re m in e-
re u rile m e talice , in s tru m e n t ce
poate fi m ânuit cu succes aproa­
pe de orice persoană, nu num ai
de rab'domanţi speciali. E v o r­
ba de aşa n u m itu l „ p o la riz a to r” .
c a p a b il de-4 in d ic a de la d is ta n ­
ţă, to t ceeace a scu n d e su b so lu l:
m in e ra le , s u r s e de p etro l,
c u rs u ri de ap ă su b te ra n e , m e ta ­
le, şi de a sp e c ific a în fie c a re
caz n a tu ra exactă, s itu a ţia şi
c o n fig u ra ţia .
A cest in s tru m e n t u ltra -m o ­
d e rn s u r p rin d e p r in sim p lic ita ­
tea c o n s tru c ţie i, b o g ăţia şi v a­
rie ta te a de a p lic a ţiu n i.
Ca e x te rio r, a re fo rm a u n u i
fus v e rtic a l, cu un b ra ţ lib e r, de
c a re e su sp e n d a tă o ca p su lă ce
se m iş c ă u şo r. In a c ea stă c a p su ­
. . . ¿ i a cu m a -¿a ¿ o m e
lă se in tro d u c e u n c a rtu ş m e ta ­
lic, c u p rin z â n d o a n u m ită su b ­
s ta n ţă , v a ria b ilă dujiă n a tu ra m i­
n ereu lu i,. a c ă ru i p re z e n ţă voim
s’o sta b ilim . S’au p u s p ân ă a-
cum la p u n c t 250 de c a rtu şe d i­
ferite , fiec are re a c ţio n â n d la un
m in e re u d e te rm in a t. • A u ru l a re
şi el c a rtu şu l lu i sp ecial. Alte
c a rtu şe serv esc la c ă u ta re a p e ­
tro lu lu i, c ă rb u n e lu i, p la tin e i, sau
o ric ă ru i a lt m etal, «pă dulce,
a p ă m in e ra lă , etc.
Ţ in u t u şo r în tr e cele două
m â in i, a c est a p a ra t, im e d ia t ce
in tr ă în ra z a de a c ţiu n e a m in e ­
ra lu lu i c ă u ta t, în c e p e să ex ecu te
î n t r ’un c h ip cu tp tu l a u to m a tic ,
o se rie de m iş c ă ri p e rfe c t r e ­ d in a in te , şan sele de e x p lo ata re ,
gu late. D ev iază m ai în tâ i î n t r ’o p u n â n d u -se astfel la a d ă p o st
a n u m ită d irec ţie , in d ic â n d ast­ îm p o triv a u n o r p ag u b e ev en ­
fel s itu a ţia u n ei m ase m in e ra le . tuale.
A poi. d u p ă ce s’a o p rit câtev a Cum se ex p lic ă fu n c ţio n a re a
se cu n d e , în c e p e să se ro te a s c ă în ac estu i c iu d a t a p a ra t? Se b az ea­
ju ru l ax u lu i său : n u m ă ru l de ză d esig u r pe d o u ă s o iu ri de fe­
în v â rtitu r i ne a ra tă la ce a d â n ­ no m en e, u n ele d a to rite su b so lu ­
cim e sub p ă m â n t se g ăseşte m i­ lui, altele p e rso a n e i e x p e rim e n ­
n e re u l c ă u ta t. F u n c ţio n a re a a- ta to ru lu i. S u stras d in m â n a ace­
cestu i a p a r a t n u se m ă rg in e şte stu ia şi aşezat pe un trip ie d , el
n u m ai fu n cţio n eaz ă. Se p re s u ­
aci. O scilaţiile p e n d u la re , pe
c a re le face la d re a p ta , la s tâ n ­ p une că a tâ t m in e re u l su b te ra n ,
c â t şi o rg a n ism u l n o stru , em it
ga, p re c u m şi alte m iş c ă ri c a ­
ra c te ris tic e , fu rn iz e a z ă in d ic a ţii rad ia ţiiu n i, în je lu i u n d e lo r ra-
d io e le c tric e , şi că, p r in in te r ­
u lte rio a re a s u p ra s itu a ţie i şi
p a r tic u la rită ţii z ă că m â n tu lu i. fe re n ţa a c e sto r d o u ă g e n u ri de
rad ia,ţiu n i, in stru m e n tu l e ad u s
C ă u tă to ru l m o d e rn de a u r are în sta re de o sc ila ţie. E x p lic a ţie
astfel la d isp o z iţie un in s tru ­ d eo c am d ată ip o te tic ă şi destul
m e n t p ra c tic in fa ilib il, c a re îi de vagă. în c ă un caz, c a atâtea
p e rm ite , n u n u m ai să localizeze altele în ştiin ţă , în c a re a p lic a ­
o ric e ză c ă m â n t al ac estu i m etal ţia p ra c tic ă , p re c e d e te o ria !
p re ţio s, d a r c h ia r să ap re cie ze ,
I. S.
NIVEA
Băi la aer liber! Bai de soare! Profi=
taţi de acestea cât mai mult posibil.
Dar mai întâi masaţi pielea cu
Crema sau Uleiul Nivea. Acestea
ajutâ bronzarea pielei şi în acelaş
timp micşorează pericolul arsurilor du=
reroase ce provoacă razele solare.
De unde provine efectul?
Dela „E ucerita" pe care o
conţine atât Crema cât
şi U le iu l N iv e a . Nici=
un alt mijloc de îngri=
jirea pielei; ce se fabrică
în toată lumcu, nu con=
ţine această substanţă.
C R E M A : Lei 1 6 . - - 7 2 .-
ULEIUL: Lei 55.- şi 85.-
 (MnĂ ole â a o u
Vechii alchimişti şi fabricarea aurului.-Un „alchimist“ in România
AM ENII a u fost ro b iţi
O în to td e a u n a d e m ira g iu l
a u ru lu i s tră lu c ito r.
A stfel p r in tr e v e c h ii a lc h i­
m işti e ra u fel de fel de negus­
to r i v ero şi, c ă m ă ta r i ş i ş a rla ­
ta n i, c a r i se s tră d u ia u în ta in ă
c a să p r e p a re a u r s a u v reo im i­
ta ţie d e a u r, c ă u ta u „ p ia tra fi-
lo so fa lă " — cuim se zice a p e a-
tu n c i. In « io d u l acesta, f ă r ă să
