.

I
•
[ MlliVOLTMETRU
Utilizind un montaj În FET. T4. are polarizare potenţiomelrul Rt8 re- '" BC177; Dl ~ D4 =.
punte, acest instrument fixa. Dezechilibrul punţii, glează zaroul. lN4148; 05 '" DZ12:
măsoara tensiuni cupnnse comandat da tensiunea de Rezistenţele divizorului 06-09 '" lN4001
Între 50 mV şi 500 V pe 9 intrare, este citit pe instru- se aleg prin măsurare şi Tensiunea În secundarul
scale. De la divizorul re- mentul indicator gradat in inseriere sau se utilizează transformatorului este de
zistiv semnalul este aplic1l1 unităţi de măsură. potenţiometre semiregla- 15 V. Becul cu neon TH
unui tranzistor FET, TI. In Polenţiometrul RIS re- bile adecvate. 0,2 se poate inlocui cu
braţul opus. tranzistorul glează capul de scală. iar Tl-T4 = BF245; T2-T3 MN8.

Rl
+11V

R10
'MlL

ADAPTOR
•,.
,,,
.!!l..
Montajul electronic cuplat cu 10 .. '1

~f T, '"
un voltmet ru de 20 kON reali- 470.0 +:6.(9 100.0
100111'1 4,7 K.o
zează un milivoltmetru cu impe-
danta de intrare de 10 MO, pen- 4
, V
10V .~~+ 1'',). ~~
tru tensiuni alternative.
Condensatorul Cl permite tre-
5 50V
r. BFZ4S "..~- ~ +
(nU..,.F

