Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Licenta TD 2018 PDF
Subiecte Licenta TD 2018 PDF
TEMA NR. 1.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE
1. Onlay-ul 4/5 este: D
A. o reconstituire corono-radiculara
B. o incrustatie intratisulara;
C. o piesa protetica ce se indica pe dintii frontali cu fata vestibulara integra;
D. o incrustatie extratisulara
E. o coroana mixta.
1
E. coroanei integral ceramice
14. Pentru machetarea prin aditie a coroanelor turnate modelele de lucru trebuie B
montate:
A. in ocluzor.
B. in articulator;
C. pe masuta vibratorie.
D. pe masuta paralelografului
E. pe arcul facial
2
15. Tehnica moderna de ambalat a machetei coroanei turnate presupune: B
A. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mic
decat coeficientul de contractie al aliajului.
B. utilizarea unei mase de ambalat specifice aliajului;
C. folosirea a doua tipuri de masa de ambalat;
D. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare egal cu
coeficientul de contractie al aliajului.
E. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mare
decat coeficientul de contractie al aliajului.
3
C. aliaje nobile;
D. aliaje pe baza de titan
E. gips extradur
4
D. prin vibrare
E. prin folosirea vacuum malaxorului
5
TEMA NR. 2.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE PLURALE
6
D. Infrastructura corpului de punte suspendat
E. Infrastructura corpului de punte integral ceramic
7
C. Consum redus de biomateriale.
D. Algoritm facil de realizare
E. Rezistenta redusa la nivelul zonei de jonctiune elemente de agregare-
corp de punte
8
TEMA NR. 3.
TEHNOLOGIA PUNTILOR METALO-CERAMICE
9
E. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică
10
67. Ocluzorul: A
A. permite doar mişcări în plan vertical
B. permite doar o parţială programare în raport cu axa bicondiliană
C. permite reproducerea parţială a mişcărilor de lateralitate
D. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică
E. utilizează un arc facial simplu
11
D. prin aditie
E. a blocului de ceară
74. Metoda cea mai puţin indicată în realizarea machetei elementelor de agregare A
în protezarea metalo-ceramică este:
A. prin picurare
B. prin radiere
C. step- by- step
D. prin imersie
E. prin adiţie
12
80. Sablarea în tehnologia metalo-ceramică: B
A. este contraindicată
B. se realizează în vederea curăţirii suprafeţei metalice
C. se realizează în vederea obţinerii unor macroretenţii suplimentare
D. se realizează în scopul lustruirii scheletului metalic
E. se realizează prin proiectarea unui jet de particule ceramice asupra
infrastructurii metalice
TEMA NR. 4.
13
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
85. Modelul maxilar în edentaţia totală este pregătit prin folierea următoarelor B
zone:
A. muchia crestei şi cele 2/3 dinspre muchie ale versanţilor
B. papila retroincisivă, pachetul vasculo-nervos palatin anterior, torusul
palatin
C. rafeul median
D. torusul palatin
E. linia Ah
89. Succiunea protezei totale maxilare este afectată când torusul palatin este C
situat în:
A. 1/3 anterioară a bolţii palatine
B. 2/3 anterioare ale bolţii palatine
C. 1/3 posterioară a bolţii palatine
D. 1/3 medie a bolţii palatine
E. în dreptul premolarilor
14
E. este o tehnica uşoară
15
ocluzie
D. se gipsează întâi modelul superior
E. înainte de montare machetele de ocluzie se desolidarizează
103. Ocluzorul:
A. are un braţ superior (fix) şi unul inferior (mobil)
B. braţul inferior are o angulaţie de 100-120°
C. imită mişcările mandibulei de coborâre-ridicare şi propulsie-retropulsie
D. imită mişcările mandibulei de coborâre-ridicare şi lateralitate
E. se utilizează împreună cu arcul facial
16
106. Dinţii artificiali din acrilat: B
A. au o bună stabilitate cromatică
B. se leagă chimic de şeaua acrilică a protezei
C. se leagă chimic şi mecanic de şeaua acrilică a protezei
D. au rezistenţă mecanică foarte mare
E. au retenţii sub formă de crampoane
17
A. se utilizează în cazul dinţilor maxilari
B. se utilizează în cazul dinţilor mandibulari
C. se recomandă în cazul unei atrofii accentuate a crestelor
D. utilizează ca repere papila bunoidă şi rafeul median
E. utilizează o placuţă specială
18
D. linia care uneşte cuspizii premolarului 1 intersectează linia mediană a
bolţii în dreptul premolarului 2
E. premolarii se monteaza vestibularizati
121. Directia planului de orientare protetică în regiunea laterală este paralelă cu: B
A. Planul Frankfurt
B. Planul Camper
C. Ambele
D. Linia bipupilară
E. Panta retroincisiva
19
piriform
129. Migrările orizontale ale dinţilor limitanţi breşei edentate pot fi: C
A. prin egresiune
B. prin extruzie
C. prin basculare
D. prin rotatie
E. prin inclinare vestibulo-orala
130. La nivelul dinţior restanţi placa palatină a protezei parţiale acrilice vine în A
contact cu zona:
A. supraecuatorială
B. ecuatoriala
C. subecuatorială
D. la nivelul parodontiului marginal
E. ocluzala/incizala
20
TEMA NR. 5.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR SCHELETATE
132. Culisele: B
A. sunt sisteme speciale care asigură menţinerea protezei parţiale
scheletate
B. asigură retenţia protezelor parţiale scheletate prin fricţiunea dintre
matrice şi patrice
C. sunt constituite din elemente componente care se pot deplasa una faţă de
cealaltă atât în plan orizontal cât şi în plan vertical
D. sunt constituite dintr-o porţiune coronară şi una radiculară
E. sunt sistemele speciale elastice
134. Telescoapele: B
A. sunt sisteme speciale care permit realizarea unei conexiuni elastice între
elementele dentare ale protezei şi şeile mixte
B. folosesc fricţiunea care apare între suprafaţa externă a unor cape, fixate
pe dinţii restanţi şi suprafata internă a unei coroane ce face parte din
scheletul metalic al protezei
C. permit deplasarea protezelor în mai multe sensuri, fără ca mişcarea să se
transmită integral dinţilor stâlpi
D. nu asigură o refacerea fizionomiei
E. se realizează numai din aliaje nobile
21
D. se utilizează numai în protezarea mandibulară
E. se utilizează atât în protezarea maxilară cât şi în protezarea mandibulară
139. Cea mai indicată bară linguală este cea cu forma pe secţiune:
A. rotundă
B. ovalară
C. semipiriformă
D. semirotundă
E. dreptunghiulară
22
C. reprezintă copia fidelă a modelului de lucru
D. completează examenul clinic
E. se montează în articulator, pentru o corectă realizare a scheletului
metalic
148. Capsele: C
A. Sunt alcătuite dintr-o matrice tubulară si o patrice
B. Sunt vizibile, deci nu respectă aspectul fizionomic
C. Sunt indicaţia de elecţie pentru protezările overlay
D. Sunt de diferite forme pe sectiune: H, T, trapez, oval, rotund
E. sunt formate dintr-o coroană primară şi una secundară
23
B. nu necesită un sacrificiu mai mare de substanţă dentară decât în cazul
croşetelor turnate
C. necesită o mare precizie, atât în pregătirea câmpului protetic, cât şi în
execuţia tehnologică
D. elimină etapa de analiză a modelului la paralelograf
E. asigură o menţinere şi stabilizare mai redusă decât croşetele turnate
TEMA NR. 6.
EDENTATIA TOTALA
24
E. versantul vestibular al crestei
pag150, vol.I
156. Printre zonele funcţionale periferice linguale ale câmpului protetic edentat B
total se numără şi:
A. punga Eisering
B. nişa Neill şi Bowen
C. bolta palatină
D. creasta alveolară
E. mucoasa linguală
pag 160, vol.I
158. Butonii de distanţare, realizaţi din mase termoplastice sau ceară roz, sunt C
plasaţi pe faţa mucozală a portamprentei standard în regiunea:
A. tuberozităţilor
B. tuberculilor piriformi
C. regiunea incisivo-canină şi a M1
D. M2
E. PM1-PM2
pag.163 vol I
161. Machetele de ocluzie ale unui edentat total bimaxilar sunt alcătuite din: A
A. o bază confecţionată din placă de bază/acrilat şi bordură de ocluzie din
ceară roz/masă termoplastică
B. o bază din ceară roz şi dinţi de acrilat
C. o bază din ceară roz
25
D. o bază confecţionată din placă de bază/acrilat şi dinţi de acrilat
E. o bordură confecţionată din acrilat
pag.232 vol II
162. Bazele machetelor de ocluzie ale unui edentat total bimaxilar trebuie să fie: D
A. deformabile la temperatura cavităţii orale
B. incomplet adaptate pe modelele funcţionale
C. bine adaptate pe modelele preliminare
D. rigide, nedeformabile la temperatura cavităţii orale
E. retentive
pag.233 vol.II
163. Bordurile de ocluzie ale machetelor de ocluzie ale unui edentat total D
bimaxilar:
A. trebuie montate unde permite modelul funcţional
B. nu trebuie solidarizate la baza machetelor
C. nu corespund ca formă, mărime cu arcadele naturale
D. sunt montate pe mijlocul crestei şi bine solidarizate la baze
E. pot lipsi in în etapa de machetă de ocluzie
pag.233 vol.II
26
pag.274 vol.II
172. Machetele din ceară ale viitoarelor proteze total amovibile trebuie să: B
A. nu respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
B. aibă papilele modelate convex
C. aibă versantele vestibulare modelate concav
D. aibă versantele linguale modelate convex
E. nu aibă modelate papila bunoidă şi rugile palatine
pag.282 vol.II
173. În zona vestibulară frontală a machetelor din ceară ale viitoarelor proteze D
27
total amovibile se verifică:
A. montarea celor doi incisivi frontali, unul în poziţie vestibularizată şi
unul în poziţie palatinizată
B. dacă dinţii frontali s-au încadrat în curbura sagitală
C. dacă dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei
D. forma, dimensiune şi culoare dinţilor frontali este cea indicată în fişa de
laborator
E. dacă s-a respectat dimensiunea şi culoarea dinţilor laterali
pag.285 vol.II
174. În zona vestibulară laterală a machetelor din ceară ale viitoarelor proteze E
total amovibile se verifică:
A. dacă s-a trasat linia surâsului
B. daca s-a trasat linia mediană
C. dacă s-au trasat liniile caninilor
D. dacă s-au montat cei doi incisivi de o parte şi de alta a liniei mediene
E. dacă poziţia dinţilor laterali este corectă pe creastă
pag.285 vol.II
TEMA NR. 7.
EPI, PMF
28
răscroire distală sau decupare, prin decoletare sau fenestrare.
B. Un conector principal acrilic ce poate avea forma de “T” la care cele
două prelngiri laterale oferă sprijin pentru croşete.
C. Conectorulul Every, format dintr-un conector central ce trimite
prelungiri în zonele edentate.
D. Un tip special de conector principal acrilic maxilar sub forma unei benzi
centrale ce se dilată spre centrul bolţii palatine
E. Conectorul principal acrilic lingual se prezintă sub formă de placă
linguală semilunară în “U” deschis posterior
29
cealaltă.
C. linia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă.
D. linia ghid fiind înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală
E. Prezintă un braţ rigid cu extremitate liberă şi un sprijin ocluzal în zona
distală.
30
plasat pe dinţii restanţi la distanţă de breşa edentată, ceea ce îi conferă o
elasticitate crescută.
E. Este alcătuit din două croşete Ackers fixate la conectorul principal prin
doi conectori secundari prelungiţi ce conferă o elasticitate foarte bună.
31
Fa.
195. Faţă de mucoasa procesului alveolar, bara linguală trebuie să fie plasată la o D
distanţă variabilă în funcţie de sprijinul protezei, forma anatomică a
procesului alveolar şi rezilienţa mucoasei crestelor alveolare, astfel:
A. când proteza scheletată are sprijin dento-parodontal, folierea va fi de
0,70 mm;
B. când există torus mandibular ,grosimea folieriieste de 0,50-2,5 mm;
C. dacă procesul alveolar este orizontal şi rezilienţa este maxima ,folierea
va fi de 1 mm;
D. dacă procesul alveolar este oblic,folierea va fi de 1,5 mm;
32
E. dacă procesul alveolar este convex sau dinţii sunt uşor vestibularizati,
folierea va fi cuprinsă
între 1,5 şi 2 mm.
