Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
669; email:
office@cabpsi.roProgram: Luni - Vineri 9:00-18:00
Home
Despre noi
Servicii
Activitati
Instrumente
Articole
Portofoliu
Contact
PROBLEMATICA STRESULUI LA
NIVELUL ORGANIZAŢIILOR
You are here: Home - Articole - PROBLEMATICA STRESULUI LA NIVELUL
ORGANIZAŢIILOR
31 octombrie 2014 Leave a comment
Posted in: Articole, Cercetare Started by admin
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ
AFASES 2012 BRAŞOV
WORKSHOP
PROBLEMATICA STRESULUI LA
NIVELUL ORGANIZAŢIILOR
1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………
……………………pg. 3
2. DELIMITĂRI
CONCEPTUALE………………………………………………………………………..pg.
2
3. VULNERABILITATEA LA
STRES…………………………………………………………………..pg. 6
– FACTORII DE
STRES……………………………………………………………………………………..pg. 7
16.FIȘA DE RĂSPUNS
MAS………………………………………………………………………………..pg. 23
INTRODUCERE
Organizaţiile sunt foarte conştiente de necesitatea unei evaluări periodice a riscului fizic
şi potenţialelor pericole de la locul de muncă, căutând să menţină sănătatea şi siguranţa
angajaţilor. Acest aspect este stipulat în Legea 319/2006 şi H.G.355/2007 republicată,
precum şi în standardele de calitate sau norme, care privesc siguranţa activităţilor de
muncă.
Obligaţia pentru grija faţă de angajaţi include şi evaluarea factorilor psihologici care
contribuie la apariţia şi existenţa stresului la locul de muncă.
2.DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Stresul este rezultatul acţiunii unui agent fizic şi /sau psihologic şi/sau social; agentul numit de
Hans Selye stresor.
Stresul este în acelaşi timp stresorul sau agentul stresului, cât şi rezultatul acestei acţiuni în
diferite dimensiuni individuale.
Hans Selye (Selye, H., 1950) a utilizat acest termen spre a desemna: o acţiune externă
de suprasolicitare exercitată asupra organismului de un evantai larg de agenţi
cauzali fizici (traumatisme, arsuri), chimici, biologici (infecţii), psihici, capabili să
producă un ansamblu de modificări morfofuncţionale, în special endocrine (hipofizo-
supra-renale).
STRESUL (Selye, 1957) reprezintă o reacţie a organismului (în mare măsura
nespecifică) şi nu trebuie confundată cu agentul cauzal denumit de Selye agent
agresor.
STRESUL este: “sindromul general de adaptare“ care cuprinde totalitatea
mecanismelor nespecifice, capabile să asigure mobilizarea resurselor adaptative ale
organismului în faţa agresiunii care-i ameninţă integritatea morfologică sau a
constantelor sale morale cu următoarele stadii:
3.VULNERABILITATEA LA STRES
Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres pentru personalul din
organizaţii, sunt următoarele :
Stresul psihic lasă în urma lui indiferent de “preţul” adaptării în planul somatic sau psihic
două posibile modificări ale “stării sistemului” reprezentat de întregul organism :
creşterea rezistenţei faţă de solicitările ulterioare identice sau similare – cu aceea care l-
a generat, în caz că subiectul a dominat, deşi stresat, situaţia inductoare a stresului
psihic (se relizează un veritabil “antrenament” faţă de suprasolicitări psihice în
circumstanţe stresante potenţiale similare);
apariţia unei adevarate “vulnerabilităţi faţă de stres”ce reprezintă o capacitate a
subiectului de a “intra în stres”mult mai uşor, la acţiunea aceloraşi agenţi stresori
care i-au produs stres psihic iniţial, în cazul în care acesta s-a sodat cu un eşec
adaptativ (subiectul nu a reuşit să găsească cel mai potrivit răspuns faţă de situaţie ori
consecinţele au fost nocive ).
DIAGNOSTICAREA STRESULUI
PSIHOTERAPIA STRESULUI
PSIHOTERAPIE ORGANIZAŢIONALĂ
Citiţi fiecare enunţ si însemnaţi-l dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an.
financiare.
5. ANEXA 2
CHESTIONAR NR. 2
COTE :
1 – TOTDEAUNA
2 – DESEORI
3 – CÂTEODATĂ
4 – RAREORI
5 – NICIODATĂ
PUNCTAJ ETALON
20 – 25 = NORMAL, ECHILIBRAT
26 – 50 = STRES MINOR
51 – 75 = STRES MODERAT
76 – 95 = STRES ACCENTUAT
96 – 100=STRES MAJOR
6.ANEXA 3
CHESTIONAR NR. 3
COTE :
1 – NICIODATĂ
2 – RAREORI
3 – UNEORI
4 – DE OBICEI
5 – TOTDEAUNA
FIZIOLOGICI AI STRESULUI.
PSIHOEMOŢIONALI AI STRESULUI.
COMPORTAMENTULUI SOCIAL.
PUNCTAJ – ETALON
10 – 12 = NORMAL, ECHILIBRAT
13 – 22 = STRES MINOR
23 – 37 = STRES MODERAT
38 – 47 = STRES ACCENTUAT
48 – 50 = STRES MAJ OR
CHESTIONAR NR. 1
Încercuiţi fiecare literă care vi se potriveşte, dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an !
a. b. d. a. g.
b. c. e. 7. b. 8. h.
1. 3.
c. d. f. c. i.
5.
a. e. g. a. a.
9.
b. a. h. b. b.
4.
2. c. b. i. c. a.
