Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Funciar Si Cadastral PDF
Drept Funciar Si Cadastral PDF
NOTE DE CURS
DREPTUL FUNCIAR ŞI CADASTRAL
(Ciclul I)
AUTORI:
Vieriu Eufemia
dr. în drept, conf.univ.
Cristian Şaptefraţi
mg. în drept, lector. univ.
CHIŞINĂU – 2013
PARTEA GENERALĂ
1. Subiectul 1. Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului funciar şi cadastral Istoricul apariţiei
şi dezvoltării dreptului funciar şi cadastral în R.M.
2. Definiţia dreptului funciar şi cadastral ca ramură de drept. Obiectul dreptului funciar şi
cadastral.
3. Principiile dreptului funciar şi cadastral.
4. Metoda de reglementare a dreptului funciar şi cadastral.
5. Corelaţia dintre dreptul funciar şi alte ramuri de drept.
6. Sistemul dreptului funciar.
Dreptul funciar si cadastral este o ramura de drept constituita din norme juridice ce reglementeaza
raporturile sociale de evidentă, folosinta si protectie a pamintului de imbunatatire si restabilire a
fertilitatii solului, de aparare a drepturilor si intereselor ale subiectilor relatiilor funciare si
cadastrale
Principii:
- Egalitatea – diversitatea si egalitatea juridica a terenurilor si formelor de proprietate asupra
lor
- Circuitul terenurilor – obiect de dispunere
- Folosirea rationala a paminturilor
- Respectarea destinatiei terenurilor
- Administrarea de stat a fondului funciar
- Principiul raspunderei juridice pentru incalcarea regimului funciar
Metoda dreptului funciar si cadastral – imperative dispozitivă.
Sistemul dreptului funciar si cadastru - cuprinde toatalitatea institutiilor juridice de drept funciar si
cadastru care au o strinsa legatura intre ele, o aranjare logica consecutiva dupa rolul si
insemnatatea lor in reglementarea raporturilor funciare si cadastrale.
Sistemul dreptului funciar si cadastru ca disciplina de studiu structural cuprinde:
- Partea generala – cuprinde notiuni si categorii de fond, notiunea, obiectul, metoda de
reglementare, principiile, particularitatile, izvoarele.
- Partea speciala – se studiaza regimul juridic al fiecarei categorii de teren in parte (regimul
juridic al terenurilor cu destinatie agricola, cu destinatie pentru constructie, cu destinatie
speciala, terenurile destinate apararii s.a.
Dreptul funciar si cadastru este o parte componenta a sistemul de drept national si se afla intr-o
strinsa corelatie cu alte ramuri ale dreptului.
Legatura dreptului funciar si cadastru cu:
1. Dreptul Constitutional
2. Dreptul Administrativ
3. Dreptul Fiscal
4. Dreptul Civil
5. Dreptul Afacerilor
6. Dreptul Ecologic
7. Dreptul Penal
1. Subiectul 2. Raporturile juridice funciare şi cadastrale Noţiunea şi clasificarea raporturilor
juridice funciare şi cadastrale.
2. Subiecţii raporturilor juridice funciare şi cadastrale.
3. Obiectele raporturilor juridice funciare şi cadastrale.
4. Conţinutul raporturilor juridice funciare şi cadastrale.
5. Temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a raporturilor juridice funciare şi cadastrale.
6. Normele juridice funciare şi cadastrale, mecanismul de realizare al acestora.
1. Subiectul 3. Izvoarele dreptului funciar şi cadastral Noţiunea şi clasificarea izvoarelor
dreptului funciar şi cadastral.
2. Codul funciar şi alte acte normative - izvoare ale dreptului funciar şi cadastral.
3. Importanţa practicii judiciare pentru reglementarea raporturilor juridice funciare şi cadastrale.
2
4. Problemele perfecţionării legislaţiei funciare şi cadastrale.
Izvoarele materiale – factorii care determina continutul dreptului
Izvoarele dreptului funciar si cadastru sunt actele normative care reglementeaza relatiile din
domeniul funciar si cadastral.
Clasificarea izvoarelor dreptului funciar si cadastral:
1. Dupa forta juridica – legi; actele normative subordonate legilor (hotaririle de guvern,
hotaririle parlamentului, deciziile administratiei publice locale s.a.)
