TEMA „BIZANT DUPA BIZANT” – influienta civilizatiei bizantine in spatiul

romanesc medieval
MARTIE 6, 2014
Bizant dupa Bizant.Influenta civilizatiei bizantine in spatiul medieval rominesc.

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod
convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala
la Constantinopol. Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit) poate fi definit ca un stat,
inițial, roman pe un substrat multietnic și multicultural, treptat elenizat, care s-a dezvoltat,
ulterior, ca un imperiu creștin, elenistic și și-a încheiat istoria ca un stat greco-ortodox.In
prima perioada a istoriei sale(330-610) caracterul civilizatiei si culturii bizantine este
prevalent latin.Este perioada asa numitei diglosii greco-latine:latina era limba statului,a
civilizatiei,in timp ce greaca era limba culturii. A doua perioada a istoriei bizantine(610-
1081)este epoca clasica a acestei civilizatii-care isi cistiga acum pe deplin un caracter
grecesc,un caracter original propriu-zis,,bizantin”.Spre sfirsitul acestei perioade(1025-
1081)Imperiul trece printr-o grava criza. In 1204 Constantinopolul este cucerit de
cruciati,care renunta la scopul declarat de a lupta impotriva musulmanilor si profita de
disensiunile din cadrul dinastiei domnitoare.Prin crearea Imperiului Latin,Bizantul este
redus pentru o jumatate de secol la o regiune din Asia Mica cu capitala la Niceea.In 1261
Constantinopolul este recucerit de Mihail Paleologul si redevine
capitala imperiului.Insa decaderea Imperiului Bizantin nu a mai putut fi oprita.Macinat de
lupte interne,ruinat de dominatia economica a Venetiei si Genovei,atacat de sirbi si bulgari
si de turci in Asia,Bizantul se afla in declin ireversibil.In 1453 sultanul Mahomed al II-lea
cucereste Constantinopolul dupa un asediu de doua luni.Asa s-a incheiat un mileniu de
istorie bizantina,Constantinopolul,sub numele Istanbul,devenind capitala unui nou
imperiu,otoman,sultanii caruia se considerau urmasii legitimi ai imparatilor
bizantini.Romanizarea a fost continuata de catre Mahomed al II-lea prin instaurarea
regimului suzeranitatii otomane,ceea ce denota ca ambele imperii au avut
aceeasipoliticaexterna.Cucerirea Constantinopolului în 1453 l-a transformat pe Mahomed în
cel mai renumit conducător în lumea musulmană. În următorii 30 de ani el a încercat nu
numai să facă din noua capitală cel mai important și mai frumos oraș din lumea întreagă, ci
și să devină, el însuși, ca urmaș al împăratului Bizanțului, conducătorul absolut al unui
imperiu în plină expansiune.Ambele imperii au dus o politica externa de cucerire si
expansiune teritoriala.Ambele imperii au constituit o supraputere imperiala atit in plan
economic,cit si in plan cultural si polititc.La moartea lui Mahomed al II-lea statele din vestul
Europei au rasuflat usurate.El era principalul inamic. În secolul XIV – XVII otomanii duc
activ o politică externă de cucerire a vastelor teritorii pe trei continente (Asia, Africa,
Europa).Principalul obiectiv fiind cucerirea și supuneara a unui cât mai mare de popoare și
impunerea de a plăti tribut Porții.Ceea ce se aseamana mult cu politica externa a Imperiului
Bizantin,care era o politica externa de cucerire si romanizare in masa a populatiei originare.
Viziunea despre stat moștenită de otomani de la califatul arab (care la rândul lui l-a preluat
de la imperiul persan și parțial cel bizantin), în care exploatarea fiscală a provinciilor cucerite
trebuie să fie o sursă de bani pentru întreținerea unei armate a cărui rol era, la rândul ei, să
aducă în robie alte entități statale, populate de alți viitori subiecți plătitori de impozite pe
baza căreia, închizând ciclul, armata să poată fi din nou extinsă și întărită, alături de
concepția specific musulmană de exploatare fiscală discriminatorie a subiecților de altă
religie decât cea a clicii militaro-religioase conducătoare.Prin urmare Imperiul Otoman a
fost un imperiu Bizantin,care a continuat politica externa de expansiune a fostului Imperiu
Bizantin,care a cazut in anul 1453.
Influenta civilizatiei bizantine in spatiul medieval rominesc.

Imperiul Bizantin este un stat care, departe de a fi constituit, aşa cum socoteau teoriile
istorice ale secolului al XVIII-lea, o decadenţă lentă şi abjectă, a reprezentat vreme de mai
multe secole principala putere politică, economică şi culturală a lumii creştine şi
mediteraneene. Rolul său nu a fost nicidecum doar acela de a păstra moştenirea civilizaţiei
greco-romane – deşi acest aspect nu este deloc neglijabil, Bizanţul fiind în mare parte
responsabil pentru avântul iniţial al Renaşterii, în secolele XIV-XV, Imperiul dezvoltând
această zestre culturală sub toate aspectele, începând cu doctrina imperială şi terminând cu
numeroasele sale manifestări artistice, prin care a influenţat decisiv organizarea şi viaţa
culturală a numeroase alte state. Creştinismul a fost, pe lângă fondul greco-roman, cel de-al
doilea element definitoriu al civilizaţiei bizantine, ierarhia episcopală devenind foarte repede
cea mai de seamă apărătoare a romanităţii, în contextul crizei aristocraţiei municipale din
secolele V-VII. Biserica Ortodoxă a reprezentat un sprijin constant pentru statul bizantin şi
a devenit, după 1453, principalul continuator al acestuia în plan cultural.Influenta bizantina
se resimte puternic in Ungaria.Desi regele Ungariei a fost crestinat de papa de la
Roma,legaturile cu Bizantul ramin viabile.Pe teritoriul Ungariei se aflau numeroase
comunitati ortodoxe,astfel incit populatia romaneasca din Transilvania si Banat a mentinut
contactele cu civilizatia bizantina.Existau manastiri ortodoxe la Cenad,Bodrog,iar
manastririle ortodoxe din Transilvania depindeau direct de Patriarhia
din Constantinopol.Pe teritoriul unde se vor constitui in secolul al XIV-lea statele Tara
Romaneasca si Tara Moldovei s-au descoperit numeroase monede,obiecte de cult,podoabe
de provenienta bizantina.Influenta bizantina la nord de Dunararii capata noi dimensiuni dupa
constituirea statelor Tara Romineasca si Tara Moldovei.Modelul bizantin a avut un rol
hotaritor in organizarea institutionala a acestor state medievale.Principala cale pe care au
patruns in acest spatiu modelele bizantine a fost cea bisericeasca.Organizarea celor doua
Mitropolii ortodoxe,Tara Romaneasca in 1359 si Moldova in 1401,subordonate Patriarhiei
de la Constantinopol a intarit apartenenta acestor tari la aria de civilizatie bizantina(folosirea
limbii slovene in cadrul bisericii s-a datorat receptionarii elementelor bizantine prin
intermediul slavilor de sud,a bulgarilor si sirbilor).Adoptarea de catre voievozii din Suceava
si Arges a titlului de,,domn singur stapinitor din mila lui Dumnezeu”respecta traditia
imperiala bizantina.Vladislav Vlaicu,voievodul Tarii Romanesti,s-a intitulat in
documente,,intru Hristos credincios si singur stapinitor”urmind titlul imperial bizantin,care
simboliza puterea universala.Modelele bizantine apar in toate domeniile culturii
medievale,in istoriografie si literatura juridica.Primele letopisete au continuat traditia
cronicilor universale bizantine,iar codurile de legi din Bizant au coexistat cu cutumele
locale.Civilizatia bizantina nu a apus odata cu desfiintarea imperiului,ea a continuat sa
iradieze in spatiul nord-dunarean,devenit o parte a unui,,Bizant dupa Bizant”.

