Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
Facultate : I.M.S.T
Specializare : I.M.C
PROIECT
Ecotehnologie
1.Desen;
OTEL C Mn Si Cr Ni
Unde:
Elaborarea otelului in
cuptoare electrice
Pierderi de Praf
Otel
- sleburi caldura Zgura
- blumuri COV
- tagle
- lingouri Abur CO Praf
PCDDF
Zgura
Carbon organic
Benzen
HF, HCL,
PCB, HCB
Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii
*Controlul
fabricatiei
Stocare *Deseu
*Inspectii si
incercari
*Manipulare, *Echipamente de
depozitare, ambalare manipulare,
si livrare ambalare si livrare
*Service in garantie
*Scoatere din uz
*Deseu
Stabilirea diagramei flux
1. Poluarea aerului
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza mediului
ambiant.
Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in
proportie de aproape 4/5 (78,2%), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5%), argon (Ar)
(0,92%), dioxid de carbon (CO2) (0,03%), ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze, praf,
fum, alte particule in suspensie, etc.
In marile orase, autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului. Poluantii
emisi in gazele de esapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de
plumb in cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil. Astfel substantele rezultate din
arderea unui kilogram de carburnt (benzina, sau motorina) sunt urmatoarele:
Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales
prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple [].
Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii:
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale
(rezultate din activitatea umana).
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari
importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi
provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita
altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra
sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau de desert. In anumite conditii
meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de
locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra.
De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile
de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor
organice, incendiile din paduri, etc.
Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care
protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o
urmare a activitatii omului, progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si
urbanizare, avand drept fenomen de insotire poluarea mediului – implicit si poluarea aerului.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.
Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.
Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite
in scopuri industriale (centrale electrice, etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare
incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.
Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt
combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale), energia atomica furnizand inca o
proportie redusa din totalul energiei necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o
rezerva a viitorului.
Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si
apa, substante practic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa nici combustibilii nu
sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere
o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in
atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe
impuritati si arderea este mai putin completa.
Poluantii gazosi
-Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din
aer, devine un element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la
sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in
scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive.
Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar
cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-
20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se
elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2.
Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de
0,1-0,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini,
descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de
combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita
bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4).
-Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din
actiunile industriei metalurgice.
Plumbul(Pb)
Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde
poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul
lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala
terenurile inteprinderilor.
Mercurul(Hg)
Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii
acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra
de 10000 t/an.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta
de crestere spre adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a
biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de
organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in
apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg
pana la 120 ppb.
Azotatii
Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte
importanta in zilele noastre.
Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de
azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati
din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere
interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate
au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.
Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in
apa potabila (45 mg/l), pana la sute de mg/l.
8.COEFICIENTUL DE POLUARE PENTRU FIECARE ETAPA
A PROCESULUI
Elaborare material
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai
intai se supune unor operatii de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu.
Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un
impact foarte mare asupra mediului.
Nr. Cantitatea
Emisia sau subprodusul U.M.
Crt. (max.)
1 Praf în aer Kg/kg oţel 0.00132
2 CO Kg/kg oţel 0.43
3 SO2 Kg/kg oţel 0.00285
4 NOx Kg/kg oţel 0.0021
5 CO2 Kg/kg oţel 3.1824
6 Gaze arse (altele) Kg/kg oţel 35.88
7 Zgură Kg/kg oţel 0.7098
8 Nămol Kg/kg oţel 0.09048
9 Praf depus Kg/kg oţel 0.0468
10 Alte depuneri Kg/kg oţel 0.01248
11 Refractare Kg/kg oţel 0.00624
12 Apa uzată Kg/kg oţel 0.032
13 Uleiuri Kg/kg oţel 0.001248
40,39*0,614
TOTAL Kg/kg oţel
=24,80
8.3.Execuţie semifabricat
OTEL C Mn Si Cr Ni
Pentru apă:
Cr=0,0001 kg
Cu=0,0001kg
Aş=0,00015 kg
S=1,1 kg
Qexa=1,100035 kg emisii
Mfabricat=0.614 kg
M semifabricat=0.962 kg
Msemifabricat- Mfabricat=0,348 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total=1,100035·0.348=0,382 kg emisii
Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/t
Mn=0,001 kg
Si=0,006 kg
P=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,8580·0,348= 0,230kg emisii
Cps=0,230·0,614 =0,141 kg emisii
8.4.Curăţire semifabricat:
Curăţirea, decaparea, degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie
executată curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii cînd
curăţirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-
hammer, peri de sîrmă, sablare-alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin
vibrare, cu plasmă, cu laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică, electrochimica, cu
jet de apă, cu flăcări, etc.). Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic
supra mediului,în funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că
există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor
în vederea acoperirilor de protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după
dezbatere şi curatirea suprafeţelor instrumentelor medicale.
În cazul piesei “Arbore cotit” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:
Pentru apa:
Cl=0,000002 kg/t
CH 4 =0,3 kg/t
CO 2 =0,274 kg/t
SO 4 =0,0004 kg/t
SO=0,00001 kg/t
Total=0,574412 kg/t emisii substanţe poluante
Pentru aer:
NMVOC=200 g/t=0,2 kg/t
Toluen=0,44 kg/t
Dicloretan=0,66 kg/t
Total=1,3 kg/t emisii substante poluante
Pentru sol:
-compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
8.6.Prelucrări mecanice
Prelucrările mecanice sunt operaţii foarte importante la care sunt supuse
semifabricatele turnate, deformate plastic sau sudate, în urma cărora se obţin dimensiunile
finale şi precizia geometrică cerută de rolul funcţional.
Aceste prelucrări se fac pentru a obţine anumită precizie de formă şi de poziţie şi o
anumită rugozitate pentru fiecare suprafaţă ce mărgineşte piesă în spaţiu. Principalele operaţii
de prelucrări mecanice prin aşchiere sînt: strunjirea, rabotarea, mortezarea, frezarea, găurirea,
lărgirea, adancirea, alezarea, teşirea, lamarea, tarodarea, broşarea, rectificarea, honuirea,
lepuirea, supranetezirea, şi rodarea.
Fiecare operaţie se execută pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri
corespunzătoare şi în anumite secţii de lucru ( anumiţi parametri ai procesului, folosind
anumite substanţe şi emulsii de răcire sau accelerare a procesului de aşchiere, dezvoltandu-se
anumite temperaturi). În cadrul acestor operaţii apar o serie de substanţe care poluează aerul,
apă sau solul într-o măsură mai mare sau mai mică, aceasta depinzînd de condiţiile în care se
desfăşoară procesul de aşchiere. De exemplu, în cazul prelucrării prin aşchiere apar o serie de
compuşi organici volatili (COV), care pot avea efecte directe asupra sănătăţii şi asupra
mediului, prin nocivitatea intrinsecă şi unele proprietăţi fizico-chimice, sau indirecte, prin
degradarea aerului (poluarea fotochimică şi efectul de seră).
Valorile maxime ce nu pot fi depăşite, pentru apărarea sănătăţii populaţiei şi care pun
seama şi pe subiectii cu risc ridicat ( copii, insuficiente respiratorii, persoane în vîrstă) sunt
prezentate în tabelul 6.4.
În procesul de prelucrări mecanice mai apar vapori şi picături datorită utilizării
emulsiilor de diferite categorii. În general, termenul de vapori se referă la picături de lichid de
mărime microscopică (sub 10µm). Dacă diametrul este mai mare de 10 se considera că este cu
aerosol pulverizat sau pur şi simplu picături. Aceste picături se formează lîngă bule care
explodează, lîngă pulverizatoare, dar mai ales lîngă distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
Pentru apă:
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpml=0,000112 kg
Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
Cpma=0,350162 kg
Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpms=0,000112 kg
Qtpm=0,35038 kg emisii
Cpm=0,3856·0,614=0,236 kg emisii
sau apa
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabel Penetrant fluorescent in emulsie
Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme
KD-Check -10 l, KD-Check HE - KD-Check SD- DIN 54.152
FNP-1 canistra 1 1
9905
-20 l, butoi Sau apa Sau
fluorescent
KD-Check DD-
1
Tabel Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check DD-1 -1 kg, doza Pentru toate DIN 54.152
lichidele
Developant uscat -20 l, butoi penetrante 9908
Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Tabel. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent indepartare penetrant DIN 54.152
(benzina) -10 lcanistra; 9902
KD-Check PR-2 -20 l, butoi EN ISO
Pe baza de solvent (alcool -500 ml, Curatare prealabila 3452
sau acetone) spray; indepartare penetrant DIN
-10 l,canistra; 54.152
-20 l, butoi 9907
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4 Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide
penetrante.Pentru curatarea piesei dupa examinarea cu lichide penetrante vom
folosi diluanti si apa.
Lichide penetrante
Compoziţie:
Ingrediente corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Pentru aer:
K2Cr2O7 =0,0000064 kg
Pentru apă:
K2Cr2O7 =0,0000064 kg
F= 0,0000055 kg;
Cl= 0,0000055 kg;
S= 0,01608 kg;
Qpca =0,0160928 kg emisii.
Pentru sol:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg
F= 0,0000055 kg;
Cl= 0,0000055 kg;
S= 0,01608 kg;
Qpcs= 0.1608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct∙Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)∙Mu
Cpcd s=0,321*0,614 = 0,197 kg emisii
Pentru aer:
Fenoli= 0,0000034 kg/kg K2Cr2O7
Pentru apă:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg/kg
F=0,0000055 kg/kg
Cl=0,0000055 kg/kg
S=0,01608 kg/kg
Qpca =0.01609 kg emisii.
Pentru sol:
F=0,0000054 kg;
Si=0,0000045 kg;
Qpcs=0.0000099 kg emisii.
Ccp =Qcp .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .Mpc) [kg emisii]
Cpcd s=0.0161*0,614= 0,009 kg emisii
Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de
control sau inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata
Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau
inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata.
Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei;
Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului;
Mpc=masa de substanta controlata.
Pentru sol:
Produşii poluanţi din carton sînt:
CO=0,000005 kg
CO2=0,05 kg
NOX=0,000025 kg.
Total= 0,050025kg emisii
Qcp=0,050025+0.2052 =0.25522 kg
Cpc=0.25522 *0,614=0,033kg emisii
Rebut nerecuperabil
Pentru aer:
𝐹𝑒2 𝑂3 =0,35 kg/t.
Pentru sol:
𝐹𝑒2 𝑂3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Cprrr = 1.484*0.614=0.911 kg [agent poluant]