2. Dupa aria de aplicare –
3. Dupa organul emitent –
2. Legile – Izvoare ale dreptului funciar si cadastral
- Codul funciar – adoptat la 25 decembrie 1991 care a intrat in vigoare in ianuarie
1992
- Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare, cadastru
funciar de stat si monitoringu funciar
- Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare al pamintului
- Legea privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor
- Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice
- Legea cu privire la arenda in agricultura
- Legea cadastrului bunurilor imobile
- Legea privind gospodariilor taranesti de fermieri
Legile enumerate, dupa cum rezulta din titlul lor sunt special adoptate pentru reglementarea
relatiilor funciare si cadastrale, sau contin norme care reglementeaza aceste relatii.
Actele normative subordonate legii sunt toate celelalte acte normative inafara de legi adoptate in
modul stabilit si care contin reglementari in domeniul dreptului funciar si cadastru (decrete –
presedintele, instructiuni – ministerele, decizii – consiliile locale)
Actele normative subordonate legii, nu trebuie sa contravina legilor si sunt adoptate deregula
pentru detalizarea, pentru aplicarea si realizarea legilor.
-
1. Subiectul 4. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra terenurilor Noţiunea şi
tipurile dreptului de proprietate funciară.
2. Subiecţii şi obiectele dreptului de proprietate funciară.
3. Conţinutul dreptului de proprietate funciară.
4. Temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a dreptului de proprietate funciară.
5. Alte drepturi reale asupra terenurilor:
a) dreptul de uzufruct funciar;
b) dreptul de servitute funciară;
c) dreptul de superficie;
d) dreptul vecinătăţii funciare;
e) dreptul de administrare funciară;
f) dreptul de folosinţă (beneficiere) funciară.
Drepturile reale asupra terenurilor sunt acele drepturi subiectiv civile care confera titularului
posibilitatea exercitarii in mod direct si nemijlocit a prerogativelor conferite de lege fara a fi
necesara interventia a altor subiecti de drept.
(pentru seminare – alte formulari ale acestei notiuni)
Trasaturile caracteristice ale drepturilor reale funciare sunt:
1. In toate cazurile, obiect al raportului juridc este terenul
2. Drepturile reale confera titularului, sau produc vizavi de titularul lor, efectele de urmarire si
de pereferinta
3. In cadrul acestor raporturi juridice, subiectul activ este determinat, adica se stie cu
certitudine cine este el, iar subiectul pasiv este nedeterminat
4. Drepturile reale funciare sunt opozabile si absolute.
3
Drepturile reale funciare se clasifica dupa natura sa in:
- Drepturi reale funciare principale – caracteristic le este faptul ca ele exista de sinestator,
independent in raport cu alte drepturi reale sau drepturi de creanta
- Drepturi reale funciare accesorii – sunt acele drepturi ca se constituie pentru a insoti si
garanta alte drepturi.
In sens obiectiv, dreptul de proprietate funciara este o institutie de drept civil ale carei norme de
drept reglementeaza statica raporturilor de proprietate funciara ca stare de aparenta a loturilor de
teren.
In sens subiectiv dreptul de proprietate funciara reprezinta o posibilitate juridica oferita
proprietarului in vederea posesiei, folosintei si dispunerii de terenul ce-I apartine, cu putere proprie
in interes propriu prin actiuni care nu contravin legii si nu lezeaza interesele legitime ale altor
persoane
Obiectul dreptului de proprietate funciara reprezinta suprafata de teren determinata sau
determinabila destinata nevoilor prestabilite care apartine unui subiect de drept concret.
