Lansarea pe piață a laptelui bio cu fructe proaspete.

ISTORIA LAPTELUI

Modul în care omul a descoperit laptele poate fi cel mult presupus: ni-l putem
imagina omorând o vacă sau un ren, muindu-şi temător un deget în substanţa albă,
cremoasă din abdomenul animalului şi punând-o pe limbă cu un mormăit de plăcere. De
îndată ce omul a gustat din lapte, apetitul pentru acest atribut important al supravieţuirii a
devenit de nepotolit.
Primul muls, datând probabil din neolitic, a fost efectuat de nomazii ce călătoreau
alături de cirezi de animale de lapte, a căror carne reprezenta principala lor sursă de
hrană. De fapt, arienii ce au ajuns în India în jurul anului 1750 î. Hr. au introdus şi diverse
obiceiuri alimentare cu un accent atât de important pus pe lapte şi pe produse lactate,
încât vaca a devenit în această ţară un animal sacru.
Prima mărturie vizuală a mulsului se găseşte pe o friză datând din 1900 î. Hr. din Ur,
anticul oraş sumerian de pe râul Eufrat.
Laptele era apreciat de majoritatea civilizaţiilor antice. Grecii antici consumau în
principal lapte de capră şi foloseau laptele de oaie pentru a produce brânzeturi; romanii
beau lapte doar amestecat cu vin, deşi, asemenea grecilor, apreciau şi ei brânza; iar
referirea biblică la Canaan ca la un „tărâm de lapte şi miere” indică faptul că şi evreii
antici preţuiau laptele, deşi consumarea acestui lichid era considerată o extravaganţă.
Laptele nu a fost însă pe placul populaţiei amerindiene, care nu a domesticit animale
de lapte timp de multe secole. Atunci când, în secolul al XV-lea, spaniolii au introdus
laptele în Lumea Nouă, băştinaşii l-au considerat dezgustător, nimic altceva decât o
secreţie reziduală a animalelor!

PREZENTARE GENERALĂ

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de

vaca, de oaie, capra, bivolita.
Este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din
alimentele de baza in nutritia omului.
Laptele mai este denumit si „Sangele Alb” prin valoare sa hranitoare.
Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi
grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele
contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii.
Grasimea inafara de rolul ei energetic contribuie si la formarea rezervelor de grasime din
organism.
Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.
Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel
ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat
atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.
Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si
intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.
 ANALIZA OFERTEI

În România, piaţa lactatelor este considerată ca având potenţial de creştere deoarece,

în prezent, se înregistrează cel mai scăzut consum de lactate proaspete din Uniunea
Europeană. Conform statisticilor, un român consumă în medie 6 kilograme de iaurt
anual, de 5 ori mai puţin decât media europeană, şi 6,6 litri de lapte pe lună, la jumătate
faţă de media înregistrată pe continent.
Producţia de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca importanţă, după
producţia de carne. Laptele este un produs perisabil, motiv pentru care este necesar ca de-
a lungul filierei producţie - procesare - consum să existe un sistem logistic funcţional care
să aibă capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în
forma adecvată şi la parametrii calitativi ceruţi.
Având în vedere faptul că ordinul de deschidere a investigaţiei face referire la piaţa
comercializării laptelui în stadiul economic producător - procesator, fără a diferenţia
tipurile de lapte (de vacă, oaie, capră sau bivoliţă), analiza a fost făcută pe piaţa laptelui
devacă utilizat pentru procesare. Această decizie a fost determinată de ponderea mare a
producţiei de lapte de vacă în totalul producţiei de lapte din România, dar şi de
numeroaselesemnale din presă ce invocau nefuncţionarea relaţiei comerciale între
fermieri (în calitate de producători de lapte de vacă) şi procesatorii de lapte.

