Sunteți pe pagina 1din 12

ÎMPRUMUTURILE şi NEOLOGISMELE - Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului – cuvinte provenite din alte limbi sau împrumuturile.
Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română
din alte limbi.
Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori:
 vecinătatea geografică;
 amestecul şi convieţuirea unor populaţii;
 raporturile culturale, economice şi politice.
Împrumuturile pot fi:
1. vechi, provenite din:
 limba slavă (izvor, plug, cocoş, voinic, babă, boier, ieftin)
 limba maghiară (hotar, vameş, viclean, oraş, gazdă, gând)
 limba turcă (baclava, iaurt, zarzavaturi, chirie, halva)
 limba greacă (duşman, frică, tacticos, proaspăt)
2. noi, provenite din:
 franceză (elev, cafe-bar, bleu, bleumarin, a soluţiona)
 engleză (stand-by, talk-show, hobby , volei)
 germană (crenvurști, foen, iceberg, manager)
 italiană (pian, spaghete)
 latină (graţie, colocviu , insulă)
Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin
derivare sau compunere.
Exemple: liceu, tractor, seism, metrou, dolar, inginer, secol, oxigen, şampon, parizer, whisky, fotbal,
box.
Din slavă:
drag, prieten, sărac, mândru, boier, moșie, munca, spor, temei, veverița, bivol, bogat, a privi, a citi, a
îndrăzni, apostol, călugăr,duh, icoana, candelă
Din greaca:
a agonisi, tacticos, folos, prisos, cost, arvuna,mătase, flamura, stol
Din maghiara:
neam, viclean, oraș, belșug, gând, bai, fierăstrău
Din turca:
baclava, cafea, belea, saftea, sarma, iahnie, chiftea, pătlăgea, iaurt, mușama, chirie, dușman
Din latina (fondul de baza):
apa, lumina, foc, cântec, farmec, copil, ochi, mâna,frate, sora, casa pâine, pamânt, tara, aur, dulce, a
veni, a zice, a procura, iarba, cireș, câmp, zi, oaie,bou, găina
Împrumuturi noi (din Latina savanta):
Ager, agil, bătrân, veteran, clar, colocviu, insula
Din franceza:
Influenta, inventar, a soluționa,, recensământ,mesager, parfum, elev, antreu
Din italiana:
Opera, capodopera, banca, contabil, bilanț, piano, scadenta, bariton, solfegiu,mandolina, spaghete
Din germana:
crenvurst, rucsac, fasung, halta, foraibăr, boiler, gater, bliț, procura, prodecan
Din rusa:
combinat, agregat, mecanizator, agrotehnica, procuratura
Din engleza:
talk-show, mass-media, stres, campus, spicher, picup, motel, radar, tobogan, corner,meci, fault,
dribling, ring, design, miting etc.
Prin tautologie (din greacă ταυτολογία = care spune același lucru) se înțelege o greșeală de limbă care constă în
repetarea inutilă a aceleiași idei formulată cu alte cuvinte. Poate fi considerată un tip de pleonasm.
De obicei tautologia are forma unei propoziții sau a unei fraze. Prin tautologie nu se urmărește definirea unui
anumit termen, ci se accentuează trăsăturile acestuia. De exemplu: viața este viață, legea este lege.
Din punct de vedere sintactic, tautologia este o construcție în care se repetă un cuvânt, dar cu funcție sintactică
diferită, de cele mai multe ori termenul repetat are funcție sintactică de nume predicativ (omul este om). Se
realizează relații tautologice atât la nivelul propoziției (de cântat nu cântă), cât și la nivelul frazei (ea este ceea ce
este).
Există situații în care tautologia este intenționată și, în fond, doar aparentă, atunci când în cea de-a doua utilizare
a sa, cuvântul care se repetă are sens schimbat – generic, valorizator. Se realizează astfel o veche figură a
retoricii: antanaclaza. Falsa tautologie („omul să fie om”; „dacă-i bal, bal să fie”) se bazează pe un efect de
intensificare, identificând, într-o situație individuală, o noțiune în gradul ei cel mai înalt, absolut.