b ă n u ia sc ă n ic i ei, e ra u p re­
m e rg ă to rii u n e i im p o rta n te ş ti­
in ţe : chim ia. A stfel pe la 1668
u n c ă m ă ta r ş a rla ta n , anu m e
B ra n d , e v a p o râ n d u rin a şi cal-
c in â n d re sid u l, a în tr e z ă r it în
fu n d u l re to r te i sale u n c o rp
lu c ito r. E l a p ă s tra t se c re tu l
său , c â t a p u tu t m ai b in e . Con-
tin â n d u -şi e x p e rin ţe le pe o sca­
r ă m a i în tin s ă , a făc u t n işte b a ­
z in e m a ri, u n d e a d u n a u r in ă gi
o p u n e a să se u su c e la soare.
E x p e rin ţe le aceste, m iro su l
g re u d e am o n iac , ce-1 ex h alau
b a s in e le lu B ra n d , şi m ai ales
s tră d u in ţa c iu d a tă a c ă m ă ta ru ­
lu i d e a a d u n a în ta in ă buto ae
d e u rin ă , to a te aceste l-au fă­
c u t su sp e ct, a tră g â n d a te n ţia
v e c in ilo r a s u p ra „ v ră jito ru lu i”
— cu m în c e p u s e ră să-l n u ­
m easc ă.
A lţi c ă m ă ta ri K un ck el d in
G erm a n ia şi B oyle, din- A nglia,
c a r i îş i aveau sp io n ii lo r, a fla ră
c ă B ra n d a scos d in u r in ă u n
c o rp „ c a re a tra g e lu m in a ” .
C u p rin şi de in v id ie ş i în a-
c e la ş tim p în d e m n a ţi de lă co ­
m ia a u ru lu i, s ’au p u s ş i e i pe
lu c ru şi, d u p ă s c u rt tim p ,— fier
c a re in p a rte , fă r ă să ştie un u l
de altu l — r e u ş ir ă să p re p a re
fosforul, p r in d is tila re a cu n i­
sip a re sid u lu i u sc a t de u rin ă
p u tre fia tă .
In m o d u l ac esta cei tr e i c ă ­
m ă ta ri, d is p r e ţu iţi de c o n tim ­
p o r a n ii lo r, şi-au r e a b ilita t n u ­
m ele în faţa p o s te rită ţii, d eo a­
re c e — p r in d e s c o p e rire a aces­
tu i im p o rta n t c o rp chiim ic, fo s­
forul — au fă c u t u n m a re s e r­
v ic iu o m e n ire i.
ROMAN ALCHIM IST ?
S p re sfâ rşitu l s e c o lu lu i tre c u t,
am a v u t şi n o i la B u c u reşti un
ş a rla ta n , un fel de „ a lc h im ist” ,
c a re p re tin d e a c ă p o ate să p r e ­
p a re a u r. C redem c ă v a in te re sa
p e c itito r i re a m in tire a e v e n i­
m e n te lo r, p e tre c u te acu m v reo
c in c iz e c i şi ceva d e a n i, c â n d
m u lţi b u c u re şte n i şi d ife rite
p e rso a n e d in p ro v in c ie , a u c ă ­
zu t v ic tim e c u p rile ju l aşa zisei
„ a fa c e ri An-dron ic” .
C ine e ra acst A n d ro n ic , n u
p re a ştim b in e . P ro b a b il, c ă zi­
are le de p e v re m u ri v o r fi' p u ­
b lic a t b io g ra fia lu i a m ă n u n ţită .
D ar d e ta liu l n u a re im p o rta n ţă .
F a p t e, c ă faim osul e x c ro c, p r i ­
p ă ş it în C a p ita lă, s’a s ta b ilit în-
t r ’u n a p a ra ta m e n t luxos. A colo
avea u n salon c u m o b ile aurite.
Pe acea v rem e , m o b ilele b r o n ­
zate nu a ju n se se ră în c ă la m o ­
d ă şi n ic i n u e ra u cu n o sc u te ,
astfel că sa lo n u l „ a u r it” , sau
p o a te n u m a i b ro n z a t, al lu i A n­
d ro n ic , a fă c u t o co lo sală im ­
p re sie .
Se svonise c ă p r o p rie ta ru l
m o b ile lo r a d e s c o p e rit apa de
aur, cu a ju to ru l c ă re ia tr a n ­
sfo rm ă o ric e în n o b ilu l m e tal.
_A n d ro n ic , c a re p e c â t se p a re
e ra fo a rte in te lig e n t, şi-a a lcă­
tu it o b a n d ă , b in e o rg an iz ată ,
în c a r e fic e a re in s a-vea u n rol
d e te rm in a t, p e n tru o re c la m ă a-
b ilă , d isc re tă , c a lc u la tă cu p re-
c iz iu n e în efe cte le e i mail de­
p ă rta te sau m a i a p ro p ia te .
Şi a stfe l a u fo st a tra ş i In c a sa
e x c ro c u lu i fo arte m u lţi o am en i
b o g aţi -bine v ăz u ţi, d in B ucu­
r e ş ti şi p ro v in c ie .
E in te re s a n t c ă m a i to ţi câţi
au fost c o n v in şi că A n d ro n ic p o ­
se d ă se c re tu l f a b r ic ă rii a u ru lu i
şi au că zu t v ic tim e ale ex cro cu -
lu i, f iin d je fu iţi, a u tă c u t ş i n u
s’au p re z e n ta t la- p ro c e su l ce-a
u rm a t şi n ic i n u a u fă c u t v reo
re c la m a ţie sp re a n u se v ed ea
c o m p ro m işi. S’a u m u lţu m it nu­
m ai cu p ag u b a m a te ria lă avută,
fă ră să-şi v ad ă n u m e le tâ r î t în
n o ro iu . De a ltfe l, p a rc h e tu l a pus
m â n a p e e x c ro c, d a r a s u p ra a-
v e r ii sale a ră m a s o ta in ă ; p â ­
n ă azil n u se şte c in e au fo st
c o m p lic ii d e ţin ă to ri ai su m e lo r
e x c ro c a te . D eci păgubaşii, c a ri
s’a r fi c o n s titu tit c a p a r te c iv i­
lă, n ic i u n u l n ’a r fi a v u t d e u n ­
de să fie d esp ăg u b it.
CUM PROCEDA ANDRONIC ?
In p rim u l r â n d c lie n tu l e ra a-
d u s în v iz ită la „ b o e ru l” A n d ro ­
