PREOT PROF. DR.

ENE BRANI$TE

De~i ~n. aparentà ne'.ìnsemnate, toate aceste prescriptii privitoare la infàti CAPITOLUL IV
externa §1 tmuta vestimentarà a preorului liturghisitor au importanta lor caci d'
p~c;ar:a sau implin~rea "lor atàrnà ? buna p~rte din succesul §i reusita st"intelor s'
savar§1~e de preot, I e cat de mult impune §1 este respectat de credinciosi preotn] Rànduiala Liturghiei Sfàntului Ioan
se prczintà in fata lor intr-o tinutà ingrijirà §Ì curata, pc atàt displace si ·esce des~t
~era~ preotul c'.1 o" infàtisare exterioarà neglijentà, dezordonatà · sau nepià~ ~i a Liturghiei Sfàntuhri Vasile
mfàt1~area acestuia e in dezacord cu atmosfera §1 arnbianta estetica ( de frurnos) in.·
trebuie sa se desfàsoare serviciul divin. · ·
Slujba Sfimei Lirurghii se imparte, de obicei, 111 trei parti mari:
A. Proscomidia; ·
5. Efectele si folosul pregàrirìi pentru slujbà B. Liturahia catehumenilor §Ì
C. LitttrJJhia credinciosilor.
Care e~te_folosul_fi care sunt efectele acestor mdsuri preventive, 111 vederea slujirii? _ Pentru necesitàti metodice de sistern 111 srudiul Sfinrei Liturghii, vorn respecta
sunt men~te sa cree~e, in fiinta sacer~orului, acca _ambianta, atmosfera sau dispo:d. aceast:a impàrtire arar in expunerea rànduielii (tipicului) slujbei, càt §Ì 111 expunerea
suflet.easca ?~ ekvatie,_ de smulgere dm preocupàrile terestre §Ì cotidiene; cu ajuto istoriei §Ì a explicàrii ei. ·
l~r, Iiturghisitorul se izolcazà oarecu?1 ~e resrul Iumii, se dezlipeste treptat de :e
parnantesn, pentru a se purea apropia, in aceeasi rnàsurà de Dumnezeu Caruikv
pregate~re sa-i slujeascà. ,,Apropiindu-se de altar si sàvàrsind Taina, (~reotul)i A. RÀNDUIALA PROSCOMIDIEI
dez~rac~, ca ~a spunem a§a, natura umana; luànd odàjdiile sacerdotale, se imbracà
de §1 chiar pnn aceasta se detaseazà temporar de aceastà lume pentru a atinge sane.
rul Sinaiului"15. , . 1. Ce este Proscomidia
Pregàtit astfel suflcteste §Ì trupesre, preotul poate pàsi irnpàcar spre sfàntulal
spre a sàvàrsi, cu vrednicie §i <lupa cuviinrà, Sfanta Iertfà, · ' Proscomidia (ti rcp6q>Em.ç, tJ npooxout.Sn) este prima parte a Sfintei Liturghii. Ter-
menul proscomidic vine de la verbul grecesc rcpo0Koµ1çE1v, care insernneazà: a aduce, a
pune inainre, a oferi. i:n intelesul curent astàzi, proscornidia este ritualul sau rànduiala
pregàtirii §Ì a binecuvàntàrii ( afierosirii) Cinstitclor Daruri, adicà a materici jertfei li-
rurgice. In Liturabier, aceastà rànduialà are forma §Ì intinderea unei adevàrate slujbe
aparte, cu un titlu propriu, cu o formula introductivà, de binecuvàntare, la inceput §i
cu una de incheiere, otpust sau apolis, la sfàrsit,
Cu toate acestea, Proscomidia nu trebuie socotità ca o slujbà deosebità de Litur-
ghia propriu-zisà sau independentà de ea, ci ca o parte inregrantà §i indispensabilà a
rànduiclii Liturghiei,

2. Timpul sàvàrsiri] Proscomidiei

La mànàstiri ~i la catedralele episcopale, unde se oficiazà ciclul complet al celor
sapte Laude zilnice, Proscomidia se sàvàrseste, de regulà, in timpul Ceasurilor (I, III
~i VI), care se citesc intre Utrenie §Ì Lirurghie. Dar la bisericile de enorie, unde Ceasu-
rile nu se mai citesc §Ì deci Liturghia urrneazà indatà <lupa Utrenie, Proscornidia se
face de obicei in rimpul Utreniei. Cànd Liturghia Sfantului Vasile se face unita cu Ve-
cernia, atunci Proscomidia se face 111 timpul Ceasului IX §Ì al Vecerniei.

3. Locul savaqirii Proscomidiei

Spre deosebire de celelalte doua parçi ale Liturghiei, Proscomidia se savaqe~te

15
S. Bulgakoff, Cerul pe pamdnt, trad. rom. de St. Dobra, in rev. ,,Raze de luminà", Bucuresn toatà in sfanrul altar - ~i anume ìn partea lui de nord-vest, la masa munita proscomi-
an. V, nr. i, p. 50. diar (altarul proaducerii), care are fie forma unei firide (scobituri) in peretele de nord

182 183