33
SUBIECTE NOI – SUBIECTUL NR. 3.
207. Indiguirea: D
A. consta in aplicarea unui rulou de ceara cu diametrul de 0,5 mm la 1 mm
de marginile amprentei
B. se realizeaza in etapa de pregatire a amprentei preliminare
C. se realizeaza in vederea obtinerii unui soclu cu grosime uniforma de 2
cm
34
D. consta in aplicarea unui rulou de ceara cu diametrul de 3-4 mm la 3-4
mm de marginile amprentei
E. aceasta etapa nu este cuprinsa in algoritmul de realizare a protezei
totale
35
B. au limita distală secţionată paralel cu planul de ocluzie
C. sunt fixate pe mijlocul crestei si au limita distala sectionata oblic
D. au forma cilindrica
E. au suprafata ocluzala convexa
218. Direcţia planului de orientare protetică în regiunea laterală este paralelă cu: D
A. planul orizontal al mesei
B. linia bipupilară
C. planul de la Frankfurt
D. planul lui Camper
E. Curba lui Spee
219. Creşterea rezistenţei mecanice a bazei protezei acrilice se poate realiza prin: B
A. armarea instrinsecă cu reţele metalice
B. armarea extrinsecă cu fibre de sticlă sau carbon
C. armarea intrinsecă cu fibre de sticlă
D. armarea intrinsecă cu fibre de polietilenă
E. armarea intrinsecă cu particule ceramice
221. Folierea: E
A. se realizează în vederea montarii corecte a dintilor artificiali
36
B. se realizează în cavitatea orală de către medic
C. se realizeaza cu folie de ceara calibrata
D. se realizează la nivelul amprentei functionale
E. se realizează în laborator de către tehnician cu folii de staniu, plumb
sau aluminiu
37
A. Faţa linguală a dinţilor laterali inferiori nu trebuie să depăşească linia
care uneşte faţa mezială a caninului cu faţa linguală a tuberculului
piriform
B. Faţa linguală a dinţilor laterali superiori nu trebuie să depăşească linia
care uneşte faţa mezială a caninului cu faţa linguală a tuberozităţii
C. Faţa linguală a dinţilor laterali inferiori nu trebuie să depăşească linia
care uneşte faţa distală a caninului cu faţa linguală a tuberculului
piriform
D. Trebuie respectată atât la macheta mandibulară cât şi la cea maxilară
E. Feţele vestibulare ale dinţilor laterali nu trebuie să depăşească tangenta
premolarilor
38
C. tehnica este laborioasa
D. izolarea tiparului este mai dificila
E. introducerea acrilatului este mai usor de realizat
39
A. se leaga chimic de baza protezei
B. sunt mai usori decat dintii din acrilat
C. işi modifică în timp culoarea
D. se adapteaza mai usor la baza protezei totale
E. rezistenţă mare la abrazie
40
D. baze metalice
E. fibre din acrilat
248. Rebazarea: D
A. se realizează în cabinet
B. se realizează cu acrilat autopolimerizabil
C. constă în acoperirea feţei mucozale a PAT cu un strat nou de material
D. constă în înlocuirea bazei cu una nouă, fara a modifica arcadelele
dentare sau raportul de ocluzie
E. se realizeaza cu acrilat fotopolimerizabil
41
D. Obtinerea cavitatii in care se introduce masa ceramic
E. Obtinerea machetei coroanei
42
E. Ambalarea interna a machetei coroanei turnate
43
D. Nici una din variante nu este corecta
E. Neregulat în porţiunea distala a crestei
44
TEMA NR. 1. 34 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE
TEMA NR. 2. 20 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE PLURALE
TEMA NR. 3. 30 întrebări
TEHNOLOGIA PUNTILOR METALO-CERAMICE
TEMA NR. 4. 46 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
TEMA NR. 5. 24 întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR SCHELETATE
TEMA NR. 6. 20 întrebări
EDENTATIA TOTALA
TEMA NR. 7. 26 întrebări
EPI, PMF
SUBIECTE NOI – SUBIECTUL NR. 3. 68 întrebări
45