n ic , d e v re u n „ a m ic ” co m u n .
A colo, 111 p a la tu l lu x o s al a-
c e stu ia n a iv u l v iz ita to r se pa-
m a în faţa „ m o b ile lo r d e a u r ” .
P este câ te v a zile i se făc ea fa ­
v o a re a e x c e p ţio n a lă c a să a-
siste la e x p e rie n ţa p r e p a r ă r ii
m o n e d e lo r. A n d ro n ic av ea o
c a m e ră se c re tă , fă r ă fe re stre ,
u n d e era un fel d e m a şin ă rie
c o m p lic a tă , c u c a re p r e tin d e a el
c ă f a b ric ă b a n i. P u n e a la to p it
vreo c â ţiv a n a p o le o n i d e a u r,
îm p re u n ă cu a lt m e ta l b a n a l,
s tr o p in d to tu l cu „a p a d e a u r” .
S p re s u r p rin d e r e a v iz ita to ru ­
lu i, ieşau d in m a şin ă u n n u m ă r
d u b lu de m o n e d e d e a u r, n o i
no u ţe.
— P o ftim , p o ţi lu a ş i d -ta c â ­
teva... p e m in e n u m ă c o s tă a-
p ro a p e n im ic !” — sp u n e a „bo-
e ru l” A n d ro n ic n o u lu i său p rie ­
te n , cu m u ltă a m a b ilita te .
U im it, nesştiir d ce să c re a d ă ,
v iz ita to ru l p le ca cu m o n ed ele în
b u z u n a r. în c e r c a să le p la sea e şi
v ed e a c ă le p rim e şte o ric in e .
M ai c e rc e ta la v re u n b iju tie r, şi)
acesta î i c o n firm a c ă m o n ed ele
su n t b u n e, d in a u r c u ra t.
în c re d e r e a p ro se litu lu i e ra
co m p lec t c â ştig a tă şi el se sim ­
ţea în d e m n a t să c u m p e re cel
p u ţin o s tic lu ţă de „ a p ă de a u r ”
cu c a re să fa c ă s in g u r în c e r c ă ri
de fa b ric a ţie .
S tic la se p lă te a fo a rte scu m p ,
şi b in e în ţe le s c i u c e n ic u l al­
— SX
c h im istu lu i ro m â n n u re u şe a
n ic i o d a tă să p r e p a re au r.
E x c ro c ii d ă d e a u m e re u v in a
p e v ic tim ă :
— N u ş tii să lu c re z i. N oi cu m
re u ş im ? N u fac i cu m tre b u e ...”
L u m ea p o v estea o a n e c d o tă
în le g ă tu ră cu a c e a stă a fa cere.
Se sp u n e c ă î n t r ’o zi A n d ro ­
n ic l-a în v ă ţa t p e u n n e g u sto r
d in P o d u l Ilo aei să p ro ce d eze
a stfe l:
— Vei lu a p ă r ţi egale p ilitu r ă
de ifier îşi p r a f de -pucioasă. Vei
tu r n a s tic lu ţa c u „ a p ă d e a u r ”
d e a su p ra şi v ei a m e ste c a met-
re u , p â n ă se v a p re fa c e to tu l In
au r. E in să o c o n d iţie p r in c ip a ­
lă : „ să n u fie n im e n i d e faiţă ş i
să n u te g â n d e şti d e lo c la cu ­
vân tu l rinocer"...
P este c â te v a z ile A n d ro n ic s’a
p o m e n it cu c in s titu l n e g u sto r
d in P o d u l Ilo a e i:
— B in e c o a n e A n d ro n ic , m ’a m
în c u ia t in p iv n iţă , c a să n u v ie
n im e n i, şi am to t am esteca t,
cu m ai zis d-ta,' d e m ’a u treicut
n ăd u şelile... D a r c in e te p u sese
să-m i sp u i ca să n u m ă g â n d e sc
la c u v â n tu l „ r in o c e r ” ? Că m ie
n ic i p r in g â n d n u m i-a r fi tr e ­
cu t. Şi acu m v o rb a asta n u -m i
m a i eşa d in m in te...”
— A poi d e ! ce să-ţi fa c ?
d a c ă n u ştii să te s tă p â n e şti !”
— i-a r fi r ă s p u n s A n d ro n ic .
U n ii în ţe le g ea u în cele d in
unm ă, c ă e x c ro c u l îşi b a te jo c
de d â n ş ii. D a r cu m să rec lam e
p o liţie i şi să se d e n u n ţe ei s in ­
g u ri ca fa ls ific a to ri de a u r sau
de m onede ?
P re fe ra u să tacă.
EXCROCHERIA CEA MARE
D a r e x c ro c h e ria cea m a re a
lu i A n d ro n ic e r a a lta ş i p e c a re
a rep e tat-o de m a i m u lte o ri.
V ictim a e r a c o n v in s ă să-şi v â n ­
d ă o c a să , sau m o şia, s p r e a a-
v ea b a n i m u lţi de a u r, a c ă r o r
c a n tita te să fie a p o i d u b la tă.
S p re a îm b o ld i v ic tim a , c o m ­
p lic ele A n d ro n ic, c a re p u n e a la;
ca lc isp ra v a , sp u n e a că ac esta
„■şi-ar fi făc u t su m a” şi că fi in ­
duci fric ă de p o liţie , v rea să d is ­
tru g ă m in u n a ta m a ş in ă d e fa ­
b r ic a t au r.
— E o u ltim ă o cazie de c a re
se m ai p o ate p r o fita : ce a d in
u rm ă d a tă c â n d in c a sa „b o eru -
lu i" A n d ro n ic se v o r fa b ric a
m o n e d ele d e a u r !” — sp u n e a
m ijlo c ito ru l.
Şi n o ro c u l a c e s ta e x c e p ţio n a l
îl av ea, p e n tru u ltim a d ată, a -
cela, c ă ru ia i se a d re sa şa rla ta ­
nul.
V ictim a, p r in s s ă in la ţ, v e n ia
cu să c u le ţu l d e n a p o le o n i ş i
g a lb e n i, în se a ra fix ată.
P re p a ra tiv e le p re lim in a re se
făceau în c e a m a i m a re -taină şi
to ţi se în c u ia u in c a m e ra s e c re ­
tă d o sn ic ă.
M om entul e ra solem n !
S acu l cu b a n ii d e a u r se ră s ­
tu r n a in v asu l sp ecial... Se p r e ­
g ătea u stic le le c u „ a p a d e a u r” ,