Conform reglementarilor nationale exista urmatoarele categorii de terenuri obiect ale dreptului de
proprietate funciar:
- Terenurile agricole
- Terenurile din intravilanul si extravilanul localitatilor
- Terenuri industriale destinte transporturilor si telecomunicatiilor
- Terenuri destinate necesitatilor de aparare a tarii si ale trupelor de grenicieri
- Terenuri destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii si activitatilor recreative
- Terenuri de valoare istorica si culturala
- Terenurile zonelor verzi si suburbane
- Terenurile fondului silvic
- Terenurile fondului apelor
Din categoria subiectilor dreptului funciar fac parte:
- Statul
- Administratia publica locala
- Persoanele fizice si persoanele juridice care intrunesc conditiile stabilite de lege
1. Continutul dreptului de proprietate funciara
Continutul dreptului de proprietate funciara intruchipeaza toate drepturile si obligatiile
proprietarului funciar. Aceste drepturi si obligatii se impart in:
- Drepturi si obligatii generale – putem aduce drept exemplu: (dreptul de gospodarire a
terenului de sinestator; dreptul de a transmite terenul prin mostenire; de a-l ipoteca; de a-l
schimba; de a-l vinde; cu alte cuvinte de a se folosi de teren cu respectarea legii; obligatia
de a achita impozitele; de a nu dauna resurselor naturale).
- Drepturi si obligatii speciale – ele sunt conditionate de fiecare categorie de teren in parte.
Atributele titularului:
- Atributul de posesie care este prerogativa titularului dreptului de proprietate funciara de a
stapini in fapt terenul. Posesia asupra lotului de teren se realizeaza prin atribuirea in natura
a terenului insotit de documentatia necesara (cartea de cimpuri…)
- Atributul de folosinta presupune utilizarea sau valorificarea calitatilor utile ale terenului.
- Atributul de dispozitie – dispozitia este posibilitatea admisa de lege de a determina soarta
juridica a terenului. Dispozitia se poate realiza de exemplu prin: (schimbarea destinatie
terenului si modificarea regimului juridic al terenului (comercializarea, donarea,
schimbul….).
2. Dreptul de proprietate funciara publica
Proprietatea publica asupra terenurilor este de 2 feluri:
1. De interes national – in cazul dat proprietatea funciara apartine statului si este gestionata de
catre guvern
2. De interes local – care apartine unitatilor administrativ teritoriale si este gestionata de
consiliile locale.
4
Statul si unitatile administrativ teritoriale detin in proprietate terenuri aflate in circuitul civil, adica
care au caracter privat si terenuri care nu se afla in circuitul civil fiind exclusiv publice, de unde
reiese imprescriptibilitatea, insesibilitatea si inalienabilitatea acesteia.
3. Dreptul de administrare al terenurilor – deriva din proprietatea privata a statului si a
unitatilor administrativ teritoriale. Caracterul absolut, opozabil.
Dreptul de administrare al terenurilor poate fi aparat prin actiunea in revendicare, actiunea
negatorie, in dependenta de caz.
Dreptul de superficie funciara – este reglementat de art. 443 CC si este un drept real imobiliar de a
6
folosi terenul altuiea in vedera exploatarii constructiei deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii
unei constructii existente.
Caracterele juridice ale dreptului de superficie sunt:
- Este un drept real
- Este un drept imobiliar
- Este un drept care se instituie doar cu privire la un teren
- Este un drept alienabil
Constituirea dreptului de superfice se poate realiza prin: act juridic si lege
Termneul maxim este de 99 de ani
Structura dreptului de superficie
Partile – proprietarul si superficiarul
Obiectul - il reprezinta constituirea de catre Proprietar in favoarea Supericiarului a unui drept de
superficie asupra terenului
Drepturile si obligatiile superficiarului:
- Dreptul de a se folosi de teren
- Dreptul de a ipoteca constructia
- Obligatia de a achita rediventa (plata pentru folosirea terenului)
- Obligatia de a ridica constructia in termenii stabiliti de contract (ptu. Seminare “care sunt
consecintele ne respectarii termenelor de ridicare a constructiei)
- Obligatia de a intreprinde toate masurile pentru a conserva constructia
- Obligatia de a informa proprietarul terenului privitor la intentia de a instraina constructia
- Obligatia care apare ca rezultat al descoperirii unei comori
Drepturile si obligatiile proprietarului terenului:
- Dreptul la rediventa
- Dreptul la comoara
- Obligatia de a se abtine de la cele actiuni care ar veni sa tulbure exercitarea normala
Stingerea superficiei funciare:
1. Expirarea termenului
2. Confuziune (cind proprietarul constructiei devine proprietarul terenului, sau invers)
3. Prin expropropriere
Raspunderea juridica este raportul juridic special ce consta in obligatia de a suporta sanctiuni
prevazute de lege, ca urmare a comiterei unor acte imputabile (ca urmare a incalcarii normelor de
11
drept)
Temeiul juridic al raspunderii funciare este contraventia funciara, care reprezinta in sine o fapta
ilicita, actiune sau inactiune savirsita cu vinovatie care atenteaza la ordinea de drept funciara la
drepturile si interesele legitime a detinatorilor de terenuri in urma careia sunt educate anumite
prejudicii, acele actiuni socialmente periculoase care incalca normele de drept funciar.
