Sunteți pe pagina 1din 2

Despre mortalitatea maternă în România

România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în Uniunea
Europeană, 42% din populație având risc de sărăcie și excluziune socială¹, situație care apare
în principal în mediul rural (jumătate din totalul populației), unde riscul sărăciei este 3 ori mai
mare comparativ cu mediul urban.
Pe o tendință de scădere în general în decursul ultimelor două decenii, mortalitatea
maternă în România încă se ridică la 11,4 00 ‰ născuți vii în 2012, mai mult decât dublu față
de media UE-27, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria, de aproape șase
ori mai mare decât în Italia și Spania și de aproape zece ori mai mare decât în Austria și
Polonia². Cauzele principale ale ratei ridicate a mortalității materne sunt legate de riscuri
obstetricale directe (46%), riscuri obstetricale indirecte (29%) și avorturi (25%)³.
La nivel național, rata avorturilor este dublă față de media UE-274, ceea ce reflectă
o nevoie nesatisfacută pentru servicii de planificare familială, în special pentru grupurile
vulnerabile. Situația este cu atât mai complexă în zonele rurale, unde rata de mortalitate prin
avort este de trei ori mai mare comparativ cu mediul urban5. Incidența provocată de auto-avort
este unul dintre motivele principale pentru rata înaltă a mortalității materne în mediul rural -
95,6% din decesele cauzate de avorturi autoprovocate au avut loc în mediul rural6. Prin urmare,
eforturile Guvernului în abordarea problemei prin furnizarea de soluții contraceptive gratuite și
servicii de planificare familială pentru grupurile vulnerabile se dovedesc a avea o penetrare
scăzută în mediul rural, din cauza lipsei de informare și educație de la nivelul comunității locale.
În același timp, ratele mortalității materne obstetricale directe şi indirecte au fost
mai mari în zonele rurale, în 2012 (0,065 ‰, comparativ cu mediul urban - 0,046 ‰), ca urmare
a discrepanței în furnizarea de servicii, recunoașterea și gestionarea sarcinilor cu risc, în mod
neadecvat, programe de formare și a aptitudinilor clinice ale furnizorilor de servicii medicale
comunitare prea puţin adecvate situaţiilor complexe de gestionare a sarcinilor cu risc. Ca o
consecință, 1 din 3 decese cauzate de risc obstetrical în mediul rural nu a fost monitorizat de
către un medic înainte de data decesului7. Datele disponibile indică o lipsă de îngrijire medicală
în timpul sarcinii, în special pentru femeile vulnerabile: în 2012, mai mult de 30% dintre femeile
gravide au fost consultate de un medic numai după primul trimestru de sarcină și 6,2% nu au
fost consultate de un medic până la naştere, majoritatea acestor femei aflându-se în zonele
rurale8.
___________________________________________________________________________
1 Eurostat AROPE, 2013
2 Romanian Health Minister, Maternal Mortality study, National Public Health Institute 2012
3 National Public Health Institute informative bulletin no 11/2014
4Maternal Mortality study, National Public Health Institute 2012
5 Idem4
6 Idem4
7 Idem4
8 Idem

Pagina 1 din 2
În cadrul populației de sex feminin, grupul cel mai vulnerabil este al femeilor
minore, cu mai mult de 10% din toate naşterile înregistrate la femeile cu vârsta sub 19 ani. În
același timp, cu toate că avorturile sunt subraportate, aproximativ 9% din total anual avorturi
înregistrate în statisticile oficiale sunt efectuate la fete în vârstă de 15-19 ani9. Nivelul scăzut de
educație sexuală face ca 60% dintre adolescenții activi sexual să nu fi utilizat niciodată
contraceptive. Prevenirea sarcinilor nedorite este deosebit de importantă cu cât maternitatea
este mai timpurie, deoarece crește riscul de abandon infantil și, ulterior, riscul, de excluziune
socială. Aceste date plasează România pe prima poziție în Uniunea Europeană, în ceea ce
privește sarcina și ratele de avort la adolescenți.10
În contextul problematic descris mai sus, se depun eforturi la nivel guvernamental
pentru a oferi servicii gratuite de planificare familială și îngrijire maternă în rândul grupurilor
vulnerabile: consultații prenatale, posibilitatea de a avea acces la servicii de sănătatea
reproducerii fără consimțământul părinților pentru adolescenți, contraceptive pentru grupurilor
vulnerabile, 3 consultații de planificare familială/an.
În ciuda tuturor acestor servicii, nivelul ridicat al ratei mortalității materne si rata
avorturilor - mai ales în cadrul grupului adolescent - indică faptul că planificarea familială și
serviciile de sănătate maternă sunt prea puţin accesate de către femeile din grupuri
vulnerabile11.
De asemenea, România se confruntă cu un exod al personalului medical, o
amenințare pentru sistemul de sănătate, ținând cont de faptul că 1 din 4 medici au părăsit țara
după aderarea României la UE, în 200712. Astfel, România ocupă un loc al doilea negativ în
Uniunea Europeană în legătură cu numărul de medici la 1.000 de locuitori – 2,4 vs 3,4 media
UE-2713. Acest lucru conduce - împreună cu problemele infrastructurii medicale și condițiile de
viață precare în mediul rural - la faptul că medicii de familie sunt mai concentraţi în zonele
periurbane, în mediul rural acoperind teritorii întinse -, lăsând, prin urmare, comunităților sărace
un acces redus la serviciile de sănătate.
In acest sens, proiectul MSD for Mothers, implementat în România de World
Vision sub numele “Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”, îşi propune să abordeze aceste
probleme într-o manieră complexă, multimodală, pe multiple planuri, la nivel de comunitate,
personal medical, autorităţi locale şi centrale, pentru ca sănătatea femeii, care garantează
sănătatea generaţiilor viitoare, să devină o prioritate naţională a politicilor de sănătate publică,
în concordanţă cu Strategia Naţională de Sănătate. 14
____________________________________________________________________________
9
Institutul National de Statistica 2011
10
MS INSP Raport, Asistenta medicala a gravidelor, 2013 (www.insp.gov.ro)
11
National Communications Authority, 2011 and INSSE SNA Focus and SATI, 2015
12 Social Economy Magazine, 2013
13
World Bank data and WHO health workforce statistics
14
Strategia Nationala de Sanatate http://ms.gov.ro/?pag=13, General objectives 1 and 4

Pagina 2 din 2