MILI 89 %
FULGA 56 %
ZUZU 76 %
LADORNA75 %
NAPOLACT 87 %
CASA BUNĂ 43 %

NAPOLACT
În anul 1905, este atestată în Cluj-Napoca firma de produse lactate, atelierul Vlad[1],
loc în care se fabricau unt și brânză de vacă. Aceasta se dezvoltă în timp, ajungând în
1936 să producă și iaurt, brânzeturi fermentate sau topite. În 1948, mica fabrică de lactate
din Cluj este naționalizată, odată cu preluarea de către stat a tuturor întreprinderilor
private, fiind redenumită “Întreprinderea de Industrializarea Laptelui Cluj”. În anul 1990,
societatea a luat denumirea de Napolact, iar în 1994 Napolact obține o serie de premii și
distincții din partea statului român. Cu cele 180.000 tone de lapte prelucrat în medie pe
zi, Napolact a ajuns în 1998 primul producător din domeniul lactatelor din țara sa.
Producția este realizată, în prezent, în Fabrica de produse lactate Baciu, Fabrica de
produse lacate Târgu Mureș și Fabrica de brânzeturi Țaga. Distribuția se face prin
magazinele și depozitele din Cluj-Napoca și București.
Pentru toate produsele Napolact, compania FrieslandCampina folosește, pe toată
durata anului, lapte crud colectat exclusiv de la fermieri din Ardeal.Societatea a trecut
începând cu 1990 prin mai multe procese de modernizare. Cele mai importante au fost
realizate însă după 2004, odată cu preluarea Napolact de către Friesland și cu
introducerea standardelor europene în fabricile din Baciu și Târgu Mureș și îmbunătățirea
majoră a nivelului de calitate a produselor și a capacității de producție.
 Portofoliul produselor Napolact acoperă principalele produse lactate, cum sunt:
lapte proaspăt
iaurturi
brânzeturi proaspete și maturate (Năsal)
cașcaval
smântână
unt
produse din lapte ecologic
Mai multe produse lactate Napolact au fost atestate la Ministerul Agriculturii ca
produse tradiționale românești: iaurtul Cedra, brânza Năsal, brânza Târnava, brânza
Alpina, brânza Alpina afumată, cașcavalul Bobâlna, cașcavalul Dej, brânza telemea
Huedin. De asemenea, Napolact a lansat, în aprilie 2015, gama Napolact BIO[6]: lapte,
iaurt, sana sau chefir. Produsele Napolact BIO provin de la 14 ferme ecologice amplasate
in Ardeal, ferite de orice sursă de poluare respectând normele legislației în vigoare, astfel
încât aerul, apa, solul să fie nealterate. Certificările obținute atestă faptul că laptele
ecologic provine de la animale crescute în condiții naturale, hrănite și ele la rândul lor cu
mâncare bio, fără aditivi, antibiotice sau alte substanțe chimice.
Cei de la Napolact au descoperit o noua rețetă cu ajutorul căreia sa atragă o nou grup
de clienți, acesta fiind laptele bio cu fructe proaspete.

LAPTELE BIO CU FRUCTE PROASPETE

Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile
magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase.
Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii
stiintifice care confirmă superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-
organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.
Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au
aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba
proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-
organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente
nutriţionale. Astfel a fost conceput si laptele bio cu fructe proaspete, acest produs pe
langa vitaminile pe care le conține din furajele mâncate de catre animale, conîine si
vitaminele din fructele proaspete taiate in bucați mari. Aceste surplus de vitamine ajuta la
refacerea metabolismului si la menținerea imunității.
Laptele bio cu fructe proaspete este adresat în special copiilor, deoarece gustul
minunat le da o porție sănătoasa de energie si stare de bine, astfel puteți inlocui dulciurile
care conțin o multitudine de calorii cu acest lapte sanatos dar si gustos.
 Strategiile de pret
In acest moment firma se afla in faza de crestere, vanzarile au inceput sa ia avant
datoritacumpararii in cantitati mai mari. Populatia a inceput sa inteleaga beneficiile
oferite, astfel cavolumul pietei a inceput sa ia amploare. Preturile practicate de firma
“NAPOLACT ” sunt adresate persoanelor cu venituri medii simari. Sunt practicate preturi
cu un discount mai mare pentru produsele mai scumpe, dar seacorda reduceri si in functie
de cantitatea de produse cumparate. Se fixeaza mai intai anumitecote de TVA care
afecteza nivelul preturilor cu amanuntul, dar incurajeaza achizitia intr-ocantitate mai
mare.

SIGLA

Slogan
 Sloganul firmei noastre este “Noi Reprezentam Calitatea”.Publicitatea firmei se face
prin intermediul urmatoarelor mijloace mass-media: radio si presa, TV, site-uri de
socializare.
Pe posturile de radio și TV va apărea un spot de 30 de secunde în care va fi
prezentată firma, obiectul de activitate, adresa și sloganul. Acesta va fi difuzat zilnic timp
de 2 saptamani, ulteriorrata de repetabilitate se va reduce. Publicitatea in presa se va face
prin reclame care vor aparea in ziarele locale Obiectiv deSuceava, Monitorul de Suceava,
dar si in cele centrale, pe domeniul economic: Capital, ZiarulFinanciar. Am ales acestea
deoarece sunt cele mai cunoscute si sunt facute de profesionisti.

Analiza SWOT

Puncte tari
1) Un nou producător de lapte.
2) Ogamã foarte variatã a produselor,din punct de vedere dimensional.
3) Societatea este atestatã conforma standardelor de calitate.
4) firma are o imagine clarã si binedefinitã ;
5) produsele sale sunt cãutate peste tot,avand o largã piatã de aplicatii.

Pucte slabe
1) Neritmicitate in livrãri
2) preturi mai ridicate in comparatie cu celede pe piata concurentă.

Oportunitãti :
1.realizarea unor investitii in catevacompartimente de productie care ii vorpermite sã
ajungã la cele mai ridicatestandarde internationale;
2. se prevede introducerea in fabricatie deproduse noi, de o calitate ridicatã
3. concurenta nationalã inexistentã.

Amenintãri :
1. blocajul financiar din economie;
2. lipsa capitalului de lucru;
3. influenta defavorabilã a sistemului fiscalactual;
4. starea falimentarã a unor firme care poate conduce la neîncasarea creanțelor.