Nevoile de consum şi

multiplicarea acestora

Student: Gradinaciuc Florin

Anul IV, PCM

1
Cuprins:
1. Introducere
2. Trăsăturile nevoilor de consum
3. Clasificarea şi evaluarea nevoilor de consum ale populaţiei
4. Evaluarea şi măsurarea nevoilor de consum agroalimentar ale populaţiei
5. Cererea şifactoriicare influenţează consumulde produse agroalimentare
alpopulaţiei
6. Indicatorii cererii de consum alimentar a populaţiei
7. Bibliografie

2
1.Introducere

Nevoile şi dorinţele umane au apărut mai întâi sub forma a ceea ce oamenii
au resimţit direct sau indirect ca fiindu-le necesar pentru existenţa, formarea şi
dezvoltarea personalităţii lor. Resimţirea foamei l-a împins pe om să caute alimente,
nevoia de hrană l-a învaţat să producă alimente, să le diversifice, frigul la învăţat să
construiască adăpost.

Nevoile de consum constau din dorinţe, resimţiri, aspiraţii şi aşteptari ale oamenilor
de a-şi însuşi bunuri şi servicii, efectiv dobândite în funcţie de gradul de dezvoltare
economică şi tehnică existente la un moment dat, precum şi de nivelul de cultură şi
civilizaţie.

Ca să consume, omul trebuie să producă, să desfăşoare o muncă productivă,

economică, ce constituie latura inseparabilă a acţiunii sociale respectiv cea mai
cuprinzătoare activitate care îl delimitează pe om ca specie.

Un element esenţial al justiţiei sociale este ca fiecare generaţie de oameni să redea

societăţii cât consumă, cât primeşte de la acesta şi în acelaşi timp, pentru progresul
general este esenţial ca fiecare generaţie să-şi aducă contribuţia la tezaurul de valori
materiale şi spirituale ale umanităţii.

Nevoile pe care le are omul sunt atat naturale - individuale, cat si sociale. De
asemenea, nevoile pot fi elementare (de baza, fundamentale) si superioare
(complexe, elevate). Indiferent de modul in care se clasifica, nevoile apar ca
un sistem bine conturat ce caracterizeaza global nivelul de dezvoltare atat a fiecarui
individ in parte, cat si stadiul de dezvoltare a societatii la un moment istoric dat.

Nevoile au o determinare legata de dorintele, asteptarile, aspiratiile si

idealurile indivizilor, grupurilor si societatii in ansamblul sau. Nevoile se multiplica
pe masura ce apar mijloace mai eficiente si mai diversificate de satisfacere a lor, pe
masura ce cunoasterea avanseaza, iar indivizii sau societatea isi formuleaza asteptari,
scopuri, idealuri, aspiratii tot mai variate si mai elevate. Astfel, nevoile au
cunoscut o dinamica continua si complexa de la cele naturale - biologice (hrana,
imbracaminte, locuinta) la nevoile sociale si spirituale tot mai numeroase, mai
diversificate si complexe, mai elevate.

3
Multiplicarea si diversificarea nevoilor sunt conditionate de nivelul de dezvoltare al
societatii (conditionare obiectiva), dar si de nivelul de dezvoltare a individului
(conditionare subiectiva).

Activitatea omului apare ca fiind generata si orientata de necesitatea acoperiri

nevoilor, dar si ca o permanenta creatoare de noi nevoi ce reies din insusi procesul de
desfasurare a activitatii umane.

2.Trăsăturile de consum

Nevoile de bunuri materiale şi servicii pot fi:

 Personale- care se regăsesc la nivelul fiecărei fiinţe umane;

 Nevoi de grup- sunt cele care se formează ad-hoc sau instuţionalizat;
 Nevoi generale- sunt cele de ansamblu care se formează la nivel de ţară, zonă
sau chiar la nivel global.

Nevoile de consum ale oamenilor se caracterizează prin anumite trăsături:

 Sunt nelimitate ca număr;

 Sunt limitate în capacitate;
 Sunt complementare.

