MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua ºansã”

MIHAI STAMATESCU

ISTORIE
Modulul 1
Orientarea în timp ºi spaþiu istoric
Ghidul profesorului

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design ºi dtp: András Tánczos
Ilustraþii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins Stimatã colegã,
Stimate coleg,
Capitolul I. Timpul istoric
1. Mãsurarea timpului istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Ne bucurãm cã suntem
2. Epocile istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 împreunã în marea echipã a
3. Duratele timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 programului „A doua ºansã”.
4. Sursele istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Ordinele M.Ed.C. nr.
5. Limbajul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 5333/25.10.2005 ºi nr.
5375/29.12.2005 privind
Capitolul II. Spaþiul istoric Metodologia aplicãrii
6. Lumea cunoscutã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 programului ºi programele
7. Aºezãrile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 ºcolare pentru educaþia de
8. Cãlãtorii ºi descoperiri geografice . . . . . . . . . . . . . . 18 bazã sunt documentele care
9. Spaþii culturale ºi de civilizaþie . . . . . . . . . . . . . . . . 20 stau la baza programului
10. Geografie istoricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 „A doua ºansã” – învãþãmânt
11. Civilizaþia ºi cultura europeanã – secundar inferior.
fundamente istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Ghidul de faþã face parte
12. Simboluri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 dintr-o serie de materiale
educaþionale (ghidurile
elevului, ghid de evaluare)
elaborate, sau în curs de
elaborare care vor fi utilizate
în cadrul programului
„A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior.
Prin realizarea ghidurilor,
am dorit sã vã sprijinim
ºi sã vã oferim materiale
perfectibile, dar utile Dvs.
atât în cadrul programului,
cât ºi în întreaga activitate
didacticã.
Sugestiile pe care ni le veþi
oferi vor contribui la
revizuirea materialelor în
anul de pilotare, astfel încât
programul sã se poatã
extinde la nivel naþional,
începând cu anul ºcolar
viitor.
Datoritã Dvs., pentru tinerii
din program, viitorul poate
arãta altfel.
Vã dorim succes ºi vã
mulþumim cã aþi ales sã fiþi
alãturi de noi.

Lucia Copoeru
Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

 TIMPUL ISTORIC

Mãsurarea
timpului istoric 1
Competenþe specifice vizate:
1.1. Ordonarea pe criteriul
cronologic a evenimentelor
personale/evenimentelor
istorice
1.2. Utilizarea unitãþilor de
mãsurare a timpului

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– mãsurarea scurgerii timpului
de-a lungul istoriei la diferite
civilizaþii;
– mãsurarea simbolicã a
timpului; calendarele;
– reacþia cotidianã a omului faþã
de trecerea timpului;
– elemente de cronologie.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Discuþii posibile: Preocuparea
oamenilor aparþinând unor
civilizaþii atât de diferite de a
mãsura timpul; observarea
ingeniozitãþii oamenilor în a
alcãtui calendare; diferenþele
dintre civilizaþii cu privirea la
numãrarea anilor; posibilele
dificultãþi de comunicare între
culturi care folosesc repere de
timp diferite; sistemul general
acceptat azi: era creºtinã; altele.

A2: Rãspunsuri aºteptate:

3 motive: lumina slabã, calitatea
proastã a produselor în condiþii de
vizibilitate slabã ºi de obosealã,
pericolul de incendiu datorat
folosirii lumânãrilor, torþelor etc.
A2: Discuþii posibile: Oamenii au
trãit dintotdeauna într-o societate
simbolicã, în care totul are o
semnificaþie: vestimentaþia,
gesturile, cuvântul, scrierea au o
valoare simbolicã. De aceea ele
sunt diferite de la o civilizaþie la
alta. Cunoaºterea lor ne ajutã sã
comunicãm. Semnalele sonore sunt
ºi ele simboluri, iar recunoaºterea
lor ne ajutã sã ne orientãm ºi sã
luãm decizii în diverse situaþii.
Activitate didacticã suplimentarã
– Un exerciþiu util în perceperea vizualã a timpului istoric
este activitatea de plasare a unor elemente de cronologie pe
axa timpului.
– De regulã, reperul faþã de care se fixeazã elementele de
cronologie este anul naºterii lui Hristos, considerat anul 1.
În funcþie de acest reper cronologic, care marcheazã
începutul erei creºtine, se pot indica evenimente de plasat
pe axa timpului.
– Este recomandabil ca exerciþiul sã utilizeze evenimente
foarte importante din istorie, care ele însele sunt repere
importante în cronologia istoricã.
– Exerciþiul poate fi realizat individual, pe grupe sau frontal.
– Pe parcurs, exerciþiul poate fi realizat prin indicarea anului
ºi solicitarea de a se recunoaºte evenimentul sau, invers,
prin indicarea unui eveniment cu recunoaºterea anului în
care a avut loc.

4 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Exemple: fluierul arbitrului într-un
joc, sirena poliþiei sau a
ambulanþei, genericul unor
emisiuni radio-tv etc. Discuþia
poate fi extinsã la alte tipuri de
simboluri: uniformele, diverse
gesturi cu valoare simbolicã ºi,
evident, calendarele ºi mãsurarea
timpului.

A3, A4: sunt exerciþii de

dobândire a Competenþelor
Specifice 1.1. ºi 1.2. Elementele de
cronologie folosite în exerciþii sunt
repere istorice importante, iar
învãþarea lor indirectã ajutã la
orientarea în timp. Memorarea lor
nu este un scop în sine.

