Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Vechilor Nostri Ierarhi La Judecarea Mirenilor PDF
Dreptul Vechilor Nostri Ierarhi La Judecarea Mirenilor PDF
BUCURE$TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE$T1
1938
www.dacoromanica.ro
$T. GR. BERECHET
Prof esor la Universitatea din Iasi
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR B1SERICE$TI
1938
www.dacoromanica.ro
Extras din revista BISERICA ORTODOXA ROMANA,
anul LVI [1938], nr. 11-12, Noemvrie- Deehemvie 1938,
www.dacoromanica.ro
DREPTUL VECHILOR NOSTRI IERARHI
LA JUDECAREA MIRENILOR
www.dacoromanica.ro
4 $t. Gr. I3erechet
www.dacoromanica.ro
breptui vechilor noqtri ierarhi la judecarea mirenilor 5
cea din 1495 (copiata la biserica Sf. Nicolae din Iasi) 1. Aceste
copii sunt traduceri rezumate in slavoneste dupa cea facuta in
Serbia la 1347. Traducatorul slay al acestei Syntagme a talmacit
numai acele parti din opera lui Vlastarie, cari se potriveau mai
bine cu nevoile judecatilor din tarile crestine. Cum cuprinsul acestei
Syntagme este mixt, el indestula nevoile judecatii, atat civile, cat
si bisericesti, intru cat cuprinsul arata lamurit aceea ce-i pentru
judecata bisericeasca, de aceea ce-i destinat pentru cea profana,
prin acele fragmente, cari decurg ca niste concluzii pentru judecata
mireneasca, intitulate v6 [Log = lege civila, vOp.4 7coXimbc --= lege
civila si vtiµot IroXurtxoi. = legi civile.
Exabiblul judecatorului din acelasi centru cultural al Bizan-
tului, Constantin Armenopol 2, care a aparut putin mai tarziu
(c. 1345), a completat cu materialul sau civilo-penal aceea ce lipsia
Syntagmei. Cartea aceasta nu s'a tradus niciodata in slavoneste,
fie pentru ca nu avea cuprins canonic, fie ca judecatorii din acele
vremuri stiau atata greaca moderns in care chiar se tradusese la
finele secolului al XV-lea de catre Nicolaos Kunalis Kritopulos
(1498) si de altii mai tarziu 3, ca sa poata sa se descurce in des-
legarea vreunui proces mai complicat.
Copiile nomocanonice cu cuprinsul Syntagmei lui Vlastarie
sau altul, cum sunt acelea din 1512 (de la m-rea Bisericani din
Moldova), 1567 (de la m-rea Neamtu), 1581 (de la m-rea Putna),
1618 (de la m-rea Bistrita moldoveana) si cea din 1636 (comandata
de Elena lui Matei Basarab pentru m-rea Bistrita munteana) 4 nu
sunt altceva de cat ramasitele din atatea Pravile copiate pentru
trebuinta judecatilor bisericesti de pe la mitropolii, episcopii si
manastiri. Ele fac legatura dintre Pravilele manuscrise, cari circulau
pe la manastiri, si Pravilele tiparite, cari incep odata cu jumatatea
a doua a secolului al XVI-lea.
Singura cunoscuta pang astazi este aceea reprezentata numai
prin 12 foi descoperite de fostul membru al Academiei romane,
1. $t. Gr. B e r e c h e t, Descoperirea a cloud manuscrise juridice romonesti,
in Intregin, I, Iasi, 1938, pp. 4-5.
2. 11p6xstpov vOutuv Tb AsyOusvov Yi 'EVcpcpXoc, covca.pota&av xcEwcoDsv xca'
kxXoitv x xa'c' &ratop.te o5-uo OUVTEHV xapec tou Tra,vaspciatou vouocptiAaxoc xcd xi,To5
escrocaovix7ig lioncruocwavou Tod `App.svonoiaou.
