Prezentare Posdru PDF

Analiza statică
Caracteristici:
-încărcările și constrângerile sunt INDEPENDENTE de timp;
-nu se pot rezolva probleme static nedeterminate;
-tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D;
-datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate
longitudinal și coeficientul lui Poisson.
Tema problemei:
Să se determine deplasările, tensiunile și deformațiile specifice în
urma solicitării unei piese cu o presiune de 3 MPa. Piesa este
încastrată pe suprafața inferioară
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Desenul piesei și modul de încărcare

Pașii necesari derulării analizei
Din meniul Preferences se realizează filtrarea meniurilor prin alegerea
opțiunii Structural.

Din meniul Preprocesor>Element Type> Add/Edit/Delete se aleg succesiv
doua tipuri de elemente finite: Shell 63 si Solid45

Din meniul Preprocesor>Material Props> Material Models se introduc
proprietatile de material pentru piesa ce se va modela:

Din meniul
Preprocesor>Modelling>Create>Keypoints>In Active
CS se vor introduce punctele care definesc sectiunea
transversala a piesei:

Aditional din meniul
Preprocesor>Modelling>Copy>Keypoints>se pot copia
punctele generate anterior:

Din meniul
Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Straight
Lines se genereaza linii drepte intre punctele generate
anterior prin selectarea punctelor situate la capatul
fiecarei linii, succesiv.

Din meniul
Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Normal to
Line se genereaza linii normale pe liniile anterior create.
Pentru aceasta se selecteaza prima data linia pe acare va fi
perpendiculara noua linie asa cum se vede mai jos:

Se apasa Enter dupa care se selecteaza punctul de inceput
al noii linii iar apoi se apasa din nou Enter.

Rezultatul va fi linia nou creata asa cum se observa in
figura de mai jos.

Din meniul
Preprocesor>Modelling>Create>Areas>Arbitrary>By
Lines se genereaza arii. Pentru a usura realizarea retelei
de elemente finite este de preferat sa se realizeze (acolo
unde este posibil) arii din maxim 4 laturi! Din acest
motiv in multe situatii mai este necesara generarea de
linii aditionale. Se vor selecta doar liniile apartinatoare
unei arii iar apoi se va apasa Enter

Prin repetarea operatiilor mentionate anterior se vor
obtine toate ariile asa cum se vede in figura de mai jos.

Prima operatie necesara mesharii o
constituie impartirea in diviziuni a
liniilor. Pentru aceasta sunt necesare
cateva considerente:
1. Nr. de diviziuni va fi par.
2. Marimea diviziunii va fi aproximativ
egala pe fiecare linie
3. In ariile patrulatere numarul de
diviziuni al laturilor opuse va fi egal
sau multiplu iar in ariile triunghiulare
va fi obligatoriu egal.

Se selecteaza o linie sau un grup de linii si se impune
numarul de diviziuni.

Rezultatul partial va fi urmatorul:

Rezultatul final va fi urmatorul:

Se realizeaza mesharea propriuzisa prin
selectarea optiunilor din figura din
stanga si se alege apoi optiunea Pick All
pentru selectarea tuturor ariilor .

Rezultatul il constituie o retea de elemente finite de tip
Shell:

Pentru a genera un volum divizat in elemente finite se
va copia oricare punct pe o directie perpendiculara pe
planul pe care se gaseste aria divizata.

Intre punctul copiat si punctul obtinut prin copiere se va
realiza o linie care se va diviza la randul ei ulterior:

Se selecteaza linia:

Si apoi se introduc numarul de diviziuni:

Se obtine urmatorul rezultat:

Se aplica operatia Extrude prin
selectarea succesiva a tuturor
ariilor urmata de Enter,
selectarea liniei dupa care se va
face extrudarea si apopi din nou
Enter asa cum se vede in figurile
alaturate

Rezultatul obtinut este un volum impartit in elemente
finite:

Pentru rularea analizei mai sunt
necesare cateva operatii, si
anume: stergerea tuturor
elementelor finite de tip Shell de
pe suprafata initiala si unirea
tuturor entitatilor care se
suprapun obtinute in urma
operatiei de Extrude. Pentru
stergerea elementelor de tip shell
se urmeaza pasii prezentati
alaturat:

Pentru unirea entitatilor care se suprapun se introduce in bara de
comanda nummrg,all urmat de Enter:
Se introduc apoi constrangerile si incarcarile:

Constrangerile (incastrarea):

Rezultatul:

Presiunea (3 MPa):

Rezultatul:

Se solutioneaza analiza folosindu-se comenzile din figurile
alaturate:

Se vizualizeaza rezultatele. Pentru inceput se determina
sageata pe directia Oy.

Rezultatul:

Se vizualizeaza tensiunea
principala.

Rezultatul:

Se poate observa si tendinta de deformare:

Rezultatul:

Analiza statică – Ansys Workbench
Permite importul modelelor geometrice din alte programe CAD

Prin apasarea butonului drept al mouse-ului pe campul destinat geometriei ni se
permite importul din alt program CAD.