Recomandãri:
– A3 ºi A4 pot fi realizate
individual sau în echipe;
– Nu vã pierdeþi rãbdarea dacã
elevii nu reuºesc sã identifice
secole, decenii etc; este o
deprindere care se învaþã prin
repetare;
– Nu organizaþi concursuri în
acest moment, pe acest subiect:
acestea pot fi stresante ºi
descurajante.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

 TIMPUL ISTORIC

Epocile istorice 2
Competenþa specificã vizatã:
1.4. Identificarea duratelor variate
ale timpului istoric

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– divizarea timpului istoric în
epoci este o convenþie
ºtiinþificã ºi didacticã;
– evenimentele care marcheazã
frontiera dintre epoci sunt alese
în mod simbolic;
– epocile istorice pot fi diferite în
istoria naþionalã faþã de istoria
universalã;
– inventarea scrierii – reperul cel
mai important în trecerea de la
preistorie la istorie;
– începutul Evului Mediu a fost
marcat de etnogeneza
europeanã;
– descoperirea Americii ºi
Revoluþia francezã – date
simbolice de început al Epocii
Moderne, respectiv al Epocii
Contemporane;
– elementele ce definesc Epoca
Contemporanã: dezvoltarea
tehnologiei, globalizarea, viteza
de circulaþie a informaþiei,
drepturile omului.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Discuþii posibile: Scrierea este
elementul vital pentru conservarea
ºi transmiterea experienþei umane
de la o generaþie la alta;
dezvoltarea mijloacelor de
multiplicare a documentelor scrise
(tiparul, maºina de scris,
copiatorul, calculatorul) a dus la
rãspândirea informaþiei, la
creºterea nivelului de educaþie, la
multiplicarea invenþiilor din alte
domenii, la dezvoltarea
tehnologiei; dezvoltarea
tehnologiei ºi schimbãrile rapide
din societate explicã durata mai
scurtã a epocilor istorice pe
mãsurã ce ne apropiem de zilele
noastre.
Activitate didacticã suplimentarã
– Aplicaþia evidenþiazã faptul cã epoca modernã a însemnat
începutul construcþiei sistemului politic modern.
– Se citeºte textul ºi se cere: a. Identificarea modului în care
a fost conceputã separaþia puterilor în stat în epoca
modernã; b. Recunoaºterea vreunei situaþii reale în care un
conducãtor a deþinut toatã puterea în stat.
„În fiecare stat existã trei puteri: puterea legislativã, puterea
executivã ºi puterea judecãtoreascã. Atunci când puterea
executivã ºi cea legislativã sunt deþinute de o singurã persoanã,
nu mai existã libertate, deoarece aceastã persoanã ar putea face
legi tiranice ºi apoi sã le punã în practicã abuziv. Dacã puterea
juridicã ar fi deþinutã împreunã cu cea legislativã, controlul
asupra vieþii ºi libertãþii cetãþenilor ar fi arbitrar, deoarece
judecãtorul ar fi ºi legislator. Dacã puterea juridicã ar fi
îmbinatã cu puterea executivã, judecãtorul ar putea deþine forþa
unui opresor.” (Montesquieu, Despre spiritul legilor)

6 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 A2: Rãspunsuri aºteptate: os, corn,
lemn, piatrã; unelte agricole; mase
plastice, fibre sintetice, fibrã de
sticlã etc.

A3: Scopurile aplicaþiei:

observarea diferenþelor de origine
etnicã ale popoarelor europene;
recunoaºterea unor diferenþe
etnice (limbã, obiceiuri, tradiþii,
port popular); acceptarea celuilalt.

A4: Discuþie posibilã: aplicaþia îºi

propune sã conºtientizeze nivelul
actual al practicãrii agriculturii
comparabil, uneori, cu Evul Mediu.
Întrebãri ajutãtoare: Ce consecinþe
are practicarea agriculturii în
aceastã manierã? Ce putem face
pentru a depãºi acest nivel?

A5: Rãspunsuri aºteptate: noi

cerinþe în educaþie; viteza de
comunicare; globalizarea
informaþiei (vezi transmisiunile
directe din orice colþ al lumii);
internetul; siscuþia despre
drepturile omului trebuie sã punã
în evidenþã drepturi ºi libertãþi pe
care oamenii le au în viaþa de toate
zilele sau care le sunt încãlcate în
diverse situaþii.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

 TIMPUL ISTORIC

Duratele timpului 3
Competenþa specificã vizatã:
1.4. Identificarea duratelor variate
ale timpului istoric

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– evenimentele ºi memoria
oamenilor;
– înregistrarea (în scris, prin
sunet, prin fotografie, prin
imagini în miºcare) ºi marcarea
unor evenimente (sãrbãtori,
comemorãri);
– datarea evenimentelor ºi
importanþa lor personalã,
localã, naþionalã, mondialã;
– evenimentul aparþine „duratei
scurte a timpului istoric”;
– cauze ºi consecinþe, urmãri,
efecte ale evenimentelor;
– procesele istorice aparþin
„duratei lungi a timpului
istoric”.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Este recomandabilã susþinerea
cu informaþie istoricã suplimentarã
a evenimentelor menþionate la
primul exerciþiu; sunt necesare
exemple de evenimente care sã
ajute la rezolvarea celui de-al
doilea exerciþiu; explicarea lor ºi
extinderea discuþiei pe tema
rasismului, a Holocaustului, a
bombei atomice ºi a armelor de Activitate didacticã suplimentarã
distrugere în masã este utilã. O activitate complexã, care presupune analiza detaliatã a
Exerciþiul poate fi extins la textului ºi a relaþiei dintre evenimente, este urmãtoarea:
exemple contemporane de conflicte – Descoperã trei serii de câte douã evenimente, în care unul
în care cauzele ºi urmãrile sunt este cauzã ºi altul consecinþã a celui dintâi;
foarte evidente pentru elevi; poate „Trei bãtãlii sunt celebrate ca mari victorii româneºti: Rovine
fi folosit un organizator grafic de (1394), Vaslui (1475), Cãlugãreni (1595).
tipul urmãtor, în care se aºeazã
La Rovine, s-ar putea sã fi fost o bãtãlie nedecisã. Cert este cã
evenimentele enumerate în coloana
dupã aceea Mircea cel Bãtrân a fost nevoit sã se refugieze în
corespunzãtoare:
munþi, pierzându-ºi tronul.
Cauze Eveniment Consecinþe La Vaslui, a fost o victorie categoricã a lui ªtefan cel Mare.
1 septembrie La Cãlugãreni, rezultatul bãtãliei a fost echivoc (pentru
1939: români este o mare victorie româneascã, turcii o socotesc o
declanºarea victorie turceascã). Dupã luptã, Mihai Viteazul s-a retras spre
celui de-al munþi abandonând Bucureºtiul.” (Lucian Boia, România, þarã
doilea rãzboi de frontierã a Europei)
mondial

8 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 A2: Exerciþiul este un pretext
pentru o discuþie frontalã sau
pentru o activitate în grupuri de
tip „reþea de discuþie”. Rãspunsuri
aºteptate: consecinþe pentru viaþa
oamenilor (modificarea
programului de viaþã zilnic, în
funcþie de orarul de muncã din
fabricã); migraþia oamenilor
dinspre sat spre oraº; apariþia
cartierelor insalubre la marginea
oraºelor; creºterea delincvenþei în
noile centre industriale, creºterea
nevoii de relaxare ºi înmulþirea
formelor de divertisment etc.
Scopul exerciþiului este de a
observa implicaþiile pe care le
poate avea un proces istoric,
dincolo de desfãºurarea lui pe o
perioadã lungã de timp.

A3: Aplicaþia reprezintã exerciþii

de recunoaºtere a unui proces
istoric în raport cu un eveniment
istoric. Este util ca activitate
individualã, autonomã sau ca
exerciþiu de autoevaluare. Miza
este una formalã, nu de conþinut,
scopul fiind recunoaºterea
diferenþei dintre un eveniment ºi
un proces istoric.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

 TIMPUL ISTORIC

Sursele istorice 4
Competenþa specificã vizatã:
1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi ºi surse istorice

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– istoria se reconstituie pe baza
dovezilor oferite de sursele
istorice;
– orice document scris sau obiect
poate fi o sursã istoricã;
tipologia surselor istorice;
– sursele orale (istoria oralã) fac
parte din sfera de interes a
istoricului;
– orice sursã trebuie sã treacã
printr-o analizã criticã pentru a
vedea dacã nu este un fals, dacã
este subiectivã, dacã apãrã
interesele unui grup, dacã este
rezultatul ignoranþei autorului
etc.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Rãspuns aºteptat: izvoare
istorice nescrise;

A2: Scopurile aplicaþiei sunt:

descoperirea informaþiei în surse
istorice variate; crearea unei surse
de informaþie (jurnalul);
identificarea perspectivelor
multiple oferite de sursele istorice
sau de informare. Ideea relatãrilor
diferite despre un eveniment poate
fi demonstratã cu ajutorul presei
cotidiene.
Critica surselor istorice presupune
obþinerea unor rãspunsuri cu
privire la elaborarea sursei, la
autorul acesteia. Ne putem astfel
face o imagine despre
„obiectivitatea” sursei ºi despre
„calitatea” autorului. În funcþie de
aceste lucruri se apreciazã
importanþa sursei. Aceeaºi
judecatã criticã se poate face
asupra presei scrise sau asupra
jurnalelor de ºtiri radio - TV.
Fireºte, nu întotdeauna putem
rãspunde la întrebãrile despre
Activitate didacticã suplimentarã
– Alegeþi un eveniment foarte cunoscut din viaþa cotidianã ºi
cereþi elevilor sã îºi relateze întâmplãrile unul altuia dupã
principiul jocului „telefonul fãrã fir”. Puneþi pe primul ºi
pe ultimul elev din ºir sã povesteascã acelaºi eveniment
dupã ce el a fost „filtrat” ºi relatat de alþi colegi. Constataþi
împreunã diferenþele!
– Exerciþiul presupune observarea modului în care relatãrile de
istorie oralã „îmbogãþesc” un eveniment cu propria experi-
enþã, cu fapte imaginare, cu interpretãri ºi judecãþi personale.
Cu cât suntem mai departe de prima sursã, cu atât existã ºan-
se mai mari ca evenimentul sã fie prezentat mai distorsionat.
– Concluzii posibile: informaþia de orice fel, care ajunge
zilnic la noi, este credibilã sau nu în funcþie de calitatea
sursei care o lanseazã sau o transmite. Mesajele din mass
media, zvonurile, ºi alte tipuri de informaþii trebuie
analizate critic ºi cu discernãmânt.

10 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 autorul unei surse. Dar simplul
fapt cã reflectãm asupra acestui
lucru este o dovadã de gândire
criticã!

A3: Rãspuns aºteptat: surse scrise.

Discuþie posibilã: informaþia din
texte aparþine unor autori diferiþi,
vine din perioade diferite ºi se
raporteazã la sisteme de valori
diferite: (primul este un document
oficial elaborat în timpul
regimului Antonescu, al doilea
este un text dintr-o sursã
academicã contemporanã cu noi).
Discuþia poate fi extinsã la
probleme privind discriminarea,
rasismul ºi drepturile omului.
Exerciþiul poate fi legat de A1 din
lecþia despre „Duratele timpului”.