3. $t. Gr. B e r e c h e t, Istoria vechiului drept romemesc, I, Izvoarele, Ia§t
1934, p. 107; cf. De acelas i, Der Einfluss des bysantinischen auf das alte rumiinische
Recht, Sonderabdruck aus den Mmitiouva licenrco6Xca., Athen 1934, p. 32 ; cf. De
ace1a g i, Legatura dintre dreptul bizantin sz roma^ nese. Vol. I, partea I, Izvoadele.
Vaslui 1937. p. 60.
4. $t. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept romanesc, I, Izvoarele, pp.
149 -152; cf. Legatura din/re dreptul bizantin qi romonesc, I, 1, pp. 99-101.
www.dacoromanica.ro
6 $t. Gr. 13erechet
www.dacoromanica.ro
Dreptul vechilor nostri ierarhi la judecarea mirenilor 7
1. $t. Gr. Ber eche t, Hrisoave legislative din sec. XVIII-lea, Iasi 1933,
pp. 1-15. Institutul nostru de Istoria vechiului drept romanesc poseda o copie
f6tOgrafica dupa originalul din 1775 de la Academia Romans.
2. V. A. Ur e c h e, Codex Bandinus, Memoriu asupra scrierii lui Bandinus
'`de la 1646, in Analele Academiei Romane, _Seim. II, Tom. XVI, Memonile
sectiei istorice, 1895, Bucuresti, p. 147; cf. $t. 'Cr. 13 e r e,c h e t, Procedure de
judecata ja- Slavi fi Romani, Chisinau 1926, p. 103
www.dacoromanica.ro
8 yet. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
Dreptul vechilor noqtri ierarhi la judecarea mirenilor 9
www.dacoromanica.ro
10 §t. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
Dreptul vechilor noqtri ierarhi la judecarea mirernlor 11
lui ca i-ar fi mancat din sculele ei", aducand si el alte invinuiri. Procesul acesta
s'a judecat si in divanul domnesc cu participarea unui negustor ca cunoscator al
evaluarii lucrurilor despre care este vorba in aceasta afacere ; cf. Paul F.
Tinculesc u, Car/i de despcirfealci (1765-1774), Bucuresti 1932, Reza de doctorat
juridic). Ne cla 28 de hotariri in materie de divort dupa o Condica din biblioteca
Academiei Romane.
1. I. Bo gda n, Documentele lui Stefan cel Mare, I, Bucuresti 1913, pp.
229-232; cf. doc. din 23.VIII.1481, pp. 256-257.
2. Ibidem, pp. 173-177.
3. Andrei R a d u l e s c u, Din trecutul mwendor Arefem, revista Convorbiri
literare, 1910, p. 690,
www.dacoromanica.ro
12 §t. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
Dreptul vectdlor noqtri ierarhi la judecarea mitenilor 13
www.dacoromanica.ro
14 *t. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
toreptul vechilor nostri ierarhi la judecarea mirenilor 15
www.dacoromanica.ro
16 $1. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
Dreptal vechilor nostri ierarhi la juclecarea mirenilor 11
www.dacoromanica.ro
18 $t. Gr. Berechet
www.dacoromanica.ro
Dreptul vechilor nost.ri ierarhi la judecarea mirenilor 19
www.dacoromanica.ro
§t. Gr. Berechet
20
mosiile Olteni si Bujoreni; b). doc. din 1654, data de patriarhul Antiohiei Macarie
si c). doc. din 2.1,1.1752 este o carte de blestem data de patriarhul Dosoftei al
Ierusalimului ; cf. N. Iorg a, Studii sr documente, X, p. 136, doc. din 25.117,1695;
cf. I. Ionasc u, Biserici, chipuri si documente din Olt, p. 29, doc. din 9.XI.1703:
Deci, noi nestiind pre unde ar fi dreptul hotarului, le-amu datu carte a sfintiei sale
parintelui patriarhului cu mare blestem in mana lui Draghiciu Baltatu si altor mos-
neni, de uncle au indreptat tot hotarul 1 pa unde au shut, pentru ca scrisori n'au
fost avut, pentru ca le-au luat Tatarii, cand i-au robit".