Rezultatul obtinut:
Se da apoi dublu click pe model și se obține::

Se modifica parametrii
specifici mesharii asa
cum se observa in
imaginile alaturate:

Se obtine reteaua de elemente finite:

Se selecteaza optiunea Static Structural si suboptiunile Loads si Support:

Pentru introducerea constrangerii, se alege optiunea Fixed Support si se
selecteaza suprafata.

Pentru introducerea presiunii, se alege optiunea Pressure, se selecteaza suprafata
si se introduce valoarea presiunii in campul cu galben.
Se obtine:

Se aleg tipurile de rezultate care se doresc prin selectarea optiunii Solution si
alegerea succesiva a rezultatelor.

Se aleg rezultatele prezentate in
figura alaturata.

Tensiunea principala.

Sageata pe directia Oy

Factorul de siguranta

Analiza modală
Caracteristici:
-Se determină modurile proprii de vibratie (frecventele naturale ale
corpurilor);
-nu se pot aplica decât CONSTRÂNGERI;
longitudinal, coeficientul lui Poisson și DENSITATEA.
Tema problemei:
Să se determine primele 6 moduri proprii de vibratii pentru bara
cu sectiune inelara din figura. Bara este incastrata la un capat.

Desenul piesei și modul de sprijin

Se realizeaza modelul geometric dicretizat

In afara modulului de elasticitate si a coeficeintului lui Poisson este
obligatoriu sa se introduca si densitatea:

Se aplica constrangerea
(incastrarea) la unul din
capetele barei urmarindu-se
pasii din figurile alaturate,
urmat de selectarea ariilor de la
capatul barei:

Se intra in modulul de solutionare, alegandu-se o noua
analiza iar apoi se selcteaza optiunea Modal din caseta
care se deschide.

Se stabilesc optiunile analizei prin selectarea metodei
Block Lanczos si a numarului de moduri care urmeaza a
fi extrase si prezentate (6).

Se stabileste intervalul de frecvente intre care programul va cauta modurile proprii
de variatie.

Se solutioneaza analiza.

Se obtine rezultatul.

Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii.

Se incarca pe rand rezultatele
pentru fiecare mod propriu de
vibratie iar apoi se vizualizeaza
tendinta de deformare,
parcurgand pasii din figurile
alaturate.

Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii. Tendinta pentru primul mod:

Tendinta pentru al doilea mod:

Analiza modală - Workbench
Se importa modelul geometric din alt program CAD.

Se discretizeaza modelul importat.

Se alege optiunea analizei modale.

Se introduce constrangerea prin incastrarea suprafetei de capat a barei.

Se obtine urmatorul rezultat.

Se stabileste numarul de moduri proprii de vibratie care se doreste a fi extras

Se stabileste tipul de rezultat care se doreste a fi vizualizat pentru fiecare mod in
parte iar apoi se solutioneaza analiza.

Analiza armonica
Caracteristici:
-Este precedata intotdeauna de o analiza modala;
-se pot aplica CONSTRÂNGERI și SARCINI;
Tema problemei:
Să se determine comportarea barei careia i s-a aplicat analiza
modala in apropierea primului mod propriu de vibratie. Bara este
incastrata la un capat și i se aplica o presiune cu o variatie
sinusoidală avand valoarea amplitudinii 3MPa si frecventa
aproximativ 32 Hz.

In afara incastrarii, deja introduse la analiza modala, se va
aplica si o presiune avand valoarea MAXIMA de 3MPa.
Valoarea acesteia NU este constanta ci variaza sinusoidal!

Se alege tipul de analiza ca fiind o analiza armonica.

Se aleg optiunile corespunzatoare analizei armonice.

Se stabilesc numarul de pasi si domeniul de frecventa pentru
care se va face analiza (in jurul primului mod propriu de
vibratie).


Se incheie solutionarea analizei.

Se intra in TimeHist Postprocesor (postprocesorul
carepermite vizualizarea rezultatelor in functie de timp).

Se alege tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.

Se alege nodul in care se doreste vizualizarea rezultatelor.

Se apasa Ok si se alege optiunea Graph din meniu asa cum se
poate observa in figura.

Se obtine graficul de variatie al deplasarii nodale pe directia
Uy si se observa maximul in zona primului mod propriu de
vibratie

Se pot vizualiza rezultatele si pe intregul moment la o
anumita frecventa proprie urmarindu-se succesiunea din
figurile alaturate. Intr-o prima etapa se alege frecventa la care
se doreste vizualizarea.

Se alege apoi tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.

Se observa valoarea cu mult mai mare decat limita de curgere a materialului ceea ce ne
spune ca bara s-ar rupe datorita vibratiilor.

