Atestat Hagiu Andreea

Liceul Teoretic Ioan Slavici
PROIECT DE SPECIALITATE
Profil:Servicii Specializare:Economic Calificare:Tehnician in activitati economice
CANDIDAT HAGIU V. ANDREEA
INDRUMATOR Prof. Ec. APOSTOL VIORICA
PROMOTIA 2011
PROIECT DE SPECIALITATE:
Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii firmei
Cuprins:
Cap I Prezentarea societatii................................................................................ I.1. Forma juridica.............................................................................................. I.2. Actionariat..................................................................................................... I.3 Obiect de activitate(statutul)........................................................................ I.4 Gama de produse a societatii........................................................................ I.5 Mediul de piata............................................................................................... I.6 Istoric-Evolutie.............................................................................................. I.7 Structura organizatorica............................................................................... Cap II Analiza economico-financiara a firmei............................................... II.1Analiza patrimoniala a echilibrului financiar...................................... II.2 Evolutia si structura activului patrimonial........................................... II.3Evolutia si structura pasivului patrimonial........................................... II.4Analiza rezultatului firmei..................................................................... II.5Capacitatea de autofinantare................................................................ Cap III Studiu de caz: Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii firmei................................................................................... III.1Piata pe care activeaza firma ............................................................... III.2Gama de produse................................................................................... III.3Principalele caracteristici si riscurile prevazute in cazul incheierii unui contract.......................................................................................................... III.4 Principalele firme cu care interactioneaza compania........................... III. 5 Conditiile incheierii unui contract si termenele de plata..................... III. 6 Importanta furnizorilor pentru companie............................................ III. 7 Principalele aspecte privind categoria de clienti spre care isi indreapta atentia SC COCA-COLA COMPANY SRL................................................. III. 8 Tipuri de clienti existenti...................................................................... III. 9 Importanta clientilor pt SC COCA-COLA COMPANY SRL........... III. 10 Promovarea produselor-un suscces in consolidarea relatiilor cu clientii............................................................................................................ III. 11 Produsele naturale-o provocarea pentru compania COCACOLA............................................................................................................. Cap IV Concluzii si propuneri....................................................................... IV.1 Concluzii................................................................................................. IV.2Propuneri..................................................................................................

Cap V Anexe............................................................................................... V.1 Organigrama societatii SC COCA-COLA COMPANY SRL............ V.2 Contract de vanzare cumpararea-comerciala..................................... V.3 Factura................................................................................................. Cap VI.Bibliografie......................................................................................
Argument
Prezenta lucrare intitulata Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii firmei am ales-o la indrumarea doamnei profesoare indrumatoare Apostol Viorica. Consider ca aceasta tema nu numai ca ma va ajuta sa-mi evaluez cunostintele dobandite de-alungul celor 4 ani de studiu in cadrul materiilor de specialitate,insa prin cercetare si documentare ma voi convinge in ceea ce priveste importanta furnizorilor si a clientilor in cadrul unei firme. In primul rand acest studiu de caz m-a pus in tema a ceea ce priveste prezentarea unei firme atat din punct de vedere juridic,al structurii organizatorice cat si in ceea ce priveste modul de organizare al unei firme. In al doilea rand un aspect foarte important in realizarea acestui studiu de caz il reprezinta evaluarea si fixarea notiunilor legate de analiza economicofinanciara a situatiei patrimoniale a unei firme. Parerea mea este ca prin intermediul acestui studiu de caz am invatat sa prezint o firma respectand anumite criterii si bazandu-ma pe anumite principii de baza. A doua parte a proiectului fiind reprezentata de studiul de caz propriu zisRelatiile firmei cu furnizorii si clientii m-a determinat sa privesc firma ca si un ansamblu de relatii. Relatiile firmei cu furnizorii reprezinta aspectul privind atat furnizorii ca si notiune pur economica si manageriala cat si ca sistem de relatii este pe cat de simplu spus pe atat de important in cadrul unei firme. Cred ca furnizorii sunt pe locul I in ca si importanta in ceea ce priveste atat supravietuirea unei firme pe piata cat si a succesului ei. In ceea ce priveste firma pe care am ales-o ca fiind S.C COCA-COLA COMPANY S.R.L. furnizorii reprezinta un punct forte deoarece aceasta a reusit sa-si mentina pe parcursul anilor aceiasi furnizori ( bioxid de carbon,zahar,afise
5

publicitare,capse,navete,sticle,etc.). In cercetarea privind furnizorii firmei COCA-COLA COMPANY am aflat ca managerii firmei inainte de a-si alege furnizorii privind materiile prime efectueaza o serie de analize si cercetari in urma carora isi dau seama de ce anume au nevoie si care dintre cei aflati pe lista furnizorilor indeplinesc cerintele cerute. Un al doilea obiectiv punctat in cadrul studiului de caz este cel legat de clientii firmei S.C. COCA-COLA COAMPANY S.R.L. Acestia sunt la fel de importanti pentru firma ca si furnizorii,uneori atentia indreptandu-se mai mult spre acesti clienti decat spre furnizori deoarece analiza si selectia furnizorilor se face mai rar decat se cerceteaza nevoile,asteparile,parerile si potentialii clienti. Un lucru important privind clientii firmei S.C COCA-COLA S.R.L. il reprezinta clasificarea acestora destul de interesanta. Firma se confrunta cu clienti(permanenti,ocazionali,temporari)de toate varstele si cuprinde toate categoriile. Relatiile ce sa stabilesc si se consolideaza intre firma si furnizori respectiv clienti reprezinta baza unei bune comunicari pentru ca totul sa decurga ca un tot unitar bine planificat si realizat. Consider ca cele mai importante relatiile bazate pe cooperare sunt cele fructificate si consolidate intre firma-furnizor-client,sau firma-client-furnizor. In opinia mea tema aleasa si anume Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii firmei nu numai ca m-a ajutat sa-mi implemetez niste obiective in viata de zi cu zi(ordine in idei, planificarea ideilor,rabdarea cercetarii fiecarei informatii),dar m-a ajutat si in ceea ce priveste viziunea asupra ceea ce voi urma mai departe in domeniul facultatii. Consider ca argumentele aduse au intarit si au sustinut faptul ca tema studiului meu de caz ma reprezinta si imi aduce beneficii in ceea ce priveste nevoia de autorealizare.
Cap I. Prezentarea societatii I.1 Forma juridica

Societatea S.C COCA-COLA COMPANY S.R.L este o persoana juridica romna, avnd forma juridica unei societati pe actiuni cu raspundere limitata, fiind nregistrata la registrul comertului sub numarul J40/14.2.91 n 1992 si avnd codul fiscal R 581188. Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de managment sunt evidentiate n Statutul firmei si Regulamentul de organizare si functionare. Toate aspectele privind constituirea, functionarea si inregistrarea societatilor comerciale sunt reglementate prin: Legea 31/1990, modificata si republicata in 1998, privind societatile comerciale; Legea 26/1990, modificata si republicata in 1998, privind Registrul Comertului;
I.2 Actionariat
S.C COCA-COLA COMPANY S.R.L. este o firma privata, cu un capital social subscris si varsat de 8.720.000 lei, reprezentnd 20 parti sociale care au fost mpartite ntre 2 asociati: John Hunter si Andrew David.
(Tabelul
Nume Actionar
John Hunter Andrew David
Nr Parti sociale detinute

10 10
I.3 Obiect de activitate(statut)

Compania Coca-Cola este specializat n mbutelierea i distribuia buturilor rcoritoare din aceast gam. Produsele Companiei Coca-Cola sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum, deci trebuie s ajung la consumatori. Prin urmare exist un spaiu i timp care separ ncheierea procesului de producie i intrarea produselor n consum. Pe parcurs se desfoar o serie de operaiuni i aciuni ce sunt definite ca fiind domeniul distribuiei.
I.4 Gama de produse

Coca-Cola este un tip de rcoritoare carbogazoas vndut n magazine, restaurante i maini automate de vnzare n mai mult de 200 de ri. Aceasta este produs de The Coca-Cola Company i este adesea menionat pur i simplu Coke. Coca-Cola Company a introdus i prezentat ocazional i alte buturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea mai comun dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, exist i altele, inclusiv Diet Coke CaffeineFree, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke i ediiile speciale cu lmie i chiar cu cafea.
I.5 Mediul de piata

The Coca-Cola Company este cea mai mare companie producatoare de bauturi racoritoare din lume, avand o piata de desfacere in 200 de tari.

Coca-Cola Romania SRL- sucursala din Romania a reusit dupa o investitie de peste 400 milioane $, sa obtina profituri mari pe piata bauturilor racoritoare romanesti. Firma se afla pe: Locul 1 in Top Profit Romania Intreprinderi Mici , Bucuresti; Locul 1 in Top Afaceri Romania , Bucuresti. Compania a raportat o crestere cu 14% a profitului pe al treilea semestru al anului 2006 ajungand la 1,46 milioane $.
(Tabelul 2)
Anul
COCA COLA
2007 2008 2009 2010
Cifra de Profit afaceri 17.890.670 872.388 24.654.065 2.335.417 24.044.661 1.515.365 45.799.571 18.401.746
Numar angajati 18 20 22 31
Concurenta:
Politica urmat de ctre concurenii firmei, n special n materie de lansare de produse, a fixrii preurilor sau a campaniilor promoionale, are o mare influen asupra vnzrilor firmei. Cunoaterea concurenei joac un rol hotrtor n planificarea de marketing. Firma trebuie s compare constant produsele, preurile, canalele de distribuie i aciunile de promovare cu cele ale concurenei. Astfel ea poate identifica avantajele i dezavantajele pe care le are n lupta cu aceasta, lansnd atacuri mai precise asupra concurenei i aprndu-se mai bine de atacurile acesteia. Compania Coca-Cola analizeaz periodic strategiile concurenilor si i aceasta pentru c aceti concureni dau dovad de mult imaginaie i fonduri financiare nebnuite i i revizuiesc strategiile periodic. Coca-Cola se detaeaz de concuren prin: produse i servicii superioare, calitatea serviciilor, dezvoltarea relaiilor pe termen lung cu clienii, campanii promoionale bine gndite i realizate, calitatea i eficiena procesului tehnologic, ncrederea pe care a creat-o n mintea consumatorilor, aciunile promoionale care implic tinerii.