Elementele raspunderii jurdice funciare:
1. Obiect care poate consta din: lotul de teren, bunurile amplasate pe teren, regulile de folosire
a terenului, drepturile si interesele legitime a detinatorilor de teren, precum si starea
ecologica a terenurilor
2. Subiectul poate fi persoana fizica sau juridica care a savirsit o incalcare funciara si care
intruneste conditiile legiiciar.
3. Latura obiectiva:
- Fapta prejudicianiola
4. Latura subiectiva – vinovatia care se exprima prin intentie sau imprudenta. Scopul, motivul
savirsirii contraventiilor funciare.
Prejudiciul formal cind se creaza o stare de preicol privind regimul
Prejudiciul material cind se realizeaza prejudiciul
Lagatura cauzala - Lipsa a cel putin a unui element din raspunderea funciara duc la inexistenta
contraventiei funciare si imposibilitatilor atragerei persoanei la raspundere
Functiile Raspunderei funciare sunt:
1. Functia de protectie si prevenire
2. Functia de sanctionare
3. Functia de educare, corectare si reeducare
Infractiunea funciara este fapta prejudiciabila cu privire la ordinea de drept funciara prevazuta de
legea penala
Contraventia funciara este fapta cu un grad de pericol social mai redus decit infractiunea savirsita
cu vinovatie care atenteaza la valorile funciare este prevazuta de Codul Contraventional si este
pasibila de pedeapsa contraventionala (art.115 – 120 CCRM)
Raspunderea juridica funciara civila apare ca rezultat al lezarii drepturilor patrimoniale funciare,
in cazul care survine un prejudiciu material, in acest caz, raspunderea consta in repararea
prejudiciului si beneficiului ratat, precum si raspunderea care survine in baza tranzactiei lovite de
nulitate absoluta sau relativa, iar persoanele vinovate vor suporta consecintele incalcarilor.
PARTEA SPECIALĂ
1. Subiectul 8. Regimul juridic al terenurilor agricole Noţiune şi componenţa fondului funciar
agricol al Republicii Moldova.
2. Particularităţile regimului juridic al terenurilor agricole.
3. Subiecţii drepturilor de proprietate, posesiune şi folosire asupra terenurilor agricole.
4. Modalităţile de atribuire a terenurilor agricole gospodăriei ţărăneşti(de fermier).
5. Drepturile şi obligaţiunile deţinătorilor de teren agricol.
Excluderea terenurilor din circuitul agricol şi recuperarea prejudiciilor pentru aceasta.
1. Subiectul 9. Regimul juridic al terenurilor din intravilan Noţiunea şi caracteristica generală
a terenurilor din intravilan.
2. Particularităţile dreptului de proprietate şi de folosinţă asupra terenurilor din intravilan.
3. Modul de stabilire a hotarelor localităţilor.
4. Regimul juridic al terenurilor din intravilan.
Fiecare categorie de teren din componenta intravilanului are componenta interna si regim juridic
distinct, sau propriu.
Astfel terenurile destinate constructiilor curpind terenurile pe care sunt amplasate constructii si
amenajari ingineresti, cele pe care urmeaza a fi construite case, cladiri si alte edificii cu statut de
imobil.
Art.46 din Codul Funciar stabileste pentru terenurile destinate constructiilor, ca atribuirea
intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor precum si cetatenilor cu respectarea cerintelor
normative.
12
Suprafetele si conditiile de folosire se stabilesc conform normelor tehnice si documentatie de
proiectare.
Terenurile de uz public sunt terenurile folosite pentru: piete, strazi, pasaje, gradini, parcuri,
bulevarde publice s.a.