REDACTATI IN ROMANA BUNA

Civilizatia Bizantina a avut o mare influenta asupra multor popoare medievale. A influentat
asupra popoarelor si anume in arta lor, in cultura, in spatiu si religie. Unul dintre aceste
popoare a fost si poporul Romanesc.Dupa caderea Constantinopolului, un nou imperiu i-a
urmat celui vechi, iar influenta care o avut asupra poporului Romanesc a fost atit de puternica
ca a ramas pina si astezi.
Fara a fi parte comuna cu Imperiul Bizantin, au beneficiat de influentele acestei mosteniri,
chiar si simbolic pina la proclamarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, in noul stat,
Romania. Ce ne a ramas de la Bizantini: elementul latin-conserva stralucirea vechii Rome,
elementul Grec-conservarea traditiei elenice, elementul oriental si Biserica Ortodoxa. Statul
cu institutiile sale cu caracteristicile domniei romanesti si atributele ei specifice sau
cristalizat in procesul trecerii de la tara la stat. Institutia domniei ajunge sa se serveasca de
modelul politic bizantin prin asimilarea unor trasaturi ale monarhiei bizantice care aducea
aminte de organizarea politica romana. In privinta asezarii geografice a poporului roman,
putem spune ca este locul unde se intilneste Orientul cu Occidentul Europei. Aceasta se vede
mail ales in privinta culturii. Prima consecinta a acestei asezeri se vede in cultura romaneasca
care este o cultura amestecata din elemente din Orient si din Occident, lucru care se mai
resimte in parte si azi unele obiceiuri. Pana in perioada contemporana a fost precumpanitoare
la noi civilizatia de Rasarit, bizantina si slava, dar si in vechea organizare a principatelor cat
si in stilul de cladire a bisericilor si in scrierile cronicarilor,alaturi de modelele slave si
bizantine se vad si influente din apusul Europei. Civilizatia si cultura bizantina s-au construit
ca o ” sinteza a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice in declin:
traditie latina, elenism, crestinism, cultura orientala.” De-a lungul unei perioade de peste
unsprezece secole, in timp ce Occidentul traia o epoca de faramitare, Imperiul Bizantin s-a
creat o monarhie aprosula si o administratie puternic centralizata, a conservat traditiile
clasice (cultura dreapta si dreptul roman) carora le-a integrat elemente orientale, si si-a extins
actiunea civilizatoare si culturala in tarile Europei sud,estice si rasaritene. Avind de a face
cu problemele de insemnatate vescinca, este esential ca sa fie pastrata cu claritate in minte
puterea uriasa a muzicii. Ea are putereaa sa inalte sau se coruba, ea poate fi folosita in sluzba
binelui sau a raului. Puterea a inviora gindirea si a trezi simpatia, de a contrubui la armonie
si de a alunga intristarea. Astfel de cintare a fost practicat si de primi crestini din Europa. La
procesul de cristalizare a noi muzici numite bizantine dupa numele celor mai mare centru
cultural est, european, Bizantis, au participat trei factori: melodiile evraice initiale, muzica
greaca si cultura populara romana. Imperiul Bizantin a influentat si in arhitectura
romaneasca. Bizanticii au creat adevarate capodopere in constructia bisericilor, caraceristicii
arhitecturii bizantine sunt domul, bolta semicirculara si forma de cruce in plan a bisericiilor.
De a lungul secolelor sau pastrat numeroase biserici bizantine vechi cu mozaicurile lor
traditionale reprezentind sfinti si scene din Biblie. Chiar si dupa caderea Imperiului Bizantin
(1453) impactul artelor bizantine a fost puternic in zonele populate de crestini ortodoxi.
Arhitectura bizantina a influentat in mod decisiv, arhitectura bisecilor si monastirelor din
Tara Romaneasca si Moldova. In domeniul literaturii cele mai renumite opere literare
bizantine au fost imnele religioase. Alte subdomenii ale literaturii in care bizantinii au exelat
au fost cele legate de drept, administratie publica, arta militara si stiinte practice. Scrierile
teologilor bizantini au influentat nu numai viata bisericii, ci si dezvoltarea intregii gindirii
europene, atit orientale cit si occidentale. Majoritatea scrierilor bizantine care s-au pastrat
pina in prezent sunt istorice, teologice, biografice. Cele mai multe lucrari pe anumite
subiecte autorilor bizantini au fost in special in domeniul istoriei si medicinei.
Constantinopolul a fost cel mai important centru comercial european pentru o lunga perioada
din Evul Mediu. Bizantul era punctul terminus al ” Drumului Matasei”. Tara noastra a fost
tot timpul sub influenta bizantica, fie ca aceasta venea de-a dreptul din Bizant, fie ca ne era
adusa de alte popoare cistigate culturii bizantine. Renumele de care se bucura cultura
bizantina nu putea decat sa aiba rasunet chiar la nord de hotarele sale politice. Schimburile
ce se faceau intre locitori tarii noastre si negustorii veniti den Rasarit erau menite sa
raspandeasca obicieurile, cultura si credintele bizantinilor. Influenta bizantina a petruns la
noi mai ales prin Biserica. Crestinismul era raspindit la romani inca din primele veacuri,cind
imparatia romanilor nu era inca impartita in doua. In tara noastra de timpurui s-au inaltat
biserici crestine,cladite de mesteri veniti din Rasarit. Existenta lor dovedeste ca religia
crestina patrunsese adanc in poporul care locuia prin partile noastre. Stim, de altfe, ca au fost
si citiva martiri, bastinasi din Dobrogea,care, in vremea prigonirilor impotriva crestinilor, au
murit aparind legea lui Christos. Cat priveste pictura bisericeasca, ea e intregime bizanrina.
Zugravii (ζωγράφοι) bisericilor noastre veneau in cea mai mare parte din Rasarit. Elevii pe
care ii aveua in tara urmau acelasi stil. Pictura bizantina a durat pina in secolul XIX si putem
afirma ca dureaza inca si astazi prin traditie.
Din cele aratate se vede ca vreme de secole intreaga noastra viata culturala, spirituala si
politica, a fost influentat de cultura bizantina. A fost un timp cind idealul lumii bizantine era
si idealul nostru. Lunga si adanca influenta bizantina face parte din insasi istoria neamului.

Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-

lea

 « Inapoi

 Inainte »

Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al

V-lea

Cultura materialasi spirituala a poporului nostru este strans legata de civilizatia bizantina.
Teritoriul dintre Dunare, Marea Neagrasi Carpatii Nordici, reprezinta un spatiu strans legat
de soarta Bizantului. Procesul de romanizare, care continua neintrerupt si se generalizase
dupa retragerea aureliana, cuprinzand treptat si regiunile ce au facut parte din fosta provincie
romana Dacia, a dus in prima jumatate a sec. al V-lea la o relativa uniformizare a aspectelor
vietii materiale si spirituale din acest spatiu geografic.

Dovezi ale continuitatii romano-bizantine pe teritoriul tarii noatre Diversitatea relatiilor pe

care populatia autohtona din teritoriul carpato-dunarean le-a avut in secolul al V-lea cu
Imperiul bizantin s-au manifestat in numeroase domenii de activitate, influentand intr-o
insemnata masura dezvoltarea in ansamblu a societatii din acest spatiu geografic. O pondere
insemnata a acestor relatii a avut-o domeniul economic, fapt explicabil prin incercarea
Bizantului de a include in sfera sa de interese permanente teritoriul Daciei. Asemenea
interese economice erau impuse de necesitatea aprovizionarii populatiei din Imperiu, mai
ales pentru cei care locuiau in tinuturile invecinate Dunarii, cu produse cerealiere si animale
domestice. In aceasta perioada, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei practica un gen
de agricultura intensivasi periodica, cultivand indeosebi graul, meiul si orzul, cele mai
cunoscute cereale in zonele carpato-dunarene, efectuand totodata, pe scara larga, o serie de
lucrari de gradinarit, viticultura sau ingrijindu-se de cresterea animalelor. In schimbul
bunurilor furnizate, populatia romanica de aici obtinea anumite venituri, moneda bizantina
servind apoi la procurarea, in perioada de liniste, a unor produse de genul: untdelemn, vin,
arme si fier prelucrat. Descoperirea unui numar destul de mare de amfore romanobizantine
pe teritoriul carpato-dunarean, a demonstrat intensitatea activitatiilor comerciale la nordul
Dunarii. Alaturi de amfore pot fi amintite si oale, strachini sau farfurii, tot de provenienta
bizantina, descoperite mai ales in asezarile de pe Dunare. De la Sucidava sau Drobeta provin
chiar resturi ceramice bizantine cu smalt, produse deosebit de scumpe si apreciate in chip
deosebit in acea vreme. Exemplare interesante au fost descoperite in cetatile romano-
bizantine de pe Dunare, la Sucidava, Drobeta sau Dierna.