Furnizorii:
Pentru Compania Coca-Cola Iai furnizorii de materii prime i materiale reprezint un punct cheie att pentru departamentul aprovizionare, ct i pentru departamentul marketing. -Franta,Pitesti,Belgia,Iasi,Galati,Suceava,etc.
Clientii:
n ultimii ani, firmele trebuie s fac fa unei concurene crescnde. Acestea pot face fa concurenei dac trec de la politica bazat pe produs i vnzri la o politic bazat pe client i pe marketing, pe cunoaterea i satisfacerea nevoilor consumatorilor. Clientii COCA-COLA COMPANY pot fi clasificati pe 3categorii: -clientii permanenti -clienti ocazionali -clienti temporari
I.6 Istoric.Evolutie
Revoluiile din 1989 din Centrul i Estul Europei, care au precedat dizolvarea Uniunii Sovietice, au deschis noi posibiliti de ntrecere a companiilor vestice. Sistemul de mbuteliere romnesc este format din societi mixte ntre parteneri mbuteliatori strini i locali. Coca-Cola a fost una din cele mai mari corporaii multinaionale care i-a nceput activitatea n Romnia, construind n 1991 prima secie de mbuteliere a cunoscutelor produse CocaCola. Pe parcursul urmtorilor 4 ani, au mai fost construite alte 8 companii de mbuteliere n oraele: Timioara, Oradea, Iai, Bucureti, Braov, Constana, Galai i Ploieti, Coca-Cola devenind cel mai mare investitor n Romnia. n 1996, totalul capitalului investit de Compania Coca-Cola n Romnia este de peste 300 milioane $, fcnd din Coca-Cola liderul investitorilor strini din Romnia. Urmtorul mare investitor este firma Shell cu 45 milioane $. n 1996, sistemul Coca-Cola, cuprinznd cele 8 fabrici de mbuteliere are un numr de peste 3500 angajai. Prezena Coca-Cola a fost deosebit de important pentru nceputurile tranziiei la economia de pia. Coca-Cola a deschis drumul companiilor multinaionale n ceea ce privete concesionarea terenurilor n scopuri de afaceri. n plus Coca-Cola a fost hotrt s gseasc materii prime de calitate n Romnia. Constucia fabricii din Iai a nceput n luna septembrie 1992, dup planurile arhitectului grec Teodoros Niarhos. Leventis Grup este una din firmele
10

care deine licena de mbuteliere a produselor Coca-Cola n 7 ri din Europa i Africa. Construcia fabricii a fost terminat n luna mai 1993, ncepnd testarea liniilor i a calitii produselor. Producia fabricii din Iai asigur necesarul de butur rcoritoare n cele 6 judee ale Moldovei: Suceava, Botoani, Iai, Piatra Neam, Bacu i Vaslui, avnd depozite n Iai, Suceava, Piatra Neam, Bacu, Botoani. n aceste orae Coca-Cola face o distribuie direct, n restul teritoriului fiind ajutat de firme distribuitoare. mbutelierea buturii Coca-Cola n sticla de 250 ml. A nceput la sfritul lunii mai, iar lansarea ei pe pia s-a fcut pe 7 iunie, atunci populaia oraului Iai avnd posibilitatea s serveasc gratuit renumita butur. Pe 18 august 1993, Compania din Iai a fcut lansarea pe pia a navetei cu sticle de 1 litru. La data de 20 septembrie 1993, Compania de mbuteliat Coca-Cola Iai a fost inaugurat oficial de ctre dl. John Hunter, vicepreedintele Companiei Coca-Cola Atlanta i dl. Andrew David din partea Grupului Leventis, inaugurarea avnd loc cu ocazia producerii navetei cu numrul 1.000.000.
I.7 Structura organizatorica a societatii S.C. COCA-COLA COMPANY S.R.L.

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor,subdiviziunilor organizatorice si relatiile care se stabilesc intre acestea in vederea realizarii obiectivelor intreprinderii. Structura organizatorica a unei intreprinderi trebuie sa fie elaborata tinand cont de o serie de principii de baza care trebuie adaptate particularitatilor tehnico-economice si organizatorice ale intreprinderii. Structurile organizatorice pot fi: structura ierarhica structura functionala structura ierarhic-functionala Structura organizatorica adaptata pentru factori tehnici, administrativi si umani,asigura certitudinea ca activitatile care afecteaza calitatea produselor furnizate sunt indeplinite in mod efectiv intr-o maniera planificata,eficienta si controlata oferid satisfactie clientilor prin prevederile neconformitatilor de la proiectare pana la comercializare,raspunzand prevederilor standardelor europene. Compania Coca-Cola are mai multe departamente: Departamentul Comercial este format din :
11

departamentul de vanzari departamentul de marketing departamentul de distributie. Departamentul de logistica; Resurse umane; Operatii; Financiar; External affairs;
12
Cap.II Analiza economico-financiara a firmei S.C. COCACOLA COMPANY S.R.L.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza bilantului), si pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii firmei (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierdere). Necesitatea analizei economico-financiare a productorului reiese din mai multe considerente. Sporirea eficienei ntregii activiti economice constituie un obiectiv central al analizei. Acest obiectiv se realizeaz prin cunoaterea postfaptic, curent i previzional a sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum i a cauzelor ce determin apariia i amplificarea acestora. n acest sens, putem spune c analiza factorial a cifrei de afaceri a produciei de eficien a productivitii muncii, a costurilor i profitabilitii permite evaluarea i valorificarea rezervelor privind creterea eficienei economice, direcioneaz eforturile societilor comerciale spre domenii nevalorificate suficient, ofer soluii referitoare la meninerea n afaceri a firmelor. Scopul analizei macroeconomice este de cunoatere a esenei fenomenelor i proceselor care se desfoar n nucleul microeconomic, n vederea descoperirii legalitilor care guverneaz dinamizarea portofoliului de afaceri al societii lor comerciale. Analiza microeconomic prin metodele i procedeele sale constituie un instrument indispensabil activitii manageriale a societii comerciale, ntruct ofer soluii practice n vederea prevenirii i nlturarea factorilor cu aciune
13

distructiv i creaz pe acea baz condiii prielnice pentru manifestarea nengrdit a factorilor cu influen pozitiv.
II.1 Analiza patrimoniala a echilibrului financiar

BILAN LA 31.12.2010 Nr. Elemente
A A ACTIVE IMOBILIZATE
Rd .
B 01 1 -
2008
2 -
2009
3 -
2010
I. IMOBILIZRI NECORPORALE II.IMIBILIZRI CORPORALE 02 III. IMOBILIZRI FINANCIARE 03 ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 04 B (rd. 01 la 03) ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI II. CREANE III. INVESTII FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV. CASA I CONTURI LA BNCI ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd. 05 la 08) C CHELTUIELI N AVANS D DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN E LA UN AN ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE F NETE(rd. 09+10-17-18) TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) G DATORII CE TREBUIE PLTITE 14 13 12 05 06 07 08 09 10 11
278.384 278.384 389.393 9.729 10.746 78.749 488.617 16.099 741.371
711.653 711.653 545.226 19.074 2.333 566.633 1.356.064
1.454.025 1.454.025 497.723 13.184 40.528 551.435 1.529.260
-252.754
-789.431
-977.825
25.630
-77.778
476.200
369.461
952.664
14

NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UNA AN H PROVIZIOANE PENTRU I RISCURI I CHELTUIELI VENITURI N AVANS (rd. 17+18) din care: subvenii pentru investiii venituri inregistrate n avans CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL(rd. 20 LA 22)din care: - capital subscris nevrsat -capital subscris vrsat - patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL SOLD C III. REZERVE DIN EVALUARE SOLD D IV. REZERVE SOLD C V. REZULTATUL REPORTAT SOLD D SOLD C VI.REZULTATUL EXERCIULUI FIANACIAR SOLD D REPARTIZAREA PROFITULUI CAPITALURI PROPRII TOTAL (rd. 19+23+24-25+26+27-28+2930-31) PATRIMONIUL PUBLIC CAPITALURI TOTAL (rd. 32+33) TOTAL ACTIV(4+9+10) TOTAL PASIV(11+14+15+16+34) 33 34 41.729 783.100 783.100 -447.719 1.278.286 1.278.286 -476.465 2.005.460 2.005.460 31 32 110.575 41.729 -447.719 -476.464 26 27 28 29 30 31.729 110.575 31.729 489.448 31.729 489.448 28.745 17 18 19 20 21 22 23 24 25 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 15 16 -
15

II.2 Evolutia activului societatii in perioada 2008-2010
(Tabelul 3)
Nr. crt
I. 1 2 3
INDICATOR
Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL Active circulante Stocuri Creante Investitii financiare pe termen scurt Casa si conturile la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Cheltuieli in avans -
2008
-
2009
-
2010
278.384 278.384 389.393 9.729 10.746 78.749 488.617 16.099
711.653 711.653 545.226 19.074 2.333 566.633 -
1.454.025 1.454.025 497.723 13.184 40.528 551.435 -
II 4 5 6 6
III
TOTAL ACTIVE
783.100
1.278.286
2.005.460
Activele imobilizate au avut o evolutie favorabila in perioada analizata astfel: I. 2010/2008 (1.454.025/278.384)x100=5,22% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 5,22%.
2008 INDICATOR ACTIVE IMOBILIZATE 278.384
2009 711.653
2010 1.454.025
2010/2008 5,22%.
2010/2009 2,04%.
2009/2008 2,55%.
(Tabelul 4)
9,81%
16
II. 2010/2009 (1.454.025/711.653)x100=2,04 -in anul 2010 fata de anul 2009 au crescut cu 2,04%.
III.2009/2008 1.(711.653/278.384)x100=2,55% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 2,55%.
Activele circulante au avut o evolutie favorabila dupa cum urmeaza: I.2010/2008 (551.435/488.617)x100=1,12% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 1,12%. INDICATOR 2008 2009 2010 2010/2008
2010/2009 2009/2008
17

ACTIVE CIRCULANTE 488.617 566.633 551.435 1,12%. -0.97%. 1,15%
(Tabelul 5)
1,3
II.2010/2009 (551.435/566.633)x100=-0,97% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 0.97%.
III. 2009/2008 (566.633/488.617)X100=1,15% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 1,15%.
Totalul activelor a urmat un curs favorabil,astfel: I.2010/2008 (2.005.460/783.100)x100=2,56% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 2.56%. 18

2008 2009 2010 2010/2008 2010/2009 2009/2008 2.56%. 1,56%. 1,63%.
(Tabelul 6)
INDICATOR TOTAL 783.10 ACTIVE 0
1.278.28 6
2.005.46 0
5,75%
II.2010/2009 (2.005.460/1.278.286)x 100=1,56%. -in anul 2010 fata de anul 2009 au crescut cu 1,56%.
III.2009/2008 (1.278.286/783.100)x100=1,63%. -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 1,63%.
II.3 Evolutia pasivului societatii in perioada 2008-2010

