ELENA ENGRICH

KINETOTERAPIA
pe
intelesul tuturor
,

edifia a ll-a, revizuiti qi adiu$iti

Recuperarea in afectiuni:
- reumatice
- posttraumatice
- neurologice
- cardiovasculare
Recuperarea dupi operafia de cancer la sin:
- drenaj limfatic
- kinetoterapie

ITIE
uM
EDITURA MEOICEIA
Bucuregti, 2016
 Cuprins

Prefald 5
Introducere 11
Tandemul pacient-terapeut ............ 15
Reguli debaz6, in kinetoterapie............. 1,9

A. AFECTIUNILE SISTEMULUI OSTEOARTICULAR 21.

Coloana vertebrali.. 21
Kinetoterapia in spondiloze si discopatii... 22
Spondiloza cervicald..... 23
Spondiloza dorsald 26
Spondiloza lombard...... 28
Discopatia lombard...... 32
Spondilita anchilopoeticd ................ 38
Deficienfele fizice ale coloanei vertebrale 44
Clfoza 44
Lordoza 48
Scoliozele... 53
Umeri, articulafia coxof emuralS, genunchi ................... 56
Kinetoterapia in boala arttozicd. 56
Periartrita scapulohumerald (PSH) 56
Coxartroza 64
Gonartroza. 71.

B. AFECTTUNTLE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR.................... '7'7

Recuperarea posttraumatici............ 78
Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului superior ... 79
Umdrul posttraumatic ................ 79
Fractura humerusului................... 81
Cotul posttraumatic 83
Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului inferior.....,r. 85
poldul posttraumatic................. 85
Genunchiul posttraumatic ................ 87
ingrijirea bolnavului imobilizat la pat .......... 89
Escarele...... 90
Tratarea escarelor 91.
 KINETOTERAPIA PE i ELESUL TUTUROR

C. AFECTIUNILE NEUROLOGICE. 93
Accidentul vascular cerebral (A.V.C.) 93
Hemiplegia 93
Rolul familiei in recuperarea hemiplegicului 95
Reguli debazd,in activitatea de recuperare la hemiplegici 97
100
Kinetoterapia pentru hemiplegici 1.02
Exercifii pentru recuperarea membrului superior 102
Exercitii pentru recuperarea membrului inferior....... 114
Redob6ndirea autonomiei ................. 118
Mersul 121
Reeducarea mersului..... 126
I]rcarea si coborArea scdrilor....... 128
Tehnica imbrdcatului ;i dezbrdcatului............. 130
Igiena personald... 130
P areza faciald......... 131
Recuperarea vorbirii....... 131
Reintegrarea in anturaj. 1,32
Boala Parkinson ........... 134
Kinetoterapia in boala Parkinson 135
Corectarea mersului 135

D. RECUPERAREA MEDTCALA iN errclruNrlE CARDTOVASCU_

LARE L39
Tromboflebita 1.42
Cardiopatia ischemici 143
Infarctul miocardic 144
E. RECUPERAREA DUPA OPERATIA DE CANCER LA SAN (POST-
MASTECTOMIE SAU SECTORIAL) 1.47
Ce este limfa gi cum circulS ea 1.48
Cauzele edemului limfatic 1,49
Factorii care contribuie la reducerea edemului limfatic 151
Reguli de b azd pentru kinetoterapie postmastectomie .................. 152
Program de kinetoterapie postmastectomie .... 153
Drenajul limfatic postmastectomie ........... 159
BeSrIi de bazd,pentru drenajul limfatic manual postmastectomie 1,59
Automasajul pentru prevenirea si tratarea edemului limfatic...... 1,62