~
cerea numai a componentelor -.:: 'i'
alternative. Din C2 se face ajus- (1 lS0nF ~ K.o 0' Os
1N~'
tarea compensării in frecvenţă la
~,
100 kHz.
În sursa tranzistorului T1 este
cuplat un atenuator j (~~t' ," "
I~ Ko m', li;
:1,.., \~
'l~ ~ o,. ~ 9V
D6 ~ +

~~~
1-1/10-1/50.
Gamele de măsură: 10 mV, r '"0 ". ~., ~. -E
100 mV, 1 V, 10 V, 50 V.
Măsurarea incepe de la 10 Hz
-~
L
I
Kn Q '" A"
I ""

:330.0 ~OQ '" ,,,

"' -
r(~ \"""
0' n 0' " +ca ~, -1
şi atinge valoarea de 110 kHz (1
~O
~~
AU 220
dB atenuare). 100
r~
Q
n I(Q 560
'" - '" Q

. (7,1»)&.F hT3.14"" ZN2ZZ1

TEHNIUM LABORATOR 1991 e

 R 91 10..n.
,---------.-"-!::::l--,.::.l{=::;f-.... tO -10<11
ţS:o.2t:::"j-o,J"10-nOal
10 O

PUNTE R S,lket
P-c::r..310 c lknl
SL 100i>
410-1Ok<11

Simplitatea schemei, sensibilitatea mare a indicatorului

de nul şi precizia bună a măsurătorilor recomanda acest
montaj constructorilor incepători, precum şi laboratoarelor
şcolare.
se remarcă introducerea rezislenţelor de polarizare a in-
trărilor AO (R6 şi Rl), a condensatoarelor de decuplare
pentru cele doua surse (CI şi C2) şi pentru intrările AO (C3
şi C4), precum şi a potenţiomelrului Pl (alfset), cu ajutorul
câruia se face reglajul de zero (se scurtcircuiteazii bornele
C şi O la masă şi se reglează Pl astfel incit ambele LED-uri
să fie stinse complet).
Atunci cînd puntea esle dezechilibrată , Între C şi D apare
o diferenţă de poienIi al. Această dilerenţa de potential este
amplificată de AO şi, În consecintă, unul din LED-uri este
aprins. La echilibru, punctele C şi D au acelaşi potential şi
tensiunea de ieşire a integratului este zero (În raport cu
m'asa). deci ambele LED-uri sint stinse. Sensibilitatea aces-
tui detector de zero fiind foarte mare. precizia echilibrarii
este practic limitată de finetea potentiometrului.
Potenliometrul este prevăzut cu un cadran grada\.

',~
#.
, ,

La măsurarea tensiuni- soară curenţi, tensiuni du-se fiecare scala În

lor alternative se folosesc continue şi rezistente. Din parte. Se recomandă ca În
pentru re~resare patru
diode montate În punte,
avindu-se grijă ca fiecare
diodă să admită o ten-
siune inversă mai mare
decit cea mai mare ten-
AVo comutatoarele Ki (i '" 1, 2,
3) se alege scala pentru
curenti sau rezistenţe.
Etalonarea se face cu
ajutorul unui instrument
cît mai precis, verificÎn -
serie cu valorile standard
ale rezisten,elor ce vor fi
folosite să se pună nişte
potenţiometre (semiregla-
bile) adecvate. care vor
uşura mult etalonarea.
siune alternativă de pe
scala aparatului (IN4OQ7,
F407, BAI59). K
Rezistorul R. montat În
paralel pe instrument şi
care are rolul unui şunt,
este necesar pentru a per-
mite trecerea prin diode a
unui curent suficient (de 5
&-JoC
-O
~
.
, ..,
?JmA R
33,30.
mA).
Functionarea ca ohm-
metru este posibilii in trei
game de măsură, reglajul
3 " O

.
" """....,
15.,10.
'3

, , , 1,':>.0.
0-
""R•
L_~Cj-~--l2~ on
5~---------,
de zero făcindu-se cu un iZ"
potentiometru P = 10 kn.
,", ,
R~
Alimentarea se face de la O
o baterie de 3 V. Pentru
o."n
un reglaj cît mai fin pe ga-
mele mici de măsura. s-au
introdus in paralel cu P
rezistenlele R4 " 20 n şi
R5 '" 200 n.
SChema a fost proiec-
tată şi realizată practic
E
•
~200.o.
.K
,
pentru un instrument de
50 p.A şi RA '" 3 kn. RI, '2l)n o.sv 1000V
Pentru comutarea pe N!<Xl'
scala dorită se folosesc p lMn
comutatoarele K. KI. K2,
K3 cu doua poziţii şi mai IDJ<a ,, • ,.
ac'"
multe perechi de contacte. K 4 O 6 7 9
Schema este prezentată
pentru situaţia cu comuta- • • Re< Re>
SA'
10
", ", " ~ 15 ~ fi
toarele neapăsate (vezi ta-
belul alăturat).
4Ki • "
60'" 300n "'n
Gînd comutatorul K este 4 O b
neapăsat, instrumentul
măsoară tensiuni alterna-
tive, iar cu K apasat mă-

Tl:HNJUM LABORATOR 1991 e

 Acest instrument poate masura pe şase scale tensiuni pină la 300 V. Impedan ţa
de intrare esle de aproximativ 10 MO. Tranzistorul FET poate fi şi de tipul 2N3819. Re·
glajul pe fiecare scală se face din potentiometrele AIO-AI5, toate de 5 kO. Potentio·
metrul R19 regleaza zero.
Aezistorul Al care se montează are valoarea de 2,2 Mn.
Alimentarea se face cu o sursă stabilizată. Transformatorul se realizează prin re·
bobinarea secundarului unui transformator de sonerie.
AlO-RIS au valoarea maxima de 5 kO.

+
u
1
51b 63mA
(1
R9 (4
10nf
llk 4;\)pf
R17
\lkJl

6)( 5kll

Cu numai două tuburi electronice, recuperate ele la un aparat

de radio se poate realiza o punte AC foarte simplă şi precisă.
Se poate vedea ca elementul de control al echilibrului este
asigurat de un ochi magic cu două sensibilităţi (EM4, EM11).
precedat de un amplificator realizat cu un tub penlodă·diodă
PUNTE RC
(dublă diodă) tip E8Fll , E8F21, sr 7e sau o pentodă şi o diodă Măsurarea Ax se face prin trecerea comutatorului SI În per
cu germaniu. z~ia O şi alegerea la $2 a unei poz~jj la care influenţa asupra
Potentiomelrul de reglaj de 5 kU trebuie să fie bobinat şi de ochiului magic este maximă, iar apoi cu potentiometrul P se de-
foarte bună calitate. termina poz~ia pentru care umbra este maximă. •
Rezisten1ele şi condensatoarele etalon trebuie să fie cu tole-
ranta de maximum 1% şi de calitate (APM, M,flT şi, respectiv, A~ o::: Aetalon x Ilndlcele cadranului
myltistrat).
Inainte de montarea rezisten1elor şi condensatoarelor etalon Pentru Cx se trece S2 ·i n poz~la O şi se face similar determina--
se face etalonarea potenţiometrului (cadranului acestuia), rea cu SI şi P. .
după cum urmează: se aleg patru rezistenţe etalon de 1 kO,
2 k!l, 8 kO ş i 10 kO, ca re se montează la bornele Cx şi Ax ca in C~ o::: Cetalon X I indicele cadranului
tabel (precizia recomandată 0,5%).
Alimentarea se face cu 6,3 V alternativ la filamente şi cu
300-350 V tensiune anodică, putînd fi utilizate transformatorul
şi redresorul acelui<r?i aparat de radio de la care provin tuburile
Valoarea Gradaţia
rezl.tert1el (kO) cadranului electronice.

R, C,
EBf" "= 01 f WJl
16
1
2
2
1+2
10
10
8
10
0,1
0,2
0,25
0,3
13~
G
. ~~~~~~~
81::;11'1; ;r~ .g'5Jl~
--
-
_Ir R14
200kJl
R15
:1...:

1+2 8 0,375 r- 1"~.n.

--

~
1 2 0 ,5 R, 51 R12 EM"
P
8 10 0,8 5knj :r: o,iMll
8+1 10 0,9 (7
0,5pf f

~~f
10 8+2 1 kll
10
10
8+1
8
1,11
1,25 (,. S2 5~
10+2 8 1,5
o

1 ~
~
2 1 2,0 ~
YJSl./2W -
8 1+2 2,67 "'''' '" •O· t J50"400V
8 2 4,0 f 8uf R1'I
:3' :3' Il 150V
10
10+1
8
2
2
1
5 ,0
5,5
8 ,0 'f" I~ §l E ~ ~ , 613V

10 1 10,0

TEHNIUM LABORATOR 1"1 ID

 MĂSURAREA
INDUCTANŢELOR
MICI
in practica radloamalo-
rilor, foarte des se pune
problema realizării şi mă·
surării unor inductanla
(bobina pentru USI cu va·
loarea cuprinsa intra 1.5~
16 ~H. Un aparat simplu.
uşor de
măsurarii
realizat. destinat
inductanlei bo-
binelor realizate este pra-
zentat În figura alăturată.
După cum se observa,
schema cuprinde un osel-
lalor pilotal cu un rezona-
tor cuar1. care va debila la
ieşire un maxim de ten-
siune atunci cind bobina
cu inductarrta necunos-
cută, in serie cu conden-
satorul variabil Cv, va re-
zona pe frecvenla cristalu-
lui al. Acest maxim de
tensiune este redresat prin
O 1 şi filtrat prin CS; C6;
R7 şi indicat prin instru-
mentul analogic
cu maximum 100 uA la cap
de scală.
Cuplată cu un frecvent-
metrlJ numeric care mă­
soara numai pină la 40
MHz,- sonda descrisă ală­
turat permite e:w:tinderea
domeniului pina la 150
MHz.
Adaptorul este, de fapt.
un numărator-divizor prin
4 Pentru o funcţionare
corectă sint necesare
tranzistoare Cu Irecvenţa
Umita IT in jur de 1 000
MHz (ZT245, BFT95,
BFY90 sau BF183, sor-
tate).
Schema este formată
din doua bistabile divi-
zoare prin doi, plus două
amplîlicatoare separa-
toare.
Primut bistabil conţine
tranZistoarele T1-T4, Ur-
meaza un elaj ampUlica-
tor-separator realizat cu
tranzistoarele T5-T1. AI
doilea circuit basculant
bistabil foloseşte tranzi,-
toarele Ta-TII. Semnalul
de ieşire se culege
orintr-un repetor 1T12).
Dacă semnalul de ieşire
este insuficient pentru a
activa frecven1metrul. se
intercalează un etaj ampli-
!icator similar celui reali-
TEHNIUM LABORATOR lti1 •
Valoarea lui A' nu este
critica. Recomand utiliza-
rea unui cuar1 cu Irec-
venţa cuprinsa intre 6,5 şi
8 MHz O oarecare atenţie
se va acorda condensato-
rului variabil Cv. Se va ur-
miiri ca e:w:emplarul utilizat
să aiba capacitatea rezi-
duala (valoarea la ,,com-
plet deschis") cit mai
mica Valoarea ma:W:lma
("complet inchis~) va fi de
180-220 pF Practic
aceste valori Cv minim şi
Cv ma:w:im vor determina
gama valorii de Inductanta
ce se poate masura cu
aparatul.
calibrarea aparatului se
va lace introducind intre
bornele U: bobine cu in-
ductanţa cunoscută (eta-
lon) de 2,5; 5; 1,5; 10; 12.5
şi 15 ~H; se manevreaza
butonul Cv pina la indica-
ţie ma:w:ima a .uA-metrului,
marcînd În jurul a:w:ului
zat cu tranzistoarele
T5-T1.
Pe afiŞajul trecvenţme­
trului se va putea citi o
Irecvenţă de patru ori mai
mica decit cea de la intra-
re a adaptorului Deci,
pentru a aIIa v aloarea
reala a frecvenţei, cifra in-
m~, l7\
2\J..~ IN
1
1,1
k.o.
Lx
150
condensatorului variabil de 1-3 MHz. iar Cv va fi În paralel printr-un comu-
poziţiile corespunzâtoare de 500--1 000 pF şi in- tator va acoperi o plaja
liecarui etalon În parte vers, pentru bobine cu in- mult mai lafg~ de. induc-
Aparatut realizat cu valo- ductanta mai mica de 2 tanţe masura bile. In acest
rile componentelor din .uH,al va li de 10-13 caz, pentru fiecare al şi
schema acopera domeniul MHz, iar Cv de maximum pozi1ie a comutatorului
de interes al radioamatori- 80 pF. Desigur, amatorul (condensator paralel cu
lor. Pentru cel ce doresc interesat poate monta al Cv), a:w:ul Cv-ului trebUIe
să masoare inductante in soclu, iar cu un Cv de recalibrat cu bobine eta-
mai mari de 15 ~H se va 100 pF şi un set de con- lon corespunzătoare.
schimba 01 cu un cristal densatoare fh(e de 100 pF
SIINDĂ PEllrRU
dicata se inmu~eşte cu 4
Tensiunile nu necesită o
stabilizare deosebită. dar
necesita o filtrare bună. in
paralel cu condensatoa-
fRECVENr.ErRU
,
rele electrolitice, in sursa
se vor conecta şi conden-
satoare de 0,1 .uF de liP
multistrat
2<210n.
non. +7V
"N9Z
T4 T8
OV
I!
1
1 17 2,7 Z7 2,7
k1l. k kl>. klL
-15V
 Aparatul de masura
prezentat alaturat este
o punte AC alimentata
În curent alternativ.
Acest tip de aparat are
avantajul unei con~
strucţii simple şi al unei
precizii suficient de
bune.
Tensiunea de audio-
frecvenţa este generata
de multivibratorul echi-
pat cu tranzistoarele T2
şi T3. Tranzistorul T1
lucreaza ca separator şi
adaptor de impedan\ă.
Indicatorul de nul este
o cască telefonica.
Atunci cînd relaţia de
echilibru a punţli este
satisfăcută, semnalul
din casca' este nul.
Se recomandă ca po-
tenţiometrul Pl să fie
de tip cu variatie liniară
a rezistenţe i şi prefera-
bil bobinat, pentru o
mai buna precizie.
La bornele Ax se cu-
plează un rezistor şi,
manevrind butonul po-
tenţiometrului Pl, tonul
va deveni la un mo-
ment dat foarte slab,
dovadă că puntea s-a
echilibrat.
Avind in vedere fap-
tul ca factorul de multi-
plicare al fiecarei sub-
SURSĂ PEnTRU
~ A
UNTE Re game este tO, iar do-
meniul de măsură se
intinde intre 1()2 şi lQ11,
se poate trece la etalo-
narea aparatului.
Mai Întii, pe panoul
Irontal, in dreptul po-
tenţiometrului , se fi-
xează o bucată de hîr-
tie aibă, mai groasă, de
dimensiunile tOxl0 cm,
care va constitui scala.
2.20V~ Pe axul potenţiometru­
lui se va fixa, solidar cu
"n. butonul, un ac indica-
9v tor. Se pune acum co-
C. R. mutatorul pe poziţia
f1
R1 100.n..
1 n
C.,100pF
lQ3, iar la bornele Ax
se conectează o rezis-
tenţă de 10 k n , precizie
1%, şi se reglează po-
)§f
tenţio.metrul pentru ton
nul. In acest moment
R pe scală se fixează un
~OIT reper. Se schimbă apoi
valoarea rezistenţei Ax
..---'-l În toată subgama, la
~O<J'F fiecare nouă valoare
C, marcindu-se pe sca l ă
~PF + - reperul respectiv. Din
P2 şi P3 se fixează ca-
:;J (s 2~F C,47,F petele de scalti.
x
3 80171<16,109, 171 Pentru celelalte sub-
game controlul etalo-
nării se face prin son-
daj. La etalonarea apa-
raiului penlru conden-
satoare se procedează
la fel.
mETRU
Tranzistorul va fi de tipul AC 180, ACl84, AC188.
Pentru redresare se va folosi o diodă detectoare cu ger-
maniu, cu tensiune inversă admisă de 50 v.
Diodele Zener vor li de tip DZ6V8 (0,3 W).
Aezistenţele sint de 0,25 w.
Condensatorul CB are rolul de a şunta rezistenţa internă
a elementului galvanic, care creşte În timp.
Condensatoarele Cb şi CF vor fi de tip mylar, la 100 V.
Aezistenţele Ap şi Ab se folosesc pentru pornirea mai ra-
pidă a montajului (polarizare iniţială).
Condensatorul Cb are rol de accelerare a comutării tran-
zistorului.
Bobina de şoc nc şi inlăşurările nb, ns vor li executate
pe un miez de ferită, format din două jumătăţi E20 cu Al :::;
630 nH/sp2.
E B Se poate folosi miezul translormatorului de atac al etaju-
lui de linii din televizorul portabil "Sport".
Înfăşurarea de colector are 17 spire, iar cea d~ bază 5
spire. Sîrma de bobinaj va fi de tip Cu Em 0,5 mm. Inlăşura­
' l ,6V rea de sarcină ns va avea 82 de spire din sirmă CuEm 0,1
mm. Între in f ăşurarea de sarcină şi celelal t e două in f ăşurări
-•
se pune un strat izolant din hirtie de condensat or. in mod
~ obligatoriu se va păstra sensul de bobinare pentru toate in-
făşu rările, notind Începuturile.
; -•
~
<
In lipsa unui miez tip E20 se mai po at e fo losi şi un miez
din lerită tip oa l ă 18xl 1, cu Al :::; 630 n H/sp2.
...."
TEHNtUM LABORATOR 1"1 •
 Montajul din figură este un convertizor continuu-conti-
nuu 6 V-12 V şi se adreseaz ă in special posesorilor de au-
toturisme "Trabant". Principalul avantaj il constituie faptul
câ se evită folosirea transformatoarelor, care sint greu ~e
procurat sau de construit, au un gabarit şi preutate impor-
tante. Tranzistoarele utilizate sînt dintre tipurile uzuale.
Analizind schema, se poate constata că acest conv~rtizor
este constituit din urmatoarele blocuri distincte: un multivi-
brator format din tranzistoarele TI şi T2, un etaj de putere
constituit cu T3 şi T4, un triplor de tensiune (diodele Dl,
D2, D3, D4 plus condensatoarele aferente) şi in firal un
stabil izator de tip serie cu tranzistoarela T5, T6, T7. Intr-un
convertizor ca acesta este obligatoriu să se prevadă pe ie-
şire un stabili zator de tensiune. Din acest motiv nu a fost
suficient doar un dublor, ci a fost necesar un triplor de
tensiune; in acest caz, tensiunea la intrarea stabilizatorului
este suficient de ridicată pentru ca stabilizarea să fie intr-a-
devăr eficientă .
•6V
De asemenea esle important ca CI, C 2, C3, C4 ale tri-
plorului de tensiune să aibă o capacitate importantă, cel
puţin 2 200 ~F, mai ales dacă se are in vedere un consum
mare. Din potenţiometrul P2 "" 470 0, liniar, se reglează va-
loarea tensiunii pe ieşire ; aceasta nu este obligatoriu să fie
12 V, important este ca diferenţa de potenţial intre colecto-
rul şi emitorul lui T5 sa fie de minimum 2,5 V, altfel nu mai
avem practic efect de stabilizare. Din potenţiometrul Pl ""
10 kO, liniar, se reglează pragul de curent la care intră in
funcţiune protecţia electronica, aceasta fiind foarte utilă În
special În cazul unui scurtcircuit accidental. Se recomandă
determinarea experimentală a diverselor prag uri de acţio­
nare şi apoi reglarea potenţiometrul ui la nivelul de curent
maxim dorit. De indată ce consumul va depăşi această va-
loare, tranzistorul T5 va fi blocat. Bineinţeles, tranzistoarele
T3, T4 şi T5 se vor monta pe radiator, toate trei fii nd de tip
2N3055.
2N 3055
2,' D3 04 T5

~,ij)A -.
lSjiw D1
'<9
·t2V

11" 560Q
C1 C2 '; 't
T1
1N1~ T7~
,..
2N2904
r-
~ r
""" I 1,5"" 1NlO55
~

-
'C> T3 14 2N3055
,2N_
G};z
4lko
~5V
Il,3lJ' 102
~ ~ P '---1
P1
1-
'd
39" 10kQ
<ţliJ' '"'' ,~
"02
8(d~ (
q,'!~ 1-
t!Y
, ~5
.
~
8.6.157

'''''' "" '1"" '"

- -

TcSTtR
TTl
Circuitul p.' fmite determinarea starii logice .,(1' sau ., I ~
a intrarilor (in ..aer"), cit şi vitualizarea impuisuriior de
scurtă duralii (1 == 40 ns).
in funcţie de nivelul de tensiune pe vîrful (sonda) 5 "
se deschid tranzistoarele TI , T4, aprizind LED-urile co-
respunzătoare. Astfel, pentru starea logică .,1" se des-
chide TI. iar prin PII LED-ul OLI se aprinde. Pentru
.•(1' lucrează T4. P12, PI3 Si DL3. Pentru starea nedeter·
minata .,X" se deschid T2. T3, aprinzÎnd LED·ul Dl2.
Peste 2.2 V pe SI se aprinde DLI (starea .,1"), potenţia­
lul În punctul 1 scade şi prin dioda OI tranzistoarele T2,
T3 se blOCheaza şi oL2 se stin~e.
Impulsurile de scurta durata sint detectate de cele
doua monostabile care prin PI4 comanda dioda Ol4
care se va aprinde pentru 0,1 secunde.
04 este de tip IN4001. P21 şi P22 sînt o parte dintr-un
CDB400, iar Pll-P16 reprezintă inversoarele unui
CDB4Q4E.

7
TEHNIUM LABORATOR 1"1 •
r

TESTER TTL
llon 'H4OO\
Acest dispozitiv este foarte util pentru vizualizarea 9
starilor logice la circuitele TTL Nu poate fi utilizat 14 21fJF
kn D -SV
pentru vizualizarea starilor circuitelor CMOS. deoa- 220 120
rece curentul relativ mare de intrare duce in mod fi 1C n
cert la deteriorarea acestora.
Funcţionarea diSpozitivului esle foarte simpla şi nu
mai necesita explicaţii. LED-ul "L" indica starea lo-
gica LOW la intrare. iar LED-ul "W starea HIGH. Ul- IN
J A'
(

2GND //
1
timul LED indica un semnal alternativ la intrare şi PULS
este foarte ulii pentru detectarea impulsurilor scurte. 7
Circuitul sesizeaza impulsuri de citeva zeci de nano-
secunde sau chiar mai scurle.
Montajul se realizeaza pe o plăcuia de circuit im- (064'2'
primat şi se incorporează intr- un stilou sau un pix,
de unde se conecteaza. cu ajutorul unor fire preva·
zute cu cleme. Ia alimentarea circuitului verificat.

$enema alaturata permite realizarea unui luxmetru pen tru

LdXMETRd rarea iluminării in plaja ori entativa O ~ 1 000 Ix, folosind ca ;.,
ment indicator un vollmetru de tensiune conti n u ă cu 10 V la
de scala.

Operaţionalul
alimentare simet este
rică, avind
in configuraţie
particul aritatea
de
de intrare esle constantă, o bţi n u t ă prin
i:~~~[jf~~~::~:~!;~:[~1
i
,,"0-1

R2-R3 Si al celulei de stabili zare RI -O' ; c u piesele di n

numeric considerat~ tensiunea ap lic at ă in t răr i i inversoare
cca 0,1 V.
Elementul i i i
bucl a de I
I I

•
~ 12V

•
~'2V Dacă se

; :~t::~~~;~::~~:~;~~~~t~~~~;;i~i:\~1
un I
sau dacă se do reşte un alt domeniu i
tensiunea dife r en ţ i al ă de alimentare se aleg in
De exemplu, pentru un voltmetru de 12 Vcc. tensiunea elimen·
ta re se va lua de :1:15 V, pentru a ţine cont de saturatia operationa·
lului la i eşi re.

,.
ADAPTOR Cu un minImum de p iese
poate transforma un miliamperme·
tru ob iş nuit Într·un microamperme·
"'"
PENTRU tru.
$chema d in figură prez intă la
bornele a-b o sensi bil itat e de
circa 90 [.lA .
,
181<0
I ;Bc m

APARATE Singu rul reglaj co n stă În stabili-

rea punctului de zero. cu intrarea
in scurtci rcuit , cu ajutorul pot enlio-
,-=< - 'm'
DE metrului P. Schema are u n consum 18":0
"" " """
redus şi funcţioneaz ă cu o tensiune
d e alimentare de 9 V p ină la 7,5 V.
, I ;BC I71
~
Se recom a ndă sort are a ce lor
MASURĂ
7S>\O
doua tranzistoare pentru parametri
pe cit posi bil egali (I bo ş i {3).

8
TEHNIUM LABORATOR ' " ' •
 Montajul din figură transpune curentul slab de la intrare
într-un curent mai puternic, 10, măsurat de instrumentul
,.A.
Dacă instrumentu l indica la cap de scală 10 = 50 IlA ,
atunci se pot obţine domeniile:
NANOAHl'ERHETRU
R '0 +9Vo-~----------------,
11 P
l
+ Rl 10 :-: 100 50 =5 IlA;
Iz =
R
1,
'0
t 000 50 = 500 nA; 10Kn
P2 + R2
R '0
IJ = P3 + RJ
10 =
'0000
50 =50 nA.
P4
Polenţiometrul P4 este accesibil din exterior pentru re- 10 10Kn.
glajul de zero al aparatului, care este diferit pe fiecare din·
tre scale. OV Kn
Este recomandabil ca instrumentul IlA să aibă o rezis-
tenţa internă R j cît mai cobontă deoarece altfel (in special
În cazul domeniului de 50 nA), tensiunea diferenţială de
intrare se reflectă puternic asupra instrumentului. produ-
CÎnd dificultăţi la aducerea la zero.

P,
L
BETAMETRU 'H.It
t,15H.ll
I CBO Citir e di rectâ ipAI

p,; fi; F)
CU CITIRE [ P, " P - frhilibru din

2.S HA
r /.:-zero I~ =tOO .. HIIIAi I
DIRECTĂ
.. ' V-
.1
~ P3 K) ~

Montajul alăturat este

destinat măsurării lactoru-
lui de amplificare in cu·
rent. P (beta) şi a curentu-
lui rezidual ICBO pentru RZ
Z5'JkA _~

"
"'.It L ~. -
" •
~L
" .r'~ 1",>
1·
RJ 6V~

11 Iol.l
tranzistoarele npn şi pnp NPN----Kt- PNP
de mică putere. Principa- • ZERO -6V+
lul avantaj al său n consti·
tuie citirea directă şi li- ~ zero • Il, -Kz··.Jcao
• mA
niară a valorilor beta pe KJ
scala unui miliampermetru
uzual (0,05-5 mA, res-
pectiv -0,06- 6 mA) , care B
(

poate fi eventual cel exis-
tent În AVO-metru l de
care dispune amatorul. In
acest caz, montajul se
poate realiza sub 10rmă de
adaptor, incluzind şi sursa
dilerentială de alimentare.
Schema completă de
principiu este dată in fi-
gura " unde sînt precizate
şi rolurile celor trei comu·
tatoare. Ast fel. t ipul de
structură (pnp sau npn) a
tranzistorului de măsurat
se selectează initial din
comutatorul Kl . Pentru
măsurarea lui ICBO, se
trece K2 in pozitia
"ICBO", comutatorul K3
liind pe ,~ero". Citirea
este directă (se va lolosi
Întîi un domeniu mare, de
5-6 mA, al instrumentu-
lui. pentru orice eventu ali-
tat e, după care sensibilita -
tea se poate mări pînă la
50- 60 ţlA).
Măsu r area lactorului
beta include două etape,
şi anume:
- aducerea la zero a
instrumentului (Kl În po-
zitia co respunzătoare, pnp
sau npn. K2 În pozitia ,~e­
rolP" şi K3 În pozitia
TEHNIUM LABORATOR 1"' •
Tlpnpl 6V ~
" 6
k.lt
•
1 E • ~I C Tlpnp;npn)
B ,
.,zero"), prin manevrarea
2
potentiometreJor Pl+P3 şi
- măsurarea pro-
priu-zisă, prin trecerea lui nectală) Înseamnă deci
K3 in pozitia "fJ" şi citirea stabilirea din Pl + P3 a
pe instrument. unui curent de 1 mA prin
Aranjamente le au losl circuitul emitor-colector al
astfel Iăcute incit valoarea lui T. dată tiind valoarea
reală a factorului beta să lui R3 de 6 kll La măsura­
se obllnă prin simpla mul- rea propriu-zisă, cînd se
conectează şi R2. bazei lui 9vfO.SA lN4007
O, tk..n.
Q ~ T, -6V
tiplicare cu 100 a intensi-
talii I masurate (şi expri-
mată in miliamperi).
T i se aplică o creştere de
curent de cca 10 ţlA, ce 220V
,
C, ,
"
Io70pF
B0135
are ca efect Creşterea de DZ,
Schema de princip iu
este greu de urmărit din
cauza celor trei comuta-
beta ori mai mare a cu-
rentului de colector.
N 1
, " , Pl6V8Z
loare. De aceea ilustrăm
În figura 2 situalia con-
cretă de măsurare a tacto-
Cu valorile indicate,
plaja de măsurare fj este
orientativ 5+ 600. Ea poale
---;L T, "
17.1t DZ,
rului beta pentru un tran- fi extinsă pînă la 1 000 Pl6V eZ
zistor pnp. Se observă că dacă se foloseşte un po-
rezistenta R3, circuitul tentiometru Pl de cca 10 (, 410p F
emitor-colector al lui T şi Mn. O, TZ
cele două surse de 6 V În- Pentru obtinerea unor Rz lk.fi. ~ ~BD136
seriate formează o rezultate bune, este obli- lN ~ 07 -6V
,.punte", În a cărei diago- gatoriu să se utilizeze la •
nală este introdus miii am-
permetrul. Aducerea la
alimentare o sursă dublă
stabilizat!, de exemplu ca
aceea din figura 3.
3
zero (Cînd R2 este deco-
9
 R1
1H1l.
T1
& 19(}

Q=30-3SV

T1-T2 cu piesele afe-

Montajul alăturat a lost
conceput pentru verifica-
rea rapidă a diodelor sta-
bilizatoare de tensiwne
(Zener) avind tensiunea
nominală de pină la cca
24. V. . in bua lui T3, au fost, la
In acest scop se va uti-
liza o sursă de tensiune
continuă U de cca 30-35
V (nu neapărat stabilizală,
dar loarte bine linrat~) , di-
mensionată pentru un cu-
renI de ordinul zecilor de
mitiamperi.
in locul obişnuilei
rezistenţe de limitare,
montajul propus utilizează
o sursă de curent con-
stant 1-10 mA, realizata cu
tranzistorul Darlington T3.
diodele 0' ~04 circuitul
rente şi R3. Pentru a asi-
gura pfectiv constant cu- n
rentul I Într-o plajă atît de 2N 6059
largă a tensh:nilor Zener
investigate, diodele DI~
04, care asigură referinţa
rindu l lor, alimentate tot 4X1N4146 A
printr-o sursă de curent
constant, realizată cu TI
Si T2.
Curentul I se ajustează
fl) valoarea de 10 mA pen- B
tru O diodă DZ de cca 12 K2 Vc.c.
V (conectată la bornele
A-B. ca in figură), prin
tatonarea valorii lui R3.
Comutatorul K2 permite
inversarea polarililii dio- care dioda nu esle mar- chis, se va apăsa (inchide) T3 poate fi de orice tip
dei (pentru măsurarea cată si a lost conectată la numai după racordarea (npn), care să suporte o
tensiunii directe, de exem- intimplare). diodei la bornele A-B. tensiune emitor-colector
plu sau pentru cazul in Butonul K 1 normaJ des- Tranzistorul Oarlington de pină la 40-50 V

Cu un termistor cu coeficient negativ de tempera-

tură se poate realiza un termometru foarte simplu,
Pentru temperatura de etalonare se reglează po-
ten\iometrul corespunzător (de obicei punctul de
O"C).
la valoarea de 250 fi a termistorului avem o sensi-
TERMOMETRU
bilitate de 5,1 ,."ArC, iar la valoarea de 130 n,
4,1 ,."ArC.
Este necesară trasarea punct cu punct a scalei, ea
nefiind liniară.
ELECTRONIC
Utilizînd o sChemă de amplificator diferential cu tranzistoare şi
introducind pe una din ramuri un termistor, obtinem o schemă
".----- simplă, dar sensibilă, de termometru. După reglarea minimului de
scală (de exemplu 200C), se etalonează scala punct cu punct
Schema a f"st concepută pentru domeniul 20-4So C.
TERMOMETRU Piesele simetrice se selectează egale, iar tranzistoarele se im-
perechează şi se cuplează termic. Instrumentul are scala de 1
mA.
SIMPLU J

Ec=9V
2,7
6,8Kn 12,7Kn KnJ 6,8

~
220n lOOn Kn
,
~
Tl P 130n, ~
T2
Jf
2,5 Knliniar [ 6,8Kn
2,7KQ 6,8Kn
I.'SV P=2S0nlin.
l'
-- T,-TZ= 6[109
10
TEHHIUM LABORATOR 1"' •
 MASURARlA TINSIUNII
OI STRAP GfRI
Circuitul descris permite ma·
Rezistenta Al pOlarizeazâ tran-
zistorul TI, astfel ca acesta să fie
A[.)
Pl
lkn
R4 '5kn
Pz-reglaj cap de
SO}JA _
scală
200mV
1
15 v
P
l~ J
-
surarea tensiunilor de străpun­ În conductie. tensiunea fiind 1
gere Vcbo, Vceo şi Vebo pentru
cele mai multe tipuri de tranzis-
aplicată jonctiunii de controlat.
Atunci T2 intră in conductie, Rl b
toare de semnal mic. Se mai pol ceea ce duce la o cădere de ten- nOn 6
măsura, de asemenea, diode Ze- siune pe baza lui TI. Potentio- 3 • r(; "'4 lko
ner şi diode redresoare de mică
putere. Dimensiunile mici ale
schemei permit introducerea ei
metrul R2 permite reglajul optim
al curentului Ibr. Voltmetrul in-
dică direct Vbr la care se adună \-
R3 '.kn
R5
1 5
bP. ~- reglaj zara
200mV
15 v
•
15kO'- 1
Într-un tranzistormetru, lârgind
astfel posibilităţile acestuia. Ten-
siunea de alimentare de 180 V se
obtine comod. prin intermediul
unui mic convertizor, consumul
schemei tiind foarte redus.
căderea de tensiune pe R2
(aceasta se poate Însă neglija
Iără probleme).
Tranzistoarele utilizate sint de
putere, cu tensiune de lucru ridi-
cată (B0115, BF459).
B (-)
1 P,-:;10kf.l: r
Jonctiunea
d.
controlat
r - - - 1 " - - o +lBOV
IRMITRU
Adaptorul translormă un instrument de 200 mV Într-un
microampermetru de 50 jl.A cu minimum de piese.
Schema nu prezintă particularităţi, consumul mic permi-
ţînd o alimentare din orice tip de surse stabilizate.
Aeglaiul la zero se face cu bornele AB În aer, iar reglajul
la cap de scală se face prin intrOducerea bornelor AB În se-
rie, Într-un circuit care conţine un aparat etalon şi o sursă
Tz de curent constant de 50 /lA.
La integratul ,BA741 cu 211.7 pini a'lem echi'lalenţa: 3 şi 9
B0115 offset; 4 intrare (-); 5 intrare (+); 6 sursă minus; 10 ieşire;
11 sursă plus.

Schema se compune i
distincte, anume un generator de curent
constant (realizat cu tranzistorul TI şi pie-
sele aferente), care debitează pe rezistenţa timp
necunoscută Ax, şi un milivoltmetru c.c. AII,
(operaţionalul cu piesele aferente). care se
măsoară căderea de tensiune produsă de
acest curent la bornele lui Ax.
Operaţionalul (,BA741 sau similar) lu-
crează in configuraţie de amplificator nein- tiei lui
versor de tensiune continuă, cu cîştigul de citire mai

~:!;~!:;li;~::~I~~~'i~t;:,~
cca 100 (I+A9/Rl0). Grupul A12 + A13.
plasat la ieşire, se calibrează la etalonare tor este
OV
la. 1 kO; deci pentru ca instrumentul de 1 nu
zistente
mA să indice la cap de scală, tensiunea de cuitate.
ieşire trebuie să fie de 1 kO. 1 mA '" 1 V, Etalonarea propriu ·zisă se poate efectua
respectiv tensiunea de intrare trebuie să lie pe un singur domeniu, bineinţeles dacă
de cca 1 V: 100 '" 10 mV. s-au lolosit rezistoare de precizie În grupul
Generatorul de curent utilizează tranzis· Rl AO . rA741 R2-A8. De exemplu, cu comutatorul K pe
torul TI, potenţialul bazei fiind stabilit la domeniul 1 kO, se montează Rx = 1 kO
cca 5,6 V cu ajutorul diodei Zener DZ. Prin 470Jl ! 2,1(7 pîni) C±l%) şi se reglează indicaţia acului la cap
urmare se obţine În emitor un potenţial de scală din trimerul R 12.
constant de cca 5 V. Această tensiune sta-
bilizată alimentează rezistenţa Al< prin in-
RJ 51Jl 100mJl R9
termediul uneia dintre rezistentele R3-RS. Tl
care dictează practic curentul prin Ax lOOk11
(pentru fiecare domeniu În parte, rezis- 8(107
tenţa aditională corespunzătoare este mult R4 51011 111
mai mare ca Rx)_ Acest aranjament s·a Iă­ 11
cut pentru a obtine variatii nesemnificative 4
ale curentului prin Ax (mai mici de %0,2%)
atunci cînd rezistenta necunoscută variază
Ils 5,lkn 10Jl 11 R1l •
AO
de la zero la valoarea corespunzătoare ca- OI 5 Z,7kn.
pului de scală, pe fiecare domeniu În
PLSV61 K -'---r-+ - '-i+ 9 lmA
parte. R6 511<11 tlOn. J R12
Masa sursei diferentiale de %9 V care ali-
mentează milivoltmetrul se va lega directia
generatorul de curent constant, ca o mă­
6H Jlv.1 10kJl lk n.
calitJ'are
su r ă de precauţie pentru diminuarea căde­
7 510kJ1. lkll. Ikn
rilor de tensiune parazite pe firele milivolt-
metru lui. lkll.
'IV 47011
Etalonarea aparatului se realizează folo- Re 5;i1Jl 10kJl RtJ
sind rezistenţe Ax cunoscute şi acţionînd
corespunzător asupra elementelor semire-
glabile R14 şi R12. Pentru inceput se trece R2 5,1kJl.
comutatorul K pe domeniul de 10 O, se
sc u rtcircuitează bornele Rx şi se aduce
acul instrumentului la zero din R14 (regla - OV

TEHNIUM LABORATOR 1991 o

[

rMIlI~/lllMîlila VOLTMETRU
1.700.
A =O!ZJV • ....V
•
1:7
a-Q.'sv
lA. c.':2!:iv •
'N ELECTRONIC
;l, "'" ~
"'" !lfM
47OD..
i ",,-"'"
, "1',7 ~K +~,~'1
~~,~ )
SIMPLU
,•"
,• ~
Mn "-$<
kg ......,eJe
OC107 &:.107
ki'\
~
'2.t2Icn
~ Cu un singur tub electronic se poate realiza un voltmetru
,<
~
""""'- '>f,J/
0,.
>.1-:~
.~
.""
2,. o~
,1.,
ZER:>

}.",'"
electronic de curent continuu şi alternativ de precizie ridi-
cată, pe un domeniu mare de frecvente ale semnalului mă-
o;> (1%) , '" " '"'- '"'
surat.
Particularitatea schemei constă În utilizarea unui element
>'-
-
Impedan\a de Intrare 8 sche- se lace reglajul de zero (cu bor-
~

mei propuse este de 30 MO.
Acest lucru este dat de utilizarea
divizorulul indicat În poarta tran-
zistorului cu efect de cimp de lip
BF245. Curentul absorbit de
poartă este extrem de mic -
practic neglijabil.
In luncţie de poziţia comutato-
rului K, aparatul măsoară tensiu-
nile continue aplicate la intrare
--<'
nele de intrare În scurtcircuit),
iar din potenţiometrul
de 5 kO se
reglează capul de scală (cu o
tensiune etelon aplicată la in-
trare). Dacă valorile rezistenţelor
din divizor sînt preCise (cu tale-
ranta de cel mult 1%j, capul de
scală se păstreaza pe toate cele
trei domenii, cu lactorul de mul-
tlplicare corespunzator.
de 1,5 V ca sursă de negativare (durata de viaţă În funcţia-
nare fiind egală cu durata de viată in depozitare).
Se poate utiliza orice tub triodă-diodă (dublă diOdă) sau
chiar pentodă-diodă (cu penloda conectată ca triadă).
Schema se alimentează la 250 V stabilizat.
Gamele măsurate sint 1, 10, 100 şi 500 V, atit in conti-
nuu, cit şi in alternativ. Montajul nu are decit un reglai de
zero.
+'8N
!,(JMJl
//'1( , ţSQ(t
1'1

~f ?
~a4~
În domeniile 0+0.25 V. 0+2,5 V. Instrumentul indicator (mi-
respectiv 0+25 V. croampermetru de cca 50 ,.Al va 'V
Alimentarea se poate lace de avea scala gradatii echidistant de '09 9"1Jl,I ---
la bateriI sau de la orice sursă de la O la 25. cu subdiviziuni. La ne-
I . <;
09~0" pf+p.SV'±"
9 V bine liltrata, montaJul fiind voie se poate lolosi şi unu l cu 10V
prevăzut cu O celulă proprie de scara gradată liniar de la O la 30. 1kll.
stabilizere. Tranzistoarele BC107 fie electUÎnd etalonarea cu cap = T 1V 29/)k.fi
(BetOa, BC109) vor fi sortate. de scala la diviziunea 25, fie re-
cautindu-se ellemplare cu lactori calculind divizorul pentru dame- O,O'iu f G;'!1fi
beta cit mai apropiati niile 0-0,3 V. 0-3 V, 0-30 V. I O,SUf
Din potentiometrul oe 2,2 ,n

oom~~~[~w OO~ ~m~~~~~~

Un ohmmetru de precizie se poate
realiza cu schema din figură. Poziţia
normală a lui Kl este 1. Pozi1ia 2 a
lost introdusă pentru măsurarea rezis- .JQV
10 5pf
0,1
'ţ.
ten1elor mai mici. Pentru 100 O cap de
scala, se comută Kl pe pozi1ia 2. Pen- HA
tru marirea impedan1ei de intrare se
folosesc două tranzistoare ca repe-
toare. Ele se aleg astfel incit să aibă l( •• l'
U
l' 1.
un CîŞtig static de curent h21 E minim
lOD la Ic:::l0 JlA, de exemplu lM394
4
(sau KC810) Varianta aceasta
avantajul cuplarii termice exceptionale
.," pA721
~x
şi al unei bune imperecheri a tranzis-
toarelor. Se poale incerca cuplarea a
două tranzistoare SC 109 pe un şunt
termic comun.
Toate rezistenţele sint cu peliculă
Jl~
1.. ...
In" r Il 8

metalică. Rezistentele etalon vor fi cu

toleranta 0,5%, iar rezisten1ele de 1 Mfl :,- '~OOpF K2
I~A
vor fi 1%. Decuplarea circuitului /3A723
se face cu un COndensator cu tantal şi
,mA
unul cer amic, care se vor plasa cît mai
~2 2k r"" 1}.

~~~.~L.
aproape de capSUlă.
Schema poate măsura rezistente cu-
prinse intre 5!l şi 10 MO. in domeniul 4.71ul. J,JkJl 2.2k.Q 1100,1110
100 0-1 Mfl eroarea maximă este de
0,5%, iar pe scările de 100 D, respectiv
10 M!l, maximum 2%.
.1. ~!&. '21

TEH NIUM LABORATOR , .1_

 Adaptorul descris este destinat vizu·
alizării simultane a doua semnale cu
un osciloscop monospot şi prezintă
caracteristici. foarte bune Principiul
de funcţionare este urmatorul În tim-
pul unui cadru (timpul in care fascicu-
lui electronic al tubului catodic ba-
leiază ecranul de la stinga la dreapta),
se vizualizeaza unul dintre semnale.
iar În timpul corespunzator cadrului
urmator se vizualizeaz ă celalalt sem·
nal ş.a.m,d. Vizualizarea alternativa a
celor doua semnale aplicate la intrari
se obţine folosind impulsuri dreptun-
ghiulare cu o frecvenţa destul de mică
(zeci de hertzi), totuşi suficient de
mare pentru a depăşi limita de discri·
minare a ochiului. Acest principiu co-
respunde scopului vizualizarii unor stare blocata, iar 03 şi 04 in stare de
semnale de frecvente ridicate (cu conducţie; rezultă U x =U 1 .U().I-U" ,
adaptorul descris aici s-a ajuns la o cu frecventa de aproximativ 40 Hz , Deoarece U DJ =U D4 (diodele sint
frecvenţă a semnalelor de aproximativ sînt aplicate la intrarile tranzistoarelor identice), se obtine U x =U Dl.
6 MHz). T6 şi T7, care le transformă din nivel in acest mod tensiunea U x va re-
Caracteristicile celor două intrari TTL (0-3,5 V) in semnale cu amplitu- peta alternativ semnalele Ul şi U2.
sint urmatoarele . sensibilitatea SO mV, dinea de S V, cu care se comanda co- Acest semnal va fi obţinut şi la ieşirea
impedanta de intrare SO kn şi amplifi- mutatorul cu diode. tranzistorului TS, montat ca repetor pe
carea egala cu 18. . _ Tensiunea Între punctul X şi masa emitor. in emitorul acestui tranzistor
La intrarea osciloscopului se aplica va fi următoarea: a) pentru U .. :: O şi se aplică, prin P2 şi Ala, dOl:la ten-
un semnal, astfel ca in intervalul de U, ::S V, diodele 01 şi 02 sini in stare siuni din colectoarele tranzistoarelor
timp Teste vizualizată prima curbă, de conductie, iar 03 ŞI 04 in stare T6 şi T7, folosite pentru axarea sem-
iar În următorul interval de timp T cea blocată; rezulta U x ::U ! .UDI-UD:. nalelor U 1 şi U2.
de-a doua. Pentru a inţelege cum se Deoarece diodele sint identice (UD' :: Tranzistoarele T8. T9 şi TIa, T11
obtine acest semnal, sa analizam U Dl), se obţine U x ::U ,; b) pentru U .. prezintă cite un rezistor În emitor pen-
schema de principiu a adaptorului, =S V şi U, =0, diodele 01 şi 02 sint În
prezentata in figura. Circuitul integrat
CII (de tip COB400) produce semnale
dreptunghiulara cu o frecventă de
aproximativ 80 Hz. Această frecventă
este divizată cu doi de circuitul bista-
bil CI2 (da tip COB473) astfel incît. Ia
ieşirile lui, directă şi negata (pinii 12 şi
13), apar două semnale dreptunghiu-
Iare defazate cu 1800 şi Cu un factor
de umplere de 112. Aceste impUlsuri.

tru o mai bună stabilitate termică şi

reaclie negativă locală. Rezistoarele
Rl1 şi R'11 asigură o reactie negativă
de tensiune a polarizării tranzistoare-
lor mentionate in regim continuu, im-
bunătătind stabilitatea termică a mon-
tajului
01 -:- 04 = BA157, BA1S9.

TEHNIUM LABORATnR 1ti1 •

 [

Exista unele circuite care nu pot fi testate decît cu ele-
menle de inalta impedanta, fiindcă in alt mod buna lor
functionare este perturbată. Aceste sonde, in specia l la
frecvente ridicate, trebuie sa prezinte aceeaşi amplificare
ca la frecvenţe mai joase.
Schema prezentata in figura 1 utilizeaza două tranzis-
toare şi este alimentată la numai 5 V, ceea ce o recomandă
Semnalul esle amplificat apoi cu un tranzistor 2N918,
avînd ca sarcină o rezistenţă de valoare m i că, pentru a ne
asigura o bandă de trecere largă. La acest etaj, polarizarea
bazei este destul de critică:de aceea este montat un semi-
reglabil cu ajutorul căruia se obtine amplificarea maximă a
etajului.
Banda de trecere sigură este cuprinsă Între 50 Hz şi 25

1 +IV 2
16'11. 160"-
"(In F
11M11. BF 141 .,.1,y
1--
IEŞIRE

47nF
llMlt l
111\lF
160.0.

a fi intrebuinţată
atit de osciloscoape, cît şi la intrarea unor
frecvenţmetre cu circuite TTl.
Observăm că la intrare este folosit un tranzistor cu efect
de cimp (drenă comuna), ce are in grilă un divizor rezistiv
format din doua rezistoare, de 2,2 Mfi şi 10 Mfi.
Acest divizor permite aplicarea unei tensiuni de pina la
250 V, făra pericol pentru etaj. Bobina L din sursa tranzis-
torului amelioreaza functionarea la frecvente ridicate.
MHz. Bobina L conţine 50 de spire CuEm 0,15 mm, bobi-
nate pe un corp de rezistor de 1-10 MO/I-2 W.
Tensiunea de alimentare trebuie sa fie stabi l i z ată şi deo-
sebit de bine liitrată . in cazul alimentării de la baterie,
aceasta va avea 6 V şi se va introduce in serie un rezistor
de 150 fi şi În paralel cu montajul un condensat or de 100
"F.

Pentru determinarea rapidă a ni-

velurilor logice ..0" (L " LOW) sau
.. 1" (H:HIGH). in montajele ce utili-
zează circuite integ rate TTL se folo-
sesc adesea sonde (testere) de mă­
sură.
Cele două niveluri de tensiune
sinI puse in evidenţă prin aprinderea
unor diode electroluminescente
(LED-uri) sau prin afişare directă.
SChema propusă constituie un ge-
nerator audio, a cărui frecventă de
oscilaţie se modifică in functie de
nivelul tensiun ii de intrare. Astfel,
pentru tensiuni avînd valori intre
0-1,4 V (tensiuni ce reprezintă ni-
velul logic "O"), se generează o frec-
ventă de cca 950 Hz, in timp ce pen-
tru niveluri mai mari de 2.25 V. frec-
venţa generatii creşte la cea 1 960
", După cum se vede in figură. ",sci-
la10rul esle constituit din cele patru
porIi NAND ale circuitului integrat
CQB400.
In starea de aşteptare, Cind sonda
nu este folosită, oscilatiile încetează.
intrucit poarta de comandă (P4) are
ieşirea "O". Această stare este deter-
minată de faptul că ambele intrări
ale porţi i P4 se află la nivelul .. 1".
Tranzistorul T este blocat.
La conectarea sondei intr-un
punct in care nivelul este ..0", tran-
/4
SONDA ACUSTICA zistorul rămine in continuare blocat,
dar ieşirea portii P4 devine .. "', În-
trucit una din intrări este acum ,,(1".
Oscilatorul incepe s ă functioneze cu
o frecventă d ete rminat ă de Rl. R5 şi
condensatorul C. Dioda O esle blo-
cată de tensiun ea poz itivă din colec-
torul tranzistorului.
Dacă lens1unea de intrare (din
punctul de măsură) depăşeşte un
anumit prag. tranzistorul se des-
lJlIlJ chide: tensiunea În colectorul său
scade, dar ieşi rea portii P4 rămine
in continuare .. 1". Oscilatorul func-
tionează pe o nouă frecvenţă, intru-
cit dioda 01 se deschide, conectînd
in circuit şi rezistenţa R6.
Pragul de deschidere a tranzisto-
rului depinde de divizorul Rl, A2.
Dacă se doresc alle frecvenţe, se
pol modifica rezistenţele A4, AS sau
valoarea condensatorului C.
Ca indicator acustic se poate uti-
liza o cască miniatură sau, în lipsa
acesteia. o cască telefonică. racor-
dată la sondă prin două fire. Ali-
mentarea se face cu :t5 V, consumul
COB400 măsurat fiind cea 11 mA. Cînd se
masoară ni veluri mari (2,5- 5 V).
consumul creşte la cca 18 mA. Pen-
tru tensiuni cuprinse intre 1,4 şi 2.25
V. oscilatorul nu func\ionează intru-
cît ieşirea portii P4 devine "O".
TEHNIUM LABORATOR 1991 e
l
Se pot măsura tensiuni

continue şi alternative pe
scalele: 1; 10; 50; 250; 1 000
VeI.
Impedanla de intrare > 1
MO.
Abaterea maxima a tensiu-
nii memorate după un timp
de 10 minute este de ::t 20
mV.
Tensiunea alternativă (con-
tinuă) de măsurat, divizată În
mod corespunzător, după
trecerea prin redresar este
liltrată, astfel că pe conden-
satoarele e, şi C2 se obţine
o tensiune ce determină in
circuitul de memorie un de-
calaj intre tensiunile drenelor
tranzistorului dublu T2, care
este transmis la ieş i rea am-
plificatorului C12. Datorită
reacţiei negative prin rezislo-
rul R1g, la ieş irea lui C l 2len-
siunea este menţinută aproxi-
VOLTMETRU
CU MEMORIE
respunzătoare tensiunii de
220 Vef. Se comută apoi K 1
pe poziţiile 250, 50, 10, 1 şi
se reglează potenţiometrele
Pl, P2, P3, P4 astfel incit
acul instrumentului I să in-
dice diviziuni corespunză­
toare, respectiv, tensiunilor
de 200 Vei, 10 Vei, 1 Vei.
Se continuă apoi conectind
între borna ,,2':" şi masă o
tensiune continuă de 1 V şi
cu Kl pe poziţia 1, iar K2 pe
poziţia ,;= " se reglează P6
astfel incit acul instrumentu-
lui I să arate cap de scală.
Fără microinlrerupătorul
K3 pe poziţia normal ir,chis,
voltmetrul funcţionează fără
memorie.
Se va folosi pentru alimen-
tare o sursă dublă de ;112 V,
de preferinţa slabiJizată.
Atragem atentia asupra
precauţii lor cu care se va
monta T2 (scurtcircuitarea cu
o liţă a picioruşelor, lelcon
scos· din priză etc.).
Al "" R2 = 390 k!l; A3 =:=
= A7 = 24 k!l; A4 = 9,1 k!l:
RS = ! k!l;R6 = RIO = RII =:=
= RI4 = 10 k!l; A8 = R20 =:=
= 6,8 k!l; R9 = RI2 =:= A13 =
= 2 k!l: R15 = RI6 = RH =
= RI8 = R19 = 2000: PI =
= 5 k!l; P2 -:= 10 k!l; P3 =
= 100 k!l: P4 = 1 M!l: P5 =
= P6 = 10 kn: P7 = S k!l:
CI ;o; 1 000 J,lF/25 V; C2 =
= 1 J,lF/250 V; C3 = 1 J,lF1250
V, Dl = 02 = D3 = l N4148:
CII = CI2 = .BA741; TI =
= BC251; T2 = AOS05B
(I.C.C.E.); RL = 12 V/220n,
miniatură; I - instrument cu
sensibilitatea 100 J,lA/3 kJl.

.f

R, R2
D,
6 R20 .,
V~
1Y
R) D2 [Ţ ~ L
NI ,
P4 R9
~ -[

Pl .[
R6 2
RJ
7
6
.[ -[ ]
J CI' T,
• N[

]r G
OG
P2 4
-[ '- k
R~ lL Rll
R1, O o ::1 1)
- [ S o o o ')
P,
substrat
DV 'OOOV ROS055
RS
mativ egală cu tensiunea pe
condensaloarele CI şi C2. +
Cu ace a stă tensiune se actio-
nează instrumentul I (0";'-100 P7
J,lA).

ca
Cu Kl pe scala de 1 Vei se
scurtcircuitează borna ,,2:" la
masă şi se reglează potentio-
metrul P7 astfel ca instru- I I+ R =
mentul I să fie pe diviziunea
zero.
Se conect ează intre borna
,i=!" şi masă o tensiune cu-
noscută, măsurată cu un in-
....
0/ Rl
-[

2
L ~
st rument cit mai precis, co-
respunzătoare fiecărei scale, o
in ordine, de la scala mare
spre cea mai mică (de exem- P,
plu 220 Vei pe scala 1 000 R4
Vei şi pe scala 250 Vef; '0
Vef pe scala 50 Vef ş; pe
sc ala 10 VeI; 1 VeI pe scala 1
VeI ).
Et alonarea decu rge astfel:
cu K 2 pe poz i ţi a ,,-" şi K l pe
D2 .
P,
+
poziţia 1 000 se reg l eaz ă P5
astfel incit acul instrumentu-
100
lu i I să ind ice diviziunea co-

T EHNIUM LA80RATOR '99' e

 s.-. """

~ I~

Il o~~ ,~
';; 0.0'

,
~
~ 5 I REClPB sw
. 5a ON - OFF SW
Sa CrOa SW
L..J 54-1 OI N SW
L--_ _ __ - - 54-zSI.elorSW
TRI 25C644T Se REVIEW SW
TA2,3,4,1 2SC711G S. Hi Sp .. d SW
TRB 2SC711F 57 MIC/RE"" SW
TA9 2SC634A S. REC/P8 SW
TR~,6 2SB41~
01 .1,3,4 ••• 7••••• 10. 11 I OO -O ~

AIWA TP 770