1. Cartea de afunsarue. N. I o r g a, Studii si documente, XIV, pp. 250-1:
...ce sa sa faca o carte de afurisarue asupra popii lui Tanase a popii Sincai cu
preotesele tor, sa martunseasca precum vor sti ei".
2. V. A. U r e c h e, Istona Romandor, X, partea A, pp. 220-222. Doc.
din 2. III. 1814, relateaza faptul ca trei sateni merg la mitropolie unde li se dau
duhovnicestile sfatuiri, aratandu-h-se puterea blestemului. Invinuitul era mona-
hul Neofit, egumenas al schitului Zamfira din jud. Saac.
3. Dam mai jos textul inedit al unei carti de blestem data de Veniamin
Costachi, ca episcop de Roman, dupa o copie a noastra de la Sf. Spiridon din Iasi,
pastrata in biblioteca Institutului nostru de Istoria vechiului drept romanesc:
Veniamin, cu mila hie Dumnezeu, smerit episcop Romanului. Se face stirea
cu aceasta carte precum ne-au areitat prea cuviosia sa igumenul Chedeon, de la mei-
nastirea Sfeintului pro- I roc Samoa din targhilf Focsanilor, ca avdnd manastirea un
batran de mom in hotarul Padurendor la Bolovanbill I Vaned dintr'acel linut al
Putrid danie de la o vdduvd Marie, Pala preotului Ursachi, care &Urdu nefiind I sta-
panit de ateita vreame din pricina nestalorniciei igumendor ce sa afla in vreamik
acele si din pricina rcizmirifilor prapeidindu-sa si scrisorile ce le avea incineistirea
I
asupra acei mosii I de stapanire sr voind acorn unii din neamurile Mariei ca sa o
clezbatei si sa o dea iarasi meinastirei in stel- I panire si pentru ca sa poatei afla lot
adevarul in ccite pamanturi urn bid bcitreinii in hotareile acele si ccite peimeinturi au
I
Post date dame meincistirei, prin cea hotara au stapcinit, au cerut de la noi aceasta
carte de blastam. Deci, atat neamurile ce sa inpotrivesc a no cla numitul beitreM ma-
Asti I rei in stcipeinire, cum si un Focmachi Pocns imp, euna si cu train lui la care
s'ar fi aflcind facile scrisorile de cuprinderea acelor mosii i to /i megiesri inpregiurasy,
I
can vor fi ?hind de I acel beitran pin cea hotara au inblat si cella iaste meirimea si
de hate data danie de acea I vaduva numitei meinastiri, si nu vor meirturisi adevarul
irr frica lui Dumnezeau, ci locomind la inpresurarea vor tagadui, unii ca aceia zicem:
cad sa vor giudeca sa iosa °sandhi, sa le rainclia feimede va- duve, feciorii for
I
www.dacoromanica.ro
Dreptul vechilor nostri ierarhi la judecarea mirenilor 21
seiraci miscandu-sa sa set mule fii lor fi sa ceara si sa sa scoard din casale lor, sa
sa cur- I me datornicii !oak cate sant ale lor $i sä le jafulascci strainii overlie, oste-
nelile si sudorzle I lor sa be fie spre pierzare, sa no le fie lor spryinitor nici nulosti-
vitor spre saracii lor, si in- tru un neam sa sa slangy nurnele lor. Jar can von
I
marturisi adevarul in frka lui Dumnezeu sä fie er- I tali $i blagoslovili. Amin.
(ss) Veniamin episcop Romanului. L (ea) t 1800 Iuli 28.
1. P. I. Zepo s, Jus graecoromanum, VIII, Atena 1931, p. 430, textul
grec; iar textul romanesc in editia oficiala din 1818, in Legiuirea, Bucuresti, p. 100.
2. Vezi p. 19, n. 2.
3. Gh. Gbibanesc u, Surete fi izvoade, X, p. 109. Doc. din 17. V.
1813, ne vorbeste despre o carte de blestem cilia" de un protopop in biserica
inaintea oamenilor ce o primesc dupe o prealabila sfAtuire duhovniceasca tinuta
de acesta.