F. TERAPIA PRIN MISCARE iN PRACTICA GERIATRICA 165

Gerontoprofilaxia 1,65

CUI VA PUTETI ADRESA CANP AVETI lN TEUNM PERSOANE CU

PROBLEME DE SANATATE ..................-.:-.. 169
Bibliografie 171,
 ,fi],

ill
t:
il
j

TAN DEM UL PACI ENT.TERAPEUT

Pentru ingrijirea r.rnui pacient se mobilizeazd. o intreagd armatd de

specialisti in domeniu. impreund ipi unesc eforturile gi igi folosesc cu-
nostintele in vederea realizdrii scopului final pe care-l reprezintd era-
dicarea suferinfei bolnavului. De la primul contact cu pacientul, datoria
fiecdrui cadru medical este ca, prin atitudinea fald de acesta, sd-l ajute sd
se elibereze de emofii gi inhibifii si astfel sd se poatii integra si el in acest
pluton. Prima condifie este ca firtre bolnav gi terapeut sii se realizeze un
climat favorabil, pentru cd numai asa se poate spera la obfinerea unui
rezultat favorabil.
Parafrazdndu-l pe Tolstoi, putem spune: ,,Tofl oamenii s5ndtosi
seamdnd trtre ei. Fiecare om bolnav, este bolnav in felul lui". Desigur,
nu m-am gAndit numai la faptul cd fiecare are altd boala, ci 9i la situalia
ir care, bol:ravi cu aceeasi afecfiune au atitudini gi reacfli diferite la
aceleasi forme de manifestare a bolii. Pentru cd - se poate spune -
suferinta nu-i numai de un fel, aceasta ne obligd sd-i tratdm diferi! sd
stim sd alegem cdile pentru a ajunge la sufletul celui in suferintd, sd-i
insufldm fircrederea pi speranfa cd a ajuns exact acolo unde trebuie, cd.
noi suntem cei ce il pot ajuta ir rezolvarea problemelor sale.
Este momentul ca bolnavul sd infeleagd cd tot personalul medical,
cu care urrneazd. sd se ir:rtAlneascd, este acolo pentru el, cu dorinta de a-1
ajuta sd-gi recapete sdnitatea. Numai ir aceste condifii bolnaqrl se poate
prezenta relaxat la firtAlnirea cu terapeutul, poate s5-si adune gAndurile
si astfel sd ofere cele mai relevante informafii legate de starea lui de
sdndtate.
Privirea gi intonafia vocii, politefea si cdldura cu care este in-
tAmpinat un pacient, bundvoinla, rdbdarea si atenlia cu care este ascul-
 '9861"'[nn
ruauri ps '{ueralo} rulJ FS a}sa /rol e1eoq nc p1dn1 p+seaDe t4 lefe8ue ue
,sPrlTulnc
T -au aJe) Jola) e 'prlseou erJo+e6l 'axaldruot alaun .rerqr 16 luaurepodruoc
ap rrpJrJrpour aza6uelJap ps eiuua;ns Jndurq n) 'aueoslad alaun e1 ec
pqrsod alsg'rirpd alaque ap ruslu4do rdelare rri arepqpr r6eaare nc lpder
e1 pugd p8.reau as FS r.rrnrp lsare ad lrurod e-s aJ plepo 'el alsa luepodrul
'runl allntu azaJnp ps areradnJar ap epeorrad er pqrsod alsa rJoaun
'alrqrsJalalr Jerrp aleod'a1e1da16eau reur aIaJ aJlurp rJEurJn eale
aleod aJ 'ernlsa)e eaJelrJrlose;dns elrla e nrluad 'a;1seou alaiurrar e1
mp^eLqoq e pnrleldepe ealelnedec aldarpru.rn as a{ua1e F+Inru nJ
'role;adnrar In1)u ug .rolasarSord earauriqo
I IS-qS rs alelarf,os nrluad raiuararrasrad e{uepodrq ap elsaJe ad p8urrruoc 1-ps'aluauroru ap
rrrJeps puraJdns
lapse r6pdap e ap eiur.rop rd eiurorr azalnuqs r-ps'1n1uaned azaferncr4 ps
unp ap 16 ppoq a.rer ur.rd Jolapo+aur rri rolareolfrru eara8ap W pplnadeJa] Inus{euorsaJ
rcIa: rs ruPpJolP -o.rd 16 1nluale+ arnlralur DrV 'p)pJ 1-ps aleod pr ;n8rs urr16 a.rer ad nrirc
d ru1uad {1epa: -Jaxa un aln)axa ps ruaund IJ aJef, pdnp 'rup1n[n fl6 lerpaur rurualJalur
I p1:adsay ezrleJouap as nu e nJluad 'pldurrs arerdrur o azairqrs ps JEJpru rlru
P al ]ol lnlg} l.Ue aleod nu In^euloq'arde;alolar"ql ap aiurpad alaurrd e1 'a.rer uq rrienlrs
s - rou l1f, e-\atrl_a
lung 'rio1 rurrop au apun oloce a8unfe ealnd e n;1uad arrole8qqo alsa
P-au Pfep relunu 'lepaye lsoJ e nu ml Inpalalu aJe) ur Inzw W 'a1n)axa o FS arnqaJ+ aJe)
)ulpnlltraf ad rrlpc6nu rrra8alaiug 1e 16 rep )rzrJ rnln+roJa IE arapal ap lrund urp sale
u lPlPn) Jep alap retu 'rnlnluaned earednq;ed aJeD rrr Inruauop alsa erdera]o+aur)
urq alPof" 'lern8rse alsa 1nra6a rri aplnur luns JoJnlnl
'eJlsPo,\
alrrnuoJa 'role.radncal IqJe rT Inl earedrcrlred alsa pluepodrur ap
lrd a:pr 'ruarnL- +V) azazt+rta46uor ps lg)W IaFSe 'mI psalaiq ad grrldxa as r nu rnln+uarr
9P-r IS eluFarns -ed pceq 'elpoq no eldn1 adacr4 aleod as 'rn1 1n1o; '.rn8rsap '16 radrqra
alY ?lsPaqt'l{ Ie nrqruatu areJarJ are Ior ac salair4 e In^euloq ac pdnq 'a+Elpups ap rrrp+s
Pryl :r,.iis IS'l:1. rrrpradnoar Ie sJaru Inunq +rqasoap pour W pzeazrto*el aJeJ ariela.r 'rop
b ap :rn--'nq :.... ra) allrr eueurn arielar o elplsur aleod as e6e rerunN'rinaderal ap radrqra
5 arr.qaJl 'tugu:j
Ie nJquraru aJeJarJ nrluad +uaruelpJ] ap eruaq)s gzeazrlear as ernJpJ
nie :: lBir:ls ;:-. ezeq ad rnlnrqsou8erp Barrlrqels EI rrpau ad p1n[e I-arer puo{eruro;ur
tr'{ns :zLUnU a;?l pfe8eq glurzatdat'aprrparu ;oprfe8qsa^ur F]e]pzat g?nepe as areJ
g: ;i.jarr-n e- ap e1 'ernlsare 1e Ieqra^uou pfeqrug nf, arplarof, uJ rnln^euloq alasndg'lerlp
rP+U:T,IL'J -aru Inruauop t4 lsrprcads Furueasrn a) +o+ 16 lnade.ralolaul{ ,luaqsrse
'a.i:r:jp :1a-:e'-:: ')rparu ar; 'nps InJoln)olJalur n) azaradooc ps 16 azauoriela,r ps ealnd
Jnrnr:
jo 3i-r ll:rat e nrluad lrqero^eJ rrqrsd InUoJuoJ rnlnler-rloq pJaJuo) r ealsaJe a1eo1 ,1e1

