Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Temele Neuropsihologiei 2 3 4
Temele Neuropsihologiei 2 3 4
Aceste principii apar atit din caracteristicile notiunilor de structura cit si din demersurile
pe care le implica un asemenea tip de abordare a psihicului.
Sistem nervos periferic care este compus din 31 de perechi de nervi spinali si 12
perechi de nervi cranieni
Sistemul nervos central are ca parte component creierul spinal si enecefalul
Sistemul nervos central include creierul spinal si encefalul care e format din doua
emisfere ce contin urmatoarea structura:
Sistemul nervos periferic avind ca parti componente sistemul nervos somatic si vegetativ
nervii spinali, nervii cranieni, nervi simpatico si parasimpatici independent de modul de
alcatuire de locul si organul in vecinatatea caruia se afla fiecare parte a sistemului nervos
poate sa intre in legatura cu orice alta parte a acestuia. Structura sistemului nervos
periferic cuprinde:
Nervii sistemului nervos somatic transmit informatia spre centru din partile periferice
ale pielii a tesuturilor sau a muschilor, ei dau actiuni unor agenti stimulatorr de presiune
de durere. Nervii motori a acestui sistem transmit la rindul lor impulsurile de la sistemul
nervos central spre muschii scheletici unde dau nastere miscarilor de diferite feluri.
Nervii spinali se cupleaza cu cordonul spinal prin radacinile ventrale si dorsale distribuite
simetric pe de-o parte si alta a corpului in radacinile ventrale intra toate fibrele nervoase
motoare, ei sunt neuronii motori spinali care sinapseaza cu muschi scheletici ai
membrelor si cu trunchiul.
Nervii spinali sunt aranjati segmentar fibrele motoare ale fiecarui nerv aprovizioneaza
seoarat cite un niotom iar fibrele senzoriale cite un gdermatom al corpului.
Nervii cranieni sunt cuplati la creier intr-n mod neregulat,unii dintre acesti nervi atit au
componente senzoriale cit si motoare alti nervi cranieni au o componenta incluziv
moatoare sau senzoriala.
Ganglionii simpatici formeaza un trunchi nervos care se intinde de la baza craniului pina la
regiunea terminala a coloanei vertebrale.
Ganglionii sistemului parasimpatic nu sunt organizati intr-un trunchi dar de regula sunt
localizati aproape de organele de inervare. In iesiriele craniene se sinapseaza fibrele
preganglionare cu cele postganglionare unde eferentele parasimpatice niemielinizate
contacteaza diversele viscere.
Piamaterul – cea mai fina membrana ce se muleaza(ia forma) pe intreg nevraxul, e bine
vascularizata si inervata.
Intre cutia craniana coloana vertebrala si duramater se amplaseaza spatiul epidural intre
duramater si arahnoida se amplaseaza spatiul subdural. Intre arahnaida si piamater se
amplaseaza spatiul subarahnoidal umplut cu lichid cefalo-rahidian.
Ventriculele cerebrale
In encefal pe linga tesutul nervos se amplaseaza 4 ventricule cerebrale. Doua lateral fiind
vorba de ventriculul 3 si 4 la nivelul ventriculelor cerebrale piamaterul formeaza dilateri
numite plexuri coroide, prin care se filtreaza plazma sangvina rezultind lichidul cefalo-
rahidian. Acest lichid se formeaza la nivelul ventriculelor cerebrale care apoi circula in
spatial subarahnoidal.
1. De nutritie
2. De protectie ca o perna hidraulica pentru tesutul nervos.
3. Regleaza presiunea posmotica din encefal
4. Elimina din encefal substantele catabolice.
Bariera hemato encefala se afla intre sistemul sangvin si lichidul cefalorahidian usor trece
bariera de asa substante ca alcoolul, drogurile si toxile.
Toti acestea sunt conectati la sistemul nervos periferic pe partea superioara a cordonului
spinal material cenusie se imparte pe de-o parte si alta a acestuia in cornuri in care
patrund radacinile dorsale. Maduva spinarii reprezinta un manunchi de unitati de
conducere nervoasa, de grasimea degetului cel mic. Prin aceste circuite neuronale
informatia este gestionata in maniera reflexa constituind un veritabil mecanism de
reglare a activitatii reflexe in care sistemul nervos il va putea influenta si controla.
Maduva spinarii are doua umflaturi intumiscente de unde pornesc nervii spinali care merg
la miini si picioare cu lungimea de 43-45 cm
o Substanta cenusie sub forma de fluture formata din corpurile neuronilor, contine
coarnele posterioare, anterioare, laterale.
o Comisura cenusie strabatuta de canalul ependimar si substanta alba strabatuta de
fisura mediana, posterioara, anterioara, santurile colaterale, cordoanele anterioare,
posterioare si anterioare.
1) Functia reflexa
2) Functia de conducere
Functia reflexa la nivelul circuitelor neuronale ale maduvei spinarii se gasesc constiuiti
mai multi centri nervosa capabil sa sustina producerea a o serie sematice si vegetative.