8. 10.
d. a. a. d. b.
e. 5. b. 6. b. e. TOTAL
3. a. c. c. f. PUNCTE
FACTORII DE STRES /SCALA CUMULATIVĂ A
STRESULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
a. 100 73 50 53 26 17 11 25 5 1
b. 63 65 40 44 20 30 29 20 25 10
c. 37 35 39 28 30 65 15
d. 39 29 29 38 24
e. 45 26 36 39 19
f. 20 19
g. 45 18
h. 23 16
i. 47 15
CHESTIONAR NR.2
Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !
CHESTIONAR NR. 3
Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !
8.ANEXA 4.
PROFILUL SINTETIC
AL VULNERABILITĂŢII LA STRES ŞI AL STRESULUI
MANIFEST
NUME……………………………………..
PRENUME………………………………..
VÂRSTA………………………………….
STUDII……………………………………
PROFESIUNE…………………………….
CLASA
NOTA 1 2 3 4 5
PROBA
CHESTIONAR Nr.1
CHESTIONAR Nr.2
F
CHESTIONAR Nr.3 P
S
9.ANEXA NR. 5
f.
NR. Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
M-am confruntat, în cursul vieţii mele, cu
1. situaţii traumatizante (deces, concediere,
decepţie amoroasă etc.)?
Sunt pe cale de a trăi o situaţie traumatizantă
2.
(deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?
Suport o suprasarcină profesională frecventă
sau permanentă?
3.
Şi/sau sunt dominat de sentimentul urgenţei
şi/ sau există o ambianţă puternic
competitivă la locul meu de muncă?
Serviciul meu nu-mi convine, nu corespunde
dorinţelor mele sau este o sursă de
4.
insatisfacţie, îmi dă senzaţia că pierd timpul?
Mai mult, mă deprimă?
Am griji familiale importante (de cuplu,
5. părinţi, etc.)? Familia mea este mai degrabă
o povară decât o binecuvântare ?
Am datorii, câştig prea puţin în raport cu
6. modul meu de viaţă, îmi fac probleme din
această cauză ?
Am multe activităţi extraprofesionale şi ele
7. sunt surse de oboseală sau de tensiune
(asociaţii, sport, etc.) ?
Sufăr de vreo boală ? Care este gravitatea
8.
sau importanţa blocajului cauzat ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.
10.ANEXA NR. 6
f.
NR. Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
Sunt emotiv, sensibil la remarcile sau
1.
criticile cuiva ?
2. Sunt coleric sau devin rapid iritabil ?
Sunt perfecţionist, am tendinţa de a nu fi
3.
mulţumit de ce am făcut eu sau alţii ?
Inima îmi bate repede, transpir abundent,
4. tremur, am spasme musculare, de exemplu la
faţă sau la pleoape?
Mă simt tensionat la nivelul muşchilor, am o
5. senzaţie de crispare la nivelul maxilarelor, al
feţei, al corpului în general ?
6. Am probleme cu somnul ?
7. Sunt anxios, îmi fac adesea griji ?
Am manifestări fizice ca tulburări digestive,
8.
dureri, migrene, alergii, eczeme ?
9. Sunt obosit ?
Am probleme de sănătate mai grave – ulcer,
10. boli de piele, colesterol ridicat, hipertensiune
arterială, tulburări cardiovasculare ?
Fumez sau beau pentru a mă stimula sau
11. pentru a mă calma ? Folosesc alte produse
sau medicamente în acest scop ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.
1. 11. ANEXA 7
Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente enumerate mai jos?
Dacă da, încercuiţi punctajul corespunzător şi adunaţi-l la scorul dumneavoastră. Categoria de
“altele “vă stă la dispoziţie ca să înscrieţi orice stresor personal şi care nu este indicat în listă.
12.ANEXA NR. 8
Conţinut şi instrucţiuni : Proba se prezintă sub forma unui chestionar compus din Forma I şi
Forma II, fiecare formă cuprinzând 20 de enunţuri.
În Forma I, cele 20 de enunţuri descriu fie prezenţa unei stări de anxietate trecătoare, posibil
determinată de evenimente psihotraumatizante şi manifestată prin stări de nelinişte, teamă,
îngrijorare, încordare, tensiune, neîncredere în forţele proprii, fie prezenţa unei stări de echilibru
neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, încredere în forţele proprii, tonus afectiv pozitiv.
Forma II, prin enunţurile sale, conturează prezenţa sau absenţa anxietăţii ca trăsătură, însuşire
stabilă a personalităţii. Cele 20 de enunţuri exprimă, de asemenea, descrieri ale unor stări
sufleteşti.
Enunţurile 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenţa unei stări de
anxietate, cu atât mai marcante cu cât suma punctelor acumulate este mai aproape de 40. Pentru
o bună evaluare a stării de anxietate, este necesar să se analizeze calitativ răspunsurile la
enunţurile 3, 9, 12, 13, 18.
Enunţurile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 conturează prezenţa unei stări de echilibru
neuropsihic, subiectul examinat prezentând tonus afectiv pozitiv, încredere în forţele proprii,
stare de calm şi linişte interioară, la un scor apropiat de 10. În revers, un scor apropiat de 40
reflectă carenţe în stabilitatea psihoafectivă. Se vor analiza calitativ răspunsurile mai ales la
enunţurile 1, 8, 10, 11, 15, 20.
La Forma I, valoarea maximă de anxietate este dată de scorul 80 (20 enunţuri x4). Valoarea
scăzută de anxietate este situată în zona imediat superioară scorului de 20. Se apreciază că
scorurile ce depăşesc valoarea de 40 indică faptul că persoana investigată prezintă o stare
anxioasă.
Forma II. Marcajele într-una dintre cele patru căsuţe (A B C D ) conferă acordarea unui anumit
număr de puncte.