Pe terenurile de uz public se admite amplasarea constructiilor si amenajarilor capitale in
conformitate cu destinatia speciala a acestora si cu respectarea destinatiei terenurilor ce sunt, sau
urmeaza a fi amplasate. Se admite si amplasarea constructiilor si amenajarilor provizorii usoare.
Terenurile cu destinatie speciala din intravilanul localitatilor constau in faptul ca aceste terenuri se
atribuie intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor pentru realizarea scopurilor, sarcinilor si
functiilor lor.
Amplasarea constructiilor si amenajarilor sunt efectuate de catre beneficiarii funciari ca urmare a
hotaririi autoritatii publice locale.
Terenurile impadurite din cadrul localitatilor servesc pentru protectia mediului inconjurator,
organizarea odihnei pentru necesitati de cultura s.a.
Terenurile arabile, plantatiile multianuale, finetile, imasurile si alte terenuri cu destinatie agricola
fac parte din spatiul agricol al localitatilor.
Pretul normativ al pamintului se stabileste la vinzarea cumpararea terenurilor precum si darea in
arenda (locatiune).
Pentru calcularea pretului normativ al pamintului sunt necesari indicii cadastrali ai terenului care
se obtin de la:
- OCT, pentru terenurile proprietate privata
- ARFC (agentia relatii funciare si cadastru) pentru proprietate publica a statului
- Primaria localitatii pe al carui teritoriu este amplasat terenul, proprietate publica a acesteia.
Tarifele pentru calcul sunt stabilite in anexa legii nr.1308 din 25 iulie 1997 privind pretul normativ
si modul de vinzare cumparare al pamintului.
Cit priveste terenurile aferente obiectivelor private, plata anuala pentru arenda deasemenea se
stabileste in cote procentuale din pretul normativ dupa cum urmeaza. (pretul minim 2% pentru
terenurile din raza mun. Chisinau; 1.5 % pentru terenurile din raza urmatoarelor localitati Balti,
Tiraspol, Bender; si 1% pentru celelalte localitati; 0.5% pentru celelalte orase si 0.2 % pentru
celelalte comune).
Daca proprietarii obiectelor private care folosesc terenul public aferent obiectivelor, vor achita
anual plata de folosire a terenului aferent care nu poate fi mai mica decit plata anuala de arenda si
nu poate fi mai mare decit 10% din aceiasi plata, si se stabileste unilateral de catre consiliul
localitatii.
1. Subiectul 10. Regimul juridic al terenurilor destinate industriei, transporturilor,
telecomunicaţiilor şi altor destinaţii speciale. Noţiune, componenţa şi elementele regimului
juridic al terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi altor destinaţii
speciale.
2. Subiecţii şi obiectele dreptului asupra terenurilor destinate industriei, transporturilor,
telecomunicaţiilor şi altor destinaţii speciale.
3. Formele de folosire a terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi altor
destinaţii sperciale.
Particularităţile folosinţelor terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi
altor destinaţii speciale.
Subiectul 11. Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor
suburbane şi zonelor verzi
13
1. Noţiune şi caracteristica generală a terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor suburbane şi
ale zonelor verzi.
2. Componenţa categoriei terenurilior destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii
recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor suburbane şi ale zonelor
verzi.
3. Subiecţii folosinţelor terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii
recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor suburbane şi ale zonelor
verzi.
4. Formele de folosire a terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii
recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor suburbane şi ale zonelor
verzi.
Subiectul 12. Regimul juridic al terenurilor fondului silvic.
1. Noţiune şi caracteristica generală a regimului juridic al terenurilor fondului silvic.
2. Particularităţile regimului juridic al terenurilor fondului silvic.
3. Dreptul de folosire a terenurilor fondului silvic.
Fondul forestier, constituie totalitatea padurilor, terenurilor destinate impaduririi cele care servesc
nevoilor de cultura, productie, si administrare silvica, precum terenurile neproductive folosite
pentru amenajari silvice.
Padurea este definita ca un element al landsaftului geografic, unitatea functionala a biosferei
compusa din comunitatea vegetatiei forestiere, padurii vii, animalelor si a microorganismelor care
convietuiesc in acest fond.
Sunt considerate paduri, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera care o suprafata de 0.1 ha.