Nevoile de consum au şi anumite limite:

 primă formă a limitei de consum este cea impusă de stat;

 a doua formă de limitare a nevoilor de consum vine din partea producătorilor;
 Cea de a treia limită a consumului este dată de însăşi
colectivitatea consumatorilor(numărul şi veniturile acestora).

Economistul german J. Engel, a constatat că unele consumuri cresc mai

repede decât veniturile, altele în acelaşi ritm, iar altele mai încet, aceasta
datorită ierarhizării nevoilor(vitale, impuse, satisfacţie plăcere, etc.) şi implicit
influenţate de veniturile realizate de populaţie.

4
Studiu privind cheltuielile de consum din Romania.

3,Clasificarea şi evoluarea nevoilor de consum ale populaţiei

În funcţie de anumite criterii nevoile de consum se clasifică astfel: După importanţa

şi locul pe care îl deţin în bugetul familiei:
 Nevoi de primă necesitate;
 Alte nevoi de consum.

După nivelul asigurării nevoilor de consum:

 Nevoi obligarii(pentru minimum de existenţă);

 Nevoi pentru aspiraţii.

După posibilităţile de satisfacere:

 Nevoi solvabile;
 Nevoi insolvabile.

După A.H. Maslow nevoile de consum ale populaţiei se clasifică în:

Nevoi fiziologice-care se situează la baza piramidei nevoilor şi care

asigură subzistenţa, supravieţuirea. În general, cadrul juridic, al fiecărei ţări
reglementează un nivel minim de salariu, care să asigure un standard de viaţă
rezonabilfiecăruicetăţean.

5
Nevoi de siguranţă- care se referă la preocuparea omului pentru propria securitate,
precum şi a familiei sale, în cazuri de boală, accidente, şomaj. Aceste nevoi sunt
acoperite prin taxe speciale prelevate din fondul de salarii şi prin contracte de
asigurare.
Nevoi de aparenţă la grup- care se referă la nevoia de comunicare cu alţii, de a
oferi şi simţi afecţiune, de a avea familie, prieteni, colegi.
Nevoi de stimă- care se referă la sentimentele de autoîncredere, de libertate, de
apreciere, de recunoaştere şi de prestigiu.
Nevoi de autoperfecţionare- care constau în atitudini ale individului
pentru autodepăşire a propriilor performanţe, pentru instruire continuă.

6
Analizând piramida nevoilor umane a lui Maslow rezultă că oamenii au nevoi cu
caracter individual, care să le asigure traiul (hrană, adăpost, îmbrăcăminte, mijloace
de transport şi de comunicare, etc), care diferă de la persoană la persoană, în funcţie
de preferinţe, sex, vârstă, ocupaţie, mediul social în care trăieşte, aria geografică,
obiceiuri şi tradiţii, etc. Aceste nevoi sunt satisfăcute prin achiziţia bunurilor
necesare de pe piaţă la un preţ determinat de regulă de cerere şi ofertă, prin
competiţie sau concurenţă. Bunurile achiziţionate pentru satisfacerea nevoilor
individuale sunt bunuri private.
Evaluarea consumului şi a nevoilor sociale devine dificilă, dar necesară pentru
cunoaşterea volumului şi tendinţelor de consum de produse şi servicii ce trebuiesc
realizate de societate. Este foarte greu de stabilit graniţa dintre nevoile vitale,
esenţiale care trebuiesc introduse în minimumul de existenţă şi nevoile
secundare, graniţă care este de natură istorică, progres tehnic, educaţională,
organizare socială, sistem politic etc.

7
4.Evaluarea şi măsurarea nevoilor de consum agroalimentar ale populaţiei

În cadrul sistemului global de nevoi ale oamenilor, bunurile necesare

întreţinerii vieţii ocupă locul principal. În sfera lor, produsele agricole şi
agroalimentare sunt singurele care asigură viaţa omenirii în continuitatea şi înnoirea
ei permanentă.