uou nlnr 1 nsrlriNJ ld vtdvulroll Nt) 9T

 Prefold t7

Pentru a cont de opliunile lor si sd ne pdstrdm disponibilitatea de a le r5m6ne

fie medic, mereu aproaPe.
iul me- CAnd ne-am ales aceastd meserie, fdrd sd ne oblige cineva, am gtiut
acesfuia,la de la inceput cd, totdeauna, in fala noastrd vor ajunge acei oameni pe
ti bagajul care numai suferinfa i-a adus. Simpla lor prezenld in cabinet reprezinti
pe baza un strigdt de ajutor trdreptat cdtre noi care, prin modul in care-i htam-
membru al pindm, trebuie sd-i facem sd infeleagd cd suntem lAngd ei gi, imediat, se
intre cei vor bucura de ajutorul nostru. Asa se poate ajunge la sufletul bolnavu-
recuperdrii lui, si sigur, chiar pi peste ani, va povesti ce om deosebit a avut gansa sd
membru al furtAlneascd. Acel om sunteli chiar dumneavoastrd, cel care i-a!i ir:rfeles
. Dacd pa- suferinla pi l-ali ajutat, chiar si numai pentru moment, la ameliorarea
cdt durerii, care probabil era de nesuportat dacd a ajuns la usa dumnea-
; eforturile voastrd.
,,Toate fiinlele au nevoie de m6ngAiere, cdldurl sufleteascd, bl6n-
ma1 deje dar cu atAt mai mult atunci c6nd sunt itr suferinld'. (D. Dumitrascul)
mrscarll pe Certifudinea cd ne-am fdcut cu adevdrat datoria o putem avea
fost afectat, numai dacd ne-am purtat cu bolnavul asa cum ne-am dori sd se poarte
tofi. Sunt cineva cu noi - sau cu cei dragi noud - dacd am fi in situalia lui, 9i dacd
nu poate am fdcut tot ce a depins de noi pentru insdndtogirea acestuia.
demoraliza Respectul pe care-l avem pentru noi gi pe care il pretindem si de la
un exer- ceilalli pentru propria persoand, la rAndul nostru trebuie sd gtim sd-l
91 pro- acorddm pi celorlalfi, chiar dacd avem in fafd o persoand coplepitd de
prin care boald gi de durere. Este o datorie de onoare si totodatd o satisfacfie
depigi astfel supremd sd alini suferinla unui om, sd-l ajuli sd se reintegreze in
pentru societate si sd-si recapete ircrederea in sine.