Functii de conducere trec prin toate caile ascendente si descendente ale sistemului
nervos central. Caile ascendente vin de la receptori, trecind prin maduva spinarii, subst.
cenusie iar apoi prin cordoanele de subst. alba informatia ajunge la encefal si la scoarta
cerebrala. Caile descendente piramidale si extrapiramidale sunt caile ce vin de la scoarta
cerebrala, trec prin diverse cordoane, prin subst. alba ajung la coarne, de aici pleaca la
muschi realizind contractia muschilor.
Trunchiul cerebral este format din 3 segmente nervoase foarte importante ca:
Bulbul rahidian
Puntea valorio propriu zis
Mezencefalul sau creierul mic
La nivelul bulbului rahidian se gasesc mai multi centri reflexi grupati dupa complexitatea
functiilor indepliniti, centri reflexi simpli indeplinesc stranutul si tusa dar reactioneaza la
agenti stimulatori.
o Regleaza activitatea sistemului digestiv, starea vaselor sangvine prin care reflexia
vasomotorie se poate micsora cavitatea vaselor, cauzind hipertensiunea arteriala.
o Functia de secretie
De sugere
De mestecatie
De glutitie
De clipire
Stranute, tusa si voma.
Punte valorio
Se afla deasupra bulbului rahidian cu o lungime de 3 cm care contine preponderent
substanta alba, in centrul puntii se afla corpul tratezoid care reprezinta prelungirea
fibrelor analizatorului auditiv.
2. Functia de conducere.
Din ineriorul puntii pornesc fibre (axoni) longitudinale si transfersale intre care
sunt desemnate nucleele proprii de substanta cenusie fibrele alcatuiesc cai
conducatoare care leaga cortexul emisferelor creierului mare cu cortexul
emisferelor cerebelului. Cu cit mai dezvoltat e cortexul emisferelor cu atit mai
dezvoltate sunt puntea si cerebelul.
Cerebelul se afla sub lobii occipitai a emisferelor creierului mare dorsal fata de puntea
valorio si bulbul rahidian este asezat in loja posterioara a cutiei craniene. Cerebelul este
format din doua emisfere cerebeloase unite intre ele prin o formatiune numita viermis.
Cerebelul are la exterior substanta cenusie iar in interior substanta alba. La om cerebelul
are o greutate aproximativ 140 g avind forma unui fluture, scoarta cerebeloasa e formata
din 3 straturi principalul fiind stratul mijlociu a caror nuroni au axoni lungi ce fac legatura
cu scoarta emisferelor mari.
Cercetarile mai recente au demosntrat ca efectul cerebelului tonic este rezultatul functiilor
cerebelului cu influenta in reglarea dinamogena a cortexului motor.
Viata este compatibila fara cerebel unica formatiune in care dupa 2 luni dereglarile de
miscari desi sunt foarte grave dupa aceea functiile le preia scoarta cerebrala si dereglarile
devin minime.
1. Talamus
2. Metatalamus
3. Epitalamus
4. Hipotalamus
Metatalamusul – o portiune prin care trec caile sensibilitatii auditive si viziuale fiind parte
component a senzatiei respective alcatuieste centru sub iar fiind
fibrele nucleelor corbilor geniculati conexioneaza cu regiunile optice corticale.
Anterioara optica
Posterioara olfactiva
Este formatiunea ce regleaza toate functiile vegetative din organism in special regleaza
glandele cu secretie interna. Prin hipotalamus trec informatiile de la scoarta cerebrala
privind comportamentul uman, totodata hipotalamusul este formatiunea ce regleaza
situatii la diversi factori stresologi inclusiv factorii psiho- emotionali.
Telencefalonul (emisferele cerebrale sunt partea de sus fiind despartite printr-o fisura
interemisferica. La baza emisferelor sunt legate cu formatiuni de substanta alba si anume
corpul calos, tribonul cerebral si comisurile albe, anterioare si posterioare. Emisferele
cerebrale au 3 fete: *externa; *mediana;* bazala;
Emisferele sunt brazdate de doua santuri adinci: Santul Rolando si santul Silvius, care
impart emisferele cerebrale in lobii: frontali, parietali, temporali si occipital.
Fiecare lob la rindul lui este impartit in circumvolutiuni de niste santuri mai putin adinci.
Acestea la rindul lor se impart in zone sau arii.
Molecular
Granular extern
Piramidal
Granular intern
Ganglionar
Fusifor
Pe linga neocortex, scoarta cerebrala mai contine alocortex- ce este format din arhicortex
si poliocortex.
Arhicortexul – cea mai veche scoarta si contine formatiuni ca hipocampul aici se realizeaza
procese ca memorarea primara.
Blocul 1 -asigura tonusul si starea de vigelenta sau de activare organsimului numit blocul
activismului.
Zonele/ariile cerebrale
La inceput scoarta cerebrala a fost impartita in circa 10 arii apoi 20, in prezent se
utilizeaza harta citoarhitectonica a lui Brotmann ce contine 52 arii cerebrale. Aceasta este
o harta unanim acceptata la nivel international.