Între om şi alimentaţia sa, există o relaţie dinamică, deseori mai profundă decât omul
şi-ar dori să fie. Obiceiurile şi gusturile alimentare transmise prin tradiţie, sunt de
multe ori greu de schimbat în decurs de una ori mai multe generaţii.

Asigurarea hranei este şi va rămâne un subiect cu vaste implicaţii economice

şi sociale. Nevoia de hrană, mai cu seamă a celei de întreţinere biologică,
rămâne principala sursă de nemulţumiri în familie şi societate, cauza care duce la
conflicte de grup şi apoi sociale.

Nevoile optime de consum alimentar se regăsesc în norme fiziologice numite şi raţii

alimentare. Normele de consum alimentar sunt influenţate la om de: vârstă,
sex, ocupaţie, mediu, gusturi, tradiţie etc. Ele se exprimă în calorii sau în unităţi de
lipide, proteine şi glucide necesare organismului uman.

Volumul şi structura alimentaţiei omului conduc la analiza a trei forme componente

fundamentale:

- regimul alimentar care permite determinarea valorii energetice a raţiei alimentare

(originea caloriilor şi calitatea lor nutritivă);

- bugetul alimentar exprimat valoric respectiv procentul de cheltuieli pentru produse

alimentare;

- puterea de cumpărare (coşul zilnic) al consumatorului care este influenţat de

organizarea socială şi nivelul veniturilor.

8
Puterea de cumpărare a produselor agroalimentare este influenţată şi de puterea de
producţie a producătorilor agricoli care la rândul lor trebuie să suporte cheltuielile
impuse de producătorii produselor industriale aflaţi în amonte.

Volumul şi structura alimentaţiei omului conduc la analiza a trei forme componente

fundamentale:

- regimul alimentar care permite determinarea valorii energetice a raţiei alimentare

(originea caloriilor şi calitatea lor nutritivă);

- bugetul alimentar exprimat valoric respectiv procentul de cheltuieli pentru produse

alimentare;

- puterea de cumpărare (coşul zilnic) al consumatorului care este influenţat de

organizarea socială şi de nivelul veniturilor.

Puterea de cumpărare a produselor agroalimentare este influenţată şi de puterea de

producţie a producătorilor agricoli care la rândul lor trebuie să suporte cheltuielile
impuse de producătorii produselor industriale aflaţi în amonte.

Relaţia poate fi exprimată astfel:

Qi=h*Qa*Pa/Pi, în care:

Qi – costurile bunurilor industriale necesare producţiei agroalimentare;

Qa – cantitatea de calorii necesară;

Pa, Pi – coeficienţi care reprezintă schimbul de bunuri dintre industrie şi agricultură.

Legătura dintre consum şi veniturile populaţiei conturează informaţii cu privire la
propensiunea consumului şi legile lui Engel.

Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri şi are

in vedere comportamentul consumatorului şi veniturile lui.
9
5.Cererea şi factorii care influenţează consumul de produse agroalimentare al
populaţiei

Consumul de produse agroalimentare se află sub influenţa directă şi simultană a

numeroşi factori socio-economici,naturali, fiziologici, psihologici etc. Dintre cei
mai importanţi se amintesc:

- factori economici care se manifestă prin : volumul şi structura ofertei de produse

agroalimentare, investiţii, veniturile populaţiei, nivelul preţurilor, impozitele ,
taxele, serviciile sociale, alte contribuţii băneşti către stat etc.

- populaţia: numărul total, structura pe vârste, sex, profesii, grad de sănătate,

numărul şi mărimea familiilor, aşezământ, tradiţie etc.

- impactul factorilor sociali şi psihologici: stil de viaţă, grad de cultură,clasă socială,

grup de referinţă, ciclul de viaţă al familiei, personalitatea, motivarea, riscul perceput
etc.

- creşterea gradului de urbanizare, care determină schimbarea structurii consumului

(preparate, preambalate, ambalate etc.).