19

(Tabelul 7)
Nr . crt
I II III IV a) b) V
DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN 741.371 1.356.064 1.529.260
INDICATOR
2008
2009
2010
DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UNA AN PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI VENITURI N AVANS din care: subvenii pentru investiii venituri inregistrate n avans CAPITALURI PROPRII TOTAL PATRIMONIUL PUBLIC
41.729 -
369.461 -447.719 -
952.664 -
-476.464 -
TOTAL PASIV
783.100
1.278.286
2.005.460
Capitalurile proprii au avut o evolutie nefavorabila astfel: I.2010/2008 (-476.464/41.729)x 100=-11,4% -in anul 2010 fata de anul 2008 au scazut cu 11,4%. INDICATOR CAPITALURI PROPRII
(Tabel 8)
2008 41.729
2009 447.719
2010 2010/2008 2010/2009 2009/2008 476.464 -11,4%. 1,06%. 10,7%. 0,9%
20

II.2010/2009 (-476.464/ -447.719)x100=1,06% -in anul 2010 fata de 2009 au crescut cu 1,06%.
III.2009/2008 ( -447.719/41.729)x100=-10,7% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 10,7%.
II.4 Analiza rezultatului firmei Evolutia veniturilor

(Tabel 9)
INDICATOR Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale Venituri totale
Anul 2008 251594 23454 0 275049
Anul 2009 258397 85716 0 344113
Anul 2010 251414 83400 0 334814
Veniturile din exploatare au avut o evolutie oscilanta in perioada analizata: I.2010/2008 (251414/251594)x100=1,0%
21

-in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut o singura data.
(Tabel 10)
INDICA TOR
2008
2009
2010
2010/2008
2010/2009
2009/2008
Venituri 251594 din exploatare
258397
251414
1,0%
-2,0%
1,03%
0,03%
II.2010/2009 (251414/258397)x100=2,0% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 2 procente.
III.2009/2008 (258397/251594)x100=1,03% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 1,03 procente.
22
Veniturile financiare au avut si ele o evolutie oscilanta in anii luati in calcul: I.2010/2008 (83400/23454)x100=3,55%. -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 3,55%.
(Tabel 11)
INDICATOR Venituri financiare
2010/200 8 23454 85716 83400 3,55%.
2008
2009
2010
2010/200 9 -3,0%
2009/2008 3,65%. 4,2
II.2010/2009 (83400/85716)x100=3,0% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 3%.
23
III.2009/2008 (85716/23454)x100=3,65% -in anil 2009 fata de anul 2008 au crescut de 3,65%.
Veniturile totale,influentate de cele de exploatare si financiare au avut o evolutie oscilanta: I.2010/2008 (334814/275049)x100=22% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 22 procente.
(Tabel 12)
INDIC ATOR
2008
2009 344113
2010 33481 4
2010/2008 2010/200 2009/2008 9 22% -3% 1,25% 20, 25 %
Venituri 275049 totale
24
II.2010/2009 (334814/344113)x100=3% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 3 procente.
Tabel de structura a veniturilor

(Tabel 13)
INDICATOR Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptioanle Venituri totale
Anul 2008 91,47 8,53 100
Anul 2009 75,09 24,91 100
Anul 2010 77,10 22,90 100
Veniturile din exploatare au avut ponderea cea mai mare in totalul veniturilor: -in 2008 au atins valoarea de 91,47 procente
25
-in 2009 au atins cota de 75,09 procente.
-in 2010 si-au mentinut aceeasi tendinta ajungand la 77,10procente.
Veniturile financiare au avut o pondere mai redusa in perioada 20082010,dar cu o tendinta de crestere ajungand la valorile de: -in anul 2008 valoarea de 8,53%.
26
-in anul 2009 valoarea de 24,91%.
-in anul 2010 valoarea de 22,90%.
27

Evolutia cheltuielilor in perioada 2008-2010
(Tabel 14)
INDICATOR Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Cheltuieli totale
Anul 2008 271594 25454 0 295049
Anul 2009 278397 87716 0 364113
Anul 2010 271414 85400 0 354814
Cheltuielile din exploatare au avut o evolutie oscilanta in perioada analizata: I.2010/2008 (271414/271594)x100=1,02% -in anul 2010 fata de anul 2008 au scazut cu un procent.
II.2010/2009 (271414/278397)x100=4,04% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 4 procente.
28
Cheltuielile financiare au avut si ele o evolutie oscilanta in anii luati in calcul: I.2010/2008 (85400/25454)x100=3,75% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut de 3,75 ori.
II.2010/2009 (85400/87716)X100=3,06% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut de 3ori.
29

III.2009/2008 (87716/25454)x100=3,85% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut de 3,85 ori.
Cheltuielile totale, influentate de cele de exploatare si cele financiare au avut o evolutie oscilanta: I.2010/2008 (354814/295049)x100=24,2% -in anul 2010 fata de anul 2008 au crescut cu 24%.
II.2010/2009 (354814/364113)x100=5% -in anul 2010 fata de anul 2009 au scazut cu 5%.
30

III.2009/2008 (364113/295049)x100=1,45% -in anul 2009 fata de anul 2008 au crescut cu 1,45%.
Tabel de structura a cheltuielilor

(Tabel 15)
INDICATOR Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Cheltuieli totale
Anul 2008 91,47 8,53 100
Anul 2009 75,09 24,91 100
Anul 2010 77,10 22,90 100
Cheltuielile din exploatare au avut ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor: -in anul 2008 au atins valoarea de 91,47 de procente.
-in anul 2009 au atins cota de 75,09 de procente.
31
-in anul 2010 si-au mentinut tendinta ajungand la 77,10 procente.
Cheltuielile financiare au avut o pondere mai redusa in perioada 20082010,dar cu o tendinta de crestere, ajungand la valorile de: -in anul 2008 la valoarea de 8,53.
-in anul 2009 la valoarea de 24,91,
32
-in anul 2010 la valoarea de 22,90.
II.5 Capacitatea de autofinantare Analiza fondului de rulment

(Tabel 16)
INDICATORI Capitaluri proprii Datorii financiare Imobilizari nete Fond de rulment Variatia FR
2008 80.297 0 83.994 -3.697
2009 92.555 0 97.294 -4.739 -1.042
2010 112.237 1.205 116.078 -2.635 2.104
FR 2008=(80.927+0)-83.994=-3.697 FR 2009=(925.555+0)-97.294=-4.739 FR 2010=(112.237+1.205)-116.078=-2.635

33

VARIATIA FR 2009/2008=-4.739-(-3.697)=-1.042 VARIATIA FR 2010/2009=-2.635-(-4.739)=2.104
Marimea negativa a findului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente,contrat principiului de gestiune financiara:la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin favorabila daca firma ar duce o politica de investitii, o orientare spre o dezvoltare accentuata. In orice caz, fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata. In anul 2010 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulnent, desi in continuare negativ, fiind la jumatate fata de valoarea anului precedent,firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori. Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante.
NFR=ALOCARI CICLICE-SURSE CICLICE NFR=(STOCURI+CREANTE)-DATORII DE EXPLOATARE Analiza nevoii de fond de rulment

(Tabel 17)
INDICATORI Stocuri Creante Datorii de exploatare NFR Variatia NFR
2008 494 829 631 -5.208
2009 273 717 10.532 -9.541 -4.332
2010 545 614 9.634 -8.473 1.067
NFR 2008=(494+829)-6.531=-5.208LEI NFR 2009=(273+717)-10.532=-9.541LEI NFR 2010=(545+614)-9.634=-8.473LEI VARIATIA NFR 2009/2008=-9.541-(-5.208)=-4.332LEI
34
VARIATIA NFR 2010/2009=-8.473-(-9.541)=1.067LEI
NFR este de asemenea negativ.Exista un surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Astfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor. Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente.Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
Analiza trezoreriei nete

(Tabel 18)
INDICATORI FOND DE RULMENT VARIATIA FR NFR VARIATIA NFR TREZORERIE NETA
2008 -3.697 -3.652 -5.208 -3.541 1.511
209 -4.739 -1.042 -9.541 -4.332 4.801
2010 -2.635 2.104 -8.473 1.067 5.838

35

VARIATIA TN 3.290 1.036
Trezoreria neta este pozitiva in toti cei 3 ani,evidentiind faptul ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus moentar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea treorerie nete in 2009 fata de 2008 si respectiv 2010 fata de 2009 reprezinta cash-flow-ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.
II.6Analiza gradului de indatorare

Evolutia rentabilitatiii capitalului social in perioada 2008-2010
(Tabel 19)
Indicator
Anul 2008
Anul 2009
65274 139076 46,93
Anul 2010
84933 132014 64,34
Profit net 1937 Capital social 146562 Rata rentabilitatii capitalului 1,32 social(profit net/cap social)*100
Raportul datorii financiare/capitaluri proprii<1 evidentiaza ca angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii. Valoarea PAD >1dovedeste ca firma poate face fata platilor cu dobanzile din surse proprii. Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, SC COCACOLA COMPANY SRL poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu.
36
Cap.III Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii intreprinderii
(Studiu de caz)
Cap. III.1 Piata pe care activeaza firma SC COCA-COLA COMPANY SRL

Coca-Cola este un tip de rcoritoare carbogazoas vndut n magazine, restaurante si masini automate de vnzare n mai mult de 200 de tri. Aceasta este produs de The Coca-Cola Company si este adesea mentionat pur si simplu Coke. Initial conceput ca un medicament brevetat, atunci cnd a fost inventat la sfrsitul secolului 19 de ctre John Pemberton, Coca-Cola a fost cumprat de ctre omul de afaceri Asa Griggs Candler, ale crui tactici de
37

comercializare au condus Coke la dominatia pietei buturilor rcoritoare n secolul al 20-lea. Aroma distinctiv de "cola" provine n principal din amestecul de zahr, ulei de portocal, ulei de lmie si vanilie, restul ingredientelor avnd doar contributii minore. Firma productoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. n prezent, Coca-Cola este cea mai consumat butur rcoritoare din lume. Compania Coca-Cola este compania cu cea mai mare vnzare de buturi rcoritoare din zona de activitate, ea demonstrnd c poate fi competitiv n orice condiii Cunoaterea mediului n care-i desfoar activitatea o firm reprezint una din condiiile pe care aceasta trebuie s o ndeplineasc pentru a putea vorbi de o strategie comercial eficient. Dac este adevrat c toate produsele cunosc faze de cretere rapid pentru a se plafona n momentul n care concurena se face simit, n cazul produselor Coca-Cola acest adevr nu este valabil. Fiind o firm omogen, venirea concurenilor cu produse care satisfac o parte din clientel, nu pot rupe din cele peste 76 procente pe care Coca-Cola le deine pe piaa romneasc de buturi rcoritoare. n legtur cu procentajul de pia deinut de o firm, n rile vest-europene exist legi care impun o limitare de pn la 50% din cota de pia. Lipsa unei astfel de limitri prin lege face ca investiiile Companiei Coca-Cola s fie mai mari n ara noastr. nc din 1919, n cadrul politicii de produs a The Coca-Cola Companysa pus accent deosebit pe calitatea produselor, sloganul folosit atunci fiind: Coca-Cola o butur de calitate. Continund aceast tradiie firma i promoveaz produsele punnd accent pe calitatea acestora. n decursul anilor, echipele de marketeri ale Companiei au reuit s induc n rndul publicului asocierea mrcii Coca-Cola cu nalta calitate a produselor cu acelai nume. n acest sens, Compania efectueaz numeroase analize de laborator pentru a controla calitatea materiilor prime i a produselor finite cu scopul de a oferi pieei produse care s respecte prevederile OG nr. 21/1992 privind Protecia Consumatorilor. Pe lng calitate, strategia de difereniere a produselor se realizeaz i prin ambalaj - Un gust unic ntr-o sticl unic . Dup cum aminteam, forma familiar a sticlei de 250 ml. a fost nregistrat n 1977 ca marc nregistrat de ctre Biroul de Investiii a USA.
38
Cap. III.2 Gama de produse

