Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
Facultate : I.M.S.T
Specializare : I.M.C

PROIECT
Ecotehnologie

Profesor indrumator : Zoia Apostolescu

Student :Tane Frederica Elena


Grupa : 642 CB

Anul universitar 2016-2017


CUPRINS

1.Desen;

2. Stabilirea rolului functional al piesei;

3. Alegerea materialului optim;

4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei-


diagramei de elaborare;

5. Identificarea momentelor si etapelor in ca se produce


impactul asupra mediului;

6. Stabilirea surselor de poluare;

7. Stabilirea naturii substantelor poluante;

8. Stabilirea coeficientului de poluare pentru fiecare etapa


a procesului;

9.Stabilirea coeficientului de poluare total .


Analiza ecotehnologica a procesului tehnologic

Ecotehnologia ca stiinta a aplicarii stiintelor cu scopul transformarii


substantei in bunuri cu o anumita utilitate sociala in conditiile unei dezvoltari
durabile presupune mai intai cunoasterea inregului traseu tehnologic al
substantei de la starea naturala (roca, minereu etc) la produsul finit intrat in
exploatare, avand apoi urmatoarele obiective:
- identificarea fiecarei etape a procesului tehnologic in care apare un anumit
impact asupra mediului;
- identificarea momentului in care se produce impactul asupra mediului;
- stabilirea coeficientului de poluare;
- determinarea gradului optim de reducere a poluarii;
- stabilirea de metode de prevenire a impactului negativ asupra mediului,
produs de etapa respectiva, la momentul respectiv;
- stabilirea de noi metode de reducere a impactului asupra mediului sau de
poluare zero daca este posibil;
Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul
functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aiba un
impact cat mai mic asupra sa. Produsul este rezultatul unui proces tehnologic,
desfasurat intr-una sau mai multe locatii si care pentru inceput, este ca o cutie
neagra in care exista un flux de iesire care, aproape in totalitate conduce la o
poluare mai mare sau mai mica asupra mediului. De aceea, fiecare etapa a
procesului tehnologic trebuie cunoscuta foarte bine in desfasurarea logica a
transformarilor si a impactului de etapa asupra mediului, pentru a proiecta
procesul ecotehnologic, desfasurat in aceleasi locatii, dar cu impact redus sau
daca este posibil impact zero asupra mediului.
Schema de principiu diagrama flux de realizare a procesului tehnologic de
realizare a “....” se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi procesul ecotehnologic
trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu.
Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare
este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului
ce se vrea realizat.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic
trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu.

2.STABILIREA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea


procesului tehnologic de realizare a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul
functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu.

Determinarea rolului functional al piesei se face folosind metoda de analiza


morfofunctionala a suprafetelor. In cazul piesei arbore se parcurg urmatoarele etape:

1.Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in


spatiu (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc)

2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu

In cazul piesei date s-a facut descompunerea si notarea suprafetelor, rezultand


S1,...S20 suprafete.

3.Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu

Se face analiza fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma


geometrica a suprafetei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de
forma, precizia de pozitie, rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de
exploatare trecute pe desenul de executie.

Din figura 1 reiese ca piesa este marginita in spatiu de 20 de suprafete,


majoritatea fiind suprafete cilindrice si plane. Din analiza grafului reiese ca arborele
are functia de a transmite miscarea de rotatie de la motor la elice si invers.

Pentru a-si indeplini rolul functional arborele care este delimitat de 49 de


suprafete in spatiu, trebuie realizat indeplinind toate conditiile tehnice generate
cerute de fiecare suprafata.

Suprafetele tehnologice permit obtinerea cat mai usoara a semifabricatului fara a fi


necesare masuri deosebite privind obtinerea lui.
Figura 1.

4.Intocmirea unui graf “suprafete-caracteristici”


Se intocmeste un graf “suprafete-caracteristici” din care rezulta rolul functional
al fiecarei suprafete (tabel 1.1). Din acest tabel rezulta ca suprafetele sunt
functionale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare

5. Stabilirea rolului functional posibil al piesei

Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in


graful suprafete-caracteristici.
3. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM DIN CARE SE
CONFECTIONEAZA PIESA

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de


proiectare si tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-
economice pe care piesa le poate atinge. In situatia in care tehnologul este si
proiectant problema se rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele
minime de rezistenta si durabilitate al epiesei in conditiile unui pret de cost minim si a
unei fiabilitati sporite.

Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale,


tehnologice si economice, in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste
metoda de analiza a valorilor optime. Principalele etape ce trebuie parcurse sunt:

1. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale


acesteia
2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim
3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare tabelul 2.1
4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici tabelul 2.2.
5. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar
Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor se face tinand cont de rezultatele
obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietatik, o pondere dk . In
stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea
conditiei: ∑𝑚
𝑘=1 dk = 1

6. Alegerea solutiei optime la momentul dat


Se face aplicand criteriul: ∑𝑛𝑘=1 t(k) ∗ d(k) = max

In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este


recomandabil sa fie confectionata din otel carbon de calitate 20MoNi35.

7. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de


inlocuire economica a unui material cu alt material.
Nr. crt. Proprietatea Game de Nota Obs.
variate
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. Ρ < 5,0 1
in [Kg/dm3] 5,0…10,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s*° C] 0,2…0,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc <0,02 3
viteza de coroziune 0.02…0,05 2
in[mm/an]
>0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB] 90…160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E <10 6 1
in [daN/cm2] 10 …2,0*10 6
6
2
>2,0*10 6 3
6 Rezistenta la curgere a <700 1
materialului Rp 0,2 700…1500 2
In [N/mm2]
>1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1
in [daN/mm2] 35,0…60,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala. σ1 <300 1
In [N/m2] 300…1000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%] 20%…40% 2
>40% 3
10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1
in [J/cm2] 50…100 2
>100 3
11 Rezistenţa la fluaj <100 1 Se ţine
in [N/mm2] 100…300 2 cont şi
>300 3 de
temperat
ura
12 Proprietăţile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea
(turnabilitatea ,deformabilitatea , se face
uzinabilitatea , sudabilitatea , Bună 2 cu
călibilitatea) Foarte bună 3 calificativ
e
13 Preţul de cost , PC <500 3
in [lei/kg] 500…1000 2
Nr. crt. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi Proprie 10 Ob
tehnologice tăţi Σ s.
Fizice Chimic Mecanice econo tkdk
e mice k=1
Densita-tea Condu Reziste Duritat Rezist (E*10 Turna Defor Uzina Preţul
[Kg/dm3] ctibilit n-ţa la ea [HB] en-ţa p6) bilitat mabilit bilitat de cost
atea coroziu la [daN/m ea atea ea [lei/kg]
termic ne rupere m2]
ă [mm/an [daN/
[cal/c ] mm2]
m*s*°
V T1 VC] T V T3 V T4 V T5 V T6 Cal T Cal T8 Cal T V T1
2 ific 7 ific fica 9 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ati 16 17 18
1 ativ tiv 1 20 21 22 23
2,1
1 Duraluminiu 2.8 3 v
0.25 2 <.05 3 50 1 30 1 0.74 1 FB 5
3 FB 3 FB 9 3 50 3 5
0 2,1
2 CuZn15 8.8 2 0.3 2 >.05 2 60 1 64 3 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 10 2 0
00 2,4
3 Fgn-700-2 7.32 2 0.01 1 >.05 1 280 3 70 3 1.6 2 FB 3 S 1 FB 3 30 3 5
1,9
0
4 CuSn10 8.8 2 0.25 2 >.05 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 90 2 2,3 0
5 OL37 7.3 2 0.2 1 <.05 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 45 0 3 5
2,5
6 OL50 7.3 2 0.2 1 <.05 2 164 3 58 2 2.1 3 B 0
2 S 1 FB 3 47 3 2,5 0
7 OLC52 7.7 2 0.2 1 <.05 2 187 3 54 2 2.1 3 FB 5
3 S 1 FB 3 40 3 2,3 5
8 OT40 7.4 2 0.2 1 <.05 2 110 2 40 1 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 42 0 3 0
2,5
9 OT60 7.4 2 0.2 1 <.05 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 5
3 S 1 FB 3 75 3 2,3 5
0 5
10 41MoCr11 7.5 2 0.2 1 <.05 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 75 2 2,1
11 12Cr130 7.5 2 0.3 2 <.02 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 13
0 1 5
2,2
12 130
Fc300 7.3 2 0.14 1 >.05 1 260 3 40 1 1.3 2 FB 3 N 00
0 FB 3 35 3 0
1,9
0
13 ATSi5Cu 2.6 3 0.20 2 <.01 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 5
2 FB 3 62 2 2,4
5
14 Fm320p 7.36 2 0.14 1 >.05 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 39 3 0
1,7
15 CuZn39Pb2 8.4 2 0.2 2 <.03 2 65 1 30 1 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 12
0 1
5
00
Nr crt. Materia-lul Proprietăţi Funcţionale Proprietăţi tehnologice Proprie- 10 Obs.
Fizice Chimic Mecanice tăţi Σ
e economi t kdk
ce k=1
Densit Conduc Reziste Duritat Reziste (E*10 Turnab Deform Uzinab Preţul de
a-tea tibilitate n-ţa la ea [HB] n-ţa la p6) ilitatea abilitat ilitatea cost
[Kg/d a coroziu rupere [daN/m ea [lei/kg]
m]3 termică ne [daN/m 2
m]
[cal/cm [mm/an m2]
V T1 *s*°C]
V T2 V ] T V T V T5 V T6 Cali T7 Cali T8 Calf T9 V T10
3 4 fica fica icati
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 tiv tiv v 19 20 21 22 23
16 15Cr08 7,9 2 0,22 1 <.05 2 174 3 79 3 2,2 3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2,55
17 18MgCr10 8,0 2 0,19 1 <.05 2 207 3 89 3 1,9 2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 2,30
18 20MoNi35 6,5 3 0,20 1 <.05 2 208 3 117 3 1,8 2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1
2,60 Opt.
19 40Cr10 7,2 2 0,10 1 <.05 2 217 1 98 3 1,4 1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 1,85
20 OLC 60 7,4 2 0,20 1 <0,5 2 190 3 50 2 2,2 3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2,55
21 Fgn700 7,3 2 0,02 1 <0,5 2 280 3 70 3 1,6 2 FB 3 S 1 B 2 1650 3 2,25
22 Fgn450 7,3 2 0,01 1 <0,5 2 280 3 45 2 1,6 2 FB 3 BB
S 1 B 2 1600 3 2,40
B
23 FcX300 7,2 2 0,01 1 <0,5 2 380 3 98 3 1,2 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,35
24 FcX350 7,1 2 0,07 1 <0,1 2 385 3 113 3 1,3 1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2,35
25 Fc100 7,4 2 0,01 1 <0,1 2 180 2 76 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,20
26 Fc150 7,3 2 0,01 1 <0,1 2 180 3 75 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,35
27 Fc200 7,1 2 0,02 1 <0,1 2 170 3 230 3 2 1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2,40
28 Fc250 7,2 2 0,01 1 <0,1 2 240 3 115 3 2,1 2 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,50
29 Fc300 7,2 2 0,01 1 <0,1 2 260 3 120 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2,40
30 Fc350 7,3 2 0,03 1 <0,1 2 280 3 180 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 2,40
Ponderea 0,10 0,10 0,20 0,05 0,05 0,05 0,10 0,10 0,05 0,20 1,00
CARACTERISTICILE FUNCTIONALE, TEHNOLOGICE SI ECONOMICE ALE
MATERIALULUI DIN CARE ESTE CONFECTIONATA PIESA