p re c u m şi p lu m b u l şi fie ru l ce
“ Pao*28
u rm a u să se to p e a s c ă îm p re­
u n ă...
D eo d ată, sp re c o n s te rn a re a şi
sp a im a g e n e ra lă se au d bătăi
p u te rn ic e în uşe, p e c â n d o vo­
ce e n e rg ic ă s trig ă :
-— In num ele legii, deschi­
d eţi! E poliţia!!"
A n d ro n ic şi a ju to ru l lui se re­
p e d să s trâ n g ă -totul. Bagă in
g ra b ă c â te cev a pe sub pat... Dar
cum este p o sib il de ascu n s ma­
ş in ă ria ? V ictim a z ă p ă c ită nu
ştie c e să facă... A r v re a să sară
pe fe re a s tră ; c a u tă în dreapta,
in stân g a... d a r to a te ferestrele
su n t z id ite !
— D eschideţi, sau spargem
uşa!" — Se a u d e o voce porun­
c ito a re de a fa ră .
In c lip a u rm ă to a re se sfarmă
u ş a ; a fa ră se zăresc uniform ele
a d oi o fiţe ri de p o liţie, c a ri ţin
rev o lv e re le în d re p ta te sp re cei
d in ă u n tru .
— Manile sus! — com andă
u n u l d in tr e o a m e n ii poliţiei.
A n d ro n ic şi c e ila lţi se supun.
R e p re z e n ta n ţii a u to rită ţii in­
t r ă in ca m e ra de fa b ric a t bani
falşi şi d e c la ră a re s ta ţi pe toţi
c e i de ac o lo . S erg en tu l începe
să p u e cătu şele...
S cen a e dram atic.*.
C el d in tâ i, c a re în c e p e să se
ro ag e , „ b o e ru l” A n d ro n ic ; el o-
fe ră o su m ă im p o rta n tă , promi­
ţâ n d c ăn u v a m a i falşifica- bani
şi că va d istru g e m a şin a .
Victima- n a iv ă , tre m u râ n d , şi
în g ro z ită d e p e rs p e c tiv a de a
se v e d e a c o m p ro m is în socie­
ta te, tâ râ tă la ju d e c a tă şi poate
în fu n d â n d o cn a, cu toată ave­
rea! c o n fisc a tă , o fe ră de bună
voe ju m ă ta te d in co n ţin u tu l să­
cu le ţu lu i cu n a p o le o n i, numai
să n u i se co n sem n eze numele
in p ro c e su l v erb al.
— E u n ’-am fa b ric a t nimic!”
— p lâ n g e b ie tu l om „sunt bă-
n iş o r ii -mei c in stiţi... p ot dove­
d i c ă nu-s falşi... m i-am vândut
m oşia... d a r, h a id e , d au bucuros
ju m ă ta te...” .
In ce le d in u rm ă victim a era
lă sa tă să p lece cu săculeţul go­
lit p e ju m ă ta te.
C itito rii v o r fi g h ic it desigur,
c ă to tu l n u a fo st de câ t o in-
d e m ă n a te c ă în sc e n a re . Comisa­
r ii şi s e rg e n tu l e ra u complicii
d is c re ţi ai lu i A n d ro n ic, im tă -
c a ţi în u n ifo rm e poliţieneşti,
c o m p lic i c a ri îşi p rim eau şi ei
p a r te a lo r im p o rta n tă de câştig.
A d ev ă ra ta p o liţie h a b a r nu a-
v ea d e cele, ce se petreceau in
c a sa lu i A n d ro n ic .
A d o u a zi, tâ m p la ru l făcea o
u ş e n o u ă, ia r b a n d a se punea
în c ă u ta re a a ltei pn ad e bogate.
V ictim ile n ic i n u îndrăzneau
s ă c râ c n e a s c ă d e sp re misterioa­
sa lo r a v e n tu ră n o c tu rn ă , bucu­
ro şi c ă au sc ă p a t n u m a i cu atât.
Cei m a i m u lţi nu s’au prezintat
la p ro c e su l făcu t, în urm a de­
n u n ţu rilo r, u n o ra , c a re — bine­
în ţe le s — s’a u fă c u t de râs, căci
to a te z iarele d e p e vrem uri, au
scris săptămânâi în tregi, p oves­
tind In amănunt cele Întâm­
plate,
„ALCHIMIŞTII” ŢIGANI
Dar după ce A n d ro n ic a fost
osândit şi în ch is, s’a u iv it alt
soni de „alchim işti” , In R om â­
nia : ţiganii şi ţig ă n cile g h ic i­
toare, care p re tin d c ă fac „dirv-
tr’uo leu doi”.
Deşi ziarele a u sc ris de Jienu-
mărate ori d espre a c e ş ti ex c ro -
ci, deşi multe b a n d e de ţig a n i
au fost prinse şi d ate pe m â n a
justiţiei, totuş n u m ă ru l n a iv ilo r
este nesfârşit şi ei c a d m e re u In
mrejele altor fa b ric a n ţi p ro a s ­
peţi de aur...
Ca şi pe vrem ea lu i A n d ro n ic ,
cei excrocaţi azi n u in d ră s n e s c
să reclame a u to rită ţilo r şi r a r
de tot —după n e n u m ă ra te fap­
te — hoţii sunt p r in ş i d â n d r â n ­
dul altora, m ai t i n e r i . '
ALEX. F . M IHAIL
Concursul pentru alegerea
„celei mai frumoase
de pe plaje“
Vremea e p rietenă a .R e a lită ţii
Ilustrate”. In săptăm âna aceasta,
zilele frum oase au reven it f i cu
ele afluenţa pe plaje f i la ştrand.
In consecinţă, fotografii noştri
vor avea de lu cru spre a fix a a-
paritiilc cele m a i frum oase. î n ­
cepând cu num ărul viitor, noi
vom publica fotografiile luate la
ştrandurile d in B ucureşti, pe
plaja d in Constanţa, dela E fo­
rie, Movila, Balcic, Cluj, T im i­
şoara, Mangalia şi Arad.
C ititorii var f i in vita ţi apoi
tă aleagă, d in tre fotografiile p u ­
blicate, pe acele care vor plăcea
m ai m ult.
A tât alesele, cât ş i electorii,
cari vor fi ştiut să prevadă re­
zultatul just, vor obţine p rem ii
im portante.