Padurea indeplineste urmatoarele functii:
1. Functia ecologica
2. Protectia mediului inconjurator
3. Functia economica care consta in obtinerea masei lemnoase
4. Functia culturala
Conform art.8 Codul Silvic, din fondul forestier fac parte:
- Terenurile destinate impaduririi
- Terenurile care servesc necesitatilor de cultura, productie si administrare silvica
- Terenuri folosite pentru asigurarea cu hrana animalele si microorganisme)
- Terenuri neproductive
- Pinte abrupte
- Suprafete supuse alunecarii
Din fondul forestier nu fac parte perdelele forestiere.
Perdele forestiere de productie, plantatiei de arbori si arbusti, amplasate de-a lungul cailor de
comunicatie.
Art.17 Codul Silvic, stabileste modalitatea de instrainare si de atribuire a terenurilor din fondul
forestier in alte scopuri decit silvice.
Acest lucru poate fi efectuat in cazul intrainarii pentru necesitati de Stat si publice, urmind a fi
solutionata problema de conservare sau taierea padurii cu determinarea modului de folosire a
productiei lemnoase.
Padurile folosite in sistemul public pot fi transmise doar in gestiune sau folosinta. Se admite si
proprietate privata asupra padurii doar in cazurile plantarii padurilor pe teren privat, cu respectarea
restrictiilor prevazute de art. 18 Cod Silvic.
Aceste restrictii contrau in obligatia proprietarului de a ingriji, proteja si pazi padurile cu
respectarea normelor silvice, in caz contrar aceste terenuri pot fi expropriate pentru cazuri de
utilizare publica.
14
Padurile fondului forestier sunt plasate in grupa 1 functionala acind functia de protectia mediului
inconjurator
Padurile din Sistemul forestier se clasifica in 5 categorii functionale:
1. De protectie a apelor
2. De protectie a terenurilor
3. De protectie contra factorilor climaterice si industiali
4. De recreare
5. De importanta stiintifica
6. De conservare a genofondului si ecofondului silvic.
Un loc aparte in fondul forestier il ocupa sectoarele silvice de protectie speciala cu regim limitat de
gospodarire silvica.
Legislatia silvica divizeaza categoriile functionale in:
- Paduri din prima si a 2-a zona de protectie sanitara a resurselor de alimentatie cu apa
- Paduri din prima, a 2-a si separat a 3-a zona de protectie sanitara ale statiunilor balmio-
climaterice si sanitariale
- Sectoarele silvice deosebit de valoroase
- Paduri antierozionale
- Plantatii silvice cu pomi fructiferi
- Perdele forestiere de protectie limitrofa a drumurilor auto de interes national
- Paduri din zonele verzi ale oraselor si altor localitati
- Fisii forestiere de protectie a riurilor, lacurilor, bazinelor acvatice
Utilizarea padurilor se efectuieaza in 5 forme:
1. Recoltarea masei lemnoase
2. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice
3. Recoltarea fructelor si pomusoarelor salbatice, nuci, plante medicinale
4. Folosirea padurilor in scopuri recreative (culturale)
5. Folosirea padurilor in scopuri stiintifice
Administrarea de stat a terenurilor fondului forestier – este o activitate executiva si de dispozitie a
organelor statale cu competenta generala si speciala pentru asigurarea si exercitarea utilizarii
rationale regenerarii, pazei si protectiei eficiente a fondului forestier.
Serviciul silvic de stat este realizat de mai multe organe ale administratiei publice atit centrale cit
si locale
Dreptul de folosinta a terenului silvic
Dreptul de folosinta a terenurilor fondului silvic se realizeaza prin:
1. Recoltarea masei lemnoase – este principala modalitate de folosinta a fondului forestier,
care se efectuieaza prin taieri, care se efectuieaza in toate padurile cu exceptia padurilor cu
statut de rezervatii - taieri principale; taierile secundare sunt efectuate in scopuri de
ingrijire, de igiena si de regenerare
2. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice (de exemplu, cooja de
copaci, cioturi s.a.).