Toate caracteristicile functionale, tehnologice si economice, ale materialului sunt


necesare pentru a pune in evidenta comportarea acestuia in interactiunea cu sculele
aschietoare si pentru a aprecia posibiltatile de realizare a preciziei dimensionale si a
calitatii prescrise pentru suprafete.

Compozitia chimica a 20MoNi35 este prezentata in urmtorul tabel

Compozitie chimica [%]

OTEL C Mn Si Cr Ni

20MoNi3 0.17- 0.15- 0.17- - 3.25-


5 0.23 0.30 0.37 3.65

Unde:

-Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;


-Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
-Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului;
-Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
-Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;

Urmatorul tabel prezinta principalele proprietati fizico mecanice ale materialului.

Caracteristici mecanice, fizice si 20


0
C
elastice
OTEL Rm Rp0. A KCU Z Duritate Tratam Clasa Temperatura
2 5 300/2 a ent de
[N/ [ [J/ cm] [ [H [H termic calitat minima de
[N/ mm % % B] V] e utilizare
mm ] ] ]
20MoN 520 355 1 60 3 18 18 otel 4 0
- 20 C
i35 5 5 7 7 calmat
4. Stabilirea diagramei de elaborare a materialului
Materii prime Energie Apa Diverse
Fier vechi Combustibil Apa
demineralizata Electrozi de
gazos
grafit
Var
Electricitate Apa de proces Aditivi de
Carbune aliere
Oxigen
Burete de fier Adaosuri
Carbune
Gaze inerte

Elaborarea otelului in
cuptoare electrice

*Produse *Ape uzate *Caldura *Gaze arse. *Deseuri solide.


recuperabila Fumuri Subproduse

Pierderi de Praf
Otel
- sleburi caldura Zgura
- blumuri COV
- tagle
- lingouri Abur CO Praf

Metale grele Materiale


Gaz de refractare
cuptor PAH

PCDDF
Zgura
Carbon organic

Benzen

HF, HCL,
PCB, HCB
Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii

*Aprovizionare Materii prime


materii prime necesare

*Receptie materii *Elaborare


prime materiale

*Curatire Receptie *Executie


semifabricat semifabricat semifabricat

*Control Produs *Prelucrari


mecanice

*Controlul
fabricatiei

*Controlul produsului *Rebut


neconform nerecuperabil

Stocare *Deseu

*Inspectii si
incercari

*Manipulare, *Echipamente de
depozitare, ambalare manipulare,
si livrare ambalare si livrare