Discuþie posibilã: Mass media

difuzeazã informaþie. Receptarea,
înþelegerea ºi comunicarea
informaþiei de cãtre fiecare dintre
noi sunt elemente cotidiene ºi
reprezintã o provocare (vezi modul
de lansare ºi de transmitere a
zvonurilor pornind de la
distorsionarea unei informaþii).
Clasificarea informaþiilor pe
domenii ne poate ajuta sã
înþelegem mai bine mesajele.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

 TIMPUL ISTORIC

Limbajul istoric 5
Competenþa specificã vizatã:
1.3. Selectarea termenilor istorici
adecvaþi pentru prezentarea
unui subiect

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– limbajul istoric este un limbaj
cotidian;
– adecvarea limbajului la epoca
istoricã este utilã pentru
înþelegerea corectã a mesajelor;
– înþelesul unor noþiuni îl putem
descifra cu ajutorul
dicþionarelor sau al contextului
în care ele sunt prezente.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Scopul exerciþiului este acela
de a observa nevoia adecvãrii
limbajului la epoca descrisã.
Exerciþiul poate fi realizat fãrã
comentariul ajutãtor, deoarece
terminologia în cauzã a fost
întâlnitã în lecþiile anterioare sau
cu susþinerea acestuia. Utilizarea
limbajului adecvat poate fi uºor
explicatã prin relaþia dintre epoca
istoricã ºi (caracteristicile sale) ºi
terminologia potrivitã pentru
prezentarea acesteia. Aplicaþia se
preteazã la activitate frontalã.

A2: Exerciþiile se preteazã la

activitãþi individuale sau de grup.
Scopul este identificarea
conþinutului unei noþiuni într-un
context ºi recunoaºterea unui
concept într-o definiþie. Pot fi
utilizate sub forma unor jocuri.
A3: Textul aparþine istoriei
contemporane ºi poate fi prezentat
ca o ºtire.
Utilizarea noþiunilor potrivite
demonstreazã:
– înþelegerea mesajului;
– cunoaºterea sensului
conceptelor;
– stãpânirea formelor gramaticale
corecte;
Activitate didacticã suplimentarã!
– Cautã în Index termeni istorici care exprimã evenimente
sau procese istorice din lumea contemporanã. Alcãtuieºte o
listã cu cinci termeni ºi apoi formuleazã câte douã
enunþuri cu fiecare.
– Identificã în textul urmãtor cel puþin trei termeni istorici
care se referã la istoria contemporanã:
Fenomenul cel mai vizibil din zilele noastre este cel al
globalizãrii. Avem de-a face cu o mondializare a bursei de
mãrfuri, a capitalului, a comerþului, a circulaþiei informaþiei ºi
chiar a terorismului. Ameninþãrile asupra mediului, încãlzirea
globalã, creºterea traficului de droguri sau de persoane sunt
fenomene tot mai prezente în viaþa cotidianã. Internetul
reprezintã cel mai rapid mijloc de transmitere a unei mari
cantitãþi de informaþie la mare distanþã. Utilizarea lui a devenit
o necesitate atât pentru oamenii de afaceri, pentru oamenii de
ºtiinþã, cât ºi pentru oamenii obiºnuiþi care comunicã zilnic.

12 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Dacã elevii nu dispun de informaþii-
le necesare pentru completarea
spaþiilor libere, pot fi susþinuþi cu
informaþie suplimentarã, eventual
extrasã din surse de presã.

Exerciþiile urmãtoare pot fi

utilizate ca autoevaluare, în
activitãþi de tip concurs etc.

Discuþie posibilã: Relaþia

imagine - limbaj - sentimente este
un mijloc prin care mass media
capteazã atenþia publicului. Uneori
mass media ne poate înºela buna
credinþã ºi de aceea este utilã
judecarea criticã a informaþiilor
însoþite de imagine/sunet, care
genereazã atitudini ºi sentimente.

Ultimul exerciþiu al aplicaþiei

ilustreazã relaþia dintre limbaj,
mesaj ºi un sistem de valori de
referinþã. Se preteazã la o activitate
frontalã.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

 SPAÞIUL ISTORIC

Lumea cunoscutã 6
Competenþa specificã vizatã:
1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi ºi surse
istorice

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– definirea spaþiului istoric ca
spaþiu umanizat;
– observarea spaþiului istoric;
factori de analizã;
– nomadismul preistoric;
– sedentarizarea neoliticã;
– ocupaþii ºi aºezãri ale
populaþiilor sedentare în
Antichitate ºi în Evul Mediu;
– lumea modernã ºi parcurgerea
spaþiului.

Utilizarea aplicaþiilor
A1, A2: Exerciþiile se preteazã la
activitãþi individuale urmate de
discuþii frontale. Ele vizeazã
observarea ºi recunoaºterea
elementelor care alcãtuiesc mediul
natural ºi mediul umanizat.
Discuþia poate fi extinsã la raportul
dintre aºezãrile umane ºi
distrugerea/protecþia mediului.

A3: Exerciþiul are ca scop

observarea modului în care omul a
luat în stãpânire ºi a umanizat
spaþiul asociind punctele cardinale
ºi anotimpurile cu vârstele omului;
se pot sugera alte forme de
umanizare a spaþiului: nume de
locuri/toponime (Babele, Peºtera
Muierii, Vârful Omul etc);
amenajarea spaþiului (baraje de
acumulare, defriºãri, desecãri,
construirea de aºezãri); pot fi luate
în discuþie spaþiul ºcolar sau cel
familial, ca spaþii personalizate;
A4: Aplicaþia are scopul de a-i
pune pe elevi în contact cu harta
ºi de a-i familiariza cu elementele
de orientare în spaþiu, precum ºi
cu faptul cã lumea cunoscutã azi a
fost descoperitã treptat;
Activitate didacticã suplimentarã
Activitatea de mai jos are ca scop evidenþierea relaþiei
vitezã de parcurgere a spaþiului – bani.
– De ce viteza de parcurgere a spaþiului este importantã
pentru un negustor?
– Identificã pe o hartã traseele indicate în text!
„Cãlãtoria reþine mult timp pe drum mãrfurile ºi banii. Un
negustor va avea, în chip firesc, dorinþa de a-ºi recupera cât
mai repede capitalul investit în marfã. Timpul înseamnã bani.
Viteza record se obþine pe mare - 200 de km pe zi, pe timp
frumos ºi cu corãbii rezistente. Traversarea mãrii de la
Constantinopol la Alexandria se fãcea în vreo 15 zile.
Pe uscat, de la Constantinopol la Veneþia scrisorile fac în
medie 40 de zile, iar de la Madrid la Veneþia, cam la fel.”
(Fernand Braudel, Mediterana ºi lumea mediteraneeanã în
epoca lui Filip al II-lea)

14 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Harta localitãþii este un exerciþiu
dificil, care presupune cunoºtinþe
despre localitate ºi anumite
abilitãþi de stabilire a proporþiilor
într-un desen. Chiar ºi o execuþie
parþialã a exerciþiului este
suficientã.

Discuþie posibilã legatã de evoluþia

transporturilor:
evoluþia mijloacelor de transport ºi
creºterea vitezei de parcurgere a
spaþiului; observarea modului de
mãsurare a vitezei în Evul mediu;
compararea vitezelor de parcurgere
a spaþiului în Evul Mediu cu cele
contemporane; circulaþia
informaþiei; consecinþe ale creºterii
vitezei de circulaþie a informaþiei.

Harta: observarea hãrþii;

identificarea continentelor ºi a
unor trasee ale negustorilor sau ale
armatelor pornind de la situaþii
propuse de profesor; localizarea
unor aºezãri importante. Este
importantã fructificarea
informaþiilor pe care elevii le au
de la geografie, astfel încât sã se
ilustreze importanþa practicã a
cunoºtinþelor acumulate.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

 SPAÞIUL ISTORIC

Aºezãrile umane 7
Competenþa specificã vizatã:
1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi ºi de surse
istorice

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– relaþiile economice ºi sociale
dintre aºezãrile urbane ºi cele
rurale;
– probleme de demografie;
– factori de putere ºi influenþã ai
oraºelor: capitale, alianþe ale
oraºelor;
– lumea orãºeneascã – lume
dinamicã, creatoare de
civilizaþie.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Rãspuns aºteptat: dezvoltarea
tehnologiei agricole, revoluþia
industrialã cu toate consecinþele
sale pozitive/negative; dezvoltarea
economicã generalã, îmbunãtãþirea
hranei ºi a stãrii de sãnãtate,
dispariþia marilor epidemii.

A2: Discuþie posibilã: viaþa

cotidianã în oraºele de azi
comparativ cu oraºul de la
începuturile modernitãþii; locuri
de întâlnire ale oamenilor;
cerºetorii ºi vagabonzii; discuþia
poate fi extinsã la locuri cunoscute
de elevi ºi la situaþii familiare; ar
putea fi speculatã tentaþia de a
relata evenimente sau de a descrie
locuri, putând fi valorificate po-
vestirile în contextul unei discuþii
anterioare despre sursele istorice.
A3: Posibilã discuþie frontalã
pornind de la textele anterioare;
argumente posibile în favoarea
ideii cã oraºul este un spaþiu al
libertãþii:
– locul în care s-au produs
majoritatea inovaþiilor
tehnologice;
– locul în care se produc cei mai
mulþi bani;
Activitate didacticã suplimentarã
– Lectura imaginilor care reprezintã oraºe contemporane
(vederi, materiale publicitare, filme etc.) poate dezvolta
apetitul pentru cunoaºtere prin cãlãtorie.
– Identificarea unor monumente de arhitecturã care sunt
simboluri ale unor oraºe poate dezvolta curiozitatea sau
poate reprezenta deschideri cãtre alte subiecte:
performanþe în construcþii, turism, dezvoltare economicã ºi
forþã financiarã, patriotism local, mândria de a face parte
dintr-o comunitate etc.
– Consultarea hãrþilor ºi a atlaselor istorice sau geografice
pentru identificarea unor aºezãri susþine orientarea în spaþiu.
– Alcãtuirea unui portofoliu despre o aºezare este motivantã
în aprofundarea unui subiect.
– Utilizarea metodei studiului de caz pentru a observa
evoluþia unei aºezãri poate stimula interesul pentru istoria
comunitãþilor umane.

16 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 – locul în care s-a dezvoltat
administraþia modernã;
– locul în care s-a dezvoltat
cultura;
– locul în care oamenii scapã de
constrângerile satului, devin
anonimi ºi se simt mai liberi;
– locul din care a pornit ideea de
libertate ºi drepturile omului;
– locul în care s-a creat civilizaþia
modernã;
– locul în care se creeazã
modelele ºi de unde iradiazã
moda;
– locul în care a apãrut
delincvenþa ºi cerºetoria;
– locul din care au pornit
evoluþiile epocii moderne;
– locul unde se face politica.

A4: Discuþii posibile: analiza

comunitãþii în care locuiþi; surse
de putere ºi influenþã, resurse
naturale ºi economice; factori de
stagnare, perspective de dezvoltare
a aºezãrii, proiecte, autoritãþi,
personalitãþi ºi acþiuni ale
oamenilor; implicarea locuitorilor
în viaþa comunitãþii.

A5: Exerciþiu de recunoaºtere

vizualã a elementelor care
diferenþiazã aºezãrile umane.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

 SPAÞIUL ISTORIC

Cãlãtorii ºi
descoperiri geografice 8
Competenþa specificã vizatã:
1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi ºi surse
istorice

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– cãlãtoria în viaþã omului:
scopuri, mijloace de transport,
resurse, distanþe, vitezã de
parcurgere a spaþiului;
– navigatorii spanioli ºi
portughezi ºi descoperirile lor;
– consecinþe ale descoperirilor
geografice.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Rãspunsuri aºteptate:
inventarea locomotivei cu abur ºi
construcþia cãilor ferate.

