UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU FACULTATEA

DE MANAGEMENT, MARKETING IN AFACERI ECONOMICE

PROIECT RAPORT AUDIT CALITATE

Indrumator: Masterand,

Lect. Univ. dr. Popa Ionela Dincă Florian Mădălin- MA

Prof. univ. dr. Sîrbu Alexandrina

 1.RAPORTAREA AUDITULUI
1.1. Respectarea standardelor de raportare
1.2. Continutul Raportului de Audit
1.3. Revizuirea
2. ASIGURAREA CALITĂŢII
2.1. Scopul
2.2. Desfăşurarea revizuirilor privind controlul calităţii
2.3. Raportarea rezultatelor asigurării calităţii
1.1. Caracteristicile pe care trebuie să le întrunească rapoartele de audit pentru a respectă
standardele de raportare
Raportul de audit trebuie sa fie:
• Accesibil : să fie simplu şi să utilizeze un limbaj cât mai clar, accesbil utilizatorilor;
• Precis/exact: raportul trebuie să se bazeze pe probe suficiente, relevante şi solide
descrise cu precizie pentru a nu crea dubii asupra validităţii întregului raport sau
pentru a distrage atenţia de la problemele importante.
• Cuprinzător: să includă toate informaţiile necesare pentru a asigura înţelegerea.
• Obiectiv : Conform Standardelor Internaţionale de Audit INTOSAI, raportul de audit
trebuie să fie :”independent, obiectiv, fidel şi contructiv”.
• Credibil: raportul să includă doar constatările ce sunt susţinute de probe de audit
suficiente şi relevante, pentru a justifica concluziile auditului.
• Clar : constatările să fie exprimate cu precizie şi fără posibilitatea interpretării
eronate. Raportul trebuie să aibă o structură logică şi să utilizeze tabele, graficele şi
diagramele pentru a sintetiza informaţiile complexe.
• Concis : să conţină doar aspectele relevante scopului auditului, fără a include detalii
nesemnificative.
• Competent: să reflecte competenţa şi profesionalismul auditorilor precum şi calitatea
activităţii de audit realizate.
1.2 Continutul raportului de audit
După finalizarea auditului, auditorul pregăteşte un raport scris ce va cuprinde: constatări,
recomandări şi o eventuală opinie asupra situaţiilor financiare.
În general, un raport de audit va include:
- O pagină de titlu cu antetul Curţii de Conturi, titlul, anul auditat şi data raportului;
- Recomandările cheie;
- Sfera şi obiectivele auditului;
- Constatările, concluziile, şi recomandările auditului;
- Răspunsul conducerii entităţii auditate;
- Propunerile de valorificare;
- Anexe;
- Adresa instituţiei de audit;
Semnătura auditorilor;
1.2.1. Sinteza executivă
Raportul va conţine un scurt rezumat cu cele mai importante constatări, concluzii şi
recomandări.
1.2.2. Introducerea generală
Raportul trebuie să cuprindă o declaraţie din care să rezulte că auditul a fost planficat şi
desfăşurat pentru a obţine o asigurare că situaţiile financiare oferă o imagine reală, fidelă şi
nu includ erori materiale şi neregularităţi.
Raportul va include de asemenea şi o declaraţie a auditorului din care să reiasă că auditul
desfăşurat oferă o bază rezonabilă pentru opinie şi totodată, se va preciza că întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare constituie responsabilitatea conducerii entităţii, iar
responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra acestora.
1.2.3. Prezentarea generală
Această secţiune cuprinde:
- Obiectivele auditului: generale, principale şi specifice.
- Standardele şi normele de audit aplicabile : acestea pot fi standardele de audit
INTOSAI şi ale Curţii de Conturi, precum şi Manualul de Audit Financiar şi de
Regularitateal Curţii.
 - Destinatarul şi utilizatorul raportului de audit.
- Programul de audit şi anul auditat.