Motorii
Sensitive
Senzoriale
Vegetative
Asociative
Zonele motorii in scoarta cerebrala se proiecteaza toate miscarile, proiectia partii drepte
a organismului se face in emisfera stinga si invers. Penfild a descoperit renumitele scheme
cu astfel de proiectii a miscarilor ce se face in girusul precentral si se numesete
homunculus motor. In acest girus situat perpendicular contine proiectia diverselor parti
ale organismului (picior, trunchi, mina, cap). Proiectia nu se face in dependenta de
dimensiunile partii organismului ci in dependenta de functionalitatea acestora.
Girusul precentral reprezinta aria motorie patru, la fel in lobul frontal se amplaseaza ariile
motorii 6 si 8 tot in lobul frontal a emisferei dominante se amplaseaza aria 44 Droca, fiind
numita aria motorie si a vorbirii.
Ariile sensitive. Proiectia sensibilitatii se face in cea de a II schema a lui Penfild numita
homusculus senzitiv, astfel sensibilitatea se afla in girusul post central din lobul parietal.
Diverse parti ale organismului au o suprafata diferita de proiectie, mai mari suprafete le
are miinile, buzele si limba. Acest girus contine ariile 1, 2 si 3 pe linga ariile senzitive
principale in lobul parietal se mai localizeaza ariile senzitive 5 si 7 care formeaza veriga
intregativa a analizatorului tactil si chinestezic.
Ariile senzoriale sint niste arii senzitive dar difera de acestea ca primesc informatia de la
analizatorii respectivi.
Ariile vizuale sunt informatiile de la analizatorul vizual de care raspund ariile 17, 18 si 19.
Aria 17 este aria primara si distrugerea ei provoaca agnozie optica (incapacitatea de a
vedea imaginea) ariile 18 si 19 sunt arii asociative distrugerea lor provoaca dereglari
mixte sau asociative.
Proiectia analizatorului auditiv se face in zonele 41-42 numite zone auditive primare si
situate in lobul temporal, adistrugerea acestor arii provoaca agnozie auditiva, zonele
asociative auditive sunt 21, 22a, 22b;
Zone de asociatie. Sunt regiunile ale scoartei cerebrale ce indeplinesc functii psihice.
Exercitarea lor nu este urmata nici de manifestari motoare nici senzitive.
Teoria localizatoare sustine existenta pe scoarta cerebrala a unor centri in care sunt
localizati diverse functii.
Memoria auditiva a cuvintului auzit e localizata in cimpul 22a si 22b din girusul temporal
–superior al emisferei cerebrale dominante. Lezarea acestei regiuni provoaca suriditate
verbala caracterizat prin aceea ca bolnavul nu mai poate intelege cuvintele auzite ci i se
par niste zgomote fara semnificatie.
Centrul vorbirii articulate e localizat in aria 44. Centrul scrisului e localizat in girusul
frontal mijlociu al emisferei dominante, lezarea acestui centru determina starea
patologica numita agrafie caracterizat prin faptul ca bolnavul nu mai poate sa-si exprime
sentimentele in scris. Alte cercetari au conclus ca in scoarta cerebrala exista 3 zone de
asociatie: frontala, temporala si parieto-occipitala.
Zona frontala cuprinde ariile 9, 10, 11, 46 se considera ca aceasta zona este responsabila
de functiile psihice si intelectuale cele mai inalte, distrugerea ei determina modificarile de
comportament. Incapacitatea de concentrare si alterarea inetelectuala.
Zona de asociatie temporal este situate in partea anterioara a lobului temporal, ea detine
un rol important in memoria auditiva in reactiile emotionale si-n activitatea sexuala
Asimetrie cerebrala
Primii care au pus in discutii inegalitatea functionala a emisferelor cerebrale au fost Broca
apoi Dax. Ambii in legatura cu localizarea unilaterala la nivelul cortexului cerebral a
limbajului oral si manifestarile expresiv inrudite cu acestea ca scrisul, cititul, calcul
matematic. De la aceste observatii toate studiile ulterioare au scos in evident aceasta
asimetrie functionala intermisferica.
Zona wernicke interpretativa a vorbirii in emisfera stinga ocupa o suprafata cu 50% mai
mare decit in emisfera dreapta.
Neuronii straturilor 3 si 5 ale ariilor 44, 45 in emisfera stinga sunt mai mari. Investigatiile
clinice au aratat ca centrul motor al cuvintelor se afla in lobul frontal al emisferei stingi in
urma lezarii acestor zone din emisfera stinga sau depistat numeroase afazii, a gnoziei de
sensibilitate si apraxii de miscare.
Aceste date demonstreaza rolul de baza a emisferei stingi in vorbire. Pentru vorbire e
valabil ca la dreptaci dominanta e in emisfera stinga. La stingaci aceasta legitatie nu e
valabila.
Asimetria functionala isi incepe activitatea la nivelul zonelor motorii si sensitive ale
scoartei cerebrale si-apoi trece la zonele asociative astfel exista particularitatile de virsta
ce determina asimetria functionala.