- starea de sănătate a populaţiei determină consumul unei anumite structuri de

produse agroalimentare;

- fenomenele natural climatice influenţează cererea de mărfuri prin formele de relief

şi climă specifice;

- fenomenul de sezonalitate a produselor agricole adică oscilaţia volumului de

producţie de la un an la altul, de la un sezon la altul al anului agricol şi calendaristic;

- factori conjucturali respectiv realizarea unor producţii scăzute, evenimente politice,

bulversări sociale, conjucturi ale pieţii interne şi internaţionale etc.

10
6.Indicatorii cererii de consum alimentar a populaţiei

Pentru a se putea cunoaşte tipologia consumului alimentar trebuie să se ţină seama de

mai multe criterii cum ar fi zonele locuibile de oameni şi de producţia
agroalimentară.

Se întâlnesc:

- zone cu potenţial agricol şi uman ridicat sau zone care nu au asemenea resurse;

- zone dezvoltate şi zone în dezvoltare cu oameni săraci şi subnutriţi şi zone sărace

cu oameni bogaţi;

- zone cu deficit alimentar care exportă produse agoalimentare şi zone cu bogate

resurse alimentare, dar care importă asemenea produse;

- zone cu tensiuni sociale, frămîntări interne, instabilitate politică.

În funcţie de criteriile zonale indicatorii de consum alimentar se împart în:

∙Indicatorii cererii de consum alimentar al populaţiei, care cuprind:

- indicatorii cererii potenţiale de consum;

- indicatorii cererii solvabile;

- indicatorii cererii finale;

- indicele preţurilor, indicele întreţinerii alimentare, indicele puterii de cumpărare,

indicele normelor de consum alimentar convenţional şi a normelor de consum.

∙Indicatorii ofertei de produse alimentare, care cuprind:

- suprafaţa de teren arabil ce revine pe un consumator;

- producţia agricolă ce revine pe un consumator (fizică, valorică, convenţională (în

calorii).

11
∙Indicatori reali, care se pot exprima în:

- indicatori ai stocurilor de produse agroalimentare;

- indicatori ai rezervelor strategice de produse agroalimentare;

- indicatori ai importurilor de produse agroalimentare;

- indicatorii ajutorului alimentar;

- indicatori ai stocului de siguranţă alimentară;

∙Indicatori ai entropiei alimentare (adică ai insecurităţii alimentare), care cuprind:

- indicatori ai deficitului alimentar;

- numărul persoanelor care suferă de malnutriţie;

- morbiditatea populaţiei datorată alimentaţiei;

- numărul copiilor handicapaţi, abandonaţi, înstrăinaţi ca urmare a lipsei de hrană.

∙Indicatorii reglării securităţii alimentare, care includ:

- indicatorii investiţiilor in ramura agricultură;

- indicatorii subvenţionării producţiei agricole şi a preţurilor de consum;

- indicatori ai ajutoarelor alimentare interne şi externe;

- indicatori ai embargoului, contingentării mărfurilor la import şi export;

- indicatori ai indexării veniturilor populaţiei;

- indicatori ai reducerii preţurilor;

- indicatori ai raţionalizării consumului de alimente.

∙Indicatori sintetici ai securităţii alimentare, care includ:

12
- raportul dintre stocul de cereale şi consumul de cereale;

- variaţia producţiei de cereale în ţările importatoare

- variaţia producţiei de cereale în ţările cu venituri mici ale populaţiei;

- variaţia preţurilor la importurile de produse agroalimentare.

13
7.Bibliografie:

1. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/nevoile-de-consum-
131080.html
2. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Nevoile-trebuintele-umane-si-
r256.php
3. http://socio-umane.ct-
asachi.ro/e107_files/downloads/Economie%20aplicata/01.1%20Economie%
20aplicata%20-
%20Menajele%20nevoi%20caracteristici%20resurse%20specifice.pdf
4. http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Nevoile-si-resursele-
activitat45611.php

14
1