ANTRAXUL

BACILLUS ANTHRACIS
• germen strict aerob;
• imobil, bacilar;
• Gram pozitiv;
• ajuns în organism elaborează agresine;
• forma de rezistenţă═spor, forma multiplicativă═ vegetativă;

Patogeneza
pătrunde în organism→multiplicare→ secretă agresine→reacţie inflamatorie locală
seroasă sau serohemoragică=carbuncul;
- poarta de intrare→ limfonoduri regionale→ ţesuturi şi organe (splină, măduvă osoasă,
ţesut conjunctiv subcutanat) → sânge;
- în urma multiplicării→embolii capilare, rupturi capilare→hemoragii şi procese
distrofice.
Tabloul clinic
 Antraxul intern
• Forma septicemică supraacută
• Forma septicemică acută
• Forma septicemică subacută
 Antraxul extern (cu tumori)
• Localizarea glosofaringiană a edemului– glosantrax
 Antraxul localizat
• Localizarea cutanată – pustula malignă
• Localizarea intestinală
• Localizarea pulmonară
 Antraxul atipic
• Forma apiretică
• Forma avortată
Tabloul anatomopatologic
Leziuni caracteristice:
 Rigiditate cadaverică slabă sau absentă;
 Abdomen balonat;
 Mucoase aparente cianotice;
 Rect prolabat;
 Scurgeri sangvinolente din orificiile naturale;
 Splenomegalie şi ramolismentul pulpei splenice;
 Limforeticulită hemoragică difuză;
 Enterită hemoragică difuză sau prezenţa carbunculilor;
 Glosantrax la porc.
Diagnosticul
Probele ce se recoltează:
• De la animalele bolnave – sânge sau lichide de edem;
• De la cadavrele nedeschise – sânge, lichide de edem, os lung nedeschis;
• De la cadavrele deschise accidental - sânge, lichide de edem, os lung nedeschis,
organe cu leziuni;
 • De la cadvre vechi – organe, porţiuni de piele.
Examenul bacterioscopic
se efectuează frotiuri din materialul patologic recoltat;
- se colorează Gram, Giemsa sau cu albastru de metilen;
Rezultat:
- în frotiuri efectuate din cadavre proaspete nedeschise – germeni capsulaţi;
- în frotiuri efectuate din cadavre vechi nedeschise – germeni fragmentaţi, lizaţi, capsule
goale;
- în frotiuri efectuate din cadavre proaspete deschise – puţini germeni capsulaţi şi
predominanţa sporilor.
Examen bacteriologic
se utilizează medii obişnuite sau îmbogăţite cu ser sangvin;
Aspecte culturale:
- în bulion – depozit floconos, greu omogenizabil;
- pe agar – colonii mari , rugoase.

Examenul serologic
Reacţia Ascoli- Valenti
Principiu – punerea în contacta serului imun anticărbunos cu un extract antigenic de B.
anthracis preparat din probele suspecte. Evidenţierea complexelor antigen-anticorp se
face prin formarea de precipitate.
0,5 ml-1 ml ser precipitant+ 0,5 ml-1 ml extract de organe
R+ La nivelul de separare între cele 2 lichide se formează un inel alb-cenuşiu
Proba biologică
se efectuează pe şoareci sau pe cobai;
- se inoculează material patologic s.c. sau prin scarificare →animalele mor în 24-48 h,
prezenţa germenilor se evidenţiază prin examene de laborator.
Profilaxia
 Măsuri nespecifice:
• Asanarea terenurilor contaminate;
• Interzicerea păşunatului pe terenuri unde au fost cimitire de animale;
• Controlul sanitar veterinar al întreprinderilor care colectează, transportă şi
prelucrează produse şi subproduse de origine animală;
• Distrugerea cadavrelor
 Măsuri specifice:
• Vaccinarea cu vaccin anticărbunos;
• Vârsta de vaccinare:
 Caprele de la 1 lună;
 Caii de la 6 luni;
 Oile şi vacile de la 2 luni;
• Doza vaccinală
 La capre – 0,1 ml
 La bovine – 0,5 ml
 La cai, oi şi porci – 0,2 ml.
- Oile şi caprele se revaccinează la 6 luni, celelalte specii după un an
Combaterea
• Se declară oficial boala şi se instituie carantina;
• Se examinează clinic şi se termometriază animalele dein focar;
• Animalele cu semne clinice şi cele febrile se izolează şi se tratează:
• T. specific – ser anticărbunos (20-25 ml a.m., 100-
500 ml A.M.) + antibiotice (penicilină, teramicină,
cloramfenicol);
• T. simptomatic – comprese reci, tonice cardiace,
glucoză;
• Măsurile de carntină se ridică la 14 zile de la ultimul caz de moarte, de la
vaccinare de necesitate şi după ce s-a efectuat dezinfecţia finală riguroasă.