3. Folosintele silvice accesorii (recoltarea fructelor de padure, a pomusoarelor, ciupercilor
medicinale)
4. Folosinte pentru gospodariile cinegetice
5. Folosinte in scopuri stiintifice
6. Folosinte in scopuri recreative
Transmiterea in locatiune a terenurilor fondului silvic – termne maxim 99 de ani,
Subiectul 13. Regimul juridic al terenurilor fondului apelor
1. Noţiune şi caracteristica generală a regimului juridic al terenurilor fondului apelor.
2. Particularităţile regimului juridic al terenurilor fondului apelor.
3. Dreptul de folosire a terenurilor fondului apelor.
4. Regimul zonelor şi fîşiilor de protecţie a rîurilor şi altor bazine de apă.
15
Din fondul unic de stat al apelor fac parte:
- Bazinele de apa de suprafata si izvoarele de apa
- Apele canalelor
- Apele subterane
Terenurile fondului apelor cuprind:
1. Terenurile aflate sub ape – albiile riurilor, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apa
2. Terenurile pe care sunt amplasate constructii hidrotehnice si amenajari ale serviciului
apelor
3. Terenurile repartizate pentru fisiile de deviere a riurilor, bazinelor de apa, a canalelor
magistrale intergospodaresti si ale colectoarelor
Terenurile fondului apelor la general se impart in 2 categorii:
1. Terenurile ocupate nemijlocit de ape – terenurile care sunt acoperite relativ – stabil de ape,
sau in mare parte a anului
2. Terenurile adiacente bazinelor de apa destinate folosirii si protectiei fondului de ape
Terenurile fondului apelor reprezinte unul dintre elementele sistemului acvatic care participa
nemijlocit la functionarea normala a intregului ecosistem. Pamintul aici se manifesta ca un arial de
baza pe care sunt amplasate obiectivele acvatice de suprafata.
Aceste terenuri de regula fac parte din proprietatea exclusiva a statului. Remarcam ca terenurile
fondului apelor includ doar terenurile bazinelor acvatice naturale nu si artificiale.
Scopul de baza al terenurilor fondului apelor consta in deservirea activitatilor de folosire si de
protectie a obiectivelor acvatice, de aceea regimul juridic al acestora determina regimul juridic al
terenurilor fondului apelor.
Functiile administrarii de stat ale terenurilor fondului acvatic le putem diviza in urmatoarele:
1. Controlul de stat asupra indeplinirii cerintelor folosirii rationalea obiectivelor acvatice si
protectiei lor.
16
2. Planificarea folosirii si protectiei apelor precum si activitatilor de prevenire si lichidare a
efectelor distructive ale apelor
3. Atribuirea si retragerea obiectivelor acvatice din folosinta
4. Evidenta de stat a resurselor acvatice si tinerea cadastrului apelor - Cadastrul de stat al
apelor reprezinta un sistem de evidenta a obiectivelor acvatice care fac parte din fondul
unic de stat al apelor cu date privind calitatea si cantitatea apelor, folosirea apelor pentru
necesitatilor populatiei si ale economiei nationale, precum si alti indici economici si
juridici.
5. Solutionarea litigiilor aparute in legatura cu protectia si folosirea apelor
Bibliografie
Acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
2. Codul funciar din 25 decembrie 1991.
18
3. Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.
4. Codul apelor din 22 iunie 1993.
5. Codul silvic din 21 iunie 1996.
6. Codul subsolului din 17 aprilie 2009.
7. Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998.
8. Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003.
9. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
10. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.
11. Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.
12. Codul fiscal din 24 aprilie 1997.
13. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
14. Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.
15. Codul cu privire la locuinţe, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie 1983.
16. Codul familiei din 26 octombrie 2000.
17. Legea Cadastrului bunurilor imobile. Adoptată la 25 ianuarie 1998.
18. Legea cu privire la arenda în agricultură. Adoptată la 15 mai 2003.
19. Legea cu privire la modul de reglementare a regimului proprietăţii funciare, cadastrul
funciar de stat şi monitoringul funciar. Adoptată la 22 decembrie 1992.(MP nr.2, 1993).
20. Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (cu modificări
şi completări). mAdoptată la 25 iulie 1997.
21. Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. Adoptată la 11 mai 2000.
22. Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă.
Adoptată la 27 aprilie 1995.
23. Legea privind principiile urbanismului şi amenajări teritoriului.Adoptată la 17 mai 1996.
24. Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.Adoptată la 8 iulie 1999 .
25. Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.Adoptară la 9 septembrie
1999.
26. Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritotiale. Adoptată la 4
noiembrie 1999.
27. Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Adoptată la 04 mai 2007.
28. Legea privid gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Adoptată la 03.11.2000.
29. Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.
30. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
31. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
32. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 13 noiembrie 1991 cu privire la
întovărăşirile pomicole.
33. Hotărîrea Guvernului din 5 martie 1992 cu privire la modul de soluţionare a litigiilor
funciare.
34. Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor,
apărării şi cu alte destinaţii speciale. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 12
noiembrie 1993.
19
35. Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general. Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului din 11 ianuarie 1995.
36. Regulamentul cu privire la vînzarea – cumpărarea terenurilor aferente. Aprobat prin
Hotărîrea Guvernului din 16 decembrie 2008.
37. Hotărîrea Guvernului cu privire la vînzarea – cumpărarea terenurilor, din 20 februarie
1998.
38. Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de
pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 21
septembrie 1998.(MO nr.90-91, 1998).
39. Hotarirea de Guvern din 14 august 2007, cu privire la privatizarea terenurilor –
proprietate publica a statului.
40. Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole. Aprobat prin Hotărîrea
Guvernului din 01.10.2007.
41. Regulamentul cu privire la modul de atribuire modificare a destinatiei si schimbul
terenurilor. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 24 decembrie 2007
42. Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru,
structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia. Aprobat prin Hotărîrea
Guvernului din 12.05.2010
43. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul
Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.
44. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa
juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.
45. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în
materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.
46. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi
penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16
martie 1995.
c) Practica judiciară
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 5 din 30 ianuarie 1996 "Despre măsurile
de perfecţionare a activităţii instanţelor judecătoreşti în examinarea cauzelor penale,
civile şi administrative". Culegere de hotărâri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldova, Chişinău, 1997.
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 18 din 10 iulie 1997 "Despre practica
aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei în domeniul
protecţiei mediului înconjurător". Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova, 1997.
3. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26 martie
1997 “Cu privire la practica aplicării de către instanţele judiciare a legislaţiei funciare”
din 26 martie 1997.
4. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.12 din 21.04.2003
„Cu privire la modificarea şi completarea hotărîrii Plenului nr.10 din 26 martie 1997
20
"Privind practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare" Buletinul
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003.
5. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Institutul Român pentru Drepturile
Omului, 1996, etc.
d) Literatură teoretică
21
23. L. Surdu “Probleme privind realizarea dreptului de proprietate în cadrul fondului funciar
municipal” "Legea şi viaţa", 2006, nr.3, pag.48
24. T. Bodoaşcă, „Opinii în legătură cu efectul constitutiv sau translativ de drepturi reale
imobiliare al înscrierilor în cartea funciară” “Dreptul” (România), 2012, nr.8, pag.133
25. Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Editura Lumina, Chişinău.
26. M. Miclea, Cadastrului şi Cartea funciară, Editura All, Bucureşti 1997;
27. T. T. Тагиров, Правовая охрана земель сельскохозяйственного назначения,
Волгоград 1979;
28. В. Л., Н. И. Краснов, Советское земельное право, Москва – 1986,
29. Ю. К. Толстой, А. П. Сергеева, Гражданское право, Москва 1993;
30. Ю. Г. Жариков, Земельное право, Москва 1997
31. Ю. Г. Жариков, В. Х. Улюкаев, Земельное право России, Москва 1997.
32. A.С Боголюбов., Земельное право., Moscva, 1998.
33. A.C. Щерстюк, Земельное право России, Москва, 1998.
34. В. В. Петров, Земельное право России, Москва, 1998.
35. Б. В. Ерофеев, Земельное право России, Москва 2000;
36. С. В., Корстелев Земельное и лесное право, Editura „Полис”, Санкт-Петербург 1998;
37. Ю. Г. Жариков, В. Х. Улюкаев, В. Э. Чуркун, Земельное право, из. „Юрайт”,
Москва 2003.
38. Д. Кузнецов „Правовые проблемы применения законодательства о
государственном земельном кадастре” "Хозяйство и право", 2004 г., N 1, стр.104
39. Ю. Жариков „Возмещение убытков и упущенной выгоды в земельных
правоотношениях” "Журнал российского права", 2009 г., N 1, стр.91.
22