*Service in garantie

*Scoatere din uz

*Deseu
Stabilirea diagramei flux

Pentru a putea proiecta traseul ecotehnologic cu toate datele necesare este


utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se
vrea realizat. O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului
tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura 4.1. Pentru a putea
calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea
poluarii si pentru a putea intocmi traseul echotehnologic trebuie cunoscute
etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi
marcate cu un asterisc(*) in toate schemele folosite in continuare.
6.Stabilirea surselor de poluare
Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a
dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari, a
degrada).
Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort,
sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza componentele abiotice ale
mediului, producand dezechilibre ecologice. In prezent, poluarea este o problema
internationala a omenirii, deoarece poluantii au atins valori mari, perturbatiile sunt puternice
si transfrontiere.

1. Poluarea aerului
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza mediului
ambiant.
Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in
proportie de aproape 4/5 (78,2%), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5%), argon (Ar)
(0,92%), dioxid de carbon (CO2) (0,03%), ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze, praf,
fum, alte particule in suspensie, etc.

In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante, prezentate in tabelul urmator:


Substanta Aer nepoluant Prag de poluare (ppm)
CO 10-15 25
NO 0-0,5 0,5
NO2 0-0,1 0,1
Oxidanti 0-0,15 0,15
Hidrocarburi 0-2 2
SO2 0-0.12 0,2
Fluoruri 0-0,04 0,08
H2S 0-0,005 0,9
Pb 0-10 30 mg/m3
Tabelul 5.1. Substante poluante in atmosfera

In marile orase, autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului. Poluantii
emisi in gazele de esapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de
plumb in cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil. Astfel substantele rezultate din
arderea unui kilogram de carburnt (benzina, sau motorina) sunt urmatoarele:

Poluant Emisia din benzina (g) Emisia din motorina (g)


CO 465 21
NOx 23 27
RH nearse 16 13
SO2 0,8 7,8
aldehide 0,9 0,8
Tabelul 5.2. Substantele poluante rezultate prin arderea 1kg de carburant
. Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează
într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. El este necesar pentru creşterea majorităţii
plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. În orice ecosistem care cuprinde şi solul
(abiotic), solul are 2 funcţii esenţiale: depozitar şi furnizor de elemente nutritive şi apă şi
recipient şi transformator de reziduri şi deşeuri; deci avînd rolul de reglator al ecosistemului şi
de purificator al mediului înconjurător.
Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni
(organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi
animalelor.
Contaminarea cu microorganisme (virusi, microbi etc.) prin aer, sau din apa, de pe
suprafata solului poate provoca imbolnaviri chiar in masa.
Poluantii pot fi:
- pesticide
- petrol, titei, gaze
- metale grele (Zn, Pb, Cd, Hg)
- izotropi radioactivi
- caldura
- factori biologici – germeni patogeni
Nr.crt. Tipul Concentratia Limita maxim Limita de
Poluantului normala [ppm] admisa [ppm] interventie
[ppm]
1 Arseniu 5 20 50
2 Cadmiu 1 3 10
3 Crom 30 100 400
4 Mercur 0,1 2 10
5 Plumb 20 100 1000
6 Seleniu 1 3 10
7 Stiblu 2 50 300
8 Fluor 50 200 750
9 Cianuri 1 10 100
10 Benzen 0,01 0,5 5
11 Toluen 0,05 3 30
12 Fenoli 0,02 1 10
13 Fluoranten 0,1 10 100
14 Piren 0,1 10 100
15 Clorbenzen 0,05 1 10
16 Clorfenoli 0,01 0,5 5
17 Compusi 0,05 1 10
aromatici
18 Naftalen 0,1 5 50
19 Reziduuri 100 1000 5000
petroliere
Tabelul 5.3. Substante care polueaza solul si concentratii ale acestora
Poluarea apei
Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si
concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea
apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele poluarii
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima
masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CB05 15 72,8 72,8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 contructive la
CO-Mn 25 79 79 tratare biologica
Reziduu fix 1200 695 695
H2S+sulfuri 0,1 1,5 1,5 -statie
Extractabile 5 12 12 subdimensionala
Fenoli 0,02 0,0031 0,0031
P tot. 0,1 3,056 3,056 -functionare
Azotati 35 2,26 2,26 defectuoasa a
Azotiti 3 0,116 0,116 retelei de
Amoniu 3 37,49 37,49 canalizare
Cianuri 0,01 0,0108 0,0108
PH 6,5-8,5 7,6 7,6
Tabelul 5.4. Principalele surse de poluare a apelor din Romania

Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:


- la suprafaţă (ex. poluare cu produse petroliere);
- în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).

Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales
prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple [].
Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii:

1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:


a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi
obiective care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a)
surse de poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:


 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:


 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi
Prepararea minereurilor metalifere şi -săruri de metale grele;
nemetalifere; -particule în suspensie (argilă, praf
Preparaţiile de cărbune; de cărbune);
Industria minieră Flotaţiile; -produşi organici folosiţi ca agenţi de
Extracţia şi prelucrarea minereurilor flotaţie;
radioactive. -deşeuri radioactive.

Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;


Hidrometalurgice; - ioni de metale grele;
Industria metalurgică Procese de răcire; - fenoli;
Procese de spălare. - cianuri;
- sulfaţi;
Ape uzate Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din - acizi;
industriale procesele tehnologice de fabricare a - baze;
Industria chimică substanţelor organice şi anorganice - săruri;
- cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi -petrol;


Industria petrolului şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale, -produse petroliere;
petrchimică transportul naval, accidentele tancurilor - compuşi fenolici şi aromatici;
petroliere -hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din - lichide calde (poluare termică)


Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau
termoenergetică centralelor electrice

Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;


Industria alimentară -germeni patogeni.
Procesele de fabricare şi prelucrare - acizi organici;
- răşini;
Industria celulozei şi - zaharuri;
hârtiei - coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Locuinţe -produse petroliere;
Ape uzate Înstituţii publice - detergenţi;
menajere Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi - pesticide;
Spitale şcoli curăţare - microorganisme;
Hoteluri -paraziţi;
Unităţi comerciale şi de - substanţe minerale.
alimentaţie
Ape uzate - îngrăşăminte;
agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole - pesticide;
- suspensii.
Zootehnia Adăparea animalor; -suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de animale. - agenţi patogeni.
Ape meteorice Ploaia Contactul precipitatiilor - ploi acide;
Zăpada - îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.
7.Stabilirea naturii substantelor poluante

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale
(rezultate din activitatea umana).
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari
importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi
provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita
altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra
sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau de desert. In anumite conditii
meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de
locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra.
De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile
de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor
organice, incendiile din paduri, etc.
Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care
protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o
urmare a activitatii omului, progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si
urbanizare, avand drept fenomen de insotire poluarea mediului – implicit si poluarea aerului.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.
Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.
Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite
in scopuri industriale (centrale electrice, etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare
incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.
Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt
combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale), energia atomica furnizand inca o
proportie redusa din totalul energiei necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o
rezerva a viitorului.
Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si
apa, substante practic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa nici combustibilii nu
sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere
o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in
atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe
impuritati si arderea este mai putin completa.
Poluantii gazosi
-Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din
aer, devine un element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la
sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in
scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive.
Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar
cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-
20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se
elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2.
Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de
0,1-0,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini,
descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de
combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita
bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4).
-Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din
actiunile industriei metalurgice.
Plumbul(Pb)
Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde
poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul
lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala
terenurile inteprinderilor.
Mercurul(Hg)
Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii
acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra
de 10000 t/an.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta
de crestere spre adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a
biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de
organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in
apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg
pana la 120 ppb.
Azotatii
Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte
importanta in zilele noastre.
Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de
azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati
din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere
interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate
au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.
Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in
apa potabila (45 mg/l), pana la sute de mg/l.
8.COEFICIENTUL DE POLUARE PENTRU FIECARE ETAPA
A PROCESULUI

8.1.Coeficientul de poluare la aprovizionare

Mpiesa semifabricat= 0,614 Kg


Mpiesa finita= 0,962 kg
Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de
0,348 kg.
Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer.
Compusii chimici ai benzinei sunt:
Cd=0,0001 kg/t;
CO2=1.5. kg/t ;
CO= 5 kg/t;
Nox=1,35 kg/t;
NH3 = 0,0005 kg/t
Total emisii = 0.0001+1.5+5+1.35+0.0005 = 7.8506 kg/t emisii
Coeficientul total de poluare la aprovizionare=7.8506*0,614 = 4,820 kg/t
emisii.

8.2. Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat

Elaborare material
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai
intai se supune unor operatii de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu.
Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un
impact foarte mare asupra mediului.

Nr. Cantitatea
Emisia sau subprodusul U.M.
Crt. (max.)
1 Praf în aer Kg/kg oţel 0.00132
2 CO Kg/kg oţel 0.43
3 SO2 Kg/kg oţel 0.00285
4 NOx Kg/kg oţel 0.0021
5 CO2 Kg/kg oţel 3.1824
6 Gaze arse (altele) Kg/kg oţel 35.88
7 Zgură Kg/kg oţel 0.7098
8 Nămol Kg/kg oţel 0.09048
9 Praf depus Kg/kg oţel 0.0468
10 Alte depuneri Kg/kg oţel 0.01248
11 Refractare Kg/kg oţel 0.00624
12 Apa uzată Kg/kg oţel 0.032
13 Uleiuri Kg/kg oţel 0.001248
40,39*0,614
TOTAL Kg/kg oţel
=24,80
8.3.Execuţie semifabricat

OTEL C Mn Si Cr Ni

20MoNi3 0.17- 0.15- 0.17- - 3.25-


5 0.23 0.30 0.37 3.65

Pentru apă:
Cr=0,0001 kg
Cu=0,0001kg
Aş=0,00015 kg
S=1,1 kg
Qexa=1,100035 kg emisii
Mfabricat=0.614 kg
M semifabricat=0.962 kg
Msemifabricat- Mfabricat=0,348 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total=1,100035·0.348=0,382 kg emisii

Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/t
Mn=0,001 kg
Si=0,006 kg
P=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,8580·0,348= 0,230kg emisii
Cps=0,230·0,614 =0,141 kg emisii

8.4.Curăţire semifabricat:
Curăţirea, decaparea, degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie
executată curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii cînd
curăţirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-
hammer, peri de sîrmă, sablare-alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin
vibrare, cu plasmă, cu laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică, electrochimica, cu
jet de apă, cu flăcări, etc.). Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic
supra mediului,în funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că
există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor
în vederea acoperirilor de protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după
dezbatere şi curatirea suprafeţelor instrumentelor medicale.
În cazul piesei “Arbore cotit” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:
Pentru apa:
Cl=0,000002 kg/t
CH 4 =0,3 kg/t
CO 2 =0,274 kg/t
SO 4 =0,0004 kg/t
SO=0,00001 kg/t
Total=0,574412 kg/t emisii substanţe poluante

Pentru aer:
NMVOC=200 g/t=0,2 kg/t
Toluen=0,44 kg/t
Dicloretan=0,66 kg/t
Total=1,3 kg/t emisii substante poluante

Pentru sol:
-compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg

unde: Qptc este cantitatea totală de substanţă


poluantă ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei - semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la
degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd=1,874432·0,614 = 1,150 kg/t

8.5Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic

Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu


formula:
Cptt= Qpt . Npe = (Qpta + Qptl + Qpts ). Npt kg/emisii
Qpt . = cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic
al unui produs in kg/emisii produs.
Qpta = cantitatea totala de substante poluante a aerului;
Qptl = cantitatea totala de substante poluante a apei;
Qpts = cantitatea totala de substante poluante a solului;
Npt =numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs.
 Pentru sol:
Compusii ce polueaza solul sunt:
NOX =0,0005 kg;
SO2 =0,0005 kg
Qpts =0,0010 kg;
 Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts

8.6.Prelucrări mecanice
Prelucrările mecanice sunt operaţii foarte importante la care sunt supuse
semifabricatele turnate, deformate plastic sau sudate, în urma cărora se obţin dimensiunile
finale şi precizia geometrică cerută de rolul funcţional.
Aceste prelucrări se fac pentru a obţine anumită precizie de formă şi de poziţie şi o
anumită rugozitate pentru fiecare suprafaţă ce mărgineşte piesă în spaţiu. Principalele operaţii
de prelucrări mecanice prin aşchiere sînt: strunjirea, rabotarea, mortezarea, frezarea, găurirea,
lărgirea, adancirea, alezarea, teşirea, lamarea, tarodarea, broşarea, rectificarea, honuirea,
lepuirea, supranetezirea, şi rodarea.
Fiecare operaţie se execută pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri
corespunzătoare şi în anumite secţii de lucru ( anumiţi parametri ai procesului, folosind
anumite substanţe şi emulsii de răcire sau accelerare a procesului de aşchiere, dezvoltandu-se
anumite temperaturi). În cadrul acestor operaţii apar o serie de substanţe care poluează aerul,
apă sau solul într-o măsură mai mare sau mai mică, aceasta depinzînd de condiţiile în care se
desfăşoară procesul de aşchiere. De exemplu, în cazul prelucrării prin aşchiere apar o serie de
compuşi organici volatili (COV), care pot avea efecte directe asupra sănătăţii şi asupra
mediului, prin nocivitatea intrinsecă şi unele proprietăţi fizico-chimice, sau indirecte, prin
degradarea aerului (poluarea fotochimică şi efectul de seră).
Valorile maxime ce nu pot fi depăşite, pentru apărarea sănătăţii populaţiei şi care pun
seama şi pe subiectii cu risc ridicat ( copii, insuficiente respiratorii, persoane în vîrstă) sunt
prezentate în tabelul 6.4.
În procesul de prelucrări mecanice mai apar vapori şi picături datorită utilizării
emulsiilor de diferite categorii. În general, termenul de vapori se referă la picături de lichid de
mărime microscopică (sub 10µm). Dacă diametrul este mai mare de 10 se considera că este cu
aerosol pulverizat sau pur şi simplu picături. Aceste picături se formează lîngă bule care
explodează, lîngă pulverizatoare, dar mai ales lîngă distribuitoarele care stropesc cu emulsie.

Pentru apă:
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpml=0,000112 kg

Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
Cpma=0,350162 kg
Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii în suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpms=0,000112 kg
Qtpm=0,35038 kg emisii
Cpm=0,3856·0,614=0,236 kg emisii

Tabel Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent


Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD-CheckDP-1 -500ml, spray KD-Check KD-Check EN ISO 3452
PR-1 SD-1
-10l, canistra 9901
Rosu KD-Check
-20 l butoi PR-2

sau apa

Tabel Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent


Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD-Check -10 l Apa KD-Check SD- Nivel III,
FWP-2 canistra 1 AMS 2644
(MIL-I-
Fluorescent -20 l butoi Sau 25135)

Sensibilitate KD-Check DD- 9909


maxima 1

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabel Penetrant fluorescent in emulsie
Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme
KD-Check -10 l, KD-Check HE - KD-Check SD- DIN 54.152
FNP-1 canistra 1 1
9905
-20 l, butoi Sau apa Sau
fluorescent
KD-Check DD-
1

Tabel Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check DD-1 -1 kg, doza Pentru toate DIN 54.152
lichidele
Developant uscat -20 l, butoi penetrante 9908
Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2

Tabel. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent indepartare penetrant DIN 54.152
(benzina) -10 lcanistra; 9902
KD-Check PR-2 -20 l, butoi EN ISO
Pe baza de solvent (alcool -500 ml, Curatare prealabila 3452
sau acetone) spray; indepartare penetrant DIN
-10 l,canistra; 54.152
-20 l, butoi 9907

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4 Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide
penetrante.Pentru curatarea piesei dupa examinarea cu lichide penetrante vom
folosi diluanti si apa.
Lichide penetrante
Compoziţie:
Ingrediente corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2

Pentru aer:
K2Cr2O7 =0,0000064 kg

Pentru apă:
K2Cr2O7 =0,0000064 kg
F= 0,0000055 kg;
Cl= 0,0000055 kg;
S= 0,01608 kg;
Qpca =0,0160928 kg emisii.

Pentru sol:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg
F= 0,0000055 kg;
Cl= 0,0000055 kg;
S= 0,01608 kg;
Qpcs= 0.1608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct∙Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)∙Mu
Cpcd s=0,321*0,614 = 0,197 kg emisii

8.7. Coeficientul de poluare pentru inspectii si incercari


Lichide penetrante
Compoziţie:
Ingrediente corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2

Pentru aer:
Fenoli= 0,0000034 kg/kg K2Cr2O7

Pentru apă:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg/kg
F=0,0000055 kg/kg
Cl=0,0000055 kg/kg
S=0,01608 kg/kg
Qpca =0.01609 kg emisii.

Pentru sol:
F=0,0000054 kg;
Si=0,0000045 kg;
Qpcs=0.0000099 kg emisii.
Ccp =Qcp .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .Mpc) [kg emisii]
Cpcd s=0.0161*0,614= 0,009 kg emisii
Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de
control sau inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata
Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau
inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata.
Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei;
Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului;
Mpc=masa de substanta controlata.

8.8 Controlul fabricatiei

Controlul fabricaţiei presupune determinarea prin inspectare/testare a


anumitor caracteristici şi performante ale unui produs (analiza,măsurare),
compararea lor cu nişte specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise
pentru acel produs.
Ţinând cont că pentru realizarea unei singure piese “ Corp lagar” sunt
necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri, caiete de sarcină,rapoarte
etc).
Compozitia medie a hartiei
-maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %
Ciclul de viata al documentatiei
Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri, caiete,etc)
Deseuri celulozice Cantitate tona/an
Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
La depozitarea în spaţiile special amenajate ca factor poluant este praful.
Pentru aer:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză).
Produşii poluanţi din carton sînt:
CO=0,00005 kg
CO2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q 𝑝𝑐𝑡 =0,5025+2,078 =2,5783 kg
Q pcd =2,5783 *0.614=1.583kg emisiiQ1111

8.9 Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare


,depozitare,ambalare,livrare

La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu


impact negativ asupra mediului.La arderea combustibililor fosili se polueaza
aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si CO2, oxizii de sulf(SO2,SO3) ,oxizi
de azot(NO si NO2),aldehide ,hidrocarburi.
In cazul nostru ,la operatia de ambalare a piesei “Vas Propilena” cu o productie
de 500 bucati/an se consuma si energie electrica.
Pentru aer poluentii benzinei sunt:
CO= 0,0014 kg,
CO2= 0.15 kg ;
NOX = 0,005 kg.
CH4=0,0005 kg
NO2=0,0092 kg
NH3=0,0134 kg
NMVOC=0,0015 kg
SO2=0,0232 kg
In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate,vor rezulta pulberi
de praf ce polueaza.
Pulberi de praf = 0,001 kg
Total emisii Qpca= 0.2052 kg
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza). Compusii
poluanti caracteristici ambalajelor din carton sunt :

Pentru sol:
Produşii poluanţi din carton sînt:
CO=0,000005 kg
CO2=0,05 kg
NOX=0,000025 kg.
Total= 0,050025kg emisii
Qcp=0,050025+0.2052 =0.25522 kg
Cpc=0.25522 *0,614=0,033kg emisii

Qcp =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de


manipulare,depozitare ,ambalare ,livrare.
Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl =cantitatea de substanta poluanta a apei;
Qpcs=cantitatea de substanta poluanta a solului;
Cpc= coeficientul de poluare total;

8.10 Coeficientul de poluare la procesul de reparare, reconditionare,


reciclare

Repararea, reconditionarea, reciclarea sunt operatii care apar in general dupa


scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore
functionale la parametrii necorespunzatori).
In general ,reparatiile presupune un anumit proces tehnologic,folosirea unor
echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare,astfel ca impactul
asupra mediului este mai mare sau mai mic ,in functie de natura operatiilor si
mai ales de produsul care se repara..
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor
care se executa pentru repararea unui echipament sau instalatii si anume:
- pregatirea de fabricatie;
- producerea anticipata a pieselor de schimb;
- aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul);
- demontarea instalatiei,a ansamblurilor si subansamblurilor,cu marcarea
ordinii demontarii acestora;
- curatirea ,decaparea si degresarea pieselor demontate;
- inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;
- sortarea pieselor;
- stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se
executa din nou,tinand seama de eliminarea sau compens uzurii;
- executarea pieselor;
- ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;
- reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;
- vopsirea instalatiei(daca este cazul);
- reglajul instalatiei;
- testarea instalatiei in vederea receptiei;
- transportul si instalarea instalatiei;
- repunerea in functiune;
- receptia la beneficiar.

Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii


(reparare,reciclare,reconditionare) se procedeaza la calculul coeficientului de
poluare Cprrr introdus de recuperare,reconditionare,reciclare.
Cprrr = Q tp . Mur = (Q pra +Q prl +Q prs ). Npr

Npr =numar de produse reparate,reconditionate,reciclate;


Mur =masa de material util, rezultat in urma repararii,reconditionarii,reciclarii.

Tabelul 12. Limitele tehnologice ale unor procedee de recondiţionare


Procedeul de Productivitate Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea
depunere [kg/h] stratului depus stratului depus la o uzură de…
[daN/mm2] [mm] [mm]
Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6
electrozi înveliţi

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:


 Pentru aer:
SO2 =0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO2 =0,50 kg.
Total emisii = 0.784 kg

 Rebut nerecuperabil
Pentru aer:
𝐹𝑒2 𝑂3 =0,35 kg/t.
Pentru sol:
𝐹𝑒2 𝑂3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Cprrr = 1.484*0.614=0.911 kg [agent poluant]

Reciclarea produsului respectiv.


9. Calculul coeficientului de poluare total

Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului


tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare
total Cpt, cu relatia :
Cpt=Cpe+ Cps +Cpm+Cptt+Cprrr+Cpc+ Cpax kg emisii
In care:
Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpm = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ;
Cptt = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprrr=coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare
Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;.
În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de
prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel:
- dacă Cpt ≥10Gu, poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgenţe de
prevenire şi reducere a poluării;
- dacă 5Gn≤Cpt<10Gu, poluarea este gravă, măsurile de prevenire şi reducere
fiind absolut necesare;
- dacă 30Gn≤Cpt<5Gu, poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi
reducere;
- dacă Cpt<30Gu, poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare planuri de
prevenire şi reducere a poluării;
- dacă 0,5Gu≤Cpt<3Gu, poluarea este acceptabilă.
S-a notat cu Gu – greutatea de material util, ce compune produsul final.