Săptăm âna trecută a m u rii subit P om piliu loniţescu,

fruntaş al p o liticii rom âneşti.

L i s t a
B IL E T EL O R D E TRAMVAI
Realitatea Ilustrată" a organizat în vara aceasta vilegiatură PR EM IA TE CU CATE 500 LEI
eltină îji staţiunea balneară Olăneşti. Cu 4500 lei de persoană, re­ F IE C A R E
vista a oferit cititorilor ei d ru m u l dus şi întors la Olăneşti, p en ­ In să p tă m â n a ac ea sta am p r e ­
siunea completă pe tim p de o lună d e zile in c o n d iţiu n i perfecte, m ia t cu câte 500 le i o ric a re b i­
scutirea de taxa de cură, vizita m edicală, etc. In fotografia noastră, let sim p lu sau de c o re s p o n d e n ­
un grup din aceşti citito ri ai „Realităţii Ilustrate” în vilegiatură ţă, de 4, 5 sau 6 lei, in d if e re n t
la Olăneşti. lin ia , d a c ă va p u r ta u n u l d in u r ­
m ă to arele n u m e re :
A 9622- 103 B 5512— 128
A 6952— 105 B 5117— 008
A 8253— 123 B 2954— 199
A 1815— 054 B 2939— 115
A 9258— 123
şi ab o n a m e n tu l de 6 c ă lă to rii O
No. 625.