Discuþie posibilã: cãlãtoria joacã

un rol important în viaþa
oamenilor. Cãlãtoria de afaceri, de
relaxare sau din alte motive,
înseamnã o experienþã unicã
datoritã contactelor umane,
experienþei de cunoaºtere pe care
o mijloceºte, emoþiilor pe care le
poate provoca.

A2, 3, 4, 5: Exerciþiile au ca scop

formarea deprinderilor de utilizare
a surselor istorice sau de informare
prevãzute de competenþa specificã
1.6. Este obligatorie utilizarea
hãrþilor pentru identificarea
spaþiilor parcurse de navigatori ºi
a noilor teritorii descoperite.
Aplicaþiile pot fi realizate frontal,
în grup sau individual. Metode ºi
tehnici care pot fi utilizate:
– reþeaua de discuþie;
– problematizarea;
– brainstorming;
– mozaicul;
– dezbaterea.
Discuþii posibile: Contactele
umane înseamnã cunoaºtere
reciprocã, dar ºi posibile conflicte
generate de ignoranþã sau de
Activitate didacticã suplimentarã
Pelerinajul este o formã foarte rãspânditã de cãlãtorie, atât în
lumea creºtinã, cât ºi în cea musulmanã. Practicat încã din
Evul Mediu, pelerinajul este un mod de exprimare a credinþei.
În textul de mai jos puteþi descoperi trei cauze ºi trei
consecinþe ale pelerinajelor.
„Emotivitatea omului medieval, cu speranþa sa de mântuire
prin cãinþã ºi ispãºire, cu naiva sa credinþã în miraculos,
explicã ºi justificã venerarea relicvelor, cultul osemintelor sau
obiectelor care aparþinuserã lui Hristos sau vreunui sfânt.
Cu timpul, de-a lungul marilor drumuri de pelerinaj s-au
format târguri, centre de producþie ºi de desfacere, chiar
adevãrate oraºe. S-au construit mari monumente de
arhitecturã, în special religioasã.” (Ovidiu Drîmba, Istoria
culturii ºi civilizaþiei)
– Cunoºti astãzi locuri de pelerinaj ale oamenilor pe
teritoriul României sau în alte þãri?

18 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 interese opuse. Diversitatea
culturalã, lingvisticã ºi religioasã,
intoleranþa, violenþa, dorinþa de
dominaþie asupra celuilalt sunt
elementele care au generat
distrugerea civilizaþiilor mai puþin
dezvoltate material ºi mai puþin
organizate. Pe de altã parte,
cãlãtoriile au permis schimburile
între civilizaþii ºi au stimulat
progresul în toate domeniile.

Consecinþele descoperirilor
geografice sunt dintre cele care au
schimbat definitiv civilizaþiile pe
termen lung. Implicaþiile culturale,
de civilizaþie, politice, economice
etc. au avut consecinþe pânã în
lumea contemporanã: imperiile
coloniale, ierarhia marilor puteri,
dezvoltarea economicã, lupta
pentru resurse, rãzboaiele
mondiale, decolonizarea,
fenomenele de migraþie cu
problemele sociale, culturale,
economice pe care le-au generat,
rãspândirea bolilor ºi a
epidemiilor etc. sunt subiecte care
pot ilustra impactul pe care
descoperirile geografice l-a avut
asupra istoriei umanitãþii.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

 SPAÞIUL ISTORIC

Spaþii culturale
ºi de civilizaþie 9
Competenþa specificã vizatã
1.6. Identificarea informaþiilor
oferite de hãrþi ºi surse
istorice

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– fixarea limitelor geografice ale
continentelor;
– identificarea spaþiilor de
civilizaþie ºi a unor
caracteristici ale acestora;
– observarea ºi acceptarea
diversitãþii culturale, religioase
ºi de civilizaþie.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Aceastã aplicaþie are ca scop
identificarea unor elemente ce
definesc Europa contemporanã;
între acestea, drepturile omului
sunt o mizã foarte importantã;
subiectul a mai fost discutat în
lecþia 2: Epocile istorice ºi în lecþia
anterioarã din perspectiva
cuceritorului unui teritoriu.
Discuþia poate fi extinsã la situaþii
contemporane de încãlcare a
drepturilor omului. Exemplele din
ºcoalã sunt preferabile exemplelor
depãrtate în spaþiu ºi timp.
Implicarea în observarea încãlcãrii
drepturilor omului, atitudinea
activã în rezolvarea unor situaþii
aduc în discuþie relaþia dintre Activitate didacticã suplimentarã
istorie ºi educaþie civicã. Pe de altã – Recunoaºterea diferenþelor dintre civilizaþii sau chiar
parte, integrarea în Uniunea dintre popoare vecine este esenþialã în realizarea unei
Europeanã presupune o adoptare comunicãri paºnice. Acceptarea diferenþelor, a
fãrã rezerve a valorilor europene în perspectivelor multiple generate de concepþii culturale
domeniul drepturilor omului. diferite, precum ºi discutarea problemelor sensibile ºi
controversate în istorie, contribuie la înlãturarea
A2: Scopul principal al aplicaþiei suspiciunilor ºi prejudecãþilor faþã de celãlalt.
este descoperirea informaþiei care – Discutaþi cu elevii probleme controversate ºi sensibile
ne ajutã sã observãm diferenþele precum: Holocaustul, epurãrile etnice, pogromurile,
sau asemãnãrile dintre civilizaþii crimele de rãzboi, deportãrile, problema muncitorilor
cu privire la statutul femeii. imigranþi, a refugiaþilor, persecuþiile religioase, violarea
Discuþia poate fi extinsã la drepturilor omului, atitudinea negativã faþã de romi etc.
perioada contemporanã cu – Alegeþi teme familiare în comunitatea respectivã!
observarea modificãrilor acestui – Nu daþi verdicte sau sentinþe asupra unor subiecte!
statut pornind de la valorile – Nu acceptaþi puncte de vedere ignorante, cereþi argumente
culturale de referinþã ale fiecãrui raþionale!
spaþiu de civilizaþie. Este de – Nu închideþi niciodatã discuþia!