Enunţurile 2, 3, 5, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 conturează anxietatea ca trăsătură relativ stabilă
a personalităţii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor analiza calitativ, în
special, răspunsurile 3, 5, 9, 12, 14, 15.
Global, nivelul de anxietate relevat de cele două forme ale testului este apreciat prin scorurile
obţinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflectă o anxietate manifestă,
puternică. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprimă stabilitate psihică, absenţa
anxietăţii. Scorurile ce depăţesc 80 indică intrarea în zona stării de anxietate. Aceasta va fi cu
atât mai accentuată cu cât se apropie de scorul de 160.
Nu pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai
bine felul în care vă simţiţi în prezent.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Mă simt calm 4 3 2 1
2. Mă simt liniştit 4 3 2 1
3. Sunt încordat 1 2 3 4
4. Îmi pare rău de ceva 1 2 3 4
5. Sunt în apele mele 4 3 2 1
6. Sunt trist 1 2 3 4
7. Mă îngrijorează nişte neplăceri posibile 1 2 3 4
8. Mă simt odihnit 4 3 2 1
9. Mă simt neliniştit 1 2 3 4
10. Mă simt bine 4 3 2 1
11. Am încredere în puterile mele 4 3 2 1
12. Mă simt nervos 1 2 3 4
13. Sunt speriat 1 2 3 4
14. Mă simt enervat 1 2 3 4
15. Sunt relaxat 4 3 2 1
16. Mă simt mulţumit 4 3 2 1
17. Sunt îngrijorat 1 2 3 4
18. Mă simt agitat şi zăpăcit 1 2 3 4
19. Mă simt vesel 4 3 2 1
20. Sunt bine-dispus 4 3 2 1
Total
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma II şi, în măsura în care aceasta corespunde cu
felul în care vă simţiţi în general, marcaţi semnul X într-una dintre căsuţele A, B, C, D ale Fişei
de răspunsuri, Forma II.
Alegeţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în general. Nu
există răspunsuri bune sau rele.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Sunt bine –dispus 4 3 2 1
2. Obosesc repede 1 2 3 4
3. Îmi vine să plâng 1 2 3 4
Aş dori să fiu la fel de fericit cum par să fie
4. 1 2 3 4
alţii
De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că
5. 1 2 3 4
nu mă pot decide destul de repede
6. Mă simt odihnit 4 3 2 1
7. Sunt calm, concentrat şi lucid 4 3 2 1
Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot
8. 1 2 3 4
face faţă
Mă frământă prea mult anumite lucruri care în
9. 1 2 3 4
realitate nu au importanţă
10. Sunt fericit 4 3 2 1
11. Sunt încântat să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4
12. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4
13. Mă simt liniştit 4 3 2 1
14. Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4
15. Mă simt abătut 1 2 3 4
16. Sunt mulţumit 4 3 2 1
Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de
17. 1 2 3 4
importanţă şi mă sâcâie
Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet, că nu
18. 1 2 3 4
mai pot scăpa de ele
19. Sunt un om echilibrat 4 3 2 1
Când mă gândesc la necazurile mele prezente
20. 1 2 3 4
devin nervos şi prost – dispus
Total
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
15.ANEXA NR. 9
Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu semnul „X”
care corespunde următorului tabel :
Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani , de ambele sexe.
NR. OPŢIUNE
ENUNŢURI
CRT. Adevărat Fals
1. Mă îngrijorează o mulţime de lucruri
2. Am dificultăţi în concentrare
3. M-am simţit deprimat
4. M-am simţit descurajat
5. M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări
6. M-am simţit tensionat , „ de o sensibilitate excesivă”
7. M-am simţit stingherit, stânjenit
8. Nu mă simt atras de nici un fel de activitate
9 Nimic nu-mi face plăcere
10. M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit
11. Mi-au tremurat mâinile
12. M-am simţit cu adevărat plin de viaţă
13. Am simţit că sunt plin de energie
14. Am fost amuzat de ce se întâmplî în jur
15. M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi)
16. M-am simţit confuz, năucit
17. M-am simţit trist
18. M-am simţit in inferior altora
19. Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi
20. Am stări de greaţă
21. M-am simţit retras în mine, închis în mine
22. Am simţit că am lăsat-o mai moale
23. Am tremurat de frică
24. Am dificultăţi la înghiţire
25. Când mi-e cald, când mi-e rece
26. M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut
27. Sunt capabil să râd cu uşurinţă
28. M-am simţit iritat
29. Am dificultăţi în luarea deciziilor
30. Obosesc cu uşurinţă
31. M-am simţit disperat, fără speranţe
32. Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul
33. M-am simţit nervos
34. M-am simţit speriat
35. Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru
36. Gura mi-e uscată
37. M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer
38. M-am simţit sleit, istovit
39. Am avut dureri în coşul pieptului
40. Am avut frecvent senzaţie de urinat
41. M-am simţit bine cu mine cu mine însumi
42. Am avut multe lucruri interesante de făcut
43. M-am simţit sigur pe mine
44. Aţtept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele
45. M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit
46. Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor
47. Mi-am pierdut pofta de mâncare
48. Mă simt dezamăgit de mine însumi
49. Îmi venea să plâng
50. Sunt capabil să mă relaxez
51. Am deranjamente la stomac
52. M-am simţit plictisit
53. M-am gîndit la moarte , la suicid
54. Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate)
55. Am mîinile reci, sau asudate, umede
OPŢIUNE
NR. ENUNŢURI
Adevărat Fals
CRT.