1.2.4. Metodologia de audit
Raportul de audit trebuie să menţioneze:
- Dacă s-a realizat un audit intermediar sau dacă s-a realizat un audit final.
- Evaluarea principiilor contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare.
- Nivelul stabilit al materialităţii.
- Secţiunea trebuie să includă orice alţi factori care au afectat desfăşurarea auditului.
1.2.5. Constatările, concluziile şi recomandările auditului
Constatările:
O constatare de audit conţine patru elemente:
1. Criteriul “ce ar trebui să fie” – include cerinţele legale pe care auditorul speră să le
găsească .
2. Condiţia “ce este” – ceea ce a constatat auditorul în timpul auditului.
3. Cauza – explicarea diferenţei dintre “ce ar trebui să fie” şi “ce este”.
4. Efectul – consecinţele diferenţelor dintre “ce ar trebui să fie” şi ce este”.
Concluziile:
Concluziile trebuie să se bazeze pe constatări şi să fie formulate clar.
Atunci când formulează concluziile, auditorii trebuie să evite prezentarea unor aspecte
deja cunoscute.
Pentru elaborarea concluziilor, auditorul va avea în vedere efectele semnificative ale
poblemelor pe care le-a constatat, stabilind corelaţiile dintre cauze şi efecte. Diferitele
constatări pot constitui baza formulării unei concluzii .
O concluzie reprezintă baza pentru a formula mai multe recomandări sau o singură
recomandare.
Recomandările
Recomandările trebuie să fie constructive şi să se focalizeze pe identificarea unor măsuri
specifice şi semnificative, care să vizeze corectarea aspectelor negative identificate şi
îmbunătăţirea situaţiei economico – financiare a entităţii auditate
Este necesar ca recomandările să se adreseze cauzelor care le susţin.
 Recomandările vor fi cât mai specifice, conţinând menţiuni clare in legatură cu ce trebuie
făcut, de ce trebuie făcut, unde trebuie făcut, când trebuie făcut, cum trebuie făcut şi cine ar
trebui să o facă.
Recomandările trebuie să fie fezabile. Auditorul va ţine cont de orice constrângeri
fianciare, legale sau politice.
În cazul constatării unor acte sau fapte ilicite, raportul de audit constituie o dovadă
fundamentală pentru stabilirea responsabilităţii. De aceea, conţinutul său trebuie să fie
adecvat procedurii de valorificare pe cale jurisdicţională.
1.2.6. Propuneri de valorificare a rapoartelor
În rapoartele lor, auditorii trebuie să formuleze propuneri, privind măsurile ce urmează a
fi luate în legătură cu situaţiile financiare auditate.
1.2.7. Semnăturile auditorilor
Raportul de audit semnat de membrii echipei de audit va fi revizuit, aprobat şi semnat de
directorul responsabil din cadrul Diviziei, iar în cazul auditului fondurilor U.E., de către
consilierul de conturi, şeful diviziei respective.
1.2.8. Opinia de audit (certificatul de audit sau declaraţia de asigurare)
Opinia de audit constituie o declarţie scurtă, clară şi explicită referitoare la concluziile
generale ale auditului situaţiilor financiare ale entităţii auditate.
Termenii uzuali folosiţi la formularea opiniei sunt:
“situaţiile financiare oferă o imagine fidelă şi reală”
“prezintă fidel sub toate aspectele materiale”
Principalele tipuri de opinie sunt următoarele:
- opinie fără rezerve: (necalificată sau favorabilă);
- opinie fără rezeve (necalificată) cu paragraf explicativ;
- opinie cu rezerve (calificată) prin limitarea sferei sau dezacord;
- opinie adversă (nefavorabilă);
- refuzul exprimării opiniei;
Opinia fără rezerve (necalficată sau favorabilă)
Auditorul exprimă o astfel de opinie atunci când ajunge la concluzia că:
 - Situaţiile financiare auditate au fost elaborate în concordanţă cu principiile şi
politicile contabile aplicabile şi oferă o imagine fidelă şi reală asupra operaţiunilor
financiare ale entităţii;
- Situaţiile financiare respectă fidel situaţia financiară a entităţii;
- Tranzacţiile financiare s-au efectuat în conformitate cu prevederile şi reglementările
legale în vigoare;
- Toate informaţiile de importanţă semnificativă sunt prezentate corect.
Opinia fără rezerve (necalificată) cu pararaf explicativ
În cazul în care există o incertitudine semnificativă (alta decât o problemă de
preocupare), a cărei soluţionare depine de evenimente viitoare, care nu sunt sub controlul
entităţii şi care pot afecta situaţiile financiare, auditorul trebuie să ia în considerare
modificarea raportului prin adăugarea unui paragraf explicativ.
în afara utilizării paragrafului explicativ, auditorul poate include în raportul său, de
preferat imediat după paragraful care cuprinde opinia expimată, un alt paragraf explicativ
prin acre sunt prezentate şi alte aspecte ce nu afecteaza în mod special situaţiile financiare.
Opinia cu rezerve (calificată) prin limitarea sferei (sau dezacord)
Dacă auditorul are îndoieli şi nu este de acord cu unul sau mai multe articole, din
situaţiile financiare care sunt semnificative, dar care sunt fundamentale pentru buna
întelegere a situaţiilor financiare, auditorul va emite o opinie cu rezerve – calficată. Aceasta
este exprimată în termeni care arată că anumite aspecte auditate nu sunt satisfăcătoare.
Opinia nefavorabilă
Auditorul va exprima o opinie nefavorablă dacă situaţiile financiare:
- Nu oferă o imagine fidelă şi reală;
- Nu sunt conforme cu standardele şi reglementările aplicabile;
- Dezacordul este atât de material cât şi de funamental încât, pe ansamblu, situaţiile
financiare induc în eroare.
Refuzul expimării opiniei
Auditorul exprimă acest tip de opinie, în situaţia în care nu este în măsură să formuleze o
opinie dacă situaţiile financiare oferă o imagine fidelă şi reală. Dacă auditorul consideră că
efectele potenţiale ale lipsei de probe sunt atât de materiale şi fundamentale, încât pe
ansamblu, situaţiile financiare să conducă la o imagine eronată a poziţiei financiare a
entităţii, auditorul refuză să exprime o opine.
1.3 Revizuirea
 O revizuire asigura ca auditul a fost executat si documentat in conformitate cu
standardele si politicile de audit adoptate de Curtea de Conturi. Revizorii trebuie sa aiba in
vedere daca:
• Documentele de lucru realizeaza o documentare adecvata a activitatii de audit;
• Echipa de audit a implementat corect planul de audit, finalizand de exemplu,
programele de audit;
• Situatiile financiare sunt in acord cu documentele de lucru;
• Documentele de lucru sunt intocmite in concordanta cu inregistrarile contabile ale
entitatii auditate;
• Prevederile planului de audit initial sunt valabile, tinand cont si de evenimentele
aparute dupa abordarea planului de audit;
• Documentele de lucru contin probe de audit suficiente, relevante si de incredere care
sa sustina concluziile si declaratiile de incredere;
• Echipa desfasoara auditul in concordanta cu politicile Curtii de Conturi si a
prevederilor standardelor de audit;
• Rationamentele profesionale sunt rezonabile.
1.3.1 Prima etapa de revizuire presupune examinarea detaliata a fiecarui document de
lucru.
• Revizorii examineaza in detaliu elementele esentiale ale auditului, evaluarea
sistemelor de control intern si a programelor ce cuprind teste de fond finalizate.
• Atunci cand revizuirea semnaleaza o problema, aceasta trebuie inregistrata in foile de
revizuire. Clarificarile si completarile facute de auditori trebuie de asemenea
inregistrate. Revizorul va semna foile de revizuire si va confirma daca este satisfacut
de clarificarile si completarile auditorilor.
1.3.3 A doua etapa de revizuire presupune examinare selectiva detaliata a
documentelor de lucru.
Revizorul va analiza daca:
• Auditorul s-a desfasurat in coformitate cu politicile si procedurile de auidt ale Curtii
de Conturi;
• Documentele de lucru contin documentatia necesara care sa sustina opinia referitoare
la situatiile financiare;
• Raportul de audit este redactat si datat corespunzator.
 Vor fi examinate in special documentele de lucru pregatite in prima etapa de revizuire.
Revizorii trebuie sa evidentieze activitatea lor prin parafarea si datarea revizuirii pe
fiecare document de lucru.
2. Asigurarea calitatii
2.1 Scopul
Curtea de Conturi a elaborat o serie de proceduri , pentru a monitoriza conformitatea
auditului cu Standardele si politicile Curtii. Aceste proceduri vor fi aplicate de catre o echipa
de la Directia de metodologie si presupun revizuirea unui esantion de audituri finalizate in
fiecare an. Scopul acestor revizuiri este de a oferi asigurarea ca auditurile desfasurate de
Curte sunt planificate si executate in conformitate cu Manualul de audit al Curtii si ca au fost
obtinute probe de audit suficiente si adecvate care sa sustina „Opinia de Audit a Curtii”.
Revizuirea are, de asemenea, ca scop obtinerea asigurarii ca deciziile impotante adoptate in
fazele de planificare si executie sunt corecpunzator justificate si documentate in documentele
de lucru.
2.2 Desfasurarea revizuirilor privind controlul calitati
Fiecare revizuire are in vedere:
• Daca auditul a fost planificat si executat pe baza bunei intelegeri a activitatii entitatii;
• Daca materialitatea a fost stabilita corect si la nivel adecvat;
• Daca s-a intreprins o evaluare a riscului si s-au identificat corect din punct de vedere
material riscurile majore pentru situatiile financiare;
• Daca abordarea selectata a fost cea mai potrivita si daca asigurarea de fond a fost
obtinuta pe baza unui calcul corect al dimensiunii esantionului (realizat in etapa de
planificare a auditului);
• In cazul stabilirii nivelului de asigurare al controalelor, se analizeaza daca acestea au
fost corect identificate si testate pentru a oferi o asigurare corespunzatoare;
• Daca auditul a fost executat asa cum s-a planificat;
• Daca orice eroare constatata in timpul auditului a fost corect evaluata;
• Daca planul si activitatea de audit au fost revizuite si aprobate operativ de director
si/sau de consilierul de conturi;
• Daca au fost exprimate opinii si s-au intocmit rapoarte corecte asupra situatiilor
financiare.
4.3 Raportarea rezultatelor asigurarii calitatii
• Anual Directia de Metodologie va pregati un Raport privind Asigurarea Calitatii care
va sintetiza rezultatele revizuirilor. Raportul va cuprinde exemple de buna practica,
exemple de domenii in care procedurile Curtii nu au fost aplicate corect, sugerand si
actiunile necesare pentru a asigura aplicarea corecta a manualului de audit al Curtii,
actiuni care vizeaza o serie de imbunatatiri.
• In anul urmator si in fiecare an din cei care urmeaza, Raportul Anual privind
Asigurarea Calitatii va consemna si progresele inimplementarea recomandarilor
facute in anul precedent. In cazul in care recomandarile nu au fost implementate,
raportul va cuprinde o explicatie.
• Raportul Anul privind Asigurarea Calitatii va fi prezentat Presedintelui Sectiei de
Control/audit de catre consilierul care coordoneaza Divizia de metodologie.
• Presedintele Sectiei de Control/Audit va prezenta acest raport Plenului Curtii, care il
va analiza si va aproba aplicarea bunelor practici, daca se considera necesar.
• Raportul Anual privind Asigurarea Calitatii ar trebui inregistrat ca document al
Plenului iar acceptarea raportului si recomandarilor membrilor Plenului trebuie sa fie
cuprinse in procesul-verbal de sedinta.