Tautologia constă în repetarea unui termen, pentru a se scoate în evidenţă identitatea


termenului repetat cu cel dintâi
legea este lege, elevul este elev, datoria este datoriee frumoasa, e frumoasa. Daca stiu,
apoi stiu.(aici ai repetitia unui cuvant cu functii sintactice diferite)
"cine fura azi un ou maine va fura un bou!"

"omul să fie om"

"dacă-i bal, bal să fie"

"ea este ceea ce este"

"legea este lege"

"dealu-i deal si valea-i vale/


Mandra-i mandra pana moare"(text folcloric)

"ce e val ca valul trece"-M eminescu

"femeia, tot femeie, zise Lapusneanul zambind"-C.Negruzzi

"eu is bun cat is bun, dar si cand ma scoate cineva din rabdare…"-I, creanga

"Sa va fie casa casa, sa va fie masa masa"-plugusorul

"UNde sapa sapa locul/sare din pamant norocul"-t.Arghezi

"codrule codrutule"

"de glumet, glumet era mos Nechifor"


ANACOLUT
„Cine mă caută, am plecat la piaţă”, unde se produce o încălecare a celor două planuri: cel logic şi cel
gramatical. Asta înseamnă că fraza e alcătuită greşit. Şi că varianta ei corectă este: „Dacă mă caută
cineva, spune-i că am plecat la piaţă”. „Cei care nu închid geamurile de la ghenă şi se sparg din cauza
lor vor plăti toţi studenţii de pe acel etaj”.

După revenirea din leşin, ne înhămăm la treabă şi, la capătul unei intense activităţi de reconstrucţie,
avem plăcerea să vă oferim varianta avizată sintactic a ameninţării pe care a formulat-o
administratorul: „În cazul în care geamurile de la ghenă nu vor fi închise şi se vor sparge, vor fi puşi la
plată toţi studenţii de la etajul unde se va fi produs paguba”

„Tu ai avut un an, în care eu nu am știut de existența ta”. O astfel de greșeală se numește anacolut,
care este o discontinuitate sau ruptură logico-sintactică în interiorul unei propoziții sau al unei fraze.
Un boier, când a
primit oala cu
must ro
ş
u, i s-au încre
ţ
it ochii de râs.
Unui boier, când
a primit oala cu
must ro
ş
u, i s-auîncre
ţ
it ochii de râs.
El, pe parcursul
operei, îi vine
în minte copil
ă
ria pe care
ş
i-a petrecut-o
împreun
ă
cu prietenul s
ă
u
. (întâlnit în
exprimareastude
n
ţ
ilor)Preciz
ă
mc
ă
solu
ţ
ia corect
ă
ar fi ca
pronumele
el
s
ă
aib
ă
acela
ş
i caz cu
pronumele
îi
,
ş
i astfel am avea:
Lui, pe parcursu
l operei, îi vine
în minte copil
ă
ria pe care
ş
i-a petrecut-o
împreun
ă
cu prietenul s
ă
u.
ACORDUL

Majoritatea, o grămadă de, o mulţime de. Şi-un


singur predicat
28/10/2009

După Ion Coteanu, Gramatică, stilistică, compoziţie, Ed. Ştiinţifică, 1990, p.20:

Când sunt subiecte, acest fel de substantive pot să aibă predicatul la singular sau la plural.

Au predicatul la plural ori de câte ori vorbitorul se gândeşte la faptul că într-o grămadă, într-o mulţime, într-o

majoritate sunt mai multe fiinţe sau lucruri:

S-au strâns o grămadă de frimituri.

O mulţime de oameni se adunaseră la intrarea în stadion.

Majoritatea alegătorilor au votat până la ora 12. [Hehe, se vede că-i din 1990! ]
Acordul după înţeles se întâlneşte uneori în vorbire şi la persoana I sau a II-a plural în adresări:

Majoritatea v-aţi purtat foarte frumos!

sau când vorbitorul se socoteşte pe sine printre cei care formează colectivitatea:

Toată grupa ne-am bucurat de succesul colegului nostru.