a bol:ravului
ce poate

multe luni.
pAnd la
Este posibil
modificdri de
celor care ne- ' Dumitrascu D. - Medicina irtre miracol si dezamdgire, Edit. Dacia,
, sf, linem Cluj,1986.
 AFECTIUNI LE SISTEMULUI
OSTEOARTICUTAR

Chinezii sustin cd ,,moartea vine prin articulatii". Desigur, nu

aceasta este singura cale de acces a acestei ,doarnne", dar mi se pare
suficient de sugestivd pdrerea lor pentru a ne convinge de importanta ce
trebuie acordatd bunei funcjiondri a acestui sistem, care se obtine si se
mentine prin activitate hzicd. in general pi prin exercitii de gimnasticd in
mod special.
Penku cd la nivelul coloanei vertebrale se afli cel mai mare numdr
de articulafii pi pentru cd ea reprezintd baza arhilecturald a corpului
omenesc, sd ir:rcepem capitolul cu acest segment.

COLOANA VERTEBRAUT

Pentru a putea intelege mai bine afecfiunile ce se instaleazd frec-

vent la nivelul coloanei vertebrale, sau cele ce sunt generate de acestea
segmentelor colaterale, este bine sd se cunoasci cAteva notiuni, atAt din
punct de vedere anatomic c6t gi funclional. r
Din punct de vedere anatomic, coloana vertebrald este alcdtuitd
din 33 sau 34 de vertebre, 24 de discuri intervertebrale, o bogatd gamd
de ligamente, formaliuni nervoase si vasculare. De coloana vertebrald
este legat direct toracele gibazinul, de care sunt articulate membrele su-
perioare si inferioare.
 22,, KI N ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR

Coloana vertebrald se imparte in 4 regiuni:

- regiunea cervicald - primele 7 vertebre;
- regiunea dorsald - 12 vertebre;
- regiunea lombard - 5 vertebre;
- tegiunea sacro-coccigiand -9-10 vertebre.
varietatea formatiunilor ce o alcdtuiesc permit miscdri complexe si
variate, dar si instalarea unor afectiuni a cdror influentd uneori nu se
limiteazd numai la nivelul acestui segment, ci si la nivelul segmentelor
ce se leagd in mod direct sau indirect de acesta.
Discurile intervertebrale, situate asa cum le aratd si denumirea
intre vertebre, permit miscarea si au, printre altele, rolul de a diminua
presiunea exercitatd asupra vertebrelor i:r timpul efortului si de a
mentine curburile fiziologice ale coloanei.
sfudiile au dovedit cd discurile intervertebrare sunt supuse unor pre-
siuni in toate poziliile, chiar si atunci cAnd corpul este inpozltta culcat
pe spate. s-a constatat cd ridicarea de la sol a unei greutdli de 10 kg (de
cdtre o persoand care are 80 kg, din pozitia cu genunchii ir:rtinsi) exercitd
o forld de tractiune asupra apofizelor spinoase lombare de 255 kg.
Cred cd acest argument este suficient pentru a ne determina sd
avem permanent in atentie menajarea acestor formatiuni, prin adoptarea
unor pozitii ce permit pozitionarea corectd a coloanei vertebrale in tim-
pul eforturilor precum si relaxarea ei.