In categoria produselor ceramice romano-bizantine raspandite in spatiul carpato-danubian,

importante sunt opaitele. De forme si marimi diferite, asemenea produse, tipice pentru
maiestria la care mesterii bizantini au ajuns in prelucrarea ceramicii, sunt intalnite destul de
des in asezarile din acesta vreme de pe teritoriul nord-dunarean.

Pe langa ceramica sau vase de metal, pentru prima jumatate a sec. al V-lea un interes aparte
a fost manifestat pentru practicarea unor mestesuguri mentionand aici: tiparele pentru
fabricarea bijuteriilor si a unor obiecte auxiliare care cereau pe langa un deosebit simt artistic
si o bogata experienta. Descoperirile de pe intregul teritoriu al Daciei, dovedesc o intensa
activitate in acest domeniu, precum si multiple influente si legaturi cu lumea romanica sud-
dunareana.

Mai numeroase si mai variate raman insa obiectele de podoaba de influenta romanobizantina.
Unele dintre aceste obiecte au fost importate din anumite centre mestesugaresti ale
Imperiului, altele insa au fost lucrate de mesterii locali, imitand adesea originalele romano-
bizantine. Cea mai reprezentativa categorie de astfel de obiecte o constituie fara indoiala
fibulele, impartite in doua grupe: cu piciorul infasurat si fibule turnate. Numarul mare din
aceste descoperiri, a condus la concluzia ca de-a lungul sec. al V-lea circulau pe teritoriul
tarii noastre numai anumite tipuri de fibule, cele cu piciorul infasurat, derivate fara indoiala
din prototipurile romane tarzii ale sec. al IV-lea. Pe langa piesele si categoriile de produse
enumerate pana acum, la noi in tara au mai fost gasite si catarame, aplice sau inele etc.,
datand din sec. al V-lea, avand fie o certa origine bizantina, fie produse sub influenta
civilizatiei Imperiului, puse in legatura cu relatiile comerciale dintre autohtoni si lumea
romano-bizantina sud -dunareana.

In relatiile comerciale ale autohtonilor carpato-dunareni cu Bizantul, pe langa schimburile

in natura, un rol de seama l-a jucat moneda de aramasi de bronz. Emisa in Imperiu in vremea
lui Teodosie al II-lea aceasta a circulat intens in spatiul vechii Dacii, fiind acceptata de
populatia romanizata de aici. Aceasta atitudine poate fi explicata prin faptul ca romanicii
carpato-dunareni s-au considerat ca facand parte din Imperiul roman de Rasarit, autoritatea
politica, economicasi militara a Bizantului. Totodata autohtonii nord-dunareni aveau legaturi
multiple si permanente cu civilizatia romana, fapt usor explicabil prin punctele comune de
ordin etnic si lingvistic cu romanitatea bizantina sud-dunareana.

In ceea ce priveste relatiile de productie si cele sociale, teritoriul tari noastre a fost supus in
prima jumatate a sec. al V-lea, ca si Imperiul bizantin, unui proces de descompunere a
sclavagismului si de trecere la feudalism. Populatia diferita ca origine etnica, romanizata sau
in curs de romanizare de pe teritoriul provinciei Scythia Minor in special, reuseste acum sa
se integreze in sistemul social complicat al Imperiului, in care distingem in general o clasa
suprapusa de explotatori (honestiores) si alta supusa, de exploatati (humiliores). Sclavii
ramaneau in continuare clasa cea mai de jos a societatii, folositi atat in centrele urbane, cat
si la muncile campului. Taranii liberi au cunoscut in prima jumatate a sec. al V-lea, o situatie
ceva mai buna, dandu-li-se posibilitatea acum sa-si cultive micile loturi de pamant, pe care
le detineau.