Compania SC COCA-COLA COMPANY SRL produce concentrat, care este apoi vndut la diversi mbuteliatori de Coca-Cola licentiati, din ntreaga lume. mbuteliatorii, care detin contracte teritoriale exclusive cu societatea, fabric produsul finit n cutii si sticle, din concentrat n combinatie cu ap filtrat si ndulcitori. mbuteliatorii apoi vnd, distribuie si comercializeaz Coca Cola n cutii si sticle n magazinele de vnzare cu amnuntul si prin masinile automate de vnzare. Coca-Cola Company vinde de asemenea concentrat pentru vnzri la dozator, ctre marile restaurante si distribuitorii de servicii alimentare. Coca-Cola Company a introdus si prezentat ocazional si alte buturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea mai comun dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, exist si altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke si editiile speciale cu lmie si chiar cu cafea.
39

Coca-Cola Classic Caffeine-free Coca-Cola
Coca-Cola C2
Coca-Cola light
40
Coca-Cola cu Lamaie
Coca-Cola Citra
Coca-Cola Zero Coke
Cherry
41
Caffeine-Free Diet Coke
Diet Vanilla Coke
Coca-Cola Light
42

Cap. III. 3
Principalele caracteristici ale furnizorilor si riscurile prevazute in cazul incheierii unui contract cu acestia
Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca: furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma; produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil; in cazul firmei SC COCA-COLA COMPANY SRL fiind o firma de comercializare, clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma; schimbarea furnizorului este prea costisitoare; furnizorul este mai puternic decat cumparatorul; o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.
.
43

Cap. III 4 Principalele firme cu care interactioneaza firma SC COCA-COLA COMPANY SRL
Firmele cu care Compania Coca- Cola colaboreaz sunt n principal furnizori locali. Excepie face firma Varoise de Concentres, Frana i Leventis, Belgia care asigur principalele materii prime: concentratul i zaharul.
VAROISE DE CONCENTRES, FRANA- Concentrat BUSE PRODGAZ, PITETI- Bioxid de carbon LEVENTIS, BELGIA- Zahr NOVIS, CLUJ- Etichete, Afie, Postere, Brouri CROWN INTERNATIONAL, IAI- Capse 3P ROMNIA, IAI- Navete STIMET, SIGHIOARA- Sticle GMH, SUCEAVA- Carton.
De asemenea, firma lucreaz cu muli furnizori externi de materiale publicitare:

DIMOLAS & CO- Grecia HELGE & HOLGEBERG- Suedia CURVER-Ungaria FOTINOUPOULOS-Grecia. PAUL FLAM-SUA dar, majoritatea sunt furnizori locali: - TH INVEST-Iasi,Bucuresti,Constanta,Suceava - 3P ROMNIA-Iasi,Bucuresti,Constanta - EXCLUSIV SIGNIS-Iasi - METALCO-Iasi,Suceava,Bucuresti - MULTICOLOR-Iasi,Bucuresti - PRINT COLOR-Iasi,Bucuresti,Suceava - ELTIRX-Bucuresti,Iasi - SMAPLAST-Botosani,Bucuresti.
Cap.III 5
Conditiile incheierii contractului cu furnizorii si termenele de plata corespunzatoare

Plata furnizorilor se face in termen de 30 de zile pentru furnizorii fara contract si in functie de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract.
44

Cap.III 6
Importanta furnizorilor pentru firma SC COCACOLA COMPANY SRL

Pentru Compania Coca-Cola furnizorii de materii prime i materiale reprezint un punct cheie att pentru departamentul aprovizionare, ct i pentru departamentul marketing. Odat ce a fost stabilit lista furnizorilor importani, urmeaz un studiu mai mult sau mai puin detaliat al fiecruia dintre ei i a ofertei prezentate de acetia Compania SC COCA-COLA SRL si.a consolidat relatiile cu furnizorii sai,acestia oferindu-le serviciile si produselor lor de peste 20 de ani si reprezentand furnizori fideli si de incredere. Succesul companiei se datoreaza in mare parte si faptului ca furnizorii acestei companii au ramas aceeasi de-a lungul anilor,insa produsele oferite si.au mentinut calitatea si prestigiul uneori chiar peste asteptarile firmei.Ofertele furnizorilor au fost de fiecare data bine primite si au reprezentat baza unei afaceri bine gandite si bine cladite. Cap. III 7
Principalele aspecte privind categoriile de clienti spre care isi indreapta atentia firma SC COCA-COLA COMPANY SRL
Clientii reprezinta agentii economici si persoanele individuale carora le sunt adresate produsele. Acestia se grupeaza in utilizatori industriali, distribuitori, consumatori si institutii publice. n ultimii ani, firmele trebuie s fac fa unei concurene crescnde. Acestea pot face fa concurenei dac trec de la politica bazat pe produs i vnzri la o politic bazat pe client i pe marketing, pe cunoaterea i satisfacerea nevoilor consumatorilor. Succesul Companiei Coca-Cola se datoreaz faptului c politica sa este ndreptat ctre client, oferindu-i o calitate superioar. Specializarea n crearea clientelei i sprijinirea acesteia reprezint puncte eseniale n succesul obinut. Clientul i consumatorul ocup un loc foarte important printre obiectivele i deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicee i asisten de specialitate.
45
Tipuri de clieni existeni

Societatea SC COCA-COLA COMPANY SRL isi clasifica clientii in 4 tipuri de clieni: BUSINESS TYPE 1 BUSINESS TYPE 2 BUSINESS TYPE 3 BUSINESS TYPE 4 BUSINESS TYPE 1 definete clienii din piaa direct, cei la care distribuia produselor este fcut de COCA COLA COMPANY. BUSINESS TYPE 2 definete clienii din piaa indirect, cei la care distribuia produselor este fcut de distribuitorii cu care lucreaz la Coca-Cola Company. BUSINESS TYPE 3 definete companiile Coca-Cola. BUSINESS TYPE 4 definete clienii pick up (cei care i ridic singuri marfa de la fabric, sau de la depozitele Coca-Cola), precum i punctele de vnzare ale companiei. In categoria BUSINESS TYPE 1 i 2 sunt definiti: 1. Clienii activi; 2. Clienii desfiinai sau suppressed.
1. CLIENII ACTIVI pot fi:
Cap. III 8
PERMANENI OCAZIONALI TEMPORARI. Clienii PERMANENI reprezint aproximativ 10% din clienii existeni n sistem.
46

Ei sunt trecui pe categoria soferilor, i sunt vizitai o dat la 1, 2, 3 sau 4 sptmni. Clienii OCAZIONALI sunt trecui numai n rutele soferilor. Clienii TEMPORARI sunt clienii cu activitate sezonier. n perioada sezonului mort acest tip de clieni se regsete n segmentul de pia clienti ocazionali, i nu pot fi trecui pe ruta soferului. Exemplu de clieni temporari: terase (care se deschid numai vara), comer ambulant (care prosper n preajma patinoarelor iarna). n ceea ce privete rutele soferilor: clienii sunt aprovizionai n funcie de cantitatea de produse cumprate o dat la una, sau dou sptmni, funcie de cerinele pieei; clienii ocazionali sunt clienii care sunt aprovizionai aproximativ o dat pe lun i nu au asset-uri.
2. CLIENII DESFIINAI sau SUPPRESSED sunt clienii care
nu mai comercializeaz produse COCA COLA de o perioad mai mic de 2 ani
Importanta clientilor pentru firma SC COCA-COLA COMPANY SRL

n momentul de fa Coca Cola deine 80% din piaa romaneasca; per capital n zona de distribuie direct este de 120 sticle standard. Clienii apreciaz n primul rnd calitatea produselor noastre, aspectul, uurina cu care produsul poate fi procurat i chiar preul. Ei privesc produsele firmei ca pe o modalitate de a obine profit. Compania abordeaz piaa cu agresivitate i n acelai timp o mare mobilitate, ncercnd s se impun prin calitatea total a produselor i serviciilor. Profiturile firmei sunt n continu cretere, fiind rezultatul firesc al satisfacerii clienilor. Calitatea esenial a ctigurilor firmei este poziia obinut fie n detrimentul concurenei, fie prin ocuparea acelor poriuni libere. Orientarea catre client: organizatiile depind de clientii lor si de aceea ar trebui sa inteleaga necesitatile curente si viitoare ale clientilor, ar trebui sa satisfaca cerintele clientului si ar trebui sa se preocupe sa depaseasca asteptarile clientului (extras din standardul SR EN ISO9000:2001 Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular) .
47
CapIII. 9