Kinetoterapia in spondiloze gi discopatii

Cele mai frecvente afecliuni ale coloanei vertebrale sunt spondi-
lozele si discopatiile care, pe langd durerile pe care le generea zd,, de
multe ori determind chiar incapacitatea de a desfdsura o activitate fizicd,
prin diminuarea sau chiar reducerea aproape in totalitate a mobilitdlii.
Pentru a preveni producerea de leziuni la nivelul discurilor se im-
pune depistarea precoce a acestor afectiuni si aplicarea mdsurilor cores-
punzdtoare. Este necesard prezentarea la medicul de specialitate incd de
la aparitia primelor sefirne cum ar fi: dureri la nivelul spatelui sau la
nivelul membrelor in timpul unor miscdri sau chiar in repaus, senzafie
 Afe cti u n iIe si ste m u Iu i osteoo rti cu lo r 23

de oboseald ffrsolitd de dureri la nivelul coloanei intr-o activitate mai

prelungitd ce solicitd acest segment etc. in cazul in care, din punct de
vedere radiologic, nu se evidenliazd modificdri la nivelul coloanei, nu
inseamnd cd totul este ftr ordine. Semnalele primite se datoreazdlezitt-
nilor incipiente de la nivelul celorlalte formatiuni ale coloanei vertebrale.
Pentru a preveni hernierea discurilor sau recidiva, in caztl in care
a existat deja o hemie discald, se recomandd:
- evitarea eforturilor prelungite itr picioare;
- evitarea aplecdrilor repetate si menfinerea trunchiului in aceastd
pozitie;
- evitarea ridicirii greutdtilor mari;
- ridicarea din pat se va face numai in felul urmdtor: se executd
irtoarcerea corpului in pozilia culcat pe o parte, se coboard picioarele la
marginea patului gi se impinge ir:r mAini pentru ridicarea trunchiului;
- evitarea frigului si protejarea prin folosirea unei vestimentatii
cdlduroase din fibre naturale (bumbac,lAnd).
Pentru ca rczultatele sd se facd simtite cAt mai repede, se reco-
mandi ca pedintele de gimnasticd sd fie firsotite si de masaj relaxant,
acesta avAnd ca efect decontracfurarea musculaturii.

Spondiloza cerviGald

Formele de manifestare ale acestei afectiuni se fac simtite prin

limitarea miscdrii capului ca urmare a reducerii mobilitdtii la nivelul
vertebrelor cervicale, prin dureri tr regiunea cervicald, dureri ce pot
radia in zona omoplatuiui, pe brate gi pot ajunge p6nd la degetele
mAinii, dureri de cap ce pot provoca senzat:ri de vomd, ameteli, tulburdri
ale circulatiei cerebrale.
Suferintele la nivelul coloanei cervicale sunt determinate de cauze
diferite printre care se numdri discarkozele, cervicalgiile functionale ;i
herniile de disc.
Discartrozele se manifestd prin dureri, la nivelul coloanei cervi-
cale, care coboard pe bra! (nevralgii cervicobrahiale), prin dureri ce apar
la ridicarea unei greutdli si, uneori, in funcfie de vArstd, din catza
osteoporozei si tulburdrilor nevrotice determinate de menopauzd.
24 KIN ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR

Cervicalgiile funclionale se declanseazd fie ca urmare a menlinerii

coloanei cervicale, timp indelungat, intr-o p ozl|ie necorespun idtoar e, la
birou, la televizor si chiar in pat, fie a unei musculaturi deficitare in
aceastd zond..
Herniile de disc trebuie privite cu multd atenfie, fiind afecliunea
care, dacd nu rdspunde la tratamentele cunoscute, impune intervenfie
chirurgical5. inainte de a se incerca tratamentul obignuit trebuie inter-
pretat cu precizie rezultatul radiologic.
Kinetoterapia ir spondiloza cervicald Iecomande o serie de exer-
citii simple care, dacd sunt executate corect, au un efect benefic ce se
resimte uneori si numai dupd cdteva gedinle. Este posibil ca la primele
leclii sd apard senzafia de ameleald sau chiar stdri vertiginoase. Nu este
caztil.sd vd speriali. in acel moment vd oprifi, vd odihniti cateva clipe 9i
cAnd vd reveniti continuali exercifiile'
Pentru a obiine rezultatul dorit vd recomand:
- nu inchideli ochii itr timpul exerciliilor;
- nu faceli migcdri brugte;
- nu executafi migcdrile rePede;
- nu forlali executarea dupd aparllla durerii.
in concluzie, exerciliile se vor executa cu ochii deschfi, intr-un
ritm foarte lent, cu mipciri cursive sipauze intre exercilii. Amplitudinea
migcdrii este limitatd de aparifia durerii.
Persoanele care au spondilozd cervicald trebuie sd evite ldsarea
capului pe spate ;i menlinerea tr aceastd pozille (punerea perdelelor,
spdlatul pe cap Ia coafor etc.), deoarece in timpul acestor activitdli
banale se pot declanga chiar accidente vasculare sau, drn cartza instaldrii
amefelii in timpul unor activitdfi ce implicd extensia la nivelul coloanei
cervicale pot avea loc accidente insolite de fracturi sau alte traumatisme.

