UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANȚE-BĂNCI

RAPORTUL
DE
AUDIT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
STUDENT:

1
Cuprins
1. RAPORTUL DE AUDIT .............................................................................................................. 3
1.1. DEFINITIE SI ROL .............................................................................................................. 3
1.2. CARACTERISTICILE RAPORTULUI DE AUDIT ........................................................ 3
1.3. CONTINUTUL RAPORTULUI DE AUDIT ...................................................................... 4
1.4. OPINIA AUDITORULUI ..................................................................................................... 5
1.5. ELEMENTELE DE BAZA ALE RAPORTULUI DE AUDIT ......................................... 6
Bibliografie ....................................................................................................................................... 10

2
 1. RAPORTUL DE AUDIT

1.1. DEFINITIE SI ROL

Raportul de audit apreciaza activitatea in mod independent si obiectiv, raportandu-se la
cerinte deja stabilite, tinandu-se cont de urmatoarele obiective:

 Analiza managementului asupra modului de indeplinire a obiectivelor stabilite prin

actele normative;
 Analiza economicitatii, eficientei si eficacitatii utilizarii resurselor umane, materiale
si financiare, corespunzatoare obiectivelor programului verificat.

Raportul de audit are un triplu rol:

- Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea

auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
- Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare
prezentate de o entitate;
- Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea
entitatii auditate.

1.2. CARACTERISTICILE RAPORTULUI DE AUDIT

Caracteristicile acestuia trebuie sa fie in conformitate cu standardele de raportare impuse:

 Usor de inteles - formularea continutului raportului de audit trebuie sa fie simpla

pentru a fi accesibila celor carora li se adreseaza. La elaborarea unui raport trebuie
sa se utilizeze un limbaj cat mai clar si simplu, in masura in care subiectul o permite.
In situatia in care se utilizeaza termeni tehnici specifici, abrevieri sau acronime,
acestea trebuie sa fie clar definite intr-un glosar de termeni.
 Lipsit de ambiguitate – auditorul trebuie sa se asigure ca opinia este exprimata cu
acuratete si nu lasa loc de interpretari, iar din aceasta cauza este recomandat sa se
foloseasca formulari standard. Este important ca opinia de audit sa fie sustinuta de
probe suficiente si relevante care sa justifice concluziile.
 Complet – raportul de audit trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare pentru a
indeplini obiectivul auditarii, in vederea asigurarii intelegerii aspectelor prezentate

3
 si sa indeplineasca cerintele prevazute standard in legatura cu continutul acestuia.
Simultan, raportul de audit poate avea anexate situatiile financiare care au facut
obiectul auditului, respectand regimul documentelor cu caracter secret.
 Exact - raportul de audit trebuie sa cuprinda probe de audit reale, suficiente,
evidentiate in dosarele de audit ale auditorilor si sa demonstreze corectitudinea si
rezonalitatea concluziilor. O inexactitate aparuta in raportul de audit poate crea dubii
asupra validitatii intregului raport de audit si poate sustrage atentia de la esenta
raportului.
 Obiectiv – credibilitatea unui raport de audit este semnificativa mai ales in cazul in
care probele de audit sunt prezentate intr-o maniera impartiala. Daca auditorii au
relatii sau interese legate de entitatea auditata, vor exista suspiciuni asupra
independentei si obiectivitatii acesteia.
 Convingator – in raportul de audit informatiile trebuie sa fie prezentate suficient
pentru a convinge utilizatorii acestora de realitatea constatarilor si de beneficiul
implementarii recomandarilor.
 Claritate – organizarea reala a materialului, acuratetea si precizia explicarii faptelor
si a forrmularilor concluziilor este importanta pentru claritatea intelegerii raportului.
Daca e structurat pe capitole si titluri e mai usor de inteles; de asemenea, se pot
folosi mijloace vizuale (tabele, grafice).
 Concis – raportul de audit trebuie sa fie concis si sa cuprinda concluzii si
recomandari care sa se sprijine pe probe de audit. Standardele internationale
definesc raportul de audit ca fiind documentul in care auditorii isi exprima opinia
asupra situatiilor financiare elaborate de entitatea auditata.

1.3. CONTINUTUL RAPORTULUI DE AUDIT

Raportul de audit trebuie sa contina:

- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;

- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune în raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut
asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei
financiare, performantelor si situatiei financiare generale a întreprinderii;

4
 - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:

- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea întreprinderii;

- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor în raport.

