Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I
Proteine
Sunt componente de baza ale tuturor celulelor vii, alaturi de lipide, zaharide,
vitamine, enzime, apa si saruri anorganice, formand impreuna un sistem
complex in cadrul caruia se petrec o serie de reactii chimice care asigura
reproducerea, dezvoltarea si functionarea normala a fiintelor vii. Sunt
componente ale structurilor celulare si au functii biologice fundamentale :
enzimatice, hormonale , imunologice. Sunt proteine unele substante cu
puternica activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori,
multi hormoni si anticorpii. Substanta contractila din fibrele musculare, din cilii
si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a
transforma energia chimica in energie mecanica, este de asemenea o proteina.
Ele intra in structura tuturor celulelor, si ajuta la cresterea si refacerea
celulelor. Ca aspect , la microscop , proteinele sunt subtiri , ca niste bastonase
gelatinoase. In organele animale apar sub forma de muschi , piele ,par . Ele se
gasesc si in plante , in cantitati mai mici . Toate sunt amestecuri de compusi
complecsi , continand carbon , hidrogen , azot , oxigen , uneori si fosfor , fier ,
iar de multe ori sulf . Proteinele sunt principali constituenti ai corpului animalelor
. Indeplinind o mare varietate de functii , se descopera o diversificare deosebita
in alcatuirea lor . S-a demonstrat ca proteinele constituie partea cea mai
insemnata din substanta uscata a celulelor . In corpul omenesc , 15 % din
greutate se datoreaza proteinelor. Analiza lor elementara a fost facuta de
chimistul olandez Gerardus Iohannes Mulder ( 1802 - 1882 ) , extragandu-le din
tesuturi animale si vegetale . Acesta le-a dat , in anul 1838 , la sugestia fostului
sau profesor J.J. Berzelius , numele de proteine , de la grecescul 'protos' , care
inseamna primul , in prima linie . Mulder publica aceasta denumire in 1840 ( in
unele tratate apare anul 1843 ) , in limba olandeza , tradusa apoi si in limba
franceza .
C2 General
Caracteristica cea mai importanta a proteinelor este specificitatea:
proteinele diferitelor specii vegetale si animale se deosebesc intre ele, existand
deosebiri chiar si intre proteinele indivizilor din aceeasi specie. Se apreciaza ca
intr-un organism animal exista circa 100.000 de proteinele specifice. Fiecare
macromolecula de proteina este alcatuita din 50 pana la 10.000 de unitati de α-
aminoacizi, unite prin legaturi peptidice.
Clasificarea proteinelor
- insolubile (fibroase)
- solubile (globulare)
C2 General
COLAGENUL, este componenta principala a tesuturilor conjunctive,
tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peste.
Exista numeroase varietati de colagen. Colagenul are o compozitie
deosebita de a keratinei si fibroinei, caci este bogat in glicol, prolina si
hidroxiprolina, nu contine cistina si triptofan. Prin incalzire prelungita cu
apa, colagenul intai se imbiba,apoi se dizolva transformandu-se in gelatina
sau clei.
ELASTINA constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabila cu a
cauciucului, a arterelor si a unora din tendoane, cum este de exemplu
tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transforma in gelatina la
fierbere cu apa si este digerata de tripsina. Ca si colagenul, fibrele de
elastina sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucina, glicocol si
prolina.
C2 General
- proteinele produse de virusi (antigeni) si bacterii
- anticorpii
- nucleoproteidele
- enzimele
- hormonii proteici (insulina)
PROTEINE VEGETALE
C2 General
samanta de canepa, excelsina din nuca braziliana, amandina din migdale si
corilina din alune, apoi globulinele din leguminoase, de ex.: faseolina din fasole,
legumina din mazare, precum si globulinele din cartofi, tomate, spanac,etc.
Toate au configuratii globulare.
COMPOZITIA PROTEINELOR
C2 General
ASIMILATIA SI SINTEZA PROTEINELOR
C2 General
domeniu au sugerat ca macromolecula peptidica nu are forma extinsa, ci adopta
o forma rasucita sau incretita. Structurile tertiare : structurile secundare sunt
determinate de legaturile de hidrogen dintre grupele CO si NH ale catenelor
polipeptidice. Intr-o elice L foarte lunga , se pot stabili legaturi slabe, dar
numeroase , si intre grupele R proeminente spre exterior , ale aminoacizilor.
Sunt folosite 4 feluri de legaturi intre grupe R apartinand aceleiasi catene
polipeptidice prin care se poate realiza o structura tertiara. La adoptarea si
mentinerea unei anumite conformatii tertiare contribuie uneori ioni metalici sau,
in proteide, grupele prostetice.
Mai multe asemenea structuri tertiare sunt asociate intre ele formand
structuri cuaternare. Fortele de atractie sunt aceleasi ca in structurile tertiare,
dar ele actioneaza in acest caz intermolecular, unind catene polipeptidice sau
elice L-diferite. Un exemplu de structura cuaternara este acela al hemoglobinei.
IZOLARE SI PURIFICARE
C2 General
apa. Solutiile acestea contin si substante neproteice; indepartarea acestora se
face cu ajutorul dializei prin membrane permeabile pentru aceste substante dar
impermeabile pentru proteine. Proteinele insolubile in apa distilata se precipita
la sfarsitul dializei. Indepartarea ionilor straini poate fi accelerata prin
suprapunerea unei electrolize, intr-un dispozitiv special (electrodializa).
1. Plastic.
4. Energetic - prin ardere dau 4,1 Kcal/g proteine; nu ard complet dand
nastere unor substante toxice (amine toxice: indol, triptamina, histamina)
care cer un efort hepatic suplimentar.
NECESARUL DE PROTEINE
1.Cantitativ:
C2 General
Copii: 0-6 ani - 3-4 g prot/kg corp/24 h
7-12 ani - 2-3 g prot/kg corp/24 h
12-20 ani - 1,5-1,7 g prot/kg corp/24 h
Adulti: 1,2-1,5 g/kgc/zi (ex: 75 kg 85-105 g proteine/zi)
Gravide si mame care alapteaza: 2 g/kgc/zi
Sportivi, mucitori, refaceri musculare: 2-3 g/kgc/zi
SURSE DE PROTEINE
C2 General