56. Mi-e frică să nu mor curând
57. Tresar cu uşurinţă aproape din orice
58. Am avut şi am multe la care să mă gândesc
59. M-am simţit vesel, bine dispus
60. M-am simţit optimist
61. Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă
62. M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul
63. M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ
64. Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu
65. Am adormit foarte bine
66. M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat
67. M-am simţit obosit, apatic
68. Am avut diaree
69. Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant
70. Am tremurături, contracturi ale muşchilor
71. Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul
72. Am simţit că am realizat multe
73. Am fost mândru de mine
74. M-am simţit sociabil, ca şi când aş fi în compania altora
75. Am simţit că nu am nevoie să dorm prea mult
76. Am dificultăţi în a-mi aminti despre lucruri
Am dificultăţi în a dormi bine (a dormi în cursul nopţii fără să mă
77.
trezesc)
78. M-am simţit ca fiind fără valoare
79. Am simţit un „nod” în gât
80. M-am simţit ca fiind singur
81. Am bătăi puternice sau rapide ale inimii
82. M-am simţit ca şi când voi înnebuni
83. M-am simţit plin de succes
84. Ideile îmi vin foarte uşor
85. M-am simţit foarte vioi
86. Am dificultăţi în a adormi
87. M-am simţit „într-un moment critic” agitat
88. Am simţit amorţeli sau furnicături
89. M-am simţit cu capul foarte limpede
90. Aş putea face orice aş avea nevoie
TOTAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
17.ANEXA NR. 10
Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel.
La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL faceţi suma
alegerilor dumneavoastră.
Nr. TOT-
RAR SAU
ÎNTREBAREA UNEORI ADESEA TOTAL
NICIODATĂ
crt. DEAUNA
1. Mă simt abătut şi trist. 4 3 2 1
2. Mă simt mai bine dimineaţa. 4 3 2 1
Plâng sau îmi vine să plâng
3. 4 3 2 1
fără motiv.
4. Dorm rău noaptea. 4 3 2 1
Am poftă de mâncare ca şi mai
5. 4 3 2 1
înainte.
Îmi place să fiu într-o societate
6. agreabilă, să întâlnesc oameni 4 3 2 1
interesanţi şi să vorbesc cu ei.
7. Am slăbit. 4 3 2 1
8. Sunt constipat. 4 3 2 1
9. Inima îmi bate mai repede. 4 3 2 1
10. Mă simt obosit fără motiv. 4 3 2 1
Mă simt la fel de dispus / vioi,
11. 4 3 2 1
vesel / ca şi înainte.
Lucrurile obişnuite le fac la fel
12. 4 3 2 1
de uşor ca şi în trecut.
Sunt agitat şi nu pot rămâne /
13. 4 3 2 1
sta / linştit
14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1
15. Sunt mai iritat în prezent. 4 3 2 1
Nu încerc nici o greutate în a
16. 4 3 2 1
lua o hotărâre.
17. Am sentimentul de a fi util. 4 3 2 1
Viaţa mea este suficient de
18. 4 3 2 1
plină.
Am sentimentul că ar fi mai
19. 4 3 2 1
bine să fiu mort.
Totdeauna mi-a plăcut să fac
20. lucruri pe care le fac şi în 4 3 2 1
prezent.
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE DEPRESIE………………………………
Indice de depresie :
CHESTIONARUL KARASEK
Cantitate – rapiditate
Întreruperi, previzibilitate
I 18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria
muncă
I 6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca
Utilizarea competenţelor
I 2 In activitatea mea efectuez sarcini repetitive
Dezvoltarea competenţelor
Susţinerea profesională
– a superiorilor
Susţinerea emoţională
– a superiorilor
– a colegilor
Munca permanent încordată este dată de combinaţia unei situaţii de jot strain şi o slabă
susţinere socială, inferioară lui 24.
CHESTIONARUL KASAREK
2
3 4
1
de cele mai multe
de cele mai multe este întotdeauna
ori nu este
nu este adevărat ori nu este adevărat adevărat
adevărat
niciodată
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
4 Munca mea îmi permite să iau adesea decizii de unul singur
1 2 3 4
1 2 3 4
6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
5. Munca mea îmi cere să lucrez lungi perioade concentrat
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria
muncă
1 2 3 4
1 2 3 4
20 Şeful meu ascultă cu atenţie ce-i spun
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
26 Colegii mei mă ajută să-mi termin treaba cu bine
1 2 3 4
De
De multe
multe
Mereu ori Mereu
ori
adevărat fals
fals
adevărat
3
P 1 Zilele sunt prea scurte pentru tot ce
2 1 0
munca mea cere să fac
C 2 Nu pot prevedea tot ce voi lucra într-
3 2 1 0
un an
E 3 Mediul meu de muncă este agreabil 0 1 2 3
R 4 În jurul meu sunt destui oameni cu
3 2 1 0
caractere urâte cu care e greu de trăit
E 5 Activitatea mea solicită eforturi fizice
3 2 1 0
sau sarcini penibile
V 6 În meseria pe care o fac, pot fi foarte
3 2 1 0
uşor victima unei agresiuni
F 7 Pentru tot ce fac prin munca mea nu
3 2 1 0
sunt plătit corespunzător
P 8 În munca mea trebuie să fac adesea
3 2 1 0
lucruri noi
C 9 Postul în care lucrez riscă
3 2 1 0
restructurări sau mutări iminente
F 10 În munca mea primesc mai multe 3 2 1 0
critici decât felicitări
C 11 Am dificultăţi în a introduce
tehnologie nouă ân munca mea 3 2 1 0
(informatizare, internet etc.)
R 12 În munca mea contactele cu oamenii
0 1 2 3
sunt prileze de satisfacţie
P 13 În munca mea producerea unei erori
3 2 1 0
poate avea consecinţe grave
E 14 Pierd mult timp cu deplasarea
(pentru a ajunge la muncă sau pentru a- 3 2 1 0
mi desfăşura munca)
V 15 Faţă de alte persoane, eu încep să
simt frică şi teamă pentru securitatea 3 2 1 0
mea
F 16 Cred că intreprinderea mea nu se
3 2 1 0
îngrijeşte de cariera mea
R 17 Sunt adesea în contact cu persoane
3 2 1 0
nepoliticoase, chiar dezagreabile
C 18 Munca pe care o desfăşor necesită o
3 2 1 0
adaptare permanentă la noutăţi
V 19 În exercitarea muncii mele am
3 2 1 0
primit deja lovituri şi am fost rănit
P 20 MI-au fost fixate sarcini de muncă pe
3 2 1 0
care le consider greu de atins
V 21 Am de-aface în munca mea cu o
persoană ( sau mai multe) care simt 3 2 1 0
plăcere de a mă face să sufăr
E 22 Lucrez într-o atmosferă zgomotoasă
3 2 1 0
şi agitată
F 23 Intreprinderea în care muncesc oferă
0 1 2 3
numeroase avantaje
R 24 Am de-aface cu o atmosferă proastă
3 2 1 0
în munca mea
Scorul P ( adunaţi notele la cele patru întrebări P ( 1,8,13,20) – stresori legaţi de presiunile
exercitate asupra subiectului
Scorul C ( adunaţi notelela cele patru întrebări C ( 2,9,11,18) – stresori legaţi de schimbările cu
care se confruntă subiectul
Scorul F ( adunaţi notelela cele patru întrebări F ( 7,10,16,23) – stresori legaţi de frustrările pe
care le suportă subiectul
Scorul R ( adunaţi notelela cele patru întrebări R ( 4,12,17,24) – stresori legaţi de relaţiile pe
care le are subiectul
Scorul V ( adunaţi notelela cele patru întrebări V ( 6,15,19,21) – stresori legaţi de violenţele la
care este victimă subiectul
Scorul E ( adunaţi notelela cele patru întrebări E ( 3,5,14,22) – stresori legaţi de mediul de
muncă al subiectului
20.ANEXA NR.12
CHESTIONAR SIEGRIST
Indicaţi dacă sunteţi de acord ( acceptaţi ) sau nu sunteţi de acord (nu acceptaţi) situaţiile
prezentate, marcând căsuţa corespunzătoare. Dacă aţi marcat căsuţa din faţa săgeţii →
atunci indicaţi în ce măsură sunteţi în general perturbat de situaţia prezentată, încercuind
cifrele care corespund cel mai bine răspunsului Dvs. ( 1 – nu sunt deloc perturbat, 2 – sunt
puţin perturbat, 3 – sunt perturbat, 4 – sunt foarte perturbat )
nu sunt de acord □ →
S1 Sunt constant presat de timp din cauza
1 2 3 4
dificultăţii muncii
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S2 Sunt frecvent întrerupt şi deranjat în
1 2 3 4
munca mea
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S3 Munca mea implică multă
1 2 3 4
responsabilitate
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S4 Sunt adesea obligat să fac ore
1 2 3 4
suplimentare
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S5 Munca mea solicită eforturi fizice 1 2 3 4
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S6 In cursul ultimilor ani munca mea a
1 2 3 4
devenit mai exigentă
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S7 Sunt respectat aşa cum merit de
1 2 3 4
superiorii mei
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S8 Sunt respectat aşa cum merit de colegii
1 2 3 4
mei
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S9 In munca mea sunt susţinut suficient în
1 2 3 4
situaţii dificile
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S10 Sunt tratat incorect în munca mea 1 2 3 4
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S11 Sunt pe cale (mă aştept)să trăiesc o
1 2 3 4
perioadă nedorită în munca mea
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S12 Perspectivele mele de promovare sunt
1 2 3 4
slabe
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S13 Siguranţa serviciului meu este
1 2 3 4
ameninţată
sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S14 Poziţia mea profesională actuală
1 2 3 4
corespunde bine pregătirii mele
sunt de acord □
S15 Analizând eforturile depuse mă bucur nu sunt de acord □ →
de respectul şi stima pe care o merit în 1 2 3 4
munca mea sunt de acord □
S16 Analizând eforturile depuse, nu sunt de acord □ →
perspectivele mele de promovare sunt 1 2 3 4
satisfăcătoare sunt de acord □
nu sunt de acord □ →
S17 Analizând eforturile depuse, salariul
1 2 3 4
meu este statisfăcător
sunt de acord □
În continuare indicaţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare frază, incercuind cifra care
corespunde cel mai bine răspunsului Dvs. (1 – nu sunt deloc de acord, 2 – nu sunt de acord,
3 – de acord, 4 – total de acord )
Cotarea răspunsurilor
Răspunsul „de acord” sau „nu sunt de acord” ( după sensul întrebării ) fără
comentarii → 1
Exemplu : întrebarea S1 „sunt constant presat de timp din cauza dificultăţii muncii”
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Nu sunt de acord 1 1
Recompense : S7 + S 8 + S 9 + ……. S 17
Cu cât scorurile sunt mai ridicate, cu atât eforturile sunt mai ridicate şi
recompensele mai scăzute
Calculul raportului eforturi / recompense ( după inversarea scorului
recompenselor ) :
11 Eforturi extrinseci
R = –– x ––––––––––-
6 Recompense
21.ANEXA NR. 13
A REZISTENŢEI LA STRES
FACTORII DE SPORIRE A
FACTORII DE DIMINUARE A
REZISTENŢEI LA STRES
REZISTENŢEI LA STRES
PUNCTAJ PUNCTAJ
Nr. Nr.
FACTORI Limită personal FACTORI Limită personal
crt. crt.
1. Ereditate nefavorabilă -10 1. Ereditate favorabilă +10
2. Insomnia -20 2. Simţul umorului +20
3. Dieta greşită -30 3. Dieta corectă +30
4. Obezitatea -40 4. Stresul alternativ +40
5. Scopuri nerealiste -50 5. Scopuri tangibile +50
Abuzuri de stimulente Cunoaşterea factorilor
6. -60 6. +60
şi substanţe sedative de stres
Somn odihnitor,
7. Fumatul -70 7. +70
relaxare eficientă
Situaţia materială
8. -80 8. Situaţia materială bună +80
deficitară
9. Munca nesatisfăcătoare -90 9. Munca satisfăcătoare +90
10. Instabilitate în familie -100 10. Armonie în familie +100
SCOR PARŢIAL (A) -550 SCOR PARŢIAL (B) +550
SCOR FINAL A+B =……….
22.ANEXA NR. 14
Tipul de
Nrcrt DESCRIEREA SIMPTOMELOR
simptom
-durerile de cap; -clipitul nervos; -contractarea nărilor; -durerile faciale
sau de
maxilare; -gură sau gât uscat ; – dificultăţi în înghiţire; – inflamaţiile
limbii;
SIMPTOME -dureri de gât;-ameţeala;-dificultăţi de vorbire,proasta articulare a
1.
FIZICE cuvintelor
cuvintelor sau bâlbâiala; -durerile de spate; -durerile musculare; -
slăbiciunea;
-constipaţia -indigestia; -starea de greaţă şi/sau de voma; – durerile de
stomac
-diareea ;-câştigul sau pierderea în greutate; -pierderea poftei de
mâncare
sau pofta excesivă de mâncare; -mâncărimile, urticariile sau alte
probleme
ale pielii; – durerile de piept; – arsurile la stomac; – palpitaţiile; –
urinatul
frecvent; -mâinile / picioarele reci; -transpiraţie excesivă; -insomnia; -
starea
de somnolenţă ;-iritabilitatea; -trecerea rapidă de la o stare de spirit la
alta ;
– stările depresive;- nepotrivire sexuală; – tensiune ridicată; -oboseala
cronică;
– încheieturi umflate; – alergiile exagerate; -răcelile şi stări gripale
frecvente;
-tremuratul şi / sau ticurile nervoase;- predispoziţia la accidente;
-menstruaţia excesivă sau durerile menstruale; -respiraţia rapidă sau
dificilă.
-concentrare slabă;-nelinişte sau hiperexcitabilitate;-iritare din cauze
minore;
-coşmarurile; – comportamentul impulsiv; – sentimentele de
neajutorare;
-agresivitate neobişnuită;-pierderea memoriei sau a capacităţii de lucru
SIMPTOME sau de
2. frustrare; -autoizolarea ; – comportamentul nevrotic ; – gândirea
EMOŢIONA-
incoerentă ;
LE
-furia; -incapacitatea de a lua decizii; -stările de nelinişte; – panica; –
reprizele
repetate de plâns ;- gândul la sinucidere; -senzaţia de pierdere a
controlului ;
-lipsa interesului sexual; -perioadele de confuzie.
-scrâşnitul dinţilor; – încruntarea sprâncenelor; – râsul nervos pe un ton
înalt;
-bătutul din picior sau din deget; – roaderea unghiilor; – smulgerea
părului,
SIMPTOME răsucirea acestuia pe degete; – fumatul excesiv; – excesul de
medicamente
3. COMPORTA-
prescrise ; -consumul excesiv de alcool ; – mâncatul nervos ; –
MENTALE regimul
alimentar neselictiv;-mersul în lungul şi-n latul camerei;-meditaţia
prelungită;
-pierderea interesului faţă de propria înfăţişare; – schimbarea bruscă
a
obiceiurilor sociale; -încetineala cronică.
3. ANEXA NR.15
Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător categoriei comportamentale
care vi se potriveşte cel mai bine (1: niciodată, 2: rareori, 3:câteodată, 4:de obicei,
5:întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite.
TIP B : 30 – 75 p.
24.ANEXA NR. 16
MARKERII STRESULUI PSIHIC
1. MIMICA – crispată
– anxioasă
– depresivă
– hipo/atonie (“leşin”)
3. COMPORTAMENT
4. activ – euforie (logoree) pasiv – “blocaj”(groaza)
– bradicardie – colaps
– extrasistole
– cortizolul
– opioidele
2. GLICEMIA
3. ACIZI GRAŞI LIBERI, COLESTEROL
1. ECG – segmentul ST
– tulburări de ritm
2. GALVANOMETRIE CUTANATA
3. PLETISMOGRAFIE
4. TIMPI DE REACŢIE
25.ANEXA NR. 17
Nr MANIFESTĂRI NEOBSERVABILE
MANIFESTĂRI OBSERVABILE
crt dar declarate sau contestate
1. -Încetinirea sau oprirea activităţii -Slăbiciune generală
-Tremurul întregului corp sau a unor părţi a
2. -Tensiune arterială crescută
lui
3. -Tremurul vocii -Puls mărit
-Afecţiuni digestive : crampe intestinale,
-Contracţii musculare însoţite de
4. deranjamente stomacale, diareee, ulcer,
imposibilitatea executării unor mişcări
greaţă
5. -Transpiraţie -Afecţiuni respiratorii – senzaţie de axfixiere
-Forme delirante acute, concretizate în idei
6. -Piloerecţie
obsesive, delirante, maniacale.