Condiţia ca acordul după înţeles să fie cât mai clar este să se spună după substantivul care numeşte o colectivitate

atributul lămuritor la plural: o grămadă de frimituri, o mulţime de oameni etc. [Hm, nu pot să nu observ cât de puţine

virgule foloseşte dl Coteanu, faţă de ziariştii puitori de virgule din zilele noastre.]

Între cuvintele care dau naştere la acord după înţeles intră şi număr şiparte: un mare/mic număr de/dintre, o

mare/mică/bună parte dintre + substantiv la plural:

Un mare număr de copii citesc literatură de aventuri.

O bună parte dintre noi voiam să facem sport.

Un număr de cuvinte se învechesc cu vremea.

ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL (I)


By Profa on April 6th, 2012 at 09:20

Posted In: Uncategorized

*REGULA GENERALĂ:
Predicatul se acordă în număr şi persoană cu subiectul, iar în cazul predicatului nominal, numele
predicativ se acordă, suplimentar, în gen şi caz cu subiectul.
Între subiect şi predicat NU se scrie niciodată virgulă.
*PRECIZĂRI şi EXCEPŢII de la regula acordului (I):
1. Atunci când subiectul este exprimat printr-un substantiv colectiv (mulţime, majoritate, serie, cârd, ceată,
grupă, grup, clasă, stol, echipă, formaţie etc.) şi este urmat de un determinant la plural (de oameni/
oamenilor, de elevi/ elevilor, de păsări/ păsărilor, de savanţi/ savanţilor, de greşeli/ greşelilor, de case/
caseloretc.), predicatul se pune la plural, adică acordul se face cu atributul, nu cu subiectul gramatical.
Acesta se numeşte acord după înţeles.
Exemple:
O mulţime de oameni au strigat lozinci.
Majoritatea parlamentarilor au votat legea învăţământului.
Jumătate dintre ei au plecat.
O mulţime de animale au fost sacrificate abuziv.
O treime dintre muncitori au intrat în grevă.
O echipă de cercetători au terminat lucrarea.
Un stol de cocori se îndreptau spre miazăzi.
2. Atunci când subiectul este exprimat numai printr-un substantiv colectiv, fără determinant, acordul se face
conform regulii generale.
Exemplu: Mulţimea se îndrepta spre sediul guvernului.
3. În cazul verbelor impersonale cu funcţie de predicat, nu există acord, deoarece nu există nici subiect.
Exemple:
Noi trebuie să plecăm.
Bate la uşă.

Atenţie!
O greşeală frecventă şi destul de răspândită este „acordul prin atracţie”, pentru că nu se identifică în mod corect
subiectul.
Exemple:
Frecvenţa erorilor economice sunt cauzate de incompetenţa guvernanţilor”
*Corect: Frecvenţa erorilor economice este cauzată de incompetenţa persoanelor
Trei mii de lei este o sumă importantă.
*Corect: Trei mii de lei sunt o sumă importantă.
CONFIRMĂRI LA „DILEMELE” EUGENIEI
De la televizor adunate:
1. Exteriorul ghişeului celui înalt… – acordul adjectivului „cel înalt” cu substantivul „ghişeului” (gen, număr şi
caz)
2. La plural nearticulat, substantivul „minge/ mingea” are forma „mingi”, iar articulat „mingile”. Forma la
genitiv-dativ singular este „mingii” (NU: mingiei): Culoarea mingii este roşie.
3. Cercetarea circumstanţelor de producere a accidentului” – fără „exacte”,
termenul „circumstanţe” însemnând, la plural, „totalitatea unor condiţii date”: Există şi „circumstanţe atenuante”.
4. Majoritatea manifestanţilor sunt …
5. S-a introdus tubulatura în pământ…
6. Bolnavi cronic; bolnavi psihic , bolnavi mintal etc.
Culese de pe „burtierele” Ştirilor:
7. Aceiaşi oameni au fost implicaţi în scandalul…. Forma aceeaşi este pentru feminin singular.
8. Gimnastele însele au fost afectate…
9. Este membru în CNA şi Este membru al CNA Construcţia „este membru CNA” poate fi o abreviere
colocvială.