Universitatea “Dunarea de Jos”

Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor

Specializarea:Ecologie si Protectia Mediului

CIRCUITUL FOSFORULUI IN NATURA

REALIZAT DE:GHERGHE CLAUDIA

ICHIM NICOLETA
POSTOLACHE ANDREEA
 www.referat.ro

CICLURI BIOGEOCHIMICE

CICLUL FOSFORULUI
Principalele rezerve de fosfor sunt reprezentate prin roci de tipul apatitelor şi
depozitelor de guano, de animale fosilizate. În concentraţii diferite sunt dispersate pe
toată suprafaţa uscatului (fig.4).

Fig.4. Ciclul biogeochimic al fosforului

Spre deosebire de oxigen, hidrogen şi azot, al căror fond de rezervă se află în atmosferă
sau în hidrosferă, în cazul fosforului, fondul de rezervă se află în litosferă.
Prin descompunere şi spălare de către ape, rocile cedează fosfor biocenozelor din
ecosistemele terestre. Absorbit de către plante, fosforul intră în alcătuirea compuşilor
macroenergetici (ATP - adenozintrifosfat) şi a acizilor nucleici, condiţionând desfăşurarea
transferurilor de energie şi informaţie în sistemele vii.
Prin intermediul lanţurilor trofice, compuşii fosforului sunt transferaţi animalelor
consumatoare şi descompunătorilor.
Comparaţia dintre masa biosferei (0.1%) şi masa fosforului (0.15%) din scoarţa terestră
sugerează dependenţa directă a biosferei de cantitatea disponibilă de fosfor pe Pământ. În
virtutea legii minimului, fosforul apare ca factor limitativ al biosferei, biomasa acesteia
nu poate depăşi proporţia de fosfor disponibilă la nivel global.
Fosforul ajuns în oceane alimentează fitoplanctonul de pe platformele continentale şi
lanţurile trofice pe care le susţine acesta. Prin intermediul păsărilor marine (guano)
fosforul revine parţial. Acţiunea omului, prin favorizarea proceselor de eroziune,
restrângerea vegetaţiei naturale, utilizarea unor cantităţi mari de îngrăşăminte fosfatice,
folosirea detergenţilor conduce la scurgerea fosforului spre oceane. Se estimează că 3.5
milioane tone de fosfor (după Hutchinson, (1978), chiar 20 milioane tone) iau anual
drumul oceanelor, în timp ce numai 10 000 tone se reîntorc pe continente sub formă de
guano şi 60 000 tone ca urmare a pescuitului, ceea ce nu compensează pierderile.
Rezervele exploatate de fosfor, estimate la 1010 tone de rocă fosforică (cu 4% H2O5),
localizate cu precădere în Africa de Nord şi centrală, Australia, Brazilia, India, Rusia,
China, Vietnam şi Mongolia dau siguranţa că epuizarea nu va avea loc imediat.

Omul intervine în circuitul fosforului, în sensul cresterii ratei de scurgere a fosforului

spre oceane, prin accelerarea proceselor de eroziune datorate restrângerii vegetatiei
naturale, prin utilizarea pe scara larga a fertilizantilor fosfatici în agricultura si în urma
extinderii detergentilor. Circa 5-6 milioane t de fosfor mineral sunt introduse în circuit,
prin îngrasamintele minerale obtinute din exploatarea rocilor fosfatice.