In cele ce urmeaza se incearca explicarea acestui principiu, in sensul detalierii modului in care trebuieinteles si aplicat in cadrul unui sistem de management (al calitatii), in conditiile in care si acum, la inceputul mileniului III, si dintotdeauna de altfel, ce inseamna CALITATE, este stabilit in final de catre client. Cap. III 10
Promovarea produselor Coca-Colaun succesc in consolidarea relatiilor cu clientii
Succesul companiei Coca-Cola se datoreaza unor strategii importante pe care aceasta le-a pus in aplicare si anume:
Promovarea produsului prin parteneriate cu firme renumite de fast-
food Pentru a-si satisface clientii si pentru a promova produsul, Coca-Cola s-a asociat cu diferite firme renumite de fast-food, cum sunt McDonalds, KFC etc. Astfel la comandarea unui anumit meniu clientii primesc o sticla de Coca-Cola gratis. Acesta este un mod foarte eficient de a atrage clienti si totodata de a aduce profituri ambelor firme. Investesc foarte mult in publicitate Una dintre cele mai importante strategii in care Coca-Cola a investit este publicitatea. De-a lungul anilor, melodiile, versuri si sloganuri au imprimat ritmul companiilor publicitare. Mai intai publicitatea companiei s-a realizat prin intermediul ziarelor si ilustratiilor sugestive, apoi Compania Coca-Cola s-a axat pe publicitatea radiofonica. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea, adresandu-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare, in mod special al televiziunii. In decursul anilor, modul de a face reclame pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte, dar mesajul, ca si marca inregistrata a ramas aceleasi.
Colaborarea cu diverse celebritati O alta modalitatea prin care compania a ales sa-si promoveze produsul este colaborarea cu diferite celebritati actuale si indragite de publicul larg. In SUA o data cu aparitia televiziunii, multe celebritatii precum surorile McGuire, Aretha Franklin si Neil Diamond, au facut reclama pentru Coca-Cola. O astfel
48

de campanie exista si in Romania si il implica pe fotbalistul Cristian Chivu. El este protagonistul unei reclame TV care readuce atentia asupra echipei nationale de fotbal, facand referire la insuccesele acesteia din ultimul timp. Chivu trece pe strazile capitalei ca un necunoscut, nimeni nu il abordeaza pentru ai cere un autograf, asa cum era obisnuit. Dezamagit, el ia o cutie de Coca-Cola, iar pe final apare sloganul: E timpul sa redevenim celebrii!. Astfel, imaginea CocaCola este asociata cu imaginea renasterii echipei nationale, ceea ce aduce bucurie pentru suporteri, care pot devii consumatori de Coca-Cola. Dar personalitatile de succes nu sunt singurele care promoveaza imaginea Coca-Cola. In 1930 compania era cea care ii deseneaza costumul lui Mos Craciun, cel pe care il conoastem si azi. In acel an Haddon Sundblom il imbraca pe Mos Craciun in culorile Coca-Cola.
Introducerea pe piata a unei noi variante de Coca-Cola, adica Coca-
Cola Vanilla, precum si a altor bauturi racoritoare Compania a introdus noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. Nascuta in Germania, familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de afaceri. O alta bautura care a avut succes este Sprite, o bautura bazata pe suc de lamaie. Constientizand noile necesitati si dorinte ale oamenilor Coca-Cola a produs si bauturi necarbogazoase: Cappy, Cappy Nectar, Nestea si apa plata. In acest fel a acoperit mai multe gusturile ale oamenilor, sporindu-si astfel sansele de profit. Sponsorizarea unor evenimente importante pe plan national si mondial Este foarte cunoscuta importanta pe care Compania Coca-Cola o acorda publicitatii, alocand pentru acesta peste 50% din bugetul sau. Publicitatea televizata, prin radio sau presa sunt moduri ideale de promovare. Insa Coca-Cola face mai mult decat atat, ei sprijina numeroase activitati sociale, evenimente, activitati sportive. Un astfel de exemplu este parteneriatul cu Jocurile Olimpice sau cu Cupa Mondiala, consumul bauturilor racoritoare pe durata unor astfel de evenimente crescand semnificativ (in al-II-lea trimestru al anului 2006,profitul a crescut de la 140.8 mil$, cat era in 2005,la 167.8 mil $)
Colaborarea cu institute de cercetare a pietei
Compania Coca-Cola colaboreaza cu mai multe firme renumite de cercetare a pietei cum sunt: Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protectia Mediului, Institutul de Cercetare Gallup si Institutul de Cercetare Voice of People. Compania pune mare accent pe cercetare, pentru ca acestea le furnizeaza
49

cerintele actuale ale clientilor sai. Ei privesc relatiile cu consumatorii ca pe un mijloc de cercetare. Compania ia decizii importante daca sunt sprijinite de cercetare. Un exemplu de acest fel este evolutia de la sticlele contur si pahare, la cutii din metal si sticle de plastic. In trecut, lumea Coca-Cola era definita de sticla contur si de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. In urma studiilor realizate de institutele de cercetare a pietei, compania a inteles ca oamnenii isi doresc o varietate in ambalarea bauturii. Astfel, compania a raspuns cu ambalaje noi, tehnologie noua si produse noi. In 1955 compania a introdus sticlele de 10, 12 si 26 unci (aprox. 240 ml) de format adecvat consumului unei familii, sticle care au avut un succes imediat. Cutiile de metal, realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean, s-au gasit pe piata in 1960. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare, compania a introdus in 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri.
Principiul Passion for Excellence care sta la baza imbunatatirii
produselor Coca-Cola este o companie orientata prin excelenta spre performanta. A stiut mereu sa se mentina pe piata ca una din cele mai admirate si mai cunoscute companii de la origini si pana in prezent. Acorda cu minutiozitate atentie oricarui detaliu, fapt care ii permite sa atinga performante deosebite. Actiunile promotionale, colaborarea cu anumiti agenti publicitari si celebritati, parteneriate cu companii importante pe piata mondiala sunt o dovada relevanta a acestei pasiuni pentru calitate. Crearea de diverse promotii De-a lungul anilor Compania Coca-Cola a apelat la o serie de promotii pentru a atrage cati mai multi clienti. Consumatorii au putut savura produsele Coca-Cola si in acelasi timp puteau castiga diferite premii, de la paharele cu numele brandului, pana la castigarea unei excursii in diverse locatii. Nu e iarna , vara, primavara, 14 februarie, Ziua Femeii, Ziua Copilului fara promotii. Orice ai face, incotro ti-ai indrepta privirea, promotiile sunt peste tot. Dar de Craciun sunt cele mai importante, asaltand consumatorii non-stop. Detinerea unui sistem de productie si distributie sofisticat si extins in intreaga lume. Motivarea angajatilor
50

Pentru obtinerea performantelor, compania Coca-Cola asigura personalului conditii de munca la nivel superior, punand la dispozitie utilaje de cea mai inalta calitate, pachet salarial foarte atractiv, la care se adauga diferite bonusuri, program de lucru flexibil. Drept dovada a unei bune motivari a angajatiilor companieieste cazul a doi australieni tata si fiu, care se ocupa cu distributia de Coca-Cola intr-o zona izolata aflata la 7000 km distanta de localitatea lor. Un alt caz relevant in acest sens este vanzarea a 50 de navete de Coca-Cola pe zi de catre un vietnamez in varsta de 73 de ani. Cap. III 11
Produsele naturale- O provocarea pentru firma SC COCA-COLA COMPANY

In prezent Compania americana Coca-Cola, cel mai mare producator de bauturi racoritoare, intentioneaza sa produca bauturi calde, inclusiv ceai si cafea reunite sub un nou brand. Purtatorii de cuvant ai Coca-Cola au anuntat ca vor lansa o noua marca, numita Far Coast, care va cuprinde bauturi calde. Scopul nostru este sa dezvoltam acest business, pentru ca mai este inca loc de crestere pe aceasta piata. Este foarte important sa ne concentram pe cresterea placintei consumului, decat sa luptam sa luam o felie din aceasta placinta a declarat Crystal Walker, purtatoarea de cuvant a Coca-Cola. Compania Coca-Cola Romania isi extinde prezenta pe segmetul sucurilor necarbonate, prin lansarea unei noi game de bauturi, Cappy Ice Fruit. Noul produs a fost lansat in contextul in care piata bauturilor necarbonatate a inregistrat o crestere de % in luna mai a anului 2006, fata de aceeasi perioada a anului 2005, potrivit companiei, care citeaza raportul MEMRB din mai 2006. Tendinta actuala a consumatorilor este de a se indrepta catre produsele din categoria premium, a declarat Nicoleta Enache, Senior Brand Manager Noncarbonated Beverages pentru Coca-Cola, Bulgaria si Moldova. O provocare reala cu care se poate confrunta Compania Coca-Cola este indreptarea consumatorilor catre bauturi mai sanatoase, naturale si cu continut caloric mai scazut. Majoritatea veniturilor companiei provin din vanzarea de bauturi carbonatate, dar volumele comercializate pe pietele dezvoltate au consemnat o tendinta de stagnare, in conditiile in care consumatorii se indreapta spre alt gen de bauturi racoritoare, mai sanatoase. In urma unor studii realizare de Institute de Cercetare s-a constatat ca bautura racoritoare Coca-Cola, consumata intr-o cantitate mare, pe o perioada indelungata, poate avea consecinte nocive asupra organismului. Acesta este
51

motivul pentru care in prezent se inregistreaza o scadere a vanzarilor produselor Coca-Cola si o tendinta de consum tot mai accentuata a produselor cat mai naturale si sanatoase. Diversi specialisti au invocat efectele nocive pe care aceasta bautura racoritoare le poate avea asupra oamenilor. Aceasta poate afecta sanatatea consumatorilor foarte grav, principalele afectiuni fiind ulcerul, tensiunea arteriala, insomnia etc. Din acesta cauza bautura a fost interzisa in mai multe tari. In anul 2006 India interzice vanzarea produselor Coca-Cola, in urma protestelor unor grupuri de ecologisti care reclamau existenta unui numar mare de pesticide in compozitia acestor bauturi. Coca-Cola este boicotata in continuare, fiind acuzati de nocivitate asupra corpului uman si de provocare a obezitatii. In luna august a aceluiasi an in Letonia, Guvernul de la Riga interzice comercializarea in scoli a produselor ce contin cofeina si substante artificiare. Pe lista neagra a bauturilor nesanatoase este si Coca-Cola. Se observa faptul ca oamenii sunt din ce in ce mai constienti de problemele de obezitate si de efectele negative ale cofeinei asupra sanatatii lor. Cei mai multi se reprofileaza pe ceaiuri, sucuri naturale, astfel vanzarile scad considerabil in ceeea ce priveste bautura Coca-Cola. Si sa presupunem ca lucrurile nu se opresc aici. Peste tot in lume vocea ratiunii se face auzita, ecologistii isi impun tot mai des punctul de vedere, facand tot felul de demonstratii pentru ai convinge pe oameni de aceste efecte negative ale bauturii Coca-Cola. O astfel de demonstratie este cea cu ficateii pusi intr-un vas cu Cola care se dizolva in timp. Propunem astfel o provocare imaginara (care poate deveni reala) pentru firma Coca-Cola. Suntem in anul 2050. Traim intr-o epoca in care bauturile alcoolice au fost de mult distilate astfel incat acum au gust de ceai. In trei sferturi din tarile din lume Coca-Cola este interzisa prin lege. Ce este de facut in acest caz pentru a nu-i lasa pe guvernanti sa ne rapeasca si ultimul rasfat pe care ni-l mai permitem? Coca-Cola intenteaza proces tarilor cu interdictie pentru consumul acestei bauturi si invoca urmatoarele motive: Masura este neconstitutionala; incalca dreptul oamenilor de a alege liber ceea ce vor sa consume. Folosesc atasamentul indivizilor fata de aceasta bautura, dovedind cu fapte si exemple. Invoca istoricul si durabilitatea (125 ani) in timp a companiei si produselor Coca-Cola, cat si dezvoltarea si unicitatea ei si a metodelor sale. Aceste motive influenteaza decizia de a interzice aceasta bautura insa compania Coca-Cola trebuie sa faca unele compromisuri. Astfel compania isi
52

reia activitatea cu obligativitatea de a gasi un remediu pentru efectele negative ale cofeinei. Noi propunem cateva solutii, cum ar fi inventarea unei substante incolore, inodore, si insipide care sa fie adaugata ingredientelor Coca-Cola, dar care evident sa nu schimbe gustul bauturii. Odata ajunsa in corpul uman aceasta subtanta urmeaza sa impiedice cofeina sa-si faca efectul. In acest mod, problema nocivitatii este rezolvata, fara sa se simta vreo schimbare a gustului bauturii racoritoare. Pentru acest lucru Compania Coca-Cola trebuie sa contacteze chimisti de elita si sa creeze un departament de cercetare care se va ocupa de aceasta idee, care va revolutiona lumea bauturilor pe baza de cofeina. Bautura racoritoare asa de faimoasa si asa de cunoscuta poate redeveni bautura preferata a vechilor clientilor, fara ca acestia sa se mai teme de efectele negative ale acesteia. Insa problemele nu se sfarsesc!Producatorii trebuie sa readuca in prim plan bautura racoritoare Coca-Cola prin schimbarea strategiei de imagine si publicitate. Astfel se impune acordarea unui buget destul de mare pentru publicitate, pentru relansarea produsului pe piata bauturilor racoritoare. Ambalajul, reclama si materialele promotionale lucreaza impreuna pentru a prezenta marca publicului si avantajele pe care acesta ar trebui sa le caute. Se va incerca schimbare imaginii vechiului si in acelasi timp noului produs, prin adoptarea unui model de sticla nou si mai atractiv, cu o alta eticheta. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari, Coca-Cola ramane un simbol fra varsta al bauturilor racoritoare de calitate. Avnd un angajament pe termen lung fa de mediu i construirea de comuniti durabile, compania se axeaz pe sprijinirea unor iniiative care protejeaz mediul, conserv resursele i dezvolt din punct de vedere economic zonele n care opereaz. n toate trile n care este prezent, compania functioneaz n cadrul unui Sistem Coca-Cola. Acesta este format, pe de o parte, din The Coca-Cola Company, iar, pe de alt parte, din mai multi mbuteliatori care au exclusivitate pe o anumit arie geografic n privinta mbutelierii si distributiei produselor finale. n Romnia, Sistemul este reprezentat de Coca-Cola Romnia (filial a The Coca-Cola Company) si Coca-Cola HBC Romnia, care asigur mbutelierea, distributia, vnzarea si marketing-ul operational pentru produsele Coca-Cola. Coca-Cola HBC Romnia este membr a Grupului Coca-Cola Hellenic, unul dintre cei mai mari mbuteliatori la nivel global din cadrul Sistemului.
53

Anul acesta compania inplineste 125 de ani de cand a luat fiinta si se pare ca nu si-a pierdut absolut deloc din prestigiu ramand marca preferata a multor consumatori de bauturi racoritoare carbogazoase.
Cap. IV CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii
Compania Coca-Cola este compania cu cea mai mare vnzare de buturi rcoritoare din zona de activitate, ea demonstrnd c poate fi competitiv n orice condiii Cunoaterea mediului n care-i desfoar activitatea o firm reprezint una din condiiile pe care aceasta trebuie s o ndeplineasc pentru a putea vorbi de o strategie comercial eficient. Dac este adevrat c toate produsele cunosc faze de cretere rapid pentru a se plafona n momentul n care concurena se face simit, n cazul produselor Coca-Cola acest adevr nu este valabil. Fiind o firm omogen, venirea concurenilor cu produse care satisfac o parte din clientel, nu pot rupe din cele peste 76 procente pe care Coca-Cola le deine pe piaa romneasc de buturi rcoritoare. n legtur cu procentajul de pia deinut de o firm, n rile vest-europene exist legi care impun o limitare de pn la 50% din cota de pia. Lipsa unei astfel de limitri prin lege face ca investiiile Companiei Coca-Cola s fie mai mari n ara noastr. nc din 1919, n cadrul politicii de produs a The Coca-Cola Companysa pus accent deosebit pe calitatea produselor, sloganul folosit atunci fiind: Coca-Cola o butur de calitate. Continund aceast tradiie firma i promoveaz produsele punnd accent pe calitatea acestora. n decursul anilor, echipele de marketeri ale Companiei au reuit s induc n rndul publicului asocierea mrcii Coca-Cola cu nalta calitate a produselor cu acelai nume. n acest sens, Compania efectueaz numeroase analize de laborator pentru a controla calitatea materiilor prime i a produselor finite cu scopul de a oferi pieei produse care s respecte prevederile OG nr. 21/1992 privind Protecia Consumatorilor. IV.1
54

Pe lng calitate, strategia de difereniere a produselor se realizeaz i prin ambalaj - Un gust unic ntr-o sticl unic . Dup cum aminteam, forma familiar a sticlei de 250 ml. a fost nregistrat n 1977 ca marc nregistrat de ctre Biroul de Investiii a USA. Conform analizei economico-financiare firma COCA-COLA COMPANY a inregistrat profit in fiecare an. Aceasta a reusit sa-si mentina pozitia in topul firmelor in ceea ce priveste profitul si situatia economico-financiara. Marimea negativa a findului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente,contrat principiului de gestiune financiara:la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin favorabila daca firma ar duce o politica de investitii, o orientare spre o dezvoltare accentuata. In orice caz, fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata. Coca-Cola este butura rcoritoare a lumii care este savurat de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiar a sticlei de Coca-Cola i scrisul frumos al mrcii sale nregistrate sunt cele mai recunoscute simboluri comercaile din ntreaga lume. Cronica Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerului i a oamenilor crora li se datoreaz atracia sa unic. mbutelierea pe scar larg a fost posibil n 1899 cnd Benjamin F. Thomas i Joseph B. Whitehead din Chattanoga, Tennessee au obinut dreptul exclusiv de a mbuteliai vinde Coca-Cola n Statele Unite. Prima fabric de mbuteliat, dup ncheierea noului contract, a fost deschis n Chattanoga n 1899, a doua n Atlanta n anul urmtor. n urmtorii 20 de ani, numrul de fabrici a crescut de la dou la 100, 95% dintre ele fiind n proprietatea localnicilor i cu angajai ai acestora. Odat cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de mbuteliat de mare vitez i a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis mbuteliatorilor s serveasc mai muli clieni cu un numr mai mare de produse. Astzi, sistemul de mbuteliere Coca-Cola constituie reeaua cea mai mare i rspndit de producie i distribuie din lume. mbuteliatorii de Coca-Cola de la nceputul acestui secol au avut partea lor de dificulti. Poate c cele mai serioase dintre acestea au fost legate de protejarea produsului i a ambalajului de imitatori. Reclama fcut din vreme a avertizat cu privire la pericolul popularitii. Cerei originalul i Nu acceptai surogate aminteau consumatorilor c trebuie s nu se mulumeasc dect cu produsul original.
55

Lupta fr sfrit mpotriva substituirii a constituit fora principal ce s-a aflat n spatele evoluiei sticlei ngustede Coca-Cola. Pn n 1915 s-au folosit o mare varietate de ambalaje dar, pe msur ce s-a intensificat competiia au aprut tot mai multe imitaii. Coca-Cola merita un ambalaj distinct i, n 1916, mbuteliatorii au aprobat sticla unic specific, elaborat de Root Glass Company of Terre Haute, Indiana. Consider ca proiectul privind crearea bauturii racoritoare Coca-Cola care sa contina din ce in ce mai putine substante ce pot afecta chiar si in proportii reduse organismul,reprezinta un obiectiv bine gandit si bine venit. Parerea mea este ca societatea dispunde de un plan managerial foarte bine implementat ceea ce nu numai ca reprezinta un puncte forte pe toate planurile,dar si pentru companie poate semnifica un pas inainte.
Propuneri
Cap IV 2
In ceea ce priveste indreptarea atentiei companiei spre ingredintele ce nu sunt toxice organismului si de a inlocui cofeina pentru ca firma sa-si pastreze imaginea inca 125 de ani de acum-produsul tip Coca Cola natural propun cateva solutii, cum ar fi: inventarea unei substante incolore, inodore, si insipide care sa fie adaugata ingredientelor Coca-Cola, dar care evident sa nu schimbe gustul bauturii. Odata ajunsa in corpul uman aceasta substanta urmeaza sa impiedice cofeina sa-si faca efectul. In acest mod, problema nocivitatii este rezolvata, fara sa se simta vreo schimbare a gustului bauturii racoritoare. Pentru acest lucru Compania Coca-Cola trebuie sa contacteze chimisti de elita si sa creeze un departament de cercetare care se va ocupa de aceasta idee, care va revolutiona lumea bauturilor pe baza de cofeina. Bautura racoritoare asa de faimoasa si asa de cunoscuta poate redeveni bautura preferata a vechilor clientilor, fara ca acestia sa se mai teme de efectele negative ale acesteia. Insa cu toate acestea cred ca problemele nu se sfarsesc! Producatorii trebuie sa readuca in prim plan bautura racoritoare CocaCola prin schimbarea strategiei de imagine si publicitate. Astfel se impune acordarea unui buget destul de mare pentru publicitate, pentru relansarea produsului pe piata bauturilor racoritoare. Ambalajul, reclama si materialele promotionale lucreaza impreuna pentru a prezenta marca publicului si avantajele pe care acesta ar trebui sa le caute. Se va incerca schimbare imaginii vechiului si in acelasi timp noului produs, prin adoptarea unui model de sticla nou si mai atractiv, cu o alta eticheta.
56