20 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 observat relaþia dintre tradiþia
impusã de religie (în lumea
musulmanã, spre exemplu) ºi
statutul modern al femeii.
Subiectul cu privire la
discriminarea femeii poate fi
legat de discriminarea altor
grupuri, considerate
defavorizate/dezavantajate, iar
discuþia poate fi continuatã cu
aplicaþia urmãtoare.

A3: Exerciþiu de lecturã a

imaginilor ºi de abordare a
mesajului acestora din perspectiva
unui sistem de valori de referinþã.
Imaginile prezintã douã lumi
diferite: una marcatã de valori
religioase, cealaltã preocupatã de
ideea de egalitate în drepturi.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

 SPAÞIUL ISTORIC

Geografie istoricã 10
Competenþa specificã vizatã
1.5. Relatarea aspectelor ce
demonstreazã legãturile dintre
mediul geografic ºi viaþa
oamenilor

Conþinuturi vizate
(idei principale):
– relaþia omului cu mediul
geografic;
– „plantele de civilizaþie” ºi
influenþa lor asupra evoluþiei
civilizaþiilor;
– boli ºi epidemii;
– igiena ºi protecþia mediului.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Rãspunsuri aºteptate:
proprietatea privatã asupra
suprafeþelor cultivate cu orez ºi
asupra sistemului de irigaþii ar fi
putut produce dezorganizarea
sistemului de irigaþii (vezi ºi cazul
românesc dupã 1990) sau blocajul
acestuia, în cazul unui conflict
între proprietari cu consecinþe
nefaste (înfometarea populaþiei);
da, recoltele aproape sigure au
asigurat un nivel de hranã
constant; tradiþia cultivãrii
orezului, care solicitã forþã de
muncã numeroasã, a favorizat
tradiþia culturalã a procreaþiei în
scopul supravieþuirii familiei; –
disciplina este legatã de modul de Activitate didacticã suplimentarã!
cultivare a orezului, de mulþimea Un studiu de caz pe tema vieþii rurale pune în evidenþã
oamenilor, de intervenþia ºi modul în care oamenii îºi adapteazã viaþa în funcþie de
autoritatea statului. Concluzia calitatea mediului geografic în care trãiesc.
discuþiilor ar trebui sã punã în
evidenþã modul în care deciziile Probleme de urmãrit:
omului sunt influenþate de mediul – climã, relief, calitatea solului, reþeaua hidrograficã, etc;
în care acesta trãieºte. – plante cultivate predominant;
– animale domestice preferate în gospodãriile þãrãneºti;
A2: Rãspunsuri aºteptate: 1. prin – soluþii de conservare a produselor agricole;
ºobolanii ºi ºoarecii aduºi de – probleme de igienã zilnicã (apã curentã, toaletã, detergenþi,
corãbiile care cãlãtoreau între spãlatul hainelor, spãlatul pe mâini, prepararea hranei etc)
orient ºi europa; 2. – program zilnic: activitãþi productive, de relaxare, alte
Constantinopolul era un oraº de ocupaþii, ore de somn, distanþe parcurse, comunicarea cu
tranzit între Asia ºi Europa; ceilalþi;
întotdeauna oraºele-porturi au fost – hrana;
oraºe cosmopolite, în care s-au – sãrbãtorile tradiþionale.
amestecat limbi, tradiþii ºi

22 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 obiceiuri, dar ºi oraºe în care s-au
rãspândit deopotrivã civilizaþia ºi
efectele negative ale acesteia:
bolile, delicvenþa, prostituþia,
criminalitatea; 3. lipsa igienei
personale ºi colective, lipsa
cunoºtinþelor medicale; 4. da,
argumentele se aflã în text; 5.
bolile sunt enumerate în text; 6.
preocupãrile privind igiena,
protecþia mediului, medicina,
hrana, educaþia. Scopul
exerciþiului este descoperirea
informaþiei într-o sursã ºi reflecþia
asupra problemelor generate de
lipsa de igienã ºi de ignoranþã.
Discuþia poate fi extinsã la viaþa
cotidianã, la mãsurile de protecþie
împotriva epidemiilor care
ameninþã Europa în acest moment.

Discuþii posibile: omul controleazã

astãzi mediul ºi epidemiile într-o
mãsurã mult mai mare decât în
secolele anterioare, fãrã a putea
stãpâni întotdeauna eficient
situaþiile critice privind bolile,
epidemiile, poluarea etc.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

 SPAÞIUL ISTORIC

Civilizaþia ºi cultura europeanã –

fundamente istorice 11
Competenþa specificã vizatã
1.5. Relatarea aspectelor ce
demonstreazã legãturile dintre
mediul geografic ºi viaþa
oamenilor

Conþinuturi vizate
(idei principale)
– vechimea civilizaþiei europene;
– elemente care sunt
reprezentative pentru
identitatea de civilizaþie ºi
culturã a Europei;
– unitate ºi diversitate în Europa;
– simboluri europene.

Utilizarea aplicaþiilor
A1: Discuþie posibilã: Creºtinismul
a fost liantul culturii ºi civilizaþiei
europene timp de douã milenii.
Formele sale de expresie (catolicã,
ortodoxã ºi protestantã) nu au
afectat unitatea civilizaþiei
europene. Valorile creºtine au
marcat cultura, dar ºi politica ºi
organizarea societãþii; Diferenþele
ºi diversitatea, cultivate ºi
protejate, alcãtuiesc bogãþia
spiritualã a Europei; Valorile
politice europene contemporane
(statul de drept, democraþia,
economia de piaþã, drepturile
omului) revin într-un context nou:
acela al definirii identitãþii

Activitate didacticã suplimentarã!

– Folosind metoda jocului de rol, prezentaþi elevilor urmãtoarea situaþie: pe o insulã trãiesc douã
triburi care au foarte rar contacte între ele. Unul dintre ele (X) venereazã MÃRUL din motive
religioase. Celãlalt trib (Y) foloseºte MÃRUL drept leac pentru diverse boli. În tribul Y apare o
boalã al cãrei remediu este doar MÃRUL. Rezervele lor se terminã ºi pornesc pe insulã în
cãutarea altor mere, pe care le descoperã pe teritoriul tribului X.

– Probleme:
• Formulaþi practici religioase cu privire la fructul venerat de tribul X;
• Reprezentanþii celor douã triburi negociazã fructul; identificaþi soluþii ºi variante de
negociere ºi evitare a unui conflict.

– Activitatea are în vedere dezvoltarea capacitãþii de negociere, dar ºi modul în care o civilizaþie îºi
apãrã tradiþiile în raport cu viaþa umanã. Problema este una de ierarhizare a valorilor unor
civilizaþii în momentul în care acestea intrã în contact unele cu altele.

24 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 europene în raport cu celelalte
spaþii culturale; raþiunea,
cunoaºterea ºtiinþificã, frumosul în
artã completeazã sistemul de
valori europene. Simbolurile
europene menþionate fac legãtura
cu lecþia urmãtoare.

A2: Exerciþiile sunt în relaþie cu

conþinuturile Lecþiei 9: Spaþii de
culturã ºi civilizaþie. Ele se
preteazã la activitate în douã
grupe, câte una pentru
completarea fiecãrei coloane a
tabelului. Scopul exerciþiului este
acela de a observa ºi de a accepta
diferenþa ºi diversitatea, de a
contribui la înlãturarea
prejudecãþilor despre celãlalt.
Discuþia poate fi extinsã la
experienþa personalã a elevilor ºi
la eventualele contacte pe care
le-au avut cu reprezentanþi ai altor
civilizaþii (occidentalã,
musulmanã, asiaticã, africanã,
americanã, japonezã). Este utilã
exprimarea individualã a poziþiei
într-o eventualã situaþie de
întâlnire cu „celãlalt”: acceptare,
indiferenþã, respingere.
Argumentarea raþionalã poate duce
la înlãturarea atitudinilor negative
faþã de „altul”.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

 SPAÞIUL ISTORIC

Simboluri sociale 12
Competenþa specificã vizatã
1.5. Relatarea aspectelor ce
demonstreazã legãturile dintre
mediul geografic ºi viaþa
oamenilor

Conþinuturi vizate
(idei principale)
– oamenii trãiesc într-o lume
plinã de elemente simbolice,
atribut exclusiv al umanitãþii;
– cunoaºterea simbolurilor, ca ºi
efortul de identificare a
acestora, susþine integrarea
socialã ºi comunicarea;
– reguli, semne, sunete, obiceiuri,
gesturi, imagini, limbaj,
personalitãþi, construcþii etc cu
valoare simbolicã;
– tipurile de comportament care
influenþeazã organizarea
simbolurilor.

Utilizarea aplicaþiei
– Primul exerciþiu îºi propune
conºtientizarea modului în care
oamenii îºi compun gesturile,
vestimentaþia, limbajul etc. în
funcþie de comportamentul de
reproducere; gesturile sunt
zilnice: cereþi elevilor sã-ºi
aminteascã modul în care îºi
aleg hainele, îºi aranjeazã
imaginea feþei, ce gesturi ºi ce
limbaj utilizeazã;
– Exerciþiile urmãtoare au ca scop
identificarea unor elemente cu Activitate didacticã suplimentarã!
valoare simbolicã întâlnite în – Vizionaþi împreunã cu elevii o emisiune TV ºi încercaþi sã
mod cotidian; discuþia poate fi descoperiþi elemente cu valoare simbolicã la participanþi;
extinsã la oameni aparþinând
altor spaþii culturale ºi de – Încercaþi sã identificaþi semnificaþia acestor simboluri ºi
civilizaþie care utilizeazã alte scopul pentru care ele au fost folosite de purtãtorii lor;
simboluri cu alte semnificaþii
decât cele practicate de noi – Creaþi împreunã cu elevii elemente cu valoare simbolicã
(costume, gesturi, hranã etc); pentru grupul respectiv, pentru ºcoalã, pentru comunitate;
– Portofoliul propus pune în
relaþie imaginea-simbol a unei – Cereþi elevilor sã inventeze o nouã scriere sau un joc nou ºi
personalitãþi sau a unui apoi sã încerce sã comunice cu ceilalþi sau sã se joace.
monument de arhitecturã cu Dificultãþile de comunicare vor fi evidente.

26 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

 recunoaºterea localã, naþionalã
sau internaþionalã a acestora;
imaginea-simbol este foarte des
întâlnitã în mass media atunci
când sunt prezentaþi sportivi,
cântãreþi etc.;
– Ultimul exerciþiu propune o
recunoaºtere a elementelor cu
valoare simbolicã în cadrul
altor culturi. Fãrã a încerca
explicarea acestora, simpla lor
identificare presupune deja un
efort de comunicare ºi de
cunoaºtere a celuilalt;
importantã este acceptarea
diferenþelor ºi înþelegerea
mesajelor;
– Alte discuþii posibile:
simbolurile se învaþã, de regulã,
de la cea mai fragedã vârstã;
învãþarea simbolurilor poate
avea loc în momentul în care
un individ vine în contact cu
membri ai unui alt grup;
necunoaºterea simbolurilor sau
a regulilor de funcþionare ale
unui grup poate duce la
excluderea persoanei din
grupul respectiv sau la
conflicte.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 27