3-6 - Alocarea Resurselor

Optimizarea alocării resurselor în
managementul proiectelor complexe

Cuprins – Curs 3-6: Optimizarea alocării resurselor în managementul proiectelor complexe
1. Managementul proiectelor complexe

1.1. Noțiuni
1.2. Reprezentarea activităților și a precendențelor
2. Alocarea resurselor în managementul proiectelor complexe
2.1. Ipoteze
2.2. Conflict de resursă
3. Rezolvarea unui conflict de resurse
3.1. O euristică pentru problema alocării
3.2. Aplicație numerică
4. Recapitulare în vederea susținerii testului – Curs 7
camelia.delcea@csie.ase.ro 2
Urmează:

1.1. Noțiuni
1.1. Noțiuni
Exemple de proiecte:
 Construcția unei clădiri;

 Lansarea pe piața a unui nou produs;
 Modernizarea unei linii de asamblare;
 Lărgirea unei secțiuni de drum;
 Realizarea structurii de rezistanță a unei construcții;
 Organizarea unui eveniment caritabil;
 Etc.
1.1. Noțiuni
PROIECT: acţiune complexă compusă dintr-un număr mare de activităţi intercorelate. Acţiunea are
drept scop realizarea unui obiectiv şi necesită resurse materiale, timp, bani.
ACTIVITATE: o porţiune bine determinată a unui proiect care necesită timp şi eventual resurse.
DEPENDENȚE: legături ce indică faptul că anumite activități depind de alte activități.
DURATA UNEI ACTIVITĂȚI: numărul de unităţi de timp care trece de la începerea activităţii şi până la
finalizarea ei.
1.1. Noțiuni
LISTA DE ACTIVITĂȚI: document ce conține cel puțin elemente precum: denumirile activităților
proiectului, codurile asociate acestora, activitatea/activitățile direct precedente, durata. La acestea se
mai poate adauga și necesarul din fiecare resursă aferent fiecărei activități în parte.
Nr. Codul Activităţi DIRECT

Denumirea activităţii precedente Durata
crt. activităţii
1.1. Noțiuni
Aplicația 1:
Echipa de organizare a unui eveniment caritabil desfășurat sub forma unui concert trebuie să
realizeze activitățile din tabelul de mai jos pentru ca acesta să poată avea loc:
1.1. Noțiuni
Modalități de reprezentare:
• Activitate ↔ ARC (AoA)
- ARCELE corespund ACTIVITĂŢILOR ;
- NODURILE reprezintă MOMENTE DE TIMP (numite şi EVENIMENTE): de începere şi/sau
de terminare ale unei activităţi sau ale mai multora
• Activitate ↔ NOD (AoN)

- NODURILE corespund ACTIVITĂŢILOR;
- ARCELE corespund PRECEDENŢELOR DIRECTE dintre activităţi.
Reguli de reprezentare ale

rețelei coordonatoare:
- În cazul în care proiectul are mai multe activități inițiale, rețeaua coordonatoare se va completa cu o
activitate fictivă de start a cărei durata va fi de 0 unități de timp și care va precede toate celelalte
activități inițiale ale proiectului;
- În cazul în care proiectul are mai multe activități finale, rețeaua coordonatoare se va completa cu o
activitate fictivă de final (stop) a cărei durata va fi de 0 unități de timp și care va fi precedată de
toate celelalte activități finale ale proiectului.
Completarea datelor rețelei coordonatoare în reprezentarea AoN
I. Pasul înainte, dinspre nodul iniţial către nodul final. La acest pas se calculează termenele MINIME
de începere şi terminare a activităţilor:
 Pentru activitatea iniţială I: EST (I) = 0 şi EFT (I) = EST (I) + d(I) = d(I);
 Pentru o activitate diferită de activitatea iniţială:
EST Y   maxEFT X  X precede direct Y  şi EFTY   EST Y   d Y 
II. Pasul înapoi, de la nodul final către cel iniţial. La acest pas se calculează termenele MAXIME
(târzii) de începere şi terminare a activităţii.
 Pentru activitatea finală F (reală sau fictivă): LFT(F) = EFT(F); LST(F) = LFT(F) – d(F);
 Pentru o activitate oarecare X diferită de activitatea finală F:
LFT  X   min LST Y  X precede direct Y si LST  X   LFT  X   d  X 
Rețeaua coordonatoare
5 G 7
v
6 2 8
0 A 2
v
3 2 5
5 F 8 8 H 11
v v
5 3 8 8 3 11
0 START 0 0 C 5 11 STOP 11
v v
0 0 0 0 5 5 11 0 11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
v v v
6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
0 4 4
4 D 7
v
4 3 7
ACTIVITATE CRITICĂ: O activitate se va numi critică dacă termenele minime şi maxime de începere
coincid, ceea ce este echivalent cu faptul că termenele de terminare minime şi maxime coincid.
Activităţile critice constituie o succesiune de activităţi care indică drumul critic. Suma duratelor
activităţilor de pe drumul critic = durata minimă de execuţie a proiectului. Pe de altă parte DRUMUL
CRITIC este succesiunea de activităţi cu cea mai mare durată de execuţie.
REZERVA totală a unei activităţi X este egală cu diferenţa dintre termenele de începere MAXIME şi
MINIME ceea ce este tot una cu diferenţa dintre termenele de terminare MAXIME şi MINIME.
Rezerva unei activităţi critice este ZERO.
Rezerva totală este intervalul de timp cu care poate fi prelungită o activitate de la termenul ei cel
mai devreme de începere fără a se perturba termenul final de terminare al proiectului.
Dacă o activitate a fost prelungită prin consumarea întregii sale rezerve totale, toate activităţile care
o succed devin critice.
Drumurile critice
5 G 7
v
6 2 8
0 A 2
v
3 2 5
5 F 8 8 H 11
v v
5 3 8 8 3 11
0 START 0 0 C 5 11 STOP 11
v v
0 0 0 0 5 5 11 0 11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
v v v
6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
0 4 4
4 D 7
v
4 3 7
Diagrama Gantt
Diagrama Gantt este un instrument de planificare, elaborat în 1917 de Henry L.Gantt, inginer și
sociolog de origine americană.
Frecvent utilizată în managementul de proiect, o diagrama Gantt oferă o ilustrare grafică a unui set
de activități, care ajută la planificarea, coordonarea și monitorizarea unor sarcini specifice dintr-un
proiect.
Diagramele Gantt se pot realiza în versiuni simple, cu ajutorul unui grafic făcut pe o hârtie, sau în
versiuni complexe, cu ajutorul unor aplicatii software de management al proiectului (ex. Microsoft
Project).
Diagrama Gantt
Graficul (diagramă) Gantt exprimă la scara timpului, prin linii orizontale, durata activităţilor, şi prin
linii întrerupte (de exemplu) rezervele de timp. Graficul Gantt presupune divizarea acţiunii complexe
pe care o reprezintă proiectul, în părţi componente (activităţi) şi eşalonarea acestora în timp, ţinând
seama de succesiunea tehnologică, termene impuse, resurse etc.
Dacă este întocmit în urma unei analize temeinice, graficul Gantt oferă informaţii bogate şi extrem
de sugestiv prezentate, privind desfăşurarea lucrărilor, precum şi o serie de informaţii derivate,
privind eşalonarea resurselor (forţă de muncă, materii prime, materiale, fonduri băneşti).
Aceste avantaje scad dacă, datorită fie amplorii acţiunii considerate, fie nivelului de detaliere dorit,
numărul activităţilor ce compun graficul Gantt creşte mult, ajungând la câteva sute sau mii.
Graficul Gantt exprimă la scara timpului un program de ordonanţare. Astfel, avem graficul Gantt:
• la termenele cele mai devreme (EST);
• la termenele cele mai târzii (LST).
Activități critice,
Termene și
Rezerva de timp
În QM
Diagrama Gantt
(termene minime)
În QM
Diagrama Gantt
(termene maxime)
În QM
Diagrama Gantt
(termene minime
și maxime)
în QM
Graficul
precedențelor
în QM
Urmează

2.1. Ipoteze
2.1. Ipoteze
Din realitatea economică, este cunoscut faptul că, de cele mai multe ori, resursele sunt disponibile
la un moment de timp sau altul în cantități limitate, fie că ne referim la resursa umană sau
materială.
Monitorizarea consumului de resurse pentru un anumit proiect poate deveni la fel de importantă,
sau chiar mai importantă, decât monitorizarea execuției proiectului de-a lungul timpului.
2.1. Ipoteze
Ipoteze de lucru:
1. În fiecare moment al derulării proiectului vom considera disponibilul dintr-o resursă ca fiind
același;
2. Pe parcursul desfășurării unei activități, necesarul din fiecare resursă pentru această activitate nu se
modifică.
2.1. Ipoteze
Notații:
H ≡ mulţimea resurselor considerate a avea disponibil limitat;

bh= disponibilul din resursă h 𝜖 H asigurat şi constant pe toată durata de realizare a
proiectului;
rih= necesarul de resurse h pentru activitatea i presupus constant pe toată durata de
execuţie a activităţii i.
Presupunem că rih ≤ bh.
Alocarea resurselor:
Etapa 1: Determinarea duratei minime de realizare a proiectului fără a ţine seama de consumul de
resurse (inclusiv verificarea condiției r ≤ b );
ih h.
Etapa 2: Planificarea în timp a activităţilor proiectului astfel încât necesarul de resurse să se
încadreze în disponibilul dat.
Conflict de resursă: orice depășire a disponibilului de resursă.
Considerăm în continuare exemplul de mai sus, adaugând la lista de activități și necesarul din
două categorii de resurse umane disponibile (R1: angajati și R2: voluntari). Se cunoaște disponibilul
zilnic de: 4 angajați și 5 voluntari.
2.2. Conflict de resursă 5 G
v
7
6 2 8
0 A 2
v
3 2 5
5 F 8 8 H 11
v v
5 3 8 8 3 11
0 START 0 0 C 5 11 STOP 11
v v
0 0 0 0 5 5 11 0 11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
v v v
6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
0 4 4
R1
4 D 7
v
4 3 7
5 Codul
R1
A activităţii
Profilul disponibilului din R1 A 1
4
G B 2
C 2
3 B
D 1
D I J
E 0
2
F 2
G 1
1 C F H H 2
I 1
t
J 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 camelia.delcea@csie.ase.ro 29
2.2. Conflict de resursă 5 G
v
7
6 2 8
0 A 2
v
3 2 5
5 F 8 8 H 11
v v
5 3 8 8 3 11
0 START 0 0 C 5 11 STOP 11
v v
0 0 0 0 5 5 11 0 11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
v v v
6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
E 0
v
4 4
R2
4 D 7
v
4 3 7
5 Codul
Profilul disponibilului din R2 R2
activităţii
A
4 G A 3
B 1
C 2
3 D I J
D 2
B
E 2
2
F 1
G 2
1 C H H 2
F I 2
t
J 2
Urmează

3.2. Aplicație numerică
Rezolvarea conflictului de resurse constă în amânarea unor activităţi;
Posibile probleme generate de operația de amânare:

 amânarea unor activităţi poate antrena amânarea altor activităţi care depind de acestea;
 rezolvarea unui conflict de resursă la un anumit moment, poate modifica profilul necesarului
pentru un moment viitor determinând apariţia unor conflicte noi.
Un procedeu care conduce la o soluţie bună, nu neapărat optimă, poartă numele de euristică
(procedeu iterativ de determinare a unei soluţii a problemei, încercând, la fiecare pas, să aleagă cea
mai bună variantă);
În general, optimizarea locală nu conduce decât în anumite cazuri la soluţia optimă globală, astfel că
rezultatul aplicării unei euristici este, de regulă, o soluţie suboptimală destul de apropiată de soluţia
optimă căutată.
• Activitățile cu EST minim și LFT maxim;
• Activitățile cu EST minim;
• Activitățile cu LFT minim;
• Activitățile cu cea mai redusă durată;
• Activitățile cu cea mai mare durată;
• Activitățile cu rezerva de timp totală minimă
Avantaje Dezavantaje
• Reguli simple; • Rigoare matematică redusă;