In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari, Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate.
Cap. V
57
Organigrama COMPANY SRL
DIRECTOR GENERAL
COORDONATOR PROGRAME CONTABILE
TRAINEE MANAGER
societatii
SECRETAR
Anexe
DIRECTOR TEHNIC
DIRECTOR DEPOZIT
DIRECTOR FINANCIAR
DIRECTOR PERSONAL
Cap.V.1 SC COCA-COLA
MARKETIN DIRECTOR G CALITATE EXECUTIVE DIRECTOR GARAJ
DIRECTOR NTRINERE
58
CONTABIL EF
Cap.V. 2
CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE COMERCIAL
ncheiat astzi .....10.05.2011............. la ...................Bucuresti................... I. PRILE CONTRACTANTE 1.1. S.C. .................Novis .................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social n (localitatea) ......Cluj-Napoca....................., str. ....................M.Bravu........................ nr. .......5........., bloc ........6....., scara ........A..., etaj ........, apartament ...2...., jude/sector ............................Cluj..........., nregistrat la Oficiul Regist2rului Comerului ..... J30/04.2.91....................................., sub nr. ........234................ din .........1992........................, cod fiscal nr. ....................ro89765................... din .......16.09.1992........................, avnd contul nr. ...............................12345................., deschis la ......................BCR.........................., existnd i funcionnd potrivit legislaiei statului ..................................., reprezentat de ..........................., cu funcia de ......................................., cetean ..............................................., posesor act de identitate/paaport ........................., n calitate de vnztor, i 1.2. S.C. ...........................COCA-COLA COMPANY SRL.......................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social n (localitatea) ............................Bucuresti......., str. .....................M.Eminescu............. nr. ...............3.... bloc .......4......, scara .......B...., etaj ......1.., apartament ......., jude/sector ..............Bucuresti........................., nregistrat la Oficiul Registrului Comerului .........................................., sub nr. ........................ din ................................., cod fiscal nr. ........................... din ................................, avnd contul nr. .............................................., deschis la ............................................................., existnd i funcionnd potrivit legislaiei statului .........................., reprezentat de ...................................., cu funcia de ........................................, cetean ..............................................., posesor act de identitate/paaport ........................................, n calitate de cumprtor, au convenit s ncheie prezentul contract de vnzare-cumprare, n urmtoarele condiii: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Obiectul prezentului contract l constituie trecerea din proprietatea vnztorului n proprietatea cumprtorului, dup ce acesta din urm va plti preul cuvenit, a ..................... tone/metri cubi/metri liniari/buci/perechi etc. de ..................... n condiiile INCOTERMS 1990. 2.2. Locul de determinare a cantitii ntregii mrfi este ....................., iar modul n care se va efectua aceast determinare va fi ..................... fcut integral/parial. Documentul de atestare a cantitii va fi ....................., n care obligatoriu se vor meniona cantitatea (exprimat n uniti de msur specifice mrfii), toleranele de cantitate admise (plus/minus) pe trane de livrare, i pentru ntreaga
DIRECTO R TRAINEE VNZRI MANAGE INDIREC R TE 59
DIRECTOR VNZRI DIRECTE

cantitate, precum i obligaia cumprtorului de a plti vnztorului cantitatea livrat n limitele toleranelor. 2.3. Parametrii tehnici i de calitate, pentru marfa ce face obiectul prezentului contract, sunt cei menionai n anexa nr. 1 la prezentul contract. 2.4. Determinarea calitii mrfii se va realiza prin metoda ....................., de ctre o comisie de specialitate, din (ara de origine a mrfii) ................................, format din .................... membri. Aparatura necesar, folosit de ctre comisie, analizele de laborator (dac este cazul), metodele de colectare a probelor-martor, precum i criteriile de respingere sau admitere a mrfii sunt cele specificate n anexa nr. 2 la prezentul contract. 2.5. Comisia va emite un certificat de calitate pentru marfa contractat, care va cuprinde: descrierea complet a mrfii, specificaia calitativ, data la care marfa a fost fabricat. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Prezentul contract se ncheie pe o durat de ..................... ani, ncepnd cu data de ..................... pn la data de ..................... . 3.2. Prile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin ncheierea, n scris, a unui act adiional, semnat de ambele pri. IV. TERMENE DE LIVRARE 4.1. Vnztorul se oblig s expedieze marfa, la adresa indicat de cumprtor, la data de ..............., n conformitate cu instruciunile acestuia. sau 4.1. Vnztorul se oblig s expedieze primul lot de marf, la data de ....................., n conformitate cu instruciunile cumprtorului. sau 4.1. Termenul de livrare a mrfii va fi cuprins ntre data de ..................... i data de ....................., dar nu mai trziu de data de ....................., termen n care sunt incluse condiiile: terminarea i reuita probelor de analiz sau de ncercare, deschiderea acreditivului, obinerea licenei de export/import etc. 4.2. Termenul de livrare a mrfii va putea fi decalat n cazul n care intervin evenimente neprevzute. 4.3. Cu acordul scris al ambelor pri contractante, n condiiile prezentului contract, se vor putea efectua i livrri cu anticipaie. V. PREUL CONTRACTULUI 5.1. Valoarea total a mrfii vndute este de ..................... USD/lei. Preul, defalcat pe sortimente de produse, este cel menionat n anexa nr. 3 la prezentul contract. 5.2. Preul include cheltuielile de transport pn la ..................... . VI. MODALITI DE PLAT I CONDIII 6.1. Plata preului va fi efectuat de ctre cumprtor vnztorului, pe baz de ............................., prin ..................... . Cumprtorul se oblig s ntreprind tot ce este necesar i legal pentru a se efectua plata mrfii n conformitate cu prevederile prezentului contract. 6.2. Plata se va efectua la data de ....................., n ............................. . 6.3. Documentele prin care se vor efectua plile sunt: .................... . VII. AMBALAJUL I MARCAREA 7.1. Vnztorul se oblig a asigura un ambalaj corespunztor, care s protejeze marfa pe tot parcursul transportului, de la expediie pn la destinaie. Ambalajul nu va ncrca costul transportului i va fi adaptat specificului mijloacelor de transport. 7.2. Pentru mrfurile, care prin natura lor se livreaz fr ambalaj, vnztorului i revine obligaia s le transporte n mijloace adecvate, pentru a nu le afecta calitatea i cantitatea. Modul de protejare pentru asemenea expediii este cel descris n anexa nr. 2 la prezentul contract. 7.3. Pentru produsele care necesit ambalaj interior, vnztorul are obligaia, n cadrul procesului de condiionare, s asigure un ambalaj uor, estetic i rezistent, utilizabil n procesul de desfacere, prin reeaua de distribuire. 7.4. Vnztorul se oblig s transporte marfa n containere. 7.5. Vnztorul are obligaia s marcheze ambalajul, n scopul nlesnirii manipulrii mrfii i publicitii comerciale. 7.6. Ambalajele vor fi nsoite de foi de ambalaj, introduse n coninutul lor, din care s rezulte denumirea i felul produselor. 7.7. Marcajul va fi scris n limba ..................... i va cuprinde: a) denumirea mrfii;
60

b) data fabricaiei; c) greutatea bruto-neto; d) locul fabricaiei; e) alte elemente convenite de pri, funcie de specificul mrfii. VIII. CONDIII DE LIVRARE 8.1. Marfa va fi livrat conform condiiei INCOTERMS 1990 (denumirea regulii INCOTERMS) .............................................. 8.2. Vnztorul va comunica cumprtorului termenul prealabil al sosirii mrfii la grani, precum i: greutatea net total a mrfii; destinatarul numele i adresa expeditorului. 8.3. Cumprtorul, n termen de 24 de ore de la sosirea mrfii, va asigura descrcarea acesteia i tot ce implic prezentul contract. IX. GARANII 9.1. Vnztorul are obligaia de a elibera un certificat de calitate sau un buletin de analiz pentru marf. Abaterile de la prevederile acestor documente l oblig pe vnztor s fac nlocuirile sau remedierile ce se impun sau s acorde reduceri de pre ori s aib dreptul la majorri de pre pentru o calitate superioar celei stipulate n contract. 9.2. Pentru produsele ce vor fi utilizate imediat dup livrare, vnztorul stabilete un singur termen de garanie. Termenul de garanie ncepe s curg de la data de .............................. pn la data de ............................................................................... . Garania poate fi prelungit n urmtoarele condiii: ................................................................... i nceteaz: ............................................... . 9.3. Pentru produsele ce nu vor fi utilizate imediat dup livrare, se convin dou termene de garanie: unul de fabricaie a produsului, ncepnd cu data de ....................., iar altul cu ncepere de la data de ....................., data livrrii - termen impus pentru evitarea degradrii produsului printr-o depozitare ndelungat. 9.4. Pentru produsele ce impun termen de garanie, vnztorul va indica: a) nceperea termenului de garanie i durata lui; b) cazurile de ncetare sau prelungire a termenului de garanie; c) data nceperii i terminrii livrrilor; d) documente de atestare a calitii mrfii. 9.5. nuntrul termenului de garanie vnztorul se oblig s acorde asisten tehnic pentru marfa livrat i furnizarea de piese de nlocuire, aceste operaiuni fcndu-se gratuit. 9.6. Vnztorul este rspunztor de viciile ascunse i de viciile aparente, privind calitatea mrfii pe care acesta o livreaz cumprtorului. X. CONTROLUL I RECEPIA MRFII 10.1. Vnztorul este obligat s predea marfa la locul stipulat n contract i s transfere cumprtorului proprietatea asupra produselor, dup ncasarea preului stabilit. 10.2. Cumprtorul se oblig s preia marfa dup ce a fost efectuat recepia ei cantitativ i calitativ. La finalul recepiei se va ncheia un proces-verbal de recepie, semnat de participanii la operaiunea respectiv. 10.3. n cazul n care rezultatele recepiei finale nu permit preluarea mrfii de ctre cumprtor, acesta este obligat s depoziteze marfa n condiii normale de pstrare i conservare, fiind rspunztor de custodia ei, pe contul i cheltuielile vnztorului. 10.4. Recepia mrfii va fi fcut la ....................., de ctre ...................... . mputernicitul din partea cumprtorului este obligat s comunice vnztorului, n timp rezonabil, orice defeciune sau neregul descoperit n timpul controlului. n caz contrar, neinformarea vnztorului l lipsete pe cumprtor de drepturile ce-i revin. 10.5. n cazul n care cumprtorul hotrte s refuze marfa, acesta trebuie s acioneze n timp util i decis, prin notificarea vnztorului i s cear instruciuni, pentru ca vnztorul s poat lua msurile necesare pentru limitarea pierderilor. 10.6. Dac livrarea mrfii se va efectua ealonat, pentru fiecare livrare n parte, vnztorul i cumprtorul vor ncheia acte adiionale separate, iar defeciunile constatate la un lot de marf nu vor afecta continuitatea livrrii celorlalte loturi. 10.7. Respingerea mrfii nu echivaleaz cu rezilierea sau cu rezoluiunea contractului. 10.8. Riscurile ce decurg din respingerea mrfii de ctre cumprtor revin vnztorului. XI. MODUL DE EFECTUARE A TRANSPORTULUI: 11.1. Transportul se va efectua ............................................................................................................
61