4. Punerea carfii de blestem pe piatra de hotar. Arhivele Olteniei, XVI (1937),
p. 334, doc. din 5. VIII. 1792: am cetit cartea de blestem intru auzul tuturor vi
puind-o pe piiatra am poruncit numitelor marturu sA is cartea vi sa mearga pe
unde stiu ca sant semnele hotaruhu Schelii despre Vaidei vi au statut cartea mai
toata ziva pe piatra vi nici unu n'au indraznit a o lua far'cat aratara, ca au auzit
ca din vechime iaste hotarul Schelii din piatra late pe apa Susitei in sus..."
5. Sarutatul carfu de blestem. Bulelinul Conuswi istorice a Romanki, VII
(1928), p. 81, doc. din 22. IX. 1774: vi scotand umi din razasi carte de blastam
la impartitul dijmei vi cme a saruta carte de blastam sa fie bun mostean in mosia
$toicanii ; iar nesarutand carte de blastam, sa fie lipsit din movie, vi fiindca eu
www.dacoromanica.ro
22 Ot. Gr. Bereche{
sant om batran si razas intr'ace mosie Stoicanii. $i atunce and s'au facut ace
carte de blastam la impartitul dijmei, am fost si eu fata dinpreuna cu tatal mieu
si am vazut cu ochii mei, cine au mersu de au sarutat carte de blastam" ; cf.
Gh. Ghibanescu, Surete si izvoade, X, p. 115, doc. din 17. V. 1813: Fiestecare
sarutand si carte de blestem, si care au stiut carte au iscalit, iar care n'au stiut
s-au pus degetele".
1. Cartea de blestem puss pe piept. I. Ionascu, Biserici, chipuri si documente
din Oh, Craiova 1934, p. 91, doc. din 25. VI. 1725: Am luat cartea (de blestem)
si o am pus pa pieptul nostru si pamant pa umerile noastre si am purces nainte
pa hotar".
2. Cartea de blestem push pe cap. Gh. Ghibanescu, Surete si izvoade,
IX, p. 241, doc. din 20. VIII. 1752, vorbeste despre luarea cartii de blestem de
catre patru martori ai unor mosneni: au sarutat-o si au pus-o in capul for ". Vezi
mai inainte expunerea mai pe larg.
3. I. B i a n u, Documente roma' nesti, partea I, Bucuresti 1907, p. 68,
doc. din 1. III. 1622.
4, loan C. Filitt i, Arhiva Gheorghe Grigore Canlacuzino, Bucuresti
1919, p. 220, doc. din 23. XII. 1616.
5. Doc. din 30. VI. 1693, citeaza "Pravila lui lustinianp.
6. Radu R o sett i, Cronica Vascamlor, p. 120,- doc. din 17. II. 1765.
www.dacoromanica.ro
breptul vechilor nostri ierarhi la judecarea mirenilor 23
1. Buletinul Comisiei istorice a Romeiniei, VIII (1929), pp. 80-84, doc. din
24. XII. 1753.
2. $t. Gr. B e r e c h e t, I riflessi del diritto canonico bizantino dopo la
caduta di Costantinopoli sul diritto canonico romeno, Roma 1936; cf. De a c e-
1 a s i, Legatura dintre dreptul bizantin i romemesc, Vaslui 1937, pp. 104; 119-121;
127-130; 138-139; 144-145; 150; 161-163; 170-171;177-178; 209.
3, Legislatia lui Iustinian, Basilicalele (ed. Fabrotus), Pravila lui Vasile Lupu,
Indreptarea Legei, Sintagma lui Vlastarie, Carta arhiereilor, Exabiblul, Pravilni-
ceasca condica (1780), Legiuirea lui Caragea1181-81. Codul civil al lui Scarlat Ca-
limah (1817) si Manualul lui Andronachi Donici (1814).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro