RC NR 001 Ianuarie-Februarie 2005 PDF

Important !
În urma unor neînþelegeri intervenite în Aºteptãm, în continuare, noi solicitãri de

relaþiile cu "Civio – Reviste Specializate", colaborare din partea dvs. la:
întregul colectiv redacþional al revistei
“Construcþii Civile ºi Industriale" a pãrãsit SC Star Pres Edit SRL,
aceastã publicaþie. Registrul Comerþului nr. J/40/15589/2004,
Începând cu 1 ianuarie 2005, aceeaºi Cod fiscal - R16799584
echipã, condusã de Ionel Cristea – director ºi Cont RO35BTRL04101202812376XX
Ciprian Enache – redactor-ºef, îºi continuã Banca TRANSILVANIA – Lipscani.
activitatea în cadrul SC Star Pres Edit SRL,
unde editeazã "Revista Construcþiilor", o nouã Adresa societãþii ºi a "Revistei Construcþiilor"
publicaþie, având acelaºi profil ºi aceeaºi dis- este:
tribuþie ca ºi precedenta.
Îi asigurãm pe toþi colaboratorii ºi cititorii str. Horia Mãcelariu, nr. 14-16,
noºtri cã, în continuare, vom depune toate efor- bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15,
turile pentru ca "Revista Construcþiilor" sã se sector 1, Bucureºti,
menþinã în topul publicaþiilor de specialitate în tel.: 031.405.53.82,
acest domeniu, pentru a demonstra cã meritãm tel./fax: 031.405.53.83,
încrederea dvs., nedezamãgindu-i, totodatã, pe m o b i l : 0723-297.922,
cei care ne-au acordat, cu multã exigenþã, E - m a i l : revistaconstructiilor@yahoo.com,
distincþii de merit de-a lungul anilor.
revistaconstructiilor@rdsmail.ro
La baza acestor afirmaþii, stau dovadã
contractele de publicitate încheiate, pentru
2005, cu multe firme de prestigiu din domeniul Primul numãr al "Revistei Construcþiilor"
•
construcþiilor. apare în luna februarie 2005.
Printre noutãþile de remarcat Casa Socialã a Constructorilor, produse oferite de “ABC Asigurãri –
în primul numãr al noii publi- pentru a asigura o mai bunã infor- Reasigurãri”.
caþii semnalãm câteva: Urându-vã sãnãtate ºi prosperi-
¾ Pentru a lãrgi aria impac- mare a celor interesaþi în legãturã cu
tate în 2005, vã asigurãm de
tului "Revistei Construcþiilor", posibilitãþile de rezolvare a proble-
succesul reciproc pe care îl
vã precizãm cã o datã cu acest melor sociale, specifice activitãþii putem avea împreunã în gene-
numãr suntem partener media de construcþii ºi cu avantajele de rosul fenomen promoþional,
al ARACO (Asociaþia Românã a a fi membri ai acestei Case. pentru mai buna ºi corecta
Antreprenorilor de Construcþii). ¾ Nu în ultimul rând, cunoaºtere ºi înþelegere a cali-
În aceste condiþii, prin inter- "Revista Construcþiilor" împre- tãþilor ºi performanþelor pro-
mediul nostru, societãþile de unã cu "ABC Asigurãri – duselor, tehnologiilor ºi
construcþii participã mai activ Reasigurãri" militeazã pentru serviciilor care fac obiectul
la promovarea intereselor lor, folosirea mijloacelor moderne activitãþii firmelor dvs.
în sensul unei mai bune ºi de protejare a bunurilor tehnico-
corecte cunoaºteri a ofertei materiale, de care dispun socie- Cu stimã,
puse la dispoziþia dvs.
tãþile de construcþii în activitatea
¾ De asemenea, "Revista lor profesionalã, precum ºi pentru Director, Ionel CRISTEA
Construcþiilor" colaboreazã cu posibilitatea de a beneficia de alte Redactor ªef, Ciprian ENACHE
ed!torial
Semne bune anul are! Sigur, este practic prematur sã
avansãm rezultate pentru cã timpul
Dacã ar fi sã ne luãm dupã ce a trecut este doar de o lunã, inter-
Pluguºorul de Anul Nou, potrivit val în care ministeriabilii abia fac
cãruia „Semne bune anul are pentru „tranziþia” de la o guvernare la alta,
brazda de sub plug”, tare încântaþi nu în sensul continuitãþii "dragã" deloc uºor sã ne luãm „inima în dinþi”
am fi ca urarea sã aibã un corespon- unora, ci al unei etape cu un suflu pentru a ne înnoi, pentru a rãmâne
dent fericit nu numai pentru agricul- nou, capabil sã demonstreze, în mereu competitivi.
turã, ci ºi pentru restructurarea pe sfârºit, cã se poate face ºi altceva. Aºadar, ce-i nou pe „frontul nostru”?
principiile economiei de piaþã a tot ce Cantonându-ne în domeniul spe- În primul rând, gãsirea unor noi forme
„miºcã” în þara asta. Numai aºa cific revistei noastre, speranþele tuturor grafice ºi de conþinut. Apoi, o suges-
putem vorbi de concurenþã, competi- participanþilor la actul de construcþie tie din partea cititorilor privea titlul
tivitate, eficienþã, exprimate generic sunt legate de punerea pe un fãgaº revistei, pentru a putea fi atraºi cât
în economie funcþionalã, consideratã normal a domeniului de care depinde mai mulþi specialiºti ºi cât mai multe
„seva” capitalismului. efectiv dezvoltarea economico-socialã firme în paginile sale. Iatã de ce ea se
Aºadar, de abia am traversat a þãrii în termeni de eficienþã. va numi „Revista Construcþiilor”, mai
cumpãna dintre ani ºi gândul ne Primul semn bun îl reprezintã noua generoasã pentru toþi cei care, prin
zboarã spre orizonturile promise, politicã fiscalã, capabilã sã schimbe fenomenul promoþional, doresc sã fie
începând cu 2005, de cãtre noii unele mentalitãþi din societãþile cu prezenþi pe piaþa concurenþialã a
administratori ai treburilor þãrii. obiect de activitate construcþiile, pentru investiþiilor de tot felul.
Va fi mai bine, va fi mai rãu, cã, trebuie sã recunoaºtem, aici, în Este posibil ca unii dintre dvs. sã
nimeni nu poate ºti în momentul de acest sector, a primat munca la negru... fi primit o adresã din partea aºa-
faþã, pentru cã multe ºi nebãnuite sau gri, dupã caz. ziºilor manageri ai firmei „Civio –
lucruri pot apãrea oricând, pertur- Dar numai atât nu este suficient. Reviste Specializate”, prin care sun-
bând orice previziune. Mai ales acum Trebuie sã se atace frontal ºi cu teþi informaþi cã noi nu le mai
când am intrat într-o perioadã prefigu- mãsuri stimulative de cãtre toþi investi- reprezentãm interesele. O „copilãrie”
ratã anterior, la modul general, în torii, fie ei firme sau simpli cetãþeni. managerialã. Nici nu vedem cum am
campania electoralã, atunci când De la produse ºi servicii cu tarife mici mai putea face acest lucru când
pânã la acordarea de credite cu întreaga echipã a vechii reviste se
multe lucruri se promit, dar care de aflã la „Revista Construcþiilor”, ale
aici înainte trebuie realizate. dobânzi onorabile ºi pe termen lung.
O atare politicã în domeniul cãrei interese nu numai cã le repre-
ªi dupã ce „rãsplata algoritmului” zintã, dar le ºi dã viaþã potrivit exi-
a fost datã în vileag, se pare cã amintit poate asigura o dezvoltare genþelor dvs., ale colaboratorilor ºi
locatarii din Piaþa Victoriei s-au apu- mereu ascendentã ºi pe termen lung. cititorilor revistei.
cat de treabã, în primul rând, cu ame- Dar facilitãþile stau ºi în puterea Spaþiul tipografic limitat al editoria-
najarea decorului, adicã a birourilor constructorilor, care pot ºi trebuie sã lului ne determinã sã ne oprim aici,
în care sperã sã-ºi punã în scenã mai diminueze costurile pe metru fãrã a ne îngrijora însã cã n-am spus
programul electoral, care se vrea pãtrat construit, pe aceastã cale, mai mult. Anul 2005 abia a început, iar
unul ambiþios ºi cu mãsuri radicale, putându-se câºtiga din „dever”. debutul pare a fi promiþãtor urãrii
menite sã dea o nouã ºansã ºi Într-o stare „febrilã” am fost ºi noi „Semne bune anul are…”
încredere de reuºitã. pentru a vã oferi în 2005 ceva nou
Sã dea Domnul sã fie aºa! prin revista noastrã. ªi nu a fost Ciprian Enache
013935 Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82; 021.232.14.47

Tel./Fax: 031.405.53.83
R e d a c þ i a Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Mobil: 0723-297.922
E-mail: revistaconstructiilor@yahoo.com
Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15 revistaconstructiilor@rdsmail.ro
Director Ionel CRISTEA Colaboratori

0722.460.990
prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI Redacþia revistei
Redactor-ºef Ciprian ENACHE ing. Laura DUMITRESCU nu îºi asumã responsabilitatea
0722.275.957 prof. univ. dr. ing. Cãlin MIRCEA pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini).
ing. Horia MANIU Reproducerea integralã sau parþialã a oricãrui material
Redactor Alina ZAVARACHE dr. ing. Mihaela GEORGESCU
0723.338.493 scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este interzisã
drd. ing. Constantin MUNTEANU
în lipsa unui acord scris din partea editorului.
prof. univ. dr. ing. Emil COMªA
DTP Cezar IACOB Articolele semnate de colaboratori reprezintã
prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ
prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã
Editare text Luminiþa CÃLIN
prof. univ. dr. ing. Smaranda Doina NOUR responsabilitatea pentru ele.
Corecturã Viorica Gh. CRISTEA prof. univ. dr. ing. Florin Ermil DABIJA
Tiparul executat la:
Editor:
Grupul de presã ºi tipografie
STAR PRES EDIT SRL ROMPRINT Bucureºti
4 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Debut 2005 - plan general în construcþii
Spuneam în editorialul revistei cã "Semne bune anul are" ºi iatã, mai repede decât ne aºteptam, unul din-
tre noii demnitari care se va ocupa de soarta construcþiilor din România ºi-a ºi prezentat "planul general" pe
baza cãruia intenþioneazã sã-ºi desfãºoare activitatea în sectorul amintit.
Este vorba de dl László Borbély - ministru delegat pentru Lucrãri Publice ºi Amenajarea Teritoriului care,
de la bun început, a precizat cã programele anterioare în acest domeniu vor continua cu unele corecturi,
neîmpãrtãºind mai vechea meteahnã de a nega tot ceea ce au fãcut predecesorii.
Din lectura acestui program se poate vedea clar cã intenþiile sunt... constructive.
Aºadar, iatã în continuare "Prioritãþile din domeniul lucrãrilor publice ºi amenajãrii teritoriului pentru anul 2005".
Programe ce vor fi La ora actualã, existã un numãr de sport moderne ºi eficiente.

derulate în 2005 mare de cereri de locuinþe din partea De asemenea, ministerul va dezvolta
1. Continuarea programului persoanelor evacuate din imobile un program de reabilitare ºi consoli-
privind construcþia de locuinþe care se retrocedeazã foºtilor propri- dare a sãlilor de sport existente pe
pentru tineri, destinate închirierii etari. Cele mai multe cereri provin lângã unitãþile de învãþãmânt (sãli de
Locuinþele construite pânã în din localitãþi în care fondul construit sport construite înainte de anul
prezent nu acoperã numãrul de este constituit, în cea mai mare 2000). Pentru acest an sunt propuse
parte, din locuinþe trecute în mod spre reabilitare ºi consolidare 30 de
cereri înregistrate la nivel local.
abuziv în proprietatea statului. Situ- sãli de sport.
De aceea, este nevoie ca acest pro-
aþia va fi analizatã pentru a vedea 6. Continuarea programului de
gram sã continue, mai ales cã cum putem veni în întâmpinarea
autoritãþile administraþiei publice pietruire a drumurilor comunale ºi
acestor cereri, împreunã cu autori-
locale au identificat ºi propus tãþile locale. de alimentare cu apã a satelor,
terenuri pentru astfel de construcþii, 5. Continuarea construcþiei de aprobat prin HG 577/1997
care pot satisface majoritatea solici- sãli de sport Ministerul vizeazã extinderea
tãrilor. În acest an, sunt incluse în În acest an, sunt incluse în pro- acestui program pentru asfaltarea
program 5.663 de locuinþe. gram 123 de noi sãli de sport. Minis- drumurilor comunale prin modifi-
2. Continuarea programului de terul are în vedere îmbunãtãþirea carea prevederilor HG 577/1997.
locuinþe finanþate cu credit ipotecar acestui program. Se inten- De asemenea, ministerul pre-
prin ANL þioneazã iniþierea unui concurs de conizeazã realizarea unei politici ºi
Pentru acest an sunt incluse în proiecte pentru realizarea unor sãli strategii pentru alimentare cu apã
program 2.246 de locuinþe.
3. Dezvoltarea construcþiei de
locuinþe sociale, în contextul
reevaluãrii ºi redefinirii conceptului
de locuinþã socialã (locuinþã cu chirie
subvenþionatã).
Accesul la aceste locuinþe este
limitat de nivelul veniturilor. De aceea,
va fi promovat un proiect de modifi-
care a legii locuinþei nr.114/1996,
care va redefini conceptul de
locuinþã socialã. Scopul este acela
de a asigura accesul la aceste
locuinþe ºi altor categorii de per-
soane defavorizate.
4. Construcþia de locuinþe pentru
persoane ºi familii care sunt sau
urmeazã sã fie evacuate din imobile
ce se retrocedeazã foºtilor pro-
prietari – ca un subprogram al con-
strucþiei de locuinþe sociale.
continuare în pagina 6 ®
Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 5
¬ urmare din pagina 5 Programul prevãzut de HG 687/1997 construite în perioada 1950-1985 ºi
ºi canalizare a localitãþilor din mediul cuprinde 624 de localitãþi din mediul racordate la sistemele centralizate
rural, care sã aibã în vedere: zonele rural, amplasate în 30 de judeþe, în de producere ºi distribuþie a agentului
cu localitãþi rurale cu resurse reduse care s-au realizat lucrãri de ali- termic
de apã, care necesitã lucrãri priori- mentare cu apã. Creditul de 90 de În perioada 2003-2004 s-au
tare de alimentare cu apã; stabilirea milioane de dolari prevãzut de derulat douã programe pilot:
unor sisteme constructive adecvate HG 1036/2004 include încã 190 de z Programul pilot, finanþat din
populaþiei ºi situaþiei socio-econo- sate, în care vor începe în acest an
venituri proprii MTCT, privind reabi-
mice a zonei; soluþii simple ºi efi- lucrãri de alimentare cu apã.
8. Continuarea programului de litarea termicã a douã clãdiri de
ciente pentru staþiile de epurare,
pietruire a drumurilor comunale, locuit multietajate, cu destinaþia de
care sã asigure respectarea preve-
derilor de mediu. Totodatã, minis- finanþat din credit extern aprobat locuinþe sociale, aflate în propri-
terul va analiza posibilitãþile oraºelor prin HG 226/2003 etatea Consiliului Local al Munici-
nou înfiinþate, care nu dispun de infra- Creditul total aprobat pentru piului Piatra-Neamþ.
structura adecvatã ºi nu pot accede pietruirea drumurilor comunale este z Programul pilot, finanþat din
la fonduri europene. de 50 de milioane de dolari. La ora Fondul Elveþian de Contrapartidã ºi
7. Continuarea programului actualã, mai sunt de realizat lucrãri cofinanþat din venituri proprii ale
de alimentare cu apã aprobat în valoare de 25 de milioane de dolari, MTCT, pentru reabilitarea termicã a
prin HG 687/1997, care prevede bani care vor acoperi cheltuielile de 12 clãdiri de locuit multietajate, cu
realizarea de lucrãri finanþate din pietruire ºi reabilitare a 441 km de destinaþia de locuinþe sociale,
credite externe garantate de stat drumuri comunale. Tot pentru reabi-
aflate în proprietatea a 12 localitãþi
Acest program a fost prelungit litarea drumurilor comunale au
(Buhuºi, Botoºani, Brãila, Sfântu
prin HG 1036/2004, act normativ fost alocate de la bugetul de stat
prin care s-a majorat creditul extern 141,5 miliarde de lei, sumã care Gheorghe, Târgu Jiu, Iaºi, Târgu
cu 90 de milioane de dolari. Creditul acoperã cheltuielile pentru 66 km. Mureº, Câmpulung Moldovenesc,
iniþial aprobat prin HG 687/1997 9. Continuarea consolidãrii clã- Zimnicea, Bârlad, Baia Mare,
este de 340 de milioane de dolari ºi dirilor de locuit multietajate, Slatina).
are ca termen de execuþie a încadrate în clasa I de risc seis- MTCT intenþioneazã sã continue
lucrãrilor anul 2005, iar lucrãrile mic, ºi care prezintã pericol public acest program de colaborare cu
care vor fi finanþate prin creditul Acest proiect a început în perioa- Fondul Elveþian de Contrapartidã.
suplimentar de 90 de milioane de dolari da 2003-2004 cu lucrãri la 19 clãdiri, 11. Continuarea programului
au ca termen de execuþie anul 2007. din care au fost finalizate ºase. de intervenþii în primã urgenþã la
La ora actualã, din acest credit mai Programul pe 2005 cuprinde 46 de construcþii vulnerabile ºi care
sunt de executat lucrãri în valoare clãdiri pentru care au fost alocate prezintã pericol public
de 35 de milioane de dolari, la care 38,86 miliarde de lei. În cadrul acestui program, au
se adaugã cele 90 de milioane de 10. Continuarea programelor
prioritate clãdirile cu valoare de
dolari, cu care s-a majorat c r e - pentru reabilitarea termicã a
patrimoniu ºi clãdirile social-adminis-
ditul total prin HG 1036/2004. clãdirilor de locuit multietajate,
trative, ocupate temporar/permanent
de un numãr mare de persoane, sau
clãdirile care sunt amplasate în zone
dens populate.
Programul a început în 2003-
2004, iar pânã acum au fost execu-
tate lucrãri la 22 de clãdiri: la 17 clãdiri
s-au finalizat lucrãrile de intervenþie,
iar la alte cinci, lucrãrile sunt în curs
de finalizare.
12. Continuarea proiectului de
diminuare a riscurilor în cazul pro-
ducerii calamitãþilor naturale ºi
pregãtirea pentru situaþii de
urgenþã, finanþat de Banca Mondialã
Prin acest proiect care se
deruleazã în perioada 2005 – 2009
vor fi consolidate 84 de clãdiri de
importanþã vitalã pentru care
finanþarea este de 71,203 milioane
de dolari.

România în lume
Lucrãrile Conferinþei Mondiale pentru Reducerea Consecinþelor Dezastrelor Naturale s-au desfãºurat
sub egida Organizaþiei Naþiunilor Unite, în cooperare cu guvernul nipon, în perioada 18-22 ianuarie 2005, la
Kobe, în Japonia. La aceastã conferinþã au participat peste 4.000 de delegaþi din aproximativ 150 de
state membre ONU, reprezentanþi ai unor organizaþii internaþionale ºi ai unor agenþii specializate ale ONU.
România a fost reprezentatã la A fost prezentatã experienþa þãrii Politica naþionalã a României în
conferinþã de o delegaþie condusã noastre în domeniul reducerii con- domeniul reducerii riscului de
de domnul László Borbély, ministru secinþelor dezastrelor naturale, prin producere a dezastrelor se con-
delegat pentru Lucrãri Publice ºi unele programe ºi proiecte de cretizeazã în numeroase acte legis-
Amenajarea Teritoriului. Din dele- diminuare a factorilor de risc, adop- lative pentru diferite tipuri de riscuri,
gaþie au mai fãcut parte experþi în tate la nivel naþional, precum ºi
necesitatea cooperãrii regionale în prin înfiinþarea de autoritãþi adminis-
domeniul construcþiilor, protecþiei trative, instituþii publice ºi agenþii
domeniul reducerii consecinþelor
civile ºi protecþiei mediului. dezastrelor naturale. specializate, responsabile cu pre-
Lucrãrile conferinþei mondiale s-au Experþii români au participat la venirea dezastrelor ºi cu manage-
desfãºurat atât în sesiunea guverna- simpozioanele ºi sesiunile speciale mentul reacþiilor de rãspuns.
mentalã plenarã, cât ºi în cadrul a dedicate diverselor teme legate de Prioritãþile în reducerea riscurilor
trei mese rotunde la nivel înalt ºi a reducerea riscului, având intervenþii dezastrelor se concentreazã pe
cinci grupuri tematice de lucru, care în care au prezentat experienþa þãrii dezastrele produse de inundaþii,
au avut ca obiectiv dezbaterea unor noastre în domeniu, precum ºi pro-
cutremure ºi fenomene meteorolo-
subiecte variate, legate de reducerea gramele de cooperare pe care le are
România cu alte þãri ºi organizaþii gice periculoase.
riscului ºi a consecinþelor dezastrelor Programele naþionale în dome-
naturale în domenii diverse, precum: internaþionale specializate.
Dupã cum se ºtie, România a sub- niul reducerii efectelor cutremurelor,
infrastructurã, sãnãtate publicã, edu- în cooperare cu instituþii internaþionale,
scris deja la declaraþia fãcutã de Luxem-
caþie, protecþie civilã, dezvoltare burg în numele Uniunii Europene. Este au demarat ºi sunt în curs de realizare.
durabilã, mediu înconjurãtor etc. important pentru þãrile din regiune sã Iatã doar câteva dintre ele:
Pornind de la experienþa acumu- abordeze problema unui sistem z programele naþionale anuale
latã de þara noastrã în domeniul regional de avertizare. România pentru consolidarea clãdirilor înalte
reducerii consecinþelor dezastrelor susþine o asemenea iniþiativã. Iatã de
cu risc ridicat în caz de cutremur;
naturale, domnul ministru László ce dl László Borbély a precizat cã:
z programul de siguranþã pentru
Borbély, ºeful delegaþiei României, "Existã o legãturã puternicã între
reducerea riscurilor în caz de dezas- ºcoli ºi spitale în caz de cutremur;
a prezidat grupul tematic IV, care
tru natural, realizãrile Millennium programul de dezvoltare ºi actua-
a dezbãtut problema diminuãrii
factorilor de risc. Development Goals ºi obiectivele lizare a reþelelor seismologice din
internaþionale convenite, privind dez- România;
ªeful delegaþiei României a avut,
voltarea durabilã ºi reducerea sãrãciei. z programul de prevenire ºi pro-
de asemenea, o intervenþie în cadrul Acesta este ºi motivul pentru
sesiunii guvernamentale, prin care s-a tecþie în caz de cutremur.
care se doreºte ca aceastã Confe- Pentru a pune în practicã aceste
asociat poziþiei exprimate de repre- rinþã Mondialã pentru Reducerea
zentantul Luxemburgului, în numele programe, România colaboreazã cu
Efectelor Dezastrelor sã stabileascã
Uniunii Europene, sprijinind iniþiativa cu claritate legãturile dintre politicile diverse þãri ºi instituþii financiare.
de creare a unui sistem de avertizare ºi strategiile de dezvoltare ºi pro- Trebuie menþionat aici cã proiectul
timpurie în domeniul dezastrelor gramele sau planurile de reducere a româno-japonez pentru reducerea
naturale, provocate de cutremure ºi efectelor dezastrelor. riscului seismic la clãdiri ºi alte struc-
de tsunami în regiunea Asiei de sud-est. România sprijinã obiectivele turi, proiectul de management ºi pre-
În acelaºi timp, domnia-sa a salu- principale ale Conferinþei Mondiale venire a dezastrelor ºi cel de
tat poziþia Uniunii Europene de pentru Reducerea Efectelor Dezas- reabilitare a ºcolilor sunt în derulare,
trelor. Susþinem puternic Declaraþia cu cofinanþare de la Banca Mondi-
întãrire a rolului ONU în domeniul Politicã, Documentul Final intitulat
gestionãrii crizelor umanitare provo- Construirea unor comunitãþi ºi na- alã. În acelaºi timp, ca o þarã impli-
cate de dezastre naturale, precum ºi þiuni puternice în faþa dezastrelor: catã în cooperarea regionalã ºi
propunerea acesteia de creare a unei cadrul de acþiune 2005 – 2015, bilateralã, România recunoaºte rolul
forþe ONU de reacþie rapidã în Strategia de la Yokohama ºi Planul care poate fi jucat de organizaþiile
asemenea situaþii. de acþiune pentru o lume mai sigurã." regionale.

ARACO
Obiective ºi acþiuni pentru anul 2005
Dupã cum se ºtie, ARACO – Asociaþia Românã a Antreprenorilor
în Construcþii – este cea mai mare grupare profesionalã care
activeazã dupã decembrie 1989, în þara noastrã. Ea reprezintã,
coordoneazã ºi apãrã interesele profesionale ale celor peste
1.000 de membri ai sãi, fiind din acest punct de vedere
etalonul societãþilor de pe piaþa construcþiilor din România.
Activitatea acestor societãþi are drept devizã competenþa,
seriozitatea, calitatea ºi eficienþa în tot ceea ce întreprind în
relaþiile cu beneficiarii lucrãrilor lor.
"Neliniºtea" ºi frãmântãrile ARACO pentru continuarea
modernizãrii întregii sale activitãþi reprezintã ºi punctele forte
ale obiectivelor ºi acþiunilor pe care ºi le-a propus pentru 2005.
Mãsurile avute în vedere pentru atingerea lor constituie motivul
solicitãrii unui interviu dlui ing. Marin Cristea, noul director general
executiv al ARACO.
Rep.: Cunoscut ºi recunoscut Apoi, elaborarea unor studii de Aici este vorba de acþiuni pentru:
în lumea constructorilor din caz pentru minimum 3 societãþi cu z recunoaºterea ºi desemnarea,
România, putem spune cã acce- profiluri distincte ºi complexe, cu spri- prin acte normative sau hotãrâri pro-
derea dumneavoastrã într-o jinul Ministerului Integrãrii Europene, prii în spiritul legislaþiei naþionale ºi
asemenea funcþie este onoran- al Institutului de Cercetare ºi Ingine- al directivelor comunitare, a unor
tã pentru un om consacrat unei ria Mediului ºi al altor organisme competenþe ale ARACO – eºalonat
asemenea profesii. ªtiindu-vã de profil, care sã rãspundã la: pânã la finele semestrului I 2006 privind:
adept al rigurozitãþii ºi serio- z ce corecþii ºi îmbunãtãþiri tre- - certificarea calificãrii profesionale
zitãþii profesionale, vã rog pen- buie aduse proceselor produselor ºi a antreprenorilor - societãþilor de con-
tru început sã sintetizaþi ce-ºi tehnologiilor, utilajelor ºi serviciilor strucþii-montaj ºi de instalaþii;
propune ARACO pentru 2005. proprii pentru lucru în condiþiile de - trecerea procedurilor de acredi-
M.C.: În primul rând, unele lucruri mediu impuse de normele comu- tare a responsabililor tehnici cu exe-
legate de etapa pe care trebuie s-o nitãþii europene; cuþia ºi a directorilor de ºantiere în
parcurgem cu o deosebitã respon- z ce pregãtiri sunt necesare pen- sarcina ARACO – organism cu spe-
sabilitate. Este vorba despre con- tru utilizarea în condiþiile cerute de cific profesional în domeniu.
solidarea pregãtirii societãþilor de comunitate ºi pe plan intern, pentru z constituirea compartimentelor
construcþii-montaj ºi instalaþii pentru utilizarea produselor pentru con- de pregãtire a atestãrii conformitãþii
desfãºurarea activitãþii în regimul strucþii cu atestarea conformitãþii produselor pentru construcþii, din
specific Comunitãþii Europene. ºi/sau cu agrement tehnic. profilul specific al societãþilor de con-
Din acest punct de vedere, 2005 Aceste studii de caz vor fi strucþii-montaj ºi instalaþii – eºalonat
este anul declanºãrii pregãtirii tehni- difuzate, ulterior, societãþilor cu profil pânã la finele semestrului I 2006 ºi
co-materiale pentru integrare. similar, membre ale ARACO, în reluarea demersurilor pentru obþine-
Ne-am propus în acest sens, o vederea adoptãrii mãsurilor care se rea statutului de utilitate publicã
serie de acþiuni pentru realizarea unui impun. pentru ARACO;
asemenea obiectiv prin detalierea ºi Urmãtorul nostru obiectiv se z reconsiderarea ºi relansarea
aprofundarea domeniilor de colabo- referã la creºterea nivelului de competiþiei tehnice de calitate ºi efi-
rare cu FIEC (Federaþia Industriei autoritate profesionalã, patronalã ºi cienþã în domeniul construcþiilor ºi
Europene a Construcþiilor), cu de reprezentativitate a ARACO ºi a instalaþiilor, prin cunoscuta distincþie
organismele corespondente ale filialelor sale, 2005 fiind, de fapt, anul "Trofeul Calitãþii". În acelaºi timp,
Comunitãþii Europene ºi cu organis- consolidãrii autoritãþii profesionale. vom continua procesul de stimulare
mele de autoritate din þarã, pentru Nefiind un lucru prea uºor de a creativitãþii, calitãþii ºi eficienþei
definirea condiþiilor de lucru în regim îndeplinit, noi ne-am propus exi- exprimate de "Trofeul Calitãþii",
comunitar ale societãþilor de con- genþe sporite pentru ca toþi cei inclusiv prin luarea în consideraþie la
strucþii-montaj ºi instalaþii. interesaþi sã le atingã în timp util. certificarea calificãrii;

z atragerea ºi încurajarea profe- z crearea ºi punerea la dispoziþia legislativ (de profil) prin acþiuni care
sioniºtilor de înalt nivel tehnic, societãþilor afiliate, de cãtre ARACO sã aibã în vedere:
ºtiinþific, economico-financiar ºi de împreunã cu Consiliul Tehnic Per- z cunoaºterea programului legis-
management, cu participarea fili- manent pentru Construcþii – (CTCP), lativ al noului guvern;
alelor, în prezentarea de comunicãri a "Registrului produselor pentru con- z constituirea unui nucleu de spe-
tehnice, ºtiinþifice, de analizã finan- strucþii cu atestare a conformitãþii" cialiºti ai Asociaþiei Române a Antre-
ciarã ºi de eficienþã; ºi a produselor fãrã atestare, prenorilor în Construcþii, care sã
z consolidarea ºi dezvoltarea
declarate ca interzise pentru utilizare pregãteascã din timp propunerile
activitãþii Departamentului econo-
mico-legislativ ºi implicarea ARACO în construcþii; noastre pentru legile modificate sau
z orientarea filialelor ºi a socie- legile noi.
în procesul de construcþie legislativã,
alãturi de Ministerul Finanþelor tãþilor afiliate ca, în componenþa Un obiectiv deosebit pentru
Publice ºi Ministerul Transporturilor, compartimentelor de elaborare a începutul acestui an îl constituie
Construcþiilor ºi Turismului, pentru ofertelor, caietelor de sarcini sau a pregãtirea Conferinþei Naþionale
îmbunãtãþirea actelor normative de proiectelor de execuþie, sã fie ARACO, care va avea loc în luna
licitare a lucrãrilor de investiþii care sã cuprinºi specialiºti care cunosc pro- martie 2005, unde vom îmbogãþi ºi
permitã ºi sã dezvolte "piaþa liberã dusele pentru construcþii cu îmbunãtãþi toate bunele noastre
competitivã a industriei construcþii- atestarea conformitãþii ºi, deci, cu intenþii în aºa fel încât, prin natura
lor", pentru toate societãþile din þarã drept de utilizare. profesiei, sã consolidãm pe mai
ºi din strãinãtate. Pentru stoparea indisciplinei în departe obligaþia de a construi bine,
z punerea la punct a unui sistem
construcþii ne-am propus ca obiectiv, ieftin ºi modern.
informaþional ºi de comunicare suplu implicarea profesionalã a
ºi la obiect cu filialele ºi societãþile
ARACO în procesul Ciprian ENACHE
afiliate;
z prezenþa activã în toate dialo-
gurile sociale ºi reuniunile organizate
de autoritãþile guvernamentale, legis-
lative sau prezidenþiale ºi de organis-
mele neguvernamentale pe teme
care privesc domeniile ARACO.
Rep: Dupã 1990, dintr-o înþele-
gere greºitã a noþiunilor de liber-
tate ºi democraþie, în sectorul
construcþiilor s-a considerat cã
fiecare poate construi cum vrea.
ARACO are în vedere stoparea
unor asemenea mentalitãþi care
nu fac decât sã urâþeascã dome-
niul edilitar?
M.C.: În sensul întrebãrii dvs.
ne-am propus exigenþe privind, în
principal, calitatea ºi siguranþa con-
strucþiilor, printr-un concept al ARACO
ºi al societãþilor afiliate.
Acþiunile pentru realizarea unui
asemenea obiectiv se referã la:
z organizarea unor consultãri cu
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi
cu Ministerul Muncii, Solidaritãþii
Sociale ºi Familiei, privind definirea
formelor celor mai potrivite pentru
calificarea prin ºcoli de profil a
muncitorilor ºi maiºtrilor în acord cu
cerinþele pieþei ºi ale competiþiei
europene, care ar putea fi unul din
serviciile oferite prin Casa Socialã a
Constructorilor.
z orientarea filialelor ºi socie-
tãþilor în adoptarea unor "sisteme
proprii de management ale calitãþii"
atât în procesul de construcþii-mon-
taj, instalaþii, cât ºi în procesul de
vânzare a produselor proprii pentru
construcþii prin cursuri de instruire ºi
reuniuni tematice;

DIN ACTIVITATEA ARACO
Propunerile ARACO pentru dezvoltarea
ºi întãrirea miºcãrii patronale în România
La începutul anului 2005 a avut publice în acord cu normativele O soluþie posibilã este ca, dupã
loc o reuniune a patronatelor comunitare ºi, mai ales, aprobarea modelul ARACO sau sub alte forme
reprezentative la nivel naþional, urgentã, prin H.G. a normelor metodo- similare, sã se organizeze ºi cele-
având ca scop identificarea mãsu- logice aferente O.G. nr.75/19.08.2004, lalte patronate, respectând profilurile
rilor pentru dezvoltarea ºi întãrirea pentru eliminarea neajunsurilor tehnic, tehnologic, profesional ºi
miºcãrii patronale ºi transformarea provocate de Legea nr.386/2003: patronal specifice ºi comune dome-
ei într-un partener real în cadrul – transparenþã deplinã – efectivã
niului, iar, în final, acestea sã se aso-
dialogului tripartit (Guvern – a licitaþiilor lucrãrilor publice;
cieze într-o formã de parteneriat ºi
patronate – sindicate). – certificarea calificãrii profesionale
de reprezentare unitarã în care sã
ARACO, partizanã consecventã a firmelor de construcþii-montaj-
a statuãrii unei legislaþii stabile, coe- instalaþii sã fie obligatorie pentru par- fie adoptate cel puþin urmãtoarele
rente ºi nediscriminatorii în rândul ticiparea la licitaþii spre a înlãtura principii:
investitorilor ºi al constructorilor ale dumpingul ºi lipsa de performanþã z pãstrarea identitãþii patronatelor;
cãror interese le reprezintã, ºi-a calitativã ºi de eficienþã; z reprezentarea egalã a patro-
prezentat punctele de vedere în – organizarea unor comisii for- natelor din aceastã formã asociatã,
acest sens prin dl Adrian Florescu, mate din maximum trei specialiºti, în comitetul ei director;
prim-vicepreºedinte, care a susþinut din care sã facã parte un reprezen- z decizii numai în plenul comite-
mãsurile propuse de Asociaþie pentru tant ARACO ºi unul din Ministerul tului director cu 2/3 din numãrul de
dezvoltarea ºi întãrirea miºcãrii Finanþelor Publice, care sã rezolve membri.
patronale. rapid contestaþiile privind licitaþiile 4. Pentru echilibrarea obligaþiilor
1. Acordarea prin acte normative lucrãrilor publice. patronale cu cele sindicale în dome-
(legi sau hotãrâri de guvern) a unor z Modificarea actelor normative
niul muncii ºi protecþiei sociale este
competenþe profesionale care sã în sensul plãþii TVA la încasarea fac-
necesarã analiza temeinicã ºi în
asigure creºterea nivelului de autori- turilor pentru producþia de con-
parteneriat a prevederilor Codului
tate ºi reprezentativitate din punct de strucþii-montaj realizatã ºi nu la
vedere patronal ºi profesional. momentul facturãrii. Muncii în acest domeniu, spre a se
În cazul ARACO acestea ar fi: z Sprijinirea firmelor româneºti
conveni modificãrile de echilibrare
z certificarea calificãrii profesio- pentru angajarea ºi realizarea de între pãrþi, mai ales privind:
nale a societãþilor de construcþii- lucrãri de construcþii în þarã ºi z contractarea muncii pe durate
montaj-instalaþii; strãinãtate, prin credite ºi garanþii determinate;

z atestarea proiectanþilor, verifi- bancare. z angajarea prin convenþii;
catorilor, experþilor, responsabililor În condiþiile actuale, firmele z numãrul de ore de lucru pe
tehnici cu execuþia ºi a inspectorilor româneºti nu pot ºi nu vor putea sãptãmânã, indiferent de sezon;
de ºantiere; intra în competiþie cu alte firme pe z eliminarea fondurilor de
z acordarea distincþiei anuale nici un fel de piaþã, iar iminenta inte- garantare pentru plata creanþelor
"Trofeul Calitãþii" pentru lucrãri de grare comunitarã poate conduce la salariale;
proiectare ºi de construcþie; dezintegrarea societãþilor cu capital z formarea profesionalã;
z acordarea statutului de utilitate autohton.
z perioada de parcurs pentru
publicã pentru activitatea ARACO. 3. Efectuarea unei analize tehnico-
concedierea colectivã.
2. Pentru consolidarea pieþei profesionale care sã defineascã cea
5. În contextul unor astfel de
libere în industria construcþiilor ºi a mai performantã formulã de aso-
competiþiei ºi pentru dezvoltarea ciere în parteneriat a diferitelor propuneri, considerãm necesarã
procesului investiþional, este nece- forme de organizare a patronatelor modificarea ºi completarea legii
sarã adoptarea unor mãsuri care sã din economia româneascã, capabilã patronatului.
pregãteascã integrarea europeanã: sã reprezinte patronatul român în În numerele viitoare ale revistei,
z Modificarea ºi completarea faþa Comunitãþii Europene ºi în plan vom încerca sã detaliem toate aceste
actelor normative privind achiziþiile intern. propuneri.

DIN ACTIVITATEA ARACO
În atenþia Guvernului României!
Pentru ARACO, debutul lui 2005 a fost marcat de o serie de acþiuni pe diverse planuri, menite sã conducã la o
revigorare a sectorului de construcþii, în principal, prin stabilirea unei strategii capabile sã asigure ºi pentru domeniul
în care activaþi dvs. premisele perfecþionãrii activitãþii în vederea alinierii pânã în 2007 la exigenþele europene.
Aºa se face cã, tot în luna ianuarie, dl Marcel Florescu – preºedintele ARACO a transmis domnului Ionuþ Popescu –
ministrul Finanþelor Publice, urmãtoarea scrisoare, care reprezintã propunerile Asociaþiei pentru revizuirea unor
reglementãri destinate sã îmbunãtãþeascã activitatea în domeniul construcþiilor.
Domnule ministru Ionuþ Popescu, Indicele de inflaþie calculat ca urmare a creºterii preþurilor
Achiziþiile publice în România sunt reglementate de Ordo- de consum pentru populaþie (pe baza coºului standard la pro-
nanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 60/2001, care stabileºte duse alimentare, produse industriale de uz gospodãresc ºi
principiile ºi regulile generale de achiziþii ale bunurilor, serviciilor servicii publice) este impropriu pentru lucrãrile de construcþii.
ºi lucrãrilor. Prin Legea nr. 386/30 adoptatã de Parlamentul României
Normele de aplicare a prevederilor ordonanþei de mai sus în septembrie 2003, art. 41 din Ordonanþa de Urgenþã a
au fost aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr.461/9 mai Guvernului nr.60/2001 se modificã (anexa 1), preþurile
2001, precum ºi prin ordinele comune ale MFP ºi MLPTL unitare exprimate în lei devenind ferme. Excepþie fac cele
nr. 1012, nr. 1013/873 ºi nr. 1014/874, din iunie 2001, care finanþate din programele UE, care recunoaºte ajustarea
au în vedere particularitãþile achiziþiilor de bunuri, servicii ºi preþurilor similare procedurilor FIDIC, ceea ce constituie o
lucrãri de construcþii. discriminare.
Pe durata de realizare a contractului intervin factori de Aceastã lege a fost contestatã de Ministerul Economiei ºi
excepþie, ce nu au putut fi prevãzuþi de ofertanþi la data Comerþului ºi Guvernul a emis OUG nr. 106/24 octombrie
întocmirii ºi predãrii ofertei. Sunt factori independenþi de 2003, prin care s-a mai introdus o nouã excepþie privind
voinþa acestora, care afecteazã interesele comerciale ale achiziþia la o mare varietate de bunuri (anexa 2).
pãrþilor contractante, astfel cã este necesarã revizuirea În anul 2004, urmare aplicãrii prevederilor Legii nr.386/2003
acelor elemente ale preþului unitar. pentru lucrãrile de construcþii, concomitent cu creºteri de circa
P r i n n o r m e l e d e a p l i c a r e n r . 1014/874/2001, 40% la ciment, oþel beton ºi alte materiale de construcþii, pre-
pentru lucrãrile de construcþii, documentaþia standard pct. F3.2 cum ºi creºteri salariale de circa 14%, firmele de construcþii
au înregistrat pierderi mari cu perspectivã de faliment.
model 2 se prezintã metodologia de calcul a influenþei asupra ARACO a acþionat alãturi de Ministerul Economiei ºi
valorilor lucrãrilor realizate la un moment dat, ca urmare a Comerþului ºi Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Tur-
revizuirii unor anumite elemente ale preþului unitar. ismului pentru modificarea Legii nr.386/2003. Urmare aces-
Pentru lucrãrile de construcþii-montaj elementele tor acþiuni s-a aprobat Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului
preþurilor unitare sunt compuse din preþurile ºi tarifele pentru nr.75 din august 2004, care dã o nouã formulare artico-
resurse materiale, forþã de muncã, utilaje de construcþii, lului 41 din OUG nr.60/2001 alin. (4) permiþând revizuirea
transportul materialelor ºi transporturi tehnologice. preþurilor.
Metodologia adoptatã este similarã celei uzuale pe plan Prin scrisoarea nr.2056/23.11.2004, ARACO a înaintat
european ºi definitã în clauzele contractuale, privind Ministerului Finanþelor Publice propunerea sa privind
ajustarea preþurilor, modelul FIDIC. revizuirea preþurilor în conformitate cu prevederile alineatului
Prin Legea nr.212/19.04.2002, Ordonanþei de Urgenþã (4) din OUG nr.75/2004. De asemenea, în scrisoarea
nr.60/2001 i se aduc de cãtre Parlamentul României, modi- nr.2141/9.12.2004, a înaintat obiecþiunile sale la formularea modi-
ficãri ºi completãri; de pildã, la pct. 27 art.41, dupã alineatul ficãrilor în Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 461/2001.
(1) se introduce alineatul (2) cu urmãtorul cuprins: Þinând seama de prevederile Legii nr.492/2004 pentru
"Ofertantul are obligaþia de a exprima preþul ofertei atât în aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.75/2004, referitor la
lei, cât ºi în euro. În cazul contractelor de achiziþie publicã for- emiterea în 60 de zile prin Hotãrârea Guvernului a normelor
mula de actualizare a preþului, aplicatã pentru a asigura pro- metodologice ºi de dificultãþile majore întâmpinate de con-
tecþia împotriva inflaþiei, nu trebuie sã conducã la depãºirea structori în decontarea lucrãrilor executate, ARACO vã
preþului exprimat în euro la data depunerii ofertei." adreseazã rugãmintea de a dispune urgentarea elaborãrii ºi
Prin aceastã prevedere, revizuirea preþurilor unitare expri- aprobãrii normelor în care sã se þinã seama de faptul cã:
mate în lei a fost limitatã la exprimarea lor în echivalentul euro z actualizarea preþurilor la lucrãrile de construcþii,
de la data întocmirii ofertei; practic, preþurile exprimate în euro folosind indicele de inflaþie, este improprie pentru speci-
au devenit ferme fãrã nici o posibilitate de revizuire. ficul acestor lucrãri aºa cum s-a prezentat mai sus.
z pãstrarea preþului ferm în lei la contracte cu durate
Evoluþia preþurilor resurselor pe piaþa româneascã, expri-
mate în euro, nu a avut stabilitate. Dimpotrivã, aceste preþuri mai scurte de 12 luni este o discriminare, nejustificatã
au crescut, ca urmare a tendinþei de a fi armonizate cu cele faþã de celelalte tipuri de achiziþii de bunuri sau servicii
la care se permite actualizarea ca urmare a nenumã-
de pe piaþa UE, devenind mai mari, în special în domeniul ratelor excepþii.
energiei, al materialelor de construcþii energofage (ciment, z revizuirea preþului se impune nu numai la materi-
oþel, beton) ºi al carburanþilor. ale, ci la toate componentele sale cum sunt manopera,
Chiar ºi salariile din ramura construcþiilor, exprimate în transporturile ºi utilajele de construcþii.
euro, au tendinþa de creºtere, ca urmare a deficitului tot mai În speranþa înþelegerii demersului nostru, vã
mare de muncitori calificaþi pentru care existã cerinþã ºi posi- mulþumim pentru sprijinul acordat.
bilitãþi de angajare în þãrile membre UE.
Decontarea în lei la un curs ROL/EURO al BNR nu are nici Cu deosebitã stimã,
o legãturã cu creºterea preþurilor pe piaþa materialelor ºi servici- ing. Marcel Florescu
ilor pentru construcþii. Preºedinte

Un gigant...
convingãtor!
În peisajul edilitar-gospodãresc al Capitalei, un impunãtor edificiu
dominã zona Pipera-Tunari. Vãzut de la distanþã, el este uºor de
remarcat pentru cã reprezintã ceva inedit, iar cine-l viziteazã se
convinge pe viu cã aºa ceva este într-adevãr neobiºnuit pe piaþa con-
strucþiilor din România. Pentru cei care încã n-au ajuns pe acolo,
încercãm sã oferim informaþii deosebit de interesante. Ne dã concursul,
în acest sens, însuºi directorul general, dl Liviu Stan.
Conceptul se
adreseazã clien-
þilor profesioniºti,
antreprizelor de
construcþii, micilor
meseriaºi, ºi nu în
ultimul rând - per- Liviu Stan - director general
soanelor fizice
pentru care oferta Pipera, iar investiþia s-a ridicat pen-
noastrã este com- tru început la 5 milioane de euro.
pletã. Aici pot gãsi Noi considerãm, însã, cã cea mai
toate materialele ºi importantã investiþie, pe care o facem
sistemele pentru o
prin acest obiectiv, se regãseºte în
construcþie la roºu
C.E: Primele informaþii deci, dle ºi la cheie, de la subsol pânã la contribuþia pe care o vom aduce pieþei
director general? acoperiº, la un preþ corect! materialelor de construcþii din România.
Liviu Stan: Global Real Invest Clienþii beneficiazã de consul- Aceastã piaþã are un caracter
este o societate româno-germanã tanþã competentã ºi profesionistã, foarte dinamic ºi a cunoscut în ultimii
care ºi-a propus înfiinþarea unor cen- servicii logistice, transport la desti- ani o evoluþie spectaculoasã.
tre de comercializare a materialelor naþie, precum ºi
de construcþii. Ea este afiliatã grupu- de traininguri de
lui Interpares Mobau. specialitate.
Global este un concept german
Dorim sã trans-
care aduce în România ideea unor
mitem aceleaºi
mari centre comerciale, profesio-
niste, de prezentare ºi vânzare cu avantaje ºi clien-
consultanþã competentã a materi- þilor din România.
alelor, sistemelor ºi accesoriilor pen- Construcþia pri-
tru construcþiile civile ºi industriale. mului centru comer-
Compania româno-germanã Global cial a început în
Real Invest este afiliatã holdingului aprilie 2004 în zona
german I&M Interbaustoff, lider pe
piaþa materialelor de construcþii din
Germania.
Sub acest nume, activeazã în Se poate spune cã, pe piaþa
aceastã þarã peste 1200 de centre româneascã, existã la ora actualã o
comerciale care dispun de un know- gamã largã de produse care se
how modern, ce se regãseºte în adreseazã tuturor categoriilor de
toate compartimentele funcþionale: clienþi. Este cunoscut faptul cã, dupã
vânzãri - consultanþã, marketing, 1990, s-a înregistrat o adevãratã
logisticã, IT etc. explozie de produse, de tehnologii ºi

servicii legate de sectorul construc- expansiune în
þiilor. Numai cã, existã produse cali- mai multe locali-
tative sau mai puþin calitative, cunoscute tãþi din România.
sau mai puþin cunoscute. Strategia noas-
Aºadar, nu produsele sunt cele trã de expansiu-
care lipsesc de pe piaþã, ci acei "jucã- ne va fi beneficã
tori" care sã îºi asume rãspunderea nu numai pentru
de a le selecta ºi ierarhiza, de a le clienþii din capi-
structura în sisteme complete ºi de a talã, ci ºi pentru
le oferi clienþilor sub forma unor soluþii producãtorii ºi
viabile. furnizorii de
Acest lucru ne propunem noi sã îl materiale de con-
implementãm în România. strucþii din întrea-
ga þarã.
Oferta noastrã completã include
nu numai sisteme de produse, ci ºi Furnizorii noºtri
multe servicii, de care aceºtia nu au sunt producãtori
beneficiat pânã acum. sau importatori de
branduri consacrate, care reprezintã Prin oferta ºi contribuþia noastrã,
Rep.:Aprecierile de ordin general sunt
bune pentru o introducere în temã. un garant al calitãþii. suntem pregãtiþi sã facem faþã tuturor
Totuºi, în ce constau elementele pe Colaborarea cu noi va însemna pen- proiectelor care vizeazã moderni-
care vreþi sã le introduceþi ca sã for- tru ei asigurarea unui punct de des- zarea construcþiilor de orice gen.
maþi noua mentalitate privind efi- facere foarte modern ºi profesionist, Rep.: Sã revenim la unitatea
cienþa folosirii acestor sisteme unde produsele lor sunt bine evidenþi- GLOBAL amplasatã în Bucureºti.
moderne? ate ºi promovate, unde au siguranþa cã Prin ce se deosebeºte ea de
L.S.: Mã refer, în primul rând, la li se vor adãuga un plus de valoare ºi alte magazine care au aceeaºi
consultanþa profesionistã ºi compe- însemnãtate prin ceea ce "GLOBAL" le ofertã de produse?
tentã pe care noi o punem la dispoziþie poate oferi tuturor solicitanþilor. L.S.: Conceptul pe care GLOBAL
tuturor celor interesaþi, prin interme- Privitã pe termen lung, aceastã îl implementeazã pe piaþa româ-
diul angajaþilor noºtri, neexcluzând, colaborare va contribui în timp la neascã este inedit ºi prin modul în
bineînþeles nici celelalte servicii, ca de dezvoltarea ºi la creºterea cifrei lor care este structurat centrul comer-
exemplu: asistenþã tehnicã, prelucrãri, de afaceri.
propuneri de soluþii tehnice, transport cial. Noutatea constã în faptul cã el
Nu este deloc de neglijat nici fap- este un ansamblu de spaþii de
gratuit, recomandãri pentru firme de
tul cã dezvoltarea noastrã va atrage expunere ºi comercializare, unde
execuþie etc.
dupã sine ºi dezvoltarea zonelor din articolele sunt bine evidenþiate ºi
Sunt convins cã, în scurt timp,
þarã unde noi construim. promovate.
vom trãi alãturi de clienþii noºtri satis-
facþia lucrului final bine pus în operã, Un astfel de centru comercial Un astfel de centru comercial are
a unei construcþii solide ºi de duratã. oferã locuri de muncã pentru cel în componenþa sa un show-room
Rep.: "GLOBAL" va fi... singur puþin 100 de angajaþi; le oferã aces- elegant ºi profesionist, un magazin
în România, adicã numai la tora satisfacþia muncii împlinite, iar modern ºi bine structurat ºi, în
Bucureºti? familiilor lor, siguranþa zilei de primul rând, un depozit de unde se
L.S.: Nu, acest proiect face parte mâine. pot cumpãra produsele solicitate.
dintr-un plan de investiþii pe termen Aºa cum am contribuit la dez- Suprafaþa totalã acoperitã este
lung, care vizeazã o strategie de voltarea infrastructurii în zona Pipera de circa 15.000 m2, la care se
din Bucureºti, în adaugã circa 15.000 m2 de platforme
acelaºi mod vom exterioare pentru depozitare, circu-
contribui, în viitor, laþie ºi parcãri.
la dezvoltarea ºi Dacã ar fi sã ne referim la pro-
a altor regiuni din dusele ºi sistemele pe care noi le
România, pentru oferim, putem afirma cã asigurãm
cã programul clienþilor noºtri o ofertã variatã ºi
nostru se va des- diversificatã, ancoratã în noutãþile
fãºura în funcþie europene.
de condiþii ºi Suntem o firmã puternicã ºi sun-
rezultate pe tem în mãsurã sã oferim clienþilor
termene mediu ºi acele avantaje pe care numai o
lung. firmã puternicã le poate oferi.

SOLUÞII ªI TEHNOLOGII UNICAT ÎN ROMÂNIA,
APLICATE DE GIP GRUP SA LA CONSOLIDAREA
STRUCTURILOR INDUSTRIALE
SC GIP GRUP SA
Bucureºti este un nume consacrat
în construcþii, experienþa sa dobânditã
în 44 de ani de activitate reflectân-
du-se, în mod deosebit, în execuþia
lucrãrilor speciale, a construcþiilor
deosebite, precum structurile înalte.
Exemple în acest sens,
din ultimii ani, constituie reabi-
litãrile la coºurile de fum de la
centralele termoelectrice (Iºalniþa –
coº fum nr. 2 H = 200m, Rovinari –
douã coºuri H = 220m, Deva –
coº fum nr. 2 H = 220m), unde
SC GIP GRUP SA a introdus
soluþii noi de reabilitare, care au
rãspuns cerinþelor fundamentale
ale lucrãrilor, restabilind condiþiile
de exploatare normalã, în confor-
mitate cu nivelul de asigurare ºi
prevederile preconizate de noua
legislaþie.
În ceea ce priveºte struc-
tura coºurilor, acestea erau grav
avariate, cu numeroase fisuri ºi
crãpãturi verticale, precum ºi cu o
serie de fisuri orizontale, consta-
tându-se atacul chimic al gazelor
asupra betonului. Toate acestea au
dus la incapacitatea structurilor de
a satisface atât condiþiile de exploa-
tare normalã, cât ºi condiþiile de
rezistenþã.
Lucrãrile de restabilire a continuitãþii ºi consolidãrii coºului au
constat din urmãtoarele operaþiuni:
¾ la exterior: îndepãrtarea stratului de beton atacat chimic ºi efectuarea
reparaþiilor cu un sistem de mortare aditivate, prelucrarea betonului în lungul
fisurilor ºi crãpãturilor, matare, respectiv armarea ºi betonarea lor cu acelaºi
sistem de mortare, urmând în final consolidarea structurii prin precomprimare
cu elemente metalice inelare.
¾ la interior: desfacerea zidãriei vechi degradate, îndepãrtarea betonului
degradat de pe toatã suprafaþa peretelui, prelucrarea, injectarea ºi matarea
fisurilor cu mortare aditivate, iar în funcþie de temperaturile existente, refacerea
structurii clasice din zidãrie antiacidã cu termoizolaþia aferentã (Rovinari ºi
Deva) sau executarea unui torcret, asigurându-se conlucrarea cu structura exis-
tentã, iar pe suprafaþa torcretatã, aplicarea protecþiei anticorozive ºi termice,
din plãci de borosilicat, sistem
aplicat, pentru prima datã
în þara noastrã, de cãtre
GIP GRUP (Iºalniþa).
Acest sistem de protecþie
prezintã urmãtoarele avantaje:
asigurã, concomitent,
izolaþia termicã necesarã ºi
protecþia anticorozivã;
are greutate redusã, con-
ducând astfel la reducerea
substanþialã a greutãþii coºului;
este elastic ºi poate, astfel,
prelua deformaþiile ce apar în
structura de beton.
SC GIP GRUP SA, împre-
unã cu grupul de specialiºti
format din: prof. univer-
sitar, membru de onoare
al A c a d e m i e i R o m â n e ,
d r. Honoris Causa UTCB –
ing. Panaite Mazilu, prof. dr.
ing. Furiº Dumitrel, conf. dr.
ing. Creþu Dan, elaboreazã
soluþii ºi tehnologii care asigurã
consolidarea construcþiilor
industriale ºi civile, consti-
tuind un adevãrat succes
tehnic ºi un real câºtig pentru
costurile construcþiilor ºi durata
de execuþie a acestora.
GENERALCONSTRUCT Piatra-NNeamþ
2005 - DEBUT ÎN FORÞÃ
Firmã cunoscutã ºi recunoscutã pe piaþa investitorilor din aceastã parte a þãrii, SC GENERALCONSTRUCT
din Piatra-Neamþ ºi-a consolidat poziþia de lider prin promptitudinea, seriozitatea ºi calitatea ofertei
sale de materiale, tehnologii ºi servicii puse la dispoziþia tuturor celor interesaþi, din judeþ sau din
alte pãrþi ale þãrii.
Anul 2005 înseamnã pentru firma nemþeanã un debut diplome ºi trofee primite nu numai în
în forþã prin sporirea "zestrei" tehnice de care dispune. þarã, dar ºi peste hotare.
Au apãrut, deja, pe platformele SC GENERALCONSTRUCT Unele dintre acestea, atribuite
din Piatra-Neamþ noi unitãþi de producþie pentru satisfa- de prestigioase organisme de spe-
cialitate din strãinãtate, reprezintã
cerea solicitãrilor de colaborare din partea beneficiarilor
un atestat internaþional prin care se
sãi, în numãr din ce în ce mai mare. recunosc valenþele activitãþii firmei
În prezent, GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþ SC GENERALCONSTRUCT din Piatra-Neamþ.
dispune de patru mari capacitãþi de producþie,
destinate asigurãrii categoriilor de produse pen-
tru lucrãri de construcþii, cu precãdere, a celor
care se referã la infrastructurã.
Este vorba despre capacitãþi intrate în func-
þiune în ultimii patru ani.
z Fabrica de betoane – 50.000 to/an;
z Fabrica de OL beton fasonat – 1.000 to/an;
z Fabrica de mixturi asfaltice – 80.000 to/an;
z Balastiera – 80.000 m /an.

3
Fabricile de betoane ºi oþel beton fasonat au

livrat, pânã în prezent, importante cantitãþi de
asemenea produse pe ºantierele din mai multe
judeþe ale þãrii.
Fabrica de mixturi asfaltice este cea mai
tânãrã. Ea a intrat recent în circuitul productiv,
respectiv în anul 2004,
putând sã asigure o
importantã cantitate de
material atât de necesar
modernizãrii infrastruc-
Sunt trofee pe care le puteþi admira ºi dvs. în imaginile
turii rutiere din zonã ºi nu
care însoþesc prezentarea de faþã.
numai.
Aceastã "carte de vizitã" poate fi consideratã o ade-
Despre calitatea activi-
vãratã garanþie cã o afacere cu SC GENERALCONSTRUCT
tãþii manageriale a firmei
GENERALCONSTRUCT din Piatra-Neamþ reprezintã pentru orice investitor o
Piatra-Neamþ, condusã reuºitã.
de dl ing. Ioan Mancea, Aºadar, un debut în forþã cum spuneam la început, un
vorbesc îndeajuns ºi debut pe care îl vom completa cu noi informaþii în
numeroasele aprecieri în numerele viitoare ale revistei.

Casa Socialã a Constructorilor
Nu este nevoie de prea mult efort ca sã ne dãm seama ce a însemnat sau ce
înseamnã activitatea de construcþii, cu precãdere, în preajma sau în timpul iernii,
atunci când munca pe ºantiere fie cã se restrânge, fie cã se opreºte. Ne gândim,
desigur, la "soarta" forþei de muncã, dar ºi la consecinþele economico-financiare
ale societãþilor cu un asemenea profil de activitate. Dupã cum se cunoaºte, în
condiþiile "meteo” din þara noastrã, peste un trimestru din an este "condamnat"
la inactivitate, iar oamenii sunt trimiºi "la gura sobei", aºa cum se spune, fãrã
asigurarea unor fonduri necesare traiului.
ªi totuºi, în acest caz, învãþând din practica altora, o serie de societãþi, organi-
zaþii ºi asociaþii au gãsit o soluþie viabilã atât pentru ele, cât ºi pentru angajaþii lor.
Aceasta este Casa Socialã a Constructorilor, al cãrei obiect principal de
Laurenþiu Plosceanu
activitate este asigurarea protecþiei sociale a muncitorilor din construcþii în
perioada timpului nefavorabil.
Celor care încã nu s-au familiarizat cu ceea ce reprezintã o astfel de instituþie, le oferim amãnunte
direct de la sursã, prin dl Laurenþiu Plosceanu, preºedintele Consiliului de Administraþie CSC.
Ionel Cristea: Sã încercãm, fonduri, se acordã protecþie socialã L.P.: Membrii fondatori ai Casei
dle preºedinte, sã explicãm salariaþilor membrilor sãi în perioada Sociale a Constructorilor sunt:
metodic tot ceea ce ar trebui sã timpului nefavorabil, respectiv Din zona patronalã:
cunoascã, despre "Casa" pe 1 noiembrie – 31 martie. Protecþia z Asociaþia Românã a Antre-
care o conduceþi, potenþialii constã în acordarea unei indemniza- prenorilor din Construcþii – ARACO;
viitori membri. Cu ce anume îi þii – reprezentând o sumã impozabilã z Federaþia Patronalã din Indus-
puteþi atrage? în cuantum lunar egalã cu 75% din tria Materialelor de Construcþii –
Laurenþiu Plosceanu: Casa PATROMAT;
media pe ultimele 3 luni a salariului
Socialã a Constructorilor este unicul z Patronatul Regiilor Autonome
de bazã brut – timp de maximum 90
operator privat de protecþie socialã, de Drumuri ºi Poduri de interes
de zile calendaristice, perioadã în
din România. A fost înfiinþatã în 1998 judeþean, Deva – PATRONATUL
care activitatea din construcþii ºi pro-
DRUMARILOR DIN ROMÂNIA.
sub forma unei organizaþii non-profit, ducerea materialelor de construcþii
Din zona sindicalã:
autonomã ºi cu patrimoniu distinct. nu se poate desfãºura. Indemnizaþia
z Federaþia Sindicatelor din Con-
S-a constituit ºi funcþioneazã în sis- se acordã proporþional cu durata
strucþii ºi Materiale de Construcþii –
tem bipartit, cu participarea egalã ºi efectivã a întreruperii lucrului. Con-
FAMILIA CONSTRUCT (în prezent,
liberã a organizaþiilor sindicale ºi siliul de Administraþie al societãþii FGS FAMILIA);
asociaþiilor patronale din ramura membre, împreunã cu reprezentan- z Federaþia Naþionalã Sindicalã
construcþiilor ºi materialelor de contul sindical stabilesc numãrul salari- din Construcþii - Montaj – ANGHEL
strucþii. "Casa" are caracteristicile aþilor ºi perioadele de protecþie SALIGNY;
unui fond de investiþii cu risc foarte socialã acordatã prin Casa Socialã. z Federaþia Sindicatelor Con-
redus, gestionând ºi multiplicând fon- I.C. : Cine se aflã în "umbra" structorilor Feroviari ºi Cãi de Comu-
durile depuse de membrii sãi. Din aceste instituþiei la care ne referim? nicaþie – FSCFCC.

¬ urmare din pagina 18 1,5% din producþia realizatã, garanþia executãrii unor lucrãri de
În prezent, sunt afiliate la CSC vândutã ºi încasatã ºi o cotã de 1% calitate ºi cu productivitate
societãþi importante din aceastã din salariul brut al salariaþilor care crescândã, practic o protecþie
ramurã, însumând peste 150.000 de doresc sã fie protejaþi prin aceastã socialã acordatã în mod indirect.
salariaþi, ceea ce reprezintã circa formã de protecþie socialã; de aseme- Pornim de la necesitatea unei ºcoli
46% din numãrul total al constructo- nea, la aceste fonduri se adaugã con- de meserii pentru meseriile
rilor. În CSC sunt încrise societãþi tribuþia tuturor investitorilor sau deficitare în România.
importante ºi respectate, precum: proprietarilor, indiferent de sursa de Având în vedere cã agenþii economici
Hidroconstrucþia SA, CCCF SA, finanþare ºi de forma de proprietate, provin din toate colþurile þãrii, mã gândesc
Teleconstrucþia SA, Energocon- sã facem din Casa de Meserii a Con-
prin achitarea unei cote de 0,5% din
strucþia SA, Lucrãri Drumuri ºi Poduri structorilor o ºcoalã itinerantã. Casa de
valoarea lucrãrilor de construcþii
Bistriþa-Nãsãud, SOCOT Târgu Mureº, Meserii ar urma sã asigure societãþilor
realizate, precum ºi multiplicarea
Drumuri ºi Poduri Prahova, Pentaco SA, care doresc sã-ºi perfecþioneze perso-
profesionistã a fondurilor CSC.
Construcþii Feroviare SA Iaºi, nalul, instructorii formatori ºi logistica
I.C.: Ce planuri de viitor aveþi?
Direcþia Judeþeanã de Drumuri Deva, necesarã; le vom trimite, de asemenea,
L.P.: Ne propunem sã dezvoltãm
Apasco SA Mãneciu, Tajtrans suportul didactic pe casete sau CD-uri,
sfera serviciilor pe care le putem
Timiºoara, Tunele SA Braºov etc. astfel încât instructorii respectivi sã
pune la dispoziþia membrilor Casei
Pe lângã acestea, existã numeroase formeze, la rândul lor, alþi instructori care
Sociale. În prezent, este operativ
sã perfecþioneze personalul.
societãþi mici ºi mijlocii de construcþii
serviciul de obþinere a scrisorilor de
În altã ordine de idei, în viitor
care confirmã o tendinþã de consoli-
garanþie bancarã pentru participarea
intenþionãm sã creãm un fond privat
dare a unui management proactiv, în
la licitaþii. La cererea membrilor de pensii ocupaþionale, suplimentare,
raport cu protecþia resursei umane.
noºtri ºi în condiþiile în care va exista private pentru ramura de construcþii.
I.C.: Ne puteþi prezenta un
acordul beneficiarului, vom putea fi Ne gândim ºi la o Casã de con-
succint bilanþ al activitãþii "Casei",
depozitarii sumelor ce constituie cedii a constructorilor, precum ºi la o
de la înfiinþare pânã în prezent?
garanþia de bunã execuþie a Casã de sãnãtate ºi securitate în
L.P.: Funcþionând efectiv din
lucrãrilor. muncã a constructorilor.
octombrie 1998 ºi acordând pro-
O altã realizare a fost înfiinþarea Încercãm sã demonstrãm, prin
tecþie socialã, în condiþiile legii, încã
în 2004 a Casei de Meserii a Con- toate aceste iniþiative ºi acþiuni, cã
din iarna 1998-1999, Casa Socialã a
structorilor. Pentru acest proiect sun- putem fi un spaþiu de convergenþã a
Constructorilor a alocat pânã acum tem în contact cu câteva organisme intereselor patronale ºi sindicale, din
peste 150 miliarde lei pentru pro- similare din Italia, Belgia, Germania ramura de construcþii.
tecþia socialã a circa 40.000 salariaþi ºi Danemarca, dispuse sã ne ajute Suntem solicitaþi de Organizaþia
– în funcþie de solicitãrile fãcute de în derularea lui. Parteneriatele cu Internaþionalã a Muncii sã asistãm
membrii CSC. Fondurile necesare operatori din Europa reprezintã dezvoltarea unor proiecte asimilabile
protecþiei provin de la membrii CSC, modul nostru de a aborda dez- Casei Sociale în Moldova ºi Bulgaria.
din contribuþia salariaþilor ºi a soci- voltarea acestei fundaþii. Ne propu- În încheiere, vreau sã profit de
etãþii – legea prevede o cotã de nem sã ºcolarizãm salariaþi ai acest prilej ºi sã adresez tuturor
1,5% din valoarea producþiei, agenþilor economici, care sã se per- constructorilor îndemnul de a
înscrisã în certificate ºi încasatã, fecþioneze în meseriile specifice deveni membri ai Casei Sociale a
sau, în cazul societãþilor producã- activitãþii de construcþii, fiind de Constructorilor. Vor avea numai
toare de materiale de construcþii, pãrere cã acest lucru constituie de câºtigat!

Baumit
2005 – un nou început?
Pe piaþa construcþiilor din România, unele firme, mãrci de produse
ºi sisteme de management ºi-au consolidat poziþia, dând o notã nouã
de credibilitate prin oferta pe care o practicã în ansamblul procesului
investiþional. S-a ajuns uneori ca denumirea firmei sau a produsului sã
devinã atât de familiarã, încât adunã la un loc performanþa, calitatea ºi
eficienþa lor, dând beneficiarului sentimentul reuºitei în afaceri.
Aceste frumoase aprecieri se pot atribui fãrã nici o rezervã
S.C. Baumit, iar managerul firmei, dl Laurenþiu Lupuºor, este
prezent, iatã, chiar în paginile primului numãr al revistei noastre.
Ciprian Enache: O datã cu 2005 sale, dacã avem în vedere doar cifra
pãºiþi într-o nouã decadã de de afaceri din 2004, care s-a ridicat
existenþã, adicã începeþi cel la circa 17 milioane de euro. De alt-
de-al X-lea an în România. Cum fel, Baumit este considerat astãzi
apreciaþi acest moment? drept unul dintre promotorii politicii
Laurenþiu Lupuºor: Acest nou calitãþii. Laurenþiu Lupuºor - director general,
început de care vorbiþi mi se pare Importanþa acordatã fiecãrui Baumit România Com S.R.L.
tonic pentru perspectiva firmei ºi a client eliminã posibilitatea oferirii de domeniile sistemelor de termoizolaþie,
produselor produse ºi servicii necorespunzã- finisajelor de faþadã, mortarelor ºi
toare din punct de vedere calitativ. ºapelor uscate gata preparate, al ten-
Având stabilite aceste reguli, fir-
cuielilor aplicabile mecanizat, sis-
ma Baumit a introdus, pe piaþa
temelor de asanare ºi restaurare a
româneascã, o mare varietate
clãdirilor vechi, sistemelor de
de produse ºi sisteme com-
montare a placajelor ceramice etc.
plete pentru foarte multe
Mãrcile Baumit ºi Murexin, sub
tipuri de lucrãri, care sunt
care firma Baumit produce ºi
adaptate conform cerin-
comercializeazã sisteme ºi materi-
þelor clienþilor.
ale de construcþie, se aflã deja atât
Baumit România
în conºtiinþa constructorilor profesio-
produce ºi comerciali-
niºti, cât ºi a beneficiarilor finali ai
zeazã sisteme ºi
lucrãrilor, numele acestor mãrci fiind
materiale de con- asociat cu garanþia calitãþii lucrãrii.
strucþie profesionale, Pentru un beneficiar al sistemelor
fiind în prezent princi- pe care firma Baumit le prezintã,
palul furnizor al pieþei este foarte important sã facã bine
româneºti de profil în diferenþa între un sistem complex
¬ urmare din pagina 21 Izolarea unei clãdiri trebuie pri- sale sunt fabricate în unitãþile de
prefabricat ºi un sistem hibrid compus vitã per ansamblu. Doar o izolare a producþie ale grupului austriac, fiind
din mai multe produse separate. faþadei nu rezolvã complet problema. compatibile ºi posibil de aplicat pe
În momentul în care existã o com- Printr-o documentaþie tehnicã, se toate tipurile de suport rãspunzând
patibilitate între componentele unui poate determina dacã o locuinþã are perfect exigenþelor ºi standardelor
sistem complex, beneficiarul poate fi suficiente cãi de interacþionare cu europene.
sigur de calitatea produsului finit pe mediul ºi, în funcþie de aceasta, se Deloc de neglijat sunt ºi celelalte
o duratã mai mare de timp compara- poate proiecta un sistem eficient de avantaje oferite de sistemul termo-
tiv cu cea rezultatã în urma utilizãrii izolare. izolant Baumit EPS, ºi anume: dimi-
Existã pierderi termice prin nuarea costurilor de energie
unui produs hibrid.
acoperiº, pereþi, ferestre, fundaþia destinatã încãlzirii cu pânã la 50%,
C.E: Privind în intimitatea activi-
clãdirii etc. Nu este indicat ca toate posibilitãþile de aplicare atât la
tãþii firmei pe care o conduceþi,
sistemele de izolaþie sã fie utilizate clãdirile noi, cât ºi la reabilitarea ter-
ce ar trebui sã ºtie despre ea
potenþialii dvs. clienþi? concomitent, tocmai pentru a asi- micã a celor vechi. De asemenea, posi-
L.L: Compania Baumit are o gura un climat sãnãtos pentru cei ce bilitatea aplicãrii pe orice tip de suport
gamã foarte variatã de produse ce locuiesc acolo. (beton, cãrãmidã, BCA, lemn etc.) ºi
sunt structurate pe câteva categorii Concluzia este cã un sistem ter- asigurarea unui confort termic ºi
mai importante din punctul de moizolant care este compus din ele- estetic deplin al clãdirii.
vedere al vânzãrii ºi al distribuþiei lor mente corespunzãtoare de calitate Însã, pentru compania Baumit,
în România. În primul rând, existã este unul impermeabil pentru oricare sistemul termoizolant nu este totul.
grupa mortarelor uscate, care sunt dintre factorii care acþioneazã din Ne intereseazã ºi alte produse pe
folosite pentru tencuieli cu aplicare exterior, în timp ce rãmâne permisiv care le executãm în fabricile din
mecanicã, mortare pentru zidãrie ºi în cazul eliminãrii particulelor de Bucureºti. Este vorba de mortarele
mortare speciale. vapori din interiorul locuinþei. uscate ºi de adezivii pentru gresie ºi
O altã categorie o reprezintã sis- C.E: Argumentele enumerate de faianþã. Producþia noastrã nu asigu-
temele izolante de faþadã sub formã dvs. sunt cred suficiente, dar rã doar cererea internã a partenerilor
de sandwich, care au rolul de a beneficiarul ar dori
asigura un confort termic ºi o redu- sã ºtie ºi ce garan-
cere substanþialã a cheltuielilor de þie are în timp,
încãlzire a unei locuinþe. Cu aceste dacã foloseºte pro-
materiale s-a dorit nu numai pãs- dusele ºi sistemele
trarea unei temperaturi ridicate iarna, Baumit. Aºadar?
ci ºi pãstrarea unei atmosfere rãco- L.L: Sistemul de
roase vara. termoizolaþie Baumit a
Mai existã o gamã destul de rezistat perfect probei
timpului, fiind uºor de
diversã de finisaje pentru faþadã ºi
pus în operã ºi com-
pentru interioarele clãdirilor ºi una de
portându-se excelent
adezivi pentru placãri ceramice de
în exploatare. Din acest
gresie, faianþã, marmurã ºi piatrã natu-
motiv, garanþia sis-
ralã, calitatea acestora ajutându-ne sã
temului, care este de
fim unul dintre liderii de piaþã.
minimum 25 de ani
De asemenea, compania pro-
este înscrisã în
duce ºi aditivi pentru betoane, ºape Agrementul Tehnic
ºi mortare. Aceºti aditivi asigurã o nr. 020-03/023-2002,
bunã prelucrare ºi utilizare a materi- eliberat de MLPTL ºi
alelor pe tot parcursul anului. are o totalã acoperire
De exemplu, betonul este un material în realitate.
foarte pretenþios care nu se poate Ceea ce conferã
prelucra ºi turna decât atunci unicitate ºi valoare aces-
când se întrunesc anumite condiþii tui sistem este faptul cã
meteorologice. toate componentele

din þarã; o parte din aceasta este
destinatã exportului în Bulgaria,
Grecia, Turcia ºi Republica Moldova.
Aproximativ 65-70% din volumul
producþiei ºi al vânzãrilor se reali-
zeazã în România. Dintre produsele
noastre multe merg la export, ne
referim aici la finisajele pentru faþadã
- tencuieli decorative - ºi, mai nou, la
vopselele lavabile pentru interioarele
clãdirilor ºi la adezivii pentru gresie
ºi faianþã.
Pe scurt, vã rog sã reþineþi: toate
unitãþile de producþie din România
sunt complet noi, folosesc tehnologie
de producþie de ultimã orã ºi materie
primã de cea mai înaltã calitate.
Controlul calitãþii este continuu ºi
foarte exigent, iar livrãrile se fac în
momentul primirii comenzii. L.L: Dacã doriþi sã ºtiþi mai mult, la Teiuº într-o producþie de circa 180.000t/an
Pe lângã livrarea unor sisteme ºi despre 2005 trebuie sã vã spun mai întâi cã - materiale pentru construcþii. Proiectele
materiale de construcþie de înaltã previzionãm o cifrã de afaceri de circa 19 mili- noastre strategice pe termen mediu
performanþã, Baumit România oane de euro, mai mare cu circa 2 milioane se referã la deschiderea celei de-a
pune la dispoziþia partenerilor sãi o de euro decât cea din 2004. Principalii fac- treia fabrici, la Bucureºti în 2008, cu
gamã completã de servicii: ºcolari- tori ce stau la baza acestei evoluþii sunt: o capacitate de circa 180.000 t/an.
zãri ºi instructaje tehnice ale echi- C.E: În ce mãsurã credeþi cã
extinderea capacitãþii de producþie prin
pelor de lucru, demonstraþii practice Baumit a devenit lider pe piaþa
punerea în funcþiune în aceastã primã- materialelor de construcþii din
ºi asistenþã tehnicã la punerea în
varã a fabricii de la Teiuº (a doua fabricã România?
operã a materialelor furnizate.
din România, dupã cea de la Bucureºti); L.L: Fãrã a fi interpretatã ca lipsã
C.E: Am trecut de acum în 2005
apoi introducerea în fabricaþie a câtorva de modestie, se poate spune cã a
ºi spuneaþi cã va fi anul în care fost creatã o adevãratã ºcoalã
Baumit ºi-a fixat noi orizonturi. produse noi, îmbunãtãþirea reþetelor etc. Baumit, care are o extindere naþio-
Puteþi menþiona câteva dintre Investiþiile pe care Baumit România nalã ºi un proces educaþional, con-
acestea? le va realiza în 2005 se vor concretiza secvent ºi continuu, de promovare
a calitãþii ºi respectului faþã de
beneficiar.
Baumit România oferã, de
asemenea, la cerere, efectuarea de
probe în ºantier pentru a sprijini
clienþii noºtri în luarea celor mai
bune decizii.
Vom continua activitatea de promo-
vare intensã a finisajelor de faþadã, a
tencuielilor ºi a ºapelor aplicabile
mecanizat, care reprezintã viitorul
industriei materialelor de construcþii.
Acesta va fi un pas important
cãtre creºterea productivitãþii ºi asi-
gurãrii calitãþii conform standardelor
europene. Tot ceea ce se întreprinde
de cãtre noi are, întotdeauna, ca
punct de plecare premisa cã decisiv
pentru calitatea vieþii unui cãmin
este confortul asigurat de acesta.
Mesajul transmis tuturor cola-
boratorilor este: "Puteþi conta pe
Baumit acum, mâine ºi în vii-
tor, î n R o m â n i a º i p e p i e þ e l e
internaþionale".

TMUCB S.A.
O FIRMÃ DE CARE AVEÞI NEVOIE!
Descrierea activitãþii: TMUCB S.A. este o societate
româneascã înfiinþatã în 1958, cu capital integral privat din 1994.
Compania este specializatã în asamblarea ºi montarea utila-
jelor tehnologice în fabrici de ciment, combinate chimice ºi
petrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteazã ºi
fabricã rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoare
pentru staþii de distribuþie a combustibilului conform DIN 6608,
sisteme de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase sub
presiune ºi fitinguri.
Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat în România ºi în
strãinãtate lucrãri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-
ducte pentru industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului,
combinate metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-
electrice ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile,
rezervoare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºi
întreþinerea celor de mai sus.
TMUCB S.A. funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a Cali-
tãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-
berat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea Calitãþii ºi
Proceduri pentru toate lucrãrile mecanice.
Structura organizaþionalã: sediul - Bucureºti, România,
B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55,
fax: 0040 21/312 95 42;
18 filiale - în România.
Capital social: 219.527.040.000 de lei
Cifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euro
Numãr de angajaþi: 3.485
Calificarea personalului: compania are o structurã de
personal care asigurã realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.
Beneficiari: principalii beneficiari din România sunt com-
paniile naþionale de gaz ºi petrol, rafinãriile, fabricile de ciment,
precum ºi societãþile multinaþionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,
Rafinãria ASTRA Ploieºti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,
RAFO Oneºti, RADET Bucureºti, Distrigaz, Shell, Agip,
Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.
Produse ºi servicii principale - TMUCB S.A. executã:
structuri metalice - fabricaþie ºi montaj;
rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaþie ºi montaj;
rezervoare de depozitare cu pereþi dubli - proiectare,
fabricaþie ºi montaj;
vase de presiune - fabricaþie;
sisteme de conducte - fabricaþie ºi montaj;
lucrãri complexe de montaj mecanic;
lucrãri la cheie ca Antreprenor General.

SC SCADT SA
Constructori de elitã
SC SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din România, care s-a organizat ca societate
comercialã cu capital integral privat în ramura construcþiilor. Sediul sãu ºi baza de producþie sunt
amplasate în partea de nord-est a municipiului (zona industrialã).
z alte activitãþi complementare, vopsitã în câmp electrostatic ºi

care deservesc cele douã ramuri prin- echipatã cu geam termopan. Tâm-
cipale (construcþii-montaj ºi producþie plãria interioarã cuprinde: uºi furniruite
industrialã): izolaþii, bobinaj, tapiserie, cu furnir din stejar pe tocuri din lemn
sculãrie etc. masiv, cu cãptuºeli ºi pervazuri. O nou-
Aºadar, aria lucrãrilor puse în tate o reprezintã ºi pardoselile calde –
operã de societatea olteanã este parchet stratificat laminat în dormitoare
diversã, ceea ce denotã faptul cã dis- ºi în camere de zi, ºi cele reci – gresie
pune de importante forþe materiale, în holuri, bucãtãrii, bãi ºi cãmãri.
tehnologice ºi logistice, capabile sã În spaþiile comune de circulaþie ºi în bal-
realizeze investiþiile solicitate de bene- coane s-au montat pardoseli din mozaic.
ficiarii sãi. Legãtura dintre niveluri se realizeazã
Despre unele dintre ele aþi luat prin scãri cu trepte mozaicate ºi
deja cunoºtinþã. Vã supunem atenþiei balustrade metalice cu mânã curentã
alte lucrãri dintr-un domeniu de mare din lemn. Finisajele interioare sunt
actualitate, locuinþele. ªi nu orice fel adecvate funcþiunii de locuinþã: ten-
de asemenea construcþii, ci acelea cuieli driºcuite cu glet de ipsos,
care privesc tineretul. zugrãveli lavabile, placaj de faianþã
Primele dintre ele sunt clãdirile (h=1,50 m), front de lucru în bucãtãrii ºi
Principalele obiecte de activitate pentru tineret, în regim de închiriere, zone de echipare sanitarã în bãi. La
ale SC SCADT SA Slatina sunt : din localitatea Cãlimãneºti, jud. Vâlcea, soclu s-a prevãzut tencuialã mozaicatã
z execuþie lucrãri de construcþii- situate pe str. Calea lui Traian. tip Granopor Baumit.
montaj, obiective de investiþii industriale, În aceeaºi gamã de lucrãri, se
social-culturale, locuinþe colective ºi uni- înscrie ºi amenajarea locuinþelor
familiale, agro-zootehnice etc., precum pentru tineri în cãminul pentru
ºi reparaþii capitale ale acestora; nefamiliºti, din str. Nacului, municipiul
z execuþie lucrãri tehnico-edilitare Slatina, jud. Olt.
ºi gospodãreºti, respectiv: alimentãri Aici beneficiari sunt: ANL ºi Primãria
cu apã, alimentãri cu gaze, canalizare, Municipiului Slatina, iar valoarea inves-
drumuri, strãzi etc.; tiþiei este de 496.543 de euro.
z extracþia, sortarea ºi transportul Lucrarea cuprinde un numãr de 40 de
agregatelor minerale, producerea de unitãþi locative, dintre care 20 cu o
mortare, betoane ºi prefabricate din camerã ºi 20 cu douã camere. Noile
beton armat, atât pentru necesarul unitãþi locative se obþin prin amena-
propriu, cât ºi pentru terþi; Valoarea investiþiei se ridicã la jarea, remodelarea funcþiunilor ºi prin
196.763 euro + 56.794 euro (NCS-uri), mãrirea confortului la construcþia exis-
z exploatãri forestiere, gaterarea
având ca beneficiar Agenþia Naþionalã tentã (Cãmin nefamiliºti – proprietate
buºtenilor la sediul societãþii, exe-
a Locuinþelor.
cutarea de confecþii din lemn; Lucrarea amintitã a presupus
z producere ºi montaj de confecþii
realizarea unui numãr de 16 unitãþi
din aluminiu (uºi, ferestre, vitrine, locative, cu regim de înãlþime
mobilier etc.), pereþi cortinã – cu pro- S+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansardã cu un
file indigene sau din import; confort deosebit. S-a ales soluþia cu
z producere de confecþii metalice (uºi, acoperiº tip ºarpantã din lemn, cu
ferestre, panouri, armãturi de oþel beton); învelitoare din þiglã, iar pentru pereþii
z prestãri servicii cu utilaje grele exteriori s-a optat pentru sistemul ter-
de construcþii ºi diferite mijloace de moizolant EPS – Baumit. Tâmplãria
transport, atât pentru cerinþele socie- exterioarã este termoizolantã, din pro-
tãþii, cât ºi pentru alþi solicitanþi; file de aluminiu cu barierã termicã,

SC SCADT SA, cedatã Primãriei De la lucrãri privind locuinþele la...
Municipiului Slatina), cu un regim de cele cuprinse în capitolul infrastruc-
înãlþime P+4. Lucrãrile de amenajare turã: sistem de canalizare ºi staþie
au presupus desfaceri de tencuieli, de epurare a apei, investiþie aflatã în
pardoseli, tâmplãrie, confecþie meta- comuna Vaideeni, jud. Vâlcea, realiza-
licã, hidroizolarea cu bitum a teraselor, tã din fonduri SAPARD în valoare de
demolãri, zidãrie. Remodelarea funcþiu- 37 miliarde de lei.
Amplasamentul lucrãrii poate fi iden-
nilor a solicitat recompartimentarea cu
tificat la o distanþã de 6 km de oraºul
panouri de gips-carton cu structurã
Horezu, pe drumul judeþean DJ 665.
metalicã tip CW 75, cu placã RB de
12,5 mm, cu termoizolaþie din vatã
mineralã de 50 mm. Pentru mascarea Anul 2005 înseamnã pentru
coloanelor de instalaþii s-au prevãzut SC SCADT SA Slatina începutul unei
închideri din gips-carton. Învelitoarea noi etape marcate de revirimentul mult
este realizatã din þiglã de culoare roºie aºteptat pentru sectorul construcþiilor.
tip Elpreco Craiova ºi este prevãzutã Noua orientare ºi aplicare a politicilor
cu parazãpezi. Dublul acces (existent) fiscale încurajeazã firmele de profil sã
abordeze din ce în ce mai multe lucrãri
este prevãzut cu rampã ºi mânã
cu speranþa cã actualul Executiv va
curentã pentru persoane cu deficienþe interveni cu mãsuri eficiente, privind
locomotorii. înlãturarea blocajului financiar-bancar,
care le pun pur ºi simplu în situaþia de
non combat.
Categoriile de lucrãri pe obiecte:
SC SCADT SA Slatina are sufi-
a) Reþea de canalizare – executatã cu cientã forþã managerialã ºi tehnologicã
tub din PVC de canalizare, având DN 250 pentru a contracta lucrãri de orice
cu garnituri de cauciuc – 6031 ml. complexitate nu numai în jud. Olt, ci ºi
Lucrarea a presupus un grad ridicat de în zonele limitrofe sau în alte localitãþi.
complexitate, necesitând sprijiniri de Directorul general al firmei,
maluri cu dulapi verticali din lemn de dl Ion Toma, vã asigurã cã ºi în 2005,
fag la adâncimi de pânã la 4 ml; SC SCADT SA Slatina vã poate fi un
b ) Staþie de pompare ape uzate; partener serios, cu lucrãri executate la
c) Staþie de epurare; d) Gurã de vãrsare. timp ºi de cea mai bunã calitate.

Starea tehnicã a construcþiilor
de beton precomprimat în România
CONSIDERAÞII
prof. univ. dr. ing. Cãlin MIRCEA - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca
ing. Maria IRIMIEª, ing. Horea MANIU, ing. Mihai FILIP – cercetãtori ºtiinþifici INCERC Cluj-Napoca
Statistici neoficiale menþioneazã pierderi de circa 1100 USD în SUA ºi 1000 euro în Europa de Vest,
suportate de cãtre fiecare contribuabil din cauza coroziunii. Acestea se regãsesc în pierderile de material ºi
în cheltuielile direct legate de dezafectarea ºi demolarea construcþiilor nesigure, de întreþinerea ºi reparaþiile
curente ºi de alte cheltuieli de capital. Practica ultimilor 10 ani dovedeºte cã monitorizarea stãrii patrimoniului
construit ºi alocarea, argumentatã în baza acesteia, a fondurilor de întreþinere ºi reparaþii constituie cea mai
potrivitã strategie.
În România, starea tehnicã a con- Activitãþile prevãzute a se efectua amplasamentul structurilor (în
strucþiilor din beton precomprimat în cadrul proiectului sunt: mediu industrial interior ºi exterior,
este departe de a fi controlatã. Dacã inventarierea ºi asamblarea amplasamente urbane în intravilan,
în domeniul infrastructurii transpor- unei date de baze care sã asigure amplasament în extravilan);
turilor pentru poduri existã o bazã de suportul unor viitoare analize proba- caracteristicile mediului de
date care cuantificã principalii para- bilistice ºi statistice; exploatare (mediu industrial, mediu
metri ºi starea tehnicã generalã, pen- finalizarea unui program experi- industrial cu agresivitate chimicã,
tru alte tipuri de structuri nu existã mediu marin, mediu neagresiv);
date centralizate. Aceastã situaþie se mental promovat de INCERC filiala
Cluj-Napoca, începând cu anul 1977, perioada în care s-a proiectat ºi
manifestã pe fondul unui relativ deficit s-a construit obiectivul.
de specialiºti în domeniu, al unor privind comportarea elementelor de
beton armat ºi precomprimat în medii Activitatea de colectare a datelor
resurse financiare limitate ºi al unui
cadru legal incomplet. industriale agresive; este în continuã desfãºurare, iar
Degradarea timpurie ºi acceleratã elaborarea unei metodologii acestea sunt stocate sub forma unor
a structurilor din beton precomprimat pentru prognozarea durabilitãþii ºi baze de date de tip *.dbf (format
este o problemã delicatã pentru pro- pentru estimarea stãrii tehnice a ele- dBASE IV). Începând cu ianuarie
prietarii ºi administratorii fondului mentelor de beton precomprimat. 2005, colectarea datelor se va putea
construit, din cauza resurselor finan- efectua ºi direct prin intermediul
ciare, adesea insuficiente, pentru
Inventar [i investiga]ii "in situ" portalului Internet creat pe website-ul
întreþinerea, repararea sau reabi- Proiectul a demarat prin iniþierea filialei.
litarea acestora. unei inventarieri, considerând ca Datele colectate pânã în prezent
În cadrul programului naþional de parametri urmãtoarele informaþii de pun în evidenþã urmãtoarele:
cercetare-dezvoltare “Integrarea sec- bazã: peste 90% din elementele pre-
torului de construcþii în sistemul Euro- profilul deþinãtorului de infor- comprimate sunt realizate cu armã-
pean - EUCONS“, INCERC filiala maþii (agenþia de administrare a infra- turi active preîntinse;
Cluj-Napoca a demarat proiectul structurii transporturilor, regia de elementele cu armãturi post-
“Evaluarea, controlul ºi prognozarea alimentare cu apã, reprezentanþa teri- întinse (sub 10% din total) au un
stãrii tehnice a patrimoniului construit torialã a ISC, societatea comercialã sistem de protecþie de tip rigid,
de beton precomprimat, prin prisma cu profil industrial, producãtorul de realizat prin injectarea tecilor cu
reglementãrilor ºi tendinþelor europene“ prefabricate etc.); pastã de ciment;
având ca scop abordarea unitarã a tipul elementelor ºi al struc- nu existã informaþii cu privire la
urmãtoarelor aspecte: turilor din beton precomprimat (ele- implementarea sistemelor de preten-
metode avansate pentru pro- mente liniare ºi de suprafaþã, solicitate sionare neaderente ºi a sistemelor de
iectarea, controlul ºi prognoza dura- la încovoiere, elemente liniare com- pretensionare cu tendoane com-
bilitãþii structurilor din beton primate excentric, elemente de pozite (confecþionate în principal din
precomprimat; suprafaþã întinse excentric, ferme, fibre de carbon, fibre de sticlã etc.).
îmbunãtãþirea sistemului infor- structuri spaþiale de suprafaþã, struc-
maþional ºi a bazei de date privind Pentru obiectivele cuprinse deja
turi spaþiale asamblate din elemente în baza de date, s-a demarat o evalu-
condiþiile de mediu;
crearea de facilitãþi pentru liniare etc.); are preliminarã a stãrii tehnice. Pânã
transferul tehnologic; tipul precomprimãrii (tipul armã- în prezent, s-au efectuat inspecþii
schimbarea politicii ºi a practicii turii active, traseul armãturii active, vizuale la 123 de poduri (116 în Tran-
manageriale în vederea optimizãrii tendoane preîntinse sau postîntinse, silvania ºi 7 în zona de coastã a
costurilor în exploatare. gradul de precomprimare); Mãrii Negre), totalizând o lungime

de 6,2 km. Au mai fost investigate Tabelul 1: Sinteza rezultatelor inspecþiilor vizuale pentru podurile din beton precomprimat
43 de structuri ºi elemente preten-
sionate pentru hale industriale ºi
magazine de tip cash&carry, 21 de
structuri pretensionate circular (rezer-
voare, silozuri etc.) ºi 3 structuri
spaþiale de acoperiº.
Rezultatele inspecþiilor au fost sin-
tetizate prin cuantificarea ºi prin clasi-
ficarea stãrii tehnice, în baza
urmãtoarelor criterii ºi categorii de
observaþii:
foarte bunã: fãrã fisuri vizibile ºi o clãdire a fost clasificatã ca fiind în
deformaþii excesive, aspect cores- stare satisfãcãtoare, 21 în stare bunã
punzãtor al zonelor de ancorare ºi ºi 7 în stare foarte bunã. Din cele
transfer, aspect corespunzãtor al 3 structuri spaþiale investigate,
ariei de trafic, fãrã deteriorãri în 2 învelitori subþiri au fost considerate
zonele critice, aspect corespunzãtor în stare foarte bunã, iar un acoperiº
al aparatelor de reazem, fãrã indicii prefabricat de tipul reþelelor spaþiale
exterioare de coroziune a armã- de bare asamblate prin postcompri-
turilor, fãrã infiltraþii ºi/sau scurgeri mare a fost considerat în stare bunã.
de lichide, fãrã probleme de infra- Principala cauzã directã pentru
structurã; degradarea în regim accelerat a ele-
bunã: fãrã fisuri ºi deformaþii mentelor ºi a structurilor de beton
excesive, fãrã deteriorãri în zonele precomprimat a fost identificatã ca Fig. 1: Fisuri în bolþarii prefabricaþi, tipice coroziunii
critice, infiltraþii ºi/sau scurgeri minore fiind coroziunea. De exemplu, în
de lichide ºi cu caracter local, focare cazul unui pod amplasat în zona de sub nivelul sarcinilor de exploatare de
de coroziune locale ºi restrânse ca coastã a Mãrii Negre (figura 1), unii lungã duratã în medii industriale,
numãr, aspect satisfãcãtor al ariei de bolþari ai grinzilor precomprimate dupã cum urmeazã:
trafic; prezintã fisuri longitudinale care pun în mediu cu un conþinut bogat
satisfãcãtoare: fisuri cu des- în evidenþã, cu claritate, prezenþa în clor (mediu cu concentraþii de Cl2 ºi
chideri apropiate de deschiderile coroziunii extinse în talpa inferioarã a HCl în3 aer variind între 0,01 ºi 3,05
limitã, fãrã deformaþii excesive, dete- grinzii precomprimate, din pricina mg/m ) au fost depozitate 20 de
riorãri cu caracter local ale zonelor penetrãrii ionilor de clor ºi a carbona- bucãþi în 1977 la fabrica de produse
critice, infiltraþii ºi/sau scurgeri de tãrii betonului. chimice Turda);
lichide numeroase ºi/sau extinse, Principalele cauze indirecte ale în mediu cu un conþinut bogat
focare de coroziune numeroase, degradãrii sunt: erorile de proiectare de azot (concentraþii în aer de NH4
beton delaminat sau exfoliat, aparate (cauzate, în principal, de o insuficientã între 0,16 ºi 0,38 mg/m3, respectiv de
de reazem degradate, aspect necores- atenþie acordatã detaliilor), execuþia NO2 între 0,015 ºi 0,5 mg/m3) au fost
punzãtor al ariei de trafic. defectuoasã sau de slabã calitate ºi depozitate 10 bucãþi în 1979 la fabrica
Aºa cum se observã în tabelul 1, întreþinerea necorespunzãtoare. Azomureº din Târgu-Mureº.
în cazul podurilor, starea tehnicã este Toate aceste cauze indirecte se man- Tabelul 2 prezintã principalele
în general bunã. Totuºi, trebuie pre-
ifestã pe fondul unei lipse a planificãrii caracteristici ale betoanelor (betoane
cizat cã aceastã situaþie se referã
doar la podurile din beton precompri- ºi coordonãrii, atât a execuþiei con- uºoare - BU ºi betoane obiºnuite - BO)
mat, din care circa 40% au fost strucþiilor, cât ºi a lucrãrilor de înglobate în elemente. Alþi parametri
reabilitate în ultimii zece ani, iar nece- întreþinere ºi reabilitare. consideraþi sunt tipul de ciment (RIM -
sarul de noi investiþii este încã foarte mare. Cercet\ri experimentale cu rezistenþe iniþiale mari ºi SRA -
La halele industriale ºi la maga- În anii 1977 ºi 1979, INCERC filiala rezistent la sulfaþi), conþinutul de
zinele de tip cash&carry (cu structura Cluj-Napoca a confecþionat 30 de ele- ciment, raportul apã/ciment, tratamen-
principalã de rezistenþã de tip cadre) mente din beton precomprimat tul (cu aburi) ºi protecþia anticorozivã
au fost identificate urmãtoarele tipuri (figura 2), care au fost depozitate (pelicule din clorcauciuc ºi perclorvinil).
de elemente de beton precomprimat:
rigle prinse articulat, elemente pre-
fabricate de suprafaþã pentru planºee
intermediare ºi de acoperiº ºi grinzi
continue pentru cãi de rulare.
Din analiza individualã a ele-
mentelor ºi raportarea acestora la
întregul ansamblu, starea tehnicã a
acestor clãdiri a fost clasificatã astfel:
7 clãdiri în stare foarte bunã, 32 de
clãdiri în stare bunã, iar 4 clãdiri în
stare satisfãcãtoare. În cazul
structurilor precomprimate circular, Fig. 2: Elemente precomprimate expuse în medii industriale agresive
continuare în pagina 32

urmare din pagina 31
Majoritatea elementelor au cedat
Tabelul 2: Caracteristicile betonului în elementele confecþionate în 1977 ºi 1979 prin încovoiere (fig. 6.a), doar ele-
mentul US 650 neprotejat cedând din
cauza delaminãrii betonului, pierderii
premature ºi generale a aderenþei
armãturii active (fig. 6.b).
Degradarea prin coroziune
Coroziunea oþelului în beton este,
în principal, un proces de naturã elec-
trochimicã (fig. 7), care implicã trans-
ferul sarcinilor electrice (electronilor)
dintr-un material în altul. Pentru ca în
absenþa unei surse electrice externe
Armãturile active de tip TBP 9 au elemente în mediu cu azot: sã aparã o reacþie electrochimicã, tre-
fost pretensionate la un efort unitar peliculele celor 4 elemente protejate buie sã existe douã reacþii:
de control σpk = 1,330 N/mm2. erau distruse în proporþie de 35÷45 %, o reacþie capabilã sã genereze
piatra de ciment a fost spãlatã la electroni - reacþie anodicã, oxidarea
Sarcinile de exploatare au fost suprafaþã, extremitãþile libere ale fierului (Fe) ºi formarea ionilor de fier;
etalonate, pentru a se obþine un grad toroanelor au fost ruginite, fisurile o reacþie capabilã sã consume
parþial de precomprimare, cu fisurile normale erau închise. electronii - reacþie catodicã, adicã
la fibra inferioarã având deschideri de Testele de coroziune au pus în reducerea oxigenului pentru for-
evidenþã pierderi de secþiune trans- marea ionilor de hidroxil (OH-).
0,02 - 0,05 mm ºi respectiv 0,1 mm. versalã ale toroanelor de 2÷5 % la
Analiza datelor din tabelul 2 aratã cã Când cele douã reacþii (focarele
elementele neprotejate expuse în
la elementele OS 650 - SRA ºi US mediu cu clor, 1÷12 % la elementele de coroziune) apar în locuri separate
neprotejate ºi 2÷4 % la elementele la distanþã mare, ele sunt numite
650 - SRA determinarea rezistenþelor macrocelule, iar când apar alãturat
pe cub la vârsta de 28 de zile a fost protejate expuse în mediu cu azot.
Rezultatele testelor chimice sunt sau practic în acelaºi loc, se numesc
efectuatã în mod eronat. În cadrul prezentate în tabelul 3. microcelule. Astfel, pentru oþelul
prezentului proiect, au fost preluate ºi În termenii relaþiei moment- înglobat în beton, reacþiile anodice
investigate 4 elemente (index OS 550 sãgeatã la mijlocul deschiderii, rezul- implicã oxidarea sau disoluþia fierului,
tatele testelor de încovoiere (figura 3) adicã:
- 2 buc., US 550 - 2 buc.) depozitate
sunt prezentate în figurile 4 ºi 5.
în mediu cu un conþinut bogat în clor, În raport cu testele-martor, dupã 23 Fe→Fe++ + 2e- (1.a)
respectiv 8 elemente (index OS 550 - de ani ºi, respectiv, 25 de ani de 2Fe++ + 4OH-→2Fe(OH)2 (1.b)
2 buc., OS 650 - 2 buc., respectiv US 550 - expunere în medii industriale agre- 2Fe(OH)2 + 1/2O2→2FeOOH + H2O (1.c)
2 buc. ºi US 650 - 2 buc.). sive, capacitatea portantã a ele- Fe + OH- + H2O→HFeO2- + H2 (1.d)
Inspectarea vizualã (efectuatã în mentelor este semnificativ mai
laborator ºi fãrã sarcini exterioare) a redusã: Reacþiile catodice cele mai proba-
celor 12 elemente a pus în evidenþã elemente în mediu cu clor: bile sunt:
urmãtoarele: pierderi de capacitate portantã de cir-
ca 12% la elementele OS 550 nepro- 2H2O + O2 + 4e- → 4(OH)- (2)
elemente în mediu cu clor: nici tejate ºi respectiv de 21% la 2H+ + 2e- → H2 (3)
un element nu a fost protejat, piatra elementele US 550 neprotejate;
de ciment a fost spãlatã la suprafaþã, elemente în mediu cu azot: Într-un caz particular, tipul de
extremitãþile libere ale toroanelor au reduceri medii cu 18% pentru ele- reacþie care va avea loc (anodicã sau
fost ruginite, fisurile normale erau mentele OS 550 neprotejate, 14% la catodicã) va depinde de cantitatea de
închise, iar la un element (de tip OS 550) elementele US 550 protejate, 11% pen- oxigen prezentã ºi de pH-ul soluþiei
betonul era dislocat local în zona de tru elementele OS 650 protejate ºi 19% pastei de ciment din mediul încon-
aplicare a sarcinilor; la elementele US 650 neprotejate. jurãtor al armãturii.
Tabelul 3: Rezultate ale testelor chimice Pentru un beton compact ºi sãnã-
tos, factorul pH al soluþiei interstiþiale
este în domeniul 13,0÷13,5 ºi reacþi-
ile anodice (1.a) ºi (1.b) au cea mai
mare probabilitate de a se produce.
În absenþa oricãror alþi factori, oxizii
de fier Fe2O4 ºi Fe2O3 sau hidroxizii
lor se vor forma ca faze solide ºi vor
produce o peliculã de protecþie pe
suprafaþa oþelului (fenomen numit
pasivizare). Dacã pH-ul soluþiei inter-
stiþiale este redus (de exemplu de
carbonatare sau de o reacþie puzzola-
nicã), aceºti oxizi nu formeazã un
strat de protecþie ºi fac posibilã diso-
luþia activã. Teoretic, coroziunea

activã poate fi, de asemenea, indusã,
mãrind pH-ul la o valoare la care are
loc reacþia (1.d) ºi pentru care
HFeO2- este un produs termodinamic
stabil. Reacþia (1.c) poate avea loc la
un pH normal al betonului, la tempe-
raturi înalte, de peste 60 °C.
Diferenþa de potenþial electric dintre
armãturile din oþel înglobate în beton
(chiar ºi între zone ale aceleiaºi bare)
conduce la formarea curentului con-
tinuu, a cãrui propagare este asigu-
ratã de betonul înconjurãtor (mediu Fig. 3: Încercarea la încovoiere a elementelor depozitate în medii industriale agresive
electrolitic). Din cauza transferului de
electroni dinspre anod spre catod,
armãtura anodicã suferã un proces
de fragilizare ºi laminare. De aseme-
nea, are loc o creºtere de volum a
armãturii din oþel de pânã la 6 ori, în
funcþie de tipul reacþiei ºi al
compuºilor rezultaþi, aºa cum se
aratã în figura 8.
Prin creºterea în volum a armãturii
din oþel se creeazã o presiune radialã Fig. 4: Relaþia moment-sageatã la elementele depozitate în mediu cu clor începând cu 1977
asupra betonului înconjurãtor.
Aceastã presiune se materializeazã
în eforturi locale de întindere, care
conduc la apariþia microfisurilor în
beton. Propagarea ºi dezvoltarea
acestor microfisuri conduce la
macrofisurarea atipicã a elementului
de beton precomprimat, precum ºi la
dislocãri locale ale stratului de
acoperire cu beton, aºa cum se pune
în evidenþã în figura 9.
Prin carbonatare se înþelege
fenomenul de neutralizare a betonului Fig. 5: Relaþia moment-sageatã la elementele depozitate în mediu cu azot începând cu 1979
prin reacþia dintre componenþii alcalini
ai pastei de ciment ºi dioxidul de car-
bon (CO2) din atmosferã. Deoarece
reacþia se dezvoltã în soluþie, primul
indiciu al carbonatãrii este o scãdere
a pH-ului în soluþia interstiþialã la
valori sub 9, nivel la care pelicula
pasivã de pe oþel devine instabilã.
Carbonatarea se manifestã, în princi-
pal, în straturile superficiale ale
betonului. Când însã carbonatarea
de la suprafaþã se extinde pânã la
armãturã, poate sã aparã depa- a. prin încovoiere b. prin pierderea generalã a aderenþei
sivizarea generalã pe zone largi sau
pe întreaga suprafaþã a oþelului ºi Fig. 6: Moduri de cedare ale elementelor precomprimate
poate începe coroziunea generalã.
Rata de carbonatare în betonul
compact (sãnãtos ºi robust) este în
general micã. Totuºi, betonul situat în
zonele industriale sau în apropierea
lor poate sã prezinte rate mai mari de
carbonatare cauzatã de creºterea
concentraþiei de CO2 în mediul indus-
trial. În condiþii naturale, concentraþia
CO2 în aer este de circa 0,03% în
oraºe ºi poate creºte de maximum
10 ori, dar în zonele industriale poate
fi de 100 de ori mai mare decât
nivelurile care sunt în mediu natural. Fig. 7: Coroziunea electrochimicã la elemente de beton precomprimat

urmare din pagina 33 Atât concentrarea pe suprafaþã, o degradare progresivã (faza de
cât ºi transportul ionilor de clor sunt propagare). În cazul elementelor pre-
fenomene în strânsã legãturã cu comprimate parþial (fisurate), dupã o
migraþia umiditãþii în masa betonului, iniþiere timpurie a fazei de propagare
cu temperatura sa, natura eforturilor urmeazã o etapã de propagare mai
ºi nivelul stãrii de solicitare, precum ºi lentã (faza de propagare întârziatã),
compoziþia betonului. Transportul din pricina produselor coroziunii care
ionilor de clor în masa betonului are tind sã repasivizeze armãtura, propa-
loc prin difuzie. O concentraþie în garea în regim progresiv survenind
creºtere a ionilor de clor în masa totuºi mai rapid decât în cazul ele-
betonului elementelor de beton pre- mentelor precomprimate integral.
comprimat iniþiazã procesul de Valorile critice ale concentraþiei de
Fig. 8: Creºterea în volum a produºilor coroziunii degradare prin depasivizarea armã- ioni (la care începe procesul de depa-
sivizare a oþelului beton) în masa
Penetrarea gazelor este mai mare turii active ºi/sau pasive, o datã ce se
la umiditãþi relative scãzute, dar atinge concentraþia criticã. O datã betonului sunt de circa 0,6-1,5 kg/m3
reacþia între CO2 ºi pasta de ciment atinsã concentraþia criticã de ioni de (0,36-0,45% Cl-/ciment). Provenienþa
are loc în soluþie ºi este mai intensã la clor în masa betonului, aceºtia, în ionilor de clor este diversã, feno-
umiditãþi ridicate. De aceea, cel mai contact cu oþelul, distrug local pelicula menul fiind în strânsã legãturã cu
agresiv mediu pentru neutralizare va protectoare creatã de factorul pH aceasta. Existã trei surse principale:
fi cel al ciclurilor alternante umed- mare al betonului, fenomen cunoscut clorul din compuºii specifici
uscat la temperaturi mari. În condiþii mediului industrial (HCl, CaCl2 etc.);
constante, un mediu cu umiditate sub denumirea de pasivizare. clorurile din mediul marin (zone-
relativã de 60% este cel mai favorabil Prezenþa umiditãþii ºi a oxigenului (în le de coastã, flux-reflux ºi submersã);
pentru carbonatare. Alþi 3 factori fisuri) în aceste zone conduce la clorul înglobat în aditivii betonu-
majori care influenþeazã duratele de apariþia ºi extinderea focarelor de
iniþiere ale coroziunii induse prin car- coroziune în armãturile active ºi/sau lui: utilizarea CaCl2 ca accelerator de
bonatare sunt stratul de acoperire cu pasive. Deoarece concentraþia ionilor prizã conduce la scãderea pH-ului
beton, prezenþa fisurilor ºi, respectiv, de clor este variabilã în masa de betonului; alþi aditivi însã pe bazã de
porozitatea mare asociatã unui beton a elementului, se creeazã de NaCl ºi KCl au tendinþa de a ridica
conþinut scãzut de ciment ºi unui fac- asemenea condiþiile pentru iniþierea factorul pH.
tor apã/ciment mare. Un efect secun- Conþinutul în ioni de clor la
dar al carbonatãrii este cã se reduce coroziunii electrochimice. suprafaþa betonului atinge valori mai
porozitatea betonului, reducându-se Dupã perioada de incubaþie (fig. 10),
necesarã atingerii concentraþiei critice mari decât în cazul betonului necar-
astfel permeabilitatea sa. În con- bonatat ºi poate fi mult mai mare
secinþã, rezistenþa acestuia creºte, a ionilor de clor, elementele fisurate
dar devine mult mai fragil. (precomprimate total) suferã decât nivelurile mãsurate imediat sub
suprafaþa betonului. Astfel, creºte
riscul de iniþiere a coroziunii când
adâncimea de carbonatare ajunge la
armãturã. Deºi carbonatarea mãreºte
compactitatea betonului, conducând
la o încetinire a difuziei ionilor de clor
în masa betonului, valorile critice ale
Fig. 9: Fisurarea ºi dislocarea betonului în zona barei corodate concentraþiei ionilor de clor scad, ast-
fel încât riscul de coroziune este mult
mai mare.
Fenomenul de degradare datorat
coroziunii elementelor de beton pre-
comprimat este neliniar ºi evoluþia sa
este influenþatã de starea de eforturi
ºi deformaþii din exploatare (fig. 10).
Cedarea prematurã a elementelor
liniare are loc prin scãderea capaci-
tãþii portante în secþiunile critice din
cauza reducerii secþiunii armãturii
active ºi/sau pasive, asociatã cu
pierderea de aderenþã dintre armã-
turã ºi beton în secþiunile critice.
La elementele de suprafaþã, cedarea
este precedatã de redistribuiri
de eforturi mai însemnate, având un
Fig. 10: Degradarea prin coroziune a elementelor din beton precomprimat caracter mai ductil.

Preciz\ri finale of Uncoated Reinforcing Steel in
Acþiunea de inventariere a patri- Concrete.
moniului construit din beton precom- 8. SR 13381-97: Betoane ºi
primat ºi procesarea informaþiilor mortare de ciment. Determinarea
continuã. Pentru a o accelera ºi a adâncimii de carbonatare pe ele-
populariza proiectul, venind totodatã mente de construcþii.
în sprijinul proprietarilor ºi/sau admi- 9. SR 13380-97: Betoane ºi
nistratorilor de structuri din beton pre- mortare de ciment: Determinarea
comprimat prin furnizarea de informaþii adâncimii de penetrare a ionilor de
ºi acordarea de consultanþã primarã, clor pe elemente de construcþie.
s-a creat o paginã de Internet (fig. 11), 10. C. Mircea, M. Filip, H.
care, de asemenea, asigurã optimi- Fig. 11 Pagina Internet (http://www.incerc- Nicoarã: Remarks on the Techni-
zarea fluxurilor de date. cluj.ro/home_ro/program_nucleu.htm) cal State of Prestressed Concrete
Sistematizarea datelor sub forma Referin]e Structures Built in Romania,
bazelor de date creeazã infrastructura Proceedings of the International
1. Highways Bridges: Annual
necesarã implementãrii metodelor Symposium Durability and Mainte-
Report 2001.
probabilistice ºi statistice de analizã. nance of Concrete Structures,
2. VSL France: External Post-
Chiar dacã pe ansamblu, starea Dubrovnik, Croatia, 21-23 October
Tensioning, VSL Report Series 2002.
tehnicã a patrimoniului construit din 2004.
beton precomprimat poate fi conside- 3. Eurocode 2: Design of Con-
11. ACI 222R-01: Protection of
ratã bunã, evaluarea preliminarã a crete Structures.
Metals in Concrete against Corro-
unor obiective reprezentative pentru 4. CEB-FIP Model Code: Con- sion.
diversele soluþii structurale din beton crete Structures. 12. C. Mircea, M. Filip, H. Nicoarã:
precomprimat ºi medii de exploatare 5. EN 10138: Prestressing Study of Corrosion Damage on Rein-
pune în evidenþã vulnerabilitatea steels. forced Concrete Structures, Proceed-
acestora la degradarea prin coroziu- 6. EN 10080: Steel for the rein- ings of Concrete Solutions-1st
ne, atât la construcþiile aflate în mediu forcement of concrete. International Conference on Con-
bogat în cloruri (mediu marin), cât ºi 7. ASTM C 876-91: Standard crete Repair, St-Malo, France, 15-17
la cele din mediul industrial. Test Method for Half-Cell Potentials July 2003.

ABC Asigurãri Reasigurãri SA
îºi extinde acþionariatul
concomitent cu oferta produselor de asigurare,
dedicate societãþilor de construcþii
Începând cu anul 2005, z posibilitatea achitãrii în activeazã în construcþii, prin
ABC Asigurãri Reasigurãri rate lunare a primelor de preluarea riscului ºi garan-
este autorizatã sã practice asigurare; tarea securitãþii afacerilor
Asigurarea Obligatorie de z cel mai bun preþ al pieþei, acestora, prin practicarea
Rãspundere Civilã Auto. acordând maximul de redu- acelor forme de asigurare care
Raportat la aceastã nouã cere prevãzut de legislaþie; rãspund în mod dedicat intere-
Printre societãþile care ne selor asigurabile ale construc-
asigurare, ABC Asigurãri Reasi-
onoreazã cu parteneriatul lor, torilor la cele mai înalte
gurãri SA îºi menþine poziþia dedi-
se numãrã cunoscutele ºi standarde, în condiþiile unor
catã breslei constructorilor, venind
respectatele societãþi de con- preþuri competitive.
în întâmpinarea intereselor asigu-
strucþii: ABC Asigurãri Reasigurãri SA
rabile ale acestora cu urmãtoarea
z SC HIDROCONSTRUCÞIASA; invitã societãþile interesate de
ofertã:
z SC APASCO SA; dezvoltarea propriului porto-
z încheierea asigurãrilor z SC IRIDEX GROUP SRL ; foliu de afaceri sã analizeze
RCA pentru un an/ºase luni, z SC STIZO SA; oportunitatea investirii ºi în
începând cu orice datã solici- z SC IMSAT Rm. Vâlcea SA; piaþa asigurãrilor în contextul
tatã de Asigurat, în funcþie de ABC Asigurãri Reasigurãri SA creat de extinderea acþiona-
activarea parcului auto al oferã, în continuare, partene- riatului acestei societãþi, în
acestuia; riatul sãu societãþilor care cursul anului 2005.
Asigurãri în Breasla Constructorilor

Bucureºti, Calea Dorobanþilor nr. 103-105, sector 1;
Tel: 021/2081418, 021/2081419, Fax: 021/2081419.
Contact: Laurenþiu Plosceanu – director general; Adrian Cocora – director vânzãri.

2004 - an de vârf pentru Holcim (România)
ªi în anul care a trecut, datoritã investiþiilor în calitate,
servicii ºi inovaþie, Holcim (România) ºi-a menþinut ritmul de
creºtere, 2004 fiind cel mai bun pentru companie atât în ceea
ce priveºte performanþele financiare, cât ºi cele operaþionale.
În 2004, cifra de afaceri a Holcim (România) a crescut cu 10%,
fiind de peste 118 milioane de euro.
"Continuãm sã oferim servicii inovatoare, de calitate Încã de la

pentru clienþii noºtri, folosindu-ne atât de vasta expe- achiziþia fabricii
rienþã internaþionalã a Grupului Holcim, cât ºi de de ciment din
spiritul local al unei conduceri dinamice. Anul 2004 a Turda, în 1997,
fost unul foarte bun pentru compania noastrã - cel mai Holcim a con-
bun pe care l-a avut Holcim (România) pânã acum. tinuat sã îºi
Investiþiile din acest an s-au ridicat la 26 milioane de modernizeze
euro ºi intenþionãm sã investim ºi în 2005 peste 32 de afacerea, inves-
milioane în lansarea a trei staþii ecologice de betoane tind în România Markus Wirth - Country Manager Holcim (România)
în Bucureºti-Pantelimon, Timiºoara ºi Târgu-Mureº, aproximativ
precum ºi în modernizarea staþiei de beton proaspãt 300 milioane de euro. În prezent, compania deþine
din Braºov. Alte investiþii vor viza modernizarea liniilor 3 fabrici de ciment, 13 staþii de betoane - dintre care 8
de producþie din fabricile de ciment din Câmpulung ºi sunt construite pe conceptul de staþie ecologicã - ºi
Aleºd, pentru a extinde capacitãþile existente de co- 3 staþii de agregate.
procesare a unei game cât mai largi de deºeuri", a În 2004, Holcim a devenit prima companie din
declarat Markus Wirth, Country Manager Holcim România care a obþinut o triplã recunoaºtere pentru
(România). managementul calitãþii (ISO 9001:2001), protecþia
mediului ºi securitate ºi sãnãtate în muncã (OSHAS
18001:1999) pentru toate punctele sale de lucru.
A fost anul marcat de evenimente importante: Holcim
a investit peste 70 milioane de euro inaugurând la
Aleºd cea mai modernã linie de producþie a cimentului
din România. La Turda, 3,5 milioane de euro au fost
alocate modernizãrii singurei linii de producþie a
cimentului alb din þarã, în timp ce alte peste 1,5 mili-
oane de euro au fost investite în tehnologie de ultimã
orã în Bucureºti, unde Holcim a inaugurat la Chitila
prima staþie ecologicã de betoane din capitalã.

Bucureºti-Chitila este a opta staþie ecologicã de
betoane din reþeaua deþinutã de Holcim în România.
Grija pentru mediul înconjurãtor s-a aflat constant
în atenþia companiei: investiþii importante au fost
fãcute în acest sens, din 1997 pânã acum ele
depãºind 17 milioane de euro.
Pentru a rãspunde nevoilor clienþilor sãi, Holcim a
dezvoltat noi soluþii, produse ºi servicii.
Dispeceratul de Betoane Bucureºti este un serviciu
lansat de Holcim pentru a îmbunãtãþi sistemul de prelu-
are ºi livrare a comenzilor din Bucureºti ºi împrejurimi.
Pentru a-ºi plasa produsele cât mai aproape de Ca în fiecare an, Holcim (România) a continuat sã
clienþii din capitalã ºi din împrejurimi, compania a desfãºoare diferite proiecte comunitare, construindu-ºi
deschis în Bucureºti-Progresul un terminal de ciment, o imagine de bun cetãþean ºi susþinând comunitãþile
permiþând, astfel, onorarea rapidã a comenzilor. Întreaga locale în toate oraºele în care opereazã.
flotã de transport ciment vrac a Holcim beneficiazã, Recent, Holcim Foundation (Fundaþia Holcim)
acum, de un sistem de poziþionare globalã (GPS), prin a lansat o competiþie globalã – Holcim Awards – care
care activitatea de distribuþie a produselor este monitori- are ca temã proiecte de construcþii durabile ºi se
zatã asigurându-se o eficientizare maximã a procesului adreseazã arhitecþilor, inginerilor constructori ºi studen-
de distribuþie. þilor de la facultãþile de profil.
Unul dintre cele mai importante angajamente ale Contând pe talentul ºi profesionalismul local,
Holcim (România) a sprijinit ºi promovat aceastã
Holcim - cel de responsabilitate socialã - nu a fost
iniþiativã în rândul specialiºtilor din România, care au,
omis în 2004. Douã iniþiative de amploare au definit
astfel, ºansa de a câºtiga premii substanþiale, în
acest an din perspectiva responsabilitãþii sociale:
valoare totalã de 2 milioane de dolari.
inaugurarea Centrului ªcolar Postliceal de Tehnicieni
în Industria Cimentului de la Aleºd ºi lansarea seriei
Holcim este unul dintre liderii mondiali în producþia
de manuale ºcolare pe tema protecþiei mediului,
de ciment, betoane ºi agregate (nisip ºi pietriº) ºi în
proiect intitulat "Creeazã-þi mediul".
servicii aferente industriei materialelor de construcþie.
Aºadar, grija pentru calitatea pregãtirii profesionale
Compania elveþianã ºi-a câºtigat prestigiul pe piaþã în
este un obiectiv prioritar. peste 70 de þãri, pe toate continentele, operând cu
peste 130 de fabrici de ciment ºi mai mult de 750 staþii
de betoane, având peste 50.000 de angajaþi.
Holcim a fost una dintre primele companii din aceastã
industrie care a investit în Europa de Est dupã 1989.
Holcim (România) S.A. deþine în prezent 3 fabrici
de ciment în Turda, Câmpulung ºi Aleºd, 13 staþii de
betoane (dintre care 8 sunt construite pe baza con-
ceptului de staþie ecologicã de betoane) ºi 3 staþii de
agregate. Holcim (România) are, în prezent, aproxi-
mativ 1.400 de angajaþi.

Investigarea “in situ” a cauzelor condensului
la clãdiri individuale utilizând termografia în infraroºu
dr. ing. Mihaela GEORGESCU - lector universitar UAUIM Bucureºti
m. sc. fiz. Gheorghe RODAN - director tehnic TEHNOSISTEM Bucureºti
În aceastã lucrare se analizeazã comportarea in situ din punct de vedere termotehnic a unei clãdiri de
locuit individuale, alcãtuitã din parter, etaj ºi pod-mansardã, cu garaj anexat la parter.
Investigaþia a urmãrit:
z determinarea cauzelor apariþiei condensului ºi a mucegaiului care ar fi putut proveni din proiectare ºi
din procesul de execuþie a clãdirii;
z înregistrarea termograficã în infraroºu in situ a unor zone ale anvelopei clãdirii, precum ºi înregistrãri
ale temperaturii ºi umiditãþii relative ale aerului din interiorul construcþiei.
z efectuarea de calcule termotehnice ºi corelarea cu mãsurãtorile termografice ºi alte investigaþii specifice;
z recomandãri de specialitate, privind mãsuri de rezolvare a deficienþelor constatate.
Pun]ile termice, apa Conþinutul de apã reþinutã fizic ºi prezenþa tâmplãriei etanºe, asociatã
[i umiditatea în cl\diri mecanic în materialele de construcþii uneori cu persistenþa condensului pe
Punþile termice sunt cauzate, în variazã sub efectul umezirii ºi geamuri, în condiþiile lipsei unor
general, de componentele struc- uscãrii; la elementele de construcþie detalii constructive corespunzãtoare.
turale cu valori ridicate ale conduc- din materiale relativ omogene (de Aplicarea metodei termografiei în
tivitãþii termice, care pãtrund prin ex. zidãrie), porozitatea naturalã
izolaþia termicã, având ca rezultat o asigurã ca procesul de migrare a
infraro[u
intensificare a fluxului termic în Termografia în infraroºu (IR) este
apei sã fie permanent, pe mãsura
aceste zone, în care se produc condensãrilor ºi a evaporãrilor în consideratã ca parte a mãsurilor de
pierderi de cãldurã suplimentare faþã masã ºi la suprafaþã. investigaþie pentru localizarea origi-
de zona câmpului curent. De aceea, dacã se asigurã o nii problemelor care privesc anve-
Cauzele umiditãþii interioare sunt proiectare corectã higrotermicã, lopa, fiind, de asemenea, utilizatã
numeroase, iar apa poate proveni din: dacã se respectã regulile tradiþionale pentru a mãsura efectele reparaþiei
z procesul de construire ºi din
de execuþie, finisare ºi uscare gra- sau reabilitãrii anvelopei. Standardul
materialele de construcþie; datã a clãdirilor noi, la zidãrii nu se ISO 6781-1983 „Izolaþia termicã.
z mediul înconjurãtor (teren, Detecþia calitativã a neregularitãþilor
precipitaþii); produc, de regulã, efecte necontro-
labile ale fenomenelor de condens. termice în anvelopele clãdirilor.
z procesul de locuire-utilizare, Metoda termograficã în infraroºu“,
procese tehnologice, vaporii din res- În mod surprinzãtor, apariþia
noilor materiale ºi tipuri de anvelope adoptat ºi în România, precizeazã
piraþie ºi transpiraþie, plante verzi, caracteristicile generale ale aplicãrii
din gãtit, spãlat, uscat rufe, ventilare cu grad ridicat de etanºeitate a con-
dus în multe cazuri la creºterea metodei.
defectuoasã etc. În acest studiu a fost utilizat sis-
Apa, respectiv umiditatea higro- umiditãþii în clãdiri, iar dintre
greºelile tipice menþionãm: temul de înregistrare în infraroºu
scopicã a aerului interior ºi exterior,
z proiecte cu concepþie defec- IRTIS-200, un sistem portabil cu un
permite atingerea umiditãþii de echili-
bru a materialelor de construcþii, iar tuoasã a termoizolaþiei, bazate pe câmp foarte larg de aplicaþii. Camera
umiditatea de exploatare reprezintã norme care nu mai sunt în vigoare; IR scaneazã obiectul examinat ºi
un rezultat al interacþiunii, echili- z utilizarea materialelor de izo- formeazã un semnal video, semnal
brului relativ ºi circuitului închis al laþie cu caracteristici necertificate; ce este proporþional cu strãlucirea
apei între mediu ºi clãdire. z detalieri simpliste ale punþilor energeticã a unui anume punct din
Apa de condens (la suprafaþa termice, vulnerabile la o execuþie imagine, în domeniul de 3-5 µm.
interioarã, exterioarã ºi/sau în masa neglijentã; Interfaþa între camerã ºi calcula-
elementelor clãdirilor) rezultã, în spe- z prezenþa unor termoizolaþii torul NOTEBOOK utilizat, conver-
cial, din condensarea vaporilor de degradate, ca urmare a migrãrii ºi teºte semnalul video în succesiuni
apã, în zonele cu temperaturi exte- stagnãrii vaporilor de apã, a conden- de imagini statice sau într-un film (cu
sului ºi fenomenelor de îngheþ- frecvenþa cadrelor de aproximativ
rioare scãzute în timpul sezonului
dezgheþ; 0,5 Hz). Strãlucirea acestei imagini
rece, în condiþiile atingerii pe acele din fiecare punct corespunde unei
z plasarea incorectã a barierelor
suprafeþe a unor temperaturi infe- temperaturi specifice. Software-ul
contra vaporilor (de ex. la faþa rece a
rioare punctului de rouã, care are o termoizolaþiei) ºi/sau prevederea de sistemului de mãsurã face posibilã
anumitã valoare, determinatã de finisaje impermeabile; vizualizarea imaginii obiectului cu
temperatura Ti ºi umiditatea relativã z insuficienþa aerisirii, lipsa venti- nivelul ºi domeniul semnalului vari-
ϕi a aerului interior. laþiei naturale la spaþiile umede, abile pe un interval larg, precum ºi

înmagazinarea imaginii pe hard- Deci, R nu îndeplineºte condiþia în condiþii specifice, se poate manifesta
disk-ul calculatorului. ca rezistenþa în câmp sã fie mai ºi în alte zone ale anvelopei, în mod
A fost utilizat ºi pirometrul RAYN- mare decât cea minimã necesarã particular, dacã sunt prezente punþi
GER PM40, un echipament de pentru realizarea confortului.
Se constatã, de asemenea, cã rezis- termice suplimentare.
determinare de la distanþã a tempe-
raturii punctiforme, pe baza înregis- tenþa termicã specificã în câmp Date rezultate din m \sur\torile
trãrii radiaþiilor în infraroºu. curent R este mult mai micã chiar ºi termografice
Echipamentul EBRO EBI-2 decât valoarea normatã (rezis- În imaginile în infraroºu, prezen-
tenþa termicã corectatã minimã) tate exemplificativ în figurile 1, 2 ºi 3,
reprezintã un data logger cu 2 canale
R'min=1,4 m2K/W, impusã în C107- pereþii sunt alcãtuiþi din zidãrie înrã-
cu senzori interni de temperaturã ºi 1/1997 la pereþii exteriori ai clãdirilor
umiditate relativã, cu memorie de matã, din blocuri ceramice cu goluri,
de locuit pe criterii de economisire a
2x30.000 valori, cu afiºare LCD. energiei pentru încãlzire. Menþionãm iar elementele de beton armat au
Rezisten]e termice specifice cã R'min este rezistenþa termicã fost izolate cu plãci de polistiren.
corectatã cu efectul punþilor termice Mãsurãtorile au avut loc primã-
ale anvelopei [i riscul de condens vara, între orele 6,30 ºi 7,3. Au fost
Cu privire la analiza ºi deter- - medie pe întreaga faþadã (parte
opacã), pentru obþinerea cãreia este efectuate înregistrãrile termografice
minarea cauzelor apariþiei conden-
necesarã o rezistenþã în câmp a ale exteriorului construcþiei, precum
sului ºi mucegaiului în unele zone
peretelui exterior R=1,7-2 m2K/W, în ºi înregistrãrile temperaturii ºi umidi-
din interior ale anvelopei, un caz funcþie de configuraþie ºi de modul tãþii relative ale aerului din interiorul
specific îl reprezintã anvelopa mono- de rezolvare a detaliilor. construcþiei.
strat din blocuri ceramice tradi- Analiza câmpului de temperaturi Condiþiile meteorologice au fost:
þionale, analizatã în raport cu noile s-a efectuat cu programul de calcul z rãsãritul Soarelui, cer variabil,
reglementãri termotehnice în CIMPPLAN pentru un detaliu de colþ
vigoare, în mod specific seria de vânt slab, în jur de 5 km/h;
al zidãriei de 30 cm, prevãzut în
z temperatura aerului exterior:
normative C 107/1997. unele proiecte cu un stâlpiºor de
În cazul studiat, clãdirea analizatã beton armat de 25x25 cm ºi izolat la 8,4°C, umiditatea relativã: 78,6% la
se aflã în zona 2 din harta de zonare exterior cu polistiren expandat în nivelul de 1,5 m (la ora 7,00) ;
grosime de 5 cm, cu un strat de ten- z temperatura aerului interior:
climaticã pentru perioada de iarnã
(Bucureºti), pentru care temperatura cuialã de 2 cm grosime la interior ºi 24,1°C, umiditatea relativã: 54,9%.
convenþionalã de calcul a aerului de 3 cm la exterior. Se poate trasa Sistemul de încãlzire a funcþionat
câmpul de temperaturi pentru cele neîntrerupt de la amiaza zilei ante-
exterior este Te=-15°C, iar tempe-
3 variante, atât pentru temperaturile rioare ºi s-a realizat condiþia cerutã
ratura convenþionalã de calcul a convenþionale de calcul ale aerului
aerului interior se considerã pentru termografierea unor con-
interior, cât ºi exterior (pentru sta- strucþii cu sursã de cãldurã din interior
Ti=+20°C. bilirea riscului de apariþie a conden-
Dacã se calculeazã rezistenþa ca ∆T > 15° (∆T reprezintã diferenþa
sului pe suprafaþa interioarã).
termicã specificã a acestui perete dintre temperatura interioarã ºi tem-
În toate cazurile a rezultat cã, peratura exterioarã construcþiei).
exterior din blocuri format
pentru temperaturile convenþionale În termograme, conform scãrii de
290x240x138 mm, cu grosimea
nominalã de 30 cm în câmp curent, ºi de calcul ale aerului interior ºi exterior, temperaturi, cele mai ridicate valori,
considerãm pentru zidãrie valori ale în câmp curent nu existã risc de con- ariile calde, prost izolate, prin care
conductivitãþii termice în 3 variante, dens pe suprafaþa interioarã, dar la au loc pierderi de cãldurã, sunt
respectiv: λ1= 0,5 W/mK ; λ2= 0,7 colþ acest risc este prezent pe lungimi reprezentate printr-o gamã de culori
W/mK ºi λ3= 0,8 W/mK, vor rezulta de 10 cm (pentru λ1=0,5 W/mK), pânã de la roºu pânã la galben deschis
perechile de valori specifice (rezis- sau alb, iar cele cu valori mai
la 27 cm (λ3=0,8 W/mK), de o parte
tenþa termicã specificã unidirecþio- reduse, de la verde pânã la albastru
nalã ºi temperatura pe suprafaþa ºi alta a colþului, temperatura de colþ
violet, fiind mai bine izolate.
interioarã a peretelui exterior): ajungând la 6,2°C, mult sub tempe- În termograma din figura 1, se
R1=0,82 m2K/W ; Tsi1=14,66 °C ratura punctului de rouã de 12°C constatã urmãtoarele situaþii:
R2=0,65 m2K/W ; Tsi2=13,26 °C (pentru Ti=20°C ºi ϕi=60%). z câmpul de temperaturi prin
R3=0,60 m2K/W ; Tsi3=12,65 °C Pentru a nu apãrea condens pe zona plinã este foarte uniform (circa
Din calculele efectuate, se con- suprafaþa interioarã, temperatura de 10°C), confirmat de profilul prin
statã cã rezistenþele termice speci-
pe aceasta trebuie sã fie mai mare partea inferioarã a parapetului; la
fice de calcul în câmp curent sunt
decât temperatura punctului de partea superioarã, spre partea
inferioare rezistenþei minime nece-
sare pentru realizarea condiþiilor rouã. Astfel, calculele termotehnice dreaptã, local se remarcã tempera-
igienico-sanitare ºi de confort: prezentate aratã cã soluþia, deja turile ridicate (peste 11°C) reprezen-
tând, probabil, infiltraþii de aer la
tradiþionalã, cu blocuri ceramice
nivelul podului, în timp ce spre stân-
pentru pereþii exteriori ai clãdirii nu
ga fenomenul este mai puþin intens;
corespunde exigenþelor impuse de z spre partea dreaptã, jos, se
reglementãrile în vigoare, din seria observã stâlpiºorul cu o izolaþie ter-
C 107/1997. Calculele ºi cazurile micã de calitãþi variabile, mai efici-
reale confirmã existenþa riscului, care, entã spre partea inferioarã;

¬ urmare din pagina 41 liniar îngust (buiandrugul), galben, În termograma din figura 2, se
zîn jurul ferestrei, prevãzutã cu cu temperaturi de 11-12°C, o posi- constatã cã:
tâmplãrie din PVC cu o foaie de bilã punte termicã, cauzatã de izo- z se citeºte zona de centurã
geam termoizolant, cu o bunã larea neconformã cerinþelor; analizatã anterior, cu dimensiuni mai
etanºare pe contur ºi oblon mobil din z în partea inferioarã este vizibilã mari deasupra ferestrei, fenomen
PVC în poziþie închisã, se observã o confirmat de graficul profilului;
zona centurii cu temperaturi variabile
z la fereastrã se observã neuni-
zonã de trecere variabilã, cu temper- (7-8°C), cu creºteri de temperaturã
aturi intermediare faþã de câmpul formitãþi în izolarea cu spumã poli-
cãtre stânga ºi dreapta, indicând uretanicã; spaletul din stânga
peretelui ºi geam (circa 8°C), ca ºi la
alte ferestre, ca efect al etanºãrii cu punþi termice parþiale (efect probabil ferestrei prezintã temperaturi uni-
al unui material de izolare cu carac- forme (circa 9 -10°C), iar spaletul din
spumã poliuretanicã la montarea
teristici sau geometrie discontinuã ori dreapta, care este foarte îngust,
tâmplãriei; la partea superioarã se
prezintã temperaturi mai reduse ºi
„citeºte“, bine definit, un element al unei execuþii defectuoase). mici pete, efect probabil al izolaþiei
ce urmãreºte asizele de zidãrie la
întâlnirea cu stâlpiºorul de beton
armat;
z stâlpiºorul din stânga este în
cea mai parte acoperit de burlan,
dar, sub acesta, temperatura pare
uniformã ºi izolaþia are margini bine
definite.
În figura 3, o zonã de faþadã, colþ
dreapta parter ºi etaj, se constatã cã:
z potrivit scãrii din dreapta imagi-
Fig.1: Imaginea termograficã în infraroºu a unui perete de faþadã din blocuri ceramice cu nii IR, temperatura zidãriei pereþilor
goluri, la o structurã din zidãrie înrãmatã, zonã de colþ, având fereastrã, situatã la etajul 1, apare diferenþiatã pe zone ; centurile
camera de sub mansardã. În dreapta este scara de temperaturi, respectiv graficul cu profilul ºi stâlpiºorii se „citesc“ ca zone dis-
de temperaturi în lungul liniei orizontale trasate sub fereastrã. tincte, de culoare închisã, marginile
relativ paralele ale stâlpilor indicând
în aceste zone un material izolator
cu caracteristici constante; existã ºi
discontinuitãþi termice - punþi termice
parþiale, de exemplu, la colþul din
dreapta, între centura de peste
parter ºi stâlpiºor, precum ºi la
centurã, deasupra ferestrei, unde
materialul izolator apare cu disconti-
nuitãþi; imaginea IR a centurii, a
stâlpiºorilor ºi ferestrei prezintã
forme ºi temperaturi de 5 - 6°C în
zonele de câmp, bine izolate;
z ferestrele cu obloane nu pre-
Fig. 2: Imaginea termograficã în infraroºu a aceluiaºi perete de faþadã cu fereastrã, spre parter,
cu profil de temperaturi trasat prin centura de peste parter. În dreapta este scara de tempera- zintã pierderi (culori foarte închise),
turi, respectiv graficul cu profilul de temperaturi în lungul liniei orizontale trasate prin centurã. dar se constatã o temperaturã mai
ridicatã la partea de sus a ferestrei
de la parter, fereastra (articulatã la
partea inferioarã) fiind lãsatã
deschisã; pe celelalte laturi ale
ferestrei se observã zona cu tempe-
raturi intermediare faþã de câmp ºi
geam (circa 8°C), ca ºi la alte fere-
stre, ca efect al izolaþiei cu spumã
poliuretanicã la montarea tâmplãriei;
z în zona spaletului dintre fereas-
trã ºi stâlpiºori, la parter ºi etaj, apar
zone pãtate; acest aspect pãtat al
imaginii IR ºi variaþiile graficului par
sã indice prezenþa umiditãþii în
Fig. 3: Termograma unei pãrþi din faþadã (parter ºi etaj), parapet ºi fereastrã dormitor. zidãrie sau discontinuitãþi termice în
În dreapta este scara de temperaturi, respectiv graficul cu profilul de temperaturi în lungul vecinãtatea unei zone cu condens
liniei verticale trasate prin spalet, pornind de la centura peste parter. de la etaj;

z cãtre partea superioarã (spre mucegai în perioada de terminare ºi ºi de confort, prevãzute de
tavan), stâlpiºorul prezintã o sub- finisare a structurii, se caracterizeazã reglementãrile în vigoare din seria
þiere a imaginii termice, indicând prin urmãtoarele etape de referinþã: C 107/1997 ºi din Legea calitãþii
prezenþa unei punþi termice parþiale z exteriorul clãdirii a fost expus în construcþiilor nr. 10/1995;
(material izolant cu dispunere sau cu mod alternativ la precipitaþii, îngheþ - z înlãturarea unor cauze care þin
caracteristici discontinue), într-o dezgheþ etc., iar la interior s-a lucrat de execuþia clãdirii, de regimul de
zonã în care s-au constatat condens cu multe procese umede, uneori cu temperaturi ºi precipitaþii la data
ºi mucegai. închideri de polietilenã, urmate de
montarea tâmplãriei etanºe, ceea ce finalizãrii lucrãrilor de construcþie
Investiga]ii specifice de teren sau a unor cauze care þin de uti-
[i analiza documenta]iei existente a contribuit la menþinerea umiditãþii
în clãdire; lizarea ºi de mobilarea unor
Analiza a privit planºele de arhi-
z rosturile orizontale cu mortar încãperi.
tecturã ºi structurã, iar investigaþiile
au avut în vedere starea clãdirii la gros ºi rosturile verticale suficient de Analizele corelative atrag atenþia
interior, suprafaþa interioarã a mari au redus rezistenþa termicã în asupra faptului cã, în condiþii speci-
pereþilor, identificarea unor urme de câmp, iar unele rosturi au permis fice defavorabile, riscul de condens
condens ori infiltraþii, a etanºeitãþii penetrarea precipitaþiilor; se poate manifesta ºi în alte zone
z izolaþiile termice ale centurilor
tâmplãriei, a zonelor cu condens ºi similare în care, prin termografie,
mucegai, detaliile de la acoperiº, ºi stâlpiºorilor, realizate cu defecþiuni
locale, au constituit punþi termice; s - au observat n e r e g u l a r i t ã þ i
terasã, copertine, jgheaburi, burlane termice.
z pe parcursul lucrãrilor de fini-
etc., care ar fi putut favoriza accesul Soluþia de principiu care poate
ºi stagnarea apei sau zãpezii. sare ºi de montare a instalaþiilor, apa
s-a putut infiltra în mod suplimentar corecta situaþia, aducând rezistenþele
Au fost analizate ºi zonele în care
sunt amplasate aparatele de aer în unele zone, ca urmare a practicii termice cât mai aproape de valorile
condiþionat, tubulatura, elemente de a se tãia canale în blocuri; minime normate, a fost consideratã
z execuþia zidãriei presupune
care pot constitui punþi termice sau placarea exterioarã cu polistiren ºi
surse de umiditate. udarea blocurilor, iar tencuirea ºi fini- tencuialã subþire, armatã cu fibrã de
Multe dintre defecþiunile izolaþiilor sarea aduc un aport important de
umiditate. De aceea, o clãdire pierde sticlã, eliminând mai întâi din pereþi
cu plãci de polistiren (geometrie, umiditatea acumulatã. Pe baza
continuitate, incluziuni de beton la o mare cantitate de umiditate pânã
la atingerea umiditãþii de echilibru, în datelor menþionate, reproiectarea,
turnare etc.), vizibile în fotografiile
primii 2-3 ani de la execuþie; dimensionarea prin calcul ºi detali-
din timpul execuþiei, au fost confir-
z dupã mutarea locatarilor, pro- erea izolaþiei termice se efectueazã
mate de imagini termografice.
cesul de încãlzire a putut favoriza, conform reglementãrilor tehnice în
Concluzii privind determinarea un timp, eliminarea spre interior a vigoare, în mod specific seria de nor-
cauzelor condensului [i mucegaiului umezelii, fãrã a se semnala defi- mative C 107/1997, de cãtre un veri-
Concluziile calculelor termo- cienþe;
tehnice sunt urmãtoarele: ficator tehnic, respectiv expert atestat
z fenomenele de condens ºi
z soluþiile de pereþi exteriori cu mucegai pot apãrea o datã cu MLPAT/MLPTL/MTCT - pentru
blocuri ceramice tradiþionale, cu sezonul rece, în zone vecine cu exigenþa E.
grosimea nominalã de 30 cm (ºi mai punþi termice, dar ºi în zone de câmp Se recomandã efectuarea unor
ales cele cu blocheþi din beton), curent în care existã factori de risc noi mãsurãtori termografice în
nu corespund reglementãrilor în suplimentari, cum ar fi starea de sezonul rece, continuate (în funcþie
vigoare din seria C 107/1997, din umiditate ºi de integritate a materi- de evoluþia lucrãrilor) de altã etapã
punctul de vedere al rezistenþelor alelor sau mobilarea unor încãperi de mãsurãtori termografice, dupã
termice, potrivit cerinþelor prevãzute cu dulapuri sau rafturi alãturate de
de Legea calitãþii construcþiilor remediere, de preferat tot în sezon
pereþi;
nr. 10/1995; z ventilaþia devine, de multe ori,
rece.
z pentru temperaturile con- insuficientã în corelaþie cu modul de Referin]e
venþionale de calcul ale aerului inte- utilizare a spaþiilor respective, þinând 1. **** Mãsurãtori termografice ºi
rior ºi exterior, în câmp curent nu cont cã aparatele de aer condiþionat
existã risc de condens pe suprafaþa de tip "split", prin modul lor specific investigaþii specifice privind neregu-
interioarã, dar la colþurile cu stâl- de funcþionare, nu asigurã numãrul laritãþile termice la o clãdire de locuit
piºori acest risc este prezent; necesar de schimburi de aer, ci doar individualã din ansamblul IMPACT β
z pentru condiþiile de investigare recircularea aerului interior.
IR date, calculele confirmã procesele Bãneasa. Raport de cercetare LC 10
Concluzii privind remedierea
de transfer termic constatate prin - 2001, TEHNOSISTEM SA;
mãsurãtori termografice, indicând caracteristicilor higrotermice
2. Georgescu M., Rodan Gh.,
caracteristici termotehnice de mate- ale anvelopei
Mãsurile de remediere au fost Detectarea punþilor termice, umidi-
rial modeste.
Scenariul sintetic de cauze ºi identificate ca fiind urmãtoarele: tãþii ºi defectelor clãdirilor utilizând
efecte, de producere ºi acumulare a z înlãturarea cauzelor care þin de termografia în infraroºu. Revista de
umiditãþii în anvelopa clãdirilor din protecþia termicã, prin mãsuri care arhitecturã „O casã pentru fiecare“,
zidãrie ºi a efectelor de condens- asigurã cerinþele igienico-sanitare nr. 4/2002 ºi 1/2003.

Soluþii CAPAROL pentru casa idealã: fãrã mucegai ºi pete
O casã frumoasã ºi confortabilã factor important al calitãþii vieþii. nicotinei, funinginei, a depunerilor de
este, pentru majoritatea oamenilor, Imaginea pe care o avem despre grãsime sau a infestãrii cu ciuperci.
cel mai important lucru. Într-un
o casã idealã poate fi distrusã de O data ce aceste semne încep sã-ºi
studiu realizat în Uniunea Euro-
peanã, 89 % din adulþii chestion- petele care apar pe pereþi sau pe facã apariþia, ele devin un element
aþi considerã cã locuinþa este un tavan din cauza incendiilor, umezelii, de stres.
Foto 1: Depunere de funingine Foto 2: Stricãciuni provocate de apã Foto 3: Stricãciuni provocate de mucegai
Strategii pentru eliminarea mucegaiului ºi a petelor

Murdãrirea sau pãtarea pereþilor De regulã, cauzele sunt: umezeala
este inesteticã, chiar respingãtoare. din aer, temperatura mediului încon-
Pe lângã problema esteticã, petele jurãtor ºi compoziþia peretelui.
reprezintã un real pericol pentru sãnã- Dacã nu existã defecte de con-
strucþie, cum ar fi: pereþi cu punþi ter-
tate. Ciupercile de interior pot provoca mice, acoperiºuri neetanºate, pereþi
reacþii adverse ca tuse, alergii, gutu- fisuraþi sau crãpaþi, de cele mai
rai, dureri de cap, erupþii cutanate, iri- multe ori aerisirea insuficientã sau
taþii în cavitatea bucalã sau afectarea greºitã a acestor încãperi permite
cãilor respiratorii, ºi lista posibilelor atacul ciupercilor.
simptome poate continua. O datã ce se identificã natura Foto 4: Exterior cu mucegai
petelor sau a mucegaiului, urmã-
Pentru rezolvarea acestor neplãceri torul pas este asanarea încãperilor materialelor adecvate care permit
este necesarã, în primul rând, identi- afectate. îndepãrtarea ºi eliminarea aces-
ficarea cauzelor ºi combaterea În funcþie de tipul de mucegai tor efecte supãrãtoare pentru
acestora. sau patã, este necesarã utilizarea locatarii încãperilor respective.
Spuneþi stop ciupercilor, mucegaiului ºi petelor!

Pregãtirea peretelui este întotdeauna se aplicã vopsele din gama anti-muce- cenuºã sau nicotinã se spalã cu o
o etapã importantã pentru ca celelalte gai, în funcþie de tipul de perete ºi de soluþie de apã cu sãpun; în cazul
operaþiuni efectuate de zugrav/specialist destinaþia spaþiului afectat. petelor provocate de mucegai sau
sã reuºeascã; în funcþie de stratul Primul pas îl constituie înde- apã, se realizeazã o curãþire meca-
suport, se folosesc mai multe tipuri pãrtarea straturilor neaderente. nicã a peretelui, prin frecarea cu o
de produse speciale. Peste acestea, Suprafeþele pãtate cu grãsime, perie, pentru îndepãrtarea straturilor
Etapele recomandate: decojite sau neaderente.
În cazul ciupercilor, suprafaþa
afectatã trebuie curãþatã cu apã prin
frecare cu peria. Dupã uscare, pen-
tru curãþarea suprafeþei în profun-
zime, se utilizeazã soluþia fungicidã
CAPATOX. Acest lucru este reco-
mandat, mai ales, în cazul în care
stratul final se aplicã fãrã grunduire
1. Curãþire mecanicã pe 2. Dezinfectare cu CAPATOX 3. Finisare prealabilã.
suport umed

PENTRU TOATE VARIANTELE AMINTITE ªI ALTE CAZURI CARE POT SÃ APARÃ,
EXISTÃ PRODUSE PROFESIONALE CARE REFAC ESTETICA SPAÞIILOR AFECTATE.
CÂTEVA DINTRE ACESTEA SUNT PREZENTATE MAI JOS.
Iatã câteva din recomandãrile specialiºtilor CAPAROL Produse recomandate de
pentru cele mai frecvente cazuri de pete sau mucegai întâlnite CAPAROL
în spaþiile publice sau private:
1. CAPATOX
Spaþii publice cu umiditate micã Soluþie micro-biozid apoasã destinatã
îndepãrtãrii algelor ºi ciupercilor de pe
suprafeþele interioare ºi exterioare. Este
gata pentru utilizare, nu trebuie diluatã.
2. AQUA SPERRGRUNG FEIN
Este un grund izolator pentru interior.
Se utilizeazã împotriva nicotinei, apei,
cenuºii ºi a petelor de grãsime. Se aplicã
înaintea acoperirii cu vopsele acrilice (dilu-
abile cu apã). Conþine o tehnologie cationi-
cã pentru o izolare superioarã. Are un miros
slab ºi o capacitate bunã de difuzie.
3. FILTERGRUND GROB
Spaþii publice expuse la umezealã Este un grund de izolare pentru inte-
rior împotriva nicotinei, apei, cenuºii ºi a
petelor de grãsime. Se foloseºte înaintea
aplicãrii produselor structurate (tencuieli,
plasã de armare din fibrã de sticlã ºi
Capafloc Vario). Are o capacitate mare
de izolare, un miros slab ºi o capacitate
bunã de difuzie.
4. ISO DECK
Vopsea de interior specialã pentru
renovarea rapidã ºi ecologicã a pereþilor
ºi plafoanelor murdãrite cu pete de nicoti-
nã ºi funingine; se poate folosi mai ales
în spaþiile de locuit, birouri, restaurante,
hoteluri, unde timpii de uscare acordaþi
Spaþii publice atacate puternic de umezealã sunt foarte mici ºi nu sunt tolerate miro-
surile specifice de diluanþi.
5. INDEKO – W
Pentru zugrãveli de înaltã calitate
ale pereþilor ºi plafoanelor, pentru toate
suprafeþele interioare; recomandatã pen-
tru numeroase obiective care trebuie
vopsite repede ºi renovate sau care tre-
buie imediat ocupate.
Spitalele, cãminele, magazinele,
hotelurile, restaurantele, birourile,
clãdirile instituþiilor publice, precum ºi
locuinþele particulare sunt domeniile de
utilizare cu predilecþie pentru Indeko
plus, întrucât nu degajã miros la aplicare
sau ulterior.
6. FUNGITEX – W
Spaþii casnice CAPAROL FUNGITEX este o
vopsea – latex specialã, având în com-
poziþie substanþe fungicide ºi bactericide,
recomandatã mai ales pentru spaþii
industriale ºi alimentare, cum ar fi:
berãrii, mãcelarii, lãptãrii, spitale, spaþii cu
destinaþie sanitarã, dar ºi în locuinþe.
Foarte rezistentã la spãlare ºi curãþare,
rezistentã la dezinfectanþi pe baza de
apã. Respectã normele de igienã a spa-
þiilor alimentare.
7. MALERIT – W
Vopsea lavabilã, de înaltã calitate
pentru suprafeþele interioare atacate de
Pentru mai multe detalii, specialiºtii CAPAROL vã stau cu mucegai ºi, de asemenea, cu caracter
plãcere la dispoziþie. preventiv în apariþia mucegaiului. Pro-
dusã în sprijinul menþinerii igienei din
spaþiile de locuit.
Sediu central: Reprezentanþa Bucureºti: Centrul de Instruire ºi Vânzare

Nazna, jud. Mureº B-dul Titulescu nr. 121 CAPAROL Tg. Mureº
Str. Mureºului nr. 1 Sector 1, Bucureºti Str. ªtefan cel Mare nr. 37
Tel./Fax: 0265-320.354, 320.522 Tel./Fax: 021-223.29.66 Tel./Fax: 0265-264.349
E-mail: office@caparol.ro E-mail: officebuc@caparol.ro E-mail: centrulcaparol@caparol.ro
www.caparol.ro

Materiale termoizolante
eficiente în construcþii
fizician Monica PUTINÃ; ing. Viorel BULGARU - cercetãtor ºtiinþific principal III,
fizician Petru PUTINÃ - cercetãtor ºtiinþific principal III - INCERC Filiala Iaºi
Este bine cunoscut rolul deosebit z materialele plastice spumate z plãci din betoane cu agregate
de important pe care îl au materialele cu pori închiºi (polistiren expandat, uºoare tip BCA, beton cu perlit cu
termo ºi hidroizolatoare în realizarea spume PVC) sau pori deschiºi (poli- λ = 0,13 - 0,20 W/mK.
clãdirilor cu destinaþii diferite: uretan) cu λ = 0,025 - 0,05 W/mK; 2. Densitate aparentã micã,
de locuit, social-culturale, industriale,
agroindustriale, speciale etc. z plãci din deºeuri textile sinte- pentru supraîncãrcarea cât mai micã
Datoritã caracteristicilor termofizice tice, cu λ = 0,042 - 0,055 W/mK; a structurii existente.
specifice, aceastã categorie de z plãci ºi saltele rigide ºi semi- 3. Sensibilitate redusã la acþiu-
materiale contribuie în mod decisiv rigide din pâslã sau vatã mineralã nea apei, în vederea asigurãrii dura-
la prelungirea duratei de viaþã a con- sau plãci din vatã de sticlã cu λ = bilitãþii sistemului de protecþie
strucþiilor, dar, mai ales, la realizarea 0,05 - 0,06 W/mK; suplimentar. Din acest punct de vedere,
condiþiilor optime de microclimat
interior ºi la reducerea semnificativã Tabelul 1
a cheltuielilor de exploatare a Nr. Denumire produs Þara de Grosime Densitate Conductivitate
clãdirilor. crt. provenienþã d (mm) aparentã termicã
Menþionãm cã la INCERC Filiala ρ (Kg/m3) λ (W/mK)
Iaºi existã un laborator cu pre- 1 2 3 4 5 6
ocupãri în domeniu ºi, de aceea, 1 Rulouri de vatã mineralã caºerate cu
Italia 20 - 1000 100 0,36
considerãm necesare unele pre- bitum modificat
2 Rulori din poliuretan caºerate cu bitum
cizãri privind aceste categorii de Italia 20 - 100 35 0,020
modificat
materiale de construcþii, bazate pe 3 Polistiren expandat ignifugat
determinãri experimentale efectuate Italia 20 - 120 20 0,035
în cadrul agrementãrilor tehnice ale 4 Plãci normale din vatã mineralã bazalticã
acestor produse sau pe verificarea tip PLN, necaºerate ºi tip PLN-AH, România 30 -100 90 0,036
producþiei de serie a firmelor pro- caºerate
ducãtoare ºi urmãrirea comportãrii 5 Plãci autoportante de vatã mineralã
bazalticã tip PLA, necaºerate ºi România 30 - 120 60 0,034
în timp a produselor.
tip PLA-AH, caºerate
Materiale termoizolante eficiente 6 Pâsle semirigide din vatã mineralã
La momentul actual, perfor- tip P 40, caºerate sau necaºerate
România 40 - 100 40 0,036
manþele termofizice ale acestor 7 Pâsle semirigide din vatã mineralã
materiale sunt corespunzãtoare tip P 60, caºerate sau necaºerate
România 40 - 100 60 0,036
nivelului tehnologic al industriei de 8 Plãci rigide din vatã mineralã, caºerate
România 40 - 70 100 0,036
materiale de construcþii din Europa sau necaºerate, tip G100
ºi din þara noastrã. Alegerea materi- 9 Plãci rigide din vatã mineralã, caºerate
România 30 - 50 140 0,036
alelor pentru efectuarea lucrãrilor de sau necaºerate, tip G140
construcþii (izolaþii termice noi, 10 Plãci semirigide de vatã mineralã
40 - 100 70 0,036 - 0,033
reabilitare termotehnicã etc.) este o bazalticã, caºerate sau necaºerate,
România 40 - 100 80 0,037 - 0,034
operaþiune de maximã importanþã, tip PS 70, PSA 70, PSHA 70.
40 - 100 100 0,037 - 0,034
ea trebuind sã aibã la bazã o analizã Idem tip: - PG 80; - PG 100
pe criterii calitative, tehnice ºi eco- 11 Plãci rigide din vatã mineralã bazalticã, 40 - 100 80 0,037 - 0,034
România
caºerate, tip: - PGA 80 40 - 100 100 0,037 - 0,034
nomice specifice unor astfel de
12 Plãci din polistiren expandat, ignifugate
lucrãri. România 12 - 108 15 - 40 0,040
sau neignifugate
Între exigenþele pe care trebuie
13 Polietilenã expandatã Petoflax România 0,5 - 3 28,33 0,045 - 0,064
sã le îndeplineascã materialele ter- 14 Cochilii termoizolante din spumã de poli-
moizolatoare, utilizate în lucrãrile de uretan rigid
România 2 - 10 60 - 80 0,027 - 0,033
construcþii ºi verificate de INCERC 15 Blocuri mici BCA - GBN 35 România - 500 - 600 0,20
Iaºi în cadrul încercãrilor de labora- 16 Blocuri mici BCA - GBNT România - 450 - 550 0,18
tor, menþionãm: 17 Blocuri ceramice uºoare cu goluri verticale Austria 100 1000 0,33
1. Coeficient de conductivitate 18 Mortar uºor pentru tencuieli exterioare,
cât mai mic. Între materialele ce marca 50
România - 1220 - 1280 0,47
îndeplinesc aceastã exigenþã, enu- 19 Mortar uºor pentru tencuieli interioare,
merãm: marca 25
România 1150 - 1200 0,41
¬ urmare din pagina 46 Tabelul 2
sunt indicate materiale anorganice, Densitatea Polietilenã expandatã tip Spumã poliuretanicã Polistiren expandat
cum ar fi: spumele de poliuretan, PETROFLAX România HIDROTERMIZ România SWISSPOR România
polistiren sau materiale fibroase kg/m3 10 - 30 40 - 42 18 - 32
minerale ca: vatã mineralã, vatã de
sticlã etc. Tabelul 3
4. Comportare bunã la acþiu- Conductivitatea Polietilenã expandatã tip Spumã poliuretanicã Polistiren expandat
nea apei ºi a îngheþului repetat. termicã
PETROFLAX România HIDROTERMIZ România SWISSPOR România
În acest caz, sunt de preferat materi- W/mK 0,041 - 0,043 0,024 - 0,027 0,038 - 0,040
alele cu pori închiºi sau cu perme-
abilitate micã la apã: polistirenul Tabelul 4
expandat, sticla spongioasã, spuma Absorbþia de apã Polietilenã expandatã tip Spumã poliuretanicã* Polistiren expandat
de PVC sau plãci protejate cu folii
PETROFLAX România HIDROTERMIZ România SWISSPOR România
sau foi metalice.
5. Rezistenþã mecanicã ºi rigi- g/100cm3 impermeabilã 7,1 1,50
ditate bunã pentru a prelua, fãrã * Conform SR En 253:1994
deformaþii mari, încãrcãri din propria
greutate, din greutatea finisajelor ºi Tabelul 5
a sistemelor de protecþie, din acþi- Densitatea în stare Vatã poliestericã tip Vatã de sticlã Vatã mineralã bazalticã
unea vântului etc.
liberã FIBERFORM România THERWOOLIN Ungaria MACON România
6. Rezistenþã bunã la foc. Sunt
Kg/m3 14,7 - 25,5 16 - 110 40 - 200
recomandate materiale minerale
fibroase: vata mineralã, vata de sti- Tabelul 6
clã sau materialele minerale celulare
ca: BCA, sticlã spongioasã etc. Conductivitatea Vatã poliestericã tip Vatã de sticlã Vatã mineralã bazalticã
termicã
7. Sensibilitate redusã la vari- FIBERFORM România THERWOOLIN Ungaria MACON România
aþiile de temperaturã, pentru W/mK 0, 047 - 0,052 0,030 - 0,039 0,033 - 0,039
evitarea deformaþiilor ce conduc la
deplasãri ale sistemului de protecþie, Tabelul 7
cu urmãri asupra etanºeitãþii ºi sta- Absorbþia umiditãþii Vatã poliestericã tip Vatã de sticlã Vatã mineralã bazalticã
bilitãþii sistemului de protecþie.
FIBERFORM România THERWOOLIN Ungaria MACON România
Desigur, la exigenþele de ordin % (max) 0,05 2,7 0,1
tehnic enumerate se adaugã ºi cri-
teriul economic dat de preþul de cost, Variaþia parametrilor termofizici Datã fiind îmbogãþirea paletei de
corelat cu dinamica cheltuielilor de prezentaþi în tabelele 2 - 7 este materiale cu specific termoizolator,
exploatare pe durata de funcþionare specificã unei game diverse de sorti- considerãm cã este necesarã
a clãdirii sau a lucrãrilor de con- mente din produsele realizate de revizuirea actelor normative (în sen-
strucþii unde materialele termoizola- fabricile producãtoare. sul lãrgirii gamei de produse), care
toare au fost puse în operã. Concluzii privind analiza prezintã principalele caracteristici
În contextul celor arãtate mai termofizice de calcul ale acestor
sus, exemplificãm în tabelul nr. 1 materialelor termoizolante eficiente
Materialele termoizolante noi de materiale.
caracteristicile termotehnice princi- Potenþialul uman ºi material din
pale (λ, ρ) ale unor materiale de con- tip PETROFLAX (folie de polietilenã
strucþii de mare performanþã, expandatã - PEE) ºi vatã polieste- þara noastrã, existent la aceastã orã,
produse la acest moment de firme ricã tip FIBERFORM ROM sunt permite conceperea, proiectarea ºi
româneºti ce utilizeazã tehnologii execuþia de construcþii cu perfor-
realizate dupã tehnologii moderne
avansate, alãturi de cele ale unor manþe termoenergetice superioare,
europene, cu utilaje aduse ºi imple-
firme strãine care au pãtruns pe capabile sã satisfacã cele mai exi-
piaþa româneascã. Oferim, mai jos, mentate în procese de fabricaþie în gente cerinþe ale utilizatorilor.
ºi câteva detalii tehnice despre þarã. Aceste produse noi, care nu
sunt specificate în lista pentru mate-
Bibliografie
tipurile mai puþin cunoscute: 1. C 107/3 - 1997, Normativ
z de polietilenã expandatã tip rialele termoizolante din anexa A a
privind calculul termotehnic al ele-
PETROFLAX în raport cu spuma Normativului C 107/3, trebuie intro-
mentelor de construcþie ale clãdirilor;
poliuretanicã ºi polistirenul expandat; duse alãturi de materialele ter- 2. STAS 6472/3 - 89, Fizica con-
z de vatã sinteticã poliestericã tip moizolante tradiþionale. strucþiilor. Termotehnica. Calculul
FIBERFORM ROM în raport cu vata Trebuie menþionat cã fabricile termotehnic al elementelor de con-
de sticlã tradiþionalã ºi mineralã. producãtoare de materiale tradi- strucþie ale clãdirilor;
Analizã comparativã: polietilena þionale (polistiren, vatã mineralã, 3. Documente tehnice de firmã
expandatã tip PETROFLAX în raport poliuretan º.a.) din þarã ºi-au
cu spuma poliuretanicã ºi poli- privind produsele: folie de polietilenã
îmbunãtãþit condiþiile de fabricaþie expandatã (folie PEE), vatã polies-
stirenul expandat.
Analizã comparativã: vata poli- dupã tehnologiile moderne occiden- tericã tip FIBERFORM ROM, vatã
estericã tip FIBERFORM ROM în tale, aspect care impune o stimulare, de sticlã THERWOOLIN, vatã mine-
raport cu vata de sticlã tradiþionalã ºi în locul importului de materiale ter- ralã bazalticã, spumã poliuretanicã,
mineralã. moizolatoare. polistiren celular.

Nou! CLEANATEC . . .
plafonul cu catalizator integrat de la AMF
În ultimii zece ani, atât piaþa materialelor de construcþie

cât ºi cea a tehnologiilor de finisaje din România s-a dez-
voltat continuu.
Astfel, au apãrut o serie de materiale noi ce se folosesc
pentru placarea faþadelor ºi termoizolarea clãdirilor. O datã
cu creºterea densitãþii anvelopelor clãdirilor (ventilaþie
naturalã insuficientã) ºi cu creºterea suprafeþelor vitrate
mari (temperaturi mai ridicate ale suprafeþelor datoritã radi-
aþiei directe a soarelui), în interiorul acestora se concen-
treazã în mod deosebit legãturile organice volatile.
Acestea apar, printre altele, sub formã de formaldehidã,
benzol, hidrocarburi aromatice (AKW), hidrocarburi cloru-
rate (CKW), dodecene ºi triethilamina ºi pot provoca
dereglãri de metabolism, alergii ºi boli.
Plãcile de plafoane – AMF CLEANATEC descompun
catalitic substanþele nocive în elemente componente care
nu sunt critice.
Eliberarea substanþelor nocive ºi neplãcute atât din
materiale diverse, agenþi de curãþire ºi întreþinere, cât ºi din
alimente se reduce considerabil.
Aproape orice obiect dintr-o încãpere emanã substanþe
nocive în diferite combinaþii, ce pot afecta sãnãtatea omu-
lui, unele dintre ele având mirosuri neplãcute.
Deºi pentru aceasta existã, în majoritatea cazurilor, li-
mite maxime prescrise legal, se pot obþine totuºi rezultate
semnificative din punctul de vedere al îmbunãtãþirii
sãnãtãþii ºi al capacitaþii de lucru, printr-o reducere a
substanþelor nocive din mediu.
Substanþele nocive se concentreazã prin adsorbþie în
plãcile plafonului suspendat ºi sunt ulterior transformate
acolo catalitic. Se formeazã elemente componente inofen-
sive cum ar fi, de exemplu, apã ºi bioxid de carbon.
Astfel, CLEANATEC de la Knauf AMF reduce sub-
stanþele nocive ºi mirosurile.
Pentru mai multe informaþii ºi detalii

tehnice, consultaþi colaboratorii
reprezentanþei producã-
torului german
AMF.
Reabilitarea izolãrii acustice a unor construcþii
STUDIU DE CAZ
drd. ing. Constantin MUNTEANU, prof. dr. ing. Emil COMªA,
drd. ing. Catinca-Laura LEÞIA - Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca
Lucrarea de faþã prezintã reabili- normate pentru planºeele care ºi pe cel recepþionat la valorile
tarea acusticã a unui atelier de con- separã locuinþele de atelierele de stabilite de norme.
fecþii textile situat la parterul unui producþie, fãrã lovituri de impact, iar Niveluri de zgomot mãsurate:
bloc de locuinþe din municipiul Cluj- în incinta atelierului de producþie Mãsurãtorile s-au efectuat cu
Napoca. nivelul de zgomot perturbator s-a Sonometrul Bruel&Kjaer tip 2203,
Existenþa unor spaþii de producþie înscris în limitele normate de cuplat cu analizatorul de frecvenþe la 1/1
de tipul atelierului de confecþii textile, STAS 6156-86. ºi 1/3 octavã, pentru domeniul de
la parterul clãdirilor de locuit, repre- Expertiza acustic\ frecvenþe 31,5 - 4000 Hz, cu respec-
zintã surse de zgomot ºi vibraþii care OBIECTUL EXPERTIZEI ACUSTICE tarea cerinþelor STAS 6161/1-79.
conturbã confortul acustic din Expertiza acusticã are ca obiect: Valorile nivelurilor de zgomot
locuinþele amplasate la nivelurile z determinarea nivelului de zgo- mãsurate ºi valorile nivelurilor de
superioare ale clãdirii. mot perturbator în încãperile secþiei zgomot normate pentru situaþiile
Acest lucru este cu atât mai preg- de confecþii textile, care se supun luate în studiu sunt redate în
nant cu cât calitatea izolãrii fonice reabilitãrii acustice în aceastã etapã tabelele 1 ºi 2.
proiectate ºi realizate în perioada (antreu, atelier de confecþii, salã de INTERPRETAREA REZULTATELOR
1970-1990 este la niveluri de perfor- cãlcat); z Valorile din tabelul 1 aratã
manþã scãzute. z determinarea nivelului de zgo- depãºiri ale nivelului de zgomot nor-
Asemenea situaþii genereazã mot recepþionat în încãperile aparta- mat de circa 16 dB în sala compre-
stãri conflictuale pentru a cãror înlã- mentelor situate la etajul I, deasupra sorului ºi de circa 10 dB în sala
turare devine obligatorie reabilitarea zonei secþiei de confecþii textile, care atelierului de confecþii textile;
acusticã a spaþiilor de producþie. se reabiliteazã acustic;
z În apartamente, curba de zgo-
În cele ce urmeazã, vã prezen- z formularea concluziilor care se
desprind, cu privire la: mot normatã (Cz 30) pentru locuinþe
tãm rezultatele obþinute în urma este depãºitã cu valori cuprinse între
reabilitãrii acustice a secþiei de con- - încadrarea nivelurilor de
zgomot mãsurate în prevederile 2 ºi 22 dB(A), aproape în toate
fecþii textile a unei case de modã din încãperile.
Cluj-Napoca, amplasatã la parterul reglementãrilor tehnice în vigoare;
unui bloc de locuinþe. Experienþa - identificarea cauzelor care Valorile redate în tabelul 2, sunt
noastrã credem cã poate fi avutã în genereazã nivelurile de zgomot aproape constante pentru frecven-
vedere în cazuri similare sau adia- mãsurate; þele cuprinse între 125 ºi 2000 Hz,
z propuneri de soluþii tehnice frecvenþe specifice utilajelor din
cente, oriunde este cazul în alte
localitãþi din þarã. care sã limiteze zgomotul perturbator încãperile secþiei de confecþii textile.
Lucrarea la care ne referim Tabelul 1: Valorile nivelului de zgomot perturbator normate (Cz70, Cz80) ºi mãsurate în
cuprinde 3 pãrþi:
z expertiza acusticã, efectuatã
încãperile secþiei de confecþii textile
cu scopul de a determina nivelul de
zgomot perturbator din încãperile
secþiei de confecþii textile ºi nivelul
de zgomot recepþionat în locuinþele
situate deasupra acesteia;
z proiectul de reabilitare acusticã
elaborat în urma concluziilor formu-
late dupã expertiza acusticã;
z rezultatele obþinute prin mãsu-
rãtori dupã executarea lucrãrilor de
reabilitare acusticã. Tabelul 2: Valorile nivelului de zgomot normate (Cz30) ºi mãsurate în apartamentele situate
Atelierul de confecþii textile are în deasupra secþiei de confecþii textile
compunerea sa trei zone cu nivel de
zgomot perturbator ridicat: o încãpere
care adãposteºte un compresor, o
încãpere care adãposteºte atelierul
de confecþii propriu-zis ºi sala de
cãlcat.
Soluþiile tehnice de reabilitare
acusticã adoptate respectã condiþiile
impuse de Normativul C 125-87,
STAS 6156-86 ºi Legea nr. 10/1995.
Aceste soluþii au condus la respec-
tarea criteriilor de performanþã

Depãºirile nivelului de zgomot Tabelul 3: Valoarea indicelui global de izolare efectiv la zgomot aerian, pentru planºeul situat
normat se explicã pe de o parte prin deasupra atelierului de producþie.
nivelul ridicat al zgomotului perturba-
tor din secþia de confecþii, care este
apropiat limitei normate ºi, pe de altã
parte, tratamentului acustic insufi-
cient ºi mãsurilor de reducere a zgo-
motului perturbator la sursã ºi pe
traseul de propagare. Tavanul
încãperilor luate în studiu este parþial
tratat acustic cu o soluþie cu
absorbþie acusticã insuficientã, com-
presorul nu este carcasat, iar
reþelele de instalaþii care asigurã
funcþionarea utilajelor (aer, vapori de
apã ºi electricitate) sunt rezemate
sau atârnate, prin sisteme rigide, pe
pereþi ºi de tavan. Pardoseala din Proiect de reabilitare acustic\ z Pentru lucrul pe timp de
încãperile secþiei de confecþii textile PRINCIPII CARE STAU LA BAZA noapte, între orele 22-6, beneficiarul
luate în studiu este un covor PVC pe PROIECTULUI DE REABILITARE va utiliza selectiv sursele de zgomot
suport textil ºi este aºezatã direct pe ACUSTICÃ perturbator, astfel încât, în încãperile
un suport rigid fãrã a avea structura Mãsurile proiectate respectã prin- din apartamentele de la etajul I,
unei dale flotante, ca urmare induce cipiul de bazã din Normativul C125-87, nivelul de zgomot recepþionat sã
în planºeu un zgomot structural care conform cãruia rezultate optime din nu depãºeascã valorile normate.
se propagã prin elementele struc- punct de vedere tehnic ºi economic z Compresorul tip ALUP, cu
turale ºi nestructurale spre încãpe- se obþin în situaþia în care mãsurile greutate de 180 kg ºi dimensiuni
rile de la etajul I. de protecþie acusticã se adoptã pe 1160 x 600 x 1100 mm va fi comple-
Evaluarea globalã a izolãrii la întregul parcurs, ºi anume: „sursã de tat de cãtre beneficiar cu carcasã de
zgomot aerian, exprimatã prin zgomot - mediu de propagare - protecþie din catalogul de fabricaþie.
indicele I'a(E'a), se face comparând spaþiu de recepþie (unitate funcþio- z Pentru reducerea vibraþiilor pe
curba de referinþã R's(f) datã în nalã ce trebuie protejatã)“. care le induce în placa de planºeu,
STAS 6156-86 cu curba realã de În cazul secþiei de confecþii textile compresorul va fi aºezat, prin inter-
atenuare R'ef(f), care se determinã situate într-o clãdire în exploatare, mediul tampoanelor de cauciuc, pe
cu relaþia: s-a intervenit numai asupra primelor un suport antivibratil constând într-o
douã etape din parcurs. În aparta- cuvã; detaliul de execuþie al cuvei
mentele situate deasupra sãlilor antivibratile este redat în figura 1.
supuse reabilitãrii acustice nu s-a z Pentru a reduce zgomotul de
mai putut interveni. impact ºi vibraþiile induse în planºeul
în care: În al doilea rând, Normativul peste subsol ºi în suprastructura
- L1(f) - nivelul de zgomot mãsu- C125-87 ºi Legea nr. 10-95 obligã clãdirii de cãtre maºini, în sala ate-
proiectantul ca soluþia de reabilitare
rat în încãperea de emisie; acusticã proiectatã sã nu afecteze lierului de producþie, peste par-
- L2(f) - nivelul de zgomot mãsu- defavorabil siguranþa structuralã, doseala existentã din covor vinilic se
rat în încãperea de recepþie; categoria de rezistenþã la foc a va aplica o pardosealã nouã din co-
- 10 lg S/A - corecþie adusã de clãdirii ºi condiþiile sanitar-igienice vor vinilic tip TARAFLEX, de 6,2 mm
absorbþia din camera de recepþie, pentru utilizatorii clãdirii. grosime, cu strat de confort acustic,
care pentru locuinþe variazã de la Urmare a celor de mai sus, soluþi- având reducþia sonorã la zgomot de
circa 2 dB la 6 dB, în funcþie de ile tehnice de reabilitare acusticã ce impact de 22 dB.
frecvenþã. se adoptã în cazul de faþã s-au z Pentru a evita strãpungerea
Relaþia de legaturã între indicii I'a adresat surselor de zgomot ºi cãilor pardoselii din covor TARAFLEX,
ºi E'a este I'a = E'a + 52 dB. de propagare a acestora. Soluþiile toate maºinile de cusut vor fi pre-
În tabelul 3 este redat calculul tehnice alese nu vor încãrca struc- vãzute cu tampoane de rezemare
indicilor I'a(E'a) pentru zona cu tura de rezistenþã a clãdirii cu mai conform catalogului de fabricaþie.
nivelul cel mai ridicat de zgomot per- Maºinile pentru confecþionat buto-
turbator din atelierul de producþie ºi mult de 5% din încãrcãrile de
exploatare, abatere acoperitã de niere, cele de cusut nasturi ºi
o încãpere din apartamentul nr. 36, maºina de curãþat se vor aºeza pe
zone cu cel mai mare nivel de zgo- normele de proiectare structuralã în
vigoare. Sub aspectul siguranþei la pardoseala din covor TARAFLEX
mot perturbator ºi recepþionat. prin intermediul unei plãci de cau-
Întrucât pentru a obþine abaterea foc, soluþiile tehnice de reabilitare
acusticã nu au modificat gradul de ciuc cu duritatea de 30-50° Shore,
de -15 dB a fost necesarã translatarea cu grosimea de 15-20 mm.
curbei de referinþa cu 11 dB spre siguranþã la foc a clãdirii.
SOLUÞII TEHNICE z Pentru a reduce vibraþiile in-
domeniul nefavorabil, indicele global duse în suprastructurã de cãtre
de izolare E'a,ad = -1 dB, respectiv DE REABILITARE ACUSTICÃ
PROIECTATE instalaþiile din atelierul de producþie,
I'a,ef = E'a+52 = -11+52 =41 dB, adicã
mai mic decât I'a,ad = 51 dB. Soluþii tehnice de protecþie la toate sistemele de rezemare pe
În concluzie, atât prin mãsurãtori sursã pereþi ºi atârnate la planºeul de
ale nivelului de zgomot în gama de z Beneficiarul va utiliza, în cadrul peste parter se vor realiza ca
frecvenþe 31,5 - 4000 Hz, cât ºi prin secþiei de confecþii textile, utilaje reazeme ºi suspensii elastice, prin
calcul asociat mãsurãtorilor, rezultã atestate prin certificate de calitate, ai intercalare între suport ºi sistemul de
necesitatea reabilitãrii acustice a cãror parametri privind zgomotul prindere a unei plãci de pâslã sau
încãperilor supuse expertizãrii, din perturbator se vor încadra în limitele cauciuc cu duritate 30-50° Shore, cu
cadrul secþiei de confecþii textile. normate. grosimea de 10 mm.

¬ urmare din pagina 51 z în sala de cãlcat se va executa z protecþia antivibratilã a strã-
zPentru a reduce vibraþiile ºi tavanul fals descris la soluþiile pungerilor din pereþi;
zgomotul de impact în sala de cãl- tehnice din atelierul de confecþii z tratamentul acustic al peretelui
cat, peste pardoseala existentã se textile (fig. 2). care separã casa scãrii de incinta
va aplica aceeaºi pardosealã nouã Mãsurile constructive prevãzute atelierului de producþie;
ca în sala atelierului de producþie; în proiect au fost urmãtoarele: z draperia pluºatã care va obtura
z realizarea pardoselii din covor
sursele de abur ºi mesele de cãlcat TARAFLEX cu grad ridicat de izolare zona vitratã a sãlilor atelierului de
se vor aºeza pe pardoseala din cola zgomot de impact; producþie ºi a sãlii de cãlcat.
vor TARAFLEX prin intermediul unei z rezemãrile ºi suspendãrile Acestea au rolul de a reduce, pe
plãci de cauciuc, cu duritatea 30-50° elastice ale tuturor utilajelor, maºi- de o parte, zgomotul structural indus
Shore, cu grosimea de 15-20 mm. nilor ºi instalaþiilor la suport;
z Canalul colector de evacuare a
de funcþionarea utilajelor, maºinilor
aerului, a vaporilor de apã ºi racor- continuare în pagina 54 ®
durile de la mesele de cãlcat la
canalul colector se vor atârna sau
rezema elastic la tavan, respectiv pe
suporturile din profile metalice.
SOLUÞII TEHNICE
DE REDUCERE A ZGOMOTULUI
PRIN MEDIILE DE PROPAGARE
Capacitatea de atenuare acus-
ticã a elementelor care delimiteazã
secþia de confecþii textile de locu-
inþele de la etajul I, insuficientã în
prezent, se poate îmbunãtãþi prin:
z majorarea absorbþiei acustice a
elementelor care delimiteazã încã-
perile secþiei de confecþii textile
supuse reabilitãrii acustice;
z majorarea reducþiei sonore a
planºeului peste parter, în zona Fig. 1: Cuvã suport compresor
încãperilor secþiei de confecþii textile.
Astfel:
z în sala compresorului, prin grija
beneficiarului, acesta se va comple-
ta cu carcase de catalog ºi se va
executa un tavan fals, cu absorbþie
acusticã ridicatã, din plãci fonoab-
sorbante tip CORTEGA - BOARD de
600 x 600 x 15 mm; peste plãcile
fonoabsorbante se aºazã un strat de
vatã mineralã ISOVER, în saltele de
50 mm grosime; în spatele tavanului
fals se lasã un spaþiu de aer de 7-8 cm
grosime, apoi, pe intradosul plan-
ºeului, se aplicã un alt strat de vatã
mineralã ISOVER, în saltele de 50 mm
grosime; fixarea tavanului fals la
planºeu se realizeazã conform figu-
rii 2 ºi prospectului de livrare a plã-
cilor fonoabsorbante ºi a vatei
minerale; tavanul fals contribuie la Fig. 2: Soluþie tehnicã de reabilitare planºeu
majorarea reducþiei sonore a plan-
ºeului peste parter;
z în atelierul de producþie se va
executa un tavan fals, cu absorbþie
acusticã ridicatã, care va urmãri
tavanul ºi profilul grinzilor de beton,
conform figurii 2;
z peretele care separã atelierul
de producþie de casa scãrii se
trateazã acustic cu plãci RIGIPS de
12,5 mm grosime, asamblate pe o
reþea de montanþi ºi rigle fixate elas-
tic la tavan ºi pardosealã, la distanþa
cerutã de dimensiunile plãcilor. În
spatele reþelei de montanþi ºi rigle, la
o distanþã de 4-5 cm, se aplicã pe
perete saltele din vatã mineralã
ISOVER, cu grosimea de 50 mm,
conform figurii 3;
z pe suprafaþa vitratã se va atârna
o draperie pluºatã; Fig. 3: Soluþie tehnicã de reabilitare la peretele din zona casei scãrii

¬ urmare din pagina 52 Tabelul 4: Nivelul de zgomot în apartamentele nr. 35 ºi nr. 36, situate deasupra atelierului de
ºi instalaþiilor în structura clãdirii, iar confecþii textile
pe de altã parte de a îmbunãtãþi
absorbþia acusticã a incintei, cu efect
favorabil asupra condiþiilor de muncã
din incinta reabilitatã acustic.
Tehnologia de execuþie a
lucrãrilor proiectate a fost cea pre-
vãzutã în prospectele ºi agre-
mentele tehnice ale materialelor
utilizate în proiectul de reabilitare
acusticã.
Breviarul de calcul a cuprins
proiectul pentru cuva antivibratilã ºi În tabelul 4, curba A reprezintã deasupra atelierului, se înscrie sub
compresor ºi verificarea, prin calcul, curba de referinþã normatã, care limitele normate admisibile pre-
a efectului tratamentului acustic la pentru încãperile din apartamente vãzute de reglementãrile tehnice în
tavan, la pereþi ºi la pardoseala din este curba Cz 30, iar curbele B1, B2, vigoare.
încãperile secþiei de confecþii textile. B3 ºi B4 reprezintã curbele reale Referin]e
Calculele s-au efectuat în conformi- medii mãsurate în camera de zi, dor- 1. * * * C125-87 Normativ privind
tate cu Normativul C125-87 ºi STAS mitor, bucãtãrie ºi baie. proiectarea ºi executarea mãsurilor
6156-86. Din tabelul 4, se constatã cã, în de izolare fonicã ºi a tratamentelor
Rezultate ob]inute prin m\sur\tori, încãperile apartamentelor nr. 35 ºi acustice în clãdiri, Bucureºti, 1987;
dup\ executarea lucr\rilor nr. 36, nivelul de zgomot mãsurat se 2. * * * STAS 6156-86 Acustica în
de reabilitare acustic\ înscrie sub curba normatã de zgo- construcþii. Protecþia împotriva zgo-
La terminarea lucrãrilor de reabi- mot Cz 30. motului în construcþii civile ºi socio-
litare acusticã, s-au efectuat mãsurã- Concluzii culturale. Limite admisibile de
tori ale nivelului de zgomot, conform În urma lucrãrilor de reabilitare zgomot ºi parametri de izolare acus-
reglementãrilor tehnice în vigoare. acusticã proiectate ºi executate la ticã, Bucureºti, 1986;
Valorile nivelurilor de zgomot atelierul de confecþii textile al unei 3. * * * STAS 6161/1-79 Acustica
mãsurate în încãperile aparta- case de modã din Cluj-Napoca, în construcþii. Mãsurarea nivelului de
mentelor nr. 35 ºi nr.36 sunt redate nivelul de zgomot mãsurat în aparta- zgomot în construcþii civile. Metode
în tabelul 4. mentele nr. 35 ºi nr. 36, situate de mãsurare, Bucureºti, 1979.
Noutãþi editoriale
Noi elemente de CONSTRUCÞII CIVILE din IPSOS ARMAT
Întotdeauna, Iaºiul universitar din reprezentând 75% din numãrul
domeniul construcþiilor a jucat ºi joacã d e pagini. Lor li s-au adãugat cinci
un rol activ din punctul de vedere al capitole complementare, intrinsec con-
cercetãrilor fundamentale ºi aplicative, vergente cu obiectivul definitoriu al
cãutând mereu sã rezolve probleme monografiei, referitoare la: ghipsul
stringente ridicate de integrarea în natural – geologia, exploatarea ºi uti-
condiþiile ºi cerinþele economiei de lizarea acestuia; ghipsul – subprodus
piaþã a societãþilor de construcþii ºi a industrial (surse, alegerea sa în
celor furnizoare de materiale necesare utilizare, implicaþii economice); metode
ºantierelor. de încercare, analizã ºi investigare a
O datã cu lecturarea prefeþei lucrãrii ghipsului ºi a ipsosului; fizico-chimia
"Noi elemente de CONSTRUCÞII
sistemului CaSO4 – H2O – fazele afe-
CIVILE din IPSOS ARMAT", autor
rente sistemului (constituenþi), deshi-
prof. dr. ing. Alexandru Ciornei, o
dratarea ghipsului ºi hidratarea
altã personalitate didacticã din dome-
ipsosurilor.
niu, l-am numit pe dl prof. univ. dr. Ion
Teoreanu, ne atenþioneazã asupra De asemenea, douã capitole restrânse
valorii studiului pe care vi-l recomandã. au fost rezervate, firesc, unor informaþii
"Lucrarea este focalizatã asupra introductive (capitolul 1), respectiv unor
informaþii privind istoria cunoaºterii ºi a intelectualã notabilã - tehnicã ºi peda-
elementelor de ipsos armat, utilizabile
în construcþiile civile, performante, de folosirii ipsosului în dezvoltarea civiliza- gogicã - de vãditã originalitate, în fondul
actualã folosinþã sau de nouã con- þiei umane (capitolul 7). sãu ºi în modul de prezentare. Ea este un
cepþie. Acestora le sunt destinate Lucrarea profesorului Alexandru discurs pentru modernitate, pentru nou în
10 din cele 17 capitole ale cãrþii, Ciornei reprezintã o contribuþie gândire ºi acþiune, în ºtiinþã ºi tehnologie."