1.4. OPINIA AUDITORULUI

Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor
financiare care au aceeasi valoare. Exista 4 tipuri de opinie:
A. O opinie fara rezerve este exprimata atunci cand auditorul a obţinut convingerea
respectarii tuturor punctelor semnificative menţionate in „Nota de sinteza”. O opinie
fara rezerva semnifica implicit ca toate modificarile intervenite in principiile contabile
sau in modul lor de aplicare, precum şi incidenţa acestor modificari au fost convenabil
determinate şi inscrise in bilanţul contabil. Opinia fara rezerve se poate formula astfel:
„situaţiile financiare anuale dau o imagine fidela” sau „situaţiile financiare anuale in
toate aspectele lor semnificative prezinta o imagine fidela...”
B. O opinie cu rezerve este admisa atunci cand auditorul concide ca nu este in masura sa
exprime o opinie fara rezerve, dar ca incidenţa dezacordului cu conducatorii
intreprinderii in ceea ce priveşte conturile anuale, a incertitudinii sau a limitarii
intinderii lucrarilor sale este de asemenea natura ca nu cere exprimarea unei opinii
defavorabile sau nu antreneaza imposibilitatea exprimarii opiniei.
C. O opinie defavorabila (contrar) trebuie exprimata atunci cand efectul unui dezacord
este atat de semnificativ şi de profund pentru situaţiile financiare, incat auditorul
concluzioneaza ca nu este oportuna o opinie cu rezerve determinate de prezentarea
incompleta sau inşelatoare a situaţiilor financiare.
D. O imposibilitate de exprimare a opiniei trebuie sa fie exprimata atunci cand efectul
posibilal limitarii ariei de aplicabilitate este atat de semnificativ şi cuprinzator, incat
auditorul nu a putut sa obţina suficiente probe de audit corespunzatoare şi, prin urmare,
nu poate exprima o opinie asupra situaţiilor financiare.

5
1.5. ELEMENTELE DE BAZA ALE RAPORTULUI DE AUDIT

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si
intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.

a) Titlul- Raportul de audit trebuie sa aiba un titlu corespunzator. Poate fi adecvata

utilizarea in titlu a termenului „Auditor independent” pentru a face distinctie intre
raportul de audit şi alte rapoarte ce ar putea fi elaborate de catre alte persoane, cum ar fi
cele intocmite cele de catre persoane din conducerea entitatii, Consiliul de Administratie
sau rapoarte intocmite de catre alti auditori ce nu trebuie sa indeplineasca aceleasi
cerinte etice ca un auditor independent.

6
b) Dstinatarul- Raportul de audit trebuie sa fie adresat in conformitate cu conditiile
prevazute in angajament si reglementarile locale. De regula, raportul este adresat fie
actionarilor, fie Consiliului de Administratie al entitatii pentru care se efectueaza auditul
situaţiilor financiare.

c) Paragraful de deschidere sau introducere- paragraful de deschidere al raportul de

audit trebuie sa cuprinda:
 identificarea situaţiilor financiare ale entitatii care au fost auditate, inclusiv
data si perioada acoperita de situaţiile financiare;
 declaratia asupra faptului ca situatiile financiare revin in responsabilitatea
conducerii entitatii, precum
 declaratia privind faptul ca responsabilitatea auditorului este de a exprima o
opinie asupra situatiilor financiare pe baza auditului.

d) Paragraf referitor la aria de aplicabilitate- „Aria de aplicabilitate” se refera la

abilitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de
circumstante. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o asigurare a faptului ca auditul
a fost desfsurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Daca nu este
prevazut altfel, se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in
vigoare in tara indicata de adresa auditorului. Raportul trebuie sa includa o declaratie
asupra faptului ca auditul a fost planificat şi desfasurat pentru a se obţine o asigurare
rezonabila asupra situatiilor financiare si ca acestea nu conţin erori semnificative.
Raportul de audit trebuie sa releve faptul ca auditul include:
- examinarea, pe baza de teste, a probelor pentru sustinerea sumelor din situatiile
financiare si a altor informatii prezentate;
- evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de catre conducere la intocmirea situatiilor
financiare;
- evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

e) Paragraful referitor la opinie- Raportul de audit trebuie sa conţina in mod clar opinia
auditorului daca situaţiile financiare ofera o imagine fidela in concordanţa cu un cadru