Kinetoterapia in spondiloza cervicali

A. Din pozl|ladecubit dorsal (culcat pe spate) cu genunchii indoili
gi tdlpile pe sol:
L. aplecarea capului inainte cu ducerea blrbiei la piept, fdrd
ridicarea capului de pe saltea. Pentru ca mi;carea sx se execute
 AfecSi u n iIe siste m u Iu i osteoa rti cu I o r 25

corect vd gAndifi cd vreli sd atingeli salteaua cu regiunea

cervicald. Se menfine pozilia 3-4 secunde. Revenire.
Se repetd de 5-6 ori pentru ir:rceput si se creste treptat numdrul
de repetiri. Aceastd indicalie este valabild pentru toate exer-
ciliile.
2. capul alunecd pe saltea spre dreapta, apoi spre stAnga cu ten-
dinla de a atinge umdrul cu urechea; cAnd s-a atins amplitu-
dinea maximd a miscdrii se menfine pozi,tla 3-4 secunde.
Revenire.
3. irtoarcerea capului spre dreapta gi spre stAnga cu tendinta de a
atinge urmdrul cu bdrbia. Se menfine pozllla 3-4 secunde. Reve-
nire.
4. ducerea bdrbiei de la umdrul drept spre umdrul stAng prin
miscarea de descriere a unui arc de cerc pe piept. Aceastd
miscare se realizeazd. prin ridicarea capului de pe saltea. Cand
bdrbia ajunge Ia nivelul umdrului st6ng capul se pr:ne pe saltea
si dupd cAteva momente de relaxare pornegte miscarea ir sens
invers.

B. Din pozllia decubit ventral (culcat cu fala in jos) cu mAinile

trcrucisate sub bdrbie:
5. asezarea succesivi a bdrbiei pi a frunjii pe mdini (se repetd de
10 ori);
6. ducerea bdrbiei spre umdrul stdng si apoi spre ce1 drept (de 10
ori).

C.Din pozilia decubit lateral (culcat pe o parte):

7. ridicarea capului cu tendinla de a lipi urechea de umdr (de 5-10
ori);
8. capul se sprijind pe mAnd (se std intr-un cot), apisarea capului
in jos (de 5-10 ori).

Este bine ca toate exercitiile descrise p6nd acum sd fie urmate gi de

miscdri de rotire a umerilor gi de migcdri de brate (rotiri, balansdri), ce se
vor executa dupd termur-area celor 8 exercitii efectuate cu capul.
26? KINETOTERAPIA PE iNTELESUL TUTUROR

O parte din aceste exercilii se pot executa dtn pozilia gez6nd pe

scaun si, astfel, unele persoane au posibilitatea sd le facd chiar la locul de
muncd, firrand cont cd dureazd,doar cAteva minute.
l
:,

Spondiloza dorsalfl

Este o afecfiune mai rar intalnitd, ce se manifestd prin dureri in

regiunea dorsald a coloanei vertebrale si uneori chiar prui nevralgii
intercostale.Ea favorizeazd, aparitta cifozei si asta impune ca in actul de
recuperare sd se urmdreascd indreptarea pozifiilor vicioase, oprirea
evolufiei cifozei dorsale si tonificarea musculaturii din aceastd zond.
Pentru pistrarea sau mdrirea elasticitdlii cutiei toracice se recomandd
exercifii de respiratie ,si practicarea inotului.

Kinetoterapia in spondiloza dorsalii

A. Din pozllia decubit dorsal (culcat pe spate), cu genunchii
irdoifi, telpile pe saltea:
1. cu bratele pe l6ngd corp: apropierea ;i depdrtarea omoplatilor
(10-15 ori);
prin impingerea pieptului fir sus, ridicarea umerilor si toracelui
- capul rdmAne ca punct de sprijin (de 10 ori) (fig. 1);

Fig.1