Un grup de intelectuali am ericani, având în fru n te pe d -nii Pat-

tersohn, vice preşedintele asociaţiei de ziare am ericane şi pe se­
natorul William Barber, au fă cu t o excursie de stu d ii in Rusia şi
s'au oprit — la înapoiere — în ţara noastră. In B ucureşti, ei au
vizitat editura „Adeverul”, Fotografia noastră a fo st luată cu p ri­
lejul acestei vizite.

343 — M - P ag . 2 t

— N oaptea nu pot să dorm,
când m ă gândesc la d-tal"
_ Asta nu dovedeşte nim ic!
Tata are chiar p alpitaţii din
cauza d um itale şi totuţ asta nu
în seam n ă că te iu b eştel”
Un aparat nou, cu ajutorul — Iţi dau 1C3 de lei pentm
căruia, la spectacole, întârziaţii câinele ăsta.
vor putea fi conduşi la locurile — 100 de lei? im posibil, dom­
lor, iără să supere pe ceilalţi. nule! Câinele e al nevesti-mi şi
dacă vin acasă fără el, va fi
atât de nenorocită şi va face
atâta gălăgie, că m?.i bine mi-aş
lua lum ea în cap! Dacă-m i da|i
500 de lei, o las să ţip e’’.

MILOASA
_ Bietul căţeluş, cum se obo­
seşte el suind toate treptele!
IN GARA CRASNA
— Mai prind trenul pentru
Germ anii doresc
Huşi?
— D epinde cât de repede p u ­ să recapete o
teţi fugi. A plecat de cinci m i­ parte din colonii.
nute. (Ziarele)

C E L E L A L T E II P L A C
DE CE NU E U ?

— F iica şe fu lu i de trib : — T a­
tă îţi prezint pc logodnicul
m eu”.
T a tă l: — Cum, un alb? N i­
ciodată. Să calc eu tradiţiile
noastre de rasă?
— Criza trebue să se fl poto­
lit zilele astea. Sunt luni de-
când n'am m ai găsit un muc
atât de mare.

NU MAI SUNT D IN Ţ I G A L B E N I SAU

SPĂ L Ă C IŢ I. E S T E AŞA DE UŞOR AZI !
Nimic mai fatal frumusetei ca dinţii urâţi
Şi totuşi, pentru a avea dinţi de o albeaţa
strălucitoare, este suficient de a întrebuinţa
un centim etru de Kolynos oe o perie us­
cată, de două ori pe zi, în 3 zile dinţii Dv.
vor deveni cu 3 nuanţe din ce în ce mai albe
Kolynos distruge germ enii cauzatori cariei
albeşte dinţii, parfum ează suflarea.
Cel m ai econom ic — Un centim etru e su ficient.

CREMA DE D IN Ţ I
Antiseptică
KOLYNOS
343 — jjj — P ag . 30

Problema ¡ - a : „D IS TR A C ŢII
ORIZONTAL: 1) S taţiu n e b al­
neară. 8) Noroiu. 10) N um ai ea
trece, fiindcă p ie trele răm â n .
11) La mare e m ult m ai caus-
tic. 13)•Port în golful F a rth . 16)
Râu in Franţa. 17) F ace e d u c a ­
ţia animalelor. 18) P osed. 19)
Personagiu biblic. 20) A rh ip e ­
lag in Maiaezia. 21) P a să re fo r­
mată din note m uzicale. 24) Văd
nugurul, dar nu-i văd în cep u -
:ul! 25) Râu în F ra n ţa . 26) „A”
ilavon. 28) In terjecţie. 29) De
■oare, de apă şi de a b u r. 31)
’ortpe Dunăre. 33) F ru c tu l m ă­
lini. 36) Cel mai m ic v erb ro-
aânesc. 37) Rege le g e n d a r al
l'roiei. 38) Vestită sta ţiu n e bal-
leară. 40) Râu în A frica de
iud. 11) Interjecţie. 43) P rin c i-
>esă ateniană. 45) E b in e să nu
ie mică, decât p e n tru d u şm a n i.
16) Alegoric, sim bolic. 47) Toc-
nit cu plată,
Problema II -a :
„Proverb a sc u n s“
Se dau urm ătoarele cu v in te :
ABATERE, GREFIERI. T U L ­
PAN, DANAE, CALDARÂM.
Luaţi din fiecare câte p a tru
litere consecutive în o rd in e a
dată spre a form a un c u n o s­
cut proverb rom ânesc.
X. B. Există un sin g u r cu v â n t
din care se iau num ai 3 litere.
FAUR
D eslegari d in
No. 341
HIDRA*
VIDRA
„R E A L IT A TE A ILU STRA TA. — D irector N ic. C o n stan tin .
Redacţia şi A d m inistraţia: S tr. Const. Miile 7— 9— 11, Telefon 359/99.
Im p rim a tă Ir, foio-rotogravură în atelierele „Adeverul” S. A.
DE VARĂ“
VERTICAL : 1) Cum este
v a ra ? 2) L u c ra re . 3) C o răb ier.
4) M onedă ro m a n ă . 5) P ro n u ­
me. 6) P lajă, r u d ă a p r o p ia tă cu
cea dela no. 21 v e rtic a l. 7) P ar-
fu m u ri. 19) S taţiu n e b a ln e a ră ,
riv a la celei dela no. 1 o rizo n tal.
12) Aşa în c e p e E nescu. 14) îm ­
p ă ră te a s ă a „ Ţ ă rii S o a re lu i” .
15) P ro v in c ie în „ T a ra S o are­
lu i”. 19) Vas. 21) P lajă. 22)
Cea m ai b u n ă re v istă p e n tru
p la jă. 23) L u m in e az ă co a sta m ă ­
rii. 27) V â n tu ri p lă cu te . 30) L o ­
c u ito rii A lsaciei... 32) N u se
poate c o n c e p e o p la jă fă ră el.
34) E ste în fu n c ţie de p o zi­
ţie, a p ă şi n isip . 35) C ilin d ru de
h â rtie . 38) F e c io r. 39) In a c e st
loc. 40) Aşa în c e p e veselie! 42)
A rm ăsa r. 44) P an ă. 45) S in g u ­
ru l a n im a l c a re face p la jă în
m od c o n ştie n t.
T IL L Y PIC TO R U L
POŞTA JOCURILOR
J EA NA HOCIUNG. Aţi făcu t
o g reşe ală fo a rte c o stisito a re ,
p u n â n d c o la b o ra re a aceea la u n
loc cu ră s p u n s u rile dela c o n ­
c u rsu l „li cunoaşteţi?”
D acă le m ai ţin e ţi m in te , tri-
m iteţii-le d in nou. — R e cu n o a ş­
teţi?
LENUŢA AVOCAT M IHAIL.
D eslegările tre b u e sc nu m ai co­
p ia te şi 'trim ise d im p re u n ă cu
b onul re sp e c tiv .
ION I. MÂNU, RACĂU. P alin -
d ro m u l (n u anagrama) „A ram ă-
A m ara” se c u n o a şte dem ult. Ce­
lă lalt este lip s it de ex p lic a ţiile
n ec esare.
N ELU MIHALCEA. A fost o
sim p lă e ro a re de tip a r, pe c a re
c re d c ă au o b serv at-o şi alţi c i­
tito ri. Vom avea, totuş, g rijă , ca
te rm e n u l a c o rd a t c itito r ilo r p e n ­
tru trim ite re a d e s le g ă rilo r să fie
cât ¡mai c o n v e n ab il.
F. KORNiBLUM. Nu este... d r a ­
cu l c h ia r aşa de n eg ru , cum îl
zugrăvesc u n ii p ic to ri...
p. conf. REBUS
343 — sa
Premiile noastre
D irecţiunea rev istei noastre
a hotărît să acorde prem ii săp ­
tăm ânale, după cum urm ează:
1) UN VOIAJ IN ŢARĂ;
cu excu rsiile „R ealităţii ilu stra ­
te”, In orice D um inică, după a le­
gerea câştigătorului.
2) LEI 200 IN NUMERAR
3) UN ABONAMENT pe 1 lu ­
nă la revista „R ealitatea ilu s­
trată“.
SUPLIM ENT
C ititorii cari vor trim ite şi
cele două problem e publicate în
cursul acestei săp tăm âni de zia­
rul „D im ineaţa”, vor avea şan ­
se să câştige urm ătoarele pre­
m ii:
1) LEI 300 IN NUMERAR
2) UN VOIAJ IN ŢARĂ, in a-
celea şi condiţiuni.
3) UN ABONAMENT pe 1 lu ­
nă la ziaru l „D im ineaţa’1.
N. B. R ăspunsurile se prim esc
tim p de 6 zile dela apariţia re­
v istei de iaţă, adică până Marţi,
orele 6 seara, pe urm ătoarea a-
dresă:
REVISTEI
„REALITATEA ILUSTRATĂ’»
(Secţia jocurilor)
Str. Const. Miile, 5—7
BUCUREŞTI
D e s le g ă to r ii jo c u r ilo r
d in N o- 3 4 0
Au deslegat un joc:
Niculescu D. D-tru, Loco; Radu
Difmitriu, Loco; M. Georgescu, Lo­
co; Alex. Mihăilescu, Căcăraş-Se-
verin; I. Nanu, Slănic-Moldova;
St. Gh. Şteifănescu, Piteşti; Căpi­
tan N. Gh. Popescu, Loco; Max