Calitatea vieþii la mansardã
Depãºind statutul de nivel cu conferit de ferestrele de mansardã, o
importanþã secundarã al casei, soluþie pe cât de atractivã din punct de
mansarda are valenþele ºi resursele vedere economic, pe atât de viabilã ca
necesare pentru a se alinia stilului funcþionalitate. Încãperea beneficiazã
actual de viaþã. Conceptul de de o iluminare naturalã avantajoasã,
mansardã locuitã conferã o anumitã datoratã poziþionãrii ferestrei în panta
atractivitate casei, sporindu-i confortul acoperiºului, la unghiuri de înclinaþie
ºi eleganþa ºi permiþându-i sã între 15°-90°. În funcþie de destinaþia
"creascã" în timp, structurându-ºi o încãperii se pot obþine diferite efecte
personalitate elevatã ºi puternicã. de luminã ºi, implicit, de deschidere
Una dintre caracteristicile cele mai vizualã, recomandându-se totuºi ca
apreciate ale încãperilor de la suprafaþa vitratã sã reprezinte cel
mansardã este flexibilitatea de care puþin 10% din suprafaþa podelei. Dis-
dispun, înãlþimea ºi structura lor nefi- tribuþia eficientã a luminii este asigu-
ind încorsetate de obligativitatea ratã de poziþionarea cãptuºelii
pereþilor de susþinere. Astfel, mansar- interioare, orizontalã în partea supe-
da poate îndeplini funcþii multiple, rioarã ºi verticalã în partea de jos a
poate fi conceputã ca salã de confe- ferestrei. o izolare fonicã eficientã. Pentru a preveni
rinþe - a cãrei înãlþime se vrea de Caracterul funcþional ºi cel decorativ, apariþia condensului la temperaturi
aproape douã ori mai mare decât a îmbinate într-o formulare armonioasã, exterioare foarte scãzute, VELUX a
celorlalte încãperi - poate fi divizatã în fac din ferestrele de mansardã VELUX introdus o nouã tehnologie de ter-
camere de oaspeþi sau pentru copii o inovaþie care complementeazã spa- moizolare care împiedicã rãcirea mar-
sau amenajatã sã asigure intimitatea þiul cu o notã suplimentarã de acu- ginilor geamului. Ramele de etanºare
ºi liniºtea camerelor pentru odihnã. rateþe ºi unitate, de amplificare vizualã cu care sunt prevãzute ferestrele sunt
În procesul de transformare a a cadrului. Create din lemn de pin destinate unor game variate de
mansardei în spaþiu locuibil ºi cel de nordic atent selecþionat, ferestrele acoperiºuri din materiale profilate sau
optimizare a confortului, elementul pri- VELUX sunt prevãzute cu geam dublu plate. Modelele de ferestre VELUX
mordial îl reprezintã invitaþia pe care o izolator care asigurã atât un coeficient sunt prevãzute la exterior cu o pro-
facem luminii naturale ºi aerului curat. de izolare termicã ridicat, reducându-se tecþie din tablã de aluminiu vopsitã în
Spiritul deschis, tonic al încãperii este substanþial pierderile de cãldurã, cât ºi câmp electrostatic, de culoare gri
umbria, o culoare aflatã în armonie cu
orice nuanþã de învelitoare. Principiul
de funcþionare a ramelor de etanºare
constã în crearea în jurul ferestrei a
unui jgheab etanº prin care apa scursã
înspre fereastrã este redirecþionatã ºi
îndepãrtatã.
Pentru un plus de confort ºi stil al
locuinþei, VELUX pune la dispoziþie o
gamã largã de rulouri ºi accesorii.
Rolul funcþional al rulourilor ºi
jaluzelelor este acela de a controla
nivelul de filtrare a luminii naturale ºi
de a gestiona schimbul de energie
între interior ºi exterior. Din punct de
vedere estetic, un accesoriu de acest
tip, bine ales, poate avea un impact
estetic deosebit, potenþând într-un
mod elegant atmosfera încãperii.
Reinventând aspectul unui interior,
aducându-i un plus de luminã ºi
dinamism, ferestrele de mansardã
deþin o individualitate ambientalã
aparte, reprezentând o prezenþã dis-
cretã care oferã priveliºti ample ºi
jocuri de lumini.

Ce trebuie sã ºtim
despre lemnul în construcþii
prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI, ºef lucr. arh. Daniel Viºan, drd. ing. Florina DINGA –
Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iaºi
Lemnul, ca materie primã, a fost din totdeauna un aliat nedeclarat al omului ori de câte ori
acesta l-a folosit pentru diverse destinaþii. Astãzi, lemnul cunoaºte o nouã tinereþe o datã cu
folosirea lui, din ce în ce mai mult, simplu sau în combinaþie cu alte materiale, pentru construcþii.
Lemnul ca resurs\ regenerabil\ Datoritã atenþiei acordate altor regenera continuu. Creºterea inten-
Lemnul are o þesãturã durã, surse de energie, a apãrut un interes sitãþii controlului poate conduce la
fibroasã, care cuprinde cea mai mare în utilizarea lemnului ca materie mãrirea substanþialã a productivitãþii
parte a trunchiurilor, ramurilor ºi primã pentru producþia de alcool ºi zonelor forestiere.
rãdãcinilor copacilor. Funcþiile lemnu- alte surse similare de energie. Caracteristicile principale
lui în copacii vii sunt: transportul Industria lemnului are o situaþie ale lemnului
unicã: ea poate utiliza propriile Produs natural de origine biologicã,
lichidelor, asigurarea suportului
reziduuri lemnoase pentru a genera lemnul este caracterizat printr-un
mecanic, înmagazinarea hranei ºi
o parte din energia necesarã propri- grad mare de diversitate ºi variabili-
producerea de secreþii.
ilor tehnologii de prelucrare a lemnu- tate a posibilitãþilor de utilizare.
Din punct de vedere botanic,
lui ºi a materialelor pe bazã de lemn Speciile folosite drept lemn comercial
existã specii de lemn tare ºi moale,
(placaj, plãci fibroase etc.). O aseme- reprezintã o fracþiune micã din
ceea ce se reflectã în detaliile struc-
nea situaþie conduce la reducerea numãrul total de specii, estimat la
turii sale. Speciile de lemn moale
reziduurilor lemnoase, ceea ce va peste 30.000.
sunt arbori cu frunze aciculare per-
afecta stocurile disponibile. Menþio- Proprietãþile lemnului depind de
manent verzi, iar cele de lemn tare
nãm cã, în pãdure, se gãsesc can- densitatea lui, care variazã între
sunt arbori cu frunzele cãzãtoare.
titãþi mari de lemn nefolosite, care limite foarte largi (160-1280 kg/m3),
Clasificarea nu reflectã rezistenþa
pot fi utilizate numai sub formã de ilustrând diversitatea ce poate sã
realã, pentru cã speciile de lemn cu aparã datoritã diferenþelor dintre
combustibil.
valorile cele mai reduse ºi cele mai specii. Se menþioneazã variaþii con-
Producþia mondialã de lemn
mari ale rezistenþelor sunt speciile siderabile în cadrul aceleiaºi specii,
rotund industrial poate fi comparatã
de lemn tare. datoritã factorilor genetici ºi de
cu producþia de oþel. Spre deosebire
Producþia anualã, mondialã de de oþel, lemnul reprezintã o sursã mediu, care influenþeazã creºterea
lemn este de aproximativ 2,4x109 regenerabilã, care poate fi constant arborilor. Variaþia se întâlneºte nu
tone. În þãrile dezvoltate, 80% din înlocuitã în procesul de utilizare. numai de la un arbore la altul, dar ºi
aceastã cantitate este utilizatã ca În cazul în care rata tãierii nu în cadrul aceluiaºi arbore, ceea ce
lemn rotund industrial (buºteni pentru depãºeºte rata creºterii arborilor, face ca proprietãþile lemnului sã
tãierea lemnului ecarisat, pentru pãdurile vor fi o sursã perpetuã de depindã de poziþia radialã ºi
furnir etc.) ºi 20%, drept combustibil obþinere a lemnului pentru con- înãlþimea arborelui.
ºi cãrbune. Comparativ cu primele, strucþii. Din punctul de vedere al În cazul utilizãrii lemnului ca ele-
în þãrile în curs de dezvoltare, pro- speciei copacilor, compoziþia pãdu- ment comprimat, estimãrile rezis-
centele se schimbã, ajungându-se rilor însã se poate schimba la fel ca ºi tenþei trebuie sã aibã la bazã
sã se foloseascã pânã la 80% drept dimensiunile lor ºi vârsta de tãiere. valoarea minimã în loc de cea medie,
combustibil. Cu un control adecvat, lemnul se va pentru a mãri gradul de siguranþã.

Coeficientul de variaþie a rezisten- Mobilierul din interiorul mormintelor Fiind un material higroscopic,
þei lemnului este de 20%. Variaþiile faraonilor a supravieþuit, aproape lemnul reþine sau eliminã umiditatea
posibile sunt luate în considerare la 4.000 de ani, datoritã unor condiþii în funcþie de temperatura ºi umidi-
determinarea caracteristicilor lem- ideale (mediu uscat) de pãstrare a tatea relativã a mediului înconjurãtor.
nului, reducând rezistenþa acestuia: lemnului. Modificãrile apãrute din cauza
de exemplu, nodurile din lemnul eca- În Japonia, în zonã cu climã conþinutului în apã, sub punctul de
risat. Acestea sunt factori majori în umedã, existã temple din lemn ce saturaþie al fibrei – stare în care
determinarea gradului de siguranþã a funcþioneazã de 1300 de ani. pereþii celulelor sunt saturaþi cu apa
elementelor structurale. În climatul aspru al Norvegiei, se absorbitã, iar în cavitãþi nu existã apã
Lemnul, material anizotropic, gãsesc biserici din lemn construite în liberã – au efect asupra majoritãþii
are proprietãþile dependente de urmã cu 800 de ani. proprietãþilor lemnului.
direcþia de mãsurare. Direcþiile princi- Lemnul este un material Lemnul se contractã la uscare ºi
pale la elementele din lemn sunt: lon- biodegradabil, caracteristicã esen- se umflã la reumezire. Volumul de
gitudinalã, radialã ºi tangenþialã. þialã pentru naturã. Este o caracte- contracþie al lemnului proaspãt, intro-
Direcþia longitudinalã este risticã ce devine un avantaj când nu dus în uscãtor, variazã între 6% ºi
paralelã cu axul cilindric al trun- mai poate fi utilizat. Acelaºi proces 20%, în funcþie de specie. Aproxima-
chiului, denumitã ºi direcþia paralelã natural devine atunci un dezavantaj
tiv 2/3 din contracþie va fi consumatã
cu miezul, pentru cã majoritatea sever, în cazul biodeteriorãrii lemnu-
în direcþie tangenþialã, 1/3 în cea
celulelor sunt aliniate paralel cu lui de construcþii la clãdiri în
radialã, iar contracþia longitudinalã
acesta. exploatare.
este neglijabilã.
În secþiunea perpendicularã pe Conservarea lemnului impune
Datoritã uscãrii prealabile, în
axa longitudinalã, apar inele concen- crearea condiþiilor nefavorabile dez-
exploatare lemnul nu-ºi va modifica
trice care marcheazã creºterea voltãrii organismelor (ciuperci, ter-
umiditatea pânã la o valoare la care
anulã. Direcþia radialã ºi cea tan- mite) care genereazã biodegradarea.
contracþia ºi umflarea sã conducã la
genþialã – perpendiculare pe fibra Combaterea ciupercilor se reali-
modificarea dimensiunilor acestuia .
arborelui – sunt normale ºi tan- zeazã prin pãstrarea uscatã a lem-
Protejarea lemnului poate întârzia
genþiale la aceste inele de creºtere. nului. Lemnul expus intemperiilor va
modificãrile conþinutului de apã,
Rezistenþa la întindere ºi rigidi- rezista prin asigurarea condiþiilor de
scurgere a apei la suprafaþa ele- rezultat în urma variaþiilor de scurtã
tatea lemnului sunt maxime, paralel
mentelor, fãrã a avea posibilitatea de duratã ale temperaturii ºi umiditãþii
cu fibra, ºi minime pe direcþia per-
pãtrundere în îmbinãri, crãpãturi – relative a aerului. Reducerea gradu-
pendicularã.
spaþii interioare cu uscare greoaie. lui de higroscopicitate a lemnului se
Contracþia lemnului, care însoþeºte
pierderea de umiditate, este micã În cazul termitelor, se va evita con- poate realiza prin tratare chimicã.
paralel cu miezul ºi mult mai mare pe tactul lemnului neprotejat cu solul. Tratamentul are însã un cost destul
direcþia perpendicularã. Lemnul este un material com- de ridicat.
Gradul mare de anizotropie al lem- bustibil, uºor deteriorabil la foc. La concepþia elementelor din
nului este evidenþiat la rezistenþa de Rezistenþa lemnului la foc este influ- lemn, se vor lua în considerare defor-
întindere din încovoiere ºi modulul de enþatã, în proporþie mare, de dimen- mãrile dimensionale – contracþie ºi
elasticitate Young (raport de 25/1 între siunile acestuia. umflare – prin evitarea utilizãrii
valoarea maximã ºi cea minimã). Utilizând metode eficiente de con- dimensiunilor mari, perpendiculare
Lemnul, fiind un material organic, cepþie, execuþie ºi protecþie a lem- pe fibrã ºi prin crearea posibilitãþii de
este de obicei considerat ca având o nului, se poate obþine un grad ridicat deformare liberã (pe direcþia perpen-
viaþã scurtã (durabilitate redusã). de rezistenþã la foc în faza incipientã dicularã pe fibrã).
De fapt, dacã nu este supus unor a unui incendiu, dând posibilitatea ca Furnizându-vã asemenea infor-
condiþii potrivnice pe durata exploa- protecþia activã sã reacþioneze ºi sã maþii precum cele prezentate în
tãrii, viaþa lui utilã poate fi mãsuratã în þinã focul sub control. acest articol, sperãm sã vã fi ajutat în
secole. Durabilitatea clãdirilor din lemn Lemnul este un material slab con- folosirea optimã a unei varietãþi sau a
depinde de utilizarea corectã a acestui ducãtor de cãldurã, iar stratul de cãr- alteia de lemn atunci când doriþi sã-i
material ºi de înþelegerea factorilor bune format pe suprafaþa expusã daþi o destinaþie ca material de
care-l distrug. arderii are o conductivitate redusã. construcþie.

Principiile dezvolt@rii durabile
în construc]ii
CONSTRUCÞIILE ªI DEZVOLTAREA URBANÃ DURABILÃ
ing. Laura DUMITRESCU
Mediul construit constituie unul dintre principalele suporturi pentru dezvoltarea economicã ºi bunãstarea
socialã. Oraºele sau aºezãrile omeneºti durabile sunt acelea care protejeazã sistemele suport ale vieþii, bio-
diversitatea ºi mediul cultural, minimizeazã poluarea ºi utilizeazã eficient resursele. De asemenea, oferã
oportunitãþi economice echitabile pentru toþi, asigurã egala distribuþie a responsabilitãþilor ºi a beneficiilor,
încurajeazã echitatea socialã ºi integritatea culturalã. Habitat Agenda (1996) stabileºte cã: "Dezvoltarea
aºezãrilor urbane durabile asigurã dezvoltare economicã, oportunitãþi de angajare ºi progrese sociale, în
armonie cu mediul. Ea încorporeazã principiile precauþiei, prevenirii poluãrii, respectului pentru suportabilitatea
ecosistemelor ºi conservã ºansele pentru generaþiile viitoare".
Asistãm la o creºtere urbanã con- diferitelor utilizãri ale terenurilor nutritivã cu o cantitate minimã de
tinuã în toatã lumea: în fiecare an, (ex.: minimizarea necesitãþilor de ingrediente artificiale, respectându-se
20 de milioane de oameni migreazã transport, asigurarea accesului la condiþiile de creºtere ºi de îngrijire a
spre oraºe; existã deja 20 de metro- transportul public etc.); animalelor;
pole cu peste 10 milioane de - promovarea unor proiecte arhi- - promovarea implicãrii localni-
locuitori; apar probleme legate de tecturale ºi de construcþii care sã aibã cilor în agriculturã ºi a asigurãrii de
nivelurile ridicate ale poluãrii, de un impact pozitiv asupra ambientului; alimente pe plan local.
transport, probleme sociale etc. - protejarea spaþiilor verzi, des- z Sãnãtate:
Oraºele au un metabolism liniar - chise în faþa dezvoltãrii; - asigurarea unui mediu de viaþã
consumã cantitãþi uriaºe de apã, - încurajarea proiectelor ce reduc sãnãtos, cu o calitate optimã a aeru-
electricitate, combustibili fosili ºi riscul infracþional; lui, a apei ºi a hranei;
nutrienþi ºi genereazã deºeuri. - promovarea utilizãrii de materi- - rezolvarea problemelor sociale
Un oraº durabil ideal ar trebui sã uti- ale de construcþii care maximizeazã care pot dãuna sãnãtãþii, cum sunt
lizeze numai resurse locale ºi toate standardele de siguranþã, rezistenþã sãrãcia ºi lipsa unui adãpost;
deºeurile sã fie reciclate în sistem. ºi protecþia mediului (inclusiv materi- - promovarea unui stil de viaþã
Pentru dezvoltarea oraºelor pe calea ale produse local); sãnãtos ºi conºtientizarea proble-
durabilitãþii, au fost concepute câteva - crearea de oportunitãþi pentru melor legate de sãnãtate;
modele care încurajeazã egalitatea participarea locuitorilor în procesul - îmbunãtãþirea calitãþii ºi disponi-
socialã, folosirea eficientã a resur- de proiectare/planificare. bilitãþii serviciilor medicale;
z Educaþie:
selor ºi dezvoltarea economicã, - reducerea stresului în mediul
vizând: structura oraºului, funcþiile ºi - promovarea de programe axate local;
interacþiunile sociale. Astfel, modelul pe educaþia permanentã pentru - reducerea riscului accidentelor.
durabilitate; z Informare ºi conºtientizare:
structural sugereazã remedii, cum ar - stabilirea de legãturi între acþiu-
fi: limitele de creºtere fixate, mãrirea nile individuale ºi consecinþele pe - oferirea de informaþii care con-
densitãþii, reînnoire urbanã ºi agricul- scarã largã asupra mediului, creân- ferã putere (de exemplu, sugestii
turã urbanã. Modelul operaþional du-se astfel un sentiment de respon- referitoare la modificarea activitãþilor
sugereazã un metabolism circular, sabilitate personalã colectivã. sau luarea de mãsuri);
care conduce la folosirea eficientã a z Conservarea energiei:
- promovarea accesului la infor-
resurselor, managementul deºeurilor, - încurajarea formelor mai curate maþie;
ca ºi diferite politici de transport. ºi mai eficiente de furnizare a - încurajarea diversitãþii în meto-
Modelul social sugereazã aºezãri energiei; dele de comunicare.
favorabile pentru crearea comunitãþii - încurajarea utilizãrii de surse z Controlul poluãrii:
ºi pentru furnizarea unor medii sãnã- regenerabile de energie, oriunde - asigurarea monitorizãrii principa-
toase ºi sigure. acest lucru este posibil; lilor poluanþi;
În continuare, se vor evidenþia - promovarea utilizãrii mai efi- - stabilirea de obiective specifice
câteva din multitudinea de aspecte ciente a energiei, inclusiv la nivelul pentru reducerea poluãrii ºi imple-
care trebuie avute în vedere atunci transportului acesteia; mentarea unor standarde/norme de
când se abordeazã problema dez- - efortul de eradicare a penuriei control al poluãrii;
voltãrii urbane durabile. de combustibili. - asigurarea accesului la informa-
z Mediul construit: z Producþia de alimente: þiile privind nivelurile de poluare ºi
- folosirea unui sistem de planifi- - încurajarea sistemelor de agri- încurajarea populaþiei în sensul con-
care/sistematizare pentru integrarea culturã durabilã, care oferã o hranã trolãrii acesteia;

- încurajarea evitãrii poluãrii la sursã, bune soluþii se gãsesc pe plan local, economiei româneºti din ultimii ani,
printr-o proiectare optimã, eficienti- la o scarã mai micã de abordare. Ast- ponderea sa în cadrul Produsului
zarea energiei ºi alte mãsuri similare. fel, se poate face analiza proble- Intern Brut fiind în creºtere. Peste
z Sãrãcia ºi excluderea socialã: melor de mediu ºi la scara unui 90% dintre agenþii economici cu
- rezolvarea problemelor legate cartier, aceasta prezentând o serie activitate în sectorul de construcþii
de lipsa de combustibili (costurile de avantaje printre care: sunt firme cu capital privat, dintre
combustibililor, utilizarea energiei, - aspecte, cum ar fi: deºeurile, care peste 98% reprezintã între-
izolarea); zgomotul, traficul, proximitatea ser- prinderi mici ºi mijlocii. Provocãrile
- rezolvarea problemelor legate viciilor; reþelele sunt mai bine evi- care se aflã în faþa acestor între-
de lipsa mijloacelor de transport denþiate la scara unui cartier, decât a prinderi sunt mari, în condiþiile în
(inaccesibilitate, cost ridicat al trans- unui oraº; care atât necesarul de construcþii
portului public etc.); - dezbaterile privind un cartier noi, cât ºi cerinþele întreþinerii ºi
- combaterea lipsei de hranã sunt mai aproape de preocupãrile reabilitãrii construcþiilor existente
(cauze: numãr redus de sortimente cotidiene, captând mai uºor interesul sunt la un nivel ridicat.
în magazine, preþuri mari, lipsa de public; Spre exemplificare, datele oferite de
cunoºtinþe privind alimentaþia sãnã- - unele categorii ale populaþiei Comisia Naþionalã de Statisticã, referi-
toasã ºi achiziþionarea corectã a ali- (copii, casnice, bãtrâni) nu pãrãsesc toare la situaþia clãdirilor de locuinþe la
mentelor); aproape niciodatã acest loc; nivelul anului 1996, relevã cã:
- soluþionarea lipsei de locuinþe - tendinþa este de a defini strategii z stocul de locuinþe este caracte-
(cauze: chirii sau ipoteci inaccesibile, teritoriale la o scarã din ce în ce mai rizat printr-un grad ridicat de uzurã,
restanþe, întreþinere ºi reparaþii); micã. peste 25% dintre acestea fiind situ-
- identificarea problemelor legate De la aceste premise au pornit ºi ate în clãdiri cu o duratã de serviciu
de combaterea sãrãciei (absenþa specialiºtii de la Centrul ªtiinþific ºi mai micã de 10 ani;
economiilor, datoriile, lipsa de credit). Tehnic al Construcþiilor (CSTB) din z suprafaþa locuibilã medie pe
z Utilizarea resurselor ºi ges- Franþa în 1998, când au început sã cap de locuitor este de 11,8 m2/loc.,
tionarea deºeurilor: dezvolte o metodã de analizã a unui iar numãrul familiilor care locuiesc în
- reducerea utilizãrii resurselor cartier prin prisma dezvoltãrii dura- condiþii inadecvate (numãrul per-
naturale deficitare; bile. Au fost alese 21 de teme care soanelor depãºeºte cu mai mult de 2
- reutilizarea produselor ºi materi- acoperã 3 mari domenii: calitatea numãrul camerelor ) este mai mare
alelor ori de câte ori este posibil; mediului înconjurãtor, calitatea me- de 25%;
- acolo unde se produc deºeuri, diului construit ºi calitatea vieþii z existã un mare numãr de
acestea trebuie reciclate cât mai efi- (tabelul 1). locuinþe care trebuie considerate ca
cient posibil; Aceastã metodologie poate fi fiind inadecvate, dupã cum urmeazã:
- folosirea tuturor deºeurilor nere- completatã ºi aprofundatã în scopul: aproximativ 450.000 de locuinþe
ciclabile pentru producerea de - definirii seturilor de indicatori degradate în urma cutremurelor, cir-
energie; adaptaþi fiecãrui tip de cartier, care ca 275.000 de apartamente cu un
- eliminarea deºeurilor rãmase sã permitã colectivitãþilor locale sã grad redus de confort ºi alte câteva
în conformitate cu cele mai înalte mãsoare evoluþiile, precum ºi conse- sute de mii de locuinþe "bolnave" -
standarde de mediu. cinþele acþiunilor afectate de condens ºi mucegai;
z Calitatea apei: întreprinse;
- îmbunãtãþirea calitãþii apelor de - integrãrii cartie- Tabelul 1
suprafaþã ºi subterane, a apei pota- rului în oraº ºi
bile ºi a igienizãrii. analizãrii relaþiilor
Existã, în prezent, o multitudine de
între cartiere sau a
iniþiative în domeniul dezvoltãrii
urbane durabile, a cãror esenþã constã echilibrelor între
în integrarea unor politici ºi programe cartierele din interi-
care se completeazã unele pe altele în orul oraºului.
domeniile social, economic ºi protecþia Stadiul dezvolt\rii
mediului, cum ar fi: durabile
z Consiliul Internaþional pentru
a construc]iilor
Iniþiativele Locale de Mediu (ICLEI) -
asociaþie a autoritãþilor locale, care în România
se ocupã de prevenirea ºi soluþio- România se aflã
narea problemelor de mediu locale, încã în stadiul
regionale ºi globale prin acþiuni problemelor legate
locale, având ca membri aproximativ de tranziþia cãtre
economia de piaþã
300 de oraºe ale lumii; liberã funcþionalã,
z Proiectul "Oraºe sãnãtoase" al
proces mult mai
Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii; dificil ºi mai înde-
z Reþeaua Oraºelor Elene Sãnã- lungat decât s-a
toase, fondatã în 1994; sperat. În ceea ce
z Seattle, Oraº Durabil; priveºte sectorul de
z Agenda 21 Localã pentru construcþii, acesta
oraºul Iaºi, proiect al Programului s-a dovedit a fi unul
Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare. din cele mai dina-
Toate aceste preocupãri au scos mice ºi mai flexibile
în evidenþã cã, de multe ori, cele mai sectoare ale
¬ urmare din pagina 63 Pe lângã aceste exigenþe de per- Dar, în aceeaºi mãsurã, trebuie
peste 3 milioane de apartamente formanþã, considerate esenþiale, mai favorizatã o exploatare judicioasã, de
necesitã lucrãri de reparaþii, în princi- pot fi avute în vedere estetica, posi- exemplu prin contorizarea con-
pal în ceea ce priveºte instalaþiile bilitatea de consolidare periodicã ºi sumurilor fiecãrei unitãþi funcþionale
sanitare ºi reabilitarea termicã. adaptare la noi cerinþe cu ocazia independente (apartament, magazin
În aceste condiþii (numãrul mare renovãrilor, exploatarea economicã etc.), prin automatizarea unor insta-
ºi diversitatea unitãþilor din sectorul ºi altele. Redactarea reproduce laþii ºi, nu în ultimul rând, prin edu-
de construcþii, deficienþele fondului reglementarea corespunzãtoare vala- carea utilizatorilor care sunt
construit, necesitatea armonizãrii cu bilã în U.E., plecând de la principiile rãspunzãtori de o întreþinere eficientã.
abordarea exigenþialã practicatã la de bazã privind conceptul de perfor- În domeniul conservãrii energiei
nivel mondial), o mare importanþã o
prezintã respectarea sistemului cali- manþã stabilite de Gérard Blachère. în clãdiri, trebuie menþionatã Ordo-
tãþii în construcþii, "care sã conducã În viitor, cerinþele esenþiale ar putea nanþa privind reabilitarea termicã a
la realizarea ºi exploatarea unor con- sã includã explicit ºi recoman- fondului construit existent ºi stimu-
strucþii de calitate corespunzãtoare, darea utilizãrii resurselor de energie larea economisirii energiei termice
în scopul protejãrii vieþii oamenilor, a regenerabile ºi curate. nr. 29/2000, care prevede obligativi-
bunurilor acestora, a societãþii ºi a Conþinutul exigenþelor D ºi E sta- tatea realizãrii lucrãrilor de reabilitare
mediului înconjurãtor" (Legea privind bilite de MLPTL este reprodus în ºi modernizare termicã a clãdirilor ºi
calitatea în construcþii nr.10/1995). tabelul 2. La satisfacerea cerinþelor instalaþiilor aferente, o datã cu efec-
Sistemul calitãþii în construcþii D ºi E contribuie, determinând un tuarea lucrãrilor de reducere a riscu-
reprezintã ansamblul de structuri nivel mai ridicat sau mai scãzut al lui seismic, precum ºi necesitatea
organizatorice, responsabilitãþi, regu- performanþelor, toate componentele eliberãrii certificatului energetic al
lamente, proceduri ºi mijloace, "sistemului clãdire", alcãtuit din ele- clãdirii. În baza prevederilor acestei
care concurã la realizarea calitãþii mentele de construcþie ºi instalaþii. ordonanþe, MLPAT a aprobat o serie
construcþiilor în toate etapele de
Este nepotrivitã exprimarea "clãdiri ºi de normative care vizeazã: experti-
concepere, realizare, exploatare ºi
postutilizare a acestora. Sistemul instalaþii". zarea termicã ºi energeticã a
calitãþii se aplicã în mod diferenþiat, Ca ºi un vehicul, o construcþie de clãdirilor existente ºi a instalaþiilor de
în funcþie de categoriile de impor- calitate trebuie sã asigure siguranþã, încãlzire ºi preparare a apei calde de con-
tanþã a construcþiilor (excepþionalã, condiþii de igienã ºi confort ºi un sum aferente acestora (NP 048-2000),
deosebitã, normalã ºi redusã), þinând consum specific minim de energie. realizarea auditului energetic
seama de complexitatea, destinaþia,
modul de utilizare ºi gradul de risc Tabelul 2
sub aspectul siguranþei, precum ºi
dupã considerente economice.
Sistemul calitãþii se compune din
reglementãrile tehnice, calitatea pro-
duselor folosite, agrementele
tehnice pentru noi produse ºi pro-
cedee, verificarea proiectelor, a exe-
cuþiei lucrãrilor ºi expertizarea
proiectelor ºi a construcþiilor, condu-
cerea ºi asigurarea calitãþii, autori-
zarea ºi acreditarea laboratoarelor
de analize ºi încercãri, activitatea
metrologicã, recepþia construcþiilor ºi
controlul de stat al activitãþii în con-
strucþii. Aceste componente ale sis-
temului calitãþii creeazã un cadru
general, care permite dezvoltarea
unor instrumente de lucru specifice
dezvoltãrii durabile în construcþii,
cum ar fi: metode de concepþie a
proiectelor "fãrã regrete", etichetarea
ecologicã a produselor de construcþii,
metode de evaluare a calitãþii con-
strucþiilor din punctul de vedere al
mediului etc.
Legea identificã urmãtoarele
cerinþe (exigenþe esenþiale):
A. Rezistenþã ºi stabilitate
B. Siguranþã în exploatare
C. Siguranþã la foc
D. Igienã, sãnãtatea oamenilor,
refacerea ºi protecþia mediului
E. Izolaþie termicã, hidrofugã ºi
economie de energie
F. Protecþie împotriva zgomotului

a l clãdirilor ºi instalaþiilor aferente ºi datoritã neîncrederii în cele noi,
(NP 047-2000), precum ºi elabo- mai performante. Realizarea unor
rarea ºi acordarea certificatului lucrãri demonstrative, intens mediati-
energetic al clãdirilor existente zate, ar putea contribui la captarea
(NP 049-2000). Cadrul general al interesului ºi la sporirea preocupã-
reglementãrilor în acest domeniu rilor specialiºtilor ºi a publicului larg
este prezentat în figura 1. în direcþia dezvoltãrii durabile în
S-a deschis astfel drumul care va construcþii. Un astfel de exemplu,
duce spre diminuarea consumului premiat de ARACO, este cel de moder-
specific de energie termicã finalã în nizare a cãminului studenþesc T14 din
clãdiri civile de la 250-350 kWh/m2a complexul "Tudor Vladimirescu",
cãtre 150 kWh/m2a, iar a emisiilor aparþinând U.T. "Gh. Asachi", Iaºi
specifice de bioxid de carbon, în mod (fig. 2), executat de SA CONEST Iaºi
corespunzãtor, cu 40-80 kg/m2a. pe baza proiectului Facultãþii de Con-
Concomitent, cheltuielile de între- strucþii ºi Arhitecturã. Investiþia a fost
þinere pot scãdea cu 30-50%. Trep- susþinutã financiar de cãtre Ministerul
tat, vor începe sã aparã clãdiri din Educaþiei ºi Cercetãrii, de proiectul
generaþii mai noi, cunoscute în occi- PHARE-ENERGIE ºi de Agenþia
dent sub denumirile de "low energy pentru Conservarea Energiei din
house" ºi "passive house", având con- cadrul Ministerului Industriilor.
sumuri de energie termicã finalã din Mãsurile aplicate în scopul creº-
combustibili fosili de circa 40, respectiv terii capacitãþii de conservare a
15 kWh/m2a. Dezvoltarea celulelor energiei (izolare termicã suplimentarã Fig. 2 : Un pas în direcþia dezvoltãrii dura-
fotovoltaice amplasate pe acope- a pereþilor exteriori, dispunerea de foi bile: cãminul studenþesc T14 din Iaºi, clãdire
riºuri ar putea asigura mai multã suplimentare de geam pentru 50% realizatã din panouri mari prefabricate, dupã
energie decât este necesarã în din suprafaþa vitratã ºi montarea efectuarea lucrãrilor de modernizare prin
clãdiri, contribuind chiar la alimenta- consolidarea structurii, îmbunãtãþirea pro-
unor bovindouri cu rol de serã, care
rea sistemului energetic naþional, în tecþiei termice ºi montarea de bovindouri cu
acoperã restul de 50% dintre feres-
condiþii economice. rol de serã.
În ceea ce priveºte realizarea tre, izolaþie termicã suplimentarã la
practicã a unor construcþii "verzi" în acoperiºul-terasã ºi refacerea izo- uniformizarea parametrilor de
þara noastrã, se remarcã interesul laþiei hidrofuge, izolaþie termicã la confort higrotermic, apreciate mult
slab al factorilor implicaþi în reali- nivelul soclului, lucrãri de reparaþii ºi de studenþi. A fost demonstratã posi-
zarea ºi exploatarea clãdirilor optimizare a funcþionãrii instalaþiilor) bilitatea de transformare a unor
(proiectanþi, executanþi, beneficiari), au condus la reducerea substanþialã clãdiri, mari consumatoare de energie
în special din cauza lipsei de fonduri, (cu circa 50%) a consumului de ºi oferind condiþii de confort medi-
dar ºi preferinþei pentru materialele ºi energie necesar pentru exploatare, ocre, în clãdiri caracterizate prin con-
procesele de construcþie tradiþionale, precum ºi la îmbunãtãþirea ºi sumuri energetice reduse ºi condiþii
de confort superioare.
Între timp, a crescut disponibili-
tatea de produse performante pentru
protecþie termicã de înaltã eficienþã
din polistiren expandat, spumã de
poliuretan, pâslã mineralã, geamuri
termopan etc.
Se poate afirma cã, plecând de la
experienþa ºi progresele realizate de
þãrile dezvoltate, adaptând unele
concepte ºi soluþii la realitãþile speci-
fice þãrii noastre ºi folosind gama
largã de materiale noi, sectorul de
construcþii ar putea valorifica poten-
þialul uriaº în domeniul reducerii con-
sumurilor de resurse, îmbunãtãþirii
climatului interior ºi scãderii impactu-
lui asupra mediului înconjurãtor,
adicã tot ceea ce reprezintã
realizarea dezvoltãrii durabile în con-
strucþii, exigenþã fundamentalã,
sinteticã a calitãþii în acest sector.
Fig. 1: Cadrul general al reglementãrilor (continuare în numãrul viitor)

CALOREX Bd. Iuliu Maniu 224, sector 6, BUCUREªTI, tel.: 430.30.02 / fax: 430. 57.60 http://www.calorex.ro
RATE - FÃRÃ GIRANT - AVANS 0% - ÎN 10 MINUTE

GAMA DE PRODUSE
• microcentrale termice
• aparate de aer condiþionat • grupuri termice • cazane

• injectoare • vase de expansiune • boilere cu acumulare
• schimbãtoare de cãldurã • pompe de apã rece • pompe de circulaþie
• fitinguri ºi armãturi • aeroterme • staþii pentru dedurizare
• ventilatoare • rãcitoare de apã • radiatoare
• ventiloconvectori
MICROCENTRALE TERMICE
Microcentralele termice din gama DOMINA sunt proiectate pentru încãlzirea locuinþelor ºi producerea instantanee de apã caldã
menajerã. Datoritã construcþiei compacte, dimensiunilor mici ºi performanþelor înalte, aceste cazane sunt soluþia excelentã pentru
încãlzirea locuinþelor mici ºi mijlocii, precum ºi în orice situaþie în care spaþiul necesar montãrii unui cazan este o problemã.
APÃ CALDÃ APRINDERE CAMERÃ ETANªÃ
MODEL MENAJERÃ ELECTRONICÃ EVACUARE IP 40
INSTANTANEE CONTROL ELECTRONIC FORÞATÃ
DOMINA 23 DTF • • • •
DOMINA 28 DTF • • • •
DOMINA 23 DTN • • •
DOMINA 28 DTN • • •
Sunt disponibile în douã variante constructive: tiraj natural ºi tiraj forþat cu camerã etanºã (asistat de ventilator). Dimensiunile
sale de doar 720 x 410 x 340 (mm) ºi designul elegant permit montarea acestei microcentrale în orice încãpere ºi în orice decor,
fiind idealã pentru spaþiile ce trebuie bine exploatate.

Sistemul electronic integrat folosit în cazanul DOMINA asigurã un control electronic activ al tem-
peraturilor de lucru, reglajul optim al debitului de gaz al arzãtorului ºi reglajul activ în ambele
faze de lucru ale microcentralei: încãlzirea ºi producerea de apã caldã menajerã. Proiectarea
riguroasã, ergonomia internã a microcentralei termice ºi utilizarea componentelor performante ºi
cu fiabilitate mare duc la o exploatare extrem de uºoarã ºi o întreþinere minimã.
Douã schimbãtoare de cãldurã independente: DOMINA are douã schimbãtoare de cãldurã, unul
primar din cupru pentru producerea de agent termic pentru radiatoare ºi unul secundar, în plãci
din oþel inox ºi cupru pentru producerea apei calde menajere.
Control electronic activ cu circuite integrate, microprocesor ºi afiºaj digital: asigurã reglajul optim
al debitului de gaz al arzãtorului, reglajul activ în ambele faze de lucru ale microcentralei ter-
mice: încãlzirea ºi producerea de apã caldã.
Automatizarea microcentralei fiind digitalã, permite funcþii de autodiagnozã ºi siguranþã multiple.
Sistemul realizeazã autodiagnoza în caz de funcþionare defectuoasã ºi blocheazã microcentrala
la atingerea unor valori alarmante ale parametrilor în timpul funcþionãrii.
Certificãri: microcentralele termice tip DOMINA sunt omologate ISCIR ºi certificate conform HG
nr. 453/2003 pentru marcaj CS. Activitatea de fabricaþie a microcentralelor DOMINA este certifi-
catã de AFAQ-ASCERT INTERNATIONAL conform SR EN ISO 9001:2001.
Microcentralele termice sunt dotate cu urmãtoarele componente principale:

1. Panou de comandã digital. Controlul ºi reglajul temperaturilor pe cazan sunt efectuate cu un
microprocesor, soluþie tehnicã de vârf în automatizarea cazanelor de ultimã generaþie.
2. Componente structurale: schimbãtor primar (gaz/apã) de cupru; schimbãtor secundar
(apã/gaz) în plãci; pompã de circulaþie; electrovalvã cu trei cãi (prioritate apã caldã menajerã);
detector de debit (prioritate apã caldã menajerã); dispozitiv de aerisire automatã a microcentralei;
vas de expansiune; robinet de umplere a instalaþiei; electroventilator.
720
3. Dispozitive de siguranþã: valvã gaz; valvã de siguranþã la suprapresiune (3 bar); presostat de mi-
nim (0,8 bar); dispozitiv electronic de aprindere ºi control al flãcãrii (modularea flãcãrii este asigu-
ratã de un sistem electronic proporþional, integral ºi derivativ - PID -, oferind utilizatorului
posibilitatea sã regleze ºi sã controleze temperaturile de lucru separat pentru circuitul de încãlzire
ºi circuitul de producere a apei calde menajere); presostat diferenþial pentru evacuarea gazelor
340 arse.
410 4. Funcþii de autodiagnozã: E1 - lipsã presiune apã în circuitul hidraulic primar; E2 - lipsã flacãrã;
E3, E4 - avarii sonde de temperaturã; E6 - obturarea kit-ului de evacuare a gazelor de ardere.
5. Funcþii de siguranþã suplimentare: antiblocare pompã de circulaþie - când microcentrala nu este
folositã o perioadã lungã de timp, sistemul electronic porneºte pompa de circulaþie pentru câteva secunde la un interval de 24 de
ore pentru a împiedica blocajul rotorului; antiîngheþ - când temperatura în circuitul hidraulic primar scade sub 5°C, sistemul
porneºte microcentrala ºi o menþine în funcþiune pânã când este atinsã temperatura de 19°C.
Sistemul electronic integrat asigurã efectuarea uºoarã a reglajelor puterii termice maxime pe circuitul de încãlzire, pentru redu-
cerea consumului de combustibil ºi obþinerea unui randament înalt în încãlzirea spaþiilor. Foloseºte un singur electrod de iniþiere
a flãcãrii (aprindere) ºi monitorizare a acesteia (ionizare); transformator de înaltã tensiune pentru iniþierea flãcãrii (aprindere)
montat separat de placa electronicã pentru eliminarea paraziþilor în reþeaua electricã la iniþierea flãcãrii; utilizeazã sonde de tem-
peraturã rapide cu termistor NTC (coeficient negativ de temperaturã) ºi asigurã controlul simultan al componentelor electrice ale
microcentralei termice (pompã, ventilator, valvã cu trei cãi, detector de debit, presostat de aer, termostate etc.).
MODEL DOMINA 23 28
CARACTERISTICI U.M.
Putere termicã utilã maximã kcal/h - kW 20100 - 23,4 24100 - 28
Putere termicã utilã minimã kcal/h - kW 7100 - 8,2 8860 - 10,30
Randament termic % 91,1 91,2
Consum la putere nominalã G20 (10 ˜13 mbar la 15 °C) m3/h 2,71 3,24
Temperaturã min. - max. agent primar °C 40 - 80 40-80
Debit a.c.m. la ∆t = 25°C l/min 13,3 16
Debit a.c.m. la ∆t = 30°C l/min 11,1 13,3
Alimentare electricã la 50 Hz V 230 230
Microcentrala termicã poate fi utilizatã atât în instalaþii de încãlzire clasice cu radiatoare sau ventiloconvectori (temperaturã
maximã de 80°C în circuitul de încãlzire), cât ºi în instalaþii de încãlzire prin pardosealã (temperaturã maximã de 40°C în circuitul
de încãlzire).
Gama de microcentrale DOMINA poate funcþiona cu combustibil gaz metan sau GPL (butan sau propan).

Geocompozite cu comportare elasticã
pentru repararea, ranforsarea ºi reabilitarea
autostrãzilor ºi strãzilor
ing. Bogdan VINTILÃ director general, dr. ing. Vasile STRUNGÃ expert tehnic - SC CONSILIER CONSTRUCT Bucureºti
ªtefan CIOS expert tehnic, Margareta BOÞOGAN ºef proiect, Corneliu BOÞOGAN ºef proiect - SC SEARCH CORPORATION Bucureºti
Firmele CONSILIER CONSTRUCT, ROMFELT, SEARCH CORPORATION ºi B2B CONSULTING GROUP din
Bucureºti s-au preocupat de realizarea a douã tipuri de geosintetice pentru straturi antifisurã, numite Bitex
ºi Bistex, ºi de tehnologiile de punere în operã a acestora. Preocupãrile au debutat înainte de anul 1996.
În cele ce urmeazã, vã prezentãm succint geocompozitele Bistex, dimensionarea ranforsãrilor ºi a armãrii
structurilor rutiere, execuþia lucrãrilor cu aceste materiale ºi rezultatele urmãririi comportãrii lor comparativ
cu a altor ranforsãri.
Dupã cum se cunoaºte, în cazul folosirea geotextilelor ºi geogrilelor
straturilor antifisurã din geotextile nu la executarea straturilor antifisurã
se reuºeºte impregnarea cu bitum pentru drumuri ºi poate face faþã difi-
pe întreaga lor suprafaþã. Pe supra- cultãþilor de execuþie a ranforsãrilor
feþele nebitumate, nu se realizeazã ºi reabilitãrilor din þara noastrã pen-
lipirea lor nici de suprafaþa îmbrãcã- tru drumuri, autostrãzi ºi strãzi.
mintei degradate ºi nici de stratul de Geogrilele se importã pe valutã ºi
ranforsare. Totodatã, atunci când costã dublu comparativ cu geocom-
pentru amorsare se întrebuinþeazã pozitul propus; în plus, sunt materiale
emulsie de bitum ºi nu se asigurã, la perimate ºi nu mai trebuie folosite în
execuþie, ruperea acesteia ºi evapo- îmbrãcãminþi bituminoase. În timp ce
rarea apei înainte de aºternerea geogrilele se folosesc la noi cu insis-
geotextilului, acesta rãmâne saturat tenþã, în þãrile unde au fost conce-
cu apa care împiedicã lipirea celor pute s-a renunþat la utilizarea lor
douã straturi, conlucrarea lor ºi acolo. Se întrebuinþeazã geocom-
favorizeazã alunecarea ranforsãrii pozite ºi geogrile armate cu fire de
bituminoase. sticlã sau din alte materiale.
Deformaþiile admise ale struc- Îmbrãcãminþile bituminoase au,
turilor rutiere sunt mici. Acesta este în planul lor, rezistenþe mai mici de
principiul fundamental al metodelor 10 daN/cm2, solicitare la care defor-
de dimensionare a structurilor maþia lor rãmâne mai micã de 1,5 %,
rutiere: trebuie proiectate pentru a iar fisurarea nu se produce. Aceasta
se comporta, la preluarea eforturilor, este condiþia de bazã indiferent de
într-un stadiu de solicitare apropiat soluþia tehnicã (straturi antifisurã de Fig. 2
de comportarea elasticã. mortar asfaltic, betoane asfaltice mai
Geotextilele ºi geogrilele folosite groase, deschise etc.); dacã se produc fibre de poliester, interþesut împreunã
la executarea straturilor antifisurã alungiri mai mari de 1,5 %, nu se asi- cu o þesãturã din fire de sticlã.
sunt fabricate din mase plastice a gurã preluarea eforturilor de întindere, Bistex provine din geotextilul
Bitex, prin armarea acestuia cu fire
cãror comportare depinde de tem- iar straturile se vor fisura în 1-3 ani. de sticlã pe cele douã direcþii ale
peraturã ºi de solicitãri, motive pen- Geocompozitele Bistex sunt alcã- planului sãu.
tru care suferã deformaþii mari pe tuite dintr-un geotextil afânat, din În figura 2 sunt prezentate
toatã durata de exploatare a lucrãrii, diagramele caracteristice ale Bis-
pânã la rupere. Geogrilele importate texului 50 ºi 100, cu rezistenþa la
sunt, în permanenþã, solicitate în întindere în lung ºi transversalã de
stadiul plastic. Adicã, potrivit legilor 50 ºi, respectiv, de 100 kN/m, carac-
rezistenþei materialelor, sunt impro- teristicile geogrilelor 1, 2, ºi 3, cu
prii pentru a fi folosite în straturile rezistenþa la întindere în lung ºi
îmbrãcãminþilor rutiere, care trebuie transversalã de 40/40, 35/35 ºi,
solicitate într-un stadiu cât mai respectiv, 20/20 kN/m, geogrile
apropiat de cel elastic. importate ºi cele mai folosite la noi
Utilizarea geocompozitului Bistex pentru drumuri ºi strãzi ºi ale
bitumat la fabricaþie, material cu geotextilului Bitex. Din examinarea
comportare elasticã, permite evita- lor, se constatã cã, la deformaþia
rea neajunsurilor rezultate din Fig. 1 specificã de 1,5 %, geogrila 3 are

rezistenþa de numai 3,5 kN/m, ºi de întindere din încovoiere, ºi ruperea geocompozitului, aºa
geogrila 1 de numai 10 kN/m, geogri- transmise, în dreptul fisurilor ºi crãpã- cum este posibil în cazul în care nu
la 2 de numai 6 kN/m, iar Bistex 50 turilor. Se realizeazã acest lucru atât este bitumat în fabricã.
de 31 kN/m ºi Bistex 100 de 52 prin deformarea sa sub sarcinã, care S-a propus Administraþiei
kN/m, adicã mai mari de 3-5-20 de ori determinã cantonarea ºi absorbirea Naþionale a Drumurilor sã se ela-
comparativ cu geogrilele peri- eforturilor în geocompozit, cât ºi prin boreze o instrucþiune pentru
mate, scumpe ºi pe care nu le preluarea forþelor de întindere din dimensionarea ºi execuþia stra-
recomandãm. încovoiere care acþioneazã în planul turilor antifisurã cu geosintetice
Firele de sticlã au modulul de elas- sãu, în dreptul acestora.
ticitate ºi rezistenþa la întindere mari, Geocompozitul Bistex se folo- armate elastice cu rezistenþa la
iar aceste elemente se îmbinã cu seºte, ca strat antifisurã ºi de întindere mai mare de 50 kN/m ºi
avantajele interþesutului: deforma- armare, în urmãtoarele lucrãri de alungirea specificã la întindere
bilitate în plan vertical, absorbþie de drumuri ºi strãzi: mai micã de 4%. O astfel de
bitum ºi rezistenþã la temperaturi de z pentru repararea, ranforsarea instrucþiune a fost întocmitã de
pânã aproape de 190°C. Au masa de ºi reabilitarea structurilor rutiere, în cãtre autorii acestui referat.
200-1000g/m2, rezistenþa la întindere scopul armãrii acestora ºi al Metoda de calcul propusã, rezul-
de 40-100 kN/m, alungirea specificã întârzierii transmiterii fisurilor ºi tatã din aplicarea „Normativului pentru
la rupere de 2-4%, iar pentru insta- crãpãturilor; dimensionarea straturilor bitu-
larea lor se foloseºte o cantitate de z pentru întârzierea transmiterii
1,10-1,20 l/m2 bitum (fig. 1 ºi 2 ). minoase de ranforsare a structurilor
rostului dintre o structurã rutierã rutiere suple ºi semirigide“ - ind.
Se livreazã în douã variante, existentã ºi lãrgirea acesteia, la
una bitumatã la fabricaþie ºi alta AND 550/1999, conduce la evi-
reabilitãri;
nebitumatã. Varianta bitumatã la z pe straturi de fundaþie de balast
denþierea posibilitãþii de a reduce
fabricaþie a fost conceputã ºi reali- stabilizat cu ciment sau cu lianþi grosimea straturilor bituminoase
zatã þinând seama de condiþiile puzzolanici sau de beton slab, în rezultate în urma dimensionãrii unei
noastre de lucru pe ºantiere, pentru cazul drumurilor ºi autostrãzilor noi structuri rutiere sau a efectului de
a evita neajunsurile rezultate din sau care se lãrgesc; creºtere a traficului admisibil (Nadm),
dificultãþile noastre de execuþie. z la executarea tratamentelor faþã de cel calculat pentru o struc-
Bistex determinã creºterea rezis- bituminoase, cu duratã mare de turã rutierã fãrã Bistex.
tenþei structurii rutiere, reducerea exploatare, simple sau duble. Instalarea geocompozitului se
fãgaºelor ºi asigurã timp de mulþi ani În cazul geocompozitului Bistex realizeazã potrivit Caietului de sar-
întârzierea transmiterii fisurilor ºi a bitumat pe ºantier, în condiþii natu- cini pentru aceste lucrãri.
crãpãturilor din îmbrãcãminþile bitu- rale, emulsia din geotextil se rupe
minoase sau de beton de ciment Aºternerea covorului bitumi-
foarte greu (în 15-30 de minute, în
degradate, atât prin creºterea rezis- funcþie de condiþiile atmosferice). nos se face imediat dupã insta-
tenþei la obosealã a ranforsãrii, cât ºi BISTEX bitumat în fabricã, uni- larea geocompozitului (fig. 3 ºi 4 ).
prin preluarea eforturilor de întindere form ºi continuu lucreazã ºi se Se recomandã ca Bistex sã se
în plan orizontal, dând astfel posibili- comportã în exploatare mult mai execute pe suprafaþa îmbrãcã-
tatea ca straturile bituminoase sã fie avantajos. Prin impregnarea indus- mintei degradate pregãtite, repa-
exploatate în domeniul deformaþiilor trialã, totalã ºi controlatã, cu emulsia rate sau pe stratul de egalizare,
mici. Prin aceste acþiuni, Bistex de bitum care ar trebui folositã pe dupã cum rezultã din calculul de
reduce grosimea stratului bituminos ºantier, cantitatea totalã de bitum dimensionare.
de ranforsare cu 1-4 cm, reducere ce întrebuinþatã este mai micã (se evitã
poate fi stabilitã prin calculul de pierderile).
dimensionare a structurii rutiere, con- În final, costul Bistex-ului bitumat
troleazã fisurarea acestuia ºi trans- în fabricã este egal cu al celui bitu-
miterea fisurilor, asigurând creºterea
mat pe ºantier, iar prin eliminarea
duratei îmbrãcãminþilor de drumuri ºi
strãzi ºi costuri mai reduse de apei conþinutã de emulsie, se obþin
exploatare. urmãtoarele avantaje:
z interstratul dintre îmbrãcãmin-
Bitumul plastic înglobeazã ºi pro-
tejeazã la solicitãri fibrele de sticlã ºi tea rutierã degradatã, discontinuã ºi
asigurã lipirea intimã a geocompozi- stratul superior bituminos de ranfor-
tului, atât la stratul inferior, cât ºi la sare sau reabilitare rezultã uniform, Fig. 3
cel superior, pe întreaga suprafaþã. neexistând posibilitatea ca unele
Secþiunile cele mai expuse la porþiuni ale acestuia sã rãmânã
producerea ºi transmiterea fisurilor nebitumate;
sunt rosturile ºi crãpãturile cu z nu se mai formeazã un strat de
deschideri mari, cum se pot întâlni separaþie ºi de alunecare a stratului
pe îmbrãcãminþile de beton de bituminos de ranforsare;
ciment degradate ºi foarte degra- z se obþine o lipire de înaltã cali-
date. Prin lipirea ºi fixarea interstra- tate a celor douã straturi bitumi-
tului geocompozit, între îmbrãcãmintea noase de ranforsare, cel degradat ºi
rutierã bituminoasã sau din beton de cel nou;
ciment, degradatã, discontinuã ºi z nu mai este posibilã cutarea
stratul de ranforsare, Bistex micºo- geocompozitului care devine un carton;
reazã ºi preia eforturile de forfecare se evitã, astfel, formarea pliurilor Fig. 4

¬ urmare din pagina 69 Sectorul II din zona Gãrii Vârteju, Sectorul experimental pentru Bitex s-a
Între anii 1997 ºi 2000 s-au realizat cu lungimea de circa 100 m. Gro- executat în anul 1996 pe DN 7A Bre-
lucrãri cu Bitex pe patru sectoare simea straturilor bituminoase de zoi-Voineasa.
ale Centurii Bucureºti, menþionate în deasupra geocompozitului armat cu Pânã în prezent, s-au executat
tabelul 1. Îmbrãcãmintea existentã fibre de sticlã este de 4 + 4 + 10 cm. cu geocompozitul Bistex circa
pe aceste sectoare este de beton de A fost executat în anul 2000. 160.000 m2 straturi antifisurã pe sec-
ciment, în stare de degradare pro- Tot în anul 2000 a fost executat torul de autostradã Drajna - Feteºti
nunþatã, cu fisuri, crãpãturi, rosturi un tronson cu geocompozit pe Cen- ºi pentru ranforsãri ºi reabilitari pe
lãrgite ºi de pânã la 15-20 cm, dale tura Bucureºti. DN 1, DN 2, DN 3 ºi pe strãzi din
rupte sau distruse, cu indicele de În anul 2001 a fost executatã Bucureºti ºi alte oraºe. Atât pe sec-
degradare ID mai mare de 13, care, ranforsarea cu Bistex a Inter- torul experimental, cât ºi pe sec-
potrivit „Normativului pentru evalu- secþiei Vãcãreºti din Bucureºti, cu toarele de strãzi ºi drumuri unde s-a
area stãrii de degradare a îmbrã- lungimea de circa 300 m pe cele
instalat Bistex, nu s-au produs
cãmintei pentru drumuri cu straturi douã strãzi ale intersecþiei:
ªos. Olteniþei, Calea Mihai Bravu ºi degradãri.
rutiere suple ºi semirigide“ - În vederea obþinerii acestor per-
ind. AND 540-99, caracterizeazã o Bd. Metalurgiei. Grosimea straturilor
bituminoase de deasupra geocom- formanþe, în ultimii patru ani, pentru
structurã de beton rea. În proiecte astfel de lucrãri s-a propus ºi s-a
s-a prevãzut ca, înainte de reali- pozitului este de 4 + 4 + 4 cm.
Interpretând mãrimea fisurilor folosit Bistex.
zarea straturilor de ranforsare, sã se Ar fi deosebit de utilã tratarea
execute repararea cu mixturã bitumi- rezultate din mãsurarea degradãrilor
pe sectoarele unde s-a folosit Bitex fisurilor cu bitum, bitum filerizat sau
noasã a acestor degrãdari. S-a luat mastic. Tratarea fisurilor, care la
în calcul un trafic foarte greu de din anul 1997, înscrisã în tabelul 1
din referat, potrivit normativului debutul lor au deschideri mici ºi sunt
9.000 vehicule etalon/24 ore.
Cele patru sectoare sunt: numit mai sus ºi “Instrucþiunilor puþine ca numãr, nu este o operaþie
Sectorul de nord (Tunari), cu tehnice privind determinarea stãrii grea sau costisitoare ºi prelungeºte
lungimea de circa 3 km, cu Bistex sub tehnice a drumurilor moderne”, ind. esenþial durata de exploatare a
formã de fâºii pe fisurile ºi crãpãturile CD - 155-2000, rezultã cã pentru noilor straturi bituminoase de ranfor-
transversale ºi longitudinale. Grosi- întreaga perioadã de când s-au pro- sare, cum se procedeazã în occi-
mea straturilor bituminoase de deasu- dus aceste fisuri (anii 2000 - 2003) dent. Se evitã creºterea deschiderii
pra geotextilului a fost de 4 + 4 + 4 cm. indicele global al stãrii de degradare lor ºi pãtrunderea apei în structurile
A fost executat în anul 1998. este de 95-97,7, iar calificativul de rutiere, îmbunãtãþindu-se astfel
Sectorul din zona Gãrii Con- stare corespunzãtor acestor pro- comportarea în timp a drumurilor ºi
stantin David, cu lungimea de circa cente este „Bun“. Prin urmare, Bitex
300 m, cu Bitex pe întreaga mãrind durata lor de exploatare.
suprafaþã a pãrþii carosabile. Gro- a asigurat întârzierea transmiterii Din urmãrirea comportãrii lucrã-
simea straturilor bituminoase de deasu- fisurilor, a crãpãturilor mari (cu rilor de ranforsare realizate cu
pra geotextilului este de 4 + 4 + 10 cm. deschideri de 150-200 mm), a altor geosintetice, a rezultat:
A fost executat în anul 1998. degradãri ale îmbrãcãminþilor de z prin straturile de ranforsare
Sectorul I din zona Gãrii Vârteju, beton de ciment ºi bituminoase ºi a fãrã straturi antifisurã, fisurile ºi
cu lungimea de circa 1 km. Grosimea rostului de la lãrgirea autostrãzii crãpãturile se transmit dupa 1-3 ani
straturilor bituminoase de deasupra Bucureºti - Piteºti, într-o perioadã de de la execuþie;
geotextilului a fost de 4 + 4 + 10 cm. 6 ani (din 1997 pânã în anul 2003 z în cazul executãrii ranforsãrilor
A fost executat în anul 1998. inclusiv). cu straturi antifisurã de geotextile
Tabelul 1: Lungimea fisurilor mãsurate sau geogrile, fisurile ºi crãpãturile se
transmit dupã 2-4 ani de la execuþie;
z în cazul executãrii ranforsãrilor
cu straturi antifisurã de geotextile
bitumate la fabricaþie, fisurile ºi
crãpãturile se transmit dupa 5-6 ani
de la execuþie;
z în cazul executãrii ranforsãrilor
cu straturi antifisurã de geocom-
pozite bitumate în fabricã, este posi-
bil ca fisurile ºi crãpãturile sã se
transmitã dupã 7-10 ani de la exe-
cuþie.
Diferitele aspecte prezentate în
materialul de faþã au fost analizate ºi
în articolul “Geocompozit perfor-
mant, tehnologie pentru ranforsarea
* Urmãrirea evoluþiei fisurilor s-a fãcut ºi în unele luni de varã: mai mult de 95% din cele constatate în luna martie erau închise. ºi reabilitarea drumurilor ºi strãzilor”,
** În perioada anilor 1997 - 1999 nu s-au produs alte fisuri. publicat în nr. 5 al revistei “Drumuri
*** Primele fisuri s-au produs în anul 2000 ºi aveau deschideri mai mici de 0,5-1 mm. În ianuarie 2002-2003 deschiderile fisurilor erau de ºi Poduri” din luna noiembrie 2003,
0,5-2,5 mm. Alte degradãri nu s-au produs. pe care îl completeazã.

SC GEOSOND SA
TIRANÞI PRETENSIONAÞII
Consolidare infrastructurã DN 57B Km 8+775 - 8+875
ing. Petre UÞÃ - director general SC GEOSOND SA
În perioada octombrie-decembrie
1999, SC Geosond SA s-a ocupat
de execuþia a 108 tiranþi tensionaþi,
ca subcontractor de specialitate,
alãturi de constructorul G.S.D.P.
Timiºoara.
Lucrãrile s-au derulat în cadrul
programului de refacere a drumurilor
naþionale, afectate de inundaþiile din
iunie 1998. Zona cu lucrãri de con-
solidare reprezintã un tronson din
DN 57 B, cuprins între localitatea
Oraviþa ºi Sanatoriul TBC Marila, la
care o parte din calea carosabilã a Fig.1: Schiþã de tirant
fost antrenatã într-o surpare gene-
ratã, în principal, de ploile torenþiale
din primãvara anului 1998. Surparea
Execu]ia forajelor
a condus la restrângerea circulaþiei
Gãurile de foraj au fost executate
pe ºosea, din cauza îngustãrii cãii
cu o instalaþie KLEMM 806 ºi au fost
carosabile între versant ºi o viroagã tubate cu burlane, având diametrul
adâncã. de 152 mm circa 10 m. Pentru foraj
Proiectantul IPTANA SA a pre- s-a folosit tehnologia rotopercutantã
vãzut execuþia unui zid de sprijin de cu ciocan de fund, acþionat de aerul
81 m lungime, ancorat cu tiranþi precomprimat livrat de un compresor
tensionaþi dispuºi pe douã niveluri în Atlas Copco tip HRSD-350, ºi cu tub
cadrul fiecãrui profil transversal. de protecþie recuperabil. Forajele
Proiectul a avut în vedere urmã- sunt înclinate cu 10-15 grade ºi s-au Foto 1: Execuþia forajelor
toarele etape: executat prin tuburile de 160 mm
a) refacerea platformei sistemului lãsate de constructor la armarea ºi
rutier; turnarea zidului de sprijin (foto 1).
Tensionare
b) execuþia unui zid de sprijin din Tensionarea a fost fãcutã cu o
Injectare [i cimentare presã tip B 120, model INCERC
beton armat; Dupã introducerea tiranþilor în Bucureºti, cu o sarcinã maximã de
c) ancorarea zidului de sprijin cu gãurile de foraj s-a trecut la 120 tf. Încãrcarea s-a fãcut în
tiranþi pretensionaþi. injectarea bulbului cu o suspensie trepte, astfel: 12,5–25–37,5–50–53 tf,
Articolul se referã la execuþia de ciment (raport apã–ciment timpii de staþionare pe fiecare
tiranþilor de cãtre SC Geosond SA. A/C=1/2), preparatã într-un malaxor treaptã ºi citire a alungirilor au fost:
de mare turbulenþã. La reþetã s-a
Tipul de tirant 1–2–4–7–10 min. Blocarea s-a
adãugat bentonitã (1–2 %).Tipul de
Proiectantul IPTANA Bucureºti a realizat la sarcina de 35 tf cu un
ciment folosit a fost II AM 32,5 R,
prevãzut un tirant confecþionat din testându-se fiecare lot la livrare (Rc sistem inel-con confecþionat din
16 sârme de SBP Ø7 mm cu o lungime la 2 zile = 8-10 N/mm2). Suspensiile oþel special de cãtre o firmã spe-
de 15 m (fig. 1). În zona liberã, au fost verificate în permanenþã în cializatã.
sârmele sunt protejate cu o tubu- ºantier sub raportul fluiditãþii ºi Cei 108 tiranþi s-au executat în
laturã din PVC lis (Øint.= 90 mm), iar al decantãrii. Rezistenþa la com- 4 sãptãmâni (1.728 m foraj) ºi, la o
în zona de ancorare cu o lungime de presiune la 28 de zile a depãºit perioadã de 14 zile dupã injectare,
6 m, s-a folosit tubulatura din PVC 30 N/mm2 pentru toate epruvetele s-a trecut la punerea sub tensiune ºi
riflat cu diametrul interior de 80 mm. mãsurate în laborator. la protecþia capetelor.

Peste 10 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România
...vã oferã
TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII
BULDOEXCAVATORUL KOMATSU
- cel mai vândut pe piaþa româneascã în 2004
Principalele avantaje sunt:
z Motorul turboalimentat cu
capacitate mare, de 4,4 l, dezvoltã
o putere de 97,8 CP ºi garanteazã
o rezervã de cuplu ºi putere. Fia-
bilitatea este, de asemenea,
deosebitã.
z Transmisia hidromecanicã de
tip POWER SHUTTLE, dotatã cu
inversor de sens, permite atin-
gerea cu uºurinþã a vitezei de
40 km/h. Utilajul are patru viteze
de mers înainte ºi patru de mers
înapoi.
z Pompa hidraulicã cu debit
variabil alimenteazã sistemul
închis de detectare a sarcinii cu
comutator lucru/putere. Sistemul
asigurã numai puterea strict
necesarã, prezentând eficienþã
Utilizarea buldoexcavatoa- având o mobilitate ºi o manevra- ridicatã în orice condiþii de lucru.
În plus, prezenþa divizorului de
relor în industria construcþiilor a bilitate deosebite.
debit LIFD (divizor de debit pentru
luat o amploare deosebitã dato- Buldoexcavatorul KOMATSU încãrcare independentã de tip
ritã multiplelor aplicaþii ce pot fi WB93R-2 se remarcã prin confort modular) permite ca viteza fiecãrei
realizate cu ajutorul lor. Cel mai ºi uºurinþã în operare; manevrarea miºcãri sã se realizeze complet
bine vândut buldoexcavator din lui este simplã ºi plãcutã pentru cel independent de celelalte miºcãri,
care îl utilizeazã. proporþionalitatea rãmânând
România, KOMATSU WB93R-2
Faþã de
va fi prezent ºi la ediþia de anul
modelele
acesta a Târgului Internaþional
de utilaje
Tehnic de la Bucureºti.
din aceeaºi
Produs al concernului multi-
clasã a l e
naþional KOMATSU, al doilea
altor pro-
producãtor de echipamente pen- ducãtori,
tru construcþii din lume, în fabrica KOMATSU
KOMATSU UTILITY EUROPE, bul- WB93R-2
doexcavatorul KOMATSU WB93R-2 se distinge
a rãspuns întotdeauna excelent printr-o serie
în condiþii de lucru dintre cele mai de avantaje
grele. incluse în
Acest tip de utilaj este destinat varianta
aplicaþiilor generale în construcþii, standard.

nemodificatã chiar ºi în situaþia în z Încãrcã-
care se lucreazã cu încãrcãri torul are o
diferite. Pot fi efectuate trei miºcãri geometrie
independente simultan, cu efi- divergentã
cienþã maximã. Sistemul hidraulic care asigurã
asigurã atât o performanþã exce- înãlþimea
lentã, cât ºi cicluri mai reduse, optimã de
completate de o productivitate ridi- descãrcare
catã. Cele douã moduri de lucru, ºi, cel mai
"putere" ºi "economie", asigurã important,
putere maximã atunci când este vizibilitatea
nevoie sau putere mai redusã perfectã.
pentru a economisi combustibil, De altfel,
când se efectueazã operaþiuni miºcarea
generale. cinematicã
z Cabina are o excelentã vizi- specificã
bilitate, având o suprafaþã a garanteazã
geamurilor mãritã. Aºezarea ergo- un paralelism
nomicã a comenzilor în cabinã excelent. La fel ca marea majoritate a
permite operatorului sã aibã acces, z Întreþinerea este facilã, veri-
echipamentelor KOMATSU, buldo-
cu uºurinþã, la toate comenzile excavatorul este supus interven-
ficãrile ºi operaþiile de întreþinere
utilajului. þiei periodice la 500 h, spre deosebire
z Braþul excavator are o struc- preventivã ale buldoexcavatoa- de multe echipamente produse de
turã deosebit de rezistentã ºi un relor KOMATSU durând numai concurenþã.
sistem hidraulic eficient. Geo- câteva minute ºi efectuându-se Intervalele mari de gresare
metria funcþionalã asigurã o idealã reduc costurile de funcþionare,
extrem de simplu, fãrã a solicita
înãlþime de descãrcare ºi adân- intervalele de service ºi perioada
cime de sãpare ºi rupere. echipamente speciale. de amortizare.

Comportarea “in situ” a structurilor
din oþel de tip offshore
prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ, prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG, asist. univ. ing. Aliz MATHE
- Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca
Conceptele energie ºi tehnologie, în strânsã legãturã cu ecologia, reprezintã una dintre marile probleme ale
umanitãþii. Accidentele ecologice din mediul marin au impus adoptarea unor norme interne ºi internaþionale
deosebit de stricte pentru a evita noi poluãri ale oceanului mondial, care cuprinde peste 70% din suprafaþa pãmân-
tului. De aceea, problemele de siguranþã structuralã pe care le ridicã proiectarea, realizarea ºi exploatarea struc-
turilor offshore sunt de mare actualitate, datoritã complexitãþii variabilelor aleatoare care intervin. În acest
context, lucrarea de faþã îºi propune sã aducã o modestã contribuþie la clarificarea diferitelor aspecte privind
analiza structuralã necesarã abordãrii siguranþei “in situ” a acestor tipuri de structuri.
Comportarea “in situ” a structurilor suprafaþa pãmântului) de accidente (chiar prin utilizarea celor mai per-
de tip offshore (fig. 1), din oþel, precum ecologice, normele internaþionale sunt formante calculatoare ºi programe de
ºi aspectele ecologice sunt strâns deosebit de severe [2]. De aceea, calcul), în perioada anilor '90 au avut
legate de siguranþa structuralã [1]. aspectele privind comportarea “in situ” loc accidente grave (platforma Sleipner
Problemele de siguranþã struc- a structurilor offshore amplasate în din Marea Nordului - fig. 2 - ºi struc-
turalã care apar la proiectarea, zona platformei continentale a Mãrii tura offshore, din oþel, din zona apelor
realizarea ºi exploatarea structurilor Negre au o importanþã deosebitã, teritoriale ale Braziliei).
de tip offshore sunt de mare complexi- þinând cont de faptul cã ele au fost Apariþia unei degradãri ºi modifi-
tate, având în vedere mulþimea vari- concepute ºi realizate la nivelul carea pragului colapsului structural
abilelor aleatoare care intervin (valuri cunoºtinþelor din anii '80 [3], [4]. impun orientarea spre limitarea raþio-
produse de vânt, seism, greºeli de Se cunoaºte cã din cauza condi- nalã a riscului. Scãderea riscului de la
execuþie, fenomene de obosealã etc.). þiilor de exploatare severã din mediul un anumit nivel raþional se face de obi-
Pentru a proteja oceanul mondial marin, prin abordarea greºitã a cei cu eforturi financiare deosebite.
(care cuprinde peste 70% din aspectelor de analizã structuralã În acest sens, studiul comportãrii “in
situ” este strâns legat de
noþiunea de risc, dar
valoarea lucrãrilor de moni-
torizare ºi interpretare
este incomparabil mai
micã decât alte mãsuri,
de obicei adoptate pe
baze probabilistice, pen-
tru scãderea riscului.
În cazul structurilor
din oþel de tip offshore,
problemele care produc
modificãri sensibile ale
siguranþei structurale se
pot grupa în urmãtoarele
clase:
z probleme legate
de calitatea materialului
de bazã (curgerea,
ruperea fragilã de
diferite feluri, destrã-
marea lamelarã);
z probleme legate
de stabilitatea generalã
ºi localã (voalarea
pereþilor profilelor sub-
þiri, voalarea inimii sau a
Fig. 1: Tipuri de platforme Fig. 2: Platforma Sleipner tãlpii etc.);

z probleme de obosealã la solici- o legãturã între solicitarea de Concluzii
tãri repetate. obosealã ºi viteza cu care se produce z Recentele prãbuºiri de platforme
z problema flambajului; coroziunea. offshore, cu toate cã au fost realizate
z probleme de deformaþii din ac- Metodologiile folosite pentru verifi- folosind tehnologii de vârf, aratã
þiuni statice ºi dinamice; carea la obosealã se bazeazã pe prin- cã este necesarã ºi o urmãrire a
z probleme de coroziune ºi eroziune. cipiul cumulãrii liniare a vãtãmãrilor comportãrii “in situ”.
Pe baza acestor considerente, în (MINER), pe baza normelor: z Autorii recomandã monitorizarea
cadrul prezentei lucrãri autorii abor- z DnV - Det norske VERITAS spectrelor de solicitare la nodurile
deazã o serie de aspecte privind ana- (Norvegia); vitale ºi compararea lor cu niºte curbe
liza structuralã, necesare evaluãrii z GL - Llyod -ul german (Germania); Wöhler sintetice.
siguranþei “in situ” a acestor tipuri de z ECCS - normele convenþiei
europene de oþel; Referin]e
structuri. 1. Clauss, G., Lehmann, E.,
z API - American Petroleum Insti-
Probleme de analiz\ structural\ tute (SUA). Östergaard, C., Offshore structures.
[i verificare la oboseal\ Pentru urmãrirea comportãrii “in situ” Springer Verlag, London, Berlin, New
Ecarturile de tensiune se deter- a acestor tipuri de structuri, autorii York, 1992.
minã în urma unei analize elastice a recomandã monitorizarea permanentã 2. Hauptmanns, U., Werner, W.,
structurii, din încãrcãrile produse de a nodurilor vitale din structurã ºi com- Engineering risks. Springer Verlag,
valuri, vânt etc. pararea comportãrii cu o curbã Wöhler London, Berlin, New York, 1991.
Acþiunea valurilor este de naturã sinteticã [5]. 3. CECM/TC6, Recommandations
dinamicã, asemãnãtoare celei seis- În momentul în care spectrul de pour la vérification à la fatigue des
mice, dar având un caracter aproape solicitare se apropie de curbã se poate structures en acier. CTICM - Centre
permanent. Aceastã încãrcare se interveni imediat. technique et industriel pour la con-
determinã în urma unor analize hidro- Procedura aceasta permite evi- struction métalique, Saint-Rémy - les
dinamice, luând în considerare denþierea aportului coroziunii asupra Chevreuse, 1987.
componentele Froude-Krylov, masa nivelului spectrului de solicitare. Timbrele 4. Haibach, E., Betriebsfestigkeit.
speciale tensometrice, care rezistã la VDI - Verlag, Düsseldorf, 1989.
hidrodinamicã adãugatã etc.
Legãtura dintre starea de eforturi ºi mediul marin, existã deja pe piaþã, la 5. Cãtãrig, Al., Kopenetz, L.,
coroziune este binecunoscutã. Astfel, un preþ de cost acceptabil, problema Alexa, P., Analysis problems of tubular
avem stagnarea coroziunii când efor- rezumându-se la montaj ºi la procu- offshore structures. Proceedings
turile sunt de compresiune ºi avem rarea unui soft adecvat. Spectrele de seventh International Symposium on
accelerarea coroziunii când eforturile tensiune se pot calcula numeric cu Tubular Structures, Miskolc, Hungary,
sunt de întindere. La fel, existã metoda Reservoir. 1996, pag. 415-420.

Structuri pentru parcaje
Florin-Ermil DABIJA, Rodica VIERESCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
Problema durabilitãþii constituie un aspect specific al proiectãrii clãdirilor pentru parcaje; anumite caracteris-
tici fac ca sistemele structurale ale acestor clãdiri sã fie supuse unor combinaþii defavorabile de factori agresivi,
generaþi de condiþiile severe de expunere ºi de funcþionalitate.
În cele ce urmeazã, iatã o prezentare ºi o analizã succintã a cauzelor care afecteazã durabilitatea structurilor
pentru parcaje.
Solicitãrile curente de exploatare Efectele modific\rilor dimensionale (înãlþime sau arie a secþiunii transver-
sunt constituite din acþiuni fizice ale elementelor structurale sale); ex.: la plãcile de planºeu nervu-
(mecanice) ºi chimice; combinaþiile de Modificãrile dimensionale sunt rate, casetate sau având goluri mari;
astfel de acþiuni pot fi de facturã curentã datorate: contracþiilor la uscare (din z detaliile de armare (acoperirea
sau accidentalã. cauza reducerii umiditãþii din beton), efectivã cu beton, distanþele între bare
Acþiunile fizice sunt datorate, în variaþiilor de temperaturã ale mediului º.a.), acolo unde armãtura influ-
principal: însoririi, ciclurilor repetate de exterior, cu caracter ciclic, scurtãrii enþeazã nefavorabil turnarea betonului
îngheþ-dezgheþ în anotimpul friguros, elastice (în elementele de beton pre- în cofraj, în mod special în zonele pu-
încãrcãrilor de convoi, încãrcãrilor comprimat) ºi curgerii lente (sub acþiu- ternic armate ca acelea din apropierea
mari aplicate pe suprafeþe reduse, nea încãrcãrilor de lungã duratã). reazemelor sau la intersecþii de ele-
acþiunii abrazive a lamelor utilajelor de Lunecãri ºi momente încovoietoare mente (grindã - stâlp - placã);
mari pot sã aparã la primul ºi ultimul z compoziþia ºi tratamentele apli-
întreþinere - curãþenie.
nivel al structurii, în special la sau în cate betonului; ex.: grosimea ºi cali-
Acþiunile chimice provin din tatea (permeabilitatea) stratului de
apropierea extremitãþilor clãdirii. Dete-
scurgeri de apã sau lichide corozive, riorãrile datorate modificãrilor dimen- acoperire cu beton a armãturii.
cum sunt: apa menajerã sau industri- sionale sunt problemele cel mai des Fisurarea plãcilor ºi infiltraþiile
alã, apa cu sãruri pentru scãderea semnalate la structurile pentru parcaje Plãcile fisurate permit apei sã se
temperaturii de îngheþ, lichidele de existente ºi, mai ales, la cele care infiltreze prin ele ºi conduc la o corodare
rãcire (apa cu antigel), lichidul de prezintã suprafeþe mari de construcþie rapidã a armãturii.
frânã (ulei acid); uleiurile minerale sau în plan. STRUCTURI DE PLANªEU
de sintezã (lubrifianþi); soluþii de acid În tabelul 1 este prezentat sintetic MONOLITE, CU ARMÃTURA
sulfuric (electrolit din baterii de acu- efectul acestor modificãri de volum NEPRETENSIONATÃ
mulatori), carburanþi (benzinã sau pentru clãdirile de parcaje, în funcþie Planºee nervurate
motorinã). de tipul structural adoptat. În aceste planºee au fost obser-
Aceste acþiuni, singure sau combi- Cele douã cauze principale ale vate fisuri în placa relativ subþire, în
nate, pot provoca în elementele struc- fisurãrii în structurile pentru parcaje lungul nervurilor. Fisurile pot conduce
turale din beton armat (în principal, sunt: contracþiile la uscare, deplasãrile la scurgeri de apã sau alte lichide
planºee ºi grinzi), efecte precum: împiedicate de variaþii mari de tem- cãtre partea inferioarã a nervurii ºi la
exfolieri în stratul de acoperire cu peraturã. corodarea armãturii inferioare a aces-
beton a armãturilor; coroziunea armã- Protecþia ce se poate realiza con- teia. Fisurile apãrute la capãtul armã-
stã în prevederea de rosturi etanºate turii superioare conduc la corodarea
turilor din oþel, reducerea proprietãþilor de control. Se apreciazã cã succesul
mecanice ale betonului, scãderea armãturii ºi, ulterior, la despicãri ale
acestei rezolvãri este dependent în inimii nervurii.
aderenþei dintre armãturã ºi beton. proporþie de circa 80% de modul de Planºee casetate
Deteriorãrile ce pot sã aparã în con- amplasare a rosturilor de control ºi La aceste tipuri de planºeu, fisurile
strucþiile pentru parcaje sunt generate, circa 20% de modul de etanºare se formeazã, de obicei, în dreptul ros-
în principal, de urmãtoarele cauze: ulterioarã a acestora. turilor plãcii; etanºeizãrile prevãzute,
deficienþe de proiectare, tehnologie de Deterior\ri [i avarii de obicei, în aceste rosturi se deterio-
producere ºi punere în operã a beto- Fisurarea reazã în timp ºi trebuie refãcute pentru
nului incorectã, solicitãri fizice ºi chimice Cei mai importanþi parametri care a menþine rostul hidroizolant. Coroziu-
imprevizibile, exploatare necorespun- determinã fisurarea sunt: nea armãturii inferioare ºi despicãri în
zãtoare. z detaliile constructive, precum beton apar dupã scurgeri prelungite
Pentru a reduce probabilitatea unei schimbãrile bruºte de geometrie prin aceste rosturi.
deteriorãri premature, existã o gamã
largã de mãsuri ce pot fi adoptate. Tabelul 1: Efectul modificãrilor de volum asupra structurilor pentru parcaje
Selectarea combinaþiei corecte a sis-
temelor de protecþie este un proces Cauza modificãrilor Efectul asupra sistemelor structurale din beton armat:
complex, în care caracteristicile struc- de volum
Prefabricate Monolite
turale trebuie sã echilibreze în mod Monolite
pretensionate posttensionate
raþional costurile.
La structurile din beton armat, pro- Scurtare elasticã Nul Nul Semnificativ
cesele variate de deteriorare înregis- Contracþie la uscare Parþial - Semnificativ Parþial Semnificativ
trate au evidenþiat prezenþa apei (sau
Curgere lentã Nul-Parþial Parþial Semnificativ
a umiditãþii) ca fiind cel mai important
factor de deteriorare. Variaþii de temperaturã Parþial Parþial Semnificativ Parþial Semnificativ

STRUCTURI DE PLANªEU Deterior\ri ale structurilor de plan[eu STRUCTURI DE PLANªEU
POSTTENSIONATE datorate corod\rii arm\turilor POSTTENSIONATE
Ele fisureazã în zonele în care Acestea sunt cele mai frecvente Corodãri, exfolieri ºi deteriorãri
forþele de posttensionare ale plãcii tipuri de deteriorãri. similare cu cele descrise mai sus pot
sunt transferate la elementele rigide sã aparã ºi în planºeele posttensio-
Principala cauzã a corodãrii armã- nate, în dreptul unor toroane, chiar ºi
(stâlpi, pereþi), a cãror lungime este turilor înglobate în beton este, în gene-
paralelã cu direcþia acestor forþe. acolo unde placa este nefisuratã.
ral, cedarea protecþiei oferite lor de Uneori, în dreptul toroanelor se
În plãcile posttensionate, rosturile cãtre betonul alcalin, asociatã cu
construcþiei conþin adesea ancorajele înregistreazã adâncituri în placã, în
prezenþa clorurilor la nivelul armã- care, la partea lor inferioarã, se pot
cablurilor. Penetrarea apei sãrate în turilor. Dezvoltarea coroziunii în jurul observa fisuri. Toroanele aflate sub
aceste zone cauzeazã corodarea armãturii cauzeazã iniþial, o creºtere zonele cu beton exfoliat sunt adesea
ancorajelor ºi a cablurilor, mergând în volum a armãturilor, ceea ce pro- corodate. Corodarea toroanelor poate
pânã la ruperea cablurilor la ancoraje. duce eforturi de despicare în betonul sã aparã ºi în punctele joase ale
STRUCTURI DE PLANªEU înconjurãtor. traseului lor.
PREFABRICATE La partea superioarã a plãcilor de Exfolierile de la partea inferioarã a
Chiar ºi în situaþia realizãrii unei planºeu, aceastã deteriorare apare în plãcii apar sub forma unei pane.
suprabetonãri, la rosturi s-au constatat formã de V; partea superioarã a V-ului În cazul în care au fost utilizaþi
infiltraþii datorate rotirilor elementelor pãtrunde placa precum o panã; traficul inhibitori de coroziune, în interiorul
pe reazem, eventualelor modificãri repetat peste aceastã panã ºi uneori tecii toronului poate sã se scurgã
bruºte ale secþiunilor lor transversale, apã. Datoritã faptului cã inhibitorul
îngheþarea apei în fisurã cauzeazã
momentelor încovoietoare relativ permite în acele zone scurgerea apei
amplificarea progresivã a deteriorãrii în lungul toronului, sursa de umidi-
importante la legãturile între elemente.
betonului. tate în punctele joase ale toronului
Fisurile din suprabetonare permit
Fisurile largi care se creeazã în poate proveni din punctele de sus ale
apei sãrate sã pãtrundã în elementele
suprafaþa betonului distrug anvelopa traseului.
prefabricate aflate dedesubt, înre-
protectoare de beton din jurul barelor La aceste structuri, ancorajele pot
gistrându-se corodarea armãturilor
de armaturã ºi creeazã cale liberã fi ºi ele protejate epoxidic. Unsoarea
acestor elemente.
pentru fluxul de apã sãratã cãtre armã- protectoare din interiorul tecii trebuie
Deteriorãri în rosturile de dilatare
ºi de control turi, permiþând oxigenului sã ajungã sã fie inhibitoare de coroziune. O datã
Acolo unde în rosturi pãtrunderea direct la bare. ce toronul de posttensionare a fost
Coroziunea apare, în mod general, întins, un sistem de etanºare (pro-
apei nu este împiedicatã, elementele tecþie epoxidicã sau acoperire cu
aflate dedesubt ºi reazemele suferã mai devreme în viaþa structurii în cazul
existenþei de fisuri. Coroziunea apare plastic) trebuie realizat pentru a pre-
deteriorãri similare cu pãrþile superioare veni contactul betonului cu toronul ºi
ale plãcilor. În numeroase cazuri, s-au însã ºi în betonul nefisurat. Testele
aratã cã betonul nefisurat este perme- ancorajul.
înregistrat infiltraþii de lichide corozive PROTECÞIA SISTEMELOR
în dreptul rosturilor. abil la apã ºi cloruri. Permeabilitatea
creºte o datã cu creºterea raportului PREFABRICATE
În anumite cazuri, colectarea de În betonul prefabricat, plãcile meta-
reziduuri în rosturi reduce eficienþa lor apã/ciment.
lice de la zonele de reazem ale ele-
de a permite deplasarea structuralã ºi Deteriorãrile datorate corodãrii mentelor au scopul de a asigura
pot astfel dezvolta blocaje suplimen- armãturilor apar predominant în ranforsarea acestora sau realizarea
tare neprevãzute. structurile slab armate. Ele se mani- de legãturi cu elementele adiacente.
festã însã ºi în cazul structurilor post- Toate plãcile aparente trebuie sã fie
Exfolierea sau dezintegrarea tensionate. atât galvanizate sau protejate epoxidic
suprafe]elor PLANªEELE MONOLITE pentru a peveni deteriorarea pe
Prezenþa apei staþionând în struc- FÃRÃ GRINZI, REZEMATE termen lung.
turile de parcaje incorect drenate con- DIRECT PE STÂLPI Acolo unde este necesarã sudura,
duce la saturarea suprafeþelor de La acest tip de structuri de planºeu se recomandã galvanizarea (protecþia
beton, facilitând deteriorãrile datorate s-a înregistrat frecvenþa cea mai mare epoxidicã se va arde complet). Dupã
fenomenului de îngheþ-dezgheþ. în ceea ce priveºte fenomenul de sudare, zgura de sudurã se înde-
Principala cauzã a acestor deterio- corodare a armãturilor; acest lucru se pãrteazã ºi sudura se protejeazã cu
rãri este rezultatul unor proprietãti datoreazã, în principal, grosimii relativ lichid de galvanizare.
deficitare ale betonului (rezistenþe reduse de acoperire cu beton a armã- Sisteme de protec]ie
scãzute la compresiune, la îngheþ- turilor superioare din placã. Ca urmare, Costul mãsurilor de protecþie vari-
dezgheþ). Astfel de deteriorãri s-au în zonele de placã având armãturã la azã larg, de la valori reduse, la valori
înregistrat atât la betoanele grele, cât partea superioarã, betonul se exfoli- foarte mari.
ºi la cele uºoare. azã pe arii întinse. Toate sistemele de protecþie (cu
Exfolierea suprafeþelor de beton excepþia protecþiei catodice, care este
În situaþii mai grave, penetrarea
legatã de pretensionare) pot fi utilizate
mai poate fi rezultatul unor practici de umiditãþii ºi a clorurilor este atât de în combinaþii pentru a asigura pro-
finisare defectuoase. Cel mai adesea, profundã, încât se poate observa, tecþie optimã plãcilor de planºeu din
netezirea cu mistria înainte ca apa de chiar ºi la partea inferioarã a plãcilor, structurile de parcaje. În cele mai
la suprafaþã sã se evapore complet, umezealã, exfolieri ºi decolorare, iar multe cazuri, acest lucru nu s-ar justifica
genereazã un raport apã/ciment ridicat în zonele din jurul stâlpilor, pete de însã economic.
ºi o durabilitate foarte scãzutã. ruginã. Sistemele de protecþie pot fi:
Aceastã suprafaþã va prezenta deterio- În anumite cazuri, baza stâlpilor z incluse (încorporate) - relativ
rãri, iar în urma unor cicluri repetate de prezintã umiditate, iar sãrurile înain- necostisitoare;
îngheþ-dezgheþ, se va exfolia, prin teazã pe înalþimea acestora prin z externe (aplicate) - mai costisi-
desprinderi în straturi orizontale. fenomenul de capilaritate. toare.
¬ urmare din pagina 79 O permeabilitate scazutã a betonului Practica actualã curentã constã în
Sisteme de protec]ie încorporate are cea mai mare importanþã în a îmbrãca epoxidic toroanele ºi anco-
Sistemul de drenaj reducerea coroziunii oþelului înglobat. rajele folosite în betoanele postcom-
El constituie prima linie de apãrare Un asemenea beton este mai rezistent primate numai atunci când anumite
împotriva coroziunii. la penetrarea apei, clorurilor ºi oxi- condiþii impun protecþie suplimentarã
În general, la rosturi nu se poate genului, decât unul cu permeabilitate ºi cu condiþia ca respectiva protecþie
conta pe o etanºeitate a lor pe termen ridicatã. Un beton cu permeabilitate epoxidicã sã nu prezinte probleme la
lung ºi sunt de aºteptat posibile con- scãzutã are, de asemenea, o conduc- foc. (Substanþele epoxidice se pot topi
secinþe a proastei lor funcþionãri. tivitate electricã scãzutã ºi, deci, la temperaturi relativ scãzute; dete-
Trebuie evitate situaþiile în care apa, reduce posibilitatea apariþiei coroziunii. riorãri apar la temperaturi cuprinse
provenitã din ploaie, din zãpadã ºi Tehnologii de îmbunãtãþire a între 70°-80°C).
gheaþã topitã, din orificii de drenare durabilitãþii Cu toate cã aceastã protecþie ridicã
º.a. se scurge peste rosturi ºi etanºãri; Protecþia betonului pânã la întãrire costurile, capacitatea de a rezista la
apa ºi agenþii nocivi dizolvaþi, cum este esenþialã, deoarece descreºte efectele distructive ale sãrurilor o justi-
sunt, de exemplu, clorurile, pot pene- permeabilitatea ºi reduce potenþialul ficã economic.
tra rostul ºi pot produce erodãri locale, de fisurare din contracþie. Soluþiile cu Armãturã pretensionatã
punând în pericol atât secþiunea de silicat de sodiu nu sunt recomandate Atât timp cât în betonul prefabricat
beton, cât ºi armãtura. ca agenþi de tratament de protecþie. nu existã fisuri prin care sã pãtrundã
Condiþiile în care apa poate stagna Metodele termice de tratament folosite umezeala, armãtura pretensionatã va
pe suprafeþele de beton trebuie, de uzual în producerea elementelor pre- fi adecvat protejatã de coroziune
fabricate reduc permeabilitatea la numai de cãtre beton. De asemenea,
asemenea, evitate. De aceea,
cloruri. o datã ce întreaga lungime a fibrelor
suprafeþele care necesitã funcþional sã
Pentru finisarea suprafeþelor de superioare ale elementului sunt com-
fie aproape orizontale trebuie sã fie
planºeu se preferã utilizarea unui utilaj primate, orice fisurã ce apare va fi
drenate corect, iar sistemul de drenare de polizat cu suprafaþã asprã faþã de o pãstratã închisã prin efectul de
menþinut corespunzãtor. periere. Perierea/mãturarea pe vreme compresiune.
Mãsuri de protecþie la nivel de caldã tinde sã deschidã porii betonului, Nu numai dacã acoperirea cu beton
structurã, împotriva modificãrilor iar aceasta favorizeazã fisurile de protectoare pentru armãturã este mai
dimensionale suprafaþã din contracþie. micã pe reazeme, dar ºi dacã existã
Astfel de mãsuri, destinate a proteja Protecþia armãturilor ºi a pieselor eforturi de întindere suficient de mari în
integritatea ºi funcþionalitatea con- metalice înglobate zona de moment negativ pe reazem,
strucþiei, sunt: Coroziunea poate apãrea în fisurile din încovoiere se pot deschide,
z prevederea de rosturi de dila-
betonul nefisurat datorita ionilor de permiþând astfel umezelii de la
tare - contracþie. clor, umezelii ºi oxigenului pãtruns în suprafaþa planºeului sã ajungã la
Distanþa între ele variazã în funcþie beton. Totuºi, coroziunea armãturilor armatura posttensionatã. Apare, deci,
de tehnologia de realizare a structurii. este, în general, mult mai severã ºi necesar sã se prevadã o protecþie
Asfel, la structurile monolite postten- începe mai devreme la fisurile ºi în suplimentarã pentru aceastã armãturã.
sionate, rosturile sunt amplasate, de locurile unde apa poate pãtrunde cu Primul strat de protecþie în jurul
obicei, la distanþe mai mici decât la uºurinþã. toroanelor de armaturã posttensionatã
structurile monolite cu armãturã Acoperirea cu beton este o îmbracãminte din vaselinã
nepretensionatã, deoarece la acestea În medii agresive, cum sunt cele inhibitoare de coroziune, care, de
din urmã fisurile tipice din contracþie din structurile pentru parcaje, se reco- asemenea, unge toronul pentru a
pot contracara eforturile dintr-o mandã creºterea grosimii stratului de reduce frecarea când acesta este ten-
creºtere a temperaturii. Structurile acoperire cu beton (pentru armãtura sionat. Al doilea strat de protecþie este
prefabricate conþin numeroase rosturi neprotejatã epoxidic). Creºterea aco- o teacã din plastic în jurul toronului
care, de asemenea, pot restrânge peririi cu beton a armãturii nu asigurã uns care opreºte umezeala în afara
efectul deformaþiilor din variaþii de protecþie absolutã la coroziune, dar acestuia. La capetele toronului,
temperaturã. este importantã în reducerea acesteia. ansamblurile de ancorare sunt com-
z prevederea de rosturi de sepa- Ea permite compensarea pierderilor plet capsulate, iar legãtura dintre
rare structuralã pentru a crea seg- datorate abraziunii din trafic. teacã ºi capsularea ancorajelor este
mente independente de structurã, mai Acoperirile armãturilor din stâlpi ºi realizatã etanº împotriva apei.
ales în cazul construcþiilor care reali- pereþi trebuie sã fie similare cu cele Protecþia catodicã
zeazã suprafeþe mari în plan. de la partea superioarã a plãcilor adia- Protecþia catodicã lucreazã intro-
Problema este uneori dificil de cente, mai ales dacã sunt pe sau ducând energie sub formã de curent
rezolvat, în cazul în care existã rampe lângã linia conductelor de drenaj sau electric în beton, pentru a-l proteja.
care leagã nivelurile între ele. în zone expuse la aruncare de sare. Protecþia catodicã este singura
z separarea cadrelor structurale Armaturã protejatã epoxidic mãsurã de protecþie care previne
de elementele rigide, cum ar fi: para- Armatura de oþel este învelitã elec- coroziunea chiar din start. Dacã coro-
petele de protecþie, puþurile de ascen- trostatic cu epoxid, astfel încât ziunea s-a declanºat deja înainte ca
sor, casele scãrilor º.a. izoleazã oþelul ºi previne migrarea ionilor protecþia catodicã sa fie introdusã,
Betoane de clor cãtre un contact direct cu aceasta este singura mãsurã de pro-
Selectarea betoanelor pentru o oþelul. tecþie care poate stopa efectiv coroziu-
structurã de parcaje presupune Operaþiunea se poate aplica la nea. Costul este însã adeseori
analizarea principalelor caracteristici: plase sudate, bare independente ºi prohibitiv.
rezistenþã, durabilitate, lucrabilitate. toroane de pretensionare. Utilizarea protecþiei catodice elimi-
Betoanele cu caracteristici ridicate Când protecþia epoxidicã este apli- nã necesitatea altor mãsuri împotriva
de durabilitate sunt impermeabile/cu catã corect ºi armãtura de oþel este coroziunii, cum ar fi: protecþiile
permeabilitate scãzutã, cu rezistenþã corect montatã, protecþia epoxidicã epoxidice, impermeabilizãrile ºi inhibitorii
mare la îngheþ-dezgheþ, cu conductivi- previne dezvoltarea celulelor de coro- de coroziune pentru beton, acoperiri
tate electricã scazutã. ziune ºi, prin urmare, eliminã rugina. sporite cu beton ale armãturilor º.a.

Protecþia catodicã poate fi interioarã Tabelul 2: Mãsuri de durabilitate
(înglobatã în timpul executãrii con-
strucþiei) sau exterioarã (refãcutã în Obiect Protecþie de bazã Protecþie suplimentarã
timpul reabilitãrii construcþiei).
Se foloseºte, în principal, la reabili- Suprafaþa Finisare, tratare, impermeabilizare Membranã rezistentã la trafic
tarea structurilor existente mai Reþeta de preparare,
degrabã decât pentru structurile noi de
parcaje. Beton raport A/C scãzut, Beton cu silicaþi de fum
Protecþia catodicã genereazã hidro- superplastifianþi
gen, care poate cauza fragilitatea Strat de acoperire,
acidã în armãtura puternic pretensio- Armatura Nitraþi de calciu, protecþie catodicã
protecþie epoxidicã
natã, iar fragilitatea acidã poate duce
la cedarea brusca a metalului. Din acest Proiectare Drenaj, pretensionare, rosturi
motiv, nu se foloseºte protecþia
catodicã în structurile precomprimate.
Tabelul 2 prezintã sintetic mãsurile Tabelul 3: Sisteme de protecþie exterioarã
utilizate pentru protecþia armãturii
împotriva coroziunii. Sistem Utilizãri uzuale Cost relativ
Sisteme de protec]ie externe. Etanºare La rosturi Scãzut
Etan[\ri [i impermeabiliz\ri. Impermeabilizare Ca bariera împotriva clorurilor Scãzut
Tipuri de pardoseli Membrane: Ca barierã împotriva apei ºi a Ridicat
Sistemele actualmente cunoscute clorurilor, pentru închiderea fisurilor
pentru protecþia externã a betonului • Rezistentã la trafic Scãzut
structural sunt prezentate în tabelul 3.
Etanºeizãri (impermeabilizãri) • Protejatã la trafic Ridicat
Impermeabilizarea betonului înce- Straturi de suprafaþã (îmbrãcãminþi) Pentru durabilitate, protecþie
tineºte absorbþia umezelii ºi pene- • Beton cu ciment Portland Scãzut
trarea clorurilor. Ea trebuie, mai • Beton de densitate mare, cu tasare
degrabã, sã însoþeascã betoanele
durabile decât sã le suplineascã. scãzutã Scãzut
Aceste protecþii nu pot închide fisurile • Beton cu silicati de fum Ridicat
ºi ca atare, nu se poate conta pe pro- • Beton modificat cu latex
tecþia zonelor fisurate.
Aplicarea lor necesitã o pregãtire Un bun impermeabilizator pentru
corespunzãtoare a suprafeþelor. Sunt structurile de parcaje pãtrunde în
recomandate sablãrile uºoare, jeturi suprafaþa betonului, dar permite vapo-
de apã sau împroºcãri cu alice meta- rilor sã circule.
lice. Cei mai mulþi impermeabilizatori Un impermeabilizator eficient
se aplicã pe un beton uscat, prin inter- poate sã prelungeascã durata de viaþã
mediul unui nou strat de beton gata a unei suprafeþe de beton care nu
tratat. Impermeabilizãrile pot fi clasifi- prezintã defecte, dar nu va putea
cate ca fiind de suprafaþã (pelicule) închide eventualele ei fisurãri. De
sau prin penetrare. Compatibilitatea aceea, soluþia nu este aplicabilã
lor cu anumite materiale din straturile betoanelor slabe sau puternic micro-
ulterioare de finisaj trebuie verificatã. fisurate. Fig.1: Sistem de membranã "protejatã" la trafic
Etanºeizatorii de suprafaþã sunt Membrane hidroizolatoare
materiale vâscoase, aplicate în stare În structurile pentru parcaje, mem- Legendã: 1-suprabetonare; 2-strat de drenaj;
fluidã care, întãrindu-se, asigurã o branele hidroizolatoare se pot realiza 3-strat de protecþie hidroizolaþie; 4-hidroizolaþie;
etanºare flexibilã, de duratã, ce aderã în douã soluþii (fig. 1 ºi 2 ): 5-placã planºeu
la betonul din jur. z membranã rezistentã la trafic,
Impermeabilizãrile de suprafaþã care realizeazã ea însãºi stratul de
(incluzând rãºini acrilice, epoxidice, uzurã;
z membranã care trebuie protejatã
uretanice ºi metacrilatul de metil) reali-
zeazã o peliculã peste suprafaþa pe de trafic cu un strat de uzurã.
Ca ºi soluþiile de impermeabilizare,
care se aplicã ºi pot penetra uºor porii
membranele vor împiedica apa ºi
suprafeþei de beton. Sunt supuse la sãrurile din apã sã ajungã la betonul
uzurã ºi deteriorare din cauza traficului de dedesubt, dar spre deosebire de
ºi pot necesita înlocuire mai frecventã acestea, membranele închid fisurile
decât cei care penetreazã. Fig.2: Sistem de membranã "protectoare" la trafic
înguste ce se pot dezvolta ulterior
Se utilizeazã, eventual, pentru a aplicãrii lor, în betonul stratului lor
împiedica pãtrunderea apei ºi a sã- Legendã: 1-peliculã etanºare; 2-criblurã de piatrã
suport. Membranele trebuie sã fie finã; 3-peliculã de bazã; 4-placã planºeu
rurilor din apã în îmbinãri sau rosturi. verificate periodic pentru a asigura cã
Impermeabilizãrile care pene- nici o rupturã sau uzurã în membranã aplicarea de neopren cu un strat de
treazã betonul (incluzând silanii ºi nu produce circulaþia sãrurilor în suprafaþã nederapant, dintr-un mate-
siloxanii) reacþioneazã cu materialele beton. rial similar sau modificat epoxidic.
de cimentare. Ele dureazã mai mult z Soluþia tipicã de ,,membranã Se realizeazã o hidroizolare supe-
decât impermeabilizãrile de suprafaþã protectoare’’ se realizeazã prin apli- rioarã betoanelor impermeabilizate, iar
ºi sunt mai puþin supuse uzurii din trafic carea unui fluid, în mai multe straturi, proprietãþile lor elastomerice permit ca
ºi deteriorãrii prin expunere la soare. obþinut din poliuretan elastomeric sau micile fisuri sã fie închise.
urmare din pagina 81 În mod curent, acest sistem constã Operaþiunile pentru remediere impun
Straturile de la suprafaþã sunt dintr-o membranã cauciucatã, ade- îndepãrtarea unei pãrþi din stratul de
concepute pentru a permite expune- rentã, aplicatã la cald, cu grosimea de protecþie al membranei, reparaþia
rea directã la trafic pietonal ºi auto, aproximativ 3 cm (cu rol de etanºare). scurgerii, înlocuirea pe acele zone a
înglobând nisip sortat sau criblurã Un material asfaltic sau un strat de stratului de protecþie.
pentru a face suprafaþã nederapantã. suprafaþa din beton (cu rol de uzurã)
Numãrul ºi grosimea acestor stra- Bibliografie
este turnat peste membranã. 1. D.Ball: "Selecting Aggregates
turi de suprafaþã, precum ºi cantitatea Îmbrãcãminþile asfaltice se com-
de agregat, pot varia în funcþie de for Maximum Packing Density in Low-
nivelul de rezistenþã la uzurã, avut în portã relativ bine, cu excepþia contac- Permeability Concretes", Concrete,
vedere. tului cu benzina. Dacã se folosesc Vol.32 No.5/1998
Numeroase soluþii oferã membrane acoperiri asfaltice cu rezistenþe 2. A.P.Chrest, M.S.Smith,
rezistente la deteriorare prin expunere mecanice mari (ex. criblura de bazalt), S.Bhuyan: "Parking Structures - Plan-
la lumina solarã. acestea rezultã mai rugoase, situaþie ning, Design, Construction, Mainte-
Aceste membrane impun condiþii care duce la acumulãri mari de agenþi nance, and Repair", Structural
stricte la aplicare (mod de pregãtire al chimici în alcãtuirea pardoselii. Engineering Series, New York 1995
suprafeþei, anumite condiþii de tempe- Aceastã soluþie este convenabilã 3. E.Morgan: "The Effect of Rust
raturã ºi umiditate atmosfericã).
în ceea ce priveºte încãrcãrile speci- on Reinforcement", Concrete, Vol.32
Aceste membrane sunt relativ uºor
de reparat prin refacerea zonelor dete- fice ºi grosimile de aplicare, însã nece- No.1/1998
riorate din stratul de uzurã. sitã o prelucrare atentã la punerea în 4. J.Plimmer: "Delamination of
Realizarea acestei protecþii con- operã ºi o conformare corespunzã- Concrete Floor Surfaces", Concrete,
duce la grosimi mai mici (3-16 mm) toare a rosturilor dintre elementele de Vol. 32 No.6/1998
decât în cazul pardoselilor asfaltice, planºeu. 5. H.C.Walker: "Design Funda-
oferind totodatã o rezolvare competi- Durabilitatea variazã în limite mentals for Durable Parking Structure
tivã ca preþ de cost ºi o protecþie satis- foarte largi în funcþie de modul de Floor Slabs", Carl Walker Engineers,
fãcãtoare, chiar ºi în condiþiile aplicãrii aplicare. Inc., 1986
pe un suport de calitate mai slabã; Sistemele de protecþie ºi de 6. ACI Committee 362, "Guide for
acest lucru le recomandã ºi ca soluþii the Design of Durable Parking Struc-
drenaj sunt relativ dificil de realizat
de remediere. tures", ACI 362.1R-94
,,Membrana protejatã” are mai corect. Depistarea provenienþei unei
multe componente decât celãlalt tip de infiltraþii (scurgeri) într-o astfel de 7. CEB, "Durables Concrete Struc-
membranã ºi rezultã mai scumpã. membranã este, de asemenea, dificilã. tures", T.Telford, 1989
Noutãþi editoriale
Cartea pentru specialiºti
La debutul "Revistei Construcþiilor", În primele capitole ale lucrãrii, sunt
din peisajul noutãþilor editoriale de spe- prezentate materialele componente cu
cialitate, v ã p r e z e n t ã m l u c r a r e a principalele lor proprietãþi ºi influenþe
dlui Octavian George Ilinoiu intitulatã asupra betonului proaspãt ºi întãrit, pre-
"Controlul calitãþii betoanelor". cum ºi consecinþele negative ale folosirii
Despre sinteza temelor abordate, unor materiale neconforme calitativ.
precum ºi oportunitatea unei asemenea În acest sens, menþionãm: aspectele
lucrãri pentru specialiºti, cadre didactice, de durabilitate tratate în capitolul 1; carac-
studenþi ºi constructori puteþi afla din teristicile de compoziþie ale betoanelor,
prefaþa semnatã de dl prof. univ. dr. caracteristicile ºi proprietãþile cimenturilor,
ing. Radu Popa din care spicuim în
continuare. agregatelor ºi aditivilor (cap.2); princi-
Cartea "Controlul Calitãþii Betoanelor", palele proprietãþi ale betoanelor proaspete
autor ºef lucr. univ. dr. ing. Octavian ºi întãrite, determinãrile ºi încercãrile ce se
G. Ilinoiu, vine sã completeze ºi sã efectueazã asupra betoanelor (cap.3);
actualizeze informaþiile referitoare la prepararea betoanelor ºi factorii care influ-
metodele ºi procedeele de control al cal- enþeazã calitatea amestecului (cap.4).
itãþii, cu precãdere cele din domeniul Capitolul 5 conþine consideraþiile
betonului ºi al materialelor componente generale asupra calitãþii lucrãrilor de
ale acestuia. construcþii, cu referire la necesitatea
Dezvoltarea aspectelor de calitate asigurãrii controlului asupra calitãþii, Prezenta lucrare este elaboratã pe
dominante din sfera betonului ºi a com- efectele unei calitãþi deficitare de baza unui vast ºi valoros material bibli-
ponenþilor sãi este motivatã de: realizare a unei construcþii ºi organi- ografic autohton ºi strãin, ceea ce a permis
utilizarea betonului ºi betonului armat, zarea generalã a controlului calitãþii. actualizarea aspectelor legate de calitatea
cu o foarte mare pondere, în executarea O parte însemnatã ºi extinsã a materialelor ºi ilustrarea exemplelor cu o
structurilor de rezistenþã a construcþiilor; lucrãrii este reprezentatã de cap.6 – parte graficã, tabele, fotografii, scheme.
dependenþa rezistenþei, stabilitãþii "Controlul nedistructiv al calitãþii lucrãrilor Bogãþia de informaþii din domeniul abor-
ºi durabilitãþii construcþiei de calitatea dat ºi nivelul ºtiinþific ridicat al lucrãrii o fac
structurii, respectiv a betonului; de construcþii". Capitolul prezintã atât
metodele, sã le spunem tradiþionale, interesantã ºi atrãgãtoare pentru cei ce
multitudinea factorilor de influenþã doresc sã se informeze ºi sã cunoascã mai
asupra calitãþii betonului determinatã de binecunoscute ºi aplicate la noi, cât ºi pe
varietatea ºi de variabilitatea caracteristi- cele moderne cunoscute, dar aplicate adânc problemele de bazã ale betoanelor ºi
cilor componenþilor; într-o mãsurã mai micã, mai ales, din modalitãþile de determinare ale caracteristi-
influenþa factorilor tehnologici ºi a cauza dificultãþilor financiare în procu- cilor ºi performanþelor tehnice atât ale
condiþiilor de mediu asupra calitãþii betonului. rarea aparaturii necesare. acestora, cât ºi ale altor materiale.

Confort Construct
Expo Arad Internaþional, Direcþia Specializatã a celei de-a doua hale a complexului expoziþional ºi prin
Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã a Judeþului modernizarea suprafeþelor exterioare.
Arad, organizeazã în perioada 17-20 martie 2005 Firmele participante vor expune ºi în acest an, în
CONFORT CONSTRUCT – Târg de tehnologii, materiale cadrul expoziþiei, o paletã variatã de produse, între care
de construcþii ºi decoraþiuni interioare. Aceastã a XI-a amintim: materiale de construcþii, finisaje, tâmplãrie ºi
ediþie a târgului va reuni, în cadrul complexului expo- vitraje, utilaje, echipamente ºi accesorii.
ziþional, firme din þarã ºi strãinãtate pentru a-ºi Ediþia din acest an intenþioneazã sã atragã ca
prezenta oferta de produse ºi servicii destinate expozanþi, alãturi de firmele cu tradiþie în domeniu ºi
acestui domeniu de activitate. altele, din þarã sau strãinãtate, care doresc sã pãtrundã
pe piaþa româneascã.
Prin organizarea, începând din anul 2003, a acestui
Expoziþiile organizate în acest mod sunt tot mai
eveniment în noua locaþie, s-au creat condiþiile favorabile
agreate în rândul oamenilor de afaceri. Pentru
pentru creºterea din punct de vedere cantitativ ºi calita-
expozanþi, cheltuielile se reduc considerabil, tratativele
tiv a participãrii firmelor, a paletei de produse ºi servicii au loc într-o atmosferã liniºtitã, condiþiile oferite sunt
prezentate ºi a interesului vizitatorilor. Faþã de anul foarte bune datoritã cadrului modern care se ridicã la
2002, la ediþia din 2004 s-a înregistrat o creºtere cu 32% standarde internaþionale, datoritã standurilor informa-
a numãrului de participanþi, cu 126% a suprafeþelor de tive, accesului la Internet etc., de pe raza expoziþiei.
expunere ºi cu 63% a numãrului de vizitatori. Informaþii suplimentare referitoare la târgul
Anul 2005 va fi un an de consolidare a târgului pe CONFORT CONSTRUCT se pot obþine de la
piaþa manifestãrilor expoziþionale, urmând ca în anul 2006 Expo Arad Internaþional, tel. 0257-216.520 ºi fax
acesta sã se extindã prin dublarea suprafeþei interioare 0257-216.521, manager de proiect dl Cimi Enache,
de expunere, fapt ce va fi posibil prin darea în folosinþã a sau vizitând pagina www.expoarad.ro.

S.C. SOPMET S.A.
Execuþie reþea canalizare
CLÃDIRE MULTIFUNCÞIONALÃ AMERICA HOUSE
CONSECINÞE ALE ÎNREGISTRÃRILOR ERONATE ÎN PLANURILE DE REÞELE ARHIVATE,
PRIVIND EXECUÞIA REÞELELOR EDILITARE - APÃ, CANAL, GAZE, TERMOFICARE, ELECTRICE, TELEFOANE
Clãdirea multifuncþionalã AMERICA subtraversare prin metoda PIPE- ºi proiectantul, iar dupã o îndelungatã
HOUSE, din ªoseaua N. Titulescu JACKING, utilizând tuburi din beton investigare s-a constatat cã este vor-
nr. 4-8, este amplasatã în spaþiul armat Dn 1.050 mm, dimensionate ºi ba despre o conductã de apã aban-
delimitat de noul sediu BRD-SG, Spi- echipate corespunzãtor cerinþelor donatã în momentul executãrii
talul Filantropia, Str. Dr. Felix ºi proiectului. Pasajului Victoria.
ªoseaua N.Titulescu. Prin mijlocul Aceastã metodã necesitã exe- Perioada de stagnare a lucrãrilor, din
acestui amplasament, este în funcþiu- cuþia unei camere de plecare (ulteri- cauza acestui obstacol, a fost de 10 zile.
ne în prezent reþeaua de canalizare or, devenind cãmin în reþea), unde Demolarea masivului din beton ºi
Dn 1.000 mm dinspre spitalul se monteazã un dispozitiv principal a conductei de apã Dn 900 mm s-a
Filantropia, cu descãrcare în canalul de împingere a scutului ºi a tuburilor fãcut în prezenþa concesionarului
Dn 1.500 mm, existent pe strada Dr. Felix. din beton. Scutul este echipat cu S.C. APA NOVA BUCUREªTI S.A.
Proiectul referitor la devierea din instalaþie hidraulicã ºi sistem de diri- În aceastã perioadã, s-a stabilit
amplasament a canalului existent jare cu instalaþie LASER. Metoda se efectuarea unor sondaje suplimentare
prevedea un traseu nou prin exteri- bazeazã pe posibilitatea ca o succe- ºi s-a constatat prezenþa a douã
orul fundaþiilor clãdirii, subtraver- siune de tuburi din beton armat (Dn conducte de termoficare Dn 800 mm,
sarea ªoselei Titulescu ºi descãrcarea, 1.050 mm, Dn 1.400 mm, Dn 2.200, ce ies din galeria edilitarã, amplasate
prin intermediul unei camere de Dn 2.800 mm), dispuse într-un anu- la altã cotã ºi din acest motiv, la
intersecþie, în canalul Dn 1.000 mm mit mod ºi menþinând o relaþie con- repornirea forajului s-a dispus modi-
existent în carosabil. Amplasamentul trolatã între ele, sã fie propulsate în ficarea pantei de execuþie.
acestei camere a fost stabilit în banda subteran pe un traseu dat, cu aju- Continuarea lucrãrilor de exe-
a doua a ªoselei N. Titulescu, sen- torul unor forþe capabile în limite ºi cuþie a canalului prin foraj orizontal a
sul de acces spre Pasajul Victoria, condiþii prestabilite. început în data de 04.11.2004, iar în
între linia de tramvai ºi pastila din Preluarea amplasamentului s-a data de 08.11.2004, dupã execuþia
strada Dr. Felix. fãcut în ziua de 18.10.2004, menþio- canalului pe o lungime de 23,45 m în
Conform proiectului, subtraver- nându-se cã întreg amplasamentul secþiunea scutului, a apãrut o con-
sarea ªoselei N. Titulescu în lungime este liber de orice sarcinã, la cota - 4,70 ductã metalicã izolatã, fãcând
de 35 m se executã prin foraj orizon- prevãzutã în proiect. În ziua de imposibilã continuarea lucrãrilor prin
tal, fãrã întreruperea circulaþiei auto 19.10.2004, s-au montat utilajele ºi a aceastã metodã. Dupã investigaþii
ºi pietonale din zonã. început execuþia. În ziua de 23.10.2004, fãcute la proprietarii de reþele, s-a
S.C. SOPMET S.A., în calitate de dupã execuþia a 13 m la cotele din constatat cã aceastã conductã
executant autorizat pentru execuþia proiect ale canalului Dn 1.050 mm, în Dn 600 mm este în funcþiune, trans-
lucrãrilor de subtraversãri, cãi de secþiunea scutului a apãrut o conduc- portã gaze naturale ºi nu poate fi deviatã.
comunicaþii (CF, rutiere) în gama de ta din fontã cu Dn 900 mm, aºezatã Urmare unei fructuoase colaborãri
diametre 100 mm - 2.800 mm, s-a pe un bloc masiv de beton. S-au oprit cu beneficiarul ºi proiectantul, în
angajat sã realizeze aceastã lucrãrile, au fost înºtiinþaþi beneficiarul vederea finalizãrii canalului colector

pe acelaºi amplasament, fãrã Fig. 1: Anexa-Releveu subtraversare ªos. N. Titulescu.
mutarea conductei de gaze ºi a celor
de apã, s-a stabilit:
z Abandonarea scutului, demon-
tarea manualã a instalaþiilor de
excavare ºi dirijare;
z Introducerea din canalul execu-
tat în lungime de 23,45 m, spre camera
de intersecþie, a unei þevi pilot ø127
mm, cu o lungime de 9,9 m;
z Introducerea, prin folosirea dis-
pozitivului Ditch-Witch, a tijelor de
tracþiune (35 m lungime);
z Introducerea prin camera de
intersecþie a 5 bucãþi tronsoane
sudate de þeavã metalicã ø1016 mm,
în lungime totalã de 10 m, ºi z Evacuarea ºi golirea pãmântului ø600 mm, pentru a face legãtura între
tragerea acestora pe acelaºi alinia- din aceastã þeavã; zona executatã în tuburi din beton ºi
ment ºi aceeaºi cotã, conform z Introducerea din camera de þeavã metalicã;
proiectului, pânã în apropierea con- plecare a unei þevi metalice ø600 mm, z Introducerea pe toatã lungimea
ductei de gaze ø600 mm; poziþionatã sub conducta de gaze de 35 m a tuburilor din PAFSIN.

Strategii de aliniere
la cerinþele privind accesul pe piaþa UE
POLITICA AEROQ ÎN DOMENIUL CERTIFICÃRII
CONFORMITÃÞII PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCÞII
Magdalena DIMIAN - director executiv AEROQ
Începutul de an 2005 este unul menþinerea de cãtre RENAR a Calitãþii, Mediului ºi Conformitãþii
destul de greu pentru constructorii calitãþii de parte semnatarã a MLA; Produselor.
români, þinând cont de modificãrile 6. Instruirea pe o bazã continuã Organismul de certificare a pro-
legislative care intrã în vigoare chiar a personalului intern/extern implicat duselor AEROQ a parcurs toate
de la debutul acestui an. în fazele procesului de certificare ºi etapele în scopul de a participa la
În România, Directiva pentru consolidarea prestigiului ºi ima- atestarea conformitãþii produselor
construcþii 89/106/EC a fost adop- ginii AEROQ, prin profesionalismul pentru construcþii din mai multe
tatã iniþial prin HG 102/2003, care acestuia; familii de produse, ca organism
ulterior s-a transformat în HG 7. Deschidere pentru abordarea desemnat pentru certificarea confor-
622/2004. Conform HG 622/2004 domeniilor în care conºtientizarea mitãþii produselor ºi pentru certifi-
privind stabilirea condiþiilor de intro- necesitãþii certificãrii este mai micã; carea conformitãþii controlului intern
ducere pe piaþã a produselor din 8. Asigurarea accesului nedis- al producþiei, urmând ca Ministerul
construcþii, începând cu data de criminatoriu la serviciile de certificare Construcþiilor, Transporturilor ºi
27.02.2005 se admite introducerea Turismului sã emitã ordinul aferent,
ale AEROQ pentru toþi solicitanþii
pe piaþã a produselor destinate uti- care va fi publicat în Monitorul
prin:
lizãrii în construcþii numai dacã acestea Oficial, probabil în aceastã lunã.
z competenþã, imparþialitate,
Dovada cã produsele respective
satisfac cerinþele esenþiale pre- disponibilitate, personal calificat ºi
îndeplinesc cerinþele menþionate
vãzute în anexa nr.1 a HG 622/2004. sistem documentat de lucru;
este aplicarea marcajului CS care
Þinând cont ºi de acest lucru, am z transparenþã, credibilitate, con-
indicã respectarea tuturor prevede-
modificat politica AEROQ referitoare fidenþialitate ºi pãstrarea secretului rilor prezentei hotãrâri, inclusiv a
la serviciile oferite de noi, cu urmã- profesional; procedurilor de atestare a confor-
toarele direcþii de acþiune: z difuzarea controlatã ºi gratuitã
mitãþii. Marcajul CS semnificã faptul
1. Menþinerea valabilitãþii acre- a regulilor de certificare cãtre toþi cã produsele sunt conforme cu stan-
ditãrilor obþinute ºi actualizarea solicitanþii; dardele româneºti sau standardele
acestora; 9. Respectarea strictã a regle- naþionale ale statelor membre ale
2. Certificarea, supravegherea ºi mentãrilor naþionale/internaþionale ºi Uniunii Europene care adoptã
recertificarea sistemelor de manage- a regulilor de certificare AEROQ, standarde europene armonizate
ment ale solicitanþilor în domeniul care constituie baza pentru acor- din domeniul produselor pentru
voluntar; darea, menþinerea, suspendarea construcþii.
3. Certificarea conformitãþii pro- sau retragerea ºi anularea docu- Practic, HG 622/2004 presupune
duselor; mentelor de certificare. ca toate produsele destinate uti-
4. Desfãºurarea de activitãþi de Comitetul de Direcþie ºi persona- lizãrii în construcþii sã parcurgã unul
evaluare, certificare ºi supraveghere lul implicat sunt total deschiºi cãtre din cele ºase sisteme de atestare a
a conformitãþii, în calitate de orga- clienþi ºi acþionãm pentru a le conformitãþii prevãzute în HG 622,
nism desemnat pentru domeniul demonstra atât acestora, cât ºi aºa cum este stabilit prin Ordinul
reglementat; Organismului de Acreditare, profe- MLPTL 1558/2004 pentru apro-
5. Generarea unui impact public sionalismul ºi cea mai înaltã compe- barea Regulamentului privind
de conºtientizare a necesitãþii îmbu- tenþã în domeniul Certificãrii atestarea conformitãþii produselor
nãtãþirii culturii calitãþii în România ºi Sistemelor de Management al pentru construcþii.
CARMEUSE HOLDING SRL LASSELSBERGER SA LAFARGE ROMCIM SA
Punct de Lucru Chiºcadaga Bucureºti Punct de Lucru Medgidia
CARMEUSE HOLDING SRL LAFARGE ROMCIM SA

Punct de Lucru Rãsãritul Punct de Lucru Hoghiz
CARMEUSE HOLDING SRL BELEVION GEOTOPO SRL

Punct de Lucru Valea Mare Pravãþ Deva
DOREX SA BUILDING STYLE COM SRL

Zimnicea Tecuci
ACMS SA HIDROCONSTRUCÞIA SA
Bucureºti Sucursala Râul Mare Retezat
CIPROM SA HIDROCONSTRUCÞIA SA
Ploieºti Sucursala Olt Superior
SUTARCOM SA AMGAZ SA
Bucureºti Mediaº
DBW ROMANIASA TRANSBERG SRL

Ploieºti Braºov
MARCONF SRL ROMSTRADE SRL

Piatra-Olt Bucureºti
SIRTROT SA HAR SRL

Adjud Baia-Mare
TOPCAD SRL CORINT SA

Bucureºti Târgoviºte
¬ urmare din pagina 86 de acreditare, eliberate de orga- conformitate EC, pentru sistemele
Sistemele de atestare a confor- nismul naþional de acreditare 1+ ºi 1;
mitãþii produselor se definesc în RENAR, acreditarea dupã standardele 2. certificarea conformitãþii CIP,
funcþie de repartizarea sarcinilor din seria SR EN 45000 fiind luatã în
pentru sistemele 2+ ºi 2;
între producãtor ºi organismele considerare astfel:
3. supravegherea CIP, pentru sis-
notificate ºi se codificã într-o notaþie a) pentru organismele care
efectueazã certificarea conformitãþii temele 1+, 1 ºi 2+;
numericã de la 1 la 4, exprimând
nivelul de exigenþã în ordine produselor: SR EN 45011; 4. inspecþia CIP, pentru sistemele
descrescãtoare. b) pentru organismele care 1+, 1, 2+ ºi 2.
Sistemele de certificare mai sus efectueazã certificarea conformitãþii În ºedinþa Consiliului Tehnic Per-
menþionate se definesc astfel: controlului intern al producþiei (CIP): manent în Construcþii din
Sistem 1+: Certificarea confor- SR EN 45012; 22.11.2004, s-a aprobat propunerea
mitãþii produsului de cãtre un orga- c) pentru organismele care de recunoaºtere, în vederea desem-
nism de certificare notificat, în efectueazã inspecþia ºi suprave-
nãrii, a organismului AEROQ ca
funcþie de: gherea CIP: SR EN 45012.
Condiþia necesarã pentru cer- organism de certificare a confor-
I. Sarcinile producãtorului:
a) controlul producþiei în fabricã; tificarea conformitãþii produselor mitãþii produselor ºi pentru certifi-
b) încercãri pe eºantioane prele- este sã vã adresaþi organismelor carea conformitãþii CIP, urmând ca
vate de la locul producþiei, dupã un de certificare acreditate, nu labo- Ministerul Construcþiilor, Transportu-
plan de încercãri prestabilit; ratoarelor de încercãri, acestea rilor ºi Turismului sã emitã ordinul
II. Sarcinile organismelor notifi- neputând efectua certificãri de aferent care va fi publicat în Moni-
cate: produse, ci doar încercãri pe torul Oficial.
a) încercãri iniþiale de tip ale pro- produs.
Pentru clienþii vechi ai AEROQ
dusului; Organismul AEROQ SA a fost
evaluat de cãtre Consiliul Tehnic vom aplica urmãtoarea procedurã.
b) inspecþia iniþialã a locului de
Permanent în Construcþii în vederea Dupã obþinerea desemnãrii, vom
producþie ºi a controlului producþiei
în fabricã; desemnãrii, în scopul de a participa desfãºura un audit de supraveghere,
c) supravegherea continuã, la atestarea conformitãþii produselor în luna februarie 2005, în care vom
evaluarea ºi acceptarea controlului pentru construcþii din mai multe up-grada actualele certificate.
producþiei în fabricã; familii de produse, ca organism abili- În urma acestui audit, certifi-
d) încercãri prin sondaj pe tat pentru exercitarea urmãtoarelor catele existente vor fi reemise cu o
eºantioane prelevate de la locul pro- funcþii:
perioadã de valabilitate de trei ani ºi
ducþiei, de pe piaþã sau de pe I. Certificarea conformitãþii
pentru fiecare produs se va emite un
ºantiere. produselor
în cadrul sistemelor de atestare a certificat de tip CS cu valabilitate
Sistem 2+: Declaraþia de confor-
mitate a produsului (de primul tip) conformitãþii produselor 1+, 1, 2+ ºi anualã, care va fi reînnoit dupã
datã de producãtor în funcþie de: 2, în care îi vor reveni urmãtoarele efectuarea auditurilor anuale de
I. Sarcinile producãtorului: sarcini: supraveghere.
a) încercãri iniþiale de tip ale pro- 1. certificarea conformitãþii pro- Mult mai multe informaþii se pot
dusului; dusului ºi eliberarea certificatului de primi cu ocazia seminariilor pe
b) controlul producþiei în fabricã; conformitate EC, pentru sistemele care AEROQ le organizeazã gratuit,
c) încercãri pe eºantioane prele- 1+ ºi 1;
în perioada urmãtoare, dupã urmã-
vate de la locul producþiei, dupã un 2. certificarea conformitãþii CIP,
pentru sistemele 2+ ºi 2; torul program: Cluj - 09.02;
plan de încercãri prestabilit;
II. Sarcinile organismelor notifi- 3. supravegherea CIP, pentru sis- Timiºoara - 15.02; Bucureºti - 18.02
cate: temele 1+, 1 ºi 2+; ºi Iaºi - 22.02. Întrucât la acest
a) certificarea controlului pro- 4. inspecþia CIP, pentru sistemele seminar numãrul de locuri este
ducþiei în fabricã pe baza: 1+, 1, 2+ ºi 2. limitat, dacã sunteþi interesaþi, vã
- inspecþiei iniþiale a locului pro- II. Certificarea conformitãþii rugãm sã vã adresaþi la AEROQ.
ducþiei ºi a controlului producþiei în controlului intern al producþiei Coordonatele noastre le puteþi
fabricã; (CIP)
gãsi ºi în paginile acestei reviste.
- supravegherii continue a evaluãrii în cadrul sistemelor de atestare a
În numãrul urmãtor vom reveni
ºi acceptãrii controlului producþiei conformitãþii produselor 1+, 1, 2+ ºi
2, în care îi vor reveni urmãtoarele cu informaþii noi referitoare la acest
în fabricã.
Organismele care sunt recu- sarcini: subiect, subiect fierbinte pentru
noscute în vederea desemnãrii 1. certificarea conformitãþii pro- foarte mulþi dintre cei care sunt
trebuie sã posede certificate dusului ºi eliberarea certificatului de cititori ai acestei reviste.

Inspectoratul de Stat
în Constructii
, - ISC
Este organismul tehnic specializat sã exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la
respectarea disciplinei în urbanism ºi a regimului de autorizare a construcþiilor, precum ºi la
aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãþii în construcþii.
Din competenþele
INSPECTORATULUI DE STAT ÎN CONSTRUCÞII - ISC:
exercitã controlul statului privind respectarea reglementãrilor în vigoare în
domeniul calitãþii în construcþii, în: concepþie, proiectare, execuþie, exploatare ºi
postutilizare;
exercitã controlul statului privind respectarea actelor normative referi-
toare la disciplina în urbanism ºi în amenajarea teritoriului;
verificã legalitatea emiterii autorizaþiilor de construire;
constatã contravenþiile în domeniul construcþiilor ºi aplicã sancþiunile ºi
amenzile prevãzute de lege;
autorizeazã laboratoarele de încercãri în construcþii;
autorizeazã personalul de specialitate în construcþii pentru: dirigenþie de
ºantier, controlul calitãþii, urmãrirea comportãrii în exploatare a construcþiilor, ºefi
laboratoare ºi ºefi profil laboratoare, încercãri nedistructive pe betoane ºi metale,
auditori laboratoare;
verificã modul în care agrementele tehnice corespund standardelor ºi
reglementãrilor tehnice româneºti referitoare la caracteristicile, domeniul ºi
condiþiile de utilizare ale produsului supus agrementãrii;
verificã modul în care reglementãrile tehnice în construcþii, urbanism ºi
amenajarea teritoriului rãspund cerinþelor de calitate în construcþii ºi solicitã
modificarea lor, dupã caz.
Strada Apolodor nr. 17

050741, sector 5, Bucureºti
Tel.: 021/335.01.55, Fax: 021/335.01.49
Inspectoratul de Stat în Construcþii în acþiune!
dr. ing. Cezar AANICÃI - inspector de stat, Inspectoratul Teritorial Iaºi
INVESTIÞII PROFESIONISTE ÎN CALITATEA

ªI SIGURANÞA CONSTRUCÞIILOR
Activitatea seismicã specificã au fost extinse prin Hotãrârea de Facultatea de Construcþii din Iaºi
teritoriului României impune apli- Guvern 1075 pentru aprobarea Regu- are o experienþã deosebitã ºi o
carea unor mãsuri deosebite de lamentului privind apãrarea împotriva lungã tradiþie în dezvoltarea dome-
asigurare a cetãþenilor ºi a bunurilor, efectelor dezastrelor produse de niului Ingineriei Seismice. La sfârºitul
necesitatea cercetãrilor în domeniul seisme ºi/sau alunecãri de teren, ce anilor '60, profesorul Anton ªesan ºi
Ingineriei Seismice reprezentând, de implicã instituþia într-un mod dinamic colectivul Catedrei de Mecanica
altfel, una dintre prioritãþile funda- în aplicarea atât a mãsurilor speci- construcþiilor brevetau în SUA, Italia,
mentale ale Programului Naþional de fice de organizare pentru prevenirea lugoslavia ºi Japonia o soluþie
Cercetare. Astfel, prin Ordonanþa unor calamitãþi naturale, cât ºi a tehnicã de realizare a unei platforme
Guvernului nr. 20 din 1994 privind mãsurilor efective de intervenþie seismice, executatã ulterior la Iaºi în
punerea în siguranþã a fondului con- operativã. colaborare cu Institutul de Cercetãri
struit existent, se realizeazã unul Pentru a putea introduce cele în Construcþii. Aceasta era una din-
dintre primii paºi importanþi în ce mai avansate tehnici ºi metode de tre primele ºi cele mai mari plat-
priveºte limitarea sau evitarea unor protecþie la acþiuni seismice, dar ºi forme din Europa la acel moment.
dezastre ca urmare a producerii materiale noi pentru realizarea con- Cu timpul, s-a dezvoltat un întreg
unor evenimente seismice, accentul strucþiilor sau pentru creºterea efi- complex de cercetãri seismice care,
fiind pus în mod special pe cienþei lucrãrilor de consolidare, sunt în prezent, este compus dintr-o plat-
„realizarea [construcþiilor] cu absolut necesare atât cercetãri formã seismicã de 1 tf pentru vibraþii
respectarea exigenþelor de calitate, analitice, cât mai ales experimen- armonice, o platformã de 15 tf cu
a condiþiilor tehnice prevãzute de tale. Pe plan mondial, cercetãtorii miºcãri periodice la deplasare ºi
Normativul de protecþie antiseismicã sunt preocupaþi deosebit de intens în rotire, dupã un seism programat, ºi o
[P.100-92],...” (cf. Art. 3). rezolvarea protecþiei la seisme platformã de 180 tf cu 5 sisteme de
La scurt timp de la emiterea majore a construcþiilor ºi a ocu- acþionare. Cu aceste dotãri s-au
acestei ordonanþe, prin Legea 10 din panþilor acestora. Pentru a putea efectuat studii ale rãspunsurilor seis-
1995 se instituie Sistemul calitãþii ºi valida ºi dezvolta cu succes mice ale unor module, clãdiri întregi
metodele, conceptele ºi teoriile sau pãrþi de clãdiri, modelele
se definesc exigenþele de calitate în
ºtiinþifice în atât de complexa ºi coºurilor de fum ale termocentralelor
domeniul construcþiilor, act normativ
provocatoarea disciplinã cum este de la Rovinari, Chiºcani, Palas etc.,
în baza cãruia Inspectoratul de Stat
Ingineria Seismicã, o bazã experi- echipamente ºi construcþii speciale
în Construcþii exercitã controlul de
mentalã fiabilã ºi performantã este (ca fundaþia turbogeneratorului de la
stat asupra tuturor factorilor implicaþi
absolut necesarã. Reactorul 1 al CNE Cernavodã,
în realizarea construcþiilor ºi în toate
Aproape toate marile universitãþi pompele de alimentare cu apã ale
fazele de realizare a acestora,
ale lumii posedã laboratoare foarte anvelopei reactorului º.a.).
începând din faza de concepþie ºi performante de testare la acþiuni Concepute pe principiul lagãrelor
pânã la cea de postutilizare a obiec- dinamice a structurilor, elementelor hidraulice plane cu labirinþi de
tivului. Este astfel evidentã preocu- ºi materialelor de construcþii (printre autostabilizare, aceste platforme ºi
parea permanentã a Inspectoratului cele mai importante fiind cele din sistemele de acþionare depãºeau, la
de Stat în Construcþii de realizare a Statele Unite ale Americii, Japonia, vremea respectivã, performanþele
unor obiective sigure ºi calitativ Noua Zeelandã, Italia etc.). Majori- atinse de instalaþii similare din lume.
superioare, prin aplicarea celor mai tatea laboratoarelor de prestigiu din Tot Facultatea de Construcþii din Iaºi
performante metode, tehnici, tehno- lume s-au dezvoltat, mai întotdeau- a fost prima care a iniþiat cursuri de
logii ºi materiale de construcþii, dar ºi na, pe nucleul format dintr-o platfor- Inginerie Seismicã pentru toþi stu-
prin aplicarea normativelor de mã de testãri la acþiuni seismice ºi denþii facultãþilor de construcþii din
proiectare ºi de execuþie, în acord cu standuri de încercare, prin care se þarã, în urma demersurilor regretatu-
cele mai avansate teorii ºtiinþifice. asigurã testarea materialelor ºi a lui prof. dr. doc. ing. Alexandru
Mai mult, din luna august 2004, modelelor de structuri sau ele- Negoiþã, imediat dupã cutremurul
atribuþiile ºi responsabilitãþile ISC mente de construcþii. din 4 martie 1977.

Baza experimentalã a facultãþii a mare performanþã ºi prestigiu z dimensiunea platformei - 3 m x 3 m;
fost deosebit de valoroasã în anii '80 ale Inspectoratului de Stat în z pot fi testate modele sau ele-
ºi foarte intens utilizatã la experi- Construcþii. mente cu masa de pânã la 16 tone;
mentele necesare agrementãrilor Rezultatele studiilor ºi cercetã- z deplasãri maxime - ±15 cm;
seismice pentru structuri ºi echipa- rilor ce vor fi efectuate în cadrul z acceleraþia maximã - 3 g;
mente din dotarea Centralei Staþiei de Cercetãri Seismice vor fi z viteza maximã - 0,8 m/s;
Nucleare de la Cernavodã, majori- valorificate prin elaborarea de nor- z frecvenþele de acþionare - de la
tatea echipamentelor existente în mative tehnice ºi coduri de practicã 0,2 Hz pânã la 100 Hz.
prezent fiind depãºite moral ºi puter- în domeniul Ingineriei Seismice, Deosebit de important este faptul
nic uzate fizic. Din pãcate, difi- vizând proiectarea, execuþia ºi uti- cã gama de experimente oferite de
cultãþile financiare ºi tehnice au fãcut lizarea construcþiilor ºi a componen- platforma propusã cuprinde toate
practic imposibilã întreþinerea ºi telor pentru construcþii, în condiþii tipurile de testãri impuse de cerce-
menþinerea platformelor seismice în de maximã siguranþã la acþiuni tarea la vârf pe plan mondial:
parametrii de performanþã. Pe de seismice. z încercãri cu seisme standard,
altã parte, exigenþele de modelare ºi Beneficiarii acestei infrastructuri precum ºi seisme propuse de
de testare au crescut, dezvoltându-se de cercetare vor fi atât cercetãtorii ºi utilizator;
noi metode de studiu, analizã ºi cadrele didactice, cât ºi doctoranzii z posibilitatea de generare a
testare, astfel încât nivelul actual de ºi studenþii implicaþi în programele seismelor artificiale cu un anumit
dotare nu satisfãcea nici unul dintre specifice de cercetare, cu scopul spectru de rãspuns;
criteriile minime de omologare tehni- declarat de a valida teorii ºi tehnici z testãri la încãrcãri de tip ºoc de
co-ºtiinþificã, dificultãþile cele mai avansate de protecþie la acþiuni formã specificatã (semi-sinusoidal,
mari fiind cele legate de simularea dinamice de orice fel, precum ºi trapezoidal, dreptunghiular etc.);
cu fidelitate a acþiunii seismice ºi de acela, deosebit de important, de a z încãrcãri sinusoidale cu para-
controlul acþiunii pe durata testului. agrementa tehnic materiale si metrii specificaþi de utilizator (ampli-
Necesitatea alinierii la normele metode impuse de aderarea tudine, frecvenþã, duratã);
europene a execuþiei ºi proiectãrii României la structurile europene. z încãrcãri aleatorii, corespunzã-
precum ºi a introducerii în România Platforma seismicã triaxialã
toare unui spectru de densitate de
a unor noi materiale ºi tehnologii în R.250-3123 (foto), ce urmeazã a fi
putere dorit de utilizator º.a.
construcþii se va materializa, la instalatã de cãtre firma ANCO Engi-
Astfel, vor fi posibile testãri care
începutul anului 2005, prin dotarea neers Inc. din SUA la Facultatea de
sã determine capacitatea seismicã a
Staþiei de Cercetãri Seismice a Construcþii din Iaºi, va rãspunde
modelelor, precum ºi determinarea
facultãþii din Iaºi cu o foarte perfor- integral criteriilor de cercetare
caracteristicilor în frecvenþã a
mantã platformã de testãri la acþiuni impuse la nivelurile maxime de per-
rãspunsului stocastic, dar ºi a rezis-
seismice, una dintre investiþiile de formanþe ºi exigenþe:
tenþei la obosealã a acestora, confir-
mându-se aducerea cercetãrii
româneºti la nivelul mondial.
Se va instala ºi o maºinã univer-
salã de încercat TP-300D, absolut
necesarã pentru testarea materia-
lelor ºi elementelor folosite la expe-
rimentare. Ea corespunde ºi
necesitãþilor de agrementare a pro-
duselor de construcþii impuse de
cerinþele de integrare europeanã.
În vederea prelucrãrii numerice a
semnalelor, întreg complexul de
testãri seismice va fi dotat de cãtre
ANCO Engineers Inc. cu un sistem
computerizat de control, de achiziþie
Foto: Platformã de testãri seismice triaxiale tip ANCO R-6 (3m x 3m, capacitate 5 tone), aflatã ºi de prelucrare a datelor cu 64 de
în dotarea Laboratoarelor ANDI (Pittsburgh, SUA) canale.

În prim-pplan: SIGURANÞA CONSTRUCÞIILOR!
prof. univ. dr. ing. Smaranda Doina NOUR - Facultatea de Construcþii Iaºi
inspector-ºef Dumitru AGACHI - Inspectoratul Judeþean Botoºani
conf. univ. dr. ing. Andrei Coloman SZALONTAY
Lucrarea prezintã aspecte legate de comportarea în timp a tavanelor suspendate. Preocuparea autorilor
în acest domeniu s-a datorat unor accidente semnalate, în ultimul timp, la tavanele suspendate ale unor sãli
de cinema transformate în baruri, accidente care au apãrut nu numai în România, ci, de datã recentã,
la Pécsi, în Ungaria.
Se face referire la un studiu de caz, cu rezolvãri constructive proprii anilor 1965-1970, rezultând ºi
mãsurile ce trebuie sã fie luate în regim de urgenþã pentru prevenirea accidentelor.
Cinematograful "Melodia" din Descrierea structurii z peste aceste grinzi principale
municipiul Dorohoi, situat în strada Construcþia a fost proiectatã de transversale se descarcã fâºiile
Al. I. Cuza nr. 25, a fost utilizat atât cãtre Secþia de Proiectare a Consi- prefabricate cu goluri rotunde
pentru proiecþii cinematografice, cât liului Popular Judeþean Botoºani, FU 30,6 (dimensiuni: 292 cm x 59,5 cm
ºi ca discotecã. Proprietarul clãdirii prin adaptarea, în condiþiile de teren, x 14 cm);
este Regia Autonomã a Distribuþiei ºi a proiectului tip nr. 1686 PE definitiv, z acoperiº: terasã, alcãtuitã din
Exploatãrii Filmelor România Film din decembrie 1970, proiect cu titlul straturi suprapuse cu rol de termo ºi
Bucureºti; construcþia este în admi- “Cinematograf 350 locuri categoria a hidroizolaþie.
nistrarea Filialei interjudeþene de II-a” elaborat de Institutul de Studii ºi Dupã perioada în care a fost
exploatare a filmelor Suceava. Uti- Proiectare pentru Sistematizare, proiectatã clãdirea (dupã 1970),
lizatorul actual este SC MAS COM Arhitecturã ºi Tipizare ISART, dupã înãlþimea totalã a clãdirii, sis-
Bucureºti. temul structural (pereþi din zidãrie de
LIT SRL Dorohoi ºi are, în baza con-
Obiectivul a fost proiectat în cãrãmidã cu sâmburi ºi centuri, tip
tractului de închiriere cu RADEF perioada 1.10.1974 - 19.06.1976, salã), clasa de importanþã a clãdirii
ROMÂNIA FILM, proiecþii film, dis- execuþia a fost datatã în aceastã (clasa II, categoria "B" de importanþã
cotecã, prestãri servicii, alimentaþie perioadã. - construcþii de importanþã deosebitã
publicã. Clãdirea cinematografului cuprinde la care se impune limitarea avariilor,
În noaptea de sâmbãtã spre o salã (350 de locuri), având avându-se în vedere consecinþa
duminicã, 13.04.2003, tavanul sus- lungimea de 20,75 m ºi lãþimea de acestora, "clãdiri ce adãpostesc
pendat s-a prãbuºit în timpul des- 14,25 m (suprafaþa utilã 295,69 m2) aglomeraþii de persoane: sãli de
fãºurãrii programului discotecii, cu ºi douã anexe. Ansamblul are o spectacole..." P 100/1992) ºi zona
toatã sala plinã. vechime de 27 de ani. Alcãtuirea seismicã de calcul: zona "E", cu
Cartea tehnicã a construcþiei nu structurii de rezistenþã a construcþiei perioada de colþ TC = 0,7 s, con-
este completã; nu se regãsesc decât este urmãtoarea: strucþia se încadreazã în clasa D3,
parþial piesele scrise ºi desenate, nu z infrastructurã din beton categoria "a": construcþii cu pereþi
existã nici un document referitor la armat continuã sub ziduri, din structurali din zidãrie de cãrãmidã.
execuþie, recepþie sau privind beton simplu, la adâncimea de În afarã de sala de spectacole,
exploatarea, întreþinerea, repararea fundare -2,60 m; construcþia mai conþine o anexã cu
ºi urmãrirea comportãrii în timp. z panta longitudinalã a sãlii este dezvoltare P+1E: parterul este desti-
În aceste condiþii nu a fost posi- realizatã cu o placã din beton armat nat holului de acces în salã, cu
bilã preluarea datelor de interes de la cota 0,00 la cota -1,40; structura de rezistenþã din zidãrie de
z pereþi de închidere perimetralã cãrãmidã ºi planºeu din beton armat
despre ºantierul care a executat
lucrãrile, despre nivelul de pregãtire ºi de compartimentare din zidãrie peste parter, legat prin centura adia-
ceramicã cu centuri la cotele +2,95 centã de cotã +3,20 de structura de
profesionalã a persoanelor care au
ºi 6,30 m; rezistenþã a sãlii, cu o grindã
condus direct execuþia lucrãrilor ºi a z planºeu din beton armat, alcã- întoarsã dispusã central ºi cu o
persoanelor care au asigurat coor- tuit din grinzi prefabricate I cu inimã grindã marginalã ce susþine o con-
donarea tehnicã a execuþiei pe plinã, de 15 m deschidere, indicativ solã la cota +3,10 m; la parterul
ºantier (ºef de ºantier, ºef de lot, ºef G 15-6-1e, poziþionate transversal la acestei anexe este holul de acces
CTC etc., dupã caz). 3 m interax (proiect IPCT nr. 2115/V-C principal în sala de cinematograf.
Totuºi, nivelul de detaliere a 411-III, faza PE definitiv, sept. 1969), La etaj, unde se accede pe o casã a
pieselor desenate ale tavanului sus- care reazemã pe furci din beton scãrilor din beton armat, este dis-
pendat este corespunzãtor, evidenþi- armat ce se continuã pe verticalã cu pusã sala aparatelor de proiecþie.
ind alcãtuirea ºi ancorarea acestuia. sâmburi turnaþi în ºtrepi; Planºeul acoperiº este dintr-o placã

din beton armat de 10 cm grosime ce decorativ ºi de mascare a structurii semnaleazã între rosturile fâºiilor
reazemã pe grinzile longitudinale ale de rezistenþã, tavan realizat la sala urme de infiltraþii vizibile (foto 2);
acoperiºului sãlii. În partea poste- de proiecþie, acesta având dimen- nu se semnaleazã avarii din seisme
rioarã existã o altã anexã ce se dez- siunile de 18 m x 14 m ºi suprafaþa repetate sau din tasãri diferenþiate.
voltã în regim de înãlþime parter, cu de 252 m2. TAVANUL SUSPENDAT. STAREA
acoperiº prefabricat sub formã de z Plafonul ºi-a pierdut stabili- ACTUALÃ
placã din beton armat cu pantã la tatea ºi s-a prãbuºit în timpul progra- Conform situaþiei existente, pe
exterior (de la +3,25 m la +3,15 m), mului de discotecã. teren s-au semnalat urmãtoarele
cu rost faþã de sala de spectacole z Durata evenimentului, apreci- aspecte:
(unde este amplasatã scena), având atã de utilizatorul spaþiului: 2-3 min. z în rosturile dintre fâºii au fost
structura de rezistenþã pe ziduri por- z Colapsul s-a iniþiat în zona din prevãzute ancoraje verticale (bucle)
tante ºi fundaþiile continue sub ziduri, stânga scenei, propagându-se rapid din sârmã zincatã ø1,8 mm (în loc
care se dezvoltã de la cota -2,60 la pe direcþie transversalã, în zona
cota -0,45m (cota pardoselii finite). de ø3 mm); grosimea sârmelor a fost
scenei ºi mai lent pe direcþie longitu- mãsuratã de I.J.C. Botoºani în mai
Evaluarea nivelului de protecþie a dinalã.
construcþiei s-a fãcut în raport cu multe zone ale tavanului, precum ºi
z Întregul tavan s-a prãbuºit
nivelul de protecþie prevãzut în Nor- de colectivul de specialiºti care au
peste salã, prãbuºirea fiind atenuatã
mativul P 100/1992 pentru con- întocmit prezenta expertizã tehnicã;
de estacada metalicã amenajatã
strucþiile noi. z repartizarea mustãþilor a fost
perimetral de cãtre SC MAS COM
Pentru a realiza funcþionalul LIT SRL Dorohoi. relativ uniformã, fiind poziþionate
estetic, la acest cinematograf (ca ºi z Estacada perimetralã a asigu- în lungul rosturilor dintre fâºiile
la toate astfel de sãli) s-a prevãzut rat zona de refugiu ºi adãpostire a
un tavan suspendat, care sã persoanelor ºi, ulterior, de evacuare
acopere structura de rezistenþã; sã a sãlii, salvând vieþi omeneºti.
îmbunãtãþeascã acustica generalã a Gradul de avariere a construcþiei:
sãlii ºi sã realizeze confortul termic. tavanul suspendat din sala de spec-
Descrierea tavanului suspendat, tacol este distrus. Nu sunt vizibile
conform proiectului alte efecte asupra construcþiei. Nu a
Pentru execuþia plafonului fono- fost afectat planºeul construcþiei,
absorbant s-a optat, de cãtre proiec- element al suprastructurii de rezis-
tant, pentru varianta a II-a a tenþã. Este parþial scoasã din funcþiu-
proiectului tip 1686. Conform acestei ne instalaþia electricã interioarã.
variante la partea inferioarã a S-au apreciat pagube materiale
Foto 1: Faþada principalã ºi parþial lateralã
grinzilor planºeului s-a prevãzut de circa 600 milioane de lei, constând
în aparaturã electricã ºi electronicã, dreapta
realizarea unui plafon casetat, cu
dimensiunile casetelor de 1,2 m amenajãri interioare, mobilier.
x 1,2 m. Grosimea tencuielii este În imaginile din foto 1, 2 sunt
prevãzutã de 3 cm. Pentru ancorarea ilustrate aspecte generale ale
tavanului de planºeu a fost proiec- clãdirii; închiderea din profile meta-
tatã urmãtoarea soluþie tehnicã: lice (vopsite albastru) s-a fãcut ulterior.
z "mustãþi" ø 3 mm verticale; Fotografiile urmãtoare redau detalii
nu se precizeazã numãrul pe m2 al de dupã prãbuºire.
mustãþilor, însã, la scara detaliului, Comportarea clãdirii în timp.
rezultã cã mustãþile erau prevãzute la Comportarea tavanului sus-
distanþa de 25 cm pe fiecare direcþie, pendat, conform datelor prelevate
legând fiecare nod al reþelei de armã- "in situ" la vizionare
turã din componenþa tavanului; STRUCTURA DE REZISTENÞÃ
z "sârmã zincatã pentru agãþare Structura de rezistenþã s-a com- Foto 2: Structura nu este afectatã de
suplimentarã rabiþ" (nu se precizeazã portat corespunzãtor, în timp. prãbuºirea tavanului
grosimea), susþinutã de buloane file- Nu s-au semnalat degradãri ale ele-
tate introduse în inima grinzii prefa- mentelor portante, nici fisuri sau
bricate, câte 26 de ancoraje pe deplanãri în ziduri sau în elementele
fiecare parte a grinzii, prin urmare, din beton armat ale planºeului
câte 52 de ancoraje pentru fiecare acoperiº; la vizionare s-au observat
dintre cele 5 grinzi transversale. pete de culoare pe inima ºi talpa
Nu s-au luat mãsuri, prin proiect, superioarã a grinzilor, datorate
de protecþie a ancorajelor sârmelor, scurgerilor de apã meteoricã, în
în rosturile dintre fâºii, datã fiind perioada funcþionãrii defectuoase a
posibilitatea pãtrunderii infiltraþiilor ºi terasei (acest element nestructural
apariþiei coroziunii din condens, mai se reparã la 10-15 ani), actualmente
ales în perioada iernii. lucrãrile de hidroizolaþii sunt execu-
Descrierea accidentului tate ºi de calitate. Tot din cauza exis- Foto 3: Estacada metalicã perimetralã, adãu-
z S-a produs colapsul total al pla- tenþei, pe parcursul exploatãrii, a gatã ulterior, a reprezentat adevãrate refugii
fonului suspendat cu rol fonoabsorbant, unor scurgeri de apã meteoricã se pentru oameni

¬ urmare din pagina 93 prefabricate, la distanþa de 30 cm, la Consideraþii privind sârmele
10% din legãturi nu s-a respectat de suspendare
distanþa de 30 cm longitudinal, prin La vizionare s-au prelevat probe
urmare ancorajele au fost dispuse la din sârmele de suspendare, adia-
distanþa de 30 cm ºi 60 cm pe cent secþiunii de rupere. Imaginile
direcþie longitudinalã ºi la 60 cm pe din foto 10 prezintã probele 1-4 cu
direcþie transversalã; localizarea zonei de rupere în legã-
z peste întreaga salã s-a realizat tura de sus, la limita superioarã a
un tavan suspendat unitar, cu tavanului, aspectul fiind de rupere
suprafaþa de circa 250 m2 alcãtuit din casantã, datoratã coroziunii localizate
reþea de oþel beton ø8 mm, cu
ochiuri 30 cm x 30 cm, la care s-a
montat plasã rabiþ ºi s-a aplicat o
tencuialã ºmir-grund în grosime
medie de 4-5 cm (au fost identificate
ºi zone cu grosimea de 6-7 cm);
z conform analizelor de labora-
tor, s-a utilizat un mortar de var -
nisip cu adaos de ipsos, având den-
sitatea aparentã de 1.390 kg/m3
Foto 4: Aspect al tavanului prãbuºit; se
(proba 1: 1.385 kg/m3; proba 2:
observã plasa de susþinere.
1.410 kg/m3, proba 3: 1.285 kg/m3; Foto 7: Detalii din zona scenei. Tavanul a
proba 4: 1.480 kg/m3) ; rãmas suspendat de ancorajele suplimentare
z de reþeaua planã, unitarã, de
metalice, executate numai în aceastã zonã
armãturã s-au suspendat casete cu
dimensiunile 1,2 m x 1,2 m, alcãtuite
dintr-o reþea de bare ø6 mm, cu
ochiuri 25 cm x 25 cm ca suport pen-
tru tencuiala ºmir-grund;
z la intradosul tencuielii s-au
montat panouri fonoabsorbante din
vatã mineralã, 60 cm x 60 cm.
EXECUÞIA
Foto 5: S-a produs colapsul total al plafonu- Aspectele descrise anterior evi-
lui suspendat cu rol fonoabsorbant, decora- denþiazã nerespectarea la execuþie
tiv ºi de mascare a structurii de rezistenþã, a prevederilor proiectului, întrucât:
z s-a executat o tencuialã de Foto 8: Detalii ale accidentului tehnic.
tavan realizat la sala de proiecþie, având
grosime superioarã celei proiectate;
dimensiunile de 18 m x 14 m ºi suprafaþa de
este semnificativ de constatat cã
252 m2. Plafonul ºi-a pierdut stabilitatea ºi grosimea sporitã cu 1 cm determinã
s-a prãbuºit în timpul programului de dis- o creºtere a masei totale a tavanului
cotecã. Durata evenimentului, apreciatã de cu 33%, iar la un spor de 2 cm
utilizator, a fost de 2-3 min. creºterea masei totale este de 66%;
z ancorajele verticale nu au
diametrul precizat în proiect, ci o
secþiune mult subdimensionatã;
z nu s-a respectat numãrul anco-
rajelor verticale (vezi planºa 2 -
releveu tavan);
z nu s-a executat sistemul de
ancorare suplimentarã a tavanului;
z nu s-a prevãzut rost perimetral
de 50 mm între tavan ºi pereþi, ten-
cuiala tavanului fiind racordatã cu
cea a pereþilor, dupã cum evidenþi-
Foto 6: Detalii evidenþiind cauzele accidentu-
azã bavurile de mortar rãmase pe
lui tehnic: cedarea tuturor ancorajelor, în perete.
zona de îmbinare cu fâºiile prefabricate, prin Aspectele de neconformitate au
defectele asociate: al subdimensionãrii, al diminuat semnificativ rezerva de
coroziunii accentuate ºi la care s-au adãugat capacitate portantã a sistemului de
ºi vibraþiile datorate utilizãrii spaþiului ca dis- ancorare ºi, prin urmare, "siguranþa Foto 9, 10: Unele aspecte de neconformitate:
cotecã. în exploatare" a obiectivului. grosimea necorespunzãtoare a tencuielii

în ancorare; proba 5 prezintã urme beton armat, durata de serviciu nor- dar nu prãbuºirea generalã a
de coroziune pe toatã lungimea ei, matã de 100 ani, cu un necesar de s i s temului;
coroziunea fiind cauza preponde- 3 reparaþii capitale ºi cu ciclul de z coroziunea provocatã de
rentã a ruperilor cu caracter casant, funcþionare de 25 de ani între aces- cauze naturale, condensul aburului
brusc, care au condus în final, toc- tea. Prin urmare, a fost depãºitã degajat de persoanele din salã pe
mai din pricina acestei caracteristici, durata normatã de efectuare a suprafaþa rece a planºeului din
la prãbuºirea în lanþ a tavanului sus- reparaþiei capitale. beton armat, care a condus la ruperi
pendat. Concluzii în lanþ, cu caracter casant, neprevi-
Trebuie sã menþionãm cã nu era Considerãm cã accidentul se zibile;
posibilã vizionarea stãrii tehnice a datoreazã unor cauze multiple, din- z subliniem cã accidentul nu
tavanului suspendat din cauza tre care cele mai semnificative sunt: putea fi prevãzut din cauza lipsei
inexistenþei accesului la acest ele- z lipsa unei urmãriri în timp a oricãrei metode de depistare a stãrii
ment nestructural. stãrii tehnice a structurii; de coroziune a sârmelor, tavanul
Constatãri privind urmãrirea z nerespectarea proiectului la
suspendat, prin construcþie, fiind
comportãrii în timp execuþie; nerespectarea diametrelor nevizitabil;
Contrar prevederilor art. 25 lit. c sârmei de suspendare ºi a numãru- z prãbuºirea ar fi avut loc în
din Legea nr. 10/1995, privind cali- orice situaþie, în timpul derulãrii
lui de puncte de suspendare, a ele-
tatea în construcþii, proprietarul, filmelor sau în timpul utilizãrii spa-
RADEF ROMÂNIA FILM, nu ºi-a mentelor de susþinere de siguranþã
þiului ca discotecã, chiar dacã vibra-
îndeplinit obligaþia legalã privind în inima grinzilor prefabricate, lipsa þiile acþioneazã nefavorabil asupra
asigurarea urmãririi comportãrii în unui control de calitate a lucrãrii, în secþiunilor slãbite;
timp a construcþiei. care sã fie nominalizate persoanele Ca o concluzie care se poate
Normativul tehnic de reparaþii responsabile; trage din acest accident: este nece-
capitale la clãdiri ºi construcþii spe- z în cazul în care ar fi existat sar sã se analizeze toate sãlile de
ciale, indicativ P 95 - 77, precizeazã, legãturile suplimentare, dispuse în cinematograf proiectate ºi executate
la anexa nr. 1, Norme pentru planifi- inima grinzilor, în poziþii lipsite de în aceeaºi perioadã ºi cu aceeaºi
carea reparaþiilor capitale la clãdiri ºi pericolul coroziunii, chiar în ipoteza soluþionare, în vederea demontãrii
construcþii speciale, în cazul ruperii sârmelor de ancorare, tava- tavanelor suspendate existente ºi a
clãdirilor pentru învãþãmânt, ºtiinþã, nul ar fi rãmas dislocat, dar sus- montãrii de noi elemente de
culturã ºi artã cu pereþi portanþi din pendat, avizând asupra pericolului închidere, mai uºoare ºi din
zidãrie de cãrãmidã, planºee din potenþial; ar fi existat cãderi locale, materiale moderne.
SC QUALITY CERT SA
Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 411.71.51,
e-mail: quality_cert@yahoo.com
ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
CERTIFICATUL QUALITY-CERT
ORGANISM ACREDITAT adaugã valoare eforturilor ORGANISM AGREAT
RENAR dumneavoastrã MLPTL
în economia de piaþã.
• certificarea sistemelor de management
• certificarea sistemelor de PROCEDURA DE CERTIFICARE al calitãþii SR EN ISO 9001:2001;
management al calitãþii conform ESTE DERULATÃ CU: • certificarea conformitãþii produselor;
SR EN ISO 9001:2001; • auditori cu recunoaºtere naþionalã -
• certificarea sistemelor
CNFMAC - România;
• certificarea conformitãþii de management de mediu;
• auditori cu recunoaºtere internaþionalã: AFNOR,
produselor conform referenþialului • certificarea calificãrii profesionale
AFAQ - ASCERT (Franþa), AJA - EQS (Anglia);
declarat de producãtor. a personalului;
• 7 profesori universitari;
• 10 doctori în ºtiinþe tehnice; • audit;
• experþi instruiþi/specializaþi în elaborarea
• inspecþie.
de reglementãri în domeniul construcþiilor.
ORGANISM SPECIALIZAT în activitãþi de cercetare, dezvoltare, elaborare de reglementãri în domeniul calitãþii
SC QUALITY CERT SA - ASIGURÃ CERTIFICAREA LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu
STANDARDELE INTERNAÞIONALE ªI EUROPENE preluate în România, cu prevederile aplicabile din DIRECTIVELE EUROPENE,
DECIZIILE CEE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, LEGISLAÞIA ªI REGLEMENTÃRILE NAÞIONALE.

Caracteristici higrotermice ale materialelor
ºi elementelor de construcþii
Constantin MIRON, Viorel BULGARU, Livia MIRON - INCERC Iaºi
Fãrã a neglija consecinþele de ordin general asupra confortului higrotermic asigurat interiorului clãdirilor,
etapa actualã caracterizeazã domeniul construcþiilor, ca de altfel toate domeniile tehnice, prin cerinþe predomi-
nant programatice.
Dezvoltarea tehnologicã a permis ca, pe durata ultimelor decenii, construcþiile sã beneficieze de produse, pro-
cedee ºi tehnici moderne capabile sã conducã la satisfacerea în cât mai mare mãsurã a exigenþelor legate de cali-
tatea construcþiilor.
În mod evident, acestea completeazã fericit soluþiile tradiþionale care ºi-au dovedit viabilitatea în timp, chiar
dacã parametrii calitativi, legaþi de asigurarea confortului higrotermic ºi de consumul de energie, satisfac prin
compromisuri exigenþele specifice cumulate.
Cerinþele de bazã impuse, din considerente tehnico-economice, climatului interior al clãdirilor, constau în asi-
gurarea confortului interior optim din punctul de vedere al vieþii ocupanþilor, în condiþiile unor cheltuieli minime.
Factorul esenþial în balanþa cali- materialelor susceptibile de a fi ºi, implicit, la creºterea umiditãþii rel-
tate-cheltuieli este primul termen; asi- utilizate, precum ºi diversitatea de ative a aerului interior;
gurarea acestuia þine seama însã de concepþie, de fabricaþie ºi de asigurarea condiþiilor de con-
manifestarea unor principii evidente, ºi punere în operã a sistemelor, este fort higrotermic cu parametri carac-
anume: dificil a se stabili o listã de încercãri, terizaþi prin stabilitate (temperaturã,
orice lucru de calitate este oricât de pusã la punct ar fi ea. Sim- vitezã ºi umiditate relativã a aerului
scump; pla ei aplicare nu conduce automat interior).
nu existã un material, procedeu la stabilirea incontestabilã a aptitu- Toate aceste exigenþe sunt
sau soluþie în construcþie care sã fie dinii de folosire a produsului. dependente de calitatea ºi com-
perfectã din punctul de vedere al asi- Încercãrile trebuie sã fie efectu- portarea construcþiilor la acþiunea
gurãrii cerinþelor de calitate. ate astfel încât sã reproducã, pe cât solicitãrilor fizice, generate de
Prin urmare, revenind la ceea ce posibil, acþiunile create de factorii factorii climatici de mediu exterior.
defineºte confortul higrotermic interior, naturali externi. În consecinþã, încer- Umiditatea excesivã a con-
indiferent de intensitatea perturbaþiilor cãrile trebuie fãcute pe elementele strucþiilor antreneazã o diminuare a
de naturã climaticã ce acþioneazã de construcþie pregãtite în condiþii durabilitãþii ºi alterarea proprietãþilor
asupra exteriorului, factorul esenþial în materialelor constituente, mani-
identice celor din exploatare.
festându-se prin apariþia petelor,
acest sistem este elementul de C u toate acestea, din cauza difi-
mucegaiului etc. Aceste manifestãri
închidere ºi calitatea acestuia. cultãþilor pe care le antreneazã de
sunt, în general, identificate drept
Tendinþele justificate de evoluþie multe ori, reproducerea exactã în
cauze de insalubritate. Exigenþa
a sistemelor constructive, de micºo- laborator a condiþiilor reale nu poate
este, astfel, uºor de definit: apa sã
rare a masei construcþiilor, de pro- fi consideratã ca indispensabilã la
nu aparã pe perete sub formã lichidã
movare a materialelor ºi produselor efectuarea încercãrilor.
ºi sã nu existe vapori de apã în
noi presupun cunoaºterea mani- În raport cu condiþiile de exces.
festãrii în timp a unor fenomene exploatare ºi funcþionare ale con- Parametrii ºi factorii ce influ-
fizice care caracterizeazã compor- strucþiilor, existã o serie de exigenþe enþeazã starea de umiditate a unei
tarea lor în exploatare. cu caracter fundamental pe care construcþii sunt:
Numai cercetarea experimentalã acestea trebuie sã le satisfacã, exi- reîmprospãtarea aerului;
de laborator poate valida în condiþii genþe general valabile indiferent de eficienþa instalaþiilor de încãl-
corect precizate, aptitudinea de uti- zona de amplasare ºi de destinaþie. zire ºi/sau condiþionare;
lizare a produselor ºi elementelor de Astfel, din punctul de vedere al parametrii de transfer termic
construcþii, precum ºi rezistenþa lor asigurãrii microclimatului interior cu staþionar al elementelor de închidere;
la solicitãrile fizice cauzate de fac- parametrii impuºi de gradul de con- nivelul de etanºare la apã, aer
torii climatici exteriori. fort, aceste exigenþe prevãzute ºi de ºi vapori ai anvelopei clãdirii;
Fiind datã, pe de-o parte, com- normele CEE sunt: etanºeitatea instalaþiilor de ali-
plexitatea regulilor de calitate pe asigurarea împotriva umiditãþii mentare ºi evacuare a apei.
care trebuie, în mod normal, sã le pentru limitele acceptate, ºtiut fiind Exigenþa higrotermicã rãspunde
satisfacã elementele de închidere, cã apa, prin efectele ei, conduce la normelor de asigurare a unei bune
iar pe de altã parte varietatea degradarea materialelor constituente conservãri a construcþiilor, corelatã

cu un nivel convenabil de igienã ºi Modernizarea metodelor ºi mij- încercãri combinate la variaþii
confort asigurat utilizatorilor. Acest al loacelor de evaluare a calitãþii pro- de temperaturã (ºoc termic), precipi-
doilea obiectiv al exigenþei are, spre duselor în construcþii nu implicã taþii;
deosebire de primul, un caracter numai îmbunãtãþirea performanþelor încercãri combinate la acþiunea
restrictiv, fiind deci la baza prescrip- tehnice, ci, în egalã mãsurã, per- gheþii ºi chiciurii pentru elementele
þiilor de reglementare. fecþionarea programelor de încercãri
instalaþiilor în construcþii;
Parametrii ºi mãrimile fizice la solicitãri de naturã climaticã.
Este foarte importantã stabilirea încercãri la îmbãtrânire artifi-
implicate în asigurarea confortului
higrotermic (temperatura aerului, a corectã a succesiunii încercãrilor cialã, deosebit de importante în eva-
suprafeþelor, viteza ºi umiditatea sau asocierea lor, în cadrul unor luarea durabilitãþii elementelor de
relativã a aerului interior) constituie testãri complexe sub acþiunea com- construcþii ºi a materialelor consti-
elementele mãsurabile prin care, în binatã a factorilor climatici. tuente.
cursul determinãrilor experimentale În cazul concret al higrotermici- Pe baza unor reguli precis sta-
de laborator, se pot aprecia tãþii construcþiilor, natura feno- bilite, acestea accelereazã des-
calitatea ºi buna comportare ale menelor fizice manifestate (transfer fãºurarea fenomenelor ºi acþiunilor
elementelor constituente ale con- termic ºi transfer de masã prin climatice, astfel încât repetarea ulte-
strucþiilor. închiderile clãdirilor) impune obliga-
rioarã a încercãrilor de bazã amintite
Tendinþa de unificare pe plan toriu, asocierea factorilor climatici în
anterior, sã poatã conduce la
internaþional a normelor de calitate ºi încercãri complexe, dublate de
durate mari de desfãºurare. aprecierea menþinerii parametrilor
de verificare a acesteia în domeniul
Acest lucru este justificat, de calitate ºi, dupã parcurgerea
construcþiilor a adus ºi elemente de
noutate în privinþa tehnicilor ºi deoarece modelarea conduce, în duratei de îmbãtrânire artificialã, sã
metodelor de investigare experimen- acest caz, la falsificarea rezultatelor. se poatã estima corect durata de
talã de laborator. Bineînþeles cã Fenomenele de transfer termic ºi viaþã a construcþiei.
instrumentele ºi aparatura aferentã de masã prin elemente ºi sub- Existã încã situaþii în care
se aliniazã acestei tendinþe. ansamble cu alcãtuire complexã nu numãrul ciclurilor de încercãri la
Dintre acþiunile care îºi pun pot fi comprimate ca duratã ºi, prin îmbãtrânire ºi succesiunea de factori
amprenta asupra construcþiilor, urmare, simularea în încercãrile de climatici implicaþi nu sunt reglemen-
hotãrâtoare în privinþa duratei de laborator trebuie sã þinã cont de
tate. Criteriile de echivalare între
viaþã, a durabilitãþii ºi funcþionalitãþii acest fapt.
Evaluarea comportãrii unui ele- numãrul ºi gradul de severitate al
acestora, sunt douã categorii, ºi
ment de închidere sub aspect ciclurilor climatice de îmbãtrânire ºi
anume:
higrotermic implicã succesiuni, com- durata de viaþã realã a unei con-
acþiunile climatice;
acþiunile seismice. binaþii ºi cicluri repetate de încercãri strucþii fac obiectul cercetãrii în con-
Ambele categorii genereazã exi- care se pot efectua în condiþii de textul modernizãrii metodelor ºi
genþe de calitate, care sunt supuse simulare automatã a regimurilor cli- mijloacelor de evaluare a calitãþii în
atât unei încadrãri globale ca ele- matice specifice, de achiziþie ºi domeniul higrotermicii construcþiilor.
mente de generalitate, dar ºi unei prelucrare automatã a datelor expe- Afirmaþia anterioarã este cu atât
specificitãþi legate de zona de rimentale în cadrul laboratoarelor de
mai pertinentã, cu cât ultima
amplasare a construcþiei. cercetãri higrotermice ºi seismice
pentru materiale, elemente ºi sub- perioadã de timp a adus cu sine ºi o
Din acest motiv, corecta calificare nouã generaþie de materiale ºi pro-
a comportãrii unui element sau a ansamble de construcþii ale INCERC
Filiala Iaºi, ºi anume: duse pentru construcþii, pentru care
unui subansamblu de construcþie
sub aceste acþiuni impune satisface- încercãri la transfer termic în normele tehnice naþionale nu sunt
rea a trei condiþii, ºi anume: regim staþionar ºi variabil pentru încã pregãtite sã reglementeze pe
precizarea condiþiilor generale determinarea caracteristicilor speci- baze ºtiinþifice toate aspectele
prevãzute de normele internaþionale fice (coeficient de transfer termic, privind durabilitatea ºi comportarea
ISO sau europene, prin care se parametri de stabilitate termicã); lor de lungã duratã în exploatarea
urmãreºte ca seria încercãrilor de încercãri la variaþii de tempera-
curentã.
evaluare a calitãþii sã atingã exi- turã cu determinarea efectelor
Este cazul noilor produse ºi
genþele esenþiale aplicabile; asupra parametrilor de confort inte-
rior ºi ai celor de naturã mecanicã soluþii de închideri uºoare realizate
precizarea condiþiilor specifice, cu materiale performante, devenite
locale sau zonale, prin care para- (variaþii dimensionale cauzatoare de
deformaþii); deja curente în construcþia sediilor
metrii de încercare sã se afle la
încercãri la ºoc termic exterior; de clãdiri social-administrative din
nivelele normate;
existenþa mijloacelor tehnice adec- încercãri la însoleiere; þãrile dezvoltate, dar care sunt
vate pentru desfãºurarea încercãrilor încercãri pentru determinarea supuse acþiunii factorilor climatici
de laborator, capabile sã reproducã ºi sã etanºeitãþii la aer ºi apã (precipitaþii); specifici României, care diferã de
determine, prin mãsurãri, parametrii de încercãri de rezistenþã la acþiunea cele mai multe ori ca amplitudine ºi
simulare ºi rãspuns ai încercãrii. vântului; duratã.

sumar Revista
Editorial 4
Construcþiilor
Debut 2005 în construcþii 5, 6
România în lume 7 “Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,
ARACO în prim-plan
prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare
ºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare de
• Obiective ºi sarcini pe 2005 8, 9
materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,
• Propuneri pentru dezvoltarea beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-
ºi întãrirea miºcãrii patronale 10, 11 prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,
Debut în revistã: Global Real Invest 12, 13 ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Constructori de marcã: GIP 14, 15 naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,
Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate
GeneralConstruct Piatra-Neamþ –
în banca noastrã de date.
debut în forþã pe 2005 16, 17
Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-
Casa Socialã a Constructorilor 18-20 citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
Baumit – 2005 – un nou început 21-23 ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare a
Baduc, ºi casa este gata! 24, 25 presei.
Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
TMUCB – o firmã de care aveþi nevoie 26, 27
mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
Scadt Slatina – În elita constructorilor 28, 29
În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Starea tehnicã a construcþiilor tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
din beton precomprimat, în România 30-35 comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
Eurovia – infrastructurã de calitate 35 societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
ABC – Asigurãri Reasigurãri 36, 37 legate de activitatea de
construcþii, prezentãri Caracteristici:
Holcim – 2004, anul cu cele mai bune rezultate 38, 39
de firme, informaþii de la Tiraj: 8.000 de exemplare
Investigarea "in situ" a condensului
patronate ºi asociaþiile Frecvenþa de apariþie: lunarã
la clãdiri individuale 40-43 profesionale, sfaturi Aria de acoperire: întreaga þarã
Daw Benþa – Soluþii Caparol pentru casa idealã 44, 45 economice ºi juridice, Format: 210 mm x 282 mm
programul târgurilor Integral color
Materiale termoizolante eficiente 46, 48
ºi expoziþiilor etc. Suport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºi
Isover – izolaþii performante 47 DCL 170 g/mp la coperte
AMF – Cleanatec – plafon cu catalizator integrat 49
Reabilitarea izolãrii acustice în construcþii 50-52
Apariþii editoriale: "Noi elemente
de construcþii civile din ipsos armat" 54
Talon pentru abonament
Velux – Calitatea vieþii la mansardã 56, 57 “Revista Construcþiilor”
Lemnul în construcþii 58, 59
Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu
Iridex – Fosroc – soluþii pentru construcþii 60, 61
numãrul .................. .
Principiile dezvoltãrii durabile 62-65
Calorex – microcentrale Domina 66-67
11 numere - 750.000 lei
Geocompozite cu comportare elasticã 68-70
Geosond – Tiranþi pretensionaþi 71 Nume ........................................................................................................................................
Genco – Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 72-73 Adresa ......................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Marcom – Buldoexcavatorul Komatsu 74-75
persoanã fizicã persoanã juridicã
Comportarea "in situ" a structurilor
Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
din oþel de tip offshore 76, 77
Structuri pentru parcaje 78-82 Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
Carte universitarã – "Controlul calitãþii betoanelor" 82 nr. ..............................................................................................................................................
Sopmet – Execuþie reþea canalizare America House 84-85 în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
Aeroq – Certificarea conformitãþii

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
produselor pentru construcþii 86-88 copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,
Tavane suspendate – comportarea în timp 92-95 Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
Caracteristici higrotermice
* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
ale materialelor ºi elementelor de construcþii 96–97

RC NR 001 Ianuarie-Februarie 2005 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RC NR 001 Ianuarie-Februarie 2005 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Important !

În urma unor neînþelegeri intervenite în Aºteptãm, în continuare, noi solicitãri de

013935 Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82; 021.232.14.47

Director Ionel CRISTEA Colaboratori

4 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Programe ce vor fi La ora actualã, existã un numãr de sport moderne ºi eficiente.

6 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 7

8 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 9

cãror interese le reprezintã, ºi-a calitativã ºi de eficienþã; z reprezentarea egalã a patro-

montaj-instalaþii; strãinãtate, prin credite ºi garanþii determinate;

10 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 11

12 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 13

z Fabrica de OL beton fasonat – 1.000 to/an;

z Fabrica de mixturi asfaltice – 80.000 to/an;

z Balastiera – 80.000 m /an.

Fabricile de betoane ºi oþel beton fasonat au

16 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

18 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

20 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

22 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 23

26 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

z alte activitãþi complementare, vopsitã în câmp electrostatic ºi

28 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 29

30 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 31

32 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 33

34 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 35

Asigurãri în Breasla Constructorilor

Contact: Laurenþiu Plosceanu – director general; Adrian Cocora – director vânzãri.

36 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

"Continuãm sã oferim servicii inovatoare, de calitate Încã de la

38 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 39

40 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 41

42 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 43

Strategii pentru eliminarea mucegaiului ºi a petelor

Spuneþi stop ciupercilor, mucegaiului ºi petelor!

44 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Sediu central: Reprezentanþa Bucureºti: Centrul de Instruire ºi Vânzare

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 45

48 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

În ultimii zece ani, atât piaþa materialelor de construcþie

Pentru mai multe informaþii ºi detalii

50 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 51

52 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

54 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

56 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

58 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 59

62 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

64 Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR  februarie 2005 65

4 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

6 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 7

8 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 9

10 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 11

12 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 13

16 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

18 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

20 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

22 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 23

26 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

28 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 29

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 33

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 35

36 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

38 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 39

40 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 41

42 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 43

44 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 45

48 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

50 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 51

52 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

54 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

56 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

58 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 59

62 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

64 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 65

66 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 67

68 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 69

70 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 71

74 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 75

76 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 77

78 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

80 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 83

84 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 85

88 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

90 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 91

92 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 93

94 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 95

96 Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 2005 97