7. -Dilatare pupilară -sentimentul profund de culpabilitate
-forme isterice, tremurăturile, crize isterice
8. -Vomă
propriu zise
-Afecţiuni sexuale ţinând de ritm şi de
9. dinamică : ptr. bărbaţi inhibare la erecţie şi -cefalee
facilitare la ejaculare.
-Afecţiuni nervoase: anxietate, excese
10 -artrită
emoţionale, euforie, râs, plâns.
-Deficienţe de concentrare: scăderea
11 -reumatism
vigilenţei,dezorganizarea gândirii, nehotărâre.
-Mobilizarea pentru luptă sau fugă, chiar în
12 -sensibilitate la acţiuni
spatele frontului, dezertare.
-reacţii hiperemotive imediate – furie,
13 -Insomnie
agresivitate, panică.
14 -Îmbătrânire prematură (albire) -reacţii nevrotice sau psihice de durată
-Forme depresive – autodistrucţia -nevroza de război se poate transforma în
15
(automutilare, sinucidere) alte sindromuri.
-Forme caracteriale- indiferenţă, dezinteres, -sindrom de repetiţie – bolnavul trăieşte
16
iritabilitate, placiditate. obsedant scena traumatizantă.
26.ANEXA NR. 18
şi puterea reală;
(epuizării profesionale)
Frecvenţa fenomenului burnout în organizaţiile moderne, cât şi consecinţele foarte severe atât
pentru individ (tulburări ale sănătăţii fizice şi psihice), cât şi pentru organizaţie (scăderea
productivităţii, absenteismul, fluctuaţia mare, accidentele) justifică atenţia acordată acestui
fenomen în ultimii ani atât la nivel ştiinţific, cât şi al simţului comun.
1. Repere teoretice
Definiţie: Burnout – o stare de tensiune (strain) extremă şi specifică, ce apare datorită stresului
ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi
comportamental (Greenberg, 1998).
Până în prezent au fost elaborate numeroase modele explicative pentru fenomenul de burnout.
Burke şi Richardsen (1993) le-au clasificat în 3 modele distincte.
Prima definiţie, oferită de Freudenberger şi Richelson (1980) prezintă acest fenomen în termeni
de oboseală cronică, depresie, frustrare. Acest model unidimensional încorporează elemente ce
ţin doar de extenuarea emoţională, confundând termenul de burnout cu cel de depresie şi
oboseală cronică.
Cercetătorii olandezi, Burke şi Richardsen (1993) propun un model bidimensional pentru
explicarea fenomenului de burnout, acesta având următoarele componente: extenuare emoţională
şi depersonalizare.
Unul dintre cele mai cunoscute modele este cel elaborat de Maslach şi Jackson (1981). Conform
acestei abordări sindromul burnout este explicat prin următoarele dimensiuni:
Reducerea realizărilor personale – se poate manifesta fie prin tendinţa de autoapreciere negativă
a capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea propriilor posibilităţi,
obligaţii faţă de ceilalţi. În consecinţă, individul se percepe incompetent profesional şi incapabil
de a-şi atinge scopurile propuse.
În baza teoriei lui Maslach şi Jackson am construit un chestionar pentru a măsura nivelul de
epuizare profesională în cadrul profesiilor de tip om – om.
Chestionar
Următoarele afirmaţii se referă la locul dumneavoastră de muncă. Vă rugăm să răspundeţi la ele
alegând una din variantele de răspuns, cea care se potriveşte cel mai bine cu starea
dumneavoastră actuală. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi încercuiţi cifra ce indică cât de
frecvent aveţi stările descrise mai jos:
ca o lămâie stoarsă.
nişte obiecte.
neinteresante şi plictisitoare. 1 2 3 4 5
realizarea acestora. 1 2 3 4 5
4. Am deziluzii profesionale. 1 2 3 4 5
5. Simt indiferenţă pentru lucruri faţă de care
manifestam interes mai înainte. 1 2 3 4 5
După modul de stabilire a cotei este un test obiectiv, al cărui scor se calculează urmând o regulă
prestabilită, simplă, care cere o judecată redusă (English, English, 1970).
După modul în care se interpretează scorurile, aceste este un test normativ – interpretează un scor
individual prin comparaţie cu scorurile obţinute de un eşantion reprezentaiv (Albu M., 1998).
Reducerea realizărilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.
Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).
Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obţinându-se câte un scor, care se
raportează la etalonul din tabelul 1.
Împărţirea itemilor pe dimensiuni permite stabilirea atât a scorului total, cât şi a unor scoruri
parţiale. Interpretarea se face global şi / sau pe dimensiuni. Scorul la una dintre dimensiuni,
indiferent de valoarea sa, trebuie interpretat în corelaţie cu scorurile la celelalte dimensiuni.
5. Utilizarea instrumentului
Acest chestionar poate fi utilizat pentru evaluarea nivelului epuizării profesionale în profesiile de
tip om – om, neavând limite de vârstă şi vechime în muncă. Poate fi aplicat individual sau în
grup. Aplicarea nu presupune limită de timp.
Utilitatea lui constă în identificarea acestui sindrom în fazele de început, prevenind dezvoltarea
lui până la faza de criză, cu grave consecinţe la nivel individual şi organizaţional.
8. MODALITĂŢI DE CONTRACARARE
1.PSIHOTERAPIA STRESULUI
Tehnicile de relaxare (antrenamentul autogen al lui Schultz, relaxarea progresivă a lui
Jacobson, yoga, meditaţia, exerciţii de relaxare prin respiraţie).