Analiza tranzitorie
Caracteristici:
-Este o analiza DEPENDENTA de timp;
-se pot aplica CONSTRÂNGERI și SARCINI variabile in timp;
Tema problemei:
Să se determine comportarea grindei incastrate din figura
urmatoare careia i s-a aplicat o presiune variabila in timp dupa
graficul din figura. Sa se determine deformatiile, tensiunile si
deplasarile, tinandu-se cont si de amortizarea materialului (otel).

3,5
2,5
PRESIUNE
1,5
0,5
0
0 0,5 3 3,5 25
TIMP

Se modeleaza grinda si se discretizeaza.

Se incepe o noua analiza si se alege optiunea Transient.

Se stabilesc optiunile analizei pentru fiecare pas de
incarcare in parte.

Se stabileste timpul la sfarsitul primului pas de incarcare si
numarul de subpasi ai primului pas.

Se stabilesc coeficientii de amortizare ai matricii maselor si
ai matricii de rigiditate.

Se stabileste frecventa cu care se scriu rezultatele (dupa
fiecare subpas in cazul de fata).

Se anuleaza gradele de libertate la un capat al grinzii prin
incastrarea acestuia.

Se aplica o presiune de 3 MPa pe o suprafata situata la
celalalt capat al grinzii.

Incarcarile si constrangerile aplicate la sfarsitul primului
pas de incarcare.

Se scrie un fisier (cu extensia *.s01 pentru primul pas de
incarcare.

Intrucat la finalul pasului 2 de incarcare conditiile nu se
modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se
doar valoarea timpului la finalul pasului 2 si eventual
numarul de subpasi.

Se scrie un fisier (cu extensia *.s02 pentru al doilea pas de
incarcare.

Intrucat la finalul pasului 3 nu vom mai avea presiune pe
capatul grinzii este necesara stergerea acesteia. Acest lucru
se realizeaza folosind comanda Loads>Delete asa cum se
observa in figurile alaturate.

Se reintroduc optiunile pentru pasul numarul 3,
modificandu-se doar timpul final.

Se scrie un fisier (cu extensia *.s03 pentru al treilea pas de
incarcare.

Intrucat la finalul pasului 4 de incarcare conditiile nu se
modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se
doar valoarea timpului la finalul pasului 4 (25 secunde si
numarul de subpasi (40) deoarece intervalul de timp este
mai mare.

Se scrie un fisier (cu extensia *.s04 pentru ultimul pas de
incarcare.

Se rezolva analiza urmarind toti pasii de incarcare.

Se vizualizeaza rezultatele variabile in timp cu TimeHistory
Postprocesor la fel ca in cazul analizei armonice.

Se alege tipul de rezultat.

Se reprezinta grafic variatia in timp a rezultatului in timp.

Analiza termala statica
Caracteristici:
-Este o analiza INDEPENDENTA de timp;
-se pot aplica temperaturi invariabile in timp;
-datele de material folosite sunt: densitatea, caldura specifica,
conductivitatea termica si convectia.
Tema problemei:
Să se determine comportarea termica a reperului din figura caruia i
s-au impus doua temperaturi diferite pe doua siprafete diferite. Se
considera timpul desfasurarii analizei ca fiind suficient de mare
astfel incat caldura sa se poata distribui in intregul volum al piesei.

Se modeleaza si discretizeaza piesa folosind tipurile de elemente
finite Shell 57 si Solid 70.
Datele de material utilizate sunt (pentru otel):
-Densitatea 7.85 e-6 kg/mm3;
-Caldura specifica C = 500 J/kg x C;
-Conductivitatea termica KXX = 0,030 W/mm x C;
-Convectia termica 1.14e-5 W/mm2 x C.
-Dintre acestea, densitatea, caldura specifica si conductivitatea
termica se vor introduce ca date de material iar convectia ca
incarcare.

Modelul geometric discretizat cu elemente finite termale (Shell 57 si Solid70).

Se aplica doua temperaturi diferite pe doua suprafete
diferite. Prima suprafata este cea care este marcata pe
figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de
120 C.

Cea de-a doua suprafata este cea care este marcata pe
figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de
22 C.

Pentru aplicarea convectiei este necesara selectarea tuturor suprafetelor exterioare ale
piesei, mai putin a celor doua suprafete pe care s-au impus temperaturi. In prima faza
se vor selecta toate suprafetele exterioare ale piesei din meniul: Select>Entities urmata
de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de mai jos.

In a doua faza se vor deselecta suprafetele pe care au fost impuse temperaturi din
meniul: Select>Entities urmata de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de
mai jos.

Ulterior se va alege optiunea Select>Everything below>Selected Areas.

Pe suprafetele selectate se introduce convectia
asa cum se vede si in figura alaturata. Dupa
aceasta se vor selecta TOATE ariile!


Se vizualizeaza rezultatele. In primul rand se
vizualizeaza variatia temperaturii nodale pe
intreaga piesa.

In al doilea rand se vizualizeaza variatia
fluxului termic.

Prezentare Posdru PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Posdru PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza statică

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se introduc apoi constrangerile si incarcarile:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se da apoi dublu click pe model și se obține::

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik