Sunteți pe pagina 1din 2

Chirurgia minim invaziva a defectelor parietale abdominale

Introducere

La un moment dat, viata oricarui cetatean poate fi amenintata de o suferinta care poate aparea
brusc si care-l poate duce intr-o situatie critica acuta ce trebuie rezolvata de serviciul sanitar cu
promptitudine si competenta.
Pentru intelegerea patologiei peretelui abdominal parietal trebuie sa cunoastem succint
particularilatile de structura a acestuia, patologia fiind datorata defectelor de contentie rezultand
hernia. Defectele parietale abdominale reprezinta una din cele mai fregvente patologii
chirurgicale caracterizanduse prin pierderea capacitatii de munca cu un impact socio-economic la
scara mondiala.
Istoria herniilor incepe cel mai probabil de cand a existat omenirea avand in vedere prezenta lor
la diferite specii de animale, in special la primate presupunanduse ca oamenii preistorici au fost
afectati de aceasta patologie. Primele dovezi scrise apar in manuscrise din jurul anului 1550 î.Hr.
in cultura egipteana si mesopotamiana. Tehnicile chirurgicale au avansat rapid de cand Eduardo
Bassini a reusit prima reconstructie a peretelui abdominal care totutsi nu au dus la reducerea
numarului de recidive. Mai tarziu Irving Lichtenstein a introdus reparatia fara tensiune cauzand o
scadere dramatica a ratei de recurenta devenind procedura de tratament.[1]
Chirurgie laparoscopica a fost introdusa in anul 1901 de catre Dimitri Ott, Georg Kelling și
Hans Christian Jacobeus, continuata de Georg Kelling care a efectuat o procedura numita
``Koeloscopie`` fiind o definitie apropiata laparoscopiei moderne. Chirurgia minim invaziva a
cunoscut o importanta dezvoltare in ultimele decenii fiind reprezentata de tehnici
laparoscopice,toracoscopice, artroscopice si endoscopice.
Definitie

Regiunile anatomo-clinice ale peretelui abdominal anterior

Pentru delimitarea peretelui abdominal antero-lateral se traseaza doua linii care impart
perete abdominal in trei zone.Prima linie este cea orizontal superioara care uneste extremitatea
inferioara a arcurilor costale iar a doua linie care uneste inferior cele doua spine iliace antero-
posterioare.Drept urmare a celor doua linii, se formeaza trei etaje suprapuse numite:etajul
abdominal superior situat superior de prima linie pana la perechea a V-a de coaste unde are loc
proiectia diafragmei pe coaste,etajul abdominal mijlociu situat intre linia orizontala superioara si
cea inferioara si etajul abdominal inferior situat intre linia orizontala inferioara sau linia
suprepubiana si ligamentele inghinale.
Cele doua linii orizontale impreuna cu doua linii verticale simetrice care unesc de fiecare parte
extremitatea anterioara a coastei X cu tuberculul pubic corespunzand marginilor laterale ale
muschiului drept abdominal impart cele trei zone in noua regiuni: epigastrica,hipocondrica
dreapta, hipocondrica stanga, mezogastrica, abdominala stanga sau flanc stang, abdominal
dreapta sau flanc drept, epigastrica cu regiunea inghinala stanga si regiunea inghinala dreapta.
a)Regiunea epigastrica-situata median inferior de linia ce uneste extremitatile anterioare
coastelor X,laturile arcurilor costale pana la baza procesului xifoid denumita in practica si
epigastru.
b)Regiunea hipocondrica dreapta

S-ar putea să vă placă și