sau 11.1. Transportul se va efectua combinat, astfel: ........................ . XII. RECLAMAII 12.1. Cumprtorul are dreptul s reclame, abaterile cantitative sau calitative i defeciuni ale produselor, determinate de vicii ascunse sau alte cauze generate din neglijena vnztorului. 12.2. Reclamaiile vor fi fcute n termen de ..................... luni/ani de la preluarea mrfii de ctre cumprtor de la vnztor, n scris, i vor cuprinde, n mod obligatoriu, urmtoarele: obiectul reclamaiei; termenul n care au fost formulate; dovezile abaterilor reclamate; metoda de verificare ce trebuie folosit; cauzele care au determinat defectele reclamate; necesitatea pstrrii mrfii reclamate n depozit, pe un termen contractual determinat; modul de stingere a reclamaiilor (prin nlocuire, reparare, acordare de bonificaii) . 12.3. Defeciunile constatate n urma transportului defectuos se vor regsi n reclamaii fcute de cumprtor cruului, cu ntiinarea vnztorului. XIII. INVALIDAREA PARIAL 13.1. Rezilierea total sau parial a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligaiilor deja scadente ntre pri. 13.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natur s nlture rspunderea prii care, din vina sa, a determinat ncetarea contractului. XIV. CESIUNEA CONTRACTULUI 14.1. Prile contractante nu vor putea cesiona drepturile i obligaiile prevzute de prezentul contract unei tere persoane fr acordul expres, dat n scris de cedent. 14.2. Acordul prevzut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar n termen de ................. zile de la data cnd cedentul i-a cerut acest acord; n caz contrar se prezum c cesionarul nu a consimit cesiunea contractului. XV. FORA MAJOR 15.1. Nici una dintre prile contractante nu rspunde de neexecutarea la termen sau/i de executarea n mod necorespunztor - total sau parial - a oricrei obligaii care i revine n baza prezentului contract, dac neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiei respective a fost cauzat de fora major, aa cum este definit de lege. 15.2. Partea care invoc fora major este obligat s notifice celeilalte pri, n termen de .................. (zile, ore), producerea evenimentului i s ia toate msurile posibile n vederea limitrii consecinelor lui. 15.3. Dac n termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu nceteaz, prile au dreptul s-i notifice ncetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre ele s pretind daune-interese. XVI. CLAUZA PENAL 16.1. n cazul n care una dintre pri nu i ndeplinete obligaiile contractuale sau i le ndeplinete n mod necorespunztor, se oblig s plteasc celeilalte pri penaliti daune interese n valoare de ..................................., astfel: ................. . XVII. NOTIFICRI 17.1. n accepiunea prilor contractante, orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte este valabil ndeplinit dac va fi transmis la adresa/sediul prevzut n partea introductiv a prezentului contract. 17.2. n cazul n care notificarea se face pe cale potal, ea va fi transmis, prin scrisoare recomandat, cu confirmare de primire (A.R.) i se consider primit de destinatar la data menionat de oficiul potal primitor pe aceast confirmare. 17.3. Dac notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consider primit n prima zi lucrtoare dup cea n care a fost expediat. 17.4. Notificrile verbale nu se iau n considerare de nici una dintre pri, dac nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitile prevzute la alineatele precedente. XVIII. SOLUIONAREA LITIGIILOR 18.1. n cazul n care rezolvarea nenelegerilor nu este posibil pe cale amiabil, ele vor fi supuse spre soluionare Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, conform regulamentului su.
*)
62

XIX. NCETAREA CONTRACTULUI 19.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi necesar intervenia unui/unei tribunal arbitral/instane judectoreti, n cazul n care una dintre pri: nu i execut una dintre obligaiile eseniale enumerate la pct. .............., din prezentul contract; este declarat n stare de incapacitate de pli sau a fost declanat procedura de lichidare (faliment) nainte de nceperea executrii prezentului contract; cesioneaz drepturile i obligaiile sale prevzute de prezentul contract fr acordul celeilalte pri; i ncalc vreuna dintre obligaiile sale, dup ce a fost avertizat, printr-o notificare scris, de ctre cealalt parte, c o nou nerespectare a acestora va duce la rezoluiunea/rezilierea prezentului contract. sau n termen de ........ zile de la data primirii notificrii prin care i s-a adus la cunotin c nu i-a executat ori i execut n mod necorespunztor oricare dintre obligaiile ce-i revin. 19.2. Partea care invoc o cauz de ncetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte pri, cu cel puin ......... zile nainte de data la care ncetarea urmeaz s-i produc efectele. 19.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaiilor deja scadente ntre prile contractante. 19.4. Prevederile prezentului capitol nu nltur rspunderea prii care n mod culpabil a cauzat ncetarea contractului. XX. CLAUZE FINALE 20.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiional ncheiat ntre prile contractante. 20.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac parte integrant din cuprinsul su, reprezint voina prilor i nltur orice alt nelegere verbal dintre acestea, anterioar sau ulterioar ncheierii lui. 20.3. n cazul n care prile i ncalc obligaiile lor, neexercitarea de partea care sufer vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea ntocmai sau prin echivalent bnesc a obligaiei respective nu nseamn c ea a renunat la acest drept al su. 20.4. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un numr de ................ exemplare, din care ................... astzi ................., data semnrii lui. VNZTOR CUMPRTOR ______________ Modul de efectuare a transportului este n funcie de specificul produselor ce trebuie transportate. Astfel, vor fi stipulate n contract: cile de transport, mijloacele de transport, necesitatea adaptrii ambalajelor exterioare sau containerelor cu specificul mijloacelor de transport, tranzitorii.
*)
63
Cap.V.3
FACTURA
Furnizor CROWN INTERNATIONAL Nr.ord.reg.com./an.......J/40/12/1992 C.I.F...........12345678 Sediul......Iasi Judetul....... Iasi Capital social......2000 Cod IBAN..........RO12344569.............................. Banca..................BCR............................ Cumparator SC-COCA-COLA SRL Nr.ord.reg.com/an.... J40/14.2.91 C.I.F...........134678.. Sediul Bucuresti Judetul Ilfov Cod IBAN.... RO24354767 Banca... BCR
Nr. Facturii.........34....... Data (ziua, luna, anul)...14.03.2011.. Aviz de insotire a marfii.............. Cota T.V.A ......24.... % Nr crt
0 (daca este cazul)
Denumirea produselor sau a serviciilor

1
U.M.
Cantitatea
Pretul unitar (fara T.V.A) -lei4
Valoarea -lei5(3x4)
Valoare T.V.A -lei6
64

Nr crt Denumirea produselor sau a serviciilor U.M. Cantitatea Pretul unitar (fara T.V.A) -leiValoarea -leiValoare T.V.A -lei-
Sticle
buc
200
200
48
Hagiu
Semnatura de primire
200 Total de plata (col. 5+col.6)
248
Cap VI
Bibliografie
1.Manual de Statistica,clasa a XII-a,Editura CD PRESS. 2.Manual de Realizarea situatiilor financiare,clasa a XIIa,Editura OSCAR PRINT. 3. 4.Manual de Marketingul Afacerilor,clasa a XI-a,Editura AKADEMOS ART 4.Manual de Marketingul Afacerilor,clasa a XI-a,Editura OSCAR PRINT. 5.Manual de Managementul Calitatii produselor si serviciilor,clasa a XI-a,Editura CD PRESS. 6. Manual de Finantarea Afacerii,clasa a XII-a,Editura AKADEMOS ART. 7. *** www marketing.free.fr/Mark 02/cadres/cadre_rss. Htm 8. *** www Coca-Cola com.html
65
66

Atestat Hagiu Andreea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat Hagiu Andreea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Profil:Servicii Specializare:Economic Calificare:Tehnician in activitati economice

CANDIDAT HAGIU V. ANDREEA

INDRUMATOR Prof. Ec. APOSTOL VIORICA

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Relatiile firmei cu furnizorii si clientii si influenta lor asupra activitatii firmei

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Cap I. Prezentarea societatii I.1 Forma juridica

Nr Parti sociale detinute

Liceul Teoretic Ioan Slavici

I.3 Obiect de activitate(statut)

I.4 Gama de produse

I.5 Mediul de piata

Liceul Teoretic Ioan Slavici

2007 2008 2009 2010

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

I.7 Structura organizatorica a societatii S.C. COCA-COLA COMPANY S.R.L.

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Cap.II Analiza economico-financiara a firmei S.C. COCACOLA COMPANY S.R.L.

Liceul Teoretic Ioan Slavici

II.1 Analiza patrimoniala a echilibrului financiar

278.384 278.384 389.393 9.729 10.746 78.749 488.617 16.099 741.371

711.653 711.653 545.226 19.074 2.333 566.633 1.356.064

1.454.025 1.454.025 497.723 13.184 40.528 551.435 1.529.260

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

278.384 278.384 389.393 9.729 10.746 78.749 488.617 16.099

711.653 711.653 545.226 19.074 2.333 566.633 -

1.454.025 1.454.025 497.723 13.184 40.528 551.435 -

2008 INDICATOR ACTIVE IMOBILIZATE 278.384

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Liceul Teoretic Ioan Slavici

INDICATOR TOTAL 783.10 ACTIVE 0

II.3 Evolutia pasivului societatii in perioada 2008-2010

Liceul Teoretic Ioan Slavici

2010 2010/2008 2010/2009 2009/2008 476.464 -11,4%. 1,06%. 10,7%. 0,9%

Liceul Teoretic Ioan Slavici

II.4 Analiza rezultatului firmei Evolutia veniturilor

Anul 2008 251594 23454 0 275049

Anul 2009 258397 85716 0 344113

Anul 2010 251414 83400 0 334814

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Venituri 251594 din exploatare

Liceul Teoretic Ioan Slavici

INDICATOR Venituri financiare

2010/200 8 23454 85716 83400 3,55%.

2009/2008 3,65%. 4,2

Liceul Teoretic Ioan Slavici

2010/2008 2010/200 2009/2008 9 22% -3% 1,25% 20, 25 %

Venituri 275049 totale

Liceul Teoretic Ioan Slavici

Tabel de structura a veniturilor

Anul 2008 91,47 8,53 100

Anul 2009 75,09 24,91 100

Anul 2010 77,10 22,90 100

Liceul Teoretic Ioan Slavici