• Ușor de înțeles; • Nu garantează soluția optimă;
• Oferă soluții bune; • Majoritatea presupun o relație
• Utilizate în proiecte de mai mult liniară decât discretă
dimensiuni mari. între timp și resurse.
Criterii de prioritate la amânare:

 are prioritate la amânare activitatea cu cea mai mare rezervă de timp sau activitatea cu durata
cea mai mică;
 activităţile amânate se aleg în aşa fel încât cele alese pentru programare să asigure o utilizare
cât mai bună a resurselor.
Etape:
 Etapa de START;
 Etapa ITERATIVĂ.
Etapa de START:
 Se trasează rețeaua coordonatoare a proiectului și se determină termenele minime de începere

ale tuturor activităților și durata minimă de realizare a proiectului;
 Se desenează histograma necesarului din fiecare resursă (la termenele minime de începere ale
activităților).
 Dacă profilul necesarului din fiecare resursă nu depășește disponibilul din această
resursă: STOP!
 Dacă nu:
 Pentru fiecare activitate fixăm termenul potenția de începere: egal cu termenul
minim de începere al activității (TPI= EST);
 Declarăm toate activitățile neprogramate;
 Fixăm momentul de timp pentru prima iterație t=0.
Etapa ITERATIVĂ:
 Pas 1: Se identifică mulţimea :

 a activităţilor în curs de desfăşurare la momentul t şi
 candidate la programare la momentul t;
 Pas 2: Pentru activitățile înscrise în mulțimea se calculează indicatorii de amânare:
 h  bh   rih , h  H
iA
 Dacă  h  0  h  H se actualizează = şi = 𝜙 și se trece pa Pasul 4.

= lista activităţilor amânate la momentul t
= lista activităţilor programate sa înceapă la momentul t.
 Dacă pentru o resursă h  H avem  h  0 se trece la Pasul 3.
Etapa ITERATIVĂ:
 Pas 3: Se identifică mulţimea a activităţilor ce trebuie amânate pe baza criteriilor de prioritate

la amânare avute în vedere. Se actualizează = - .
 Pas 4: Se programează activităţile candidate din să înceapă definitiv la momentul t (în cazul în
care există asemenea activităţi).
 Pas 5: Tuturor activităţilor amânate din în caz că ≠ 𝜙 li se fixează un nou TPI egal cu
minimul termenelor definitive de terminare ale activităţilor din .
 Dacă este cazul se va modifica şi TPI al activităţilor care depind direct sau indirect de
activităţile amânate.
 Se calculează un nou t = MINIMUL termenelor potenţiale de începere al activităţilor
încă neprogramate încă, după care se revine la Pasul 1 în cadrul unei noi iteraţii.
3. Rezolvarea unui conflict de resurse 5 G 7
3.2. Aplicație
v
6 2 8
0 A 2
v
3 2 5
5 F 8 8 H 11
v v
5 3 8 8 3 11
0 START 0 0 C 5 11 STOP 11
v v
0 0 0 0 5 5 11 0 11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
v v v
6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
0 4 4
4 D 7
v
4 3 7
Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Codul Durata Codul
Rt Începere Terminare R1 R2
activităţii (zile) activităţii
START IT.1 IT.2 IT.3 IT.4 IT.5
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 3 0 B 2 1
B 4 0 0 C 2 2
C 5 0 0 D 1 2
D 3 0 4 E 0 2
E 1 1 5 F 2 1
F 3 0 5 G 1 2
G 2 1 5 H 2 2
H 3 0 8 I 1 2
I 3 0 7 J 1 2
J 1 0 10 4 5
3. Rezolvarea unui conflict de resurse x5 G x
7
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 1: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11
v v
5 3 8 8 3 11 12 12
= 𝐴, 𝐵, 𝐶 0 START 0 0 C 5 x
11
11 STOP
STOP x11
11
v vv
Δ1 = 4 − 1 + 2 + 2 = −1 0 0 0 0 5 5 11
11 00 11
11
5 E 6 7 I 10 10 J 11
Δ2 = 5 − 3 + 1 + 2 = −1 v v vv
6 1 7 7 3 10 10 1 11
= 𝐴 0 B 4
v
= 𝐵, 𝐶 0 4 4
4 D 7
𝑇𝑃𝐼𝐵 = min(𝑇𝐷𝑇𝐴′ ) = min 𝑇𝐷𝑇𝐵 , 𝑇𝐷𝑇𝐶 = min 4, 5 = 4 4 3
v
7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼𝐴,𝐷−𝐽 = 4

Codul Durata Codul
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 /3 -1 0 4 B 2 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * C 2 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * D 1 2
D 3 0 4 4 E 0 2
E 1 1 5 5 F 2 1
F 3 /0 -1 5 6 G 1 2
G 2 /1 0 5 6 H 2 2
H 3 /0 -1 8 9 I 1 2
I 3 0 7 7 J 1 2
J 1 0 10 10 4 5
3. Rezolvarea unui conflict de resurse 6
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 2: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11
v v
12 12
= 𝐶, 𝐴, 𝐷 0 START 0 0 C 5
5 3 8 8 3 11
x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 2 + 1 + 1 = 0 0 0 0 0
v
5 5 11
v
0 11
8 11 11 12
Δ2 = 5 − 2 + 3 + 2 = −2 5 E 6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
= 𝐷 6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
= 𝐶, 𝐴 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑇𝑃𝐼𝐵 = min(𝑇𝐷𝑇𝐴′ ) = min 𝑇𝐷𝑇𝐶 , 𝑇𝐷𝑇𝐴 = min 5, 6 = 5 v
4 3 7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼𝐷−𝐽 = 5

Codul Durata Codul
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * B 2 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * C 2 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * D 1 2
D 3 /0 -1 4 4 5 E 0 2
E 1 1 5 5 5 F 2 1
F 3 /0 -1 5 6 6 G 1 2
G 2 /1 0 5 6 6 H 2 2
H 3 /0 -1 8 9 9 I 1 2
I 3 /0 -1 7 7 8 J 1 2
J 1 /0 -1 10 10 11 4 5
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 3: v
9 9
3 2 5 6 12
x5 F x8 x8 H x
11
v v
= 𝐴, 𝐷, 𝐸 5 3 8 8 3 11 12 12
0 START 0 0 C 5 x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 1 + 1 + 0 = 2 0 0 0 0
v
5 5 11
v
0 11
6 7 8 11 11 12
Δ2 = 5 − 3 + 2 + 2 = −2 x5 E x6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
= 𝐸 0 B 4
6 1 7 7 3 10 10 1 11
v
= 𝐴, 𝐷 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑇𝑃𝐼𝐵 = min(𝑇𝐷𝑇𝐴′ ) = min 𝑇𝐷𝑇𝐴 , 𝑇𝐷𝑇𝐷 = min 6, 8 = 6 v
4 3 7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼𝐸−𝐽 = 6

Codul Durata Codul
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * B 2 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * C 2 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * D 1 2
D 3 0
/ -1 5 8 4 4 5 * * * E 0 2
E 1 /1 0 5 5 5 6 F 2 1
F 3 /0 -1 5 6 6 6 G 1 2
G 2 /1 0 5 6 6 6 H 2 2
H 3 /0 -1 8 9 9 9 I 1 2
I 3 0
/ -1 7 7 8 8 J 1 2
J 1 0
/ -1 10 10 11 11 4 5
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 2 8
A x2 6
ITERAȚIA 4: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11 13 13
v v
= 𝐷, 𝐸, 𝐹, 𝐺 5 3 8 8 3 11 x
12 x
12
0 START
START 0 0 C 5 x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 1 + 0 + 2 + 1 = 0 0 0 0 0
v
5 5 8x 7x
9 9
8x
12 12
x 11
13
x
v
6 11 x 12 11 0 11
Δ2 = 5 − 2 + 2 + 1 + 2 = −2 x5 E x6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
= 𝐸 6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
= 𝐷, 𝐹, 𝐺 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑇𝑃𝐼𝐵 = min(𝑇𝐷𝑇𝐴′ ) = min 𝑇𝐷𝑇𝐷 , 𝑇𝐷𝑇𝐹 , 𝑇𝐷𝑇𝐺 = min 8,9,8 = 8 v
4 3 7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼𝐸,𝐻−𝐽 = 8

Codul Durata Codul
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * B 2 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * C 2 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * D 1 2
D 3 0
/ -1 5 8 4 4 5 * * * E 0 2
E 1 /1 0/ -2 5 5 5 6 8 F 2 1
F 3 /0 -1 6 9 5 6 6 6 * * G 1 2
G 2 /1 0 6 8 5 6 6 6 * * H 2 2
H 3 /0 -1 8 9 9 9 9 I 1 2
I 3 0
/ -1/ -2 7 7 8 8 9 J 1 2
J 1 0
/ -1/ -2 10 10 11 11 12 4 5
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 5: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11 13 13
v v
= 𝐹, 𝐸 5 3 8 8 3 11 x
12 x
12
0 START 0 0 C 5 x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 2 + 0 = 2 v
8x 9 9 12 12 13 v
0 0 0 0 5 5 6 7x 8x x 11
11 x x
12 11 0 11
Δ2 = 5 − 1 + 2 = 2 x5 E x6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
=∅ 6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
= 𝐹, 𝐸 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼 𝐻−𝐽 = 9 v
4 3 7

Codul Durata Codul
(TDI) (TDT)
A 1 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * B 2 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * C 2 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * D 1 2
D 3 0
/ -1 5 8 4 4 5 * * * E 0 2
E 1 /1 0/ -2 8 9 5 5 5 6 8 * F 2 1
F 3 /0 -1 6 9 5 6 6 6 * * G 1 2
G 2 /1 0 6 8 5 6 6 6 * * H 2 2
H 3 /0 -1 8 9 9 9 9 9 I 1 2
I 3 0
/ -1/ -2 7 7 8 8 9 9 J 1 2
J 1 0
/ -1/ -2 10 10 11 11 12 12 4 5
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 6: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11 13 13
v v
= 𝐻, 𝐼 5 3 8 8 3 11 x
12 x
12
0 START 0 0 C 5 x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 2 + 1 = 1 v
8x 9 9 12 12 13 v
0 0 0 0 5 5 6 7x 8x x 11
11 x x
12 11 0 11
Δ2 = 5 − 2 + 2 = 1 x5 E x6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
=∅ 6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
= 𝐻, 𝐼 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑡 = min 𝑇𝑃𝐼𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖ăț𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑐ă) = min 𝑇𝑃𝐼 𝐽 = 12 v
4 3 7

Codul Durata Cod.
activităţii (zile) act
START IT.1 IT.2 IT.3 IT.4 IT.5 IT.6 IT.7
(TDI) (TDT)
1 A 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * * * 2 B 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * * * 2 C 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * * * 1 D 2
D 3 0
/ -1 5 8 4 4 5 * * * * * 0 E 2
E 1 /1 0/ -2 8 9 5 5 5 6 8 * * * 2 F 1
F 3 /0 -1 6 9 5 6 6 6 * * * * 1 G 2
G 2 /1 0 6 8 5 6 6 6 * * * * 2 H 2
H 3 /0 -1 9 12 8 9 9 9 9 9 * * 1 I 2
I 3 0
/ -1/ -2 9 12 7 7 8 8 9 9 * * 1 J 2
J 1 0
/ -1/ -2 10 10 11 11 12 12 12 4 5
x5 G x7
8
3.2. Aplicație
v
4 x0 6 6 2 8
A x2
ITERAȚIA 7: 3
v
2 5 6 9 9 12
x5 F x8 x8 H x
11 13 13
v v
= 𝐽 5 3 8 8 3 11 x
12 x
12
0 START 0 0 C 5 x
11 STOP x11
Δ1 = 4 − 1 = 3 v
8x 9 9 12 12 13 v
0 0 0 0 5 5 6 7x 8x x 11
11 x x
12 11 0 11
Δ2 = 5 − 2 = 3 x5 E x6 x7 I x
10 x
10 J x
11
v v v
=∅ 6 1 7 7 3 10 10 1 11
0 B 4
v
= 𝐽 0 4 4 5 8
x4 D x7
𝑡=∅ v
4 3 7

Codul Durata Cod.
activităţii (zile) act
START IT.1 IT.2 IT.3 IT.4 IT.5 IT.6 IT.7
(TDI) (TDT)
1 A 3
A 2 /3 -1 4 6 0 4 * * * * * * 2 B 1
B 4 0 0 4 0 * * * * * * * 2 C 2
C 5 0 0 5 0 * * * * * * * 1 D 2
D 3 0
/ -1 5 8 4 4 5 * * * * * 0 E 2
E 1 /1 0/ -2 8 9 5 5 5 6 8 * * * 2 F 1
F 3 /0 -1 6 9 5 6 6 6 * * * * 1 G 2
G 2 /1 0 6 8 5 6 6 6 * * * * 2 H 2
H 3 /0 -1 9 12 8 9 9 9 9 9 * * 1 I 2
I 3 0
/ -1/ -2 9 12 7 7 8 8 9 9 * * 1 J 2
J 1 0
/ -1/ -2 12 13 10 10 11 11 12 12 12 * 4 5
3.2. Aplicație Termene definitive de
Codul
Începere Terminare
activităţii
(TDI) (TDT)
A 4 6
B 0 4
C 0 5
D 5 8
E 8 9
F 6 9
R1
G 6 8
H 9 12
5 I 9 12
J 12 13
Profilul disponibilului din R1
4
Codul
G activităţii
R1
3 B A 1
A A I B 2
C 2
2 F D 1
E 0
1 C H F 2
G 1
D J H 2
I 1
t J 1
3.2. Aplicație Termene definitive de
Codul
Începere Terminare
activităţii
(TDI) (TDT)
A 4 6
B 0 4
C 0 5
D 5 8
E 8 9
F 6 9
R2
G 6 8
H 9 12
5 I 9 12
Profilul disponibilului din R2
J 12 13
4 G
Codul
A activităţii
R2
3 I A 3
B F B 1
C 2
2 D 2
E 2
1 C D E H J F 1
G 2
H 2
I 2
t J 2
3.2. Aplicație
Referințe
• Ciobanu, G., Nica, V., Mustață, F., (1996), Cercetări Operaționale cu Aplicații în Economie, Teoria
grafurilor și Analiza drumului critic, Editura Matrx-Rom.
• Mărăcine, V., Curs de Bazele Cercetărilor Operaționale, anul I.
• Menesi, W., (2010), Construction Scheduling Using Critical Path Analysis with Separate Time Segments
– teză disponibilă online.
• Murthy, P.R., (2007), Operations Research, New Age International Publishing.
• Preson, R., (1976), Management of construction resources – teză disponibilă online.
• Taha, H., (2014), Operations Research, an Introduction, Library of Congress.
• Winston, W., (2004), Operations Research. Applications and Algorithms, Thomson Brooks Cole.
• Wisniewski, M., Klein, J., (2001), Linear Programming and Critical Path Analysis, Palgrave, Macmillan.
Mulțumesc!

3-6 - Alocarea Resurselor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3-6 - Alocarea Resurselor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Optimizarea alocării resurselor în

managementul proiectelor complexe

1. Managementul proiectelor complexe

1. Managementul proiectelor complexe

 Construcția unei clădiri;

DEPENDENȚE: legături ce indică faptul că anumite activități depind de alte activități.

Nr. Codul Activităţi DIRECT

• Activitate ↔ NOD (AoN)

Reguli de reprezentare ale

Completarea datelor rețelei coordonatoare în reprezentarea AoN

Rezerva unei activităţi critice este ZERO.

2. Alocarea resurselor în managementul proiectelor complexe

H ≡ mulţimea resurselor considerate a avea disponibil limitat;

Conflict de resursă: orice depășire a disponibilului de resursă.

3. Rezolvarea unui conflict de resurse

Rezolvarea conflictului de resurse constă în amânarea unor activităţi;

Posibile probleme generate de operația de amânare:

• Activitățile cu EST minim și LFT maxim;

• Activitățile cu EST minim;

• Activitățile cu LFT minim;

• Activitățile cu cea mai redusă durată;

• Activitățile cu cea mai mare durată;

• Activitățile cu rezerva de timp totală minimă

• Reguli simple; • Rigoare matematică redusă;

Criterii de prioritate la amânare:

 Se trasează rețeaua coordonatoare a proiectului și se determină termenele minime de începere

 Pas 1: Se identifică mulţimea :

 Dacă  h  0  h  H se actualizează = şi = 𝜙 și se trece pa Pasul 4.

 Pas 3: Se identifică mulţimea a activităţilor ce trebuie amânate pe baza criteriilor de prioritate

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

Termene definitive de Termene potențiale de începere (TPI)

S-ar putea să vă placă și