7
 general de raportare financiara şi, atunci cand este cazul, daca situaţiile financiare
indeplinesc cerinţele statutare. Termenii folosiţi pentru exprimarea opiniei auditorului
sunt: „ofera o imagine fidela” sau „prezinta in mod corect, sub toate aspectele
semnificative” , expresii care sunt echivalente. Amandoi aceşti termeni indica, printre
altele, faptul ca auditorul are in vedere acele aspecte ce sunt semnificative pentru
situaţiile financiare.
Pentru a aviza cititorul asupra contextului in care este exprimata „fidelitatea”,
opinia auditorului trebuie sa indice cadrul general in baza caruia au fost intocmite
situaţiile financiare, utilizand cuvinte, cum ar fi: „in concordanţa cu”. Pe langa opinia
imaginii fidele, poate fi necesar ca raportul auditorului sa includa o opinie referitoare
la respectarea, in situaţiilor financiare, a unor cerinţe, specificate in statute relevante sau
lege. In situaţia in care nu reiese clar ţara ale carei principii contabile au fost aplicate,
aceasta trebuie stabilita. Atunci cand se efectueaza rapoarte asupra situaţiilor financiare
ce sunt distribuite in afara ţarii de origine, este recomandat ca auditorul sa faca referire
in raport la standardele ţarii de origine. Atunci cand se efectueaza rapoarte asupra
situaţiilor financiare ce sunt intocmite in mod special pentru a fi utilizate intr-o alta ţara
(de exemplu, cand situaţiile financiare au fost traduse in limba altei ţari şi valorile
transformate in moneda unei alte ţari, in cazul unei finanţari internaţionale), auditorul
va analiza daca este necesar a se face referire la principiile contabile ale ţarii de origine,
unde au fost intocmite, şi sa se analizeze daca in situaţiile financiare a fost facuta o
prezentare a informaţiilor corespunzatoare.
In situaţia formularii unor recomandari, auditorii vor avea in vedere existenţa
unei legaturi clare intre acestea şi constatarile şi concluziile raportate. Pentru fiecare set
de constatari şi concluzii se elaboreaza recomandarile aferente. Recomandarile vor fi
efectuate numai in situaţiile in care activitatea de auditare a permis identificarea unor
soluţii plauzibile şi eficiente pentru fiecare deficienţa identificata.
Pentru uşurarea prezentarii, auditorii vor ţine cont de urmatoarea clasificare:
- recomandari majore: sunt acele recomandari care presupun o atenţie imediata din partea
conducerii entitaţii auditate;
- recomandari intermediare: sunt acele recomandari semnificative in contextul mediului
de control al entitaţii şi care necesita o atenţie imediata la un nivel semnificativ;
- recomandari minore: sunt acele recomandari carora trebuie sa li se acorde atenţie pentru
a se asigura deplina conformitate cu prevederile in vigoare.

8
f) Data raportului- Auditorul trebuie sa dateze raportul de audit cu data la care s-a
incheiat auditul. Aceasta informeaza cititorul ca auditorul a analizat efectul asupra
situaţiilor financiare şi asupra raportului privind evenimentele, şi tranzacţiile cunoscute
de auditor, şi care s-au produs pana la acea data. Deoarece responsabilitatea auditorului
este de a intocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare intocmite şi prezentate de catre
conducere, auditorul nu trebuie sa dateze raportul inainte de data la care situaţiile
financiare sunt semnate sau aprobate de catre conducere.

g) Adresa auditorului- Raportul trebuie sa menţioneze un anumit amplasament care, de

regula, este oraşul in care se afla biroul auditorului ce are responsabilitatea efectuarii
auditului.

h) Semnatura auditorului- Raportul trebuie sa fie semnat in numele firmei de audit, cu

numele personal al auditorului sau amandurora, dupa cum este cazul. Raportul
auditorului este, de regula, semnat in numele firmei, deoarece firma este cea care işi
asuma responsabilitatea pentru audit.

9
 Bibliografie

https://www.scribd.com/document/239948423/Licenta-Raportul-de-Audit
http://www.scritub.com/stiinta/drept/RAPORTUL-DE-AUDIT959374.php
www.mfinante.ro-audit.pd

10