2. Inventarierea tuturor soluţiilor posibile în manieră cât mai creativă, cenzurate cât mai
puţin posibil (brain -storming );
3. Evaluarea fiecărei soluţii : avantajele sale, inconvenientele, impactul asupra sa şi
4. Alegerea unei soluţii (sau a unui ansamblu de soluţii ) cea mai realistă posibilă şi nu cea
mai perfectă
5. Punerea la cale a comportamentelor cerute de realizarea soluţiei alese (în timpul
week-end-ului învăţarea copiilor să călătorească cu autobuzul, să-şi imagineze ce va
gândi anturajul, cum va reacţiona…).
6. Evaluarea rezultatului in functie de definitia 1. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare se
reformulează problema şi se reiau cele 6 etape (
*Staţi relaxaţi fizic şi alertaţi mental (învăţarea unor tehnici simple de relaxare se poate
dovedi utilă pentru lidedri ; se aşteaptă ca ei să rămână calmi şi să fie un exemplu pentru
subordonaţi, iar tehnicile de relaxare pot să-i ajute să facă aceasta cu succes; există un
număr disponibil de tehnici de relaxare; una dintre cele mai eficiente pentru lideri este
tehnica relaxării respiraţiei );
–Relaxaţi-vă!
–Creaţi imagini însufleţite; folosiţi cât mai multe sensuri posibile ale acestora.
c ) CONCENTRAREA ATENŢIEI
dezvoltarea relaţiilor dintre angajaţi, mai ales dacă există mulţi angajaţi noi;
construirea şi dezvoltarea unor echipe de lucru (team-building şi team-working);
stimularea relaţiilor de comunicare, de negociere, etc.;
dezvoltarea abilităţilor de a face faţă stresului (stres-management);
abordarea diferitelor teme legate de viaţa personală a angajaţilor (ex.: training de
dezvoltare a abilităţilor parentale)
Terapia contextual modulară (Contextual Modular Therapy – CMT) este un model eclectic de
intervenţie psihoterapeutică de scurtă durată, elaborat de psihoterapeutul australian Francis
Macnab, implicând un număr de 6 şedinţe, fiecare centrată pe câte un obiectiv care are în vedere
problema centrală cu care se confruntă clientul.
Numărul de 6 şedinţe a fost ales datorită unei cercetări din literatura de specialitate care a
demonstrat că numărul mediu de şedinţe pe care un client îl petrece în terapie – de la cei care
vin doar pentru o singură întâlnire şi până la cei care petrec ani în psihanaliză cu 3 sau 5 întâlniri
pe săptămână – este de 6 (şase) şedinţe. Astfel F. Macnab şi-a pus întrebarea: „Cum putem face
ca aceste şase şedinţe să fie cât mai profitabile pentru client, dacă el este dispus să vină şi să
plătească doar pentru 6 întâlniri?”
Denumirea acestui tip de intervenţie terapeutică se bazează pe cele două cuvinte cheie:
Şedinţa a cincea – căutarea şi urmarea unui nou sens al vieţii clientului în perspectiva
oferită de evenimentul traumatizant, ce constituie astfel şansa unei reorganizări şi
ierarhizări mai adecvate a priorităţilor persoanei pentru o viaţă stabilă şi satisfăcătoare.
Şedinţa a şasea – descoperirea capacităţii de poziţionare a persoanei în diferite contexte
ale vieţii sale (altfel spus, varietatea faţetelor eu-lui), reintegrarea diferitelor faţete ale
eului şi a resurselor sale ce pot fi folosite în aceste contexte.
O situaţie critică sau incident critic reprezintă orice eveniment apărut în cadrul organizaţiei dintr-
o dată, aşteptat sau nu, anticipat sau nu, şi care produce tulburări de stres acute, şoc, teroare,
groază sau violenţă. Este un eveniment ce depăşeşte experienţa umană normală. Un astfel de
eveniment duce deseori la perturbarea cursului natural de viaţă, oamenii fiind puşi în situaţia de a
se adapta, coopera, supravieţui şi de a-şi reveni. Exemple de incidente critice sunt accidente
rutiere, accidentele de muncă, furt armat, moartea sau sinuciderea în spaţiul organizaţiei, violenţa
fizică.
Acest tip de intervenţie organizaţională restabileşte simţul ordinii şi echilibrului, aduce speranţă
şi suport şi identifică angajaţii supuse acestui risc. Scopul este de a reduce efectele negative pe
termen lung, precum Tulburările Acute de Stres sau Tulburările de Stres Post- traumatice, de a
accelera procesul recuperatoriu prin reducrea impactului evenimentului traumatizant şi de a
facilita restabilirea sentimentului de bunăstare şi a eficienţei personale şi profesionale.
CONTINUAŢI PROPOZIŢIILE :
– Eu vreau să ………………………………………………………………………
– Mă lupt ca să nu …………………………………………………………………
1….nemulţumit de mine-
4) …trist
a)
a)
b)
b)
c)
c)
2 …nervos
5 …speriat
a)
a)
b)
b)
c)
c)
3 …nesigur de mine
6 …furios
a)
a)
b)
b)
c)
c)
CE FACI DACĂ …
Eşti trist
Eşti nervos
Te simţi singur
Eşti nemulţumit
Ţi-e frică
Eşti neliniştit
31.BIBLIOGRAFIE
Bucuresti, 1993
subordonaţi”
stres (1936-1986)”
Am.J.Orthopsychiat, 1982
Bucureşti, 2000
Carlevaro,T.,
Kroger, F.
psihologică”
social”
la luptători”
Vestnik.PVO ., 1988