Cerbeanu, Loco; Cleo dr. Paulian,
Loco; Ioneseu D-tru Mina, Loco;
Mioara Buruiană, Loco; Scobai
Mircea, Iaşi; Vică, Micleseu, Ro­
man; Oalistrat Negulescu, Loco;
Pândele Pârvu, Loco.
Au deslegat două jocuri:
Netta Mihăil’ă, Filiaşi-Dolj; So-
rel Gingold, Bucecea, jud.- Boto­
şani; R. Mihăilescu, Lugoj; Mari-
oara Curcan, Loco; Lenuţa av. Mi-
hail. Loco; Margareta Crângu,
Arad; Tantzi Giurgescu, Loco; Ni-
cu Rosen, Ploeşti; Radu I. Tudor,
Bisericani-Neamţ; Elena Georges-
ou, Loco; Al. N. Vasilescu-Vasal,
Loco; V. Iacobini, Loco.
D e s le g ă to r ii jo c u r ilo r
din N o. 341
Au deslegat un joc:
Al. Mihăilescu, C ăvă-eii-Seve-
rin: Ion I. Nanu, Bacău; Dorel
Aportoae, Băileşti-Dolj; Ionel c le ­
ment Schachman, Loco; Măria Me-
taxa, Loco.
Au deslegat două jocuri:
St. Gh. Ştefănescu, Piteşti; R.
Leibovici; Loco; N. I. Rădulescu
Buzău; Paul Urseanu, Loco; Vică
Miclescu pensionar, Roman: Oc-
tavian Bujoreanu, Loco; Aurel
Iliescu, Loco; Mitică Manoliu,
Arad; Mihăilă Dumitrache, Loco;
Coste-a Brun, Constanţa; Ion Lă-
zărescu, Loco; Ilie Mironescu, Chi-
tila; Mioara Buruiană, Loco; I.
Ge/wurtz, Craiova; Şerban Voicu-
lescu, Loco; Radu I. Tudor, Blse-
ricani-Neamţ.
Au deslegat trei jocuri:
Al. N. Vasilescu-Văsal, Loco; F.
Konblum, Focşani; Minea Rădu-
leseu, Loco; Heller Ducu, Loco;
Nic. Dumbrăveanu, Chişinău; V.
Iacobini, Loco; Cornel Mihăescu,
P ag. 31
Sibiu; Beatrice Marcus, Loco; A-
vram Leibovici, Loco; Bibi Bruc-
ker, Constanţa; Abramescu Nicu,
Loco; Calistrat Doroşteanu, Cer­
năuţi.
P rin tra g e re la so rţi au câş­
tig a t ;
500 lei d-1 V ică M iclescu p e n ­
sio n a r, R om an.
O excursiune de o zi cu „Rea­
litatea Ilustrată” d -ra B eatrice
M arcus, Loco.
Zece p rem ii in cărţi: St. Gh.
Ş tefăn escu , P ite ş ti; Oct. Bujo­
re a n u , L o co ; A b ra m e scu N icu ,
L o co ; Al. M ihăilescu, C ăv ăren i-
S everin:. C o rn el M ihăilescu, Si­
b iu ; M ioara B u ru ia n ă, L oco; N.
D u m b răv e an u , C h işin ău ; V. Ia ­
co b in i, L oco; Ion I. N anu, B a­
c ă u ; R a d u I. T u d o r, B iseric an i-
N eam t.
IN T O X IC A R E A
STOM ACULUI
In d is p o z iţiile d ig estiv e, m ic ­
şo râ n d v alo area n u tr itiv ă a a li­
m e n te lo r dv. p o t p ro v o c a su fe­
r in ţe in te n se şi p o t o cazio n a
tu r b u ră r i n erv o a se ale o rg a n is ­
m u lu i. P e n tru a d ig e ra b in e,
lu a ţi o ju m ă ta te lin g u riţă de
M agnesia B isu ra ta în p u ţin ă a-
p ă d u p ă m esele dv. sau c â n d
sim ţiţi d u re re a . Cea m ai m a re
p a rte d in tu r b u ră r ile de sto m ac
p re c u m a rsu rile , ap ă să rile , ră-
g ăielile ac id e, d ila tă rile şi in d i-
g e stiu n ile d ato re sc o rig in a lo r
u n u i exces de a c id ita te . M agne­
sia B isu ra ta , p r in co m p o ziţia sa
a lca lin ă , n e u tra liz e a z ă acest ex ­
ces, îm p ie d ic ă in to x ic a ţiu n e a
sto m acu lu i şi a s ig u ră acea p e r ­
fectă a sim ila re a a lim e n te lo r, de
c a re d e p in d e o b u n ă d ig e stiu n e
şi o b u n ă să n ăta te.
De v ân z are în to a te fa rm a c ii­
le şi d ro g u e riile la p re ţu l de Lei
75 sau in fo rm a t m a re eco n o m ic
110 lei.
Coşuri! Pori dilatati!
Observaţi
cum cad!
O bţineţi o nouă
piple lim pede
în 3 zile
Ce p r o c e d e u u ş o r !
Nimenea nu mai are acum nevoie
sâ aibă astfel de cusururi urîte. Cre­
ma albă Tokalon nutriment pentru
piele, celebra cremă de Paris, acea­
stă nouă descoperire în domeniul re­
facerii pielei, pătrunde în piele, dizol­
vă necurăţeniile din pori şi face co­
şurile să cadă. Ea potoleşte iritaţia
glandelor pielei, strînge porii dilataţi,
albeşte si netezeşte pielea cea mai în­
tunecată şi aspră şi îi dă, în timp de
trei zile numai, o arătare juvenilă ne-
descris de frumoasă, cum nu s’ar pu­
tea obţine pe altă cale. Orice bun far­
macist v’o va confirma.
Noile preţuri reduse: Crema Tokalon,
culoarea albă, de la Lei 50.—, Crema
Tokalon aliment, culoarea roză, de la
Lei 60.—.
 D um inici s’a desfăşurat la Predeal
cel de-al patrulea concurs naţional de
atletism, in care am avut de înre­
gistrat perform anţe frumoase.
Fotografii le noastre reprezintă tivi
instantanee dela reuniunea a tk 'ic ă din
Predeai.

In mijloc dreapta echipele de foot-

ball Macabî-Bucureşti ţ i reprezentativ
Palestinei care au luptat Duminică pe
Airenia din 'Bucureşti.

Foto Berm an-Realitatea

„Realitatea Ilustrată“ C U P O N D E JOCURI

No. 3£3 N o. 3 4 3
N u m e le ş i p ro n u m e le ___
